Pnor.or;
care croi tor i i , esi t r t r : i c ie mincirrrrr rur ( ( )n: , t rur l
haineior poleite, sub care accll t ' t ' ( '( )n{ lur'( :,,
adcvirata frintl,, ier un copil l ' inr' ;r sl)un(, ( : lRomAnia, in acegti ani, s-au vlizrrl t lrrr t t irr r c
vizut un copil cu pil ir i<;ara, crctl t ' i : l \ '(,:r ( :u rlv izut o fat i cu ochi fbarte t incr i ; r f rurrroyl , r t r rcum ea a spus - ,,gaizcpicloi""
Nu am crezut c i asentcncl t l r r t . t . t r t - i , l ) t r . r r r r r r r r l r . t t . r r t r , , l l r
n-ranciatelc prepcdinteluj Bi .scscr-r , sc \ , ( ) r l l t :u l ) ( t t r . r r . , \ r ( . . , , t1 r . l ) r l
suntp' i r inr i i s i bunic i i nogtr i . Imadni lc lx,( . : r r ( . l ( . : rn \ . r , .ut ( u (( rcdr<>ra lc-a Fcrst refuzat dreptr-r l [a v iut i r l , : r r Pt , r r r r r ( ; t r , , r , r r t r , r t , , , , , !
t rcbuie s i faci loc al tora, c lupi o nrcntrr l i t r r r t . l t r l , r r l : r , lnr i r l ' ru \ : r / r r (in z i lc le in care bi t r in i i iF i p l , inge:r t r 1r t ' r rs i r l t . t : r r ; r t ( . , nr ,ur l ; r ( u l
L ln r iu apr()xpe f lz ic. Rt imin tu lburr i t r>lrr t ' . Nrr 1r , ) t l ) . r ( .nt ; r r : r l r ( .p iatr i , nr-r mai pot sfr iga. Dr-rpi at i t l t r r r l l r r r r : r r t , l ) ( .1t1.( . l : r , l l r r l , ) i . i , . ,
incoace, <1agi-mi ; i mie voie s i l - iu r . rn pir : r r r r r i r r r l r r . Nl : r r , : i r r t l t . : ; r r r r ; '
a ies la cei care ne-au cfesclr t in i luzi l cr i r rc vrr l i r r , r r : i I r i r r t . - | . : r r , : r r : r
c l ragostca lor pentru noi g i la ntercl lor t r is t r : l r . l ) ( ,ntru t . : i s t . r , : r t l sr
ne vic l a; ;a pi la marea suler int l i I celor ctr l r r r r s i r r r t t l l r r r , r : r ( . ( . ( . : l
c i nr-r lc putem intrrarce mri n imic c l in ccclr cc l t ( , i l r r r t r r t . ( . t . t . : r r .a.s-a int implat in ani i mancl.. l tclrr [ , i ' I ' rei .r .r lJist 'sr-rr t .sl . t . t , l r . :r i
sreu pret pl i t i t - al r l ispcrirr i i pe t lc o p'Lrte, l i l t l t .zlr in: ir i i 1rt. t i t , :r l l : r .
Brut to, net to ph-rs ' [Vi \ acest l estc pr-ctrr l c,nrPlrc i r : i t i i , l : ry i r : i r i i s :Lrral l ipsci n()estre clc atcntic si r-rmenitutc, rr nolsrr l i sl)un, l)(nrl ' , ( ' : i ,
in cel mai micsrad <le r- in 'v l ' i t ic , l r r r r l isrr t c. ^ l : l
c( ' \ '11 sr i s. i . r r i r r1r l r . .
Nrtui si celrtr al i tr-rr: i cle ctrc lr l inr ; i l : i rrr1: i t- :rrt ' r ,r ,rrr rn:Li l r . i i i .
l , r l l l l r l r
( l , . r r l ' l |
( l l r l l \ r r r
, i l l l , . i l t l
, l r l l l l ' .1
lE
Nlarius Oprea
ADI-]VAR/\TA FAJA ;\ Lt-lI TRf\IAN BASESCU
Copyright 2012 8i F-drtura JurnalulCopyright text (@ Nlarius C)prea
llustralie copcrt:i: Ion Barbu
f)irector: Nlarius Tuci
Director (]eneral: I)an Nlatlescu
Tehnoreclactor: Nlihni Rugi
Clorecturi: Oltrnpia Biloi
Eclitura Jurnalul:Soseaua Bucurcgii- Ploieqti nr. 15, Clddirea Iridex, et\ 3 4,
sector 1, cocl po;tal 013(r.92
TeI 021 20..30.141
Fax 027-20.81 .642
Ir-rnaii: conract@)j urnalui. ro
' l ip:rrul r ' \ccLr l : t t dt R,,mprint
f)escrierea CIF a Bibliotecii Nationale a Rominiei
OPREA, MARIUS
Adevarata fald a tui Tt'tian Basescu / Nlarirls
()pree. Bucr-rreqti :Jurnalul, 2012
ISIIN 978 606'8239-05-7
i12"5| I (498) lSiisescu,T
9 1 (49 8:)" 20" B is escu,T-"
929 Bdsescu,T
Dedicalie
Clopote/e nu trd,gpentru il[itini.
Cred cd rairt/ noslnt e plin ;i ir4qerii sunt obositi.
trIai pe scltrt: ce e-n /uvte Si-n ia/ci, ln econontia ca/cuhti dra.rtic, in care o
femeie ca trei co]>ii gerneni, pe care ii line, a pinit de Lt guuern, an gauern
diilat de comandanta/ sdu, o a/ocalie doar pentru unul. fi ea, prolestind
singtrd intr-tm ordyl, inconjurati de Sase po/i\t;ti, a 1is cci e mamti Ftirii
indoiald, tatdl ti1>hpkr nu este rcruandantul Tiaun Bdselca" I)omnia sa
are grila sa, DoariJite. $t de at,ott na "re mai pune problema. I)omnia su
ne-a auottat cu andreaua" I.isindu-ne pe un ceargaf: insingerat, pd/pnind
incti uii, in ttteru/ mctmei noastre m0drte. l\furniti fncri, de aoi, cei r;a ochii
abia deschi,ri /t cer Pa/n,.
Din caa3a aila, ca ptttiot rotnia, domnule Rdrcscu, iyi prouit diqreTu/
t7/etl.
,4,ra cttm ne-ai diqlreluit tu pe noi, deopotnud adulahtn sttu tupust
,fi nt sttnl singuraL ,f tiu de rc te temi yi nu.rci.rctipa: de jadetatu istoiei.
Din cauTa aceastd, domnule Bti.rescu, ili dedic a.r"ea.rtci catte.
Auloru/
t-.-
Nlarius Oprea (n" 22 rnai 196-1, 'I-rLr.q,,r rsrc) csrc ist()rid,
P()et $i escist, membru al .\societiei Scriitori lor prottsionisti
tlin Rominie. r\ stucliar ist()ria la tlnir,'ersitatea clin Bucuregti. ,\fost membru 11 cenaclului ,,Llnivcrsit..rs,. condus cle proFesorul ; icriticul litcrar Nlircc'.r r\I:rrtin. Ilsre aurorul unei teze cle cloctoratcu tema trlolu/ ;i etolutia .\'eruritiTii (1918 /96-t). In prezcnr cstuclircctor al I)epartamentr-rlui clc Investigaqii Specialc ciin caclrr_rllnstitutului de Investisare a (-timelor (bmunismului gi NfemoriaIlxi lului Rominesc, insritut pe crre l-r crrncius intre 2005 Ei.2010.A debutat ca p()et in volumul PaaTti de resptralie, alituri de Simona
Popescu, Caius Dobresc--u gi r\nclrei llocliu. r\ [ost consilier
personai ll senatorr-rlui Constantin Ticu Dumitrescu, coautor
al legii cle cleconspitarc a Sccurit it i i . c,n5ll i". al Pregedintelui
Emii C.onstantjncscu (1999-2000) ;; i al i)rim-Nlinistrului Cil in
Popescu -firiceanu (2005-2010). A scris: ,\'a/o de latulnrinri, versuri,
Ilcl. Paralela 15, 1999, Banalitated r,iuhi. O istoie a.leuhtilii in
dout,nnente./ 949-1 989, frd. Polirom,2()02,.\'ecarytii portidu/ai. .\'eruicia/
de cadre a/ P(.R u po/ilie pa/itic.i. .\'tadiu ie u.,1 trhiwt Coni*n/ui
N[anicipal rle Part'irl ])nuot (coorclonato4, I1.1. Polirom, 2002, Ziaa
L'dre n/./ se ail,i. / 5 Notenbrie / 987, Brqctv (coxlrtor Stejlrel Olaru),
Ed. Polirorn, 2002, )'Io,rtenitoii .\'ecuritilii, trd. I-lurnanitas, 200,1,
CbPu/ nrtrlii: dialog nt L"/udinir Baktuski de,tpre nalura contunisnului,
E,cl. Pol-irom ,2006, Zorha ,ri Cotedra/t, escr-tri, ['.ci. [{umanites, 2006,
Aderciralrt crilitoie u /ui Zahei. l'asi/e l."aicu/esra ,ri taina Rttgtt/ti '\pins,I-c1. Humanitas, 2008, Bastionul cruiirtii: o i.rtorie tt ,\'ecurittiTii (1 948 -
/ 961), EcI. Polirom, 201)8, ,ldn Je/ui de a tnui, Ecl. Polirom, ?[199,
intihtire ut Aposto/, versuri, Ed. Grinta, 2012.
N{arius Oprea a fost decorat cu Otclinul Serviciul Creclincios
in Gracl de Comandor (2000) gi a prirrLit Nledalia pentru Loialitate
a Regelui Nlihai I (2012).
Autorul igi asumi totala responsabilitate juridicd, a afitma-
filor sale. Nu a fost gi nu este angai*t al Ttustului Intact.
Marius Oprea
ADEVARATA FATA A LUI
TRAIAN BASESCU
JuxN#L;gt
-.
Marius Oprea
ADEVARATA FATA A LUI
TRAIAN BASESCU
- ._
AlevAn,r ' r , r F, \ r ' \ , \ Lr r ' I 'RAIAN BAsEScu
Nimic nu e noll sub S()are. (leee cc se intrinrpli s-a mai
vdzut. Atit cliversiunea croitorilor, cit gi clestinul Imp,iratului go1,
cle cAnd lumea pi povestea.
NIie imi e mili dc impiratul Brsescu. De fapt, cine e el in
economia istoriei? $i mai ales a sufletelor noastre? Anii in care
ne-a condus ne-au disttus bruma de solidaritate ;i incredetea intre
pirin;i gr copii, intre vechi prieteni" A distrus astfel, cu incetul,
rdzind, in numele puteri-i pi veseliei sale, soliclaritatea unei nagiuni.
El este creatotul (din riou) al cclor doui Romini-i - cea a lor, a
boierilor de bani gi trufie, gi cea a noastrd, buni si plitim ca ei si
aibi banri gi trufia de a ne conduce.
Nu Bisescu e de vini. Vine e eici. in camera mea. Triiesc
cu ea in fiecare zi.Yina e a mea, pentru ci anr tolerat atita vreme
ca impdrarul sd se piimbe go1 printre noi qi si 6e ldsat in pace, in
aplauzele sicofangilor sai. Vina e I nrea, pentru cd arr.rintdrzrat si
public atata vreme aceste pagini in care schi;ez biografia acesfui
personaj halucinant, c.are i-a ficut atita riu Rorniniei. O fac acum,
pentru ci nu mai pcit da inapoi.
i^i a.rr- toate riscurile - si {iu acuzat ci sunt plitit de
$oguni, partide, agenturi sau multe alte asemenea. Am incercat
multi vreme si imi pistrez cumpitul, gindincl aga: de ce si fiu
acnz^t ci amestec poLiticul Ei istoria? N'l-am supus comoditd;ii
de a nu fi criticat ci nu sunt ..obiectiv". Dar obiecrivitate este
doar in capul marxigtilor. Nu existi istorie obiectivi; pe aceasta
o scrie poate doar moartea, un zeu sau in inqer; iar aceste istorii
nu se pot citi. Eu doar descriu, in aceste pagini, ce cred despre
un personaj care mi-a inriurit destinul, alituri cu destinele altor
milioane de oameni; din picate, nu in bine. Ag 6 fost primul
fericit si pot dedica o odi faptelor sale; nu am cui gi nu em pentru
ce. Am intfuz,iat gi dintr-un soi de lagi comoclitate intelectuaii,
avind pricina in avdntul criticilor care mi-au fost adresate, afunci
cind am publicat pasaje Iargi din carte in Obsertutor cultural, tarc
a sizcluit foarte multe din paeinile ce ic aveqi acum sub c.,chi in
NLrnrr s ()r ,nr , r
forme t.rr.rci cirti (o carte ce nu ar {i existat tiri ajutorul cl<>amnei
Carnrc:rr Nlatci, Ovidru $imonca c)e b, Obserlator, ptetenior
mei cle le (irr,rpul de Investigatii Politice, Nlugur Ciuvici, r\{ihai
Bodiu gi Gabi Vartolomei, care m-au ajutat in publicare sau/si
documentarea ri.ndurilor de fati). f)e fapt, ceea ce m-a determinat
sd public acLrm aceastd carte este chiar avAntul critic la care miref-eream mai sus - mai ales ci.nd am v.izut cd acera. care md
cdticau au devenit lie colonei, fie au fc.rst medaliati, fie au primitiefuri, bani, sinecuri gi diurne doar pentru a apl.ra o efigie -- cea
^impiratului gol. Nli.car din aceste moti\,.e cartee a rimas, recuflosc,multi vreme o operi de sertar. Acum o public, penffu ci, nu-ia$a, care e diferenta dintre o cdrimidd 9i o poezie, intr,un ceas defur:ie? Acum sunt furios. Nu numai pe impdratul cel gol, aie ciruiefigii vor fi martelate ci.ndlz, mai devreme sau mai t6,rziu" chiarpi de fiii sustind.torilor lui de asrizi (nu e o judecati a mea, a$a s-aintimplat de-a lungul istoriei). Cit mai ales pentru ci. nu mai vreausi tac gi si il las si defileze.
Domnul Pre;erlinte, impdrarul, acela investit cle noi, carepopuleazd.fiecare ciintre iocurile in care ne migcirn, ne locuiegtegAndr.rrile, furia ori devogiunea csre un pcrsonaj fascinant. l_Jnaclevirat om ai istoriei. Nu existi, in uJtimit ant, o ,irazd in care sdnu se pomeneascd numele siu, in care si nu se evoce faptele sale.
Eu nu il pot privi cu detagare gi nu il pot ierta. r\Ii.car pentrutimpul pe care l-a inghigit ceas de ceas in accEti ani, irosind intregilgdituri de ris istoria recenti a poporului siu. Dar mi-e mili deel. De aceea i-am cledicat aceasti carte.
'},'i
tl
-:r:-L
\ t "sssss i \r ' { \5\' t \
ca N- 'sh\
\ t :
^s\- \ i^ .*
>-MNs: s"sr .*s i !s$: ss \ - r :iS*-
-s lF ' t: - \ R s
' ' \ i -a. : I * , -
: \sS{r ; : ! \i3r \ t- l ' iv t- \5\ \
\ i , i * .*\C.AN\
Sq^: \ '$i is{xF"\F=F:s, ! :5.\-S
^r NA'
Ar;r , ; l , r i t , r r ' . r lAl , i A Lt j I Tnrr , rN BAsEScL
ortodox, ndliond/itdted derhnthl es'fe t'ut de rzr/(itt, eile c;N;tllit J-i dre dzu;
lite. Ca stttrlii, sunt trlenliltx(tte Iniituhtl de ,\'Iainti Ciilti ,,Mircea cel
Bdtrin", Itacultatert de lx[autga{te, seclia CotnerdaLi, abso/ttitci in / 976 i
cursui/e dvdltsttte de rtanagement in traaQarht/ uaiint, absohite cu o bar.rri
a Acadentiei Rrya/e din lloraegia" Canoaste /irtbile eng/e7d ;i fanceryi..4ctiuitatea sa pro-t'esiona/i estu ttn,t prodigio,tsti. intre 1976 Si
'l 981 aJbst
rfpr de xtainri, gradele III, tl ;i I, pe naae de m(tre tonal a/e l'trAL'ROt\[
Constanla, iar inlre 1981 Si 1987 cripitan de cursii /angri, comandanl a/
nauelor ARGE$, CB,I;'ANA ;i RIRtlIltilA - cea din urmti, naua
anira/ a /lotei comerciale din Llondnia" L)in / 987, trece ,,pe /./scat", mai
intdi ca Sl al Agenliei l'[aurom de la Anuer.r, din Belgia, iar din /989
ca direclor genera/ al In$ecloratu/ui de ,S'tat perutra lrlautgape Ciuild din
Nlinisteru/ Tran$orturi/or,.fancfte in care aueaa sd-/ gdseavd iuenimentele
din decenbrie / 989. Din 'l 990, at.unseaVi ca ntbsecretar dc fiat Si ;(' al
D ep a fta m e n tu / ai d e'[ra n sp o rt li a ua / di n NIi ni s te ru /'I ra n tp orta ri /o r, i ar in
@ilie antt/ nrmdtor aJb.rt numit de Petre Rortan ministru al tranrportai/or,
portojoliu pe care /-a ocupat Si in limpu/ guuernelor.f to/ojan, Ciorbea, I.asi/e
Si liirescu, ureme de aproape Sase ani. ,4.vensianea sa este strdns legatd de
pre<eftltt politicti tot mai acfiua. Din 1992, aynge parlamentar, membru
al Camerei l)eputaftlor, ales in circutztscnplta L'ailui Pe h.rtele Frontului
.f a/urini lxlaliontt/e (;i na cant grell ,re ntenTioneaqii pe site-al a/icia/ ,,Partidu/L)emocrat", denumire adoptatd de I;"lf,i nrti tlryia). In 1996 denisionuqti
din Parlameal, renan{dnd /a irtanitate pentra a putea rtiryunde acuqa{iilor de
coruplie itt do.raral ,,Flota" gi este propu/sat in f:anclia politicd de coordonrttor
a/ catzpaniei electarale a lui Petre koman, candidrtt la ale.qeile prerydenlia/e.
Din / 996 pdnd in 2000 i{i reactrpti lonr/ in Camera DeputaTi/or, findrea/es in circunscnplitt'f,/aslui pe /isn/e denocralilor; laJ'e/;i porlofo/iul de
ninish'a al tran$tort'thlor. in 21t00, cunotsfe tln nllt srnespolitic, find tztai
inldi ales pre;edinte a/ orgtniTaliei Buntre,rti a Parrtdului I)emocrat; in iulie
acelryi an, in urrzta anei carzpanii eleclorale scnrte ;i percutttnte, aJb$ uotal
de bucure$eni ca pitnar dl Cdpildlei, fitnc{ie penlra care a pitztit, in ianie
2001, un al doi/ea ytandat. tlscen.riuneu .ra in ierarhia interncl a Partida/ui
L)tttocrat (t cilnlscut apo,geul ln mai 2001, ilnd aJbsl a/es prerredinte al
l l l rHrr s {)pnl . ' r
p,rlirlu/ui, ior din 200) erte copretetlinte u/ t!/ionlei l)reptale ! Adeuir,
int/tdatti intre Paftidal lVa{iona/ Iibera/ Si dentocrali. La /8 decettbie
200'1, 'l'raian BtTsescu, candidatu/ Alianlei D-A., a fo-rl ales pre;edinte a/
Koniniet.
tlceastct este istoia ofcialti. Dar,.se;tie, lndeobste, pe oarteni ii atrrg
nici/e isloni din ryate/e scenei, cele care, adunate, dau consislen|d lapnlorrelinute si consennate de istoid t€tt t//ore. intor/,:artna cronici/e re/in in ega/ri
ntisard attit yiru/ batdliiktr ci;tigale, cdl {l namdra/ ibounice/or - m exceptia
isloriilor de curte, fre$e, intodeaana darnice in exemp/e de mrirefe si muh
rtai disrele ca faptele c(tre re afd in $atele poue;tii eroice. Dar loctnai
acestea din urmii sunt i.rcodite Si Jarinearyi mai malt decil irtoia in sine.'fraian Biisesca au poateJace exaplie $ tocmai de rtceea dli{i aceste rdndui"(tilritoia sa spre putere, inceputripe mare, continualti a\oi intr-wn catnion cu
margainii, de unde a pins ain4i ln limuTinele ministeiale, ,ri-a rttiw linta.L'mian Brisescu e pre;edinte/e Kontiniei. I)ar, totodatti, a lual sJirSlt aceafii
nilitoie, ceea ce, alil 1'te protrtgonisht/ ei, cit Si pe nai lte can nedamereste.(.e se ta iatinp/a de Ltcil/t/ incoht? inrotro se t,t indrepln pasiana/a r,'ocaliepentru ptttere a aceslui Jiucinant om? La aceastri cbesliane nu .rfin nui ce
.rti .rpunr:xt, dar a r,liquns, ca ttni rle vi/e in arrnd, pttetu/ C,eorge Bacot.,itt,cind, find pa"r sti scie o paeiie de:pre constrairea socia/i.rrtului, a reTurtattn intreg proces i$oric ittlr-un uers: ,,ctit deQre ceea ce M J|, deocatndatti esablim". Dar sd ne intoarcext /rt 'l'raiaa Bdsesat si la pote$ea r.tscen.riunii.ra/e, /a cbipai/e et aitate oi atutnse, care se adunri tode in acest sittgtr sen.sa/ unti de.rttn de ex:ceplie. C.hiar dani nu e.rte istoia eroiri ;i exeruJ>Lrri aunil erau de batnt, idicat prin caliti1i ;i eJbrtui propii din pry'ill tlipiin ptrrpwd paten| ea are.f)tnueur/ ei apdrte, aritr)nd propiile rterile aleprohqoni-rtu/ui. ,,lici, in Ba/cani, .ri tztai a/es de douii-trei sute r/e aui lnnace,pulerea are ahe int,ekstri, iar ctii/e Sre ea sanl nete7ite pin resorluri nuhtttai bilgnlrne decit an Jbll noi inttipt1i, citind biagra/iile nai/or oaneniai ),r/r,,riei uniuertole.'['raian Btiy.rcu na $te produsa/ anei /unzi obiyilrecu eroii, I ntai dagmhi til unui crepuscu/ cottunist, rtdrcal de htos norrtl
Si /ipsari, rle runprtftmente arb)trare, discrelionare, r/e uutostt/icienlri
{i trnti/ia{ri acceph.thi, rtt care piacipa/ele cileii de rettitri au fbst rinttt
1-)
'i$tf
*E
$ds
:l
€!.t -
r - , . '
151t li { AoevAn,r ' r ' r r , \ r ' i \ Lt t Tn.r teN BAsescrt
I geanto, rtdicd al uti elti I pe cine serrc$i.'l'rttitrn lJ,i.rL:-stu a reryit.ri
qung,i in aif fohinda-se de aceste reg/tli, iqno/7;/tdu'/t r,ind l cre7nt cd e
raTt/, na,-i.gand cu deiinlo/ntra ce/ui care $ie ni tota/ e penui.r, rLtcd arei ca
adeuriral xi fe, ;i cii dreptcttea erte intztdeutxa de paftea inL,itt,qitoru/ai. Si a
reuft. Aceasttt erte pzuestea uictoiei sa/e.
Amintiri
Nu zdbovim asupra copilIriei lui'Iraian Biisescu din motive
lesne cle inqeles; relevanta lor intr-o biogra{ie a ascensiunii politice
nu estc tina majori, pe de o pafie, iar in ceea ce privegte datele
asupra ei, ele sunt sumare gi inclirecte. Aga ci. ne putem mai
degrabi doar imagina cum, p.recum mrjoritat.ea cekrr de virsta
lui din Rasarabi, rnicul Traian sar-ura renumilii biscuigi cu crerni
,,Eugenia", inghegata ia cornet, renurruta halr,e ticuti de turcii
din Cernavodi oti parizervl cu mu$tar gi piinc proaspdti, caldi,
adus de tata cle la Constangu Cdci micile bucudj si supitdri ale
copiliriei la 6nele anilor '50 gi inceputul anilor '(r0 s-xu petrecut
intr-o familie dintr-un origel dobrogean, departe de muchiile
tiioase ale unei epoci in cere pentru copiii altor familii, cu piringi
soccrtigi ,,clugmani ai poporului" f-ericirea xdta- ca o felie de piine
neagri, presirati cu zahd.t. Dar Familia llisescu triia relativ bine.'fatil, Dumitru Bi.sescr-r, era locotenent in Reqimcntul 18 de
Tancuri din Basarabi. Si mentionim doar ci., intimplarea a ficut
ca el sd intersecteze merea istorie cle mai tirziu, fiind sub comanda
maiorului Vasile NIilea, cel care intre 1953 gi 195(r a condus acest
regiment. Dupi plecarea cle la unitatea de tancuri din Basarabi
a celui care avex si devini ulterior ministru rl epiririi, pentrlr
a sfirgi in propriul birou, impugcat sau sinucis in imprejuriri-le
nrlburi ale evcnimentelor din decembrie 1989, Dumitru Bisescu a
mai rimas la regiment r'reme de un an gi iumitate, dupi care a fost
transf'erat intr-o alti unitate militari, tocmei la Iasi. F'ird incloiali,
rniculr-rl Traian nu intel---^ ^*-. *'- it, ' . l i^ '15su1ilc pleciri i cl intre
hl r r t r r s () t , t ru. t
prit lcnii si i c1c ioacri cl in Litslrebi, dar, ca oricc copil, irrintrehcrir-ni r l isat loc curit izit it i i pcnfrlr noile locuri si noii prietcrni
c2rrc il ilitcptau :rcolcl. La lagt, -['raian B:isescu e fost inscris in clasa i
gi e inccput aventura cunoatrterir printre l inii, bastonase si l i terclc
altlbetului, alit.uri de copii care vorbear-r putin altfel clccit era
erl c>bignuit, clar avelu aceleasi jocuri 5i acelagi unjvers imeginrr,
populat cr"r aceia;i eroi ai virstei.
f.eea ce trebuie reLinut clin top ace;ti ani e cd spiritul c^z,()nj
impreqnrt cle trt i in trd.situri lc comportementale alc copilului
Traian, si-a ardtat mai intii roadele in anii ac'lolescenqei, cincl acesr:r
a optat pentru a urma str"rdiile Facultitii cle Nlarina. L,.ra astfcl pus
in pmctici, cu spli jrnul tati. lui pi peste inurijorarea mamei, visuloricirui copil, cr.r atit rnei mr.rlt al unrria ndscut la citev.;r zcci cleliilometri de mar:e - acela cie a devcni marinat, mai prccis o{rter clcmarinir gi, cic- ce nu, cu munci, pile gi ,,spirit dc orientere", poatetocmai comlndant. Pini h a. pune picionrl pc () n:rl i , drlrmul Itbst insi luns. Se gtia, in erpoci, cit clc qreu e si ajunr! stuclent lamarini. Treian Bisescu a tlepisit insi toate accsrc riqori si e rjrrnssi si vecli visul cu r.rchii. Drn ace$ti ani, clatcezi primele informatiidocument:rre cu privire la'fraien Llisescu. I l le privcsc insi vocauac r , l , . - . i r . l ' . i "
^-- t " il plltefe sl compromts s1 trafa ca ,.r eccept,lto c ' ,1:r l r , ' r r rL cu 5t t ' r r r i r r tcr .
Cum sc stie, existi o cale c1e a thce q;i compromisr,rri faficompromitcre. L)ar' l 'raian fJiscscu nu a alcs,o ])e aceasta, ci I clr-rsprini la capit devotiunea fatri clc un reuim in faqa ciruja alcgea szi se?r-rchine, pentrLr a i putea culegc apoi, pe krl i sau pe turi;, roatlclc.Nici eclucatil din familie nr.r ii Lisa o alti alcserc, cici valorile caseigrar itaur in jurLrl r.alori lor olicializatc a1e rimpuhri, t ir i. ce si cxisteincloiall i aslrprx regiunilor ; i rctir,rnilor rcgimului comtinist. ,\poi,mal era r.orba ;i clc lructul dr-rlcc al putcrii esclrnse cle a inrir_rrit- lcstinclc celorla.it i , precum si dc ar.antejele care clccurseau clintr-ocolabotare cu cei ce plrtexu intluenta r,rn selt in c-arier:i. Conibrmunlri documcnt carc a fost i icut pubic in circnmstantcie unr-ri
-J.*
A-olvi:r,r i.r r:\ r'\ r\ r-Iir Tn-ql.rs BAsusr:u
proces clerulat In 2004 gi asupra cdruia vorl rcvcni, cmis de ci.tre
Unitatea Nlilitard 01150 (Arhiva) din caclrul Nlinisterului Apdririi
Nagionale,'l'raian Bdsescu figureazi in er.identele pistrater ca fost
colaborator al Directici de contraintormalii militare (Direclra a
IV-a din cadrul Secr-rritS,tti), pe vremea cind era studcnt la lnsururul
de Nlarini ,,Nlircea cel Rdtrin". Ce inseamni, practic, cele de mai
sus? ,,Colaborator" al Securitipi, spre deoscbire de informator,
era o persoani. care, fird a semna un angajament gi fiird a primi
in mod obiigatoriu un numc conspimtir; furriza dc buni voieinformagii unui ofiger ai Securitirii. Firi incloiald, la Instirurul
cle Nlarind era un asemenea ,,ceist", cum era numit" prescurtat,
ofigerul de contrainformagii al unitigii, care moniroriza atent atit
cursantii, cit gi profesorii lnstitutului, sub aspecrlrl activitigii ior
profesionale, clar, mai ales, al ceiui cu privire la fidelitatea fati cie
reg1m. in g.rl.r., mennarii erau atent urmirigi, datoriti contactelor
lor implicite cu striinii, contacte asupra cdrora regimul comunist
din Rominia devenise de-a clreprr-rl paranoic, pe misuri ce
Nicolae (Jeaugescu lisa deoparte orice scrupui in intirirea puterii
personale gi instaurarea clictaturii. Cu atit mai mult, incd clin f-aza
cle pregitire, trebuiau controlati ofigerii care eveau si. ii comande.
A fost sau nu studentul'Iraian Bisescu de la Institutul de Nlrind
un asemcrnea colaborator? [n oricc cx.z, c). o prim,i reactie, Tntan
Bisescu, liderul de partid pi candidatul la Pregedintia Romi.niei,
nu gi-a ascuns mai intii {uria fagi, cle publicarea acestor informagii
despre trecutul siu. z\poi, cind firea sa aprinsi. s-a mai linigtit, a
venit gi vremea explicatiiJor cumpinite, -keran Bisescu explicAncl
ci a fost nevoit ca, in anul lI cle facultate, la pliml icsire pc mlre,
si ,,dea cu subsemnatul" in fa;a ,,ceistului" unitigii, clar ci nu gi-a
turnxt vrcun colcg, ci doar a rispr-rns unor intlebiri benigne, care
priveau mai dcgrabi propria viald gi ,,orientare", ca gi atmosfera
cle acasd, clin famiLie, a;a cum, spune el, toEi colegii sii au fost
siliti si o faci. Nu a fbst confirrnat de l'reunul dintre ei, iar in lista
,,colaboratorilor" Securititit, recoleti cu ecel prilej al verillcirii
t\I,,rntus Opne.r
stuclcngilor clin lnul Il cle la lnstitutul dc Nladn:i hgureazi cloar
numcle sdu. l)ar dcsprc to,rte avatarurile rela;ii1or lui 'Iraian
Birsescu cu Securitatea, clepre intregul ri,zboi iucLiciar 9i n-rcdiatic
cleclanpat pe marginee ei, intr-un cxPlt()l separat. Acum, si ne
intoarcem la Traian Bisescu, ca snrdent iu ultimri a.ni, in pragul
absolvirii Instirurului de Nlanni,,t\Iircea cel Bitrin", Facultatea de
Nlerind., secgia Nlarini Comerciali" (-ici clepre viaEa sa de stuclent
nu a vorbit prea mult, a$a cum nici colegii sau foEtii sii ptol'esori
nu ru ficur-o. Era, firi indoiald, fericit. Purta, in plimbdrtie pe
stri.zile Constan;ei costumul impecabil al studenplor Institutului,
cu mineca sub care btagul tresdlte in aFtepta.rea treselor cle ofi1er
pi sub apisarea caldi a Nlariei, o tinird q;i tiumoasi receplioneri
de hotel, care in iarne er-rului 1975, cu pu5.in inaintea absolvirii
Institutului de Nlarini ,,Nlircca cel B:itrin", avea si-i clevini sogie.
Ne putem la Fel imagina, {irl, teama de a gregi prea mult, ca pi
cum ne-am aminti in locul siu,.cum purta cascheta r:a intr-o pozi
clasici, trasi gmechere$te pe r.l ureche. I)in picate, atit. Celelalte
mrrlte ceasuri ale aceior ant zac in penunlbra in care ,tamenii gi
istoria atunci in Eecare zi a vtegi Lrucdqi nlari de trecut.
Pompierul
In biografia sa oficiald sc spune ci a absolvtt lnstitutul cie
Nlarini ,,N{ircea cel Bittin" in 1976 gi cd cle la prima sa iegire in
larg a fost ofiqer de marini ,,p€ nave de mare tonaj". [)ar cl primi
,,evcntutd pe mere" este relatati public abia durpi pase ani de la
primirea brevetului de o6ger.
Prima consemnare a unui episocl clin cariera lui Traian
Bi.sescu in flota comerciali a Rominiei socialiste a apirut chiar
in presa vremii. in revista Li/acrira din 3l c'lecembrie 1982, Ia
rubrica ,,Cel mai - cea mai", sub un titlu pompicristic, .,[rapte de
croism. O navi gi un cchipaj in care filrtuna (gi Focul) lolegte ca
intr-un mlrnte", articolul sernnat de (]abriela $tefdnescu ii arc ca
-.:*
-'
18 Atrev, in.r . r ' r r . \ ! \ \ r t I - I 'u,u, t t t BAsEScu
pr()ta,g()nist, pc iLrmlitatcl clc sus i l p,rginii l l , 1rc.' l 'r ' l i ln f lr iscscr-r.ln aceca;i pauini mil cstc elLrciat efortul trirLnilor rl intr-un satclin N[,lclor.a, care a. incLislrit apa -f ijiei, irr"rpicrlicincl rcvirsiri]e. lnu:r lL s i . .un qcst c l t ' , ,mr 'n ic" , respcct i i thpr:r r - r r ru i r rnLrmc tovnr:rsl)umitru, aBat la cr-rrsuri de perfecti.narc la ,,$tefi.rn Gheorthi '",CXr(: l returnt l . geenf i CLt () tntrc:umi r l r . I r : rn i Cel t . i CXrc ()pierclr-rse. L)ar iati ce l-a l icut pe'Iiaien l] isescu si ajungi unsuperlatir- al anul'i 1982, ciin perspecriv,l reportcritei t1elt" ftlacara,care spune cd nu a ajuns din intimplare la Constanra. ,,Am datcurs uLnei ciucletc invitaui, primiti prin pogtri, sernrrati de <un grupcle mer:inari rominl>, ca in drumurile n'astre prin Constanta si neiacem timp, dacir dorim si cunoa;;tem niste oameni frumo5i, sistinr de vorbli cu comanclanftrl navei <(lrisanu, Tra:nn Bisescu.Dste, tni se spune, cel rnai t inir com..rn<lant dc pe peftolierclegiri i , nici 31 cle ani, cornanclant cir ' ia i s-a incrcdintat, ca semn depret.-rire pi increclere, a d<tua navi ca ml'irirner a tirii, navi ai cireiechipaj atlnge virsra meclie clc 27 de ani"" Ziar:ista cle la Fltcdnz atost cleindati cticeriti de marinarul cu vocee atlinci., cle costr-rmulsiu impecabil, cle tinererea in rnocl piicr-rr
'izibili gi clatoriti
pcpcii de comanciant, iniltati pe,ste frlrnte qi rrasii gmecheregtcpe o r-rreche, as:l cr-lm il veclem in j.otograhe care insofc;teertic.lul clir-r rer,'ista f;/aairri clc acum 25 .le rni. A;a ci a doritsi etlc ,,mai m,-rlte despre omul Biscscr,r.,. Gabriela $tefinescucreclc c:li ,,nr-r e fi>st c-leloc ct intzimplare ci la ciurnneavoxstri nlrau mili tbst neccsari cei 8 ani nccesrrri p-cntru (naftcrc.l) Ltnuicomendrrnt cie nar-i; ci, in sfirgit, azi slrnteti comanclantul ceh-riclc-al rloilea petrolier ca mirime el t ir i i , r lcsi, ciupi cum spr_rne,ti,acleseori suntcti pus in situati:r sl i r. i ari iteti brcvetul pentru ca sif it i crczi-rt, intr-eclcvdr". Prrirrspitul cornandant clc pe ,,(Jrigana.,e:ste ins:i moclest. ,,N.[-a bucr,rrat nesplrs f,rptuj ci oamcnii alr ar-rtincreclere in mine, n'mirea c'nranclantikrr rle na'e tdcincir-seprin t. { ).II i(- 'rnitetr-rl O:rmenilor NIu'cii .r.n.l ; i cu semn:ituraNavr'rnr-i lr-Li. Prin reparati i ,,e fcctnatc cln mers", cei clin cchipaj au
N[/\Rlr is ()Plrr in
prisrnrf nava in exploatare pini la mijlocul lunii n<-tiembrie 1982,
hotirire luatd, spune comandantui'Itaian Bisescu, pentru ci "o
siqquri zi de scoatere a navci din exploatare inseamni intreruperea
fiurului continuu cle aprovizionare a qdrii cu titei, insearnnd valuti
piercluti". Este mengionati pi o asemenea reparagie pi sunt elogiagi
pcfi i mecanici ai navei, cxrc eu ec()n()mrslt estfel 10 000 de dolari,
cit ar fi costat efectuarea ei intr-un atelier, pe iingi evitarea
inti.zierii aferente. Tnian Bisescu nu r-riti, in acest cc)ntext, sd-
pi laude echipajul: ,,trebuie si vi spun ci echipajele petroiiere
sunt cele mai disciplinate, cele maj binc pregitite profesional.
Il drept, personalitatea echipajurlui o fbrmeazd, o mr.rdeleazd gi
nava. Iar <(Jrigano, pe cit este de impunitoare, pe atit este dotati
tehn,ic. F-urtuna lor,-egte in ea ca intr-un muntel" Comandantul
Bisescu privea lumea, arunci, de ia ir-ril;imea navei, cit un bloc
cu patru etaje, cu un sentiment de siguranta ;i irnphnire, spune el.
,,Siguranta provine din ingeleeerea. txlinci. a nevoii vitale a aducerii
La timp a gigeiului acasi".
N{ai departe, este vorba ch,iar despre un foc. Subiectul,
miezul articoiului este o anume intimplare; ci.ci scurta gi
enigmatica scrisoare c^re ^
adus-o pe reporte(iga de la F/aciira
in Constanta se incheia astfel: ,,Nr.r uitagi si-l intreba,ti despre
intimplarea cu incendiul cle pe nava <c'\reesub>, petr:ecuti undeva,
in lume. pc vremex cincl nu impliruse inci 3() de ani>l'. l)ind curs
invitatiei, tovar:dqa ziarista l-a intrebat deci pe 'fraia.n Bisescu,
care-i povestelite cele intimplate: ,,Ne a am intr-un port, pe
Lrn mare fluviu" Descircam nafii, proci,rs clistilat din benzini.
<Argegubr se afla in dana unei mari companii petroliere" Spre
sf?rgitul descirciri-i, a izbucnit incendiul. Nr-r se ptia de la ce gi
cum izbucnise. Se aflau in zond. 74 nave, sub tliverse pavilioane.
Ardea fluviul in plinl zt". Fld"cirtle, po\-esteste Bisescu, atinqeau
40 de metri gi, in mai pugin cle un minut, mai precis ,,in circa 45 de
secunde ;1 neva noastri a fost prinsd in aceasti hori de l1iciri. NIaiintii, am ordonat trccerea echipajului la posrurile de manevrd, cu
-.
Aocv,{rt,r r \ t. \ r ,\ \ t.t rt TzuttrtN BAsgsctl
intengia de a sco2rtc nava clin 7'oni,. Yi7itu I cli nrr sltntem clecuplati
gi realizinci c-li nu putcm pleca (s-ar fr intimplet o adevdrati
catasrrof;.) am hotiirit si rdmin cu echipajul Ia bord, in spcranta
ci incendiul nu rra cleterminr cxplozia tancurilor cle marfi aie
navei gi cu intenlia termi de a stinge incenciir:l de pe nava noastri
;i cie a o sxlva" Iichipajul a trecut deci la posturile de incendir-r".
Lupta cu flicirile a durat doui orc, ia capitul ei echipajul de penava romineasci stingdnd qi fbcul de la bordul unui impingitor
striin abandon'rt de echipaj gi ajuns in pupa ,,Arge;ului", cu
tancurile de combustibil in lliciri. ,,Pericolul cre$ree aiarmant. Pe
cle o parte, stingeem flacirile care ne cotropiseri, pe de alta, un
nou generator de incendiu, aclus cle curent, ne amcninta. A fost
o luptd titanicri. intreg."l echipaj a rimas Ia posturi". l\ccasra, cu
toate ci nimeni gi nimic, sustine comandantul Bisescu, nu i-..r.r fi
acvLz^t daci dirleau bir ctr fugitii . ,,Lr,ra situagia clasici de abanclon
a navei. Nimeni nu ne ar hacuztt cd intr-o asemenea imprejurare
am plrisit nava. De altfel, toate cele 14 nave clin zona incendiuiuri
au tost abandonate"l.
in r. 'aUtat., p( )\ 'cslcx xccsrui incen.[ir.r usic pulin r] itcnrR.a$a cum insugi 'l-raian Bisescu o corecta. S,a intimplat la 1'l am
de la cr.enimente, mai exact pe 23 iunie 1998, in caclrul emisiunii
,,Starea cle veghc - in spatclc ugilor inchisc", moclerara cie SorinRo;ca Stinescr-r, Ie postr-rl cle televiziunc ,,Priml T\t". in emisiunc
s-a abordat, printre altc'lc, subiectul colabctr'rrii iui 'lraian Bisescu,
pe rnrnci minisrr t r r l t rensp,rrrur i lor , crr f i rstr Sccur i tetc. Jntrcb:Lr
esupra tipurilor de rapozrrte inaintatc organektr cie securitate caetribupe dc scn-icru, in calitatea lui de comand:rnt de navi, acestaa reiatat ccie petrercute la borclul navei,,2\r9eg", care, spunea el,au licut obiccrr.rl unei aserncnca note-rxp()rt, in:Lirtt:rtc Sccr-rr.itirii.Feptul, pi anumc incencliul clcrastator pomr:nit in rcprtrrejr-rl clinrcvista Ir/ruzim s-,r pctreclrt in recla portului Ror-ien, in i:rrna anului
NLrur l rs OPna. l
l()8 l. f raian Biscscu sc afla, dupa cum a rchtat, de puqin ump la
comancia navei, care a inregistrat o clefecpune gi r:n incendiu la
bord, pc parcursul operafiunilor dc descircare a naftei, incircihrra
putcrnic inflamabili. Inciclcntr-rl a clus la c'leversarea incircitutii cle
pe navi. Dezastrui s-a produs qi alte 38 cle narc (iagi de 14,de
poveEtii dtn l;/ac,ira) aflate in rada portului fnncez, au iuat foc. Dar
iati ce spunee Traian Bisescu, despre cele petrecute in 19[J1, cAncl
era comanclant pe nava ,,Argeg": ,,stlnt citeva episoade foarte
interesante, ai spLlne, care au licut obiectul cle interes al organelor
de securitate din Rominia, in mod cert. Spre exemplu, cAnd eram
comandant pe <<,\rges>, la trei luni de cind imi ob;inusem brevetul
de comandant. Am luat foc in portul Rouen, nu numai eu, 38 de
nave eu fost in incendiul din Rouen in Franla. Nava suspectati
ca e generat poluarea, care a ficut ca tot bazinul portului Rouen
gi Sena si {ie tot o fl.acird, pe o intindere de trei kilometrj a fost
nzva mea, pentru ci ere nava cce mai mrre din zoni gi clescdrcam
nafti in dana. rafindrrei <Shellfrancaise>. Am stat acolo 28 de zi-le
in ancheti. Legisla;ia francezd. funcgic'na corect. Adici nu trebuia
si doveclesc eti ci nu s-a produs poluarea de la mine, ci autoritigile
franceze trebuiau si clovedeascd ci s-a produs poluarea de la
mine. in cele 28 cle zile, m-am prezenl.at li la tribunal, am fost
gi in ancheta organelor de justiEie ftancezc gi, clupi 28 c1e zile,
instanga s-a pronuntat ci nu poate fi probati vina navei <Aruep>.
Am plccet, cler eu rimas un liugiu, o acuzatie la aclrese navei
cle circa 12 milioane cle dolari, o cerere de claune". N{ai"mult,
Tra'ian Bisescu a explicet la emisiunea respectivi ci l scipet de
rispunderea presupusi de provocarea gi urmirile incendiului,
a moclificat probele carc i-ar fi putut c,-rnduce pe anchetatori-i
ftancezila cauzele reale ale acestuia: ,,acum, pot si o spun public,
nu mai e nici un secret, am schimbat ceva in instalatie inainte si
permitem accesul autoritigilor franceze ia bord, ceea ce a fdcnt
imposibil l i clemonstratia, rlemonstrarea vinei n().lstre". intors in
tari, a mai spus Bisescu, cl nu putea ,tinc inciclenrul secret faga cle
21
I Reviste l ; / t tct i tzt, nr.52/l !)82, Jl t lccernbric 1982, p. l2
-*-
22 Auuvin.r'te FATA A LUt Ttt,tt rir Ii rsr;s<:t
Sccuritate: ,,a first un l it igiu, xm expLicat organel()r t le scctrritrttc
ce s-a if l tampht cu noi ac()l() [. ]. N" puteam sd nu spun carc tl
fost realitatea, micar armatorului INAVRONI - n.n.l, armatorul
nu puteam si mi-l mint, iar in echipaj erar-r destui care griau ce s-a
int implet . Ar f i fost un r isc f ]cntr l r un cornan. lent sa nu spuni
cauza. ace)ei poluari qi a. clramei pro<1use acolo. A ficut obiect de
interes pentrr-r organele de sccuritate acest incident, dar, din punct
de vedere tehnic". Raportul 1a Securitate, cum lasi si se ingeleagi
Traian Bisescu in emisiunea de la Prima Tl a fost fi.cut de nevoie,
atita vreme cit ,,noi eram sub controlul organelor de Securitate
toti, de la ospdtar pAni la comandant, prin aceea ci anual primeam
tn aviz de naviga,tie".
Dar, cle ce aceasti recunoa$tere tirzie a culpei in ceea ce
privegte incendierea portr,ilui Rouen? Nu poate {r vorba, a;;a cum
consideri uni-i ziarigti, care au reluat povestea dupd ce Traian
Bisescu a ajuns pregeclinte2, cle prescrierea oriciror urmiri penale
sau civile ale faptei, cici, in fond, ea rimine o fapti care nu
face glorie niminui. Nlotivul cste unul mult mai prozaic. Fiind
atunci. in 1998. de multi vreme in conflict cu lideri sindicali
din navigetie, cere cunoitealr, ca rnai tot personalul din flota
comerciali a Rominiei din anii '80, aceasti ispravi marinireasci
a comanclanrului de pe ,,Argeg",'fraian Bisescu a aflat cle inten;ia
1or, cle altfel materiebztti. ulterior intr-un memoriu adresat
procurorului general Nlircea Criste gi Ambasaclei Fra.ntei la
Bucuresti, de a clepune o sesizare penali, dezgropind astfel acest
subiect sensibil. $i a ficut in a;;a fel ca povestea si fie aflati mai intii
cle la el, in varianta cit mai convenabild. gi onorabili a confesitinii,
lipsind dc pregnanti acuzlriile cu privire la caracterui incriminator
al thptelor. .\stfel, arita prin acest gest cir nu s-a ferit si recunoasci
intAmplarea de ia Rouen cle bunivoie, atunci cinci aceasta nu a
r Dan Birdea, ,,I):isescu a incendiat Rouen,ul", in revista Bihnl, nr>tenbne2005
lY- l \ r r t l s ( ) l 'Rl iA
I l lr l l)ulLtt Pro\'()Ca in r..rcnn fcl chunc statlt lLli rotnin. Lln Scst,
s iu sl)Lurc, cavalercsc, clc asumarc chiar ; i tar<livi a cuiper, dac,i
accst scst nu ar h tbst t icut sub prcsiuncl dezvaluiri i iuciclentuluj
de clitre altir. Dezvaluirea adc:'",:i.nlui ds*spre cele pL'trecutct nll
N evLrt consecintc penale. In 28 septernbrie 1998, procurorul
Ioan r\clam, cle la Sectia Urmirire Penali ;i Criminalisticd clin
Parchctul (lencral, rispunclel mcmoriuluj tr:imis cle sindicali;tii
constinteni cu prir-ire la intimplirile clin iarna anului 1981, la
bordui petrolierului ,,Arge$", constatindu,se ci. f 'rpta nu estc
previzuti. cle legea penali din Rominia si, in consccintd, nu cxisti.
Cu.m nu mai exista pe atunci nici nava, instriinati intr-unul <lintre
contractele piguboase ale PI1-I'R()NIIN-ulur.
Dar gi in 1982 lucrurile s-au incheiat cu bine. Suntem Ie
finclc unui an, cit s-a scurs gi de la incendiul de pe nava,,r\rseq".(-omandantul B:iscscu este relaxat gr i i r. ispundc reporteri lei
rucerite cle h F/actira: ,,dupi <shinionLrb) cu incencliul, cintl ne-am
intors in tari, intregului echipaj i s-a acorclat concecliu de oclihnri,
chier gi celor care il ficuscrd cieja. tJn mod frumos, ornc:ncsc clc
rdsplatd pcrntru curajul clr carcr biicgii de pe (Arce;i) s-ar.r llrptet,
invinsincl. lmec1iat dup.i concecliu, mi s-a incrctlintat comanclfl
nar.ci <(lri$anu. Vi spuneam ca cca lnai mare parte e ectripaju.lui
m'a rirmat"r. Doi zrni mai 6tzit, in octontbrie l9ll4, 'Iraian
Bisescu a primit comancla petrolierLrlui ",,LlirLLjntr' ' , nrrve lnriml
a flcltr:i comerciale a Rominiei. Recompensele arat.i cd incidcnrr,ri
Perrecut la Rouen a a\.Lrt clarul si-[ avansezc. lrdri incloiali, txptul
de a fr el'itat acuzarea navei rom'inesti cle provocarea inccnclir:lui,
lcrarrc pr<rbabil clin c^uz,ir preciLrititii instalapilor rehnice cle la
borcl, cleseori cirpite, cLlm am vizut ci rclata chiar comanclantul
R:iscscr,r, in cursr-rl lun{ilor trescc pc nrerc, i-a ;rtras admiraqia
sr-rperiorilor, clar si lar,rc.lclc cclor cle la Sccuritatc. 'fraian Risescr,r
a Fost socotit clupii inciclentul cle la Rouen Lrn cr()Ll, mai alcs in
'23
Rcvista I'/,t;,irtr, ttr.52 i 1982,3 I cleccnrtrric I 9fi2, p. 1 2
-**-
Aorv'\8.1'r-.\ l ' ;A'l i r\ l . lr l l ' tr rt,rru BAstisctj
concligii le in care autorit l; l lc romine nll-f i revcll iscri t l tr l l i un alt
incencliu, un adevirat clczastru, petreclrt cu rrei rrl i i tr ttrmi, crre
a proclus imense pegube financiare qi a indoliat fl<tta comccieli a
Romdniei.
itr t-ro"pt"'., cle 14 spre 15 noiembrie a anuiui 1979, la 5
dimineaga, o cablosrami primitd la NAVRON{ din partea
autoriti;ilor navalc turce anunta ci. petrolierul ,,Independcnta",nava-amiral a flotei comerciale rominegti, avAncl la bord pcste
90.000 tone de titei incdrcat in Iibia, cu care se indrepta sprc
Constanta, s'.a scufunclat in strimtoarea Bosfor, in urma unei
coliziuni cu un vas grecesc de tonaj mediu. E,ra un dezastru:
petrolui scurs din tancurile vasului ardea pe mare pi avee sd ardi
a$a vreme de o luni, iar uriaga navi, rupti in doui de explozii, se
asezase pe fundul putin adinc al miri-i. Suprastructura rimasi la
suprafati era contc)rsronati de temperatura incendiului izbucnit,
care topise meta.lul. Forta exploziilor spirsese geamurile mai multor
clidiri de pe malui mirii, iar norii de fum au fost multd vreme
r.izibili de departe, marcind locul tragediei. Vina pentru coliziune
a apartinut, dupi curl s-a stabilit ulterior, cle citre un tribunal turc,
in proportie de noui zecimi comandanfului neexperimentat al
cargoului srecesc. I)incolo de consecingele erave in plan material
pentru stanrl romin, care pierciea astfel nava-amiral a Ilotei sale
comerciale, ailati abia Ia. il 19,lea voiaj, in cel de-al cloilea an cle
exploatare, climensiunile umane ale tragediei i-au marcer etunci
pe to;i marinarii flotei rctmine" ,,Independenta" se afla in acea
noapte la comanda unui tAnir ofiter, cle 35 de ani, Nlihai Dorinel,
cale ^
pierit in clezastru, dupd ce a incercat, real,izind urmdrile
coliziunii gi a incendiului care i-a urmat, si-gi determine echipajul
si piriseasci vasul. Doar trei dintre cei ce s-au incumetat, inci
din primele momente, si sari de la o inikime cle 16 metri in mare
s-au putut salva. Restul echipajri lui, 42 de ormeni, nu pierit ersi,zclrobiti de sullul expioziilor sau inecagi intr-o mare de petrol infliicari. Povestjrile supravieruitorilor au fost terifiante, iar jalea
iV l r r r r r s ()pnt; . r
gi ckrl itr l xl l cotropit portlr i ( ionstanta, pe miisura ce catlavrcle:
reclrpcrrte ale echipajului erau acluse acasi. 1 I clintre trupuri nu 2u
-1i gost g is i tc nic iodatd. , , ( .e i m:r i nrulp r l lntrc,r lmcru atr muri t
inainte <le a siti in api", a povestit Drauop Voicescu, unul clintre
suprar-ieguitori. ,,Crecl ci ai-r fost omoriti de suilul exploziilor, cdci
pufni au fost cei gdsiti inecati"a.
Nicolae Rornuius Nloise, cipitan de cursi lune5, tlirectorul
intreprinderii de Explo^t^re a frlotei N{aritime NAVRONI, a
fbst geful comisiei romine care s-e cieplasat Ia locul dezastrr-rlui:
,,am fost puternic afectat gi impresiclnat de moartea merinarilor
romani qi de pierderea unei asemenea nave. lmediat dupi stinserea
incendiului, am urcat la bordul epavei" Ceea ce am vdzut m-a
infriccigat. Am fost ingrozit cind am ingeles puterea exploziilor gi
intensitatea temperaturilor foarte mari care au afectat nava" Las la o
parte hublourile, de exempiu, a ciror sticld. era pur gi simplu topiti,
dar tubulatura de pe centrul navei gi o partc clin suprastrur:ruri
erau transformate in cenugd, ca $i cum nu af fi existat. Am fost
coplegit cind mi-am imaginat srozlvi^ celor petrecute acolo, cie
f'ehll in care au putut muri acei oameni. Nu se mai putea votbi de
noLiunea de cabine, in sensul de a intra pe vrcro ugi, Peregii cle tabli
despirtitori nu mai existau, se topiserd efectiv pind ia pulverizare,
eraLr aga, doar nigte spa;ii goale $i lueubre; ca nigte cavouri. Nu n
fost gisit vreun cadavru la bordul epavei. I-a asenrenca tcmperrtturi
degajate de puterea expioziilor si incencliuhd, cu rnult superioare
punctul-ri cle topire a fierului, nici nu s-a mai pus problema gdsirii
de cadavre. N{ai ales in partea dinspre prova cromertzii, acolo uncle
a bitr"rt focul, toatc cabineie gi ce era in cetrinc 5-xp trrpit pr.rr gi
simplu". Nlult mai alectat a fost Constantin Pred:r" comandantul
'*'ftrate citzrtele cu privire la clezastrul petrolierului ,,Independenga" au fostextrase de pe site-ul rwwv.romaninlns.bc.ca, unde sunt pr,rbLicate inten-iuricu supravicpritori gi alte mirturii cu prir-ire la acest dezastru, reaLizate decitre ziarisnrl constinrean Constanlin (iumpini.
--
. \ t )uvtR-\TA FAT,! A t -u l - IH,r t , rx l l rsr :sr : r M, ' IuU.s () l ,Rl , : , \
pctr()l icrului ,, lnclcpenclerttx", care se alla le l irm, it-t corrcctl irr
irr tin-rpul accstui ultirn voi:rj tl navei sale si ii lisasc comautl:r
secr-Lndului Nlihai Dorinel. ltl a tost trimis si iclentifice caclavrclc
echipajului: ,, in gari am trimis 31 de sicric. r\ l;r 11 oamcni au fbstda,tr clispi.rup, fie ci au first puh'criza;i cle explozii, {re ci nu elr ma1fbsr qisrr i in urrnr rrpcret j r rn i lor t lc c iutrre. in plus, s-e picrc l r r rintrcasa navi si toari incirc:itura. Au rimas atAtca tamilii indoiiategi atigia copii orfirni. (lrcd ci cu am murit gi inviat pentru hecarcdintre cei 42 c'le oarneni morti, pentru fiecare mami, sogie, frate sisor i , pcntru f ieclr , . .copi l orFen | . l .Cu cc etr .grcpir oemcni i rccieca si. moari. atit cle Eroaznic? Vi-nchipui;i? Va intelege cincva cums-a mLlrit acolo? [...] Am eisrt pi recuperat r,rn ccainic gi o ceagcide alpaca, cu care trucdtarul na.u'ei avea o pl,icere cleosebiti si.-miserveesci ceaiul" Am recupcrat gi iimba clopotului de pe navi". F)racam tot ce rimisese rlin nava-amiral a flotei comerciale rc)menesd,in afari cle durerca e 42 de familii indoliate pi deruta autoritigilornar,'ale romine, care gi-au revenit cu greu din pier<Jerea suFeriti.Toate mirfrrriile cle mai sus au fost consemnate i,"r douizeci clerni cie la tragii:ele er,-eninente. Atunci, in 1979, in secretomanialor absurcli, eutorit i l i le romine au decis si.pistreze ticereaasupra clezastrului. Pini gi numele navei, ,,Inclepenclendenta,., adispirut cle pe rnachera r-rriasr-rlui pctrolier clin txrlul intreprinderiii\1\\R()Nt. Rominia socialisti trebuia si inregistreze numaisuccese. Piercleri le, chier sj morti i, trccexu sub ticerc.
r\cestea sunt deci circumstantele carc cxplici mr>clul in careeut()rit.itile romine au privit tapta lui'frai..in llisescu c1e la Ro*en.Nu n'rnai ci a reupit si stinei pr'priul petrolier, la b,rclul ci.rciaizbucnise
'n incenclir-r pi si il sah-eze, chiar clacri a piercJut o mare
centrt,rie a incircitr-rrii, clcr.crsate in ap.i. Iar daci astfel a incendiatcelclalre nave clin racia porttrf i Roucn, conta mai putin, arir,. vremccit a re u;it si ,scape cu faga curati clin anchctl aurorit:itilor fr,ncez.ecare aLr inr.estig:rt car-rzcle clezastrului. S-a clecis tbarte probabilinci tlc atunci ci -fr:ai..rn IJisescr,r meriti, inrr-arlcriir, si devi.i ,,ccl
mai" cljn flotl comercial'i a Rominiei sor:ialiste, primind chiar ar,iz
si poat:i povesti pentru presa socialisti, clar cu misuri (firi a da
detalii clespre locul gi data inciclentului) depre faptele sale la cirma
nar,-ei ,,Areeg". Recompensarea lui qi a ecfupajului de pe ,,'\rgep"
ereu ul1 semn al proclamirii oficiale a nevinovi;iei lor in provocarea
incendiului drn portul Rouen. Consecinlele, in cazul clovedirii
culpei, ar {r purut si fie clezastru()ase pentru armator OIAVROND
;i proprietar, care era statul rom6.n: fie plata a 12 milioane de
dolari, fic arestarea navei, in condigiile in care nu trecuserd nici doi
ani cle la pierderea tragici a ,,Inclependentei", nava-amiral a flcltei
comerciaie a Romdniei. $i, si nu uitim, prioritatea economiei
socialiste atunci era obtinerea gi nu pierderea de valuti, cici
Nicolae Cleaugescu ingropa deja fiecare tlolar in Canalul l)r-rn,ire --
N{area Neagri gi la temelia (lasei Popon:lui, a cirei transformare
din proiect faraonic in realitate tocmai incepuse, prin demolarea
unui intreg cartier al Bucuregtiulrri"
Milionarul
Recompensele de care s^zr bucurat Traian Bisescu au venitrcpecle. I Ia i inr i i , i le-e oFer i t v iege. in 6 dcccmbie 19T5, cu pur ininainte de plecarea in primul siu voiaj pe mare, s,a cisitorit crrNlaria Andrugca, fiica unui fost subohqer din trupele cle securitate,devenit r,rlterior gef de post cle miligie. Ficincl ct ptrantez.d- aict,mediul familial in care a triit Traian Bisescu poate explic^ m re^sa simpatie pentru haina militari" Insuflat mai intii cle tati, ofiterin armati, apoi sporit de propria op,tir-rnc, cie a imbrica uniformade ofiter de marini, spiritul siu cazon se purea consolida pi incompania socrului. lntrat in Janclarmeria Romini inainte cle:rizboi (la izbucnirea celui cle-al doiiea rdz.b<t mondial, in 1939era, la 20 de ani, elev la $coala cle subofigeri de janclarmerie cle laDrdgagani), Gheorghe Andrugca a reu$it si se mengini gi dupiePurarea acesteia de citre comunisti. intrincl in rindul nou-
-.-'
Auuv{.zur.reFA' l , i { . l . l t ' ! ' t t r t t : ' t l } , rs i ls t : r rM'rntus() t ' t l t ' r
cfeatei(x' l igpe dc Scctrrjt l te (carc i lu a\-Lrt un r()l r lctlv pi rlcfirst in
impunerca fbrlati 21 cr)lectivizlir i i , ce 9i in alte aclitrni rcPresivc).
A ajuns apoi pef clc post cle mili; ic la Cajvana, in juclctul Suceevt,
unclc localnicii igi" amintesc despre ,,dom' sil-' ci i-a b'igat la
colectir,, ci ,,era iute la minte si ar,ra pici pc chiabr-rri". i,a 87 cle
ani, cind a participat la festivititjle de ZistL Jandarmcriei, {irnd
st-,colit veteran alJandarmeriei sucevene, Gheorehe Ancltugca s-a
clovedit a fi un Bitrin credincios, dupd datini, cerinci clczlegare
preotului atunci cind a fost si ciocneasci un pihirel de guici,
La acel cees aniversarr. Dar si ne intoarcem Ia familia Bisescu"
La mai pu;in de doi ani de la cisitorie, sotia, Nlaria, i-a ofcrit lui"lrairn B'isescu o prima bucurie in 1977, cind s a niscut primul
lor copil, <> fati.botezati. Ioana. Trei ani mai td,rziu, a venit pe lume
cel de al doilea copil al familiei Bisescu, tot o frt i, Elena. $i nici
inchiclem cxpitolul asupra viefi de familie a lui Tr:aian Bisescu,
din respect pentru spaliul privat, in care pinl gi istoria trebr-iie si
priveasci cu pucloare.
Bucuriile viegii de familist au fbst completate de
recompensele materizrle cle care Traian Bisescu a avut parte din
plin. A;a cum cleseori r rnirturisit r>, ,,a dus-o l 'r ine" in timpul
reeimului comunist, fie de pe urma misiunilor pe mare, he ca
reprezentant ai NAVRONI la Anvets. ,,Domnuie, eu am avut
bani, slavi Domnului, c:r lup dc mare, em xwrt bani gi inainte de
Revolugic, cit am lucrat in Beluia, cieci, eu am venit in poliuci
cu Aucli 80", se mindrea 'fraian Blsescu intr-un interviu clin
Acaclemia CaEavencu, ironizinclu-pi totoclati adversarii politici.,,Sd
hmpezim lucrurile. Nistase a venit in politici in Trabant. Pe bune,
uite, Ndstase a intrat in politici cu Trabanrul, gi ila, din orsoliu
nemisurat, i-a vopsit in negru, si par:i Ceaike. In ziua Rer-oh-rtrei,
eu aveam r\utl i 80, el un'Irabent"6. $irul recompenselot primite
' I jber/atea,4 aprilic 200(r
" ,4cadertia Culurcnur, m.22 cLn 2000
pentru rrctlvlt lt( ia sa in marini au inceput cu un xpertl lment,
prin-rrt incri pc cind era ofiger, pe 1l) ianuarie 1980, prin rcp^rtl?,^re
clin lista alocati intreprinderii cle fixpkratare a Irlorei Nlaritime
N,{VR()NI Constentx. Lt acca dati, tamilia Bdsescu ,,se
c()mpLrnct,I" clin ,,so!, sotie gi un copii", Ioana Bisescu, dar i s-a
rcp^rttz^t L1n epartemcnt cr-l 4 camere plus cleplendinge, situat in
Aleea Zrneurei nr.2, bl. U, sc. ,\. I s-a ficut, f ir i indoiali, un mare
favor, cdci repa.rtizuea. a incilcat normele lesale in vigoare la ncea
vreme, dupi cere avea dreprul la doar 2 cantere, avind in r.edere
numirul restrans membrilor de famrlie. Dupi 1989, mai precis in
26 mai.1992, pe cdnd era ministru al ransportririlor in guvernul
Stolc-rjan, "liaian Bisescu a cumpirat apartamcnrul respcctiq pe
baza contractului nr. 1415, achit/ incl pe loc sr-rma dc 1,tr0"000 de
lei; cam 6.10 cle dol:rri, la vremea respectiv,i..
Blocul cle pe Aleea Zmcu-ret in carc a locuit familia Bdsescu
cste unul ,,destu[ cie cenugiu". Vecinii lui Traian Risescr:, cJegi
accsta nu mai locuiegte cle ani buni acolo (iar apartarnentul cu patru
carnere a fost trccut din 1999 pc numele hicei sale, Ioana) sunt
discrcgi. ,, i \Iai vinc gi ei pe aici, dar rlr", spune o r,ecini, scuflrrind
o pituri de la balcon. iniuntru. pc crsx sc:iri lor, ,,tcrm()panc,sc-rra e curati, opt din cele zece ugi sunt metalice". Ziaristui careinccarci si rcconstitr-rie un crimpci clin viala cuprlului lJ:isescuaici este relttzltt ferm cle o elt ' i vecinli: ,,n-() sd vi spuni nimenintmic! Scric;i ci c cel mai cumsccacle vecin! Atit l". D:rr un vecinabscnt. Aclministratorul bioculr,ri se aratd cc\:a rnar gener()s clrintbrmatii le: ,,colocatar bun, plitcstc clir i le rcglrlat [...]. Dc fept,vine trn vecin, ci ei ap:rr doar vare, la plejl i"" Sunt con{lrmlte ;i,,actlvlt. i t i colaterelc" naviqiri i pc nl2lre elc lLri ' I iaian l l iscscu, carr:1-au r()t l ln,it sr-rbstanti l l venitr-u:i lc inainte cle 1989: ,,I)1, eclr-Lcea
ligiri, bluui 1...]. {-e si zJc, mi md intretbri lurnea cum c si huvccirr cu el, cirr cc si le sptrn? [.. I Pii, cc si nc firci, mii, si ne
- ! -
AlsvAn-err FA-JI A r , l r ' l 'u , r t . r r t i l , ( : ; t isct j Nlq.ntcs () t ' t t t ; . t
zu{ariveescd el?.,r. ()mr,rl arc tlrcptate. Pe rUeea Zrncr-rrci, r ' irrt inc
o ugi metalici inchisi Peste p()veFti vechi, acoPerind in penr-tnlbra
unui apartament nektcuit in cea mai mafe parte a anului istori i le
unei famihi gi preistoria unei cariere polit ice. ,\partrmcntul t l in
Constanga zr mai jucat un rol rctiv in viega lui taian Bisescu o
singuri dati clupi plecarea sa spre Bucuregti, in mar;ul cle cucerire
a Capitalei pi a intregii Rominii. ln anul 1996, acesta a girat cu el un
imprumut de la Banca r\gricoli al fratclui sirL, Nlircea, imirrumut
despre care vom mai vorbi.
Dar aparfamentul cu patru camere primit in 1980 de la
NAVRONI este doar o mici parte a recomPensei. Traian Bisescu,
ciupi cum insugi spunea, a cigtigat bani. F-oarte multi bnni. in iuiie
2002,in contextul in care in presi au apirut informagii catc aritau
ci a investit brusc 2 rruliarclc de lei, cumpirAnd un tcren Fi un
autorurism Nlercedess, declara ci pini in 1990 adunase pe carnete
CEC un mi-lion de lei. O sumi impresionantd pentJu orice roman,
care cunoa$te valoarea banului in ani-i comunismului, precum gi
cit dc greu se c.igtigau, de citre cei mulEi. Dar, cum insugi lasi
si se ingeleagi l'raian Bisescu, el se numira printre alepi, printre
t-avori,t-ri sortii: ,,pe mine m-a gisit Revolu,tia cu bani. Dupi 12 ani
de serviciu pe fiIare, clupi trei ani de serviciu in Belgia, eram un offl
care cigtigase bani mulgi [...]. Daci mi ciutagi ta CIIC in vremurile
acelea, l-edeagi ci aveam un milion cle lei f.,.]. Deci nu m-a gisit
Revolugia sirac! Eu, inainte de a-mi cumpira Nlercedesul, am avut
trei masini.Aucli".- declara 13dsescu, in iulie 2002, pcntru ,Jurnalui
National"!). La acest milion, se adaugi, dupd cum tot el avea si
precizeze intr-o aLti declara;ie pr-rblici, o sumi rnare in valuti, 9i
1 :'lcarlertia Calauencu, 14 f-ebruarie 2005
I (-oncluziile controlului ()ficiului Na;ional cle Prevenire gi Combatere a
Spnlir i i lJani lor ()NPCSB) din 18.10.2004
'Jartta/ul N,t{iond/, 12iunie2002. Reluatin.lurnahlNaltonal,76 august2005
7l
xnllmc (;().( )()() t lc clolerir 'r. Nr-r mai clrn():lsrcln pc nrmcni carc sc p()a,
te Lir-rclr cri aclrmulase, la vedcre, tiri teami clc vcstira Lece 1 8
a ci;t iqriri lor i l icite, o asemcnea avere. f)upa curn se stie, sprc:
exemplr,r, [ ' ] lcna Ccausescu, cireia i s-aLr fi icut pubircc econornii le
pisrrate pc l ibretele CE(l care i lu f irst cohscrrtc in april ic 1990
clc statul romin, 2vea cu ptit in mai mult cle un stcrt clin banij lui'I'rnnn Bisescu, gi anritne 270.()01) cle lei. Pe linsa milionr-rl cle la
CtrC ;i cei 60.000 ciolari, t lespr:e carc nu a precizat in ce iorma ar-r
fost ,,econ()misiti" (fiind grcu cle crcz.Llt ci autorititrle comuniste:
i-ar f i permis un cont in valut.i cle asemenea climensiuni), ' fraran
Bisescu 9i familia sa mai aclunase inci aproape r-rn milion cle lci,acLici, mai precis, echivale ntr"r1 a 895.000 de lei, in buntLr:i dc vaioare.,\stfel, intr-o cleclaralie de avere, spt'cif ica drcpt valori clobinditein perio:rda 1975-1989 bijutcrit (cercci" Lrritari, l i trt isriare etc.) invaloare c'le 20.000 cle cloiari, preclrm qi ccesrrri pi brichete in valoareclc 35.f100 clc dolari. De asenrenea, el a mri declarat tablor-rri invrloare cle 17.0()0 de euro, dobinclite inccpind ciin l985rr. [)cci,dupl propriile-i declaratii, 'Iiaian ll:isesclr p()ate fi socotit. firiinclojal'i, printre cci mai bogatr oameni cjin Rttntrinia -socialisti.Ecr,rnomiile salc totelizau in jur cle 2"800.00(l cle lci. ("cl pulincl-rp:i carnctclc CI-C, r-aluti, brjuteri i, ceasuri, brichetc si tablor' lr i,dr-rpi cnrn insugi declarl i, em tlc pestc zece rtri mei bocrt ca F.lene(leause scu. in cei trcisprczece ani gi patr,r luni cle nruncri, pini indcccmbrie 1989, a pus deoparre, clupri o s<icotcali simpld, in meclic561 clc lci in f iecarc zi, inclusiv in perioadelc de conccriiu, 17.501)clc lci pe luni,210.000 cle lci pe an. A.cestea sunt cloar etvnt)nti lerea/i7ale de.fani/ia Bisescu inai;tte dc / 989,dr-rpi propriile rleclaretii alelui Traian Risescu. Daci la suma declarari e e(:()nomiilor iemiliei:rdiugam chcltuicLile clrrente ale accsteia, calcuiate la Linrita cle- josI mod.estici, la circa 3.000 ici pc luni, se eciauuri, le banii cleclarati
" 'Vezi rnai jos
" l)r-rpri . . l r leniru/,cl in l0 rnar 20()5
Aosv,4.n-rre FA' [ , \ r \ L l l ' l R. \ l , \N l i ' rst :st : t t
clfept econ()mii inci ,+80.000 lci. Ajungem deci [a i,28() nri l ioerrc
lei venit net, adici aproape 822de leipe 2i,25'0(X) cic lci pc luni'
300.000 ile lei pe an, pentru ferici;ii locuitori ai apaftamcntului
crr patru camere clin Aleea Zmevrei, Pentru intreaga perioadi
scursi cle la clata in carc capul famiJ-iei Traian Bisescu igi lua in
primrre breved de ofiger gi pind lc,z.iua in care Nicolae 9i Illena
C.",rr....., igi luau zborul de pe Comitetul Central el Particlului
cr>munist Romin cLin Bucuregti. un par.tid darnic cu clomnul
Bisescu, ceea ce expl-icd greutatea cu care acest'r, aiuns preqedinte
al Rominiei, s-a lisat convins si condamne regirnul comunist in
care, in mod iustificat gi sincer, spunea ci a dus-o bine' r\Iai mult
clecit bine. Este lesne de in;eles, daci e s5 ne aducem aminte ci o
franzeld.costa 3,50 lei, un kilogram de carne de porc era 35 de lei'
unul cle salam de vlr:d (t4 de lei, un litru de ulei sau un ki]oqram de
zo,hd"r mai pu,tin de 10 lei. Arunci cind se giseau' Dar esre greu de
presupus ci, evAn<l parte de atd;ia bani, familie Brisescu a stlt la
coacl.i, ori s-a,,bucurat" de polit ica,,iudicioasd" de,,rationalizare"
e hranei. Cum spunea o lozinci a Fronrului Salvdrii Na$onale,
paril<lul care a fost trambulina politici a lui'Iraian Bisescu, el ,,n-a
mincat salam cu soia". (iomparativ cu aceste vcninrri, ca pr,,fe sor
stagiar (cle istorie), alrtorul acestor tinduri avea un salariu lunar
,Je 21(t4 lei. LIn prieten, inginer pctfolist, la incheierca celor trei
ani de stasiu, cigtiga 25(10 lei pe luni. Salariul mamei, muncltoare
texrilisti necalificati, cu peste 20 ani vechime era de 2644 let'
[Jn lector universitar aiunuea la 3'000 lei lunar nct, iar un 9e[ de
catedri universitari, cu vechime gi ma-ximui de titlurl acaclemice,
h, (t.200 lei. La pafierul cel mai de ios in Rominia socialisti, un
co()perator nu cil;tiga pe iuni., in cazurile cele mai bune, mai
mult cie 800 iei pentru zilele-murnci prestate (mai pugin clecit
J'raian Bisescu intr-o zl). Un muncitor sezoniet, firi calificare,
la plata cu ora, primea (dupi grilele de salarizare a1e epocii) exact
6 lei gi 8 bani pc ori. Pentru a teabz"t veniturile lui, un asemenea
mr,rncitor ar f i trebuit si munceasci peste jumitate de mrlion de
N[,rntus OPtt t : ' r
ore, adicd nu mai putin de 22.452 de zile pi nopp, iar o sumi
similara numai cu aceea economisjti de'fraian Bisescu in acei ani,
ar h fost ob$nutd de autorul acestor rinduri prin predatea istoriei
Republicii Socialiste Rominia, neintrerupti, f5;d. vacante, vreme
dc l0B rni g i patru luni .
Dar, tevenincl ia subiecrul nostru, cAt cdgtiga, de fapt, oftcia/,
intr-o lund, intr-un an ofi1enrl, mai apoi comandantui gr mai apoi
peful de reprezentanti comerciall Bi.sescu? Lln calcul nu este gteu
de ficut gi aratd venituri legale de 1,3 milioane pentru perioada
1,976-1.989, bani provenitl din :arse /ega/e de uenit ls.n.l, adrci saiariul
corespunzitor funqiilor deginute. Astfel, intre 1976 si 1981, cAt
a tbst ol11er maritim gradele III, lI gi I pe nave de mare tonai la
NA\ROM Constanta, a avut un salariul mediu lunar de aproximativ
3.500 lei, ceea ce ar inseamna cd veniturile sale totale s-au r:idicat,
in acei ani,la 210.000lei. Apoi, cind in perioada 1981 1987 Trcian
Basescu a fbst cS.pitan de cursd hmgi gi comandant cle navd /pe
,,Argeg", ,,Ci:gana" gi ,,I3iruin,ta'), salariul sdu era de aprclximativ
6.000 lei. in concluzie, cdgtjgrrile sale in acegti gase ani au fost de
aproximativ 432.000 lei, la care se aclaugi diurna, calcr.rlati la r-loi
dolari pe zi, presupunindu-se noud luni pe mare penlru fiecare an,
deci3.240 dolari. in cea mai bine retribuiti funcpe pe care a ocupat-o
aproape trei ani, aceea de gef al Agengiei NAVRC)NI de la Anvets
(Belgra), post ocupat in perioada 1987-1989, putem presupune ci
a avut un salariu comparabil cu al unui clirectot genetai, care insi
nu putea si depigeascd 10.000 de lei lunar, la cate este de presupus
o indemnizagie lunari in vaiuti, de aproximauv 1.000 de dolarrir.
Veniturile sale legale pentru cei aproape 14 ani de activitate dinainte
de 1989 nu puteau deci si depigeasci, in total, 1,3 milioane lei"
Daci banii economisi;i proveneau din act-tvitatex sx .,pe
mare", dupd cum a declarat in dese rinduri qi iuim in calcul
ci toate cheltuieiile curente lunare a1e familiei Bisescri au tbst
'2 Dupi reista Bi/an1, nr.14, noiembrie 2005
Ir.r
Anuvin,rr \ l \ r \ \ r . i t ' ] ' t r , t r , ru Bisnscu
suport:Itc numai dc sotje, in vrcmc cc s()lr.t l i ; i lrtrrlclL toti banii la
CIEC, strinsea valuti sau cLimpilra l>ijtrteri i, brichete 5i teblouri,
t()t mai rimine o diferengd cle aproape dor-ri nriLioane care nu
poate fi jusuiicati altfeI decit prin ,,rr*tr-it i ; i colateralc" aceleia
clc nal'igatr-rr, adici bignili cu ptoduse ciutate in Romini:r (caf'ea,
grgiri, blugi, apar2lturi. electronici, bijuterii de aur). Este insi grcu
de crezut ci Traian Bisescu ar fi putut aduna doui rnilioane cle lei
clin bignigi, fizrc 9i practic este imposibil - ar insemna ci familia
Ildsescu a vindut in medie zilnic cAte trei carru$e de gigiri gi gase
pungi de cafea, iar o dati la doui. zile o pereche de blugi, Firi
nici un fel de c>preligti, vreme de aprozrpe 14 an\. Ceea ce lasi
posibilitatea existentei unor venituri drn alte surse confrdentiale,
ateta vreme cit nu se regisesc in s:rlariile gi ciiurna de marinar,
in veniturile de 5ef de agen;ie la Anvers 9i nici micar in ceea ce'ltaian Ildsescu a pus cleoparte din bignigi, cu roate ci. ultimul
gen de venituri a fost probabil insemnat, dupi cum recuno$tea
acesta: ,,am fost comandant pe navd. de un rnilion de barilicare, oriunde acosta in lumea asta, primea ceea ce se nume$tecxpt pentru comenclant f . l . r\m ficut gi buf" Am fbst marinar
yi nimic clin ceea cc fac rnarinarii nu imi este strdin". I}-rf-ul cleci,ceea ce in argoul marinarilor inseamni bi;;niti, contnfrrncl.r cumrirfr,rri in genere care Lipseau intr-o Rorninie tot mai prifuiti giapdsatd cle siricie asigura un -u-enit substantiai, clar pnrbabil nu dinaceste ,,bufuri" gi a adunat Traian Biscscu milioanele, ci ;i prinalte metode, mult mai la indemina sa, in calitatc de comanclantde navi, deseori folosite pentru ,,umIlarea" n()tel()r c1c plati alecdldtoriei. De la achizitionarea de alimente in portr.rri strdine, decalitate inf'erioari, dar penttu care se pliteru prcEuri e\ageratc,incasindu-se comisioane grese, in colaborare cu agentr-rlNAVRON{ din potul respectiv (ship-shandler). 'Iot in intelegerecu agentul, naya sc apnrviziona cu cantitdfi cle motorinir gi r-rleimult mai mici, pentru cafe se plitcau preflrfl mar mari, s.rlr scincritcau, pe bazi cle con-rision, lucrlirile cle rcprrapi cfecturtc --
NLrurt s () t 'n l l , t
t()ittc tceste ,,manevre" erau la inclemina t:omzrnclanli lof de navi.
(-ici, numai din blugi si alte asemenea, llreu se puteau aduna
milioanele, iar pentru ,,rrr rfd" e nevoie, de altfel, de bani - un cerc
vicios, pe care marinarii flotei unei ldri care se zbitea in siricie pi
lipsuri gi le aloca o diurnd cle numai doi dolari pe zi, trebuiau sa il
stipdneasci. ()ricum" dupi celebrul $tefhnescu, zis pi ,,Bacchus",
cei ce se imbogi;ise intre 1971 ii 1978 indoind vinul cu api qi
realiz.ase,,ilicit" din ,,activitatea infrac;ionali" pentru care a gi fost
condamnat la moarte gi executat in 1981 nu mai pupn de 2.240.000
de iei gi ceva mai mult decit echivalend acestor bani in aur gi
biiuterii, Traian Bisescr: era cel de-al doilea mi,lionar al Rominiei.
Dar fard. sd aibi aceleagi probleme in faEa legi-i. Dupi 1989, averea
sa, in bani gi imobile, a continuat si sporeasci. - cum, vegi vedea
mai departe. in 2005, el mirturisea: ,,cred cd avem o avere care
depigegte 600-700 de mii de dolari", insitAnd asupra faptului ci
bunistarea sa igi are originea in anii reg.irnului comunist, cdci nu a
intrat ,,sirac in democra;ie"1j.
tntr-adevdr, cum t1e sugereazi ^vere
sa, experienga lui'fualan Bdsescu in afaceri
",marjniregti" gi bipnigd, despte care
admite ci nu i-zru fost striine, la care trebuie si socotim cd s-au
adiugat gi alte venituri confiriengiale, a ciror sursi numai 'fraian
Bisescu o cunottste, a fost una extrem de benefici pentru cariera sa
viitoare. Se pregitea, inci de atunci, pentru provocirile economiei
de piatd de mai tdrziu. Pentru a impir;i la vremea cuvenitd, cu un
profit bun, un camion cu mrrgarind.
Biruinla
La aproape trei ani dupi tragicui dezastru al navei-amiral
,,Independen9a", survenit in noiembrte I9'/9, in dimineaga de
13 octombrie 1982, la ora 9 gi un sfert o alti catastrofd avea
I:] Revista Ri/an1, 11 noiembrie 2005
-
AirtvrHrt . \ I \ t \ \ t . t r I ' t t t t . t \ I l r t t sct
sri pLrn2i pe iar conclLrccrcil Nr\\ 'R()NI. l)tr rtslri t lrtt i , tr ltr-rl sc
petrecLrsc la c16i pa;i: ,, in conclit i i clc tnarc l ini;t i t i i 1r vizibil i tatc
foarte buni, petrolierul de 150.(X)0 tdw <Unirea> s-l scutundat
la circa 40 mile marine sud-sucl'est de Cap Caliakra, in Nlarea
Neegra. r\dincimea aPei in zone de scufr.rnclere estc cie circa
1..100 mctri"r-r. ScuFunderea s'a proclus in urma unei expkrzii
mlsterioase la borcl. l) in fericirc, echipaiul a fost salvat de doui
nave rominegti, ,,Nlotru" $i ,,Tg. Buior", aflate in zoni, ca gi de
o navd sovietici. Un elicopter bulgar a reu$it, dupi opt ore de
la scufundarea petrolierului, si-l recupereze in viaEi pe ultimul
marinar al echipajului. S-a inregistrat Lrn singur mort. ,,lJnirea"
era ce^ c1e-a doua din seria petrolierelor de 150.000 tdw pierdut
dc flota comerciaii a Rominiei gi scufundarea ei a fost considerati
cea mai rnere pierdere navali clin anul 1982, pe pian morldial. Ca qi
in cazr-Ll c'lezastrului din Rosfbr, cind petrolierul ,,Indepencienga"
pi marinarii cle la bordul siu 5i-au giisit sfirgirul, flraian Bdsescu
a triit, ca om gi comanclant de cursi lungi in flota comerciald a
Rominiei, clin plin tragismul acestor momente" in c,rzul scufundirii
petrolierului ,,Unirea", primcle informalii cr-r privirc la scufundarea
navei l-au alarmat cu atAt mai mult, pAn'i la ;titea c:i echipaiul a fbst
salvat, cu cAt pe acest petrolicr se efla imbarcat ca ofiter frlrtelc sitl
mai mic, Nlircea Bisescu, care ii r.rrmase in cariera de om al mirii.
t)upd ,,Unirea" gi ,,Indcpendenga", prlmele douli mari petrolicre
rominegti scufunclate, ,,Biruinta" a fbst a treia nzrvd din seria cle
mare tonaj (150.000 tdw) clin clotarca llotei maritime ctxreciale a
Romdniei, produsi de gant"ierul naval cle Ia Galagi.
La lans'.rrea la api a petroiierului ,,Birr-tinta", se spune' dupi
cele doui nefericitc intimpliri cu petroliere de aceea;i clasi, nici un
cipitan cle navi n-a avut cutajul sd preia comanda- 'ftaian Bisescu
a tbst singurul care a indrdznt sd se urce la cArmi. Se intimpla
ra l)upd site-ul u'r'"'rv-.romenians.bc.ca, materiale
Cumpirni
N[,r t t t t s ( ) t ' t t t ; , r
la c lo i rLni r le la scul i rnclarea navci , , t ln i rca" in \ Iarea Neaeri ; i la
cinci cle la tra{ricul sfi.rgit al cchipajului st nm'cj ,. ln.lcpentlentr",
in strimtoarea Bosfor. Atunci, in octombric 1984, cincl a urcrt
la borclul ,,Biruinlei", clr trcscle de comandant pe umir, a Fost
momentul lui c{e glorie, ca nrarinar. r\vea 33 dc ani inca neinrplinigi.
Dar, cum mirrurisegte, aceie ntomente erau pi unele de ingrijorare
maximi, clin doui mr.rtive. Nlar intir, era staree precari calitativ
a echipamentelot navei, carc, degi abia iegiti din gantier, era
cirpit i cu cchipamente clc calitate proasti, ca intreaga economie
a Rom/iniei, care trebuir si se brzeze, confcrrtn directivelor, pe
materii primc, materiale gi aparaturi produsd in tari, importurile
fiind'drastic Limitate. Se intreba, pe bund dreptate, cum evea si se
descutce cu ditamai nava, firi si intre, 1a propriu, la apd. Apoi, mai
ere ptez.entl;^ anlrntati, c)noranti $i stresenti in eeali masuri, intr-ct
viziti de lucru fulger, inainte de receptionarea rrriagului petrolier,
a tovarigului Nicolae (icaugescu. TAnirul comandanr Bisescu nr-r
a ezrtat si le spuni ,, inaltelor personalit ip de partid pi de staf",
prezentc la bordul ,"Biruintei", ctim stalr lucn:rile in realitate"
Le-a vorbit deci despre na\.i: ,,m-am pi plins ;i la Cea.upescu, ; ila Discilescu de cAt cJe proaste erau unele echipamcnte((15. Pe
atunci, f lota comcrciald a Romziniei cregtea nccontenir, pcntnr a
ajungc, la finele aniior'80 la dimcnsiuni impresionante, in raport
cu cei.lelt i prrarnctn ai economiei socialiste. Ca tonaj, l1ota ajunsese
in preajma Revolugiei la aproximativ 17 milioane tclw, ocupind
locul 7 in lumc gi depipind ca mirime flotele unor lriri precumFranta ;i Germuinia, iar valoarea de piati e acesteia era estimati
undeva intre 4 5i 6 mijrarde de dolari. () marji cie evaluare mare,cxplicabili prin calita.tee preclri a ulvclor, c,lre se stricatr repede ;iaveau termene de exploatare reduse. Flota in cre;;tere exponenlialia Rominici a fictrt ca necesaml de ofigeri specializati gi mai ales cle
15 10 f-ebruarie 20{)5, intervirrC)ana Stancu)
reritza.te cle Constantin in Jttrndlu/ Nuliana/ (reiltzttt. cle Nlarius -fuci,
lllr"d
38 ADEV,IR-A.TA r;A.1 .,\ ^
r. l l -I 'R,\r,\N BAstsct;
,,C.1,. C. ",,, cripitanr/ com andanli de cursi lung:.t", i rr tcrminologia
internatlonali, si nu fie acoperit de numdrul caclrclt>r disponibile
ale N.A\zRONI, zrdministratorul gi armatorul fiotci cornerciale a
RSR. Chiar in perioada 1975-1,987, anii in care'fr.a:nn BXsescu
a navigat ca oflger gi comandant de navi, promoliile Sec,tiei
Civiie a Insdrutului Superior de Nlarini nu mai puteau face fagi'
la cregterea exploziva a numdrului de nave. Tocmai de aceea, s-a
apelat pentru comanda lor fie la ofileri de marind militard, fie la
avansarea rapidi a unor ofileri tineri, eludindu-se gradele pe care
acegtia ar fi trebuit sd le ob,tini in prealabil, intr-un Parcurs normal
al carierei.
Acestea erau imprejuriri le in care Tratan Bisescu
ajungea, in .l
981, coma.ndant de navi, la capdtul unui examen
despre care se spune ci a durat numai 5 minute: nu doar
datoritd capacitigiior sale gi a imprejurdrilor excepqionale
despre c^re am vorbi t , c i g i dator i t i susEiner i i de care, se
spunea printre colegii sdi, cd tAnirul ofiter se bucuti. Avea
,,pi le" g i era unul d intre cei care nu-gi punea nic i un fe l de
problemi in legituri cu reinnoitezr carnetului de navigator,
permisul acordat pract ic de Secur i tate f iecirui marinar de
iegire in larg, in apele internagionale. Dupi primirea brevetului
de comandant, a luat imediat comanda navei , ,Argeg", cu
care s-a intors in gar i grav avar iet i , in urma incendiului de
la Rouen, dar reugind si salveze RomAnia, prin falsif icarea
probelor gi obstrucl ionarea cercet i r i lor , de la plata unor
despigubir i substangiale in urma incidcntului , ceuzat de
starea precari a echipamentelor navei. Aceea a fost, de fapt,
prima ;i cea mai importantl dintre biruinEele sale. A fost apoi
recompeflsat ; i promovat, trecand, cum am vdzut, dupi un
concediu de odihni , cu tot cu echipaj pe nava , ,Cr igana". In
iunie 1 984, Traian Bisescu era elogiat de organul part-idului,
.\ 'cinteia, sub tit lul ,,Patru clecenii de infiptuiri revolugionare.
Portul Constanla gi r ,ameni i lu i" , intre comandanl l i , ,a cd,ror
Nl,rHrr s t ) l 'ut , r
t r t r r r r i e stc rccunoscut i pe nemirurnirea albastr l i a ml i r i lor s i
oc. : r rnckrr lumi i"" ' . Pe :r t r . rnci , t lota comerciala I Rorniniei
nunr ' . i r r r 271 navc, cu o capaci tate total i de 3,4 mi l ioanc tdu, ' .
l ) imcnsiuni le ei crescuscr i dc. l0 de or i , in raport cu anul
l9(r4. Aceaste avea si sporeascd substant ia l in chiar luni le
rrrnl i r toare, c ind i s-a acl iuqat un petrol jer ur ia9, de 150.0(X)
tone tc lu. b, , tczet , ,Biruinl : r" , pr , ,brbr l in spcranr l c i r rvcn si
invingi ghinionul care lovise celehl te doui navc c ' l in aceeaqi
c les: i , deja gterst : c l in catast i fe le f - lotei"
Atunci cind a urcat la bordul navei ,,Biruinga", ' Itaian
Bds'escu era deja un biruit, rr. inr iEas. reguli le jocului, clar
gi cAt gi cum poate intinde coarda, perifru a-qi miri averea si
creptc influenta. La nici "13 de eni, era un om cu o Foarte mare
autoritate, cl-rpi. reguli le t impului 9i ale loculi,r i. AtribuEii le
cotnandantului, cipitan de cursd lungd, f iceau din el ornul cel
mai puternic de pe navi, prutere care se rdsfringea gi pe uscat, in
porturi le in clrc nxva anc()fe, sau in portul-mami. Era singurul
inarmat cu arme de foc tle la bordul r-asului, avind dreptul
legal de a le uti l iza in apirarea ei, ca tcritoriu al Romliniei. Pe
acexsti bucati cle gari, el putea sd hotirascd in oricc problemd,
I t : i ra l sc consul ta cu nimcni , in l rg i rur i cu t - ( ) t ccer cL'pnvr 'x
nava. Putea oficia cisitori i, putea ,rresta $t incarcera membri ai
echipajului, ca si nu mai vorbim cle altc sancqiun-i. l lra cleci un fel
de presedinte al ei, gi chiar mai rnult decdt at.4t,- era gi gr.rvernul,gi Nfarea Adunare NaEionali, parlamcntr,rl ei. Cia scmn al puteriilur suprcme, comrnt l lnrrr l avt l drcprrr l s i purcr dt 'c i . lc chiare$uaree sau scr-rfunclarea navei. \rrcme de gapte ani, cit a fostcipitan cle cursii lungi, Traian Bdscscu a fost despotul luminatal unci Rorninii plutitoare. () lectie pe care a invitat-o si l-apitrr-rns pini in cea mai ascuns.i f ibrd a pcrsonalit igii Lui gi caretese in fiecare impreiurare la ivcali.
J9
t(' Kotuinit /iberri,23 iunie 198,1, p.2, rcportaj semn..rr, de lor .\nt.lrcit:i
IT,-*
4110 ADEV{RA.TA FATA A L(lt ' I 'n,rt,rru lJAst;st:t
CAt a fost c()mandantul navei-amirai a flotei de petrolicrc
a Rominiei socialiste, relapilc ,,de serviciu" ale lui Tnian Biscscr-r
cu Securitatea s-au intensifrcat.La lntreprinderea de Expolatare e
Flotei Nladtrme NA\T.ONI Constanqa, clupi revenirea din cursi,
hccare comandant trebuia si prezinte un raport de activitate
(in afara Jurnalului de Bord), dupi care se intAlnea cu ofiterii
de securitate c^re rispundeau de Intreprinderea respectrvi.
indeobgte, asemenea intrevederi nu erau consemnate in scris,
decAt in rapoartele de serviciu ale ofilerului securist. Note
informative scrise dideau doar informatorii de la bordul navei'
Sub acest aspect, 1r'ruian Bdsescu declara in 7992, cdnd era ministru
al transporturilor gi au apirut primele dezvlluiri in legdruri cu
colaborarea lui cu Securitatea, ci nu are nimic si-;i reproieze.
intrebat ,,vi temeqi de publicarea dosarelor dumneavoastri de
Securitate?" el a rdspuns ,,nu mi tem deloc. Este cel mal frumos
lucru care s-ar putea face gi c re ^r
spila moral aceasti natiune'
Ag vrea insi, daci s-ar putea, si se dea 9i cele 27.000 care sunt
presupus pierdute. l\f 5 tem ci aict se va crea rezerYa de cadre. Nu
mi tem de nimic. Nu am nimic si-mi repro$ez, asta in mod cert.
Ce vd pot spune) in materie de informa;ie, este ci nu acostam cu
<Biruinla> frrd si, mi se utce Securitatea la bord gi cd niciodatd
vreun comandant din flota romAni nu gi-a pirit echipaiul. A dat
informagii asupra moclului cum i-a mers nava, ce s-a intimplat cu
nava, dar nici un comandant romdn nu a sPus ci marinarul cutare
a schimbat 100.000 de lei sau ci a vdndut wisky nu gtiu unde' Asta
au ficut-o algii, care erau tot in echipaiele noastre"lt.
Starutul special a\ uriagului petrolier sub par'-ilion
rominesc, singurul rimas din cele trei de categoria sa dintr-o
floti comerciaid urmiriti de ghinion au intensificat mdsurile lui
de ,,protec;ie". Gija celor rimagi la gdrrn pentru nava din larg
era una pe misura intimplirilor nefaste din trecut. Nu mai erau
N,Lru[is OpRae
pcrmise gregeLi, nu se mai puteau intimpla accjdente. Chiar gi
neprevizutul trebuia previzut. Semnele acestei griji se vedeau
deinclatd ce nava acosta in porn:l Constanfa, la capid lungilor
sale voiaje. ,,Vd pot spune ci cea mai intensi perioadi in care
am fbst contactat de ofiEeri de securitate era perioada in care am
fost comandant pe petrolierul <Biruin;o. Primele doul nave de
acest tonaj (157.000 tone) s-au scufundat", spune Traian Bisescu
despre acea perioadi. ,,Eu eram comandant pe cea de-a treia navit
[de acest tip] produsi de gantierele navale romdnegti. Arunci, la
acostare, in afard. de rin reprezentant al particlului gi ministru-l
adjunct de resort, mi agtepta gi un ofiger de securitate, de obicei
geful Securitngii din Portul Constan,ta"18" in 18 octombrie 2006,
cind Pregedintele Traian Bisescu a participat la sirbdtorirea a 60
de ani de la inaugurarea clddjrii Palarului Administrativ al Cdikrr
Ilerate RomAne, in discursul siu, remarca: ,,toati viaga mea a fbst
marcati de oameni care se afl.a acum in sald. il uld pe domnul
ministru Bulucea, cel care a infiingat lnstirutul de N'larind <Mircea
cel BitrAn> din Constanla, al cdrui student am fcrst. il ,rld p.
domnui ministru fPavel Aron, cel care ^
semnat piecarea mea
la Anvers, paradoxal, nu Securitatea, cel cate a semnat revenirea
mea c'le la Anvbrs gi cel care a semnat numirea mea in funclia de
inspector Ecf al navigatiei civile"1e.
Familiar cu demnitarii comunigti, '['raian Bdsescu depdgise,
ctedem, odati cu urcarea la bordului navei ,,Riruinga", sarutul
de simplu colaborator al SecuritiEii, de unealti docili a ei, care se
presllpune c5,1-ar fi a'u'ut, atunci cind a fost racolat in arui studengiei
la rnarini. Din 15 augxst 1.979, aga cum foarte probabil gtia, dosarul
t8 interr,-iu cu Traian Bisescu, Eueninenlul 7iki"2004 (in timpul campanieielectorale pentru prezidengiale)D http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=8064&-PRID=search-_ Departamennrl de Comunicare Publici al Pregedin;iei, 18 octombde 200(r
t - Tplpo,n{nr 85 18 mai 1992
--*
43ta Aonv.,\n,rr,r rr^'r',\ \ r.r r 'l 'rr rr rr.. ll,isFrscu irr l{,uUt s ()pntl ' t
siu cle c()lebom.t(x al Sccuntaqii fusese clistrus. ,\r"t'1, ,le rtcum, un
alt statut. Nu md cra c> unclltd docili gi tem'.itoarc l rcr4mu|-ri, ci
p'.rrtL- r [r-u. -\ ptrtcni lui. froarte pt>sibrl ca acexsti ucccclere inff un nou
sterLlt sri sc fi pet-recut inci clupi int,)irrc(rcrr acasi ir r-ilvei ,,2\rge;",clin avenftrrt>asa sa ciiitoric, care s-?rr 6 pLltlrt sfirgi intr-o tragedie
fin'.rnciari, clar ;;i umani pentru {lota comerciali a l{ominiei. Cr-r
certitudinc, in noua caiitate de cr>mandent aI ,,Binrin1ei" se bucr-rri
de toatc onorurilc. in pr.r^ locali de partid, cotidianul Dobropea naati
clin 7 martie 1985 ii publica Lln arricol dedtcat pe pagina a 2-a, intitulat
,,Portret de rnarinar. Omd potnvit la locul potrivit": ,,(lu doar cetc'va
luni inainte de a implini 33 dc ani,'Traian Bisescu primea comanrJa
nar,rci amiral a intrepnnder:ii de lrxploatare a Flotei Nlaritime
NA\RONi, petrolierul-gigant <Biruinlo> de 150.000 tdrH abia iegit
din gantier. i\devirati minrlrie n na.,ali;rilor romini, <Riruintar> este
de f"apt o re Ez re tehnici de cxcep;ie. Ne inchipuim deci ci op;iu,nea
conducerii flotei comerciale pcntrr-r ofigerul ciruia si i se hcredinteze
sarcina gi rcsponsabilitatea de a naviga ia puntea cle cornandi a
<lBiruingef> nu era intimplitoare. Nici faptul ci, dc doi ani de zile
consecutiv, Traian Bisescu ocupi k>cui I in cctncursuJ profesional
<cea mai eficientri ;i ingrijitri navi>> nu este intAmplitor. I)obrogean,
niscut la Basarabi, in imecliata r.ecinitate a mirii, catc a manittstat ct
putcrnica atracgie asupra sa, ca gi a tratelui mai mic, t\Iircea Bisescu
(secund pe petroiierul <Banao>), actualul comurndant al <Biruingef> a
terrninat Instirunrl dc Nlarinri <Nlircea cel Ririo> in 1976. Cu excepgia
perioadelor c{e cxamen pentru brelct, t nrlv.+let numai pe petroliere,
nave de mare tonaj, cu o fizionomie pi un speciflc epafte, cu un qracl
sporit cle complexitate a tehnicii de borcl, na\re pe care ie indrigegte.
La numai 28 cle ani, la cloar 4 ani cle la absolvirea lnstitutului, i se
increclingeazi comancla (era, probabil, cel mai tinir comandant el
flotei rominepn) unr-ri petrclier, apoi a <Cripaneb>, tot petroiier, cie
86.000 tdw. Drr-rmuJ spre puntea. de comancli a <Biruin;ef> era trasat.
Funq-ie in care 'Itaian Bisescu clovecle;tc acunt, conclucincl marea
nzrvi cu tricolor la cetarg, cil este omr-r.[ potrivit la locul potr-ivit".
lnteresant este ci articolul nu p()mcne$te numele primei
salc navc, ,,Argeg", care de cind cu catastrofa de la Rouen pdrea
ci nici nu existase in flota comerciali a Rr:miniei. Cit despre'fraizrn llisescu, aga era inr-adevir, si 6e - omul potrivit la iocui
potrivit. Reporterul ant>nim de la l)obrr:rgea noui nu se ingelase
- in acel an, 1985, ,,Bituinta" avea sd cAqttge intrccerea srtcialisti
pe floti. Fste probabil ci, prea tindr pentru grrstui unora care
,,frecascri puntea" ani buni inainte de a ajunge comandangi ;;i prea
increzitor in sine, el sd nu fi fost foarte iubit de colegii sii, de unde
gi birfele pe seama sa, la cate e nedemn sd plecim urechea. Dar
se poate spune cd, in foarte buna pirere pe care o avea despre
sine; el si-gi fi imaginat, probabil, ci Poate si Facd si pluteasci
pAni $i o cutie de conservi, in raport cu star€a dezastructasi din
punct de vedere tehnic a multora dintre navele rominepti, care]
intocmaj ca ,,Afgeg", care provocase dezastrul de la Rouen,
puteau fi socotite doar cutii mctalice plutitoare, pompos denumite
,,frtd come rciali". Firi indoial d., avea indemAnare gi norocul nu
il ocofise deloc in to{i acei ani, cAncl peritru cea mai rnare Partc a
rominilor viaEa gi viitorul nu se aritau in culod atit de luminoase.
Traian Risescu era insd departe de reahtigile crude ale traiului de
zi cu. zi in Rominia, la mijiocul anilor '80. Ipi vedea de misiunile
ptimite, pe care le indepiinea ffud si le provoace tresiltiri de
inimi responsabililor flotei rimagi la tirm, aducea cantitili imense
de petrol cu fiecare voiaj, cit gi propriile ,,but-' rrri, rndrfurile cle
contrabandd, bijuteriile gi valuta, leii care ii alimentau carnetele de
CHC din ce in ce mai consistente. ij mrltumea pe cei cle la Partid,
nu le ficea griji celor de la Securitate gi se rnullumea pe sine, flri
sd fie dcranjat de nimeni pentru ,,funurile" marindregti care ii
asigurau un trai departe de orice griji gi o avere inci de pe atunci
de invtdiat. Nu gtim sd fi fost niciodati subiectul vreunui control al
averii dobdndite iiicit, in conformitate cu temuta q;i arhi-cunoscutaLege 18, in faga rigoriior cdreia ar fi suferit, cu cerdrucline, un
naufragiu. Dar, navigator incercat, era deja irnun gi ia aga ceva.
-.-!
i1
Aonvi t ,cr .q FAf i A l . r i r ' l r r , r r rx l l rsr , .sr : l
l )evenise un om din s istcm, partc c l in el , bucur i t rc lu-sc t t t lu l l r r r rat
de avantajcle unui privilcgiat. l- inistit, iqi savr-rra ,, l l irr,rintl ' ' .
I)ar accasti pozilie rclaxati in raprtrturilc cu rcqirrttrl, crtrc
ser arita altiel, riguros ;i oprcsiv cu el;ri, cci mai rnul!, aga clrt-rt sc
ptie, nu l-au impins citre trondi qi exageriri. $tia poate instjnctrv
cit cle mutt poate intinde coarda, care este Limita reguiilrtr jocului.
$i le respecta, daci nu in litera, cel pu;in in sprrinrl lor. La tel cum
intelesea s'"i a{igeze respectul gi prequirea cuveniti pentru particl pi
mirelele sale realizdri, ca pxrtc r lccstui ioc. Nu este astfel nici o
intimplare iegita din comun ci ziaul,,Scintcia", oficiosul partic{ului
conrunist romin, publ-ica vineri, 13 ianuarie 1986, pe pagna2. la
rubrica ,,198(r --an de noi victotii in inflorirea patriei, in infiptuirea
politicii partidului", ,,An nou dc muncd, pace pi irnpliniri cle
c--onrunistc, rr.rminergtj zidirt" un ,,i\Iesaj din larg":
,,-.\flat in porrul Yemba din Arabia Sauditi, uncle abia
sosisc la incdrcare, echipajul petrolietului <Bil-rinta>, de 15(1.()00
rdw. Fruntr) pc f1,r t i in tq85. r t ransmis in norptea clc rcvcl i "n
urmitoarea radiosrami semnati de comanclantul si.u 'I'raian
Bdscscu: uin aceasti noxpte de ll cumpina anilor, cei 40 clc:
nar.igatori <le pe acr:asti plutitoare cetate dc otel construitd io
Rominia i9i indr:eapti gindurile spre tard, spre conducitorul
partidului nostrLl, tovarigul Nicoiae Ceaugescu, spre to,tt' cci
dragi cie acasa" Dupzi dltjne, cei afla;i in clrrul liber suntem in
jurul pomului de iarnd, frr-rmos impodobit, ;;i inchinim un palur
cu lin pentru succesele oblnute de poporul nostrlr in anul
care a trecr]t, pentfu rezultatele pe care le-am inregistrat $i noi,
marinarii, pi care ne-aLr permis deprigirea planul"u la trafic cu 17
la suti, pentrlr succe sc pi mai mari in 1986>"'".
Pentru romini, 1985, rnul rbir incheiat, nu fusese tocmai
unr-rl al biruingei. ,,Practica acricol'i" a studenlior 9i clevilor (nu erar-r
lasa;i deoparte ruci copii de 10 ani),,,muncile agricole" ale militarilor,
'0 .\'cinleia, nr'. 1i.zlfl7, r'incri -l ianuerie 198(r, p:rgine 2
NI?\r t t t s t ) l '11. , \
civil i i ,,cortccrntrlr l i" la (-anlrl, aliruri dc ,,brigizile de utcctrsti" cralt
tirr rr-ic [c c1c robie care asiqr,rru,r ..cr )ns f ru i rc n s,,cialismr-ilui" sau, clup'i
expresia cle departe a comandannrlui Blisescu, cle pe ,,Birr-ringa".
,,succeselc ob;inute cle p<lporul nostru in anul carc a trecut".
,'\limentcle erau rationalizate, unele, precum uleiul si zahirul, de
apr()ape un clcccniu. (iarnea, piinee, uneie din procir-rsele lactatc
recuscrri gi cler ,,pc carteli.", jar t>uiile, fiina, orczu[, nrczclurilc, chilr
gi cclc muri multc clintre pastele fiinoase nu mai existau in magazine,
alimentate in schimb cll crcvetj r-ictn'rmczi, care invadaseri parci
Rominia, c()n:ler\.e tle rn'rzare, rpi mincrnia meclicinali ;i o!et.
Consumul de electricitate zrl utilizatorilor casnici era gi cl vlctimi 11
,;apctiltzdrii", iat tominii averaLr parte de 4 ore de cilciuri gi 2 ore
de rpi celdl pc zi, tlnr nici aceste minuscule raqii cle enersie rermici
nu erau intodeauna ac()r(l i l te. in 1985, prrreramui tclcviziunii s a
redus la 22 de <tre pc siptimini, find lcopeflt aproape in intreslrne
de emisiuni de propagandd, vizrte cle lucru ale tovariguhii Nicolae
Ceaugescu gi ,,CintarelL Ronrinrcr". in 1985 a.u first clernolate
Nlinistirea Vicziregti, I\Iindsrirea Nfilai Vorld gi alte rnulte biserici
din Capitali, cizlrte pracld sistematiz,arti sau inghigtc c1e uriapa (lasi a
Poporului. in 1985, a lbst infi.ingat (lonsilir.rl Nagional pentru $riin;:'rgi Flclucatie, conclus de Elene (-eau;escu, al cirui princrpal obiect clc:
activitate ere cenzura t>ricirei fclrme de cxprersie liberri. r\ f<rst, in
acela;;.i en, atestat 9i r-rcis disidentu) (iheorghe t,lrsu" lJram, in marca
noastri n-rajoritate, L1n popor cle infrinp. Regimul comunist igi putea
sirbitori, cum gi gisea zilnic de cuviinli, biruinge.
Spre Anvers
' t\m fost nedrepp pinri acum, r.orbincl p()ate cu o prea mare
usuinti despre ascensiunea profesionali a lui 'fraian Bisescu gi
beneficiilc de pe urma acesteia, firi si aritim cAti munca s-a aflat inspatele ei. l,a curnpina cckrr 30 de ani, cind d;ii se mei agali de ,,alehneretii r,-a|,rri", Bisescu era Lrn om depltn marur si respt-,sabil. Nu
+J
16 An.ovAR,r'r',r l,^t\ '\ r.r r'I 'r,r,tt,ru B,rssscrt
conducea vreun mic atclier de produqie sau un clrlni( )n, ci vase de mare
tonaj, in deplasiri iung, obositoare, pline cle pericolc pi cle neprevizut.(J cilitorie pe mare, la bordul nar,-elor comerciale rominegt| nu putea
fi socotiti tocmai un vcriaj de pldcere, cu atit md pugin la bordul
unui petrolier, o navd de cursi lungd. imensi gi ostill, trarisportand
un produs periculos, al cirui miros greu, omniprezent, fi ginea pe
marinari intr-o veqnicd gi inconfortabili stare cle alarmi. Accidennrl
teribil care a dus 1a scufundarea petroherului ,,Independen;a" gi la
moartea in chinuri groaztice a celei mai mari pfug a echipajului,
inecat gi ars in aceiagi ti-p la 'rntatea in strimtoarea Bosfor, apoi
scufundarea brusci, fird expiica,tii clare, a celui de-ai doilea petrolier
de mare tonaj, ,,Unirea", in largul MIrii Nege, nu cu mult inainte
de lansarea \a apd a,,Biruintei", erau co$marurile echipajelor tuhrror
petrolierelor din flota naveJl a Rominiei. IntAmplarile nu erau de
domeniul istoriei, se petrecwserd cu numai ciyva an in urmd gi se
pistrau inci vii in memorie. Oamenii se imbarcau pe nave cu frica in
sin, in voja l)ommrlui, a mirii 9i a priceperii comandanhrlui 1or. La
bord, dotd.rile nu erarl gAndite pentru a asigura conforrul marinarilor,
ci mai ales perltru o cantitate cit mai mare de mdrfuri ransportabile,
in condigii de siguran;i. Apoi, culn aln mai aritat, echipamentele
tehnice ale nar,-elor erau fie invechite, fie de proasti calitate, ceea ce
ffansforma fiecarc ceas al cildtoriei firi probleme, fiecare zt frrd.
incidente, intr-o rnicd victorie" Alimentele din cambuzele navelor
Ilotei comerciale a Rominiei socialiste reflectau gi ele, pe de altn
parte, sub aspecrui cantitigii 9i al calitX$, sdricia din Eard, iar suma
denzc>Ae de bani alocatd echipajelor ca diurni in porturile de escald
sau destina,tie ii ginea departe de orice tenLltii. StrAngind ban ldnga
ban, in monotonia gi greutiple lungilor cilitorii, pentru a Ie asigura
o brumi cle bundstare celor de acasd., la intoarcete, socotindu-gi
cheltLriel-Lle si micile rnvestigii in miiflrile pe care le cumpirau din
striindtate cent cu cent, marinarii romini seminau, intrucitva, cu
muncitorii gi agricultorii care isi cauti salvarca economici, in acegti
anr ai tranzi;iei, ia mare depirtare dc casi.
i ! ,1, \ r t t l s ( )PIt t i , \
( ) exceptie in privinta dotirri lor si e confortului de Ia
borcl o triceau petrolierelc cle marc tonaj, cl-in clasa dc 150.000
rch'"'. De pi1dd, petrolierul .,In,-lcpcntlenga", clispirr-rt in tragtcul
accidcnt din noaptea cle 14 spre 15 noiernbrie a anuluLi 1979 in
strimtoaree Bosfor, era o navi deosebiti, f i ind considerati, Pebunri clreptate, nava-amirai a flotei noastre conrercia.le. Nlarinarli
aveau condigii foarte bune, aga cum igi amintegte ur-rul dir.rtre cei
ce au navigat la bordul petrolierului: ,,fiecarc marinat avea cabina
sa, mare, cu grup sanitar, confortabila. Nava era imensi. NIai at ea
sa-li de sport, piscini, doud lifturi [.."]. Fira un vxpor spaqios gi
confbrtabil. Credegi-mi, nici nu am apucat sa-I vtzit.ez pe tot",
spune Dragog Voicescu, un olltet mccanic c^re ,r supravieluit
dezastrului din Bosfor gi care ficuse nllmefoase curse cu acest
vas. ,,Via1a la bord era altfel clecAt pe celelalte v21poare, erau si
restricgii. De exemplu, biuturile alcoolice erau cu desivirgire
interzise, fumatul era permis numai in cabine; clin :rceste motive
pr salariile crau mai mari. L,u aveam, claca gin minte, vreo 2.700 lei
pe luni, plus primele."2t. Este de imaginzrt ci nicj dotarile de pe
,,Riruinta", nava-arniral care a luat locul r.'asului-amiral al flotei
comercialc rominegti, dispirut in conrligii tragice, odata cu cea
mai mare perte a echipajului, nu puteau fi cr-r mult mai prejos.
L)ar, oricum, vieta de tnrrrinar, clu:rr gi in con<liqiile ceva
maj bune de pe ,,Biruinta", acest nou petrolier rle mare tonai,
avea risorile gi specificul ei. Pre tul. sub rrportr"rl viepi personale,
in ultrmi instanEi, era unul plitit clin greu. Viala de marinar nu cra
o r.iatii fericiti gi era cleparte clc romantismul care i se atribuie. Sii
petreci cloui treimi clintr-un an in pustietatea mirii, cici escalele pi
stationarea in portul de destinaEie, care asigurar.r citeva momcntecle dcstincicre, nu inscmnau mai mult de citeva zile in tot parcursulcil'it<rriei, si fii dcparte cle toEi cei dragi, al cd.ror cllp din amintiti
' ' I)ccletltie e lui Dragog \'oicescu, consemnati cle zisristr-rl (lonstantin(-umpdna, citati cle pe site- ul wrv-lr,:nrman jlns.bc.c,.
+/
E;-
rl8 Ar)I,;viRA lA FATI A Lur Tn,Lrex BAssscr LVt{,rnrt s () t ' t t l t ' r
era improspirat numai de fotografii ;i clc citc un rar tele fon, trdincl
cu eAndul la ce vei duce la ai tii gi ce vei fhce in scurtul concediu, nu
era tocmai o fericire. 'Zi dupn zi se scurgeau in monotonia gi rutinr
muncii, in zgomorul surd al motoarelor uriage gr scArgAitul adinc
gi greu al navei, spintecAnd valurile. Singura bucurie cotidiani era
tocmai in aceasti monotonie, cdci ,,evenimentele" la bordui unei
nave sunt cel mai des nepldceri, de la furruni la defec;iuni tehnice,
ori probleme de sinitate sau de alti naruri ale echipajului. Traian
Rdsescu nu imbarca la bordul navelor pe care le conducea in
larg doar petrol gi derivate, mirfbri pericuioase la transport, ci gi
treizeci de oameni, fiecare cu firea, frustririle gi problemeie lor,
nu se afla doar la timona vasului cu tancurile pline de gigei, ci pi ale
destinelor echipajuiui. Pentru acegti oameni, inchigi intr-o imensd
cutie metalicd plutincl pe mxre gi pentru comandantul lor, ,,acasi."se transformase mai degrabi intr-o senza;ie, cici, propriu-zis,
,,casi" le era in cea mai mare parte a timpului bordui petrolierului.
Cdnd etau in familie, jinduiau in curAnd dupd o noui plecare, iar
la citeva zile dupi imbarcare Ii se licea dor de ceea ce ldsaseri Ia
;drm. Acesta era cei mai greu tribut pldtit mdrii: meseria aleasi in
viaEd,i-a linLrt pe marinari departe de una dintre marile ei bucurii,
qi anume ri ine spa;rulut privrt.
Era o responsabil it^te care zrpisa greu pe umerii t ineri
ai lui Traian Bisescu. Trebuia nu doar sd. treaci el insuqi
printr-o asemenea experiengi, ci mai ales si poarte gri ja tuarrcr
oamenilor gi a navei, iar deprindete^ aceasta l-a inzcstrat de
Umpuriu cu un temperament pe care i-l cunoagtem de acurn cu
togi-i gi noi, cetigenii Rominiei. Urca pe vas, odati cu sacul siu
mariniresc, proprrile griji gi dorul de casi, de sogie, Nlaria, gi
de cele doud f, ice, Ioana gi Elena. In aceste lungi cildtoni pe
mare, s-a accentuat personalitatea unui om din punct de vedere
temperamental coleric. Bisescu a deprins si nu stea mult pe
ginduri in a lua o decizic, pe care imediat si o exprime direct, fird
menajamente chiar ; i f ir i si judece prea mult asuPra urmlri lor.
i,ste ccea ce i-a folosit, in t imp, dar i-a adus, cum se I 'a vedea, ;ine crizuri. in bizantinismul anilor ti,rz,l aj regimului comunist din
Romania, in care rareori un resposabil hotara ceva fir i si. nu-pi
asigure bine dinainte spatele, era chiar periculos un asemenea
compoftament, daf, spre nofocul lui, pc mafe nu dddea ntminui
socoteali, iar ceea ce conta era intoarcerea cu Lrine acasd a navei,
cu tot cu incirclturd gi echipaj.
in 1987, dupd cum prezintS. biograha sa oficiali, 'Iraian
Bisescu s-a bucurat de o binemeritati promov^re.. a fost numit
gef al Agengiei Economice a NTWROM din Anvers, Belgia.
Aici pare sd fie ori o eroare a lui Bisescu, ori altceva. Ordinul
de riumire emis de ministrul transporturilor Pavel Aron, cunumirul 223, poartd. data de 3 februarie 1988. l)ocumentul
stabilegte ,,trimiterea temporard a unor reprezenrantj NAVR()N{la agen,tii-le din strdinitate" gi este emis in l>aza competenteloracorrlate rninistruiui gi a subordo nddi activitd.pi flotei comercialea RomAniei fagd de decizii le acesruia, previzute pnn Decretullege 29 din 1 971 , privind organizarea gi funcqionarea VlinisteruluiTransporturi ior, cu modifrcdrile sale ulterioare. in tcmeiul lor,minisrrul ordona:, ,sc t r imi t lemp()r t r , pe r inrp de trei luni ,incepind cu data ptezentird la post, in func,tiile gr la agengiileprevd.zute in dreprul fieciruia, urmitorii tovari.gi: IuragcuGheorghe, inspector gef la InspecrorarLrl Navigagiei Civile dincadrul Departamentului Transporturi Navale Constanta, infunc;ia de pef de agengie la Agengia NAVRON{ din Alexanclria,Republca Arabi Egipt; Bisescu 'fraian, comandant de navila intreprinderea de Exploatare a Flotei lv-laritime NAVROMConstanta, in funcgia de gef de agentie la Asentia NAVR()NIdin Anvers, Be1gia"22. Cu aclucerea la indeplinire a acestui ordinau fcrst insircinag.i directorul Direcqici personal 9i invitdmint
" () fotocopie a acesnri ordin ne-a fost pusi la tlispozitie <.le cltre (irupulae lnvesdgap politice.
F. i*
-
50 A.oov, iH,rr \ | \ r \ \ t r t I r t r r tN "r lAscsct t
gi seiul ( ) f ic iu lu i jur ic ' l ic c l in i \ [ in istcr t t l ' l ' l ' :Ltrspor l t t r t lor , Florea
Vinti l i ; i , respectir ; ( iheorshe Cristelr: i .
S-au fhcut multe speculatii cu privire la cleclcsr-rlrtr:rile numirii
lui "fraian Ilisescu in acest inrportant post, carc ii ofi:rea ;i o odihna
binemeritati dupd istcx,-itoarele voiaje pe merc, vrcmc clc aproape
un deceniu. NIai intrii insi, trebuie sii semnalinr o sincripi intreceee ce lJisescu scrie in autobiografia oficiali, gi anume ocupareapostului la Anvers clin 1987,;i cc arati documentele. (lett este ciTraian Bisescu a fost numit in accst post la 3 Februaric 1988 (dataL)rdinului 223 il ministrului transporrurilor) 9i l-a ocupat cfecrirlage cum arati un raport din 25 mai 1989 asupra actir,-iti;ii salc acolo,adreszrt viceamiraiuh-ri Gheorehc,\nghclescu, comzrndanrul fl oteicomercialc, abia doui luni pi zece ztTe mai tirzru. in drrcumcntularitat rnar sus, chiar cl spune, in mc.rd clar: ,,subscnlnarul, lJasescu'Iiaian, raportez: m-am aflat la post in perioacla 14 aprilie 1988,
[pina] la 5 mai 1989"24. Predecesorul lur Bisescu la Anvers a tbstI)umitru Ionescu, care avee si i devin;i acestuie dupi 1989 partenerde afaceri. Dupd clatele furnizate de r\Iinisterul 'ltansporturiior,
Ionescu a ocupat posrui de 1a Am,-ers in perioacla aprilie 1984 -
octombrie 198715. Flste deci ncclar unde a fost Traian Biisescr-r inintervalul noiembrie 1987 - 14 aprilie 1 988, cAnd gi-a ocupat efcctivpt.rstul. r\ fost toargi la Anvers, ca clelesat al NAVR()NI, penrru a luaun prirn contact cu problemele cle tcolo? 1,51s crrrr,. l- nr..,,- ' .. i .
:r [)upi 1989, Par..el Aron s-a retras clin r-iata publici. frkrrca Vintili separe ci e r.lececlat, iar krsrul ;re f al ( )flciului jurirlic din rmnisrer, GheorsheCristel, a clcschis un cabinet de avoi:aruri prir.,at. Despre celilalt gct deescntie NTWROtrI, trirnis la r\lcxandria, in Egipt, purerr b'inui ca este unagi ecccapi persoan:l cu cartogreful ()heorghc 1va;cu, autorul ur-ror hirtinlvaie.rt (..urenlr/, 14 eprilic 200(r:: ,\tiresa Nlinistcrului 'fransporfrrrilor, Oosntructirlor gi "l'urisr-nril,;ti r.24fRPI/6,-/ dm 28 aprilie 2004, remisri GrLrpului cie lnr.cstiserii Polirice, lasoli<;iterce acesttie, in beza l,egi 5rl-1 cle .acces la informatiile cr.r carectcr prrblic
Nl.rut t s () t ' t t t , : , r
lfrrnr obtinerii avizeiclr necesare. L)in pi.cate, nu exista, la minister,
clatc in rcest sens, arhiva NAVR()r\f este rnaccesibild, in conditiile in
carc societatea a intrat in iichidare iudiciari, iar,,mapa prof-esionali"
a lui fiaian Bd.sescu de la Ministerui Transporfurilor nu este niciea publici, in uirrutea legislagrei cu privire la proteiarea datelor cuc r^cter personal. Nu rimiri dec6.t supozipile. Si fi parcurs acestaun stagiu de pregitire la Securjtate, cel putin contrainformativi.,
inaintea trimiterir la post, ir-r fbnd, in logica lucrr-rrilor si in pracricavremii? Existi mai multe voci si argumente care sustin un amestecal Securitzigit in numirea lui 'Iraian Bdsescu in acest post, caredepdgegte procedura birocraticd a verificirii persoanei Si a aizd,n.in oiice caz, () peio^dl cle cinci luni pi jumitate, de ia yacantarea
funcgei de ;ef a1 reprezenrantei comerciale NAVRONI de la Anversgi pAni la preluarea efectld. a ei, Bdsescr-i nt hgorcazdin documenreca fiind acolo, asa cum declari in autobiografia ohciaJii.
Cum spuneam, mrmirea sa in post la Anvers a fost opromovare bincmeritatd. Pavel Aron, care dupa 19it9 nu a f<rstprezent la manjfestd.ri publice, nu a ficut declaratii gi nu a datinterl.uri, a flcut in cazr:l lui Traian Bdsescu o exceptie) prezentandpublic decizia numirii acesruia la Anvers ca fiincl una luati exclusivpebaza criteriilor obiective ale competen;ei prof'esionale, fhri niciun fel de arnestec clin partea partidului sau a Securitn;ii. Fbstuimirdstru in uldmd guvern al regimului Oeaupescu spurre: ,,in caciruiCAER, la Anvers erau specialigti care risprrndeau de exploatareanavelor gi erau numip pe doi ani. Ne-a venit noui r6.ndul de atrimite un specialist, pentu a urmdri problemele specifice navelbr.Bisescu era comandanr de navd pe Birutnga - i 50.000 tchl,.. Amdiscutat cu gefirl transporturilor navale cd trebuie sd gisim uncadru bine pregitit, tdnir, cr,r experientd in navigagie". A fcrst alesTraian Bisescu, suspne Pavel Aron, iar consiliu.l cle conducere almrnisterului a aprobat numirea, firi vreirn amestec al Securitifi saual ceior de la cadre, de ia particl, care nici nu au vizut dosarul decandidat al zrcesruia. ,,r\u fost criterii prof-esionale, nu criterii poiitice
51
-.--
?L A.Dt lvA&\ ' r , \ I ' i \ l . \ ' \ | t t ' l ' l t r t \N l ] , ts l lsctr
saLl 2rltclc. Inibrnrltiilc trirnisc clc le r\nvcrs cr:rtr slrt(.1 rcfL:fltollrc
la problemcle cic nrvigaqie gi trxnsport naval"rn, it n)1ri sl)US tostul
ministru comunist, ncqind oricc legituri I lui'frlier-r lJiscscr-l cu
Sccuritatea, in calitatea sa de gef cle :rgenlie comercialli in striinitatc.
Pavel Aron face in ahrmatjiie sale ce1 pulin clouri crori' illrri
inti i , ' lraian B:isescu a avut la r\nvers uri Prcdecesor r()n-Iin si ntl
cl intr-o alt i Eari socialisti i lrtcmbri CAER, pe Dumitrtr I<>ncscu,
care x ocupzt acest post nr-l cioi ani, ci trei ani gi gasc luni. Numjtea
agentului N,.\VROT\I nu rl il\ ut nirnic c()lllLrn cu coopererea
economici intre statele clin CA IiR, ci a ptivit rezolvarea problemelor
cle parcurs alc flotci comcrciale a Rominici lnzctnaN'firii Nordului.
Apoi, in cect ce prive$te promovirile in funcqie, Pavel Aron
gre$e$te clin nou atr-rnci cincl arat.ri ci nici micar partidul nu e 2l-v'ut
vreun amestcc in numire. Nr,r existau asemenea exceP,ti i in moc|-rl
cle tuncgionare a instituqiilor statului comunist, ier ce mcmbru
pcR Ttaian Biscscu ttebuia si se supund statutulr-ri gi regulllor
de procecluri ale partidului" NIult nlai probabil ci, clat fiincl ranguJ
sdu dc n-rinistru, atunci cintl ltii Aron i-a aiuns pe masi ordinul
ministerial 1'.r semnat, treceree dosarului Bisescu pe sub furciie
caucline ale at izelor cie la ,.cadre" Ei Securitate era cleia consumatl.
NIai este Lln aspect. 'Ilrebuie si avem in vedere circumstantele in
care ,,omul care l-a trimis pe Bdsescu la Anvcrs", cum titrr Prcse: "a ticut aceste efirmafii. Cum am mai spus, Pavel Aron s-a retras
cu totul din vraga pr:blici chrpi 1989. Singura cieclaragie pe cere a
ficut-o esre accastit, cu privire lzr trimiterca lui lliscscu la .\nvers.
Declaragia lui Pavel Aron nu i-a fost solicitata de presi', care nici
nu-l cunostea, decit clupzi ce eccsra a fbst aritat ziarigtilot de citre
'fraian lJisescu, inrr,o sali der festivitriEi. Nfinistrul transporrurilor
clin ultimul guvern al regimuh-ri Ceau9escu ft-rsese invitat in
1 7 0ctombri e 20061a aniversarea a 60 de ani dc la riclicare a Palanrlui
r(' (.otidiantl, l8 octombrie 2006
rr lbider:.t
Sl\ t t l t \ ( ) l ' t t l : . \
(l l i l{, t ' lorirrcnt cu care, in afara fhptului de a f] avut biltul inac:c:l p:rlrrt, c:r membru timp cie aproapc patru ani al cabinetuluiI): isclj lcscLr, nu avea nici o lcsituri, A cioua zi, presn relata cumPrcpr:clintelc rJiscscu s-a ir-rt i" lnir cu d.i mjniqti ai transp'rruri].rcarc i ' lr lr mercat cariera, unul care l-a trimis la i\r-n.ers gi altulca.rc i'rr t-;cut cunostinti cu Petrc Roman: ,,aflat in vjzita ieri, laNiinistcrul Transporturi lor ocazic cu care a celcbrat 60 de ani dcla riclicarea Prlatului cFR tsucurcpt.i, Pregcclirrtele ltaian lJisescu/-a 4iit.[s.n.], printre iogt"i minigtri ai 'Iransporturilor,
;i pe pal,el
A.ron. I/ L,tid pe ntinistru/ Aron, care a temnal p/ecarea ntea Lt Anuen, .rinu .lecunfatett dar $ reuenirea mea de /a Ant,ers si numjrea abeiortra minspector-5y'' al Naui,galiei Ciui/e, t spus presedinteie"" Apoi, pzrvcl
Aron nu a ficut clecdt si confime, cumv.a fonat de imprejurare,la solicitarea ziari$tiior, intr-un stil ,,romantat", ttlurt rcmarca rrnrildintre ace;tia, varianta prezidentiali a biografiei Basescu.
Prezent^ lui Pavel Aron la festivitatea de la Palatlrl CFRpi declaragia sa, exrrem de convenabile preq;edintelui, au fostfi(:ute intr-un moment in care erar.r cleja cle mai multi vremein atenE"ia publii:i legiturile dintre Traian Bisescu qi Securitate"via Anvers, prtrnindu-se de la faptr-rl ci trnrrl ciintre apropiagii sziieste Silvian Ionescu, fost ofiter de securitate c:rre, <1upi proprii ledcclaratii, rlispunclea in ultimii ani ai resirnului Ccau;escu cieretcle cle spionaj ale Rominiei socialiste in vestrrl Europei, fiincltocmai ycful Servicitrlui I (Bclgia,Olanda-Luxembr,rrg) din cadruldepar tamentului extern al S ecuriti,tii. l)eclara tia minis rrulu i i\rona fost contrazisi inci de a doua zi, 16 octombrie 2006, cinclun alt demnitar ciin vrerlea regimului cornunist, $tefan Anclrei,fostul rninistru de cxterne gi al comerprh.ri cxterior, afirma intr-uninterr-iu acordat unui post cle televiziune, ca nirncni nu putca sifie trimis inrr-un posi ia strlinitate, clecit cu acorclul Securititii.$t"fat Ancirei a mai spus cd. avizul pentrlr plecarea la orice pr>sttn strdiniitatc cra c-lat de o comisie clin sectia de caclre a pCR,condusi clc Fllcna Ccausescu. dar cd aceesf:i comisie ere, cle fapt,
53
F.;*
subordonatd Securitd!r. f ixcepqie de la aceast' i proceclLrri ' sPunea
el, nu a ficut nici trimiterea la Anvers a lui 'l'taian B:"isescti'.n.
Afirma;itle fostului rninistru Pavel Aron cu privirc la absen;a
oricirui av\z asupn numirii sunt contrxzise de altfel chiar 9i cle
critre aptopiatul lui Bisr:scu, fostul ofiEer de securitate Silvian
lon"sc.r, geful rezidenlei spionalului rominesc in Beneiux' care
confirmi in schimb cele spuse de $tefan Andrer' "Putc'a cineva
si lle numit geful agen,tiei NAVROi\I in sttiindtate firi si aibi
acceptul securiti;ii, sau fdrd sX fie un colaborator al Securitdtii?"'
I-a intrebat Nlugur Ciuvici, directorul Grupului de Investiqalii
Politice, intr-un dialog consemnat de presi' Silvian Ionescu a
rispuns: ,,la intrebarea dumneavoastr;, rispunsul este da' Putea'
Singura concli;ie er^ ca la ceterea organelor de partid sd fie
verificat [. . . l. Pentru ci orice lucritor in strdindtate pleca cu avizul
pattidului gi pattidul cerea Securitigii sn fie verificat"2e'
Concluzinind, in efata cleclaragiei fostului ministru Aron pi
a propriilor sus;ineri., nirnic nu este de naturd sd contrazici faptul
.d lu An-r.rs fostul comanclant de cursi lungi a fost trimis' in
mod obligattxiu, ci-r voia Secutitdtri 9i' dupi alte suslineri' chiar in
legdturi cu oFgetii de spionai ai Rominiei socialiste' De asemenca'
l ipsaindelungat ia lu iTraianBisescudinevidenEeleN,I in isterului
Transporrurllor, cel pr-rEin din cele publice pin'i rcum' Penrru o
p.rio^dl in care el alirmi cd s-ar fr' aflat la Anvers' nu exclude ca
fostulcomzinclantdenavis i f i fostSupus' inaintecletr imiterea
sa ef-ecuvi peste granili la postul cle ;ef de agen,tie comercial5'
chiar unui instructai aminungit in una dintre unit'i;ile de pro6l ale
fosrului i)epartament al Securitiqii Starului'(Jert este, clincolo c1e toate cele de mai sus' ci
lie Traiirn Blsescu se afla la Anvers' Firi indoiali'
ADEvAtu\TA Frvl A ^
I t I t ' I ' l t r t , tN t lAsrtsct i N{, . l t r t t ,s ( ) t ' t t t l , r
in 14 aprt-
tericit. Era
d,.:prrrtc t lc lrericolui vieti i pc ntare, qi rot()cltt i aproaper de ea, irrr
posi l l i l i r iq i lcc lca giconsol idaveni t r ,Lr i lecrescuser i . I reLineisalar iu l
clin tlrr-t, pflmc-a, cum am vlizut cieja, o inclcmnizatie in vzr.luti,
iar la lccstea se mai acliugau probabil ake sume, clin ,,trucurile:mariniregti", despre care insugi a rccun()scut ca nu i erau strri ine.
De pildi, o sursi de venituri ilicite pentru comendantri cle navlera, in accl timp, incircarce, cleliberati a devizelor la lucrdrile c1ereparaqii ale accstora in dittritc p()rrlrri, ra pi alirnentarca lor cucarbi,rranri sar-r bunuri gi alimente nccesare echipajului Ia prr:qurimai mari in raport cu calitatea sau cantitatea fr_rrnizatri, ar:olo undeera caztrl aceste matrapaz.Ii,curi ficindu-se cu concursul compliceal reprczcntanrului portuar al NA\IRON{, cu care erau, de alttel,inrpar;itc fritegte atit diferentele din facniri, cit gi comisi<tanele.Acunr, 'l'raian Bisescu era Lln asenrcncra. rcrprczentant, in ra.;xrrtcll eutorititile gi scrviciile porruzue, pentru toate: vasele rominegticare intrau pi iegeau, prin n-rarelc por:r Anvcrs, din lVlarea Norduiui.L)r-rpri cum se la r,-edea, chiar suspiciunca ci a procedat, intr:-uncaz, dr.rpri una clin metoclele tlescrise mai sus, avea si-i atraeirechemarea cle la post. Indifcrent de metocli., insi, la finelc anrrlui1989 l.raian Risescr-r cra un om bogat. ,,C.dgi bani aveari in 1990?".intreabi un feporter. ,,N|-rlqi", rispunde accsta. ,,Ci;i? " ,,[ iramdupd 12 ani cle navigagie, dupd trei ani de lucm in tselgia... ,$ezrnlceva trlni", explici Bisescu in continuare. [)e fapt, in 1974, cindspunea, practic, cI gi-ar h inceput c'tnera, era inci student lal\{arini, iar in Ilcleia, la r\nvcrs, confcrrm clocurnentclor rficialc dela Nlinisterul Ttansporturi lorr", s-a allat in anul l988 intrc april ie giiunie, dLrpi care revine in septcmbric pi std pind in mai 1989, ci.ncleste rechemat cle la post - in total, ck>uisprezccc luni, cleci un an,9t nu trci" Dar trebuia cumvt erpJicrr cum clc a aclunat aga cie rnultjbani, in anii regimului Ceaugescu. Cici sunt multi" ,,() sura dc mii
- Aciresa Nlinistetr:lui'f*nsporrr-Lril'r, (i'sntrucdil.r gi 'Iirrismul oi nr.24/RI>I / 67 / clin 2ti aprilic 201_)4.
28 Ac/et,,iru/,16 octombde 20t)6 (Adeudralpomene$te clespre un lnter\1u
r-rnui post cle teievizirine. Nu arn rcuqit si a{lr-r dcspre ce Post era votba')
2e Carentttl,27 februetie 2004
--.;-
Aogv,rnl t . r t '^ lA, \ l . l t l 'unl ' tNBAsnscr- ; ' i l l ' r r r t t rs() t ' t t t l ' r
de dolari?", vrea si $tie rePorterui' ,,NIai PLrtini: ('}O (X)0 c1e dolari'
in afari de un milion der lei"3i' Ac]ici, pc linui cei 60'000' al;l
70.000 dolari la cursul leului din 1989, ccea ce ar face, de fapt, in
total, intr-aclev'ir mai mult de o sut'i de mii de clolari" Este drept'
prin narura activitigi sale, "I'raian Bisescu putea de$ne legal valuta'
AJtii, nu. De piidi, inginerul Gheorghe Ursu, disidentul omorit
de Securitate in 1985, fusese arestat sub prctextul detinerii ilegale
cle valutd. I s 'au gisit la dom-rciliu ceva mai mult de 17 dolari'
Probleme
Cind in 14 aprilie 1988 Ttaian Bisescu igi preia postul de
gef al Agengiei NA\ROM de la Anvers - Belgia' se simte firi
indoiali un om implinit. Avea tot ceea ce igi putea dori un om de
3(r de ani, in acea atmosferi de crepuscul a regimului comunist' in
care maioritatea romenilor nu mai aveau nici micar speranEe' Avea
o familie care trdta fd,rd gr11a ziiei de mAine, cAqtigase deja fcrarte
mul,ti bani gi, la noul post, avea si ciqtige 9i mai mulEi - pe lingi
un salariu, foarte mare in lei' care i se acurnula \n yard' prlmea o
generoasi alocafe valutard, confcrrmi cu funcgia sa din striinitate'
Se bucr-rrase in ascensjunea sa rapidi, clupi cum afirmau birfele
din Constanla, nu numai de o soartd prielnicd' ci 9i de protecga
gefultri flotei come rciale a Rominiei acelor ani' contraamiralul
Gheorghe Anghelescu, adiunct a1 ministrului transpotturilor Ei gef
al Departamentului Transporturilor Navale' Acesta i1 remarcase Pe
tinlrui ofi1er Bisescu, absolventul lnstitutului de Nlarini "Ivfircea
cei BdtrAn" (al cirui comandant a fost intre 1980 9i 1986' inainte
de a ajunge demnitar comunist)' Anghelescu a a\"ut aceeail stea
norocoasd ca a protejarului siu, carel-a fdcut dupi 1989 nu sd-Pl
intrerupi, ci si-gi conrinue ascensiunea' Din 1990 pdnd'in 1997
31 Eueninental {/ei,22 noiembrie 2004, m' i923' pagn:Ie 8-9 (suptme
,,1)osare eiectorale')
cirrrl s t pensionat, a fbst comandanrul flotei militare a Rnrniniei,
iunc|e in carc a fost suspcctat in citer,z ri.nduri de incheierea
Llnor c()ntracte dezavantajoase pentru floti, care, intre altele, au
favoriz.at evident oameni cle afaceri constanleni cu o repur:rtie
incloielnicd.rz. Degi ia pensie, se spune ca are inci o puterniciinfluenti, datoritd relagiei apropiate cu fostr.rl sdu proteiat T'raianBdsescu, care, ajuns pregedinte, l-ar fi numit la propunerea luila comanda N{areiui Stat Major, pe amiralul Gheorghe NIarinI,socotit ,,omul siu de c.asd", care il poate ptoteja de urmirileruturor ecestor afaceri" Astfel, Gheorghe Anghelescr.r a ar,.ut mAndbund - a ocrotit oameni care ru ajuns unul pregedinte, altul gefal Antatei Romi.ne" El insugi, ajuns la 70 cle ani, s-a bucurar cleoniagieri intense qi a fost ales pregedinre al selectului CIub alAmiralilor. Dar, in 1988, rolurile erau inversare. L,',1 era protetorulgi geful cel mare al lui Traian Bi.sescu, mai presus decit gefii siidirecgi, de la conducerea NAVROM.
Cu toate acestea, la Anvers lui Bdsescu nu i-n mers atatde bine pe cit se astepta. Aici apar gi primele sale pr<>bieme cuautoritXfle - nu cele belgiene, ci acelea de aczrsi, din Romdniasocia[st5. Dar pAni si ajungi la acesr con0jcr deschis, desprecare vom vedea mai jos care i-a fost incepurul care sfArgitr.rl, s-addruit muncii sale in noul post. Dupi cum sustinea inl.r-un rap(xtoficiai trinris tovarigului Gheorghe Anghelescu, muncea insi multprea mult, degi intr,un c{omeniu care ii cra cumva familiar, celal negocierilor cu clien;ri pi potentialii clienp ai NAVR()Nf, cuautor i t i ; i le pornr i l re, cu 6rmcle dc reparaui sau aprovrzion, l re anavelor romdnegti care poposeau ia Anvers. A reugit, dupi propriileafirmagii din acest raport, sd ajringd la ,,cregterea operativiti,tii,,cu care se delulau toate aceste ac,tiuni, determinAnd ,,reducereazilelor de stationare neoperativi a navelor noastre in portul
--_" Adeudra/,20 iunie 2004'3 La dat,a numjrii in funcpe, viceamira.l. Cotilianul,.5 aprilie 2007
- l
ADrvrrrr l \ l , \ l \ \ t . t t - I 'n, t t lN BAst lscu lv l r \ l t t t s { ) t 'RI i lA
Anvers. in concli l i i lc cre$rcrri trahcului cti ccll. 15" i,"" (l<lmparati l-,
arxti Traian l3iscscu, in 19U7 se inrcgistrrrscrri l '12 de zile de
sfationere neopcrative, faqa clc numai 3'l in 19'98 ;i t loar 2 pe primul
semestrl l al anului 1989, cit s-a aflat cl Ia post, cccil c(' inscemni o
substa,nEiala eliminare a ',t impilrlr
m()r!i.. cl in t.x1l[t lrt:trce nevclor
fbtei cc>merciale a Rominiler care avcall escala la Anvers' Nu
numai reducerea zilelor cle st.ationare Pentru xpr()vlzl()ntirc r tost
un succes al sdu, clar 9i cea a preluril()r pieselor t'lc schrmb uzuele
achiziqionate pcntru navele care le sr'r l icitau' 'rbtinr'rtc in urml
negocicrilor sale, cu discor'rnturi de 20-25"r"' dupii cum r reugit
acelagi h-rcru in neg()cierea unor contfecte cu firme cle incircare-
descircare a navclor, obfnincl preguri cu 1 5 20 procente sub cele
r l t p ic ic i , t lc 2.5-JU [ 'SD pt 'nrru un c()nt : l incr ' ( 'c()n()mic r l lPort l l ta
,,1r, ,..,t nurnir de cca. 2'500 containtlrc manipuLate in Anvers ;l
Itotterclam in prirnele 4luni aie anului 1989"' itt gttt"tt' spr-rne el'
".nu au existat lucriri cle r:eparalii (la nave seu conteinere) la cere
,i .r., ,t"go.icz tarifele oficiale ale cliversekrr companii' Numat
in perioada ianuarie-aprilie 1989 arn obtinut note de credit in
favoarezr NTWROT\{ cle pcste 300'000 fianci belgieni"' ceea ce
inscamni cliscounturi clin vaioarca factutilor la iucriri' care urmau
si fie efecnratc gratuit de firrne in aceste sume'
in perioacla 14 aprile - 5 mai 1989, cit s"'a "rflat
Ia post'
TraianlJisescu n crga'nizatpeste 150 de intilniri "cu cLiverse firme
din Bclgia gi C)Landa, finr-re pe care le-am invitat a trensporta cu
navcie noastfe cdtre est Nfecliterana. Printrc mrrii crp'rrt:rtori
care actuaLmente au devenit clienf petmancnqi ai trlvclt'tr n()rstre
clc linie, enumar Bl\YtrR, S()IJAY PiifROfrINr\' SHFLL/
(.AS'l'ROL", arati ftaian Bisescu in acest rtP()rt al siu citre
rriceamiralul Clheorghe i\nshelescu la 25 mai 1989, clin crrrc am citrt
pirri acum. ,,'\m teugit - ^r^ti
el - utilizincl oricc mijloace pcnt
accasta, si congtienti?-ez pe togi comanclanqii navckrr noastre'
imp()rtanla reclucerii sta;ionirilor in ptlrttrl r\nvers l:r perioada
stricti cle ()perare l navelot"' tnai spune el' Dlrci e adevirat
59
prrblbil ci echipajeie navclor romAne;ti l-au injurat din gros.i\nvcrs cra una din escalele dorite cle orice marinar romAn, datoriti
rr.ruirfurilor iefline, unele mai iefune chiar ca la Hamburg- rnai alesla bijutcriile din aur pi argnt, care se gdseau aici la cel mar mic pretdin l-uropa, chiar daci in materie de prostituatie nu era Anr.,ersulcel care conducea in top. Dar si ne intoarcem la raport. in ceeace prive$te prestatorii de servicii pentru naveie NA\IROM, TruanBisescu
^t^td. de asemenea cd a lirgit foarte mult aria acestora,
,,ceea ce a generat concurentd gi, implicit, reducerea preprrilorla prestatii". A mai renegociar rabaturile acordate de companiilede remorchere, care aduceau gi scoteau navele din tada portuluiAnvers, obgindnd dublatea lor. Apoi, gi mai important, a prevenitarestarea unor nave in cel pu;in trei situa;ii, nurnai in anuj 1989(in cazul cargouriJor ,.Tg. Secujesc" pi ,,Plopeni" pentrr_r avariereamarfui gi,,IJumuleqti", penrru o rvaric prin coliziune cu alti navi.),prin negociere cu potenlialii reclamanti. intr-un alt caz, al arestiriiin port a doui nave, ,,I)umbriveni" si ,,Filaret", a intervenjt ,,cupromptitudine", re'alizind ,,scoaterea acestor doui nave de subarest inainte rle terminarea operirii gi, in c>rice c.az, in ntai putinde 24 orc de la dercizia de arest a 'l'ribunalului din Anr,-ers... Ilra omunci epuizantd, ciacd avem in l'edere cd, dupi proprirle a.lirnratii,a mai fi.cut ;;i munci (le reren: ,,clin ianuarie [l 9891 gi pini larevenirea in tari. [in 8 martte 1989 - n.n.] am inspectat peste 1.000containere NAVRON,I in porturile Anvers gi Rotterdam. Cele maiscizute preturi practicate penrru astfcl de inspecgii sunt de 22IJSD /container (total economisit 22.000 USD)". NIulEi bani economisi!1,dar probabii cd, privind la cit cigrigau omologii sii r:;ccidentali, uitaca era trimis gi phut tocmai de NTWRONI, cu Lrn salariu de invidiatpenftu orice romin, t()cmai penrru a fhce 5i asemcnea inspecgii. SauPoate ci misiunea l.,iera de fapt alta, iar aceasti satcini i se pirusede-a dreptul facultativi. Rimine de vizut"
Traian Blsescu a fost, clupd cum sustine, nu numai o p rezentitacdvi, dar a pi reugtit sa se faci apreciat de parteneri, afirmAnd ci
F"i*
AlnvAn.r ' t , r I r ' \ ! \ , \ l l t l l rAI ' \N BAssst:r l i l l t t t t t r ; ( ) t ' t t t
61(r0
: t l l ' { )m{)\11 $i ( l (z\" l t :Lt r t ' l l1Li bt tnt ' c t t n; t r lor i lor i ' l r r tstet"r i de
servicii si mai alcs autoritt i t i pLrrtuare' ceezl ce c pr()btt 9i clc thptui I
cir anui ecesta nu au mai cxistat nici un ttl cle rc'tincri dc nave pe !
consiclerente de rnspecEie", dcgi starca tehnici a nevclor romineqti I
nu efa tocmai conformti cu stanclxfdele. S-a intimplat a$a ,,cfriar i
in concli;iile cind la nave au existat suficientc dehcienle cc nu au I
putut f1 rc-mediate". Sunt cuvinte rcci, in care rmintir"^ ""tt'nt I
celor ce au murit pt: mare tocmai pentru ci' clin punct dc vedere I
tehnic, llota Rominiei socialiste nu efa Pe mare' ci la Pnmint' I
nu mai avea Loc. La Anvers' cx orice mic burghez al regimului I
comunist, Trat'an Bisescu uitase riscurile viegii dc' marinar' teama I
si mod ars cle vlu pe un petrolier (aga cum era sii pnEeascn el I
insuqi gi cllnr p'illseri cle-a clreptul cei de "Inclepenclen;a")'
E'ra I
',un risc asum'.It", probabil in opinia sa' acela cle a fi m;rrinar' I
aga cum explica mai apoi si uitatul securist i'rilip T'eodo"*t" I
netura meseriei salc. Probabil, Biscscu reugise si aclimattzcze I
la Anvers ccva din atln()sfera ,,cle lucru" i gelilor activiiti 9l I
administratori cl in Rominia socialisti, Lrnde orice era motor era I
Fircut si mai mcarsir un pic, chiar claci scirgiia din incheietur! cu I
o bucati de sirmd, un j''ttt''b 9i o ;aibi, clc draqul "ra;rortirilor" I
cle ,,n<-,i succese". Raportiri Pe care' cum se vecle' le-a fxactlcat I
gt ,rl cir,,r caracter in egala m'fsuri nociv 9i fictiv nu s-a sflit sn ilJ
recunoascliia. Reugea, tpt"-'" tl, si creasci s;lectacr'rlos nivelul del
operare ai nar-elor romineqti chiar 9i in aceste circumstanqe alel
orclin,-rlui subingeles ,,descurci-te cum poti' egti acolo' dit clar n1t
cere", biruind concurenta greu cle invins a trerlsportetorikir multl
mai bine dotaf clin pri le nccidentale' Nu contau riscr-Lri le' Ibate;
cii uitase care e pregul plitit cle ma"rinarul dc rind atunci cin-4f
largea aria ttaseelclr .1. t'^'-t'pt"'ale flotei comerciale ^
Ot]*1t"1il
c,rncotni tcnl ct l ( ' ( ' { t f l r 'mi i lc l r srrnqc in lprol iz i ' rnrre ' dot i r t f f
r r 'p: t r : t l , i i : . , l r t concrtrcnqr i ctr l l rc l - l l in i i t le c ' rntr int ' rc pe rchlLaf
I; ,-*,rt;P^ie 2oo(r gi
i \ r rvcrs l ) i rcn, anr obt inut , pr in t rataf i r rc cu f i rmelc N()R' IR()psi N( )lt l ,Xr\ clin
'\nr.ers, exch-rsivitaree rransp,rtuluj a 16.(X)0tonc zahrir in containere, rcprezentincl cantitatea inteqrali clezehr'rr exp'rtat de Piata (l,muni in (]recizr - r,ia i\nvers. incasarileN'wR()NI penrru transportul acestei cantit i l i in 800 ccinraincres eu ridicat la 880.000 DNI (480.000 tjSD)... NIai mult, J,raianl-Jisesc' arira sr-rpcriorului (9i prorectoml*i) sii-r, minisuu adjunctal transp.rturi lor gi gef al l1otei conrerciale a RSR, c.j uindc;tein pcrspectivri gi are viziunc p.l it ico,ec.n'mici: ,, in perspectivaunificarii Pictej (lomune din 19c)2,,'nan'.lizat impreund cu firmeI"LJRNITSS pi am intocmit un str,rcliu in ve:derea realizarii r-rneicompanii rnixte in Anvers, in icleca prevenirii marginalizdrii lloreinoastre d.p:i anul 1992, in relati i le de transp.rt cu rir i lc pieqei(.omunc". Spiritul viz.ionar nu l-e in;eht incepincl cu 1992, can<l'l'raian llisescu avezr sd ajungi el insugi rninistru aJ transp.rturil.r,flOta tirii noestfe a naviqat intens pe aceste noi rute clc transport.[)ar sr-rb alte pavilioane, liincl, cum tlcja sc ,s1js, r,indutui navzi cun:t \ i in cr . i Inr i mare prr tu I t . i .
f)ar si ne intoarcem la raportul <ic activirate :rl lui "I 'raianBdsesc. la Anvers. I l l mil i arati ci a rcusit si clcschicli pentrlrnavelc romine;ti inclusiv o l inic de transp'rt tra.s.ceanici amirfuri l,r c'ntainerizate intre ,\mctica cle nc>rcl gi c'ntinent, acarci activitate a cr-,ordonat-o, realizind, la finele cel' i cJc al ffci leavoiai pe actrasri ruti, pina la 30 apriLre l9[J9, incasiri cic peste 1milion LISD numai clin Anvcrs: ,,succcsul l iniei NrWR()N{ :r fbstamplr-r crmentat, inclusiv de presa cle specialitate,. ( ' [ 'raian I]zisescutnenponeazi atci L/oylS. Apropiin<1u se cjc finalul raporrului, elr$r tace astfcl bilanlul: ,,apreciez ci prin acdvirateil rnea in celc11luni c i t m-am
"f l " r ef .ct iv la post [s i nu t rcr an1, cum af i rmi
public in zilele noastre n.n.j am aclus penrru NAVRO\,t, pcnrru9atd, economii cere pot f i calculate la minim 400.000 USD.,./\ le salc, lc-e crlcuht el insu;i, iar noi nu lc cunoastem in aminunt.Oricum, clupi cum insugi rccunoaste, au fost substantiale si au
- r -
-Alpvr\n. , r t l l 'A l , \ ^
l ' t r l ' I 'u ' r t ' lx BAsgscr l tV[r t t t t s ( ) t ' t t i : t
constitult o recompensa pe misuri cu muncu Prcstrti l . Sa., c. ' o , c,ntlrrcc'rcrl lntrcprinclcri i este it-tc,rcctri, lucru crtrc: mi face
parte a ei. ca gi in cazuiirrrgLio. sale luni pctrecutc pc rnare, au : sli tt lr i sir 'rt pr.f i-rnci n.clreptit it" lL.g sd flu i ' tcles corect, nlr
fost multe,,munci qlzile", chiar daci responsabil itatcr nu mai era i
t i :1:1": ', l ::::::"ttrr 'rt
in functia dc reprezenrant Narrrom la
una ciirectd, aproape fizic resim;iti, la puntea tle comzrndi a unui ! Anr '--rs' crbfLcarce mca fiincl de ('ipitan de cr-rrsa h-urui [sicl] q'i
petroiier. Ttaran Bisescu incheia_ astfel raportul siu de activitate I eu imi indrisesc nleseria"' Dorinte i-a f.st parfal inclcpiinit),
catre viceamirarur Anghelescu: ,,dofesc si vd informez cd clatorita I r1'pi cllm sc 'a
veciea - nli s-a intors pe ,,[Jir ' inta", dar nu
mtrlt itucliniideproblemeexistente inzond,activitatea meaztrnicd I t
^.u' p":tt
?]t] de tratamcntul aplicat incleobgte celor ce
era cu reguraritate cuprinsi intre r2gi 18 ore/zi (rog verificaf, I comire.r ile.qetititi precum cele cre cafe a fosr :rcuzat, nu a
inclusiv orele de.rpii"r. ale telexurilor), f ir i a dedica -lc^r
o | [rrst d:rt rfrri cu
"art '130 l it ' i" din (-odul Nl*ncii ' czrrer asigura
singurd zi de duminici odihnei, in tot acest t i*p". I "trinlltcrea la munca de jos" pentru ,ricinc' indiferent dc
patfla era nerecunoscitoare. cu ta^td cldruirea ,^, I prcgitire sau vechimc, clat nu s-a revenit nici asupra decizier
,TraianBdsescu a fost demis din postui siu Pi recheti: i1i^.f I
a1 i
A inocult dln pc)stul cle la -r\nvers' Pentru ' l iaian l l isescu
Ordinul intrainvigoareincepAn<lcle ladatacle 24mat '1989' tn
| : : : : , : : " : : i i : : : "cum af i tmi ' ' mai int i ' i de toate o pr,blema
apd.rareasa, Traian Bisescu i-a scris viceamiraiului Gheorghe I dc ttnc'rrre: "accasttl nu inseamni it lsi ' ca pot f i de zrcord cr-r
Anghelescu, geful f lotei comer ciale aRominiei, tocmai raportul I indeperterc'l nlea clin tunctia de Rcprezentant Navr'm in baza
de mai sus, redactat chiar a cloua zi dupi intrarea in vigoare-l unor ecuzeqii dez'nt>rante gi ncdrepte" tlpt penrr. crre rog
a clispozigiei, cand se afla cleia ra constanla. i., i .r..r.or.u a. I dispuncqi reln,rrizarte pi interprctlrce c'recti a a.cumentclor
a impiedica aceastd decizie de rechem.are, a trimis mai multe I de rcpereti i Ir nava <Zir'nicea>"' teea ce, urteri.r, s-a pi f lcut
rapoarte $r note explicative asupra unui incident care.l-a.":: l: l :
j :",,], i : l-t i , j";:t"t cipita' al "I l iruinlei"
si f ie exorlerat Llc
funcEia35. in zadarinsi _ nici inaltul demnitar comunist nu mai I vrnx' f 'uscsc, crc fapt,
"prins cu mita in sac", c'rn se spu'e. nSi
putea face nimic, degi Traian Bisescu il i iuca
astfel ult ima t""" l nu in '-rricc slc' ci in cel cu devize al stattrlui romdn' A avut insi
tn finarul raportuiui sdu din 25 rnai 7gB(), ardta:,,pe fonciul I n.,tt ' t ' cici t i 'rci nu ar f i uvur,,spatele" ac<.rperit, ar f i prrtut si
acestor eforturi, in care am fost intotcreauna arrimoi de m,nti l :^tf it:: l ::1,: ' : ftt ' ce i l acuzase in faEa conduccrii NAVRONi
dragoste pentru compania mea, pentru prestigiur ut ""'^'.:il :il":::l:,t:,*:,H*::.::ilii:- IXln i]'J;"::fiil;lNAVRON'I, i,tc"pini ca 24'05'1989 am tost schimbat dinl ''
funcgia de REpRE,ENTANT NAVR()NI [subliniere Traian] rtensP()rtlrri Nrvcle' 'frai:rn Risesc'incrl"x si cunr'r:rsci gr
Bisescu _ n.n.l la Anvers, sub, acuza;ia cd. z'osemnat i.r.or"rrl celhlt i f irqi e rcqimrrhri ' mult niai intre:rp.ape gi nu cle ac'r,
{bctura de reparagii a navei ,,7'mntcet,,,-rrp^..^g,executate df :t-, ' : ' t '
dc pe Puntca cle c'mandi, aproapc la 20 de met'
Anvers in luna ianuar ie 1g'g. cu aceast i ocazte, r"p. t ceeal rnxi l lm( 'de bi t rL ie r-alur i l . r ' NIai pres.s c le t ratc, n. is-a reclat ,
ce am afirmat in raportul expticativ. i'ui.,,^. intreprinclertt, .fi::i:]:";-:l?::*"":"::":;11;*:;:;'i*:fi:;;T;:
interpretarea datd of"rt. i gi facturi i de comandantul Stan $il tn ,,,,.,tt.,:." comanclanr, cipitan cle cursi lr-rnsi Era ,,scosj
i f Pe t tscet" ; i err . f i r i incloial i , nclvos. Se si tngca probrrbi l t rdclat ,' Ctrrenftt/, 14 ePrilie 2t)r 16
|,lj
il
All:v'{n,'. 'r;r lrAl'\ r\ l ' l l l -I 'n'tt 'r lr i BAstlscti Nl , rHrt s ()Pun,t
t)4
caci pentru prima oari in cariera sa de succcs c:un()$tea gustu-t
amar al infrigerii ' Nu-1 mai a$tepta nimeni' nici o oflc:ialitate ia
intoarce rea <1e la r\nvers, ci doar probleme; i 'ar fcltografia sa' de]a
l)rlpd cum chiar'Iraian IJdsescu relateazi intr-un raport rl in
1.1 rnartie 198936, cdncl in teri izbucnise scanclalul in legdturi cu
umflrrca costr-rrilot, el a intrat in conflict cu comanclantul Stan ;ipeiul mecanic Popa inci de la cerborirea acestora la tirm. Spre
Oasablanca, nava intrase intr-o turtuna pe Nle<Jiterana, in cursul
cireia, sustineau cei doi, incircdtura s-a depriasat, nava s-a inclinat,
provocdnd av^ria. Versiunea h"ri 'fraian Bisescu rostitd, probabil,
in felul lui colorat fagd' de cei cloi, adS.uga la aceasta un alt motrv, 9ianume suprasolicitarea motorului pe ump cle furti"rni. $i apoi, le a
reprolat ei, ce ci.utau in mijlocul furt.urui? De ce nu au ocr:Lit-o,
pentru cd rpararua gi sistemele de comunica;ii le,au semnalat-t>
din timp? Chiar daci in cursul acestui voiaj, comandantul Stan
sim;ise nevoia unor senzatii tari, Bisescu rtri uitase cd. ac€sta
estc ntarele secretar de partid al I)epartamennrlu.i Transporturi
Navaie, ori, datoriti protecgiei contraamiraluLui Anghelescu,
gefrrl flotei, poreclit de marinari Paraipan (dupi simparicul erou
al unor frkne regtzate de Sergiu Nicolaescu), pur ;;i srmplu nu-i
piisa. Iniliferent de motivr:l irrigial, neintelegerile intrc cele doui
tabere nu s-au atenuat, au escaladat in Ilecare clin cele noui zilecdt au durat reparatiile. Mai intii, comandantul Popa i-a reprc>gat(a fdcut-o ;i in gari, intr-o sesizare clespre comportamentul luiBisescu) ci nu trebuia si.-i aduci acuze;ss. profesionale, de naturisi-i gtirbeascd, autorttatea. de fagi cu qeful mecanic. I-a rindul siu,geful nrecanic a reiatat (reiese implicit, din rispunsurile pe carelraian Bisescu le di in raporrul citat), cd atunci cind a inccrcatsd aibi o interventie intr-o cliscugie cu reprezentantii gantieruluinaval, acesta i-a spus, pur si sinrplu, sd-gi pni gura. I l isescu arispuns acuzatsjlor, ari.tind cd Valetin Stan are o ,,rnentalitatcinvechitd", de pe vremea neviga;ici cu panze, iar mecanicul$ef Popa nu gtie bine englezi gi s-a amestecar in cliscugie totaldeplasat. NIai adauga gi cd la insistengele acestuia din r-rrmi, cle a
'u Curtnht/, l4 april ic 2utt6.
amar al infragert t ' I \u"L r l l ' " t r a l t r f '14-1u'^ ' " '^ ' : . . , . .c^ ^^ r- : . I
intoarce rea <1e la r\nvers, ci doar probleme; i 'ar fcltografia sa' de]a I
*liffi ::lnil;?? f*j k l'::Yx "ii: IO chestiune de onoare
t
[,a inceputul lunii decembrie a anului 1988" nava de 4800 I
; i,x -,f:T:T:,. r ::".:r:1,: :l'.iT:.i ?:':-1 H :1 I+;::**:: ffi : iTl;:::l' ;ff:J:'illT'*' t',t
I
iungd ;i brevetul de navigator' acesta' precm toli cornandangii
cle navd 9i toqi marin^'ii"t1" altfel' chiar claci era secretar de
p^rrra, ,r.Ul-,iu sd frcd' mdcarun voiai od'ati la cinci ani' Pentru
tovardgul Stan se apropiase scarJenga' aga cd s a imbarcat'
Pe 9 decembrie, nava a suferit o gravi ^Y?tre
la motorului
era evident cd nevaavea nevoie de reparati i serioase' t-^:t"tt::
nu au pr-rtut i i c'fectuate in portul cle clestinagie' astfel incil
n^v^ afost redirecgionatd de citre NAVROM din (lasablancl
spre Anvers, unde in dnne era a$teptati ' in 5 ianuarie 1989' dt
reprezent'rntul agengiei ' Ttaitn Bdsescu' Esenga problernelot
pe care acesta lt a ^"'- ' t
dt etunci incolo 9i cate au dus' in celt
din urmi, la c' iclerea sa in clizgragie 9i rechemarea in Eara at
constat in serloase dispute tt ' to-^t'dontul navei 9i in faptu
ci, ia f lnele reparali i ior' efectuate i l i""U
zile' cheltuieli le lol
s-au ricl icat in final ia 899'000 franci belgieni' in loc de 5:6 100
cAt se stabil ise inlgial cu flrma selectati Pentru luctiri de cdttt
autcttit i l i le navale romAne'
r
- '
At. i t rv in, t . I^ FrT. i . \ l . t r l ' l ' t r ' r r ' r l l ! ' rst : r ' ti l l r r t t t s {) t 'nt l ' t
;;;"t;'i;.spre comantla'.ti"1. Stan'. spunc cti "mi'a
reamintit
prin moclui cle comportare, prin micimc qi meschiniii:1:fl1
oli lcr i h l;orclul navelor NAVIt()Ntr, comandantu lJratu Ar-rrel"
(o pcrsoand cu acelagi numc xprrc pe Iiste victimclor incendiului
de pc petrr>lierul ,,Inciepenclenta") 9i ci cipinii lc exprimate de el qi
de mecanicul gef Popa nu-l deranjeazd, ,,aLdta timp cit nu gisesc
ecou la factorii de decizic din intreprindere sau atita timp cit
aceste opinii nu mi vor pune in situa;ia de a-rni iustifica activitatea
prin rapoarte explicative". Nlai spune cd are congtiinta ,,perfec-t
impicatd in [a9a mea ci rm ficut ce trebuia", ci a acgionat ,,corect"
yi ci el consideri ,,actuala mea func;ie ca {1ind cu totul oc^zionald
si temporari.", ,,doar o experienEi", meseria sa find ,,si duci gi si
acluczi vapoare". $i ci va reveni Ia ee. fird urmd de regret. Daci e
sd-gi reprogeze cev^, sus;ine el, este temperamentul de <:omandant
clc pcrrol icr , cere i -a imprimrt . ,o c()mportare dircctd", in carc
,,diplonratia, in orice (.a2, ns estcr puncful meu tare". I)aci de
prima trisituri de caracter suntem gi astizi convingi, pe cea dcr-a
doua a rcmediat-o pe pxrcurs. Un autoportret <;onvingitor,
lr ir i indoiali cd acest incident descns mal sus, care s-a
finrlizat cr-r primn gi, .lin cite contabilizim, si ultima bdtilie pier-
dutzi cle fkaian Bisescu in intreaga sa carierd, i-a servit drept lecgre.r\ tleven.it porte mai prudent, fiincl fie ,,c{irecf", lie ,,diplornat",cind gi cu cine trebr-rie, dupi caz. Irnediat dupi rechemarea in
!ari, nici raportul din l.l aprilic trimis clc la Anvcrs concluceriiNAVROI\I gi nici cel pe care i-a inaintat pe 25 mai 1989pro tec t()rullli s iu, contraamiralul ..\nghele scu, com andan tul fl oteicomerciaic, nu au fost de naturi si il salvcze cle o sanc;iune, cutoate ci el continua si considere acuza;i. i le drcpt ,,rlezc'noranfePi nedrepte". A fost supus intreb'ir i lor unei comisii <1e disciplind,compusd clin gapte pers()ane din conclucerile DepartarnentuluiTransporturi Navalc si NAVROi\I, comisie convocatd chiardin dispozilia contraamirah-rlui. Ea a fost convocati in urrnasesizirilor comanclarrtului de pe nava ,,ZimLricea", ValerntinStan" Acesta a publicat in ttbrrnric 2005 sub tit l : l ,,N.Iarinarul"un volum autobiosrafic in care, intre paginile 686 pi 711 clescric
6766
ttce ,,plinrrl" navel ctt clrbltrant, Lr-rcrr't imposrLril t l irr u"tive "lrirrt '
gtiot"': (aclici polit ica .1t' cct'ttoruslte, cu c()nsecinle abcrante' t
,...,.r.1.r, r-lrlr-rtarc)" in act:l rnoment, nr-r mai putin clc 16 nevc
romincgti'.r$tePtelr si alimcnteze in porrul Anvers' La insisten'tele
repetate "1.
9"f.rLoi mecanic, Bisescul a dat un risplLns "foarte
ncid". Ne Putcm inchiPui '
Dincolo .1. ^..'tt
certuri, ciisputa a fost' cum se putea altfel'
una legati c'le bani. Cind tcprerzcntan;ii $anticrrului s-au prezentat
la bordui natei ,,ZrrcLnicea" cu o thcturd totala de 963'460 franci
belgieni, reprezentand costurlle efective de reparalii 9i cele de
i.rt.".g.t"r. 9i ,to;i,rn^,e in gantierr, comanclanrul 9i mecanicul
sef au rehlztt si semnezc pentru o parte din cheltuieli' deqi
'fraian Bisescu obginuse' pc krc, o reclucere de 64'4(10 franci'
transformati intr-o noti cle creclit cdtre N''WRON{' B'isescu lasi
si se inleicaga ca supirare;r cclor cloi ar fi ftrst legati de faptui cli
nlr s-au alcs cLin aceastd 2rf?rcete cu ntmic' CAt despre diferenga
(substangiald) intre costurilc estintate 9i cele finale ale repara;iilor'
el spune dt-,ar atat: ,,consicler ci nu poate face obie ctul r-rnei cliscupi
cu subiect rcal, clcoarecc este eviclenti cliferenEa clintre voiumul
cle lucriri inirial estrm"rt Ei volumul lucrdrilor ulterior stabilite a 6
executate". tixplica;ia, pe cit dc succinti' Pe atit cle elzzivi' nu
a satisfi icut, atunci cintl, intors in gari din voiaiul peste Atiantic
cu nava ,,Zimnicea", ct>manclentul Stan l-:r reclamat conclucerii
pe'fraian Bisescr-r. I'lra, in foncl, vorba cle malorarca ctlsturilor cu
300.000 franci belgleni, mai muit cle () treimc clin sume conventti
inigial. Nici incheiere'r pcr Lrn ton persif lant.a raportului -f^l i
rn,,rt i" 1989 nu a fost de netufi sd iusr-trer.re situefa:,,v-a$ ramane
recunoscitor ca, in loc s'i n'rd Plineli in situaqia c1e a mi apire de
NTVRONI, m-agi lisa tioar si lucrez pentru N'VRONI - astdzt
am pierclut 4 ore cle iucru pentru reclact"rrea acestui mizcrabil
.le tristl arrrintirc (pentru minc) clin prirnul voiaj etectuat ca
E-*
-
Aulvia,r t r l ; \1 \ \ l . t t l ' t t r t ' tN Bisnscr lN[\t l ' l ,s ) l ' ] l l l . \ 6L)63
\,arianta sx asllPra celor Petrccute h i\t lve t-s' clrr( toertc probabil
aconst i tu i t ; isubstanlarcrciamat ie i iurpotr i r ' ' l l t r i ' l ' ra ianBisescur '
la intoatccrca clin voiaiui pe mlrc: ,, in 5 ianr-reric 1989 citre seari '
rrcostascm in Anvers. <S'1 rni prezlnt' sLlnt c()manclant Traian
13ise scr,r, actr-lelmente rePtezentantlll N'WR()Nt in i\nvers>
1...]. Dupi o cliscutic preliminari cu $antierr'r l l lel l iard' I lzisescu
,. 'p..r.r,rore la borcl cu cottrt ia lucriri lor' evah'rati le 597'001)
,le iianci belqieni. Bomba eta alta, ci valoarea totald nu mai era
cea inigiala, c1 21Pro21pc dubli, umflat:i ctr Pcste 11'000 de dolzrri '
Frr^ oi^ 1 noaptea' NIa uitam la <reprezentarlful nostru> $1 nu-
mi crecleam ochi-lor [.. ' ] ' N" affi vrut si scntnez' Pcntru ci nu sc
respect,rse contractul' ' t Ft"t depigita vlloarea cu peste 10'000
de clolari [ ' ..]. F-usesem chcmat la N;WR()NI' lar pe drumurr'
Aflasem ci Birsescu era plcctlt la llucuregti' La ministrul Artlr.t
f...]. imi clicleem seama' nu ert gteu si re"tltzcz' rccst lucru' ci sc
pl., lrn scenariu. Bisescu, pestc cioui zilc' avea sd ia' mulqumit 9i
lirugtit, avionul spre BruxeLles"' CAgtigasc rizboiul' degi din bitaLia
cr-r comanclantul de pe ,,Zimnicea" a iegit sifonat'
ir-t .,rma sfcrrllor tiase, 'fraian lJisescu a ftrst ptr;ial exonerat'
rer-rpincl si justif ice suP[mcntarea cheltr-rieLil ' 'r t lc repnreti i le nrvl
,,Zimnicett".Clomisia pirea si sc fi pus cle "rcotcl
ci' cle fapt' fonclul
problemci eta doar cclnflict'-rl intre Traiatr Bise scu si secretarul clc
partid ,,pe ramuri.", Valent'in Stan, pe care' ca mu\i algii' acesta il
considera un ,,marinar de bir<>u"' Singur:a acuz"rtie in fata cdreta
Iliscscu nll s-a purut apira era legati cle taptul ci nu a sr'licitrt
aprcrbarea din Eari pt"i'o angalarea suplimcntari a cheltuielilor'
proc"d.trl obligatoric, avind in veclere ca era vorba cle o sumi
i*p.rrt".rt^ in valuti' Atit el, cit Ei cornendantul Stan ar"r fost
penalita;i cu retinerea a20oio tljn salariu pe c' lund3'' Comisia s-a
aritat plina cle inlelegere fati cle cel reclamat i\timdinea comisiel
taii cle Traian llisesi este exPlicabila' NIai intii' ea fusese alcituita
;e,'rr, kb*, 18 i^"uerie 2008
cl in, l isp, rz i t ia comanciantului l lotc i cor-r-rcrc iu lc, contreamiralul
,:\nghelescu, protcrctorul celui rccirLmat. ' \poi, clupli crlm cl-riar
unul dirr rncn'rbri i ei lasi si sc inteleaqi, ,,umI1area" cheltrricl i lor
pentrl l obtinerea de contisi, )tnc .,ert ( ) pralcficri curcntd" --. asLlpra
cdreia nr-r trebriia, spre Lrine lc tLrturor, si se atrlga prex flrc itcrlt ia
aurorit igilor. Fusese doar o ciocnire intre cloui nuci la f-el cic tari,
unul f irst comanc'lant pc ,,I l iruinla" gi protcjat al ministrului,
celi ialt sccrctarul cle partid pe ramurii cl in minister - confmntarca
clasici in I{on-rinia socialisti, intrc ,,omul cu sapa" si ,oomul cu
mapa". Ronieo Popica, unul dintrc membrii comisici, numiti prin
ordin de minisfful ,\nghelescu, considerat r,rnul clintrc cei mai
buni specialigti in motoare navale clin acea vreme, i-a luat lpi.rarea
lui IJisescr-r in privinta chcltuicli lor suplimentare, care, in ctzvl
unui vcrclict nefavcirabil al cxpertizei tchnicc, nr h putur si l ibiconsccintc' penalc srave" r\lti doi membri ai conrsiei, R.omeo
Posedaru pi CorneJ ldu, sustin gi in prezcnt nevinovi,t ia lui ' I iaian
Biscscr-r. Primul, fost gcf alServiciului cle Prosramare Reparati i cl in
NAVR()NI, spune ci : lscrncnc:r rcpirxli i suplimcntarc justif icate
se efcctuau ,,f i)ereu'" la ne'"'ele allatc in voiaj gi ci, de fapt, nici
,,nu cra in sarcina lui sa se ocupc dc reparagii le la navc, dar, f i indrepl'czentxntul nostrlr acol,t, i l slulam gi i1 rugffn si se ocupe, rnaiaies cincl era vorba clc rcprrrltr i cvalrrete mrti scunrp". Asa a fbstcazul ; i cu ,,Zimnicea", rr cirui reparare x f()st neEociati insd chiarde citrc Ti;rian l l l isescu, hincl ultcrior facturati la ri valrare cu
Pestc o treimc mai marc tnga clc cea convenitd inl; ial. Posedrruaiirrni ci, cle iapt, ,lccste il f.)st reclamat cie comandannri Stan,pentrlr cli a rcfuzat si fhcrurezc inch-rsiv un comisic_rn clc 59.0 pentruechipaj: ,,era (.) practic,-ri pc vrclnea |-ri Ocau,sescu, <11r, in unelecazuri, comandantii nrr cliclgru clin banir de comision rnembrilorech\rajului si, pentru ci Rrisescu il ;r ia pe sccrcrerul de plrt id, atefuzat clar propunerce lui ;i a sermnat pcntru suma exactii a val,rriirepataliilor". Afirrnatirle sunr inrir.irc cie (-ornel idu, pc arlrnciclrector gcneral Navrom. i\ccsta nui sustinc ci 'I'raian Biscscu nici
E.:
70 Aot,v, \ t t , r r ' . \ IAL\, \ l . l r l ' l 'R. \ l r \N BASESCU : &[ , rurt s {) t ' t l l l , t
in perioada 14 april ie 1988, [pini] la 5 mai 1989"' h'ste foa
lnicar nu a fost schirnbat din func;re clt urmerc it itnchcttlrii sale de
cdtre comisie gt ci s-a reintors ia Anvers' ,,8 t'' minciunli sfruntati' cll'
Bisescu a fost retrimrs la post, unde a stat pini in luna scpte mbrie
1989, cintl, pentru calitd;ile sale profesicln2le' e fcrst pr"rnovet in
postul cle gef al Inspectoratului r\avigaliei Civilc"' Un tinar ofi'ter
ie manni de arunci, Lauren;iu Nlironescu, intire9te acest lucru' Fjl
afuma., sirnultan cu ldu, la inceputul anr-r1ui 2008' intt-un demers
public menit si aPere onoarea profesionali a Pregedintelui Traran
Bisescu. ci in luna iulie 1989, in primul siu voiai pc mafe, a aluns
gi la Anvers, unde acesta ,,s-a intil-nit ca reprezcntant al NA\RONI
cu echipaiul". Dar in rapoartele sale cle activitate de Ia 'i\nvers'
Bdsescu nu mentioneazd. ns.clieri asemenea ,,intilnin de protocol"
cu echipajele navelor in tranzit prin acest mare p()rt' iu care sc afleu
simultan in escali citeva nave sub pavilion rominesc' "Nll-aduc
bine
:rminte cd, in luna august' cll. Bisescu a vetrit in concediu <1e odihni
in Romdnia 9i la sfirgitul lunii s-a intors la post"is' mai spuner Fostul
ofiler stagiar, care, degi pronspit absolvent de Nlarina' piren sd fie
foarte la cLrrent tocmai cu agenrla rePrczentantuiui NAVR()M in
marele port de la Nlarea Notdulu'
Trebuie si precizdm ci afirma;iile lui lclu ;i lvlironescu'
ootrivit cdrora Bisescu s-ar fi reinttlrs la Anvers, nefilnd sanctionat
.., .chimbarea din func,tie, sunt cointrezise chiar de cdtre cel pe
care au sirit si-l apere. Rcamintim ci in finaiul raporrului siu din
25 mai 1989 inaintat lui Anghelescu, arita: "am
fost intotdeauna
animat de multi clragoste pentru compania mea' Pentru prestigiul
gi onoarea NAVIT()N'I, fdc,r) innpdnd ctt 24 rnai 1989 anfost schinbal
dinluncpa rle repreTentantNAV'I<OM la Anvers [s'n']' sub tcuzapa
cd am semnat incorect facttra cle repara;ii a navei <Zimnicea>"'
Acelagi raport marca 9i data rechemirii lui in Rominia' cdci incepea
astfel: ,,rnb..-rru*l Bisescu Traian, rapofiez" m-am aflat la post
'd Ibidcm.
71
posilri l insi, l1:r c-um rr:rr?i t irstul comanriant \Ialentin Stan in
cirrfc,i s1r, ca inulfrt proteclie a contrarrmiri lulr-ri Anghelescu si-pi f i
i icLrt inci o cleti ertectul gi, dupri cc ccourile reclamatjei impotriva
lui s,au stins, 'I 'ra1an Biiscscu sa-gi f i rcocupat postr.rl. Ratir-rnilc:
pentrl l care in 2(i08, la nor-ri rni clc la cele intimplate, Iclu ;iNfironcscu au sirit in aplirarca lui, rimin insd relel 'ante gi nu sunt
greu de urmirit. Reamintim ci lJasescu insu;i cleclarase enterior
czi , , in octombric 1989 am f i ;st chemat acasi de la post; i numit
dc citrc mjnistui transpornrri lor de atunci inspector gcneral al
nevigagiei civile"'e, lisind si se inqeleaeri ci datoriti meriteklr sale,
iar povestea nu putea fi schrmbati pe parcurs. in rren.-tal, ncest
orn gi-a prr>tcjat intocleauna. cu orgoliu reputatia profesionali pi,
cAnd i-a fost pusi la indoiali, a grisit mij loace sd. o apere. NIai ales
ca in caz.ul de flrga, rnrjloacele i-:ru fost la indcntini: ccr cloi nu
ar li ezitet si spun:i orjce in apdrarea sa.. Nlotive rtvcau. Cornel
Iclr-r, fost.ul cLirector NTWRONf, a tbst incrilpat in dosarul ,,Iilota.",pcntru instri inarca Frauduloasi, dupi 1989, a celei mai mari p54i aflotei comerciale rorndnesti, pe care t> gcstir>nasc in anii construiri isocialismului, clar a fost berne{iciarul a cloui pre:scrierr, sczipincJ deorice rispundere penali. 1.a incepurul mandatului de prcsedinte allui Traian lSisescu, crrr deja unul clintre cei mai boqagi opcraroride navc, averca sa fiincl cstimati la (r0-(r5 milioane dc-rlarir'). A fost,pe rind, bencficiarul unor privatiziri conrroversat.e din inclustrianaval:i, cit gi al unc)r c()ntfxcte extfem de avantajoase incheiatecu tnarina rl jLitarir. t jna clin firrnele salc, ,,()crcrson", I primitcontracte clc rcparati i pentru navele ,,Albatros", ,,Nfi.risesti" ; ibrtcul ,,Nlircee.", crre se r:iclicau la pesre 100 miliarcle Lei vechi(la nivelul cle curs clin 20i)5), rep:rrxqiilc lirnd, clupi un vcchiobicei, suprafacturate, iar lucririie mult tergivcrsaterr. (lontractele
;:---'- lnterviu in rcviste Bilant, 14 noiembrie 2005a0 RoninLt /iben;, Ij noicmtrrie 2005at (.arentu/, B noienrbric 2(X)5
I.-
AOr-:vA*-rr , r r , . \ t A \ ! . r r l ' l ' t t . r t , r r lJ , \st iS<;t l . Ntr . rRrr ,s {)r , l r r l , r
;
i_aur fost atribulte prln increclinlare clirectli r.lt' ( ]|11trl-.3t. NIerin' ;7 in spatclc fcrcsttelcir zidite. Nu estc doar o hg.rri de sti l qi nici
exprcsi,r unci obsesii, de altfel deseori intAlnitd, Prin care tot ceea
ce nu se poate exPlica, rimine confuz 9i invdiuit intr-un aer c'le
mister, primegte tmediat un bilet de intrare sub mantia larsI a
teoriei conspiragiei. Cici o binecunoscuti butadli, atribuitd ,,gcolii
i!(lB-ului", spune ci ,,unii scriu istoria; noi o facem".
in mentalul colectir,', culisele ultimilor ani ai regimului
comunist cLin Rominia poarti pecetea Securititii. AtAt der puternici
a fost (gi este inci) obsesia noastri legatd de omniprezenta
gi omnipotenga ei, mai ales in primii ani de clupd pribuqirea
resimr.rlui, incAt celelalte r-erigi aie sistemului au fost mjnimaLizate
sau uitate. Iar in ceea ce prive;te ectir.'itetea serviciului secret
comunist, de cele mai muite r-rri s-a pu's accennrl in specral pe
latura lui de ,,brag inarmat" al partiduiui, prin care autoritifile au
men;inut sub presiune gi control oamcnii de rind. Dar Securitalea
trebuie priviti gi ca o mare intreprinclere - fiind nu doar trn
consumator, ci gi un producitor cle venituri. in spccial in tiltiml
decadi a regimului comunist, institulre s-r tmplicat activ in acgiuru
comerciale gi inclusiv de produc;ie - aceasta din urmd vizind
fie copierea gi adaptarea de tehnologii, lie producga de ,,tehnici
speciali" specifici seriviilor secrete, pe care Securitatea o utiLiza
ea insigi, dar o gi cometcial:za cu succes confragiior din celelalte
servicii secretc clin girile Pactului de le Vargovia. l)ar nu de aici
veneau banii. Pur gi simplu, ptin servicii specializate, s-a aiuns, ctr
binecr-rvintarea ,,inaltelor personalitigi de partid gi cie stat", cum
era numit in Limbaj sc:curistjc cr.rplul Ceaugescu gi din dispozigia
expresi a ficleiului lor erecutrnt, minjstrul de interne Tudor
Postelnicu, ca Securitatea si controleze practic cea mai mereparte din comerlul exrerior al Rominiei "* de la vAnzarca pestehotare a textilelor gi bocancilor, pini la cherestea, ogel sau ciment,incluzAnd, ca ,,articole cle lux" solicitarea de ,,riscumpd.rdrr"pentru sagii gi evreii care doreau si emigreze, care deveneau astfelsubiectui unui comert clr carne vie. Institu;ionalizind practlc
comandantul f loter militare, protejatul Pre$cdintcltri l l isescu'
Pe care Gheorghe ldu i l anchetase in mai 198() PcntrLr trmflrrea
cheltuieljlor de reparaqii i:r nat'a ,,2\mnicea" ' Celalalt aparator
al lui 'fr:aian lldsescu, fostul ofiler stagiar Lar-rrengru Nlirtlnescu'
cel care declard ca era la curent in 1989 inch-rsiv cu programul
concecliilor reprezentanrului NAVRONI la r\nvers' cste tlcputat
de Constanla al Partidttltli Democrat. l'ibetal' parudul preziclential
- ceca .. p.r^r" explica acuitatea 9i clarviziunea cu c'llre poatc sa
reinvie trecutul.
in frnal, clin aceasti Poveste de demult' toatd lumea a evut
de cigtigat' Ciheorghe Nfarin, cel atAt de clarnic cu omul de afaceti
t.lr.,, n flrt numit de Pregedintele Bisescu in fmntea Nlarelui Stat
Nlaior al Armatei, a fost avansat [a graclul de amiral Ei a devenit'
clupi clezviluirile clin presd deja citate' po^sesorul unei supetbe vile
la Rforie Nord. c.rro r- atitat, Gheorghe ldu, fostul director al
NAVRONI 9i blindui inchizitor al lui Bisescu din mai 1989' s-a
aies cu imunitate in fa;a legii 9i cu mul$ bani" [lste de presupus
cd Laurengiu Nlironescu ;i-a asiqurat' datoritd puterll sale de
clarvdzitor, un nou mandat parlamentar' Traian Bisescu s-a ales
cu 'ronoarea
rcperati" ' CAnd insi orgoliul suPunc ai scrie lstor13'
cineva pierde insi intodeauna: adevdrul'
Culisele istoriei
lstorla este o casi cu multe ferestre' lJnele dintre acestea
sunt cleschise sau luminate 9i nu este greu sd privcati iniuntru:
Altele, climpotnva - sunt fie in penumbri' acopcrite de obloane'
sau, pur gi simplu, zidite' Dincolo cle acestea Ol" "tT1:"t^-iiio alti falxa trecutului, o cameri intunecati; acolo se desfigoa
povestea c1e alcov a puterii, a secretek>r ei 9i a itit^illll,ii
:;;;;t .;.,,t ,..,',.o"' fac istoria, in vreme ce noi' cei mul'.i
mirun;i, suntem considera;i personaiele scenariului scrls acc
lrn*-:'-
n
i \ i )1. ; \ ' \ r r \ r . \ l i \ r , \ \ Lt I TRALq.N l l . rst l ' t t : t
acest c()tncr! cLr c1lrne vie, ()f itcri i rotttrini l1ll plrs la pr-rnct chiar
tbrrnr-rlare tipizatc, Prin carc se stebilct \raloerea ficcirui clm
vinclr-rt. in functic tle studii, r'irsti $i sterc cle sinettte|.
Opetatiunilc comcrciele ale Sccurit iqii t 'r lu nurrl it.:, cu un
tcrmcn generic, ,,aPort valutat special" 9i :ru luat o lrscrffIenee
ampl()2lre, incit in primivara anuh,ri 1990 Iuiian Vlari, fostr-rl pcf
al ilcesteia, miirturisee cu :rmariciune: ,,Nlulte pre juclicii s-au
aclus rnuncij de securitate, prestidului instituEici 9i chiar bunului
relrume al larii dc cirtre aga-zisa activitate c1e aport \?lutar, pe care
o realizau cu prioritate unitagile cxterne UNi 0544;i LJNI 0195
fspionajul gi contrespionaiul extern - n.n.], Precum si tJNI 0650
cli' Sccuritarea interni. in afara de faptul ci sumclc respective,
cie celc rnai multe ori, rcprezentau o citimc rlin prepil cle vinzare
a mdrflrikrr ;i pe carc sral-ul oricurn le-ar fl incasat in c(rnciiliile
unor negocieri cr-rrt:cte, gf:itcrrii dc securitate trebuiau si intre in tot
f 'elul de combinagti crr stri inii, nu de pufne ori compr'rmit 'tolrc,
iar controlul activitilii lor ;i al valutei nu efe sisur. fbt atit de riu
cra si faptul ci unitafle respective fuseseri intr-o buni misuri
detufnnte clc la misirir-rl lL. pcnffu carc..lu tbst crcate 9i care ereu
utile 1irii. Cu tgatc incercirile pe cafc lc-am Ficut cle e scc-,ate din
preocupiri le Sccr-rrit i ; i i aceest.: i sarcini sau micar cle o reduce
substan;ial, nu am reugit" Dimpotrir ' ' i , Postelnicu a ridicat-o la
ranqul de atribugic prioritard, pentru incleplinirea c'f,reia trebuia sd-
gi adr-rcir contr:ibufia inreslrl eparat"rl. Operatiunile ''WS, "aportvalutel speciai", i lenumirc sub care sc ascunrlcrlr rccstc eirceri
alc Sccuriti;ii care atrigezru comisio..rnelc afcrcnte prrdr,rcear-r mltt
sr-rme in vah_rti care alirucntau contr-rri sccretc, deschise in gari
r:rCu prir.irc la ir-nplicerea r>{lterilor dc sccr-rritere in activitir;i comerciale
exrerrlc, ineintc gi ciupi 1989, r.czi t\lerius Opree, t)loltenitoni .\'ettnt'tilti,
Lr,cl. I Ium:rnitas, 20()4.
'r Citrt clin ,,Reportul Arnttgeclon 7", cieclera;ic a lui Iuliln \','lacl clin .l1
mart ic 1990
75i l l t r t r r s t )Pnt l , r
irL lJar-rce Romina cle Comerl F.xterior (ulterior' BANC()RI--'X)'
(.,nturLlc ..rLimentatc de r\\S erau clestinate finangirii una1r actiuni
cxterneJ economicc sau cle alti naturd ale Securiti$, precttm
plantarca unor,,disiden;i" ai regimului sau a apa-ziselor,, iantome",
xgen!.r cll o identitate fa6ric,atd. Dar ,,partea leului" se virsa in
conxrfile lui ceaugescu sau alimenta investigiile megalomane ale
acestlua'.in Securitate existau doui unitigi czirc desfhpr:rau activitili
cu caracter exclusiv economic: Intreprinderea de Comer! Exterior
..I)unirea", sub comanda cctloneh-rlui Cons tantin GavriJ, incadrati
in l)irec;ia de Informaqii Externe, 9i ServicruJ lndependent
pentru C.omert Exterior, coclificat UM 0650, aflat sub comanda
colonelului $te fan Alexandru. La ICII Dunirea lucrau I 15 ofi;eri'
10 sulrofiqeri gi 12 civil i . in ca.lrt ' l Scn jciului Independenl. pentru
Comerl Flxterior lucrau 4t de ofi1eri,2 sub<>fi1eri Ei 2 civil i '
Sarcinile 1or erau de a controla intreprinderile de comeft exterior
ale Rominiei gi a fi parte in negocierea contracteltlr acest()ra
cu terlii. Pe de alti parte, cadrele fostei l)irec;ii cle Informagii
Flxternci sau UNI 0544 (care in 1 989 nun'.ira 7 t 5 ofiqeri, 36 maigtri
rnilitari, i 97 subohleri 9i 1 1 I incadraf ca personal civil) participau
ocazionn! In ascmenea ()perr l iuni .
(.ea mai mare parte a ofilerilor angrenaEi in ,,aportul valutar
special" au lucrat sub acoperiri comerciale in Occident, gestionind
foarte multe dintrc rihcetile extcrne ale regimului comunist pi ale
Securitigii. Unul dintre acegtia, Didi Secrieru, care controla o firmi
a Securitd.tii, ICE ARPIN{F,X, estima cd ,,aportul v-alutar special"
care a Tlimentat conturile lui Ceaugescu insumau ,,minimum cioui
miliarde dc dolari". El a oferit un exemplu su€lestiv privind modul
de derulare al acestor operaduni. intreprinderea de come4 exterior
in care ,,lucra" s-a ocupat multi vreme cu comercializarcain SLrA a
bocancilor rominegti, la prcprl de B tlSD perechea. Din acegd bani
,,cloat 7 intrau in contul IC,II i\RPINIF,X li restui de un dolar lua
F-*-
-
ADE\IRATA Fr\Ti , \ t . t l TR' \ I ' \N lJ r : t :st : t r l l ' lu t t is Opate
cale ,r Llnul c()nt Lntcrmeclier" r-r, cl in citre banii cmu var-srlt i in cut Lt Ltt t l t '
lui (-eaugescu sau ale Secr-rriti;ii' Toatc intreprindctilc de conlcrt
cxtcf i()r, ca ;i ccntrala ministerului cle resort crau sub c()ntrolul
Secr-rritiSii pi krloscar-r accleagi Prectici' Raportarea centralizat'ir
cdtre (.cai-rgescLr c-u pnvire la sinra;ia ,,aportuluii valutar special" o
ettcrua generaiul lon Nlot, 9efu1 LjrV 0195, contraspionajul extern
d Sccuritagii. Asistenga de specialitate a ,,aportului valutar speciai"
era asigurati cle un civil specialist dln N{inisterul lrrnentel'rr' Pe carr-
il chema Strtloiana5. Ne oprim asuPra biografiei 9i ascensiunii sale'
care seamini, ca privitd intr-o ogl'indi, cu cea a lui -Iiaian IJisescu -
singura dcosebirc fiinci legati dc nrture profesiei'
The odor l)umitru Stobian s-a niscut ia 24 octombrie 1943'
la 'Tirgovi;te. A urtn'.rt cursurile Academiei dc studil t"conomicc
clin Bucure;;ti intte l9(r1 Yi 196(r; dupi absolvire' a lucrat ca
economist stagrar la intreprinclcrea Frigotehnica Bucure;ti, dupi
care a icrst transferat in centrala Nlinisteru]ui Tnclustriei ALirncntare
pi Agriculn-rrii, cle uncle in 197'2 a aiuns si lucreze in Nltnisterui de
Irinanie, la dcPxrmmcnrul Bugerului' Pind in 198(r' a tirst rlirector
adiunct al Direcfei cle operagiuni velutare, iar ciupi aceasti dati
a conc|,rs ctecttv aceasti clirec;ie, care se afla' ca 9i irnporrurilc de
netrol eclus in gari c1e ,,Biruinta", le cirma comanrlentului l3isescu'
sub atcntia clirecti a lr-ri Nicolac ceaugcscu, fiind sursa de diriiarc
l vah.itei clictatorr-rh-ri. Prin atribu;iie sale' Stoloian eviza t()ate
opel:atiunile et-ectuate prin dtlui conftrri, cel dc "'lperxtluni lxlutrre
si..i"I.," ;i cel al (iospodiriei dc Particl' S a afirmat cri' in aceste
din urmi conturi, se aflau in i9B9 nu mai putin de 139 milioane
dolari. L)upd achitarca la tcrmcn e r-rne-i tlet'lSe clin datoria extetrni a
t., *;.;;;., ,t. ''to'tt'
Vilcn:rg cu fostul 'hgcr
l)Il: l)i'li Sucricru Pi
pcrblicrt iLr revista Dorttl nr'|12/201)4, care apare in Denemarca
|:. \.czi, pc lerg, cu prtvire h actlvit,.rtcx lr:i ,fl-rcocltlr Sttlk>jerr la ',aporrui
vel t t terspcciel . .SiCc)ntLl f i le l r - r iCcatrsescuirrDanT)x\el , ' , |urenr l i l t ,o/ t t l t t i ,
F ' .c l . Nr:mire, 1994.
1i1i, cle 120 milioenc, restul t lc l9 milit lane dolerl s i l tr c\ rtporut :ul 'r
bagheta sa maqic;.r. Incti inlintc clc lt)8(t, prin natura tuncttei sale' ca
si Traian llisescu, a interferat cu Sccr.Lritatc:a. De' tapt, lL colaborat
cfcctiv cu depertamentul ,,ap()rt vrlutar spe cial" clin ca<.lrul
spionajului Rorniniei socialiste, fiind urgaiat e ftctiv ca ,,reftrent dc
spcc:ialitate" - el este unul dintrc cei 1 1l selaria;i civili din cadrul
DIE - sttb coordttnarca coloneilor r\ndronic ;i ,\nghelachc' In
lcci ani, figura ;;i in schema instinrn,rlui clc Ec-onomic Nlondrali, o
instinr;ic sub acoperire din cadrul ScctrritiElrn.
Dupri 1989, ajuns prim-ministru, Stolojan a co()Ptat -seu
p.istrrt in Err.ern numerogi ,,speciali;ti" dintrc colcgii srii clc la
Secutitate, cu carc ,,colaborase" atit la ICII Dun'irea, cAt pi Ia
tosrul Sctr,-iciu Indepen(icnt Pentru (ic,mcrq lixterior. Ccntrala
Nlinisterului (lome4ului Exterior Fusese inc,i , l in primivrrn
anului 1990 populati cu fogti securigti. L)irectorul Drrecqiei Asia
gj Extremril Odent era colonellrl Talpag, seconclat clc maiorul
Nfincrilete. La fel se intimpla la Direclia Atlica. r,rnde directorul
Grigore ;i adjunctul sdu lJdlan etau c'.rclre ale tbstei Secr-rriti;i.
l)ircctia Europa, clegi nu era condusi clirect de sccurigti, dar
numirr-rl 1or era mare ;i aici, incepincl cu fclsh-rl iocotenent-
colonel Cr,rldu, pe post cle consilcr, conrinuind cu ofigerii Nica,
N'Iihoc, Rerinde gi lrota. .r\cesta clin r.rrmri a tbst promovat chier
ministru al comertului de citre Thcoclor Stolojan, care probabil l
ii cunogtea incle aproape ,,abilitif le". DirecEta Chimiei din
Ministerul Comerqului era condusd la incepunrl anilor '90 tot de
un ofitet de sccuritate, Neo5lescu, iar clc Direc;ia dc ()rganizare:
pi Control zr Nlinisterului risoundea fostul cadru al DSS
Neg-ulescu. La conducerile nnor intrcprinclcti cle comerl exteriordin subordine, precum FRUCTFIKPORT, AGR()FI,XPOR'I',METALINIP()RTEXPORT sau "I'trRRA ru lucrat in continuarefogti ofileri de securitate clin aceleagi sffLicturi clestinate ,,aportului
a6 http/ I theodor-stolojan.intbnervs.ro/despre-fheodor- S tob jen/46htmJ
" ' . , . , . , . - . - , . - - . . : - i . l : '_ ' - :1
_r:-_": l : : ' i
-
r \ l ) r , \ ' , \uATA FATA A l - r r l I ' t t . r t . r i r lJ , rst ;st : t i \ 'Lrnrt s d)pni l ' r
valutaf special," seu foste cadre zrle Dire cqiei de Informaqii I rxtcrpr:,
spioni sub acoperire dipkrmatici, retrali de la posturi dLrpzi 1()ti9'
Nlinisterul a fost pdrisit in 1990 doar de un sinprr: sccurist -
fostul ministru adiunct Bidild, care fusese general dc securitate;
dar generalul 13idi1n a fost consoiat cu un post in diploma;ic,
fiind numrt consiLier economic ;ef al Ambasadei RomAniei la
'IleheranaT. Nu e un exemphi singr.-rlar gi politica a fost continuati'
Astfel, in august 1993, un numir de i7 fogti ofiEeri ai fostei
securitdgi se aflau la posruri in striinitate, ca ata$a9i sau coflsiLieri
comerciali, al;i t 1 lucrAnd in Centrala Nlinisterului Comergului
Exterior. Petre Ciobanr_r director in N{inisterul Afaceriktr Rxterne,
Radu Flerghelegiu, de la Deparhmentul pentru Refotrni 9i Petru
Rarep, director al EXIMIIANIT fuseserd, de asemenea, oflgeri
DIE 18. Din totalrrl de 156 r-'fi1eri de la iCE Dunirea 9i Servivrul
Indepenclent Pentru Comerg fixcterior al Securiti;ii, prea pug"rn
au rimas deoparte, conLinuind, practic, si acluci ',aPott
valutar
speciiil", concret spus comisioene, Pcntru noii lor stipini din
servicii,le secrete sau clin structurile puterii care ii proteia, clar Ei
pentru ei in;igi. Nfai putin vizibili, aceasti ridicare a ir>r la o putere
gi bogilie nesperate in tirnpul regin-ru1ui comunist, cind par:tidul,
contra.informa;iile intcrne clin structur a m1htafl,'zati a securitigii
gi Lcgea 18 a ,,ilicitului" ii ;ineatr in fiiu, este comparabili' in
acest plan al cr_rlisclor istgriei, cu ascensiunea poLrtjci a lui Traian
Bdscscu. $i fac parte clin acelagi scenariu Pi spectacol al tranzig'ei'
Cr,r excepgia sagilor gi evreilor, maioritatea prrl<lusc1or
tle export care ficeau lnainte de 1989 obiectul contracteLof
contr-olate de Securitate intrate sub inciclenga ,,aportului r.alutar
specrr l " lmnzi tntr { t t l I lnct)r i . tVci lu c l r pr ' rnc1 t l t t ie st inr t ie pt l r ru l
belgian Anvers, inciircare ln bordul vaselor N,'\VR()NI-uh4
\1 Rorntinia I iberi, nt.1\0/ 1990, ,,securitatca existi! Linsi noi" '".t8 L:rcninuntu/ Ziki, m"341i 1993, ,,Numiree r-inor fogti se curi;ti in striinitate
aduce Rominiei imcnse plejudici i"
. i ' - r r - l -1. !q*
ae 1."tteninen/uIqr'lez, 8 ocrombrie 20(l.l
?o
rsistrrtc l ici cle rcPrezent'. l11tul ctlmpltniei, -[raien [] lscsctt. I-a
;\nvcrs, cum e ;i l iresc tlatr,rite i ln\-crgurji Pc care tranzacqrilc
comcrcixlc () itvcAu in acest port, erall prczr:nti la c{attlr ie ; i clhterl i
t1c sccuritetc. (lu atit mai mult cu cit t lcest marc c:entru cotnercial
era (;i i cste) o binecunoscuti placi tumanti sl pentru un cornc:rt
cle naftrri speciall, Uind cunoscr-lt drept o piati I nurtrlul,: lr lr lekrr
; i , i r r i rn lnt t lor . R,rmini l cr t Pr ' r l l t lncl un 1mP()r f lnt crpor l r t tor t l t '
:rrme in qirile din lumea a ttcia gi poitte nu intimplitt-ir la Anver-* se
alle, in acelagi dmp cu -I 'raian Bisescu, un oti ler cu misiuni speciale
in accste zone, care avca si ajungi in zilele noastre> elupi cum
se va verlea, unul ciintre ,,cadrele de niclcjdie" ale ServiciultLi cle
Informa,ti i Extcrne. Bisescu a negat gi neaui cu vehemcnqn tlr ice
rap()rtllri pe care le-ar fi e!-ut cu Sccuritatea in 1:,erioa<ln in carc s-a
nflat la pr>st in Anvcrs. in 8 octc,mbric 2t tt t '1, cleclara: ,,n-at' ir sc:l is
ri lp()artc Securit igii. Bincingcles ci erau in contact cu mine consulul
de acolo, o'.rmeni clin ambasadi. 1\ Fcrst o mefe preocuParc penf ru
ci, in acea perioacli, Rominia ave'.r nevoie sli-;i intareascd ceea cre
se nurreste capacitatea cle e turnizr pc pirqa americanii texti lc 9iotel"" r\clicd, asa clrm am aritat, efa \orba clc operaqir-urL clc ct>mert
cxteric>r de anvcrguri, afletc sub controllr l Securit iEii. Bisescrr e
iost intre bat in aceeagi imprcjur'rre chcri in i lccrste rltPo,trte trlmlse
in iari de la t\nvcrs a ,,turnat(' 'pe cineva. A rdspr-rns: ,,f lxclus.
$i vi asigur ci, daca exista un astf-el de docrtmcnr, crrr in pr,:si
clcmr-Llt. fistc exclus. N-rrm licut aia ceva. $i nu-i obligatoriu sli ili
din catcgoria celor care-gi turnall coleqii. Si apoi, pe cinc si totn
la Anvers, ci avcam in suborcline belgieni?l"ae (.a o parentez.i Lie
spus, in 2l mti 2t100, invitat la o emisir,rnc'I 'V, (ieorgc Piclurc, Ieacea vremc candidet PNL la Primiria Capitelci, a cledarat clespreTraian Il ' iscscu, contracandiclatul siu clin pertea Pl) la PrirniriaCapitalci, ci pe r..remea cAnd era reprezentantrrl rrr.-i\\/R()NI uh-rila Anvers, a transmis citre Sccr-rritate note informativc referitoare
I
,1
ADEVAR\TA r 'A' t r \ ' \ L l I l ' l l \ l \ \ [J . \s] ' lscI I N{,rnrr ;s ()r , r t r . r
la cl. Afirma;ia nu a fost nici probard, dar nici irrf irrrrrrt i. [] l tcrtor,
in 20()1 , informaqii de preszi anunrau audietea r-rnui f ost marinar,
per nurne Furnici, la Comisia pentfu anchetarer fll()tivelof de
suspenclare a ptegeclintelui. Acest mafinar ar fi vfut si ceeri azil
politic in Belgia, dar a fost impierhcat de Trairn Bdscscu, clrc l-a
^cL7z^t la cipitirua portului cle un furt comis pe nrvi ii cl urmtfe
acesta a fost consemnat Ie bord. intrucat subiectul nu avea legituri
cu activitatea comisiei, s-a renuntat la aucliere5u'
Actir,-itatea luiTraian Bisescu la Anvers a ficut atit subiectul
uncir cliscuqi-i interne in Partidul l)emocrat, cit 9i al clezbateri,lor
electorale penrfu alegerilc prezrdcngirle .In 1997, dupi izbucnirea
scanclalului ,,Lista lui Severin", conducerea partidului a convocat o
reuniune restransd, Ievdri,in care s-a pus probiema colabordrii cu
Securitatea a [clerilor clemocrali. Pregeclintele Petre Roman lipsea,
fiind plecat din gara, dar r,-icepreqedinteie Bogdan Niculescu Duviz
gi-a rugat colegii si-gi spund punchrl de vedete' (iu acel prilei,
'Iiaian Bisescu le-ar fi mittur,isit coleElor: ,,gtig, eu am ri prgblemd,
am lucrat cu igtia fsecuritatea n'r.], am fost obligat, dar nu am
ficur poiipe politicd". Fostul vicepregedinte PI) Duviz, a decl'ttat
presei ci, in opinia sa,'liaian Bisescu "nu Putea si fie la Anvets
firdsitaibi un gir,ct sd nu zic mai mult, al Securit igii de atunci'
Problema in acest subiect este ci nu se poate face r,tn raport clar
intre obligaEnle sale cie setr,-iciu gi cAt anume I-a aiutat colaborarea
cu Securitatea in meserie pe Traian Bisescu"51. ulterior, intr-o
emisiune televizati la care a p:rrricipat pe 3 iunie 2008, Pregeclintele
Bisescu avea si se rifiriasci cu Bogdan Niculescu Duviz,
afirmind clespre acesta cd a imparpt pachete cu hrani minerilor
veni;i la llucuregti in iunie 1990: ,,am mai vizut pe aici un domn'
intre timp s-a dus iAngd titucul [liescu - n'n'] cu clrre t organiztt
mineriada, domnui Duviz, nc Povcstca prin N{odrogan unul curn
\o Oatrilanil,5 aprilie 2007.
51 7 Plns, i4 decembrie 2006.
. ,,-r -. .-,.-:-1-':- -jl
l_ -1 . ' .' : . : : .
se ascuntlerr lrrintre picioarele rnrnerjkrr si nul h.lmeze. cAnd ledidea mancare la R()1\II:,XPO. ()amemi igtia vin gi ne dau lectij.,...
Subicctr-rl activrrifii lui -fraian Bdsescu la Anvers gi a presupuseisale colab.r:iri cu Secr.rrit^tea a fost rcluat ca temi electorali incampania pcntru alegerile prezidengiale din 2004, inr-o emisiunedifuzatd pe postul natinnal de televizrune din B decembrie 2004,cincl el a first intrebat de Adrian Nistase, contracandidarulla Pregedinric, ce a ficut in perioada in care a lucrar la Anvers.Bisescu a rispuns: ,,La z\nvers eu mi-am servit 1ara. Toat.d caieraeste ieg,ite de servit tara, acc). unde a trebuit sd mi-ct servesc:la bordul navelor, in zone de rizboi, in incendii, in furtuni. Amadus acasi titeiul de care avea nevoie tara 1...1 Nli-am servit-o giia post, ia Anvers, unde i-am ficut prima legdtura port-conteinerintre Constanga gi Statele lJnirc pe nave romAnegti,,. Ultenor,pe 7 februarie 2005, cu prilejuJ unei depcizipj ficute in fa;a uneiinstante de j'decati, in calitate de parte vdtimatd, nr.r a negat insdciar fr' frst instrr-rir de sec*ritate in prea.tabil, inainte de plecarea lapost: ,,am lucrar rrei ani in tseftia gi ar fi o copildrie si nu recunoscci mi se ficea instructaj. in rapoarte scriam inclusiv ce fdceam eugi familia mea". in rest, a{irma el, a fost vorba doar de rapoartede serviciu, trimise la sediul NA\ROA,,I, de unde erau luate deSecuritate ,,gi fiecare departament se foiosea de informaEii cum....d,." de cuviintS". z\firmaria a fost reluati si intr-o intervenLietelefonici in direct, la o emisiune televizati: ,,am lucrat la Anvcrs,imi trimiteam obligatoriu in mod lunar rapoartele ia cornpania clenavigagie. Sunt convins ci au ticut interesul organelor cle securitate ,macar parte din cle"s2" Traian lJisescu avea dreptate __ c]ate
l*i"d acdviratea sa de la r\nvers se regisesc in arhivele Direcqiei
J^ r -Qe htormafx lj-rrcrnc a Securirigii. in 22 augusr 2006, Cdtd.In
r larnagea, Fcrst director al SIFI, declara inrr-un interviu la postul cletadio BR(l c.i a r-dzut rapoarte in care figura numele sdu: ,,rapoarte
:l--r--
" Realitatca'I\i e:misiunea ..()amenij realitritii,, clin 31 august 2006
-
Alnv,\R,r ' r ' , r i , \ ! . \ \ l . l t l ' t r ' r r ' i 'N RAslsr ;u Lvtr , i l i l t s ( ) i ' r t t l r
82
esupra funcgioniri l \gengiei de la;\nvers' clrt ' rtrtt t, ' izLrt ' l" l" Figr-rra
numele [r-ri, nu figura un '^pttt'clat
cle ei"' intrellet cle ziatiqti dacir
rapoartele lr-ri Traian g;se tto putcall ^i:tg"
Ja Se cr-rritatc' an'riralul
Anghelescu, Fostul sliu pr()tector' c^re ii.semntse numirea in post
la Anvcrs, a tasPuns l^tt'-t' "era posibil si alungi 9i ac<llo"ir'
A avut'Iraian Llisescu ltglttt'i ttt "tt^'td
lume a culiselor istoriei?
in interviul citat mal "",'Ho"t"gea "rfirma
c''i nu gtie de cxistenla
vreunui dosar personal'pe numele Tnian B'isescu in arhivcle
serviciului de sptonal comunist: "nu poate si existe un dosar pe
numele cuiva' clecit clac[ persoana respectivi este sau un oliter'
gi atunci el trebure 'd '^pt"ttt"
din cincl in cind centralei' sau
este colaborat()r' sau dtceva' sau este o actiune deschisa pe spaful
respectiv 9i arunci este solicitat ca pcrsoan"i de spriiin cincva 9i acel
cincva trebuie sd clea nigte rapoarte"' $i Senlralui.'d1'. sccurltate
Ion lvlihai Pacepa excludea' intr-un intetviusa' posibilitatea unet
suborcloniri sau a legdtririlorinte Agcn;ia N'WRONI de la r\nvers
;i Securitatea intcrni din Ron'rinia' Dar tot ei mcn;iona o rele;ie de
subordonare fa;d cle Dilecgia c1c Informa'tii E'xterne 9i Direcgia de
in rrlrrrrr rrrci intirrmagi-i r izle;e de presi. Aceasta, cit ind sursesocolitc ,,clr:mne t)e crez.are",
^r^td. c5. in 19.39, dupi sinuciderea
ministruh-ii ,pd'rarli, generalul Nlilea (fost comanclant al tatrlujpre;cdintel'i la Regirnentul 1B tanc'ri din Basarabi), in buoul luis-ar fi gisit o notd prin care se solicita pentru ofi;err,rl acoperitBisescu "[iaian, cu gradul de cipitan NIapN, apr<>barea de trecerein stmcturilc de spionaj ale Securititii.
Pe de altd parte, un posibil rispuns privinrJ intrebarea pus.imai sus, privind asocierea sa la activiti,tl care au depigit statutul degef de asentie NAVRON{ ia Anvers, il oferd chiar'fraian Bisescu.La punct.ul 13 din raportul de activitzrte pe care l-a inaintat in25 mai 19f19 crntraamiraluluiui z\'ghelesc', clupi rechemareacle la r\nvers, afitme,. ,,curent, arn spriiinit autocarnioanelerominegti stationate in Anvers, in a.gi rezolva problemele pcteritoriul bclgian sau olanclez, iar cind a f.st nevoie, am organizattransportarca mdrFurilor romdnegti si pc calea f-eratd5;. practic,
T.raian Bisesclr actionase, dupd propria 'irllrrie,
ca Lrn atalatcomercial, depdginclu-gi cu mr.rlt atribupile tle reprezenrantN.VRC)NI; aceasta, in sit.atia in care el nr-r acticina in acest telpentru ci a;a i i cerea fipl postu[Li. in totu] clezvdiurri lor legatede natura activititii sale la Anvers, in presi au apirut tot felul cleinlbrmatii neconfirmate, cum ar fi aceea ci, pe cincl a fost cipitande vrs nu ;r i r rst str i in dc t ransp{)r tur i t ' l r , : r r .me cirrc t i r r lc ar , , l r { ' . " ' , ,sau declara;i i s r-rb pro tcc Lia anonin-ratllui, precum,,conf'e sitr nile,,un'i first .fiter al l)irecf ci clc lnforrnatii l--lxrerne, care sustinea c:is-a ocupat de zona Europa, in perioacla in care Rdsc:scu s_a aflatla Anvers. ..\cesta a cleclarat ci printre atribuuile reprezent.ntuluiNAVRON{ ,,nu se aflau pi rcsponsabil itap legare dc rransp()rrulrutier szru fcror,iar 9i, prin urmerc, claci s-a ocupat pi de acestea,
" (urentu/, l4 aprilie 200(ric i
r-.L'Ir'n,tliltlttr// 1,iht, 1,5 t)r-200-5. ,,Copr1ul riu concluccr Rom.inia'i i\utori:to2f t l l l . t r I '1. :1. l .mi l i :Ln Isei l r s i l r r i i rn Lomlnt.r t .u
lniormagii a Armatei, i" t'"'^ unui clecret din 1973' Docurnentul
ar f i autorizat NTWRON[, susdne Pacepa' si tr lnsprrrtc "curier:e occiclcntale sLlPuse'
cliplomatic s ecrret", adici ech ipamentc mltrtal
emb argou lui' nr^t1 ^'-'-"
tttei e' preciz a tt' :*:fi::':.::::,i: :.:T;
agenliiior NAVRON{ 9i cipitanii de nave' Iar Traian lJdsescu a ar'ru
gi are pina estizi, ttt* " u' u,"-dt1'ttfit"-tt::::-t:,,;lT"t:.TlT:
,.rt ^.up"rire
de la Brrrxeiles' Probabi'l' pe aceastd filicra au a1u
in :rrhivele l)IF, informa,tiile pomenite de Harnagerr cu privtrc
activitatea sa la Anvets' t:u clai; nu s-a gisit tl:.tl:t^i "
tO::1:
Securitllii pe nume:ie siu' nu s-a ficut publici nici o allrma
similari in legdturi cu arhivele privind 1adrel1
u] ttY"t:::
Direcqiei .i" Info'-al ^ t\"n"ttl clin ult'imi ani ai socielisrnul
t) (,nrenht/,14 aPrilie 2006
.a zita,g septembrie 2006, intcrviu cu generalul loan Nlihu Pacepa
-
inselrmni ci a tost oliger acoperit 'el servicii loL sccrctc ale 'armat-et
rominc, care in acea perioadd s,au ocupat cle rctivit i( i lc cconomlce
;i transpotturile in h'utopa"' (){rgerul lr.inritcat o enume 6rm"i
olandczd, Foster, .ott t"' ar fi striini de acestu acliuni ale iui
Traian Bisescu''. Fostul sdu gef 9i protectrlr' emiraitrl Gheorghe
tngf,.t.r.o, spune cle asemenea ci Biisescu avea atribupi exclusiv
in crrmeniul transporturui navai: ,,in calitatcr c1e reprezentant al
NAVRONI la Anvers, trebuia sd se ocupe exclusiv de transportul
naval, c1e asistenla navelor' de marfi 9i nu era trimis pentru
probleme auto sau alte instala;ii care ffansportau' Noi acolo
l-am trimis pentru o funcEie precisi' legatd c1e flota rornineasci"'
Dcocamdatd, povestea transporturilor care ffln7lti.u pe uscat
[',uropa in acea vreme, u'i't"i" de comandai*t :t: :i::.1:1ti:
Blr"r..t, rimine inchisd in acea cameri Firi fercstre e lstorlel' 1n
int uncr icul cul iselor c i '
AosvAnlt , ' l l rA l \ ' \ l ' l r l ' l t t ' r t ' r r l lASI iscI
Careul de agi
ty ' [ , r t r t t s { ) t 'Ht , ' r
f irsrl se t:rrrit lrte, (:aricrele lor ciupli cicicrea regimlrlui comunist nueu intmt in clcrclin; a'.t pute,r spune ci, dimpotrivl i, sunt exemplareciin pu'ct dc r.edere irl reu;itci s.cio-profcsionale gi chiar poLiuce.Ca 5i ' frnien l l isescu, t$a cum sr spunc, ei ,,au rcusit in r. iati,..
Silvirrn Ionr:scu, primul in ordinea funcgier dcdn'te atunci,cste chirr un apropiat al acrualului pregedintc, ei a.cordAnclu-5irccipr.c, clLrpi 19[:i9, sprij in in ascensiunea polit ici. S-a nd.scut [al septcmbric 1951, in (,.nsrarita. A intrat in Securitate in anul197 4, clupa. absolvire a Academiei de Studii .Bconomrce, Irac,.rltarcade Comert Lrxtrerior drn Bucurepd. intre 1979 gi 19g3, s-a afiatin mis,une permanenti in Portugalia. Ulterior a a,v-ut mai multedeplasiri in striinitate, in misiuni speciale. in l9fl5 a devenir pefde serriciu in Directia I-a din cadrul Centrur.ui dc InformatiiIixtcrne, care ,vea clrept atribut| pdncipale spi,na.rea ;drilormembre Nr\T'O ;i urmdrirea i'formativi a disidendl.r romi.nistabil i; i i ' stri initate, posr pe carc L-a dctin't pini in deccmbr:ie1989. in aprecieri de serviciu clin perioacla in care a lucrat inSecuritate, se afirmi ci,,a inciJcat normcle muncii", avinci relati ineoficiale cu cetaEeni stri"ini, deconspiriri, rapr>rtdr:t gi chiarc'leconturi false. A fost trecut in rez.ervd la data cle .l I marrie1990, cu gradul <1c cipitan, de la C-510, unitatca cle contraspionajdin cadrul Se^iciului clc [nfbrmarii r]xterne (fosta
'rutate 0195
din cacirril Dlll, cea a generalului N,Iot, care ,,centralizase ..
operaj-lunrle de ,,aport valurar special,). A ob;inut certificat cicrevolu;ionar pi beneficiazi <le clrepturile prevdzutc cie lege. Dc laincepunri anului 199(), a intrat in poiitici, find unul clintre membrifondatori ai Frontului Salvdrii Nagionalc ce partid. i\ ticut partcdin pnmul Colegiu Director, fiind secretar execufiv organizaroric,tar dupi scindarea F-SN a ocupar funcfi similare in particlulDemocrat. in anul 2000 a flcut parte din echipa cle consilicrigenetali ai lui Traian Bdsescu p.rrou primiria Oapitalei, clin carca den-risionat in 2002, in urma publicnrii rezr_rltatelor anchetciCotpului cle Contol al prrm-ministrr,rlui, rcf-erirc>are la afaceriie
l)e9i, clupir cum am vizttt' a neg''lt catcgoric ci ar fl a\n
rela;ii cu Securitatea cincl s-a aflat in pozi;ia tlt :'r1:.t"jt1:i:
ffiffi;;-;i;;;tt, coinciden,ta sau nLr' Patru dintre.ofile
romini care lucrau in spionai 9i au avut in aceeaEi O-tii'i1." t:
misiuni in Belgia, Silvlan lonescu' lv{arin Antonescu' Virgil Stanc
Ei Aclrian Isac, l-au cunoscut bine clup'; t?OO T.]:i::":::::
U.r..r.i, chiar foarte bine' E tlrept' fcrrmal acesta are dreptate
cici, nici unul dintre o{ileri nu se putea iegitime :'1 ",t"*r::,:::
in faga lui, ci in nrct o impteiurare in aiara scrviciului' Inainte
1989, legiturile Securttilii in aceasts.zona de :"
Ot:::::::::
ope rativ pen tru opera giunile afl ate suh co ntrolul,s e rl: :tt:t': ::":
.i-.l*.i. clin RomAni ^
erz.u acoperite cum se cuvlne i1 prez
celor patru ilLlstreaz[ pe clepiin acest lucru' Cu toati apartcnenqa
- ( ..ttr,nltrl, l-l rPriiic 2t106
m::
Aogv,\ t t , r l r l r \ l , \ , \ l - t i l Tn' l t " rN Bis l :st ; t r r \ l . r r<rr s Ounl. t
pe care consiiierii locali (intre care $i cl) lc ticcau cu PrimIrle
rVunicipiului Bucuregti' Suspiciunile privintl implicarea se in aclc
de corup$e sunt mal vechi' intr-un raP()rt indntat Consiliului
N^fonai cle Ac,tiune impotriva CorupEiei pi a Crimei Orsanizate
in 1998, se arita ci ,,dispune <le o situaqic tt":t-t:ti 3t"':11:1'
degine mai multe apartamente in llucure;ti' o vili Ia Nlogoqoata'
md multe autotxrlsme"' f)e arunci incoace 9i pdnd astdzi' situalla
lui materiaid s-a imbundtigit simgitor' Dupi succesul in alegeri
al r\lian;ei Dreptate 9i Adevir, in 9 ianuarie 2005 a fcrst numit
prefect ut Clapit"l"i, tl^t it' 14 ianuarie ̂ l"-i".":.":,n:*^i:T'
Sil ' ian I 'nescu sc n.rnird pri ' tre accle persoanc, rare cr2rr(,
' .r lrcsc clespre sine la persoirn:r a tlI-a singular. Intrat in vizorul
lrrt:sci, a clcscris in mai rnultc rlinr-iuri tipul cle activitatc pe carc ()rrvcrr inlintc cle i989:,,[Silvian Ionescu] nu a a\rut niciodati., clernicioclrt i, relagii decit ia nivel foartc inalt cu organele inrerne cleSccr-rritate. Sarcina pc cere am avut-() a f.st aceea cle a face spj.nai
f. I r\ recunosclrt ci, intr-adet.ir, avca i. sub'rt l in( ..muncxinforn'rrrtj'zi" in vcstul [luropci, inclusiv in [3elgia. Silvian Irnescue cleraliat public natura atributiilor saie c{e serviciu in aceastigari, aritind ci deginea evicienga a{:enrilor acoperi,ti gi conclucea.nluncn cle spionaj. Bisescu nu se numira, afirmi el, printre agentiiac'pcriqi, dar in calitatca sa sti:r ,,ci ac'I. exrstr un cctitr.rn -Itrrrrn
Bisescu la NAVR()NI, la Anr-crs". Degi Silvian lc,nescu a insistatci I a cr-rnoscut pe Bisescu d<.iar in 1993 sl ci acesta nu :i l i-rcrat ginu a col:rborat cu Secriritetct, nu :t putut cxplica cum cle i; i maiaminte;tc clc fostul gef al NAVR()N{ cre la Anr-crs, in co'<iitiilein care nu era suborclonatul siu. :\clevirat sau nu, cc sc cuvlnefemercat e ste ci. Siivian I.nescu, .f iqer cle Securitate, apirut b^rscin c''clucerea lrSN-ului, a urrnat pas c. pas *aseul poriric al luiftaian Bisescu. Spre cinstca sa, nu pi-rr zscllns nrcioc.latd celitateacle ofigcr de securitate, nici rnricar fagi cle .p.za.Eri p.litici: ,,cirbun'i 5ti intd, ciomnul l) iac.nescu zi venir la Silvian Irnescu, ;ri inc]clne sunt gi a luat de h mine scmniti-trl pcntru ti lr: ir irea pnmuluinumir al primuh-ri ziar IDre1>tatea1... intrebat ins:i cle ce rocmai unc-^-
,]],, ..".u.,., evrzr lperi; ia unei publicagii democraricc, Ionescu :r
lnchciat cliscutia scurt: ,,asta cLr clcmocragia o ma_i cliscutim..5s"Dacri Silvian l<.rnescu ern ccl cerc coolcjc)na, cr1 gef clc
serviciu, spionajul in Belgia, ccl cie-al doilea secunst carc se aflahalnte de 1989 cu misiune la lJruxelles, Nlarin r\ntonescn, era
::::". ;eful sr-rb acoperirc al rcziclcntci Sccurrtritri cler aicr. [r1 nu aascuns ci I-a inti lnit direct pe Traian [Jisescu, in pcri.acle in carc
;;r--------.-.-._--...-.__-r .rreu/u1. 2- f , .hrrr,rr. i . . - l i t )J
in .,.-u unor afirmatii puL'lice ale Pregedintelui f'raian Uo:::t"
carc s-a cxprimat intr-o emisiune televizati impotnva numlrll pe
care Pl) a flcut-o Pentru Prefectura Capitalei' din cauza trecr-rtului
siu. Era ,,o mare clezamdg1re 9i o surprizi neplacuti" din parte
fogtikrr colegi din PD' ,,riu era cazul sd fie desem"^: O::1:::,]
cea mai mare prefecturi din ;arn ["']' Nlicar problemele mediat'i
ftrcbuiau si contezel 9i nu trebuia si faci acest lucru' Se gas
un klc sub Srlare pentfu un om C^fe a munclt, Pentru un (
devotat, nu neaparlt cca mai importanti prefecturi a Rominie
Patru zile mai tirziu Siivian Ionescu a demisionat' declarar
ci in clecizia sa ,'a prevalat dezamdgttee domnuiui Pregedin
Traian Bisescu", tar domnul pregedinte s-a dcclarat mulSumtt
,,eleganga gestului lui Silvian lonescu"' !:'^tlt
t^"0,t"?::-O^t:
iUil" ,.r,t...r, e fcrst gisit in B aprilie 2005' cind a fost nur
secretar de stat in Nhnis"terul Nlediului 9i comisar-9ef ai Girzii
lvlediu, inlocuindu-l in acesti func;re pe generalul Silincscu' cz
inainte de 1989 iusese coleg cu Silvian lonescu in cacirui l)l
Dar ttecutul pi clezamdgitea prezid'en,tiah ^nu
l-au impiedicat
Silvian Ionescu ,l o<:t'!" ir continuare funcEia de membru
Plf, ...r.t", executiv a-l PD, ptegedinte
()rganizapei PD Secttlr 3, cum nu impiedrcase n-ici ""t"t:':::' ' ' r r -^-- '
t i r ' t t carc Trdan Bdsescu s-a prczentxt,^ f,. hrt" de consilieri cu care Traian Bdsr
nl.geri-le pentru Prirndria Capitalei'
E
\ l \ l ( t l \ ( ' l ' r t :
\
Alcv. inr l . r | \ l \ \ l l t l ' t t r te: ' B ' \s l ' rct
acesta se afle in POSt le Anvers' Dar '\ntot'ttrscit ltLcfa Pc atuncl
sub acoperire diplomat'ici' liind consul la [Jruxclles' iar Bisescu
i-a cunoscut in aceasti calitate' S-a niscut in 25 mattie 1953 in
comuna I-unguieEu, 1t-tatpf Dimbovi'ta; a absolvit in 1975 $coala
de o{rqeri de la Bineas^ 9i attp^ "mt)tla" vremii lir sccuriEti' doi ani
mai tArziu, Dreptul' PAn[ la I iunie 1985' cind t\Iarin Antonescu
a iost transferat si rucreze in spionaj, a ftrst oiiler operadv la
Inspectoratui de Securitate ciin iuclenil natal' lucrind' cum declara'
,,la Antiterorism" - a"' Co""l"'i Nagional dc Srudiere a Arhiveior
Securitigii ^ .o.rrt^rut td ac$urule sale au t::
*fliU:,T:::";ffi;ffi;t-t"; strdinitate a fosr cea din Belgia' cle unde a
fost rechemat clupi tq8q' i" in j0 septembrie 1990 a trecut in
rezewdla cerere. At'to"""''" fost ;i el dupd t1t1tt:',L::,i:'::
microbui politicii, rJar, spre deosebire de, flstul siu coleg Silvi
Ionescu, la scindarea ljronrului Salvdrij Naponale a ales tabdra
Il iescu, alegere care l-a "to*pt"'^t
in 1993 cu func;ia de prefi
de l)imbovila' Dtrp'i "ltg"'il"
din 1996' ^ ":t":"1:,::,:;
L"-,r.r^r. in legdturi cu acest pas' Petre Roman a susgnut puD
cd fosrul ofi,ter de securit^tt "tb ^toP"rire diploma:11]i::::::
mult mai clevreme sa se inscrie in PD' avind sus'tinerea lui -fta
Bisescu, care i-l rlescria drept "superiorul.pe Utt:i::t:::
la Anvers", "un orn serios 9i profesionist"' "ttn
om cu care
poate colabo ra", chra'rgi in condipile in care fr'rsese numit prcfe
de guvernul Vicdroiu: "Bine' PDSR a numit in 1993 ca nref;
de Dimboviga pe un domn Antonescu' despre care Bisescu rnl
spus: <Domne' nu va lua;i a;a clupd aparenle' Antonescu m
ilr, -r.
superiorul (accenrueaza - n'r') meu cind eram eu
Anvers. Se poate toi^Uo'" cu eb' $i aruncit*::1t::::::: 3l
el acolo' El a inceput si-mi spuni ce lucruri extraordinare
cl acolo, ca si poatd si asigute navele romAnegu' t:$:L:i,:
." Jr"^?,;;;"tt" t'u *pt'"-''ul nrcu pe linie lt"f:ttu:
pentru ca mai apc,i s'i aflLr cl Antonls;1 l"t* i:] .t::"1:
Iar PDSR l-a pus prefect cle L)imbovita"' in replicl ia
rLlirrir:rtri, l l l isescu a cleclarat ci ,,memorie i i joaci feste fcrstuiui
prinr ministru Roman": ,,sc p2rfe ci Petre Roman nti-gi aclr.rcc
6inc aminte discugiri. Eu i-am spus ci Nlarin Anmtonescr-r a fost
censui la Bruxelles in timp ce eru lucram la i\nvers, ci il cunosc cLir-r
lcca perioadi 9i cd apreciam faptul cd oricind apelam la serviciile
c1lns,-rlare, zi si noapte, acest om venea la navd gi ficca prelungiri
de pagapoarte sau acte de siguranli ale navet. (-x reprezcntint
al companiei NAVROT\I, cc>laborarea in tolosul echipajului gi
navelor crt consulatul era esen1ial5, chiar gi atunci cincl se punea
in cliscu,tie relinerea navelor romAnegti dtn cauz.a stdrii tehnice pi
a lipsei echipamentului de sipgranti la bordul navekrr. r\lti rela,tie
nu iirn ar,-ut"5e" Cert este ci discu;ia intre Bisescu pi Roman despre
Nladn Antonescu a avut loc Ai este de ptesupus ci ea nu a avut
numai clarul sd-i comr.rnice liclerului democra,ttlor cdt de bine a
lucrat fostul reprezentant NAVRONI la Anvers cu fbstul consul
romdn la Bruxelles. I)ar, si ne intoarcem la acesta din trrnri, fost
ofiqer de securitate sub acopcrire diplornat-ic5,, astizi de altfelgi el un om cle afaceri s.i evocat cle succes, carc nu privegte, clin
punct de vedere material, cu ingrijorare spre ziua. de miine. lt,,l
declara despre rela;irle sale cu Traian Bisescu, clin perioada in careacesta lucra la Anvers, ci arnindoi au fost acolo, ,,ca si. zic aga,contemporani": ,,ne intilneam frecvent pi prof-esir>na1, pe linicconsulari, ciar gi ca ;i colegi, ca romAni in Beigia". Nu a primitinformagi cle lzr llisescu si nici nu aveau rela,tit de subordc,nare:"n-aveam cum si fiu superiorul lui, de vrcme ce eu lucram laambasadi., inr ei la NI\VRONI. Avea superiorii lur, pe linie cleNA\T.ON,I [ " ]. r.,i- am a\,-Lrr nicioclati cunogrinti, nici clirect, niciindirect, prin colegii mei, care er fi purut sd md lase si inieleg lucrulista, ci Bisescr: a ar,-ut sarcinr infbrmarrv-clperative la Ani,'ers [.. "].L-am cunoscut cAnd ant avut nigte incidente lesate de carneteleunot matinari, care plecau pe mare gi pini la intoarcere le expira
---ruenmentul Zi/ei.7 februane 2007
E!! ,
viza. Ccl carc le-a prclun{r i t vizclc' i t l t : l r l t tr t tc t le c' 'nstt l ' er l lnr ctf i \
venit cLl s,tc()se cle cerncte dc trarin"rri 9i cLr trrbelul^"tt:":1-1t:.1:
,p*, aO vin eu h Anvcrs' Ne-am clus pe \"'ls' 1lm mincat o tflPtura'
am plls vizele"' tf"'o'-'t"t-t tusginc ci probabil Treian "::::t::i
b' imria ci c sccurist: "e biitt clestcpt .Pi
cre i i cl i i-a trecut prln caP
|,...] t,^ cleta respectlvd' nu prea- mai,cra niciunr:l 'Ott" :-":,t-:1t".::
sau ambasacle c"lre nu era' l)^r clacri el er fi krst l:l,i:t"Tt[.'^;:
:t"t'il::11:*"' "-^..-"
alti trcabir pe cere n'o etiu eu' tre:rba
Iui. l)ar eu, din tl" su" n-" avut" "f)un1
t?t]: .lllu'iT: T'::l;
cu Traian Bisescu: "ne am mai intilntt cle doua ori' Aict' e venlt
o clat'i pe la mine' nu mai stiu sd "i Tu:.::,:<-i"f :Til t:i,"':T:|", r,i ;,.^l^;; i^ i'.*p.,i ii inci o elatd tot Ia mr"rnte' ra
alta caban'i, t^ Ct'tt'"U J"' p';-^ datn tlot ra zil:.:], :.1t":',t':::
z.\,,.Dx,clc cind'l 'ratan l l isescu e fcrst ales pregcclinte' "nu nl-a
mai intilnit 9i nici nu cloresc sd r-ni intiinesc ::::
']::,,'::1ma1 rlltltrr'L l' "^"'
' ' ' rar^orill-11t11"' Lutlarin '\ntonesc
omul... Nu vrear-r si-i interscctez l)rogram --... '-1:..1
a fost alcs, dupi trecerca la Prrtid:t l'":'l::t.:i:::':' '#;
lV l . rntrrs () t 'ut l , r 91
c,.rcl.n2 ,l iqerii acopcril i ai serviciului" Dupd clrm s-i l afirrnet.
lliserscu I e recunoscut la o intilrure cu cadrele de conduccre ale
SRI, care a ufmat rnstaldru saie ca pregedinte al Rominiei. Cu acea
ocazie,le-a spus celor prezenlt ci, daci cineva doregte sd afle rnai
multe cle spre el, siiJ intrebe pe colonelul Stanciu, pe care il vizuse
in sali('{). ii cunoqtea pe acesta cu gradtll sirl vechi' negtiincl ci
stanciu fusese inaintat general de cdtre Ion Iliescu, in 2003. Mai
tirziu,poate tncmai aceasti con{rden;d a preqedintelui a pus capdt
caierei ofileruiui. Pe 5 septernbrie 2006' la emisiunea ,,Sinteza
zi.ei", z,ieristttL lon Cristcliu a prezentat un document potrivit
cifiria Vasile Stanciu ar fi f0st ofiter sub acoperire la Bruxelles,
unde era, posibil, legatura lul Traian Bisescu. Pregedintele a
intervenit in dircct in emisiune prin teleftrn 9i a spus cii ,,Stanciu
lucra [a l]ruxelles, ia ambasarli, era consilier al ambasadei, un
civil, cu care nu am arut legituri, decit ci Stiam din cind in
cind personalul ambasadei". in 2 octombrie 2006,la n lund de
la izbucnirea acestui scandal, Prepedintele 'Iraian Bisescu l-a
trecut in re'zerv^ pe generalul SRI Vasile Stanciu. Dupi trecerea
in rezervi, f<istul general s-a lensat in genul de afaceri pe care il
cunoa;te cel mai bine: alituri de Raclu'Iimofte, fosd direct(rr
al Serviciuh-rr RomAn dc Informa;ii, al cirui apropiat a fost' a
infiintat firma,,SC ()mega lnr.estigalx SRI-"-
r\drian Isac, cel de-al patrulea personaj din ',careul
cle aqi"
al Securitzit i i in Belgia, s-a niscut la 3 septembrie 1950" A lucrat in
spionajul Rominiei socialiste in mai multe pt>srun, sub acoPcrire
diplomaaca. Pini in 1989, a fbst, rind pe rdnd, secretar II ia
Tokio (func1ie ocupati din 3 februarie i986), dupi care au urmat
numiti in zone fierbin;i: consul in l-rban pi in Angola. A al-ut
',rnisiuni" 9i in Franta, iar intre 1987 gi 1989 in Belgia. Dupi cumse gde, in Angclla, unde se a{lase ,,la post", acgionau atunci apa-"zigi
',consilieri", in special cubanezi, est-gerrnani Ei romini, care
--___$) 7 'Ltu, t , l ) srpt t .nrbr ic 2UUi.
l' ?;.Lil?;,lJti^*;.;; J'"n''i" iucr e;can o: u:'1:.,n1] " t
finalurl diaiogului t'tt u'-t "-pt''ter'
clin carc,am spicuit -^t
ttll
iost intrebat:,,Daci ^' t' ft'st sr-ibortlonatut
i:T:r".11"t::t:i' 'U::::':T:ii,i:'
l;;";;il c'r n'ls fi recunoscut"' a rispuns cr
,\ntr)nescu- fo'Lt ;t i al rezidengei Securit i l i i in Be
trei in;;i acolo' Datorita funcliei consr;lare^' el evea treebi cu no
intimplit,t sau nu' J;['cf i I riu reintilnit Ei ei pc 'frai
E.
E
/ \ l ) r . r \ \ t t . \ ' t \ i ;A-f , \ \ i ,ut - l 'R' \ i ' \ \ lJr : r sr : t L\ l r t t t t s ( ) t ' t t t l l 9-i
subl l l rghc: taS() \ r ict ic i . lOrLlrn) l i fc l l t lL:() l l l t i l . l iz l l rcest tc iu lu i l \ f t tct t ,
contribttintl cl l Lrn sLlbstrlngial sprii in in oanlcni ; i tchnici nli l i trrri
la elirrrentercrt c()nuictl l lui cl in 7,oni:. () Pzrrt t l in protluctt 't t le
arm,Imcnt proclusi in ltSR se , 'c()nsuma" in ;\ngtl la' r lsl lel ci este
foarte probabil ca prezcnqa lui '\drian Isac in l]clgia 9i la r\nvcrs
si I'ic lcgati cle transporturile clc armetrent cr-l acerrst:i destinr'tie'
clar gi citre altc griri ale ,'lumii a treiur", princrpalele "bcnehcizrre"
ale exportnri lor ,,speci:rle" alc Rtlminiei in acea vrcn)e' Dupi
1989, ,\clrian lsac a ramas in structlrri le Sen'icirrlui de lnforrnrpi
hlxterne, undc a promovat La greclul de generai 9i a ajuns sd'
vadd din nou faponla' vrcme cle ttei ani (intre l7 rnai i990 9i 15
cleccrnbrie 1993), tot sub acoperire ciiplomauca'
Prcqedintclc 'fraian lldscscu l-a insiircinat pe firstul spi
romin in Ilelgia cu organizarea eLiberiri i ostrtici lor romini rdpi
in 2005 in Irek. l.a inccputul lunii epril ie 200(r' Olidiu ()hanest
e relatat o <liscuqie pe cate a avut () cu prege<lintele Tr:rian Ilisc
rc'fcritoarc la imprciuririle eliber;'rrii zietigtilor rdpif ' "1'-a
intrcblt pe preqeclinte de cc l-a tritnis s:r ne elibereze tocmar I
g".tr"rr,.lr-,l isac Aclrian. NIai putcallr eu si 'scriu {iesprc abuzuri
Scrviciului clc Infotn-iagii Lixte rne? inainte clc ripire' il urechcase
zdravin pe Isac in arricolelc mclc [" ' l ' N.aveam de uncle sd gti
clc prietcnir r-cche- si trainici de la Anvcrs (inainte de 1989) clin
ir^. A.l.i^r', (tirst DlFl), Silvian lonr:scu (ascmenea) si Tra
Bisescr,r [...1. <L',ste normal, Ovic]iu' $i noi aven'r spionii nogtri la
;i ci la noi>, mi-a spus ei' Am rimlrs stlrpcflet de atite sincerit l
intin-rpLitor sau nu, gcncralul Slll' ;cful clcpartarne nnt
n"p.,rlif.,.".e Isac i\drian, a lbst ales pcntrr-r a coordona misiune
Nu inlelegcam nici in ruptul capului' cum cle l-21u tr1mls toc
p..i rl ,l ,r..tp" de cnz' Acr:nl am inlcrles' (lu nr-rrnai OITO li
in .,.*i iL tnlingiiascm intr-un erticol' in care semnalam ab
gravc i i chiar inalti tr iclnrc' <l-)ornnu' ()hencsiln' l cit it si m'rn
tirmnc>>, sPunea el, pe un ton tnicros' t\cr-rm qtir.n :1 lt^t l.dti
lJrrstscr-r l r r t \uenl i ' ; r Ron'r in iet r lc lu ; \nvcrs in pcr io. . tc la 1987- 1989.
,\rr t irst si lu nimas buni pnctr.:ni clc t lmil ic ; i der afaccri, cci doi
l i inrl rccr>rnpcnsati irnec1ilt clupi ce l l isescu a ajurrs pregcdinte".
L)upi cr-rm arati Ovidiu ()hancsian, scnerah,rl r\drian lsac e
ocllpet, pe r:incl, tunctia de ;e i el cc>nl.rainfirtn'raqitlor din Serrviciul
cle Infcrrmatii l i ,xternc (la comandri cirui '.r se af]ase inairrtc cle
1989 ge ne ralul \ lot, ce I carc coorilona acrivit i,t i le clc ,,aportvalutar spccial"), apoi a trecllt la r\ntiterorism gi Ncprci|ferare.
ajungincl in ccle clin urrnli coordonatorr-rl Dirccdej Clenerale clelnformelii" ' . Se pare ci accste dezviluiri lcgatc cle trccut nu i eupicat binc prcgeclintclui Ri.sescr,r. Dupri o .,viztt ir de lucrr_r" la SIFIa xcestr-rja clin 12 iuhe 2008, gencralul a fost rrecut, probabil caprim pas spre pensionare, pe ,, l inie moarti": a fosr num.it sef ajDirccpei cle (.ifrr,r pi tehnic?i operativi6:r. Nl.icar nlr n rvr,lt s()aruafostuh-ri siu cam:lracl de la fJrr-rxelles, eeneralul SRI vasile Stancirr.
Fiecare dintre cei patru, inch-rsiv Silvian lonescu, clemisionatla orclin clin fr-rncd;r cle prclect al (iapiralei, i ' crrre nici n.rdcar n-aapucat si f le invcstit, a anlt surpriza szl constate ca clevine la unmoment det tap isp.igitor pcnrru aftrrneti i lc clin prcsi, cu privirc Iarelatiile dintre 'fraian lJiises<--u si securir,te. l)ar nici unul dintre einu a scos r-rtr cuvirrt in ph"is clespre ceea ce s a intimplat in r,.remeein care acesta s-a afiat la post in Bclgia, la Anvers. F"iri incioiali,2lscensrunelr in fru.tca statului gi impLicit metamorfcrzarea h-ii in,,ccirnanclant suprcm", pe l inei ricr)ri le specifice ,,brcslei.,, atirnagi ea greu in balanta care inclind. spre ticerea cie aur. putinulcare s-a spr,rs rdmi.ne. L'r pr()ccsul intcntlr luj N{ugur Ciuvicd, incare. s-a constituit parte vitdnati cle aflrmatiile acestuia prir,-inclcolaborarea sa cu Securitatea (proccs pe care, cum se 6tre, l-aLalugat dnpi ce l l juns pregeciintc al Romd.niei), Traian Bisescudeclara in faga insrantei, la l7 martie 2004 cd nu a a\..ut ,,lepdtnri cu;---" Zona inter7ifi,12 dccembrie 200762 Garlianal,14 iunie 200g
I,r insolit in.rpreuni cu Silvirn loncsctr (egcnll Dll i) pc'I '
sE;*
-
94 Att t ,v, \ t t , r l . \ l ' \ l , \ \ r ' r t ' . f t t r t ' rx BAslscr l
Fuftuna
persuane rc fiiceau parte din '\'scaitate i"'l' De dh,li:l' nitiodtli ntt arztJost
cantacttlt c/e un astfel tle reprelentanf'" fs'n'l' IJltcrit'r rt tcvcnil asuPra
a cee^ ce sPtlsese in sala cle ir-rdecati' sub prestare tlc jurimant'
nrdtind ci, cle fhpt, activitate a sa cle dinainte de 1989 teclama
asemenea contacte cu ofilerii de Securitate' Probabrl declaralia
facuti in instangi \a data de 17 martie 2004' in care spurtcri ci nu
a avut legituri cu securiEti, a f'icut-o chiar cu gindul la cei patru
spioni u*p"rip de la Bruxeltes' FaEi de el' aceqtia au ftrst (9i au
rdtnas) diPlomali.
r - -^ ' - -
"trrn.i. alimentele erau cartelate in marea maioritate, cu exceptl
tonelor dc crevegi care asaltaseri literalmente toate magazlne.
almentare din RomAnia' aduEi cle vapoarelc NiWR()Nl-ului di
Traian Bdsescr-r avea la Revolufe 38 cle ani' lil nu este' cu
il gum, omul care si se sperie foarte ugor' ti. ^:Ul
m'ri puprr
speria, spre slirgirul anului 1989, perspectlr
o".tr.,, cei mai mulgi clintre romini lucrurile nu stdteau la iel' I
\rietnam, in schimbul tractoarelor 9i autocamioanelor' Pe o carte
lunari se Puteau ob,tine urtnitoarele: 0'5 i{g catne de porc cr'l os
grisime (clar 9i accea cle 6ssisit), 609 graT: T:':t"tt'
t i1rTi:
i. p".h.t tfe unt (125 grame),0,7 litri r-rlei' 1 kilogram z"t"hir'
p.,.gl cle pui (cle fapt, doi pui pentru toatd familia'-ft:"" :11
iir-, "*i
socialismul,-,i incipeau cite doi intr-o punga)' ( 'it exc
Br-rcuregtiului, piinea a fost 9i ea cartelati Ia oragc $1 sate' lar
Gara cle Nord se plltcau vedea scene dramatice, in carc Eiruni'
saco;e iacute clin saci cle rafie, indcsate cu piini' erau fugirtp
bXt.,;i d. Nlili;ie, care 1e confisca piinile.indesate in sacoqe' l)u
cum declara unuia clintre consilierii sii, lnainte dc a sc decicle
raliuni mai desrabi cle imagine decit din conf ilgere tU t:l:-Oi1' " ; - -..r-u.ir-.tl drept ,,criminal 9i imoral"' nu avca mc)tlve sa
rifuiasci in vrcun Fcl cr-r tlecutul * nu vedea pentrtr cu sil t.r
r \ { \ ) i l1 \ t ) l ' ru. . , \
sl)uncrl, :rt ita vreme cit a cltrs-o brnc si, ca el, rnuiti eiqii: avea peste
i()() t lc clsctc vicleo, o sitnatic l lunli, o sh"rjbi lt inc pl. iuti, bani
sri I rrjurrgi... in mai multe r:. inciuri, situaqia privilegrati t lc crirc se
tlrcura atunci, in raport cu tristetee rominr:h.ri cie rincl, a rabufnjt
in clcclrrr:ati i pubiice pline cle automultumire. []na lc sintetizcazi
pe t()atc: ,,sunt un oni pe carc l-a glisit rcvit lutia cu proprir_rl h-i iap,ufxmcnt dc patru cemere si cu un r\ucli 80, l)eci n,-am intra.t
sirac in tlernocratie". Si, dupn cunl t()t cl a mai spr-rs, cu un milioncle lci le (. lr(1. intrebat, in mod 6r:esc, cle rel)orter,,$i c1c ce nu atrrimas si facegi bani in continuare?", a rispr_rns acliuqiniiu-si crnoud p,auinri in palmaresul biografic: ,,Revolutia nr a prins intr-r>situatie cxtrcm cle incitantl i pcntru mine. in octrtrnbrie 1989,am [c>st chernat acasi c]e ia posr [clc la Anvers - n.n.i si numitde citre rninistrul transportr.lr i lor de atrinci ir-rspectcir gener:rl elnaviqaqrci cit-ile. Era o funcEic f.arte mare, cu rilng cle clirecrorgeneral i' Nfinisterul -fransporturilor. in scprembrie s-n scufilnclatpc l)unlirc nar.a <Nlogogoaiu, [acci<lcntj in c:arc nLr murit 208pasageri, in r-rrma unei coliziuni cu o navli br,rlgrrcasci. Dupi.acel acciclcnt, fusese clestituitd trati condliccrea Nlinistcrr-rl ' i-ftansp.rt,riir-,r: pe clepartamcnnrl naval si a' fost cliutati oamcnirtol, czre si niL l ic c()ntesrati, f i indci c|rsarr:l i l aproba Cabinetul 2,Il lcna (-carr;cscu"r,l. Deci, protesia inainte <lc toatc.
. Rcvoh-rtia din clecembrie 1989 I a prins, cum sc putca alttd,
la datoric. Pe 6 scpternbrie 2006, intcrvenincl telciirnic, clupi r:nobicei propriu, in c' l ircct intr-o clczbarere telcr.izati (,,$tircr ziici,,,de la r\ntcna 3), clcclara: ,,r.i<J ci cxistri o marc fr:jn-rirrfarc, ce atrlfdcr-rt cu la ltevolutie - gi nc intoarccm gr la alte frimintdri, clacidont l . I ,a I lcvolut ie:Lm af lat , < laci vret i , -crecl cd era pe 21, er.rnu am exact mem()ria cr-cnimcnrclr.,r - ;tJr.r cli pe un telcx, f i inclla Inspcckxat'l N:rr.igaiiei (-ivilc i'r portul (.t>.sta.t;r, la scr-Ji',arn inceput s,i ;rrimirJ infbrmatii cd cistc o rcvolri lrr
.I. imisoara.
" 'Rcvista l l iLttT, l4 noicmbric 2f){)5
de porturi clin Rominia, Inspectoratul insuli' au ramas in starc
de serviclu consolidat. Lucrurile acestea se fac la furruni' la orice
alte evenimente lmajore]' Pe urmi' au apirut cvenimentele din
Bucuregti. l-e-am vdzut lz televizor 9i am rimas in biroul meu
de la eiaiol 7 din cllciirea NAVRONIAR timp de trei zile 9i trei
nopgi consecutiv". i., ,tu,t de alerti, pregitit tl.ulttt Republica
Socialist; Rominia, cipitanul de cursi lungd T'raian Bisescu a
fdcut fap gi acestei furtoni de trei zile 9i trei .""qF,
srarslf ]a
Ii
rXt -Aot ivAu'r t ' r l ' \ | \ r \ I t r l
' l r t r t ' rN lJ^st ' ls( lu l
i,a
in acel mc)ment, am ordonat turufor strur: lrrr i lor lrrsl-rc1'1r tr : t tLl lul !
si intre rn ture consolidate. Asta inseamna [ci] toate c1il)1t1lnllle
IVI-.InItrs ()t ' ttt l ,r
dreptul clc a consulta documente care ezi val<treaza mtliarde pe
piaga spilirii irnaginii oamenilor poliuci [...], .^ s'i nu mai r,'orbim
de intcresul unr-ri organism precum (lnnsiliui Na;ional pentru
S rudierea Arhivelor Securiti,tii, pentru elucidarea citcumstantelor
in care au <lispirut hirtii esentiale pentn: stabilirea contribulei
unora la activitatea SecuritdEii ceausiste". S-a prcsuptis chirr cd
Bisescu ^
uz^t de acest. prerogative de revolugionar, inso;it
pas cu pas de un coleg, Ion Jercan, comanda.nt de cursi iunqd"
l)r-rpi ce ini;ral s-a aflat in conflict deschis cu acesta (clupd cum
afrrma navigatorul Anton Nfangiurea, dar gi alEi colegi angaja;i
la Inspectoratul Nar,'igagiei Civile, in primele momente de dupd
tuga lui (leaugescu, Jercan ar fi vrut sl'l arunce pe Ferestri. pe
Traian Bdsescu), spiritele incinse s au liniqttt pi l venit vrenrerl
decizi,ilor ^lezate.
Astfel ci cei doi au plecat impreund, prin
tirurile incrucigate care mdturau strizile oraEuJui, cdtre secliul
Securitdgii de pe buler,ardul l,enin. A fost, se afirml, un moment
de acaimie intr-un conflict mai vechi, care s a pt reaprins apor,
dictat de interesele de m,rment, care priveru inte,tra lor <Je a gterge
,,urmele unui trccut comun pitat"65. lUituri de Traian Bisescu,
care se regisegte pe tabelul nominal al posesorilor icgitimagrilor
de acces eliberate cle CFSN Cosntanqa la pozrtie 29. cu lcgitimapa
nr. 1i0, ITgtrceazi gi Ion Jercan"". Conform site-ului citat, listele
au fost iegalizate pe 22 octombrie 2001, la Iliroul NntaruluiPublic r\ndrei Octavian din Constanta si veridicitatea lor nu a fostcontestati cle nimeni.
Traian Bi.sescu a ginut sri Facd prectzd"rt cu privire laimprejuririle in care a primit iegitimagia CItrSN, aritAnd cd a fostt{ecut pe liste atunci cind s-a prezent'dt, ca gef de institugie, la
Prima gedinlii a consiliului jude;ean al ljrontului: ,,atunci cred cis-a ficut tabel cu membrii CFSN. Dar in primele 271e, cA.nd eru
o' Ziaa,13 mai 2007* Adeudrul,11 septernbrie 200(i
capdtul 'ei,
ca atd$a algt reprezentangi din teritoriu ai aparatuiui
stat, prin a aPdte Revolugia'
R"^cgia fagd de aceasti cleclara;ie nu a intirziat si apatd
rciucAnd clate noi cu privire la activitatea lui in zilele Revolugiei' U
revoiulionar din ConstanEa, Nlihai Burti' care s-e aflat pe aru
printre cei ce au ocupat Pi au $nut sub control o buni bucati
,rr"-. secliul Securititii, suspne ci ,,Bisescu a fost la Securitate
clata de 22 clecembrie, in jurul orei 16'00 9i i s-a flcut o legiumal
A stat zece minute 9r a venit si ne intrebe pe noi' revolu$ona
tleci vrem apd minerald 9i mdncarc"' a dc'ciarat acestaot'
mult, potrivit unor m rtotl' a fost viztlt in comparua colone.
Simionesc.r, geful Securititii Constan;a' in zilele lierbingi
revolugiei, in imprefuririle de a doua zi' cdn<l avea loc mutar'
arhivelor institugiei de pe Bulevarclul l'enin (devenit Nfam"il-::tli
actuai al ln.p..tor"t ',luiJudeEean de Poii;ie)' la Acadernia N'lilita
pi apoi la lnstitutul de Scafandri' Traian Bdt:t:i":t::T.dl ::
ZOA t.gro-u;ii emise cle Consiliul Frondui Saivirii Nationr
C,r.rrt^=rrg", care ii conferea drept de acces in tTlTlt pubhc.e
in zone'pizite de fortele arm te sau de cadrele N{inisterului
lnterne, inclusiv in scopul protejirii arhivelor' Pe site-ui w
dezv'luiri'ro se afirm5' chiar ci ,,posesorii legitimaqilor
6a Adeudrzl,11 septembrie 2006
I - " - -
-
99r) ll Artr .v in.r ' r ' . r r i \ l \ \ r . r r l r r r r r r l i \ r i r .s( : t j N{,rnrus ()r , r r r . r
t ( ) : r t i ncbl ln ia, cu t l l ' l 1 l l -n Plccai c i i | r b i |ot l \1r '1 i l r ( l l ( r ) l r \ l l t : t
c , j sLlnt to l r gct i i c ic i r - rst i tLrgi i c l in lTrr . rn ic ip iu] ( . { ' r r \ l i r t l l ; t s :Ltr t l i t . t
juc1ct.,, e mai spus eccsta. r\ ' t ihai Rurti i l centrrzicc, \rr\t i l lr i l)( l Li
lr-ri Brisescu i s-a eliberat aceasti icgitimaqic cincl, in 22 clcccnibrie
1989, a Venir Ia secliui Securit it i i si i intrcbe Pe fcvoll l l ioneri clacri
\ror api qi n'rincarc. ,,'foatd lumce crrre ticea ciqiva ilasi in sctliul
Securit i l i i cfa tfecuti intr-r_rn tabcl. ,\ccstca cr|1u necesllfci Penlru
a clocuntenta in taga legii cd am tirst <ie la incepr"rtul Rcvolr"rpei
in acest sccliu. Nu neagi nimeni clr {'.l-raien Biscscul tt-x frrst
[a scc'l iu] Securit i i i i - ..t.], dar ntr I urcat rricio trclpti [sprc
intetiorul clicl ir i i - n.n.l. Acolo uncle ere scdirrl Securit igii erau
oarrrenii n()stri, era o intrare uncle se legitimau oamcnii 9i le iiceau
fc l , rc t ' icgi t imr l ic" . rnr i sprrnc f lur t16 '
lialri cle ecestc clczvriluiri, r\clmtnsirr:aEia Prezidcn$ali a
r,enit cu unclc prcciziri. consii ierul prezidenfal Adriena Sifiotr-r zr
cleclarat ci ,,sensul celor afirmate cle prcgcclintr ', ci ;t strlt c()nsccutlv
trei zile ;i trci nopti in birou, rrcbuie i|rterprctat in sensul cli in
perioada respcctivi a ir ist la scrviciu, cecx cc insclmna ci in
pe:lio'.ic1'.r rcspcctivd a fcrst gi in port, 5i la cipitinie, 9i la claneler
pc,trcrlicre. Prcgcclintelc confitmi ccea ce a splrs clornnr-il iJurti:
r primit un tclctt>n 9i t plecat, pcntrtl zcce minute, la sccliul ( ' IrSN
, cxrc sc afla in scdiul Securirri l i i qi al Nfi l i l iei". ' I 'rairn l l iscscr-r,
mai spunea Purtit()rl1i sliu clc cur-int, nu a nc{'Jt c'i n frrst trecr'rt
pe .,r, t."bel 9i a prinrit o lcgitimatie, clar inflrrni afrrn:reii i lc clin
presli, potrit, i t cirora, beneficiintl c1e acccsul conl:crit c1e aceasti
lc.git imelie, gi-at 6 ctir-itat ciosamI tintp ele cloui ;ri lc si cltrr-ri n,rp[i
Pin:i h iscete2 ace stei c()ntro\rersc, ltbeza ciretl s1.i pr()pr1x
ir-rtcrvcn;ie in clircct la tclcvizjunc, 'I 'raian L}iscscrL stLstiuusc "lni
clc,a rinclui ci e fost r-Lnr-Ll clintre rnilioaLrclc clc rc;mlini car(r tn stat
in cleccmbric 1989 aclsli, in taga tclcr-iz<lrr-rl i" i i . ,\t le VirtLl riLnrine
inci ascuns unclevr in spetcle accst()r cle'c1rrr:r! i i ConrfxLllct()rl1
si ambigr,Le , lt i : i ttgintlu-se la gcncroslrl volum al cnigmelor
Revolugici. hrcctLrl cu inccttri, apele s au l inipt-it ; i au incc;rt.rt -sise a;cze. I)upI f i-rrtuni, au incepi-rt si iasi de:rsupra valuri lor
r im: i ; i le lc ' vt ' t 'h i t r l t r t rer1lm.
in ianr-iaric- 1990, Jtaian Risescu ;i-a reluat activitetea de
directr,r generai al Inspectoratului de Stat al Navieatiei Ci\, i ie
din Nlinistcrul Transportr-rri lor. Sc cleschiscsc insa cimp liber pi
afacerilor. Prima, cir multc clintrer ccle care i-:ru Lirlnat, a fost pr-rsii
Ia cale impreunri cu frate le s' i lr, Nlircea Biscscu gi a constat, dupi
cLrm splin cunoscuti ai acestrria din urrni, in aclucerea hr gari a
maginilor sccond-hand"'" (lu b.:rnii scogi rlc aici gi cu economijle
substanEiale cie navigatort ale ambjlor, a fost pusd. pe picioare,
ulterior, celebra f'abrica de inghe;atd a familiei lldsescu, spre care
avea sii se indrepte, la un nrornent dat, o jumatate dc cami<.>n cu
rnargarini, partezl dintr-rrn imporr c()mun cr-r Cot'etir i i le ,,Ana",sau, altfel sprrs, (ieorge Ciopos. I)ar, curincl, ctmionul cr-r
marsarin.i a fost lisat in {rrija fratelui, ca si fairrica rie ingheqati.
Tratan Il irsescu a ajuns in guvern. I-a 17 octombrie 199(), ,, inl>tz.nan'ilszei fiicutc da Bjrotrl Executiv al Clr,rvernrilui privincl stacliul
actual al tlanzitici la economia de pi:rgd, sfiramarea sffuctr-rr-ibreconomice supercentralizatc pi 2tccelerarea ritmului reformeicconomice", prin clecizia Prim,ministrului Petre Ronran s ztfdcut o pr:imi rcmaniere n executivr-rli-rj, in urmr circia llisescu afost nr,rmit sr-rbsecrefar cle stat Ia l)epartamentul "l iansporturiLor
din Nlinisterul Lucriri lor I lublicc,' l 'ransporturi lor pi Arnenajiri if'eritoriu|-ri. r\junscse prncric in functir tirstului sdu ptotector,contraamiralul ()heorghc Anghclescu, geful f lorci comerciale aRominiei in ultirnii ani ai rcgimr,rlui comunist.
La 1 ianuaric 199t ), f lofrr numrirl 2ti8 cle navc, cu un t()najtotal cle 5614 mii tone 'I-DW gi avea urnritoarea cornponenti:188 cargouri cle nri irfuri gcnerale, reprezenrend,25,()Ink din flota,
:-'un Atac,ir-rnie 20(J3Lbidtrm
E---.
-
l0ti Aluvi l t l t , r l ' \ ! \ \ l l t l ' t l r t r r i l lAsl ;s<; t
12 tencur i petrol icrc (19'5 '1" ' ) ,70 c ic ln inctal iLr t ( i i i '1" ") s i l8 navc
special izatc ( t ,7 ' l 'o) ' Pinr l in lgT0 tusescr i cr>trstr t r i te 5- l t lc nave;
intre 1970 1975 alte 4'l dc nrrr-c, intrc 1975- L 980 9 I t lc nave' intre
1980-1985 - 69 c le nave si , in fmal, int te 1985 1990 - 30 c le navc'
Dupicst imir i lespcclal ist i lc l rcnglezi inc. l r l t lcnir-r , f l t l t tcc l rnerciald
rr RomAniei efx a patrl clin lumc la acea clat;j' Ila rtver sli lnceteze
si m'.ri cristc, majoritatee nlvelor scirimbind tricolorr-rl trborat la
pllpa Pentru altc pavil ioanc, aii: trrror t ir i in clrc :lrmrltori i ;t ieu
,i ^,1rr.rir-t irrreze
mai bine ceea ce responsabil i i f lotei le eu oferit
pe n-ra-i nimic. Curanti in (-<lrrsrentl, printre nevigatori ' t()clnai
.lir-t ^...,
motiv, vcchea poreclir a comanclantului Risescu (i se
spunce,,(.o1ombo") a fost dati uit ir i i , hincl inkrcuitd cu alta' care
f icea rcferire ia noiie sale abil it i l i ministetiale' Pc cxre le exersa la
l3ucurersti. (-u un Llrx)r negru, rnrrrtnarii ilotei clispartrte i-alr sPLrs
r r I aa
, , l 'c fmu(lc
r':,,i:.'-:j:a-;.-"
Cepr"rorul rr:
Primul sdrut al puterii
I'rrtian Bi.sescu pornea la drum pin Ltti{i;u./ tranT.iliei ra cileut
autnhyt. in prinal rind, Ere deosehire de nnl1i a/!i nembi ai gn'ernalui
l)r7.;t,ilutu, din care friutse parte, e/ ;i-a ptistrat Jawtia .rpre care,futsese
propullal ru nunai doud hmi inainte de pribu,rircu regmalai iatnani.rt,ri pe
cdrc a ahtinuse ca aproharea |r,hnei (,eau,resct/, d:fa uun e/ insu.ri d t/ec/aral
intr-un inlertiti, n timpa/ canQmiei e/ecloralt penlrti alweti/e preqitltnliuk.
[)ar,,('lbinetu/ 2" iyi laase Tboral r{e pe Comitetu/ (-entra/,.pre nldrte.
Luneo cm in ;chinhare. in t'i/toarea ace.rtorschrrubiri,'l'iairtn litisesca a
nautgat ltt inceptt/ tinid, ca in ape nccuno.rtute. Apc,i, din ct in rc nt,ti r/tcis, a
titt{it, m un narinar htcercat, de unr/e bate lintul ,ri intr-aco/o .si-a indreftal
corabir.t - $tre ape/e ca/ne I ca/de a/e pfierii, Pe care o inrercase pentru
fiittta oani cu ani in urui, cinl pirca in /,r!ul ttLiii dt pt punlea inaltri
a ,,llinrintei" I a cirei irnbritiyttr€ a dlred din nou, rtrti prestr de oice.
Zece luni de pace
I)i r:cctoturl general al [nspccforatului cle s re t pcn tr Lr nlvi.grr tirrcrvil i s-a ckrveclit prceitlt si rispuncli noilor prr^-rrciri: chLrr mripregitit ciccit n'u-rlti altii. Relatirle lui -fraian ljriscscr-r erau in senercL.-- . ,uune clr na\-tqttr)rir, l)e c2uc i i cunoptca in tnerer lor majoritaret 9icare au pini astizi, clr rarc crccpEii, ctn,intc rle :rprecicrc pcntru eL,cdci o escald la ,\nvers urx pcntru rnrrinali r.rn tlpt c<trr-run. -l\stfelca nu s-a ginclit nirncni sd-l conteste, cu cxccp;ia impirsir,.r-rluicdpitanJercan, care, clu1-rri curn am vizut, inten{onnsc sn-l aruncc-.
102
clar aceste zece luni t l in 1990, pdnd la numirc"r sr ca subsecrctar
dc stat in guvcrnul Roman la 17 octombrie 1990' au tePrezentat i
pentru srrlrrl ei prima ,,escald" mai lungi in apartamcntul cle 1
,,U.." Z-"r;rei numrirul 2 tl in ConstanEa' Matia era de zece a
casnicd, pri lei pentrr-r ea cle rcgrete tardive: "Nu am fost a
.l intotdea.rna. (, ind m-a cunoscut solul meu, lucram in turtsl
pe l, itoral' $i imi placea ftrarte mult ' penttu ci totcleau
AI) l tvARA'fA FAIA : \ L l t ' l ' t t r t r r l i ' \s t :s l : t iNl lnt t ls ( ) t ' t t t ' r
in saptiminalt:i Othial :oacrei,25 se
i 'I:,ir;'
nr i ,a pl icut s()c ictxtca, Orrmeni i . Si t ic mulqi oamcni in lurr-Ll
mcu. Nhi t i rz iu, am ajuns inchis i intrc p:r t ru pcrei i ' ' \m
stal
toertc mult s ingur i 1. . .1. Sotul meu pleca f f Iercr l pc marc. I rn i
apirr tcsc ctrm, chiar la ince pr-r tu l c isnic ic i noastre, a tost ncvgi t
s.i pl:ce pcntrlr trci h-rni Pe mare' $r eu pLingetlm, i l tr o vccini
mi rr spus: 'l ttti lu, a/ nteu e plecdl de .rrtte lunt si nu ;litr ctind se
inlottrct:. r\sta e i irst". Acum, lucrurilc stiteall mai bine, tamilia
se reunise. I)imincaga, la ora ;apte, Nlurrie pregitea cafexull
solului , micul c le jun, dupi cere acesta plcca la sen' ic iu 9i ea la
prat i . Lt intoarcete, i ; i petrecca t impuL in brrc: i t i r ie, u i t ind: , ,eu
gitcsc in flecare zi, pentru ca sogul mc-u nu mininca cle cloui
or i acelagi fe l c1c mincarc pi rpoi ml i sr int p i fctc le: una vrea
supi , a l ta c iorbi 9 i tot aga 1. . . ] . Dupzi-^11\az^ t -ac curat [ . . .1. f , "
noi in lami l ie exist i mental i tatea ci icmeie t rcbuic s i stea la
bucdtirie. Si r. ' i povestcsc ceva" Cind era rnai mice, fhta mea
cea marc a vcnit acasir foarte Lrimiti ; i mi-a spus: tVlana' anchiul
I la.ri/e sPa/,i tase/e. Se mirl pcntru clr pc sotul mer.r nu-l vizuse
nic ioclat l i i l ic ind t reabi . Cea mici , ea l inex merfLt cu tatc i '
srr, a sirit ca arsi: Ctrn, na-{i aduci tntinte, anul trectrt, cr)n,4 irtta
a uenit acttsi ur o p/asi de piineT''') $i a;a, via;a farr-rilici Bisescu
se scurgca ffui ct marile evenimclltc 5i frimintiri lc anului
1990 sn Le tr-r ibure plcx tare l in i ; tea. Funcgia lu l ' I ' re ian Ll iscscu,
una carc i i atribuia rangul ; i salariul cle director gcnerai in
NIinis tcrr,rl ' fransporturi lor, precum i;i ccctn onrii ie a cr,rnlulate de
e1 inainte dc 1989 lc asigurau un trai inclcstuldtor, asa cir pclate
doar regretul Nlariei, c1c zi nu fi avut Ei un biieqcl pe l inga celc
doui tete, tulbtrra acele clipe rare, in care familia sc reunisc.
Fetele luau in <iisculi i lc mai aprinse clin casi intocleauna partcatati lui, iar l inigtea era citeoclati cr-rrmat' i r ic certr-rri le dintreea gi Elena, mezinr fami l ie i , care nloi tcnisc impctuozi tz l tcr $ jimpulsivitatei teti lui * mczina nu ir czlt?rt chiar, in toiul trnci
l0 r r 'rDtr l tm
pc fereastra in primcle ln()nlcntc' ale revolutiei ' l)e tlt: rLltri prLrtc'
rt it in voiaiele pe mare, cit ; i le r\nvers a avlrt c()l l l1lct i l irert:t ctt
,,economia cle piaqi", cuno$teil rcgulile cererii 9i ofertci' avc"r clcla
in sinse atit arta netocieri i, cit $i puterea cle a stipini 9i condLlce
,-,o,rr"^ii. $i, clupi cite am vizut cleia, nu ii iipseau ruci capitelul ;i
nici criraiul <ie a risca' Practic, ca in cazul multore clintre otrmcrtii
sistemului (cdci, in calitate clc inspector - dircctor gencral in
N{inisterul Transporrurilor, "liaian Bisescu era parte din ccea ce'
cu un termen generic numim nomenclaturd' fttnctia sa figurind
in nonrenclatorul aparatului cle partid 9i de stat), tesimgea 9i o
ugurare - clispdruseri constringerile unei birocra;ii haiucinante'
rapc,rtirile, o.,,rrt.l. seclinle de partid' rigorile i'egii 18 privind
conttolul averilor 9i teama de a nu cidea pradi arbitrariului unui
regim ale cdtul constr'4ngeri funcgitlnau inclusiv Penttu ccj crre
il s.rs,tinea.,. .Ibtugi' o oarecare incertitudine in legituri cu ceea
ce se va intimpla, in situaEia in cate atit vechile cunogtinEe de la
Anvers, cAt qi unii .lit,tre lefii sii pe linie d; llnfd ;i ae- stat f;-f
(,onstanla 9i Bucurepti au pre ferat' prccauli' si se rctrag' () vreme'
Au urmat citcva h-rnt rclativ linigtite' am spunc de tatonare' in care
'Iraian Bdsescu, clupli cum rclata sotia sa NIaria intr-un interviu'
s a aflat, pentm prima rlati' pentru o vreme mai inclclungata'
alituri de famiLie"".
Nlaria Biscscu il insoqise o scurtd perioadi ; i Ia Anvcrs'
"e Intetviu ctr t\leria liisescn
1 995
-
104 i \ l)r iv,\RATA FnTA A ].trI Tn'r 'trr I lr\sl lst t
t1 Domnita $tefinescu, Cinri ani din i'rtttiu Rominiei, p'16,-47 ' lt:t:,'l,Y
dispute, sd-; i imbr ince ascd nlema, lovlncl-o de perete ' Dar v i l te
,r-r"rg.o inainte. l,a serviciu, ' fraian B'isescu i9i vedea de trcall i i '
.u gi-i.r"i.rt. de,,furtuna" clin decembrie 1989' in fond' rm se
schimbase mare lucrr.L, chiar claca Partidul Comunist dispiruse
de la sine, fdrd urma, iar soarta acestula era irnpirtdgitd 9i de
fosta Securitate. Se r' 'edea ci numai <le formi' c' ici peste multd
vreme, fogti i securigti au fost replia$ in noilc "scrvicii
secrete"
sau in aparatul guvcrnamental, iar cAt prive;te particlul ' un
clecret de clizolvare a PCR, semrlat la presiunea strizli in 1'2
ianuar ie 1990' a fosr abrogar Peste c inci zr lu ' in urma unci
clecizii a Consil iului Frontului Salviri i Na,tionaleTl' Se luctase
cu cap, cdci dacd at fi fost ciizolvat prin lege' tot prifl lege ar fi
fost impdrlit gi imensul patrimoniu comr'rnist' Cl-riar daca prin
Decretul 30 din lu ianuarie 1990 se anunta ci "patrimoniul
PCR devine proprictate a statului", se nalionalizau de tapt
doar fosta Gospod'irie de partid 9i vilele de vAnitoare ale lui
Ceaugescu. Conturile PCR, celelalte active 9i bunuri imobil iare
dispXreau treptat 9i in ticetc' Pnuatilarea comuni'rrnu/wi incepuse'
cluoi moclelul in care acest pr()ces se derula in acele momente
gi ln URSStt. irrtr. t imp, l jrontui Sa]viri i Nationale i l iniocuise'
transforminclu-se peste noapte in partid' ln 26 tanuetie 1990'
ceea ce, doui zile ma1 Lirz\lJ, a atras un protest masiv al
opozi;iei gi prima confruntare clirectd' nelipsitd de vit>len;e' a
,roii prrt.ri cu aceia care soc()leau lirontul' reluAnd un tefmen
iVl,r rr r t s; ()Ptln.q
nt ' l l r rc i t to losi t de Ion l l icscu 1i , de iapt c le loc rnr igtrJ i t t , r , . l rept
o ,,ermana{ie " a Revolufei. ' fraian l l: isescu s-a l inut cletlparte de
tumultul polit ic ; i (dupa cum afirmd) nu gi-a reconfirmat prin
adcziune intrar<:a sa in noua formagiune polit icd, t imAnind
c|;ar cu c:r.l i tatea, deveniti simbolici, de fost membru ai
Consil iului Jtidegean al I jSN (.onstanta in prirnele sdptimini
dupa revolugie, conferttd datorit i functiei sale de serviciu.
Totugi, de-a lungul t impului s-au iscat multe discu;ri atit cu
privire la calitatea lui de membru al FSN de la bun inccput,
inci din primeie zile ale revoluEiei, cdt gi cu privire la implicarea
pe care ar f l avut-o itr clerularea unora dintre episc'adele tragice
^)e t^nzi t ie, pctrecute in 1990. Nu gt im in ce mdsur i e l a
participat la organizatea convoaielor de ,,oameni ai mrincii"
carc, la. chemarea autorit i l i lor centrale, au pornit din tcritoriu
in 12 pi 29 ianuars.e, ca gi in 18 febnrarie sd ,,saiveze IiSN-ul" t le
asaltul opozil iei i lemt-rcratice, cu cAre cei ce compuneall n()ua
echipi cle la putere se aritau prea pugin dispuqi si accepte un
reai dialog polit ic, bazatpe pluraiism. (ium spr-rnea. Ion Il iescu,
in prirrrclc zile de dupi fuga lui Cleaugescu, era de doit ttn
plurali.rm in cadrz/ firontu/ui. Cel pulin la contramanifestagia
riguros orgam'zatd. in 29 ianuarie 1990 au sosit cu garnituri cle
tren, ca o repetiqie generali pentru ceea ce avea si se intirnple
iniunie 1990 gr Lln mere numirde const in;eni , dar nu a existat
nici mi.car o ahtzie cr-r privire la implicarea lui Traian Bisescu in
aceasti operaliune. Cu atit mai mult cu cAt, dupd cum sustine,confruntdrile adeser>ri singeroase ale anului 1 990 l-au gdsit inpostura de Funclionar neafil iat polit ic. Dar spusele i-au fost demai multe ori puse la incloiali. O declaragie l.ranganti in acestsens a fost fS.cuti chiar de fostul Pregedinte Ion Il iescu, carespunea ci. in zilele mjneriaiei din iunie 1990 Traian Risescufdcea parte din Frontul Salviri i Nalionale. Bisescu susgine insica a stat acasd gi a tri i t emolii le acclor episoade ficrbungi la felca gi revolulia - in fala teievizorului.
datelor ..onologi.. au fost extrese clin acest volum' ca 9i din cel al acelei
autoare, Doi ani din istoria lloniniei' O crona/agie a euenirnente/or' Iant'
/ 995-ianuaie 1 997, apdrute la editrrra NIaPina de scris' in 1995 9i 1998'
72 N{oclei clezviluit 9i ilustrat cu clocumente <lin arhivele fosrului PC
de Vlaclimir Bukovski in celebra sa carte Jutlecatd la N[o'voua' tradusi giin
l imbarom6ni laEd.Albatros; i t jn iversalDals i ' I3ucuregt i '1998'Yezr
9i ,N{arius Oprca, Clbipttl norlii' Dia/agti ru l'/ladimir Btkouski dupre
com unisrn ulti, Ed. PoLirom, 2006'
E,
106 Aottv, \ t t , r l t l \ r \ \ r . r r l ' t t r t . tN l l is l isct i
Fird mdnugi
In pti l i t icri, scotocirca treclrtullt i in:urrici lor sc f-ace
aclescori i ir: i nrdnu;i. ( iclc intirnplate srrnt Prczuntxfc rt itnehi';tt,
r istri lnricite. Faptelc, rst clrm strnf inr-ocete, seantittt i prca pu!ln
cu L-cea ce s a pcfrecut aievca. ,\;a s-a intin-rplat cle cintl l l ttnea,
istoria fi ind tir it i cle'a drcptul clc p:ir in arena plin' i de qiJagie
si sudoare a c:onfiuntiri lor pr.rl i t ice. Nlineriada cirn 13-15 iunic
1990, cvcnimcnt carc trezeste pini astazi, intr-un halou clc furie
neputincioasi. ntr-rltc amint-iri clurcroase, sensibihtili 9i con-rplexe
este Lrn lrscrrne nezl n-)oment, cle ficcare tlati rescris din perspectlva,
intcresul pi graclul <1c implicarc al celui care deschicic ,Lcest subii:cr.
Disr:ugii lc privincl (pu1in) posibiia implicarc a prescrlintclui
Biscscr.r in mineriadi, in susginerex acordati cle cl unora clintre
prot'.ruonigti, sarl pr()priile salc consideraEii cr-L privirc la cele
petrecute atrinci au inccput din 2005, rlupi cigtigarea alegcrikrr
prezidcngiale pi ar-r cr-rlminat in timpnl campaniei elecloralc pcrntru
aleserilc loc:rle din 20{)8. Accst olomcrnt de rcturinti 1J'r:Pl('7tntet.
przlctic () reactic la <iecizia stat-f-ului Partic]ului Democr:rt Liber:al,
cle a tolosi ca nrizi clcctor:ald invocarea cvenimentclor din
iunic 19t)0, in speciai in campania pentru elescti lc ciin (.apitafi,
unclc canditlatul Vasilc Blaua pornea cll un handicap, accla de
r.'cchi rncmbru [jSN gi prcfect f lc Bihor l:r inceputul anilor '90,
Sensibil izarel clectoratului bucutcgtcan prin apel:l i lr nlemoria
n-rinerilclci i l :,. i2',t direct pe lon l l icscu, mcntt)rul p,-' l i t ic el lui
Sorin ()prcscu, candiclat inclcpcndent, dat f irst nlcmbru tnarcant
al PSD. 'fraian Biscscu nuqtsc , rrice implicarc persorll l i i in
traqicelc evcnimc-ntc clin ir-rnie 1990 inci clin 2005. Pc 15 ir:nt
cincl se univcrsan l5 urni cle I ' .r ccle pctrecutc;i Parcl-retul Nfi l i ta
nrrul l t t t - tn l l iz l r t r r rntr i r . ' t 'h iz i t , , r iu pr i r r c l r rL rusP(,ns:r l r i l r i rn iLtan
pentfu celc cc s- 'rrLl pctrccr.t t 2tt l f ' Ic i craLr t l : inl isi in fetrr instrnqei
de juclcclt i , canalelc cle prcsl i t l i tuzau o clcc-lzrraEie rr lui , facuti
-im|:;*
l \ { , r i t r t s {) t ' t t l r
irr o inti lnirc cLr stuclcnli i, in care precize:,,nu cranl in Bucr-rresti
12 :rt:crr vrclr-lc, locuiam la C<tnstanlzr. t\m vcnit tn [3trcLrrcptl in
199l. N am fost trn vegnic ministru a.l transporrtri lor. Am tost
gi in o1-rozitic". l)rcpt care, splinLra Biiscscu, rlu ere tle ce si l le
chcmet ,, in f irga procuroruh-ri l)an Voinea", pentru ci nu era in
suvern ia acea dari: ,,locuiam linigtrt Ia (ionstanga pi rni rritem
la tele., ' izor la mineriada din 13-15 iunie"tJ. Cu c.itev:r luni mai
dt:vrenlc, pregedintele Bisescu fusese pus intr-o situage delicatd,
intr-un context lesat tot de evcnime-ntelc tragicc din 1990, cind a
fost ncvoit si-i ia apirarea lui G'heorghe f)obrc, noul minjstru ai
rranriporturilor (clin partca Partidului l)emocrat), pentru a cirui
numire in guvern insistasc. Reporterul coticlianului Aclevdrul l-a
intrebat: ,,ave ;i vreun regrct pi in ceea ce-l prir eptc pe mrnistrul'lransporturilor, (]heorghe l)obr:e,
^crrz^t cd a facilrtzrt venirea
minerilor la Rucritegti pe 13-15 iunie 1990?".
Pe atunci gef al Regionalci CI]R Oraiova, (iheorghe I)obre
facilitase venirea rninerilor la Buctrrepti, degi ingincrul Nfinucu,
un subaltern :rl siu, incercasc rrprircr grrnin.rri lr ir, care nu fippratr
in nici sra{ic de trensport CIJR. Inginerrrl a fost concediat,
pentru insubordonare, de citre I)obre. l.a intrebarca pusi,' l ra ian l lasescu a r ispuns clar, ,nu" gi a cont inr l r t : , ,etc i suntcrn
intr-o zoni exagcrati. Dobre este un transportat()r rccLlnoscut in
sistem. N-a ar,-ut nici o legituri cu f<rrrnarca garniturilor, pentrucd Pettoganiul nr-r este pe Rcgionala Craiova, unde el cre director,cl pe Regionala T'irnisoara. Ordrnul de constiruire a gerniturilor,verut clc la ministrul transporturilor, s a dat Regionalei T'imigoara
i;i nu Regionaiei (,raiova. Regionala Timigoara a pus ia dispozirietrenurile [...]. E" nu sunt Lin avocat al lul Dobre. l)aci se vaconstata cd in 1990 a avut Lrn comport2lment incorect, va trebuisd judecdm mentinerea lLri in C}ur,.crn. ;\sta cu siguran,ti se va
'' Cardiantl,15 iunie 2005 Olidrilin pribu)
-
Anrlrrr \ r \ l \ r \ r t t t ' l ' l t t l , tN B' \st tsct t
int i rnph" r . Si s-rr intemplat - ' nr t t r t t t l l t l t rpr i r t t - t 'c l , Gheoruhc
l)obri: a pli l isit t irncli l clc minjstrr-r, t:Lt torrtrt rrlr ine clc ajurtt lr
intinsa cle pre;eclintcle Il isescr,r.
Dupi cloi ani, cl iscrr;i i le cu pril ' irc le mincri ' .rci i i au itrst
rcaprinse, clatorit ir t lcciziei lui ' fraian Biscscu 9i a sr-rsEinitori lor
lui clcmocrali gi fogti libemli cle a convoca in Piaga Univcrsitilii un
rniting clc susginere pcntrll ;trc;edinte:, amcnirltxt c1c sr-rspendarea
din functie. Data alcrrs:i Purttru ',rccst midng, 22 rtprthe 20()7,
coinciclea cu irnpLinire',t a. 77 ani dc le dcschiderca mrrnifestafei'
maraton, stirgiti cLl rcprimarca ei <le cdtrc mineri 9i forgelc cle
orcline in iunic 1990. r\tr-rnci, uru fost vazuti tosrul Prim-ministru
Theoclor Stolojan ;i fostul oftgcr de sccutitate Silvian Ionescu,
llancindu-i pe prescdintele Bisescu ;i purtincl tricol<>rtrl cu stemil
decupatd, simbol,,rl clcja clasic al rcvoh,rgici din i98t). Repiica la
aceasti ncinspirati prezenli in acel loc, la zrcea clati, la un rnit ing
poLitic (care, contrar nitcptiril()r organtzatorilor, nu a rcu;it si
adune mai mult cle 5.000 dc oanrcni), nu a intirziat. t\ cloua zi,
r. icepre$c<linteie PNl, Dan Racitr Ruganu declara pcntru aeengia
NIEDIT\IA,\: ,,cstc un sar:ri legiu si-l zurzi pc Traian lJisescu, cel
carc a diri jat trcnurile cu mineri, la 1'l-15 iunie 1990, cintind ltttnul
Go/tnik,r din Piaga Iiniversit igLi. Pcntru a-;i mcntinc insi sc:runu]
clc prcgcclinte, T'reian l l i iscscu estc it1 stare cle orice compromis""
Ilra eviclent, mai acliusa vicepr-efeclintcle l iberal, cri ,,sprij- inul pc
care il mai are xccst om tlup'i tlti ani c1c ccrtr-rri si scandrrluri" cste
in scriclere.
I)or-ri luni mai t irzir-r, pe 1-l iunic 2007, un im;ircsionant
apcl al Soliciarit igii Universitarc (asociaiic cle pctsonaLitir l i cl in
mediile acaclcmice gi culturalc, creati in ir'rr-rie 199(), ca reactie
lrr atacul pllterii ltscniste in'rpotriva intelectr-ralititi-i dcmocrat.ice,
care are drept ttuclcr-r tocm'.ri profcsorii unir-ersitari cafc sc afleu la
catedrele t-acultiqilor clevastatc in 1990 cie citrc mincri; rcnmintua
| . l , l , t , i ru l , ( , i rnLI ; r r i r l t ) t ) i
r09f i l r r t t t s {) t ' t i t : . i
: r t ' t , r rs l : - r r r t : le r ict t i fe ntat iv l i c le instrs i rc rr s i tnbolur i lor mlni ie Stat ic i
i,r ltc()ntunistt: ci in Piata Unir.crsit l i tr i cle cirtre un grup polit lc ; i
ccr:cll cl crt si nLL sc mli rc1)ctc. 1n apel sc spllncx: ,, in iunic 1990,
orsrrnele rclministraqiei si quvcrmrl FSN au organizat rcprcsiLLnee
5i rnanipularca opiniei publice. Nlinisterul "l ir:rnsporturi lor Pi
(.FR l-- xu ptrs la clispo:zil ie trenuri spct:iale,, ' \rrnlta lc-a furnizat
r-rnifrrrmc, c^z^rc gi hranui, Poliqia i-a sccotlc1at in efcctuarea dc
e'cstiri i lcsale gi a incurajet violenta in 19c s-6 1:cprime, Prgcuratltra
<tare r anchctat in uniti l i mil itarc persoenc retinute abuzir' Pi a
asistlt la t()f tririlfea krr a inccrcat si ascuncl'i incilc:rrea tlrrgranti a
legik,r" ' I 'eleviziunce gi raclioul public au intreprins o vlsti oPeratle
cle propagancl',i diversionistli carc a indus in eroare milioane clc
ce tirqcni, f: icindu i si creacli ci brutalitatea ;i Violenta interl 'cfl l iei
minerikrt ar fi first () acliLrne civic:i in iavoarer clerlocratici,
cincl cr:a cle fapt o actiune cdminili contr2l rcvoltttitlnati 9i anti-
clernocratjci, meniti sd subminezcr cttclcririle rcvoltei prlpularc
din cleccrnbrie 1989. Nu avem dreptui sa c.l im r'r it ir i i aceler
cvcnimcnte, carc au fost pe pr,rnctul <1e a clistrugc statul rle clrcpt,
ari c()mpr()n.ris pcntru multl i vremc construcfie unci societigi
Libctc ;i c' lcmocraLice in Rominia ;i au determinat mii de tineri
si pdrriscascli garl". Apelul cerca tuttu()r celt>i ciire '.1u crezut in
valorilc unci riernocregii firri rezicluuri conruniste, in spiritul Pie;ii
L,fniversitdti i , ,,si nu prermitl i anexarL'i l nelcgitima a simbr>luri lor ; iideilor Rcvolutiei din clcccmbric 1989 gi pingiriree spaqiului PieEu
Universit it i i cle cirtre cci carc erau in 1990 complici ai rninerilor'
9i ai regimului I"SN". Lor Li sc splrnca pe nLlJxe, reamintinclu-sc:
episodul t l in 22 april ic acelagi an: ,,DenunEim 9i condamnim cu
fermitatc folosirea spaliului simbolic al luptei anticolxullistc clinPiata Universit if i de citre'fraiar-r B:isescr-r qi Theodor Stolojan,fbgti colaborzrtori ai sccuriti,tl, mcmbri rrctivi ai aclministralieiccauliste gi ai sr-iccesoxrci ircestcia, guvcrnrrea provizoric FSN,co-autori ai represitrnilor ciin 1990, a spaliului simbolic al h-rpteianticomunistc clin Pil ia Univcrsit igii pentrLl czrmpanii electorale ;i
lE--
n'
t l l
I
l l 'j110 Aut:r ' , r r r \ l \ r ' \ r : \ ' \ L(r t TR'uAN Bisl ;s( i \ l \ t l r l s r . ) l ' l { t . \
cleclat'a1ii p()Lit ice clcrnzrgoQic-popLll istc. I )ctlr.rrt lr itrt ; i concian'rrri ln
cu f 'efmiti l te prezcnt2 sfiditoarc, alr-rtLrri r lc ' l 'raian l3isescu, la
rninnsr.rl pc)st-refcrericlum clin Piaga lJnivcrsitigii, a lui Silr'ian
krnescu, tost ofi lcr cle sccuritate, gcf al spionaiului lnti-N'\T()
in Fluropa Occidcntali, in t impul rcsimului (-eeuscgcu, Sccrctrrr
gencral c>rganizatoric al IrSN pi cOordonator al organizirii
re prcsir,rr-ri i irnpotriva PieEe i Universit i lLi in 19t)(), Sccrctrr cxccutiv
al pardclului l)ernocrat condus de Traian Rdsescu in 2001-2004,
pfomovat cle -lraian lJdsescu Secretar cle stat ifr guvernul Alianlei
DA dupi 2005". 'fogi cei menfona,ti erau socotiti cle cei peste o
suti clc trniversitati Ei oameni din me6liul acaclemic carcr senlnau
Apelul clrept ,,complici ai mineriaclelor lui Ion lliescu, care
se prefac a le comemtlra victimele, deturnincl in folos propriu
sirriboluri le pe care 1c-au atacar atunci 1...]. si pi cluci lupta'.rbjecr' i
pe ntf Ll putere fir i simboluriie noastre, tstf-el incit poporr-i l
romin si poati inlelege in fine aclcvdrul intreg". Fiti incloiali,
Jiaian R.iscscu a tras inr.iliminte din cele petrccute, realizincl,
probabil, cd nu aiunge citirea r-rnci cleclaratii cle conclamnare
a comunisnrului in taga Parlamentului, Pcntfu e fi consttlcrrt
elrt()mat clrept anticomunist, tre cindu i-.se de citre toli cu vedetea
trecutuL si anturaiul slir-r. Tocmai de accea, cle atunci incr-race,
inrodcauna rcfeririLe Ia minedadi au Fcrst ficute clc prcgeclintele
Biscscu intr-o pcrmanent:i raportate crit ici la arlre se principalului
lor inspirator, lon Il iescu, de care astfel s-a cljsociat catcgorlc
. rcfuzind si nricc apropierc intrc el ;i fcrstul Front zri salvirii
Nalionale, pAnd la separe.fcs ace srr-ria. 'ltaian Riscscu inviga astf'el
o lecgie: chiat claci trccutul nu Pt)ate fi gters cu l luretcle, cu puglnd
abiirtate e1 Poate fi cidt de tot mai mr-r1;i oame ni, prrn propriile sale
cuvinte. Acest nou ntod mult mai subti l dc rxportxrc l i i trccutul
fecenr a fost vizibil ir.r roamna anului 2007, cincl T',raian Bisescu
cleschiclea ofcnsiva impotriva h-ri Ion lliescu tr)cnr:ri in thta unci
aclunirri a social-clemOcrat-i lor, pornincl dc la er r,clrel cclt-rr
pctfeclrte in iunie 1990. Invjtat la mijlocul lunii octombtic la o
rr . t , r r -e rr , lunr i rc de- l lnsarc a c l l r lc l ic laqr lor i )SD pcniru rr lcger i le cur<r
prirlurncntrtre c:1tre e\rca krc l l R( )Nllr\P(), prc;eclintcic Bli 'sescu
kr e sPrrs sociel-clcmocrali l()r t l in sali:,, in 191)0, aici sc mul;umca
minerilrrr, itr astizi, tot zricj, cl isclrt im cle aleccri e urtlparlamenterc
si vot uninominal". i\t:rcul lui Tralan l] isescu Ia aclresa lui ion
Il iescu a ricl icat sala in picioare, social-dcm()cragii solidarizipdtr-
sc cu prescdir-rtcle lor dc onoarc si scanclindtr-i numele, clar
scopul f irsese atins, iar istt.rria fundirmeutase nn etac poLitic care a
c( )mprr lp is r t tT) i l f t ' edt l t tarc : t t ,p, rz iuci .
r\poger-ii r-rtiLizirii istoriei singcroase a zilelor mlncrixciei
din iunie 1990 in dezbatcrca poLiticri 2 fost xrins insi ceva mai
t|.rz,v, in campania electoralli pentru alcgerile locale. Principzila
mizi, cigtigarea Capitalei cle cdtrc cancliclatr-rl PDl,, Vasile Blaga,
nu a fost atinsi, clegi cr,i acel pri lci ' Iraian l l isescu s-a latrsat intr
un virr-rlent atac la aclrcsa lui Ion Il icscu ;i a crnclit. latului sust-inr-rt
de acesta, indepcnclentul Sorin ()prescLr. Prctexl-r-rl 1 a of'erit i :hiar
l l iescu, care i a acuzat in 3 iunie 2008 pe ;rrcqedintcic l} isescu
gi pc cancliciaclul Pl)L, Vasile Blesa, c' lc ,,ta;drnrcie", dupri mai
multe refcriri alc lo.- la mrncrierlli, intrr-rcit ;i ei au flcr-rt parte,
primul ca sccretar cle stat in t\{inisterr-rl "franspttrtr-rrilrlr, al cloilea
ca ptcfccr, . l in rdrr-rinistratia c1c stat fcscnistl i. In seilf,r aceleieqi
zile, prcscrlintclc l l l isescr,r n dcziinEuit un violcnt atac la aclrcsa h.ri
Ion Ilie scu, intr o ernisiunc tlifuzati ckr Realitatc'"r TY gi moclcreti
de Rizvan Dumitrcscu, sfiruind PSI)-ul sri I tr: imiti pc i l iescr-r la
pcnsie, r-rncle ,,sd-gi vacli r ie cr>trtunismul h-ri l inigrit, in Primiverij,
cici statr-rl qerantcazi t irgti i .r presedin;i casc,,. (,u acclagi pri lej,Tteian l i iscscu s-a tlelimitlt clc n-rineriacle clin iunic 1990 in felulurmitor: ,,Donrnu'l)r-rmitrcscr-r, pina acum am mai aflat mincir.rnlasta, ci Bisescr-r erlr secretrlr cle stat sau ministrtr in '90. [rr-r antvenit cr-r cartca dc rnur-rc.i, n-aveam nicic.r lcgituni cr,r BLrcurc;tir-rlla acea dati gi o s-o arat la camerc, p()ate () citcfte gi drirnnulIliescu, Pcntru c:i nu lt calitetea clinsr-rl-ri rle om politic fnri rcferl,ala-i pcrn-rite si r-nintri. clar: celitatca c1'ir-rsr.rlui rle onr in virst:i rru i
n-
-
AnEvARcra FATA A l - r i r ' l 'n , r r , rx l | , rsr ;sr : r
permite s i mint i . i ,a 75 dc,rni nu porr s i minr i 'nrr i . 'c . IJ i t . r i ,ari.t camerei carte^ mea de munci, se vecle aici cd eram inspector-
Eef al navigatiei civile la Consranta din perioada noiembrie 19g9pini in... sI veclegi cAnd mi-am incetat mandatul cle inspector-pef... pe <lata de 13 octombrie '90. Eu abia pe 1 3 octombrie '90 amdevenit subsecretar de stat, gef al I)epartarnentului rransporturilorNavale, or, mineriada a fost 1-l- 15 irrnie". l\,focleratorul intervine,spunind: ,,ati putea spune ci ati evut batti ci nu v-a,ti intilnit cunrineriacla in Bucuregti". Pregedinteie admite: ,,da... md roll ...ama\,-ut bafti, e adevirat am vdzut-o la telcvizor [...]. Inspectorarul ela Constanga, nu am a\.'ur nici o legituri cu mineriada gi nici nu amfost in vreo organizatie IISN. S-au vehiculat nipte tabeie cu carese intra la I]SN in '90, imediat dupi Revolutie. S-a spus: Ia uite, afost mcmbru FSN. Nu am fosr in nicj o organizatie,,, intr-adevir,fiaiarr llisescu a atlerat pubhc la I]SN abra in 199'2.
Citeva zile mai tirziu, pe 13 iunic 2008, cu prilejulcomemcrrd.rii a 18 ani cle la mineriadd, intr-un inter'iu acordatpostr:lui de radio IIBC, pregedintele IJisescu a reluat analtzaproprle asupra evenimcntekrr de atunci, inclusiv asupr2r lipsei dereplicd a autorirdtilor juciiciare fat:i de cei vinovari, explicabili inopinia sa prin ,,forta pe care t.i .rtr cci rcsprnsabili de evenimenteleclin 13-15 -i.nie 1990 de a crnrrola clecizii le justit iei pi abil itateacu care s-au sustras respitnsabiJitigii pe care nu vor si pi-o asume,pentrlr ce a mal traumatizenti actir,ure impotriva popula;ieiBuctiregti.iui". Prepcdintele promisese in campania sa crectoralici romdnji vor afla adevirui gi cine sunr j:esponsabilii, dar in alpatrulea an dc mandat ccrcet;.rile inci nu s-ar-r incheiat. remat:cdreporterulTs. Traian B ise scu p r eciz.ea-zi, ca ri s p u ns :,,promisiuneemea este legati de faptul cd eu nu voi impiedrca jr,rstitia, dar nu mdpot substinri justi;iei [...]. Dar voi sustine public intotdeuuna ner-oiacle aflare a aclevirr-rlui pentrlr mineriaila din 13-15 iunie, precum
pi pentru revolugie - responsabilitatile pentru mortii revr>li-rtier
[.,.]. Procur.ri i , ca orice instirutie a starl lui .min, au oblinagiasi scoeti la lumini adevdrul, s.1-l puni in faqa juciecitotilor, carcs:i clecidd respo'sabilitdp. Catcgoric a r.enit rimpul si spdlimprin clarificare roate aceste traume - mortii revoJutiei, minedadadin 13 15 iunie. Pcntru cd altf"el, neincrecierea va funcriona tottimpul. Vi pot spr,rne cd cel mai periculos lucru este uirarea,chiar gi abandonarea intercs.lui pentru subiecte de o gravitateextrem2i. Flu am cr.,nr.ingerca ci daci instituuile statul'i nu vorclarihca aceste lucruri, este posibil ca aceste lucruri si se repete,ca politicieni iresponsabili si fie incurajati si repete aceste lucruri,chiar gi utirizand forme lnascate cie lovitr:rj politice, torme mrscatede lovituri de stat. Suspendarea pregedintelui in 2007 _ sj nu e crobsesic, e cloar . afirr'atie - a fr.rst o lovituri tle stat, .rchestratzi inlinii mari de aceiagi .a'*d care au orchestrat mincriacla... i.rtr-.,r,mod care ii rlefinegte abilitatea politici, 'I'raten Risescu ualtzeaz.dmize' ttaglc:a, a evenimentclor din ir-rnie 1990 intr-un transf-er desemnificalir care asir.ilc'.zd. mineriacia cu actiunca politrci clesuspendare a sa 9i i l srrbstimie asrfel nu potentialului simpatizantal singeroasei acgiuni, ci victimelor ei. intrebat .1" ..p,rrt"r, c,rrea sesizat uti l izarea elect'rali a celor petrccure in urmd cu 1g ani,'lntan Bisescu afirmi: ,,clr n.-l crecl cd in prealrna
''Lii astf-el cle
everument, chiar suprapus cr_l campania electorali, nr-r trebr-iie sivorbim dcspre cl. Elste cel mai grav clerapaj cle la clemocratie clelarevoiugie pi pini astizi. ()r a nu,".orbi despre subiect rni se pareo lagitate". ,,Chiar daci cliscu,tra pe aceastd- temil se poarti intrceventuali fogti reprezentanti ai I]SN?.., insistl repc_rrterul. prilejPentru prcpedintcle l l isescr-r cle a repeta clin nou varianta ,,soft,,J^ : .
l tro*.rl r s:r in rep{}rt cu evenimente incomocle, care pot afecta
3ltogtafie prczidengiald: ,,Slavd Domnului, nu em fbst membru
rsN gi Slavd l)rrnnr.rlui, a; spune, nu am fost in }3ucureptj _locrr iam l l C.r ." . , , ,^^l- . rarrrci i t revolut j l . . .
t t )NLrrrrrrs Gpnre l t3
t5 Inten'iu rca[zrt de lilcna Vijuiie
E
t1,,4.olv, t t r , r ' t r t . \ ! \ \ l . l t ' l t r t rx iJ ' isr 'scu
in sp,r tc i" l lcest()r cr lv i f l lc ' rcPctxt t ' l l r t l ts l : r tst t ' Lt l I ln \ ( ) i
clc ai,rtoirOnrc crLr pflz,i ptrblica, se crst()1-Il1)Lr1uu:i :ltle\rirr-rl flptulr-ri
c: r . Lr Rrr 01u1r. . , - l r r t i l r r I lesr.sr ' rL : l Pr imiI t ' . t t t t . l . l . l l ) ( ln l ) l t l r i
Clonsil iulr-ri f"rt>ntui,-i i Sah'i-rt i i Ntl ionale clin ( 'onst:rnta' Plrrt icipind
pi la geclinleie ()F-SN, saLi'.rcela ci, in iunie 199(), tot cl f icca parte'
ca inspectol gcncr2l al navigeEiei civile, cu lunctia clc clircctor
gencral, dln organiur-afira Nlinistcrului Transp()rtltr i l()r, colcgilr l cle
concluccre al acestui n-rinisrer si, implicit, din (lr-ivermrl Rominiei
- clici f lota cotncrcial '. i a Rominiei apartinea' ince' statuiui romin'
I).ar prcgeclintelc inviEasc clcja cum si-i faci pe ccilelt i si privcrsci
,r".,rr.rl prin ochii si i, sri iudece pi si evoce istoria din prisma
intereselor prezcntului. () istotie clin carc nu mai f iceau 9i nu mai
fac parte, nici atunci 9i nici acum, intimpLiri mai sernsibile' prcrcum
rtceee cli ' f i :r ian l l i isescr,r cste unul dintre subiecli i plinUerii penale
clepuLsc in 1t)97 de AsociaEia Victimelor Nlineriaclelor' P'intru
,,,rt 'gnr-tir,,."^, instigarca 9i trensportrrce minerilot clin ccntrele
minicrc importante ale gdrii in Capitall i" ' s2llr o alta' petrecuti in
21 octombrie 199'1, la Conventia Na,tlonald a PL)' cil-lci Tvian
Bdsescuaci t l tuf lmcsaiaclrcsatclemocrat i lor t - leNI i r ' - ln(-1rzml '
inc:rreeccst ' . lscrcferealal t rc lur i lepccareminer i is iPart jdul
l)emrlcrat lc pot iace ,, intpreuni... PrccizAnt] c,. i I] ir.tr.r[ } jrccr'rriv
al Pl) ia in scrros accst mesai, ' l 'rai,.rn Risesctr l-a invitrLt pc Nliftrn
Cosma in l3ucurcSti Pclltru a st"1 c1e \rorl)2i ' r\ccesta' insi ' cstc
alti istotic - POate cea lrclevirati '
, . \rr :r l iz inc] rcl_l lclzi t ionarel pregecl inte]rr i I ] l isesctl in r lp. l
cu lon lLicscu ; i , in esengi, cr 'r propriul siu trccutt ' ziat istul lc
Cristoiu ar.lta: ,,Traian l l iscscu c u11 ()ln ranchtunr's' Nu rLrit
ranchiunos, incit sl i ; i punli in pcricol intel 'esclc polit icc' ()r '
cazr,rl [<tn Il iescu, utecnrile hri ltaian Biscscr-r ascr-tttcl i l lnte
polit ice bine clctcrminate' Cel mai important nl se PilIc urmator
a.l incirca figr,rri i sale cle reprezentant al ()pozitiei anti-I iSN-i
clin anii 1990-1991. i)csigtrr, ir-r anii fesPccfivi ' I 'raian LJrisesct-t
fosf un brav lrsN-ist. Nu trumai cl i l l ic i r tn clt ;cl tmctrt i t l r '
":, i.:;t,',t. :ri
. i r : : . . , : .
: : ' . _: , '
nu inrt 'r. i istrcazi nici tnicar uu otiat intpotriva IrSN-ului, cc>nr|_rs
c1c Ion i l icscr-r si nici micar un zimbct in fevoarca migcanlor cle
strada, clar, mai mult, a cletinut funclii ir-r guvernul trSN-ist. in
timpLrl guverr-rir i i CDR s-a remarcet ca un brav luptiror clin intcrior
impotriva PNTCD-ului lui L,mil (,onstantinescu, de pc pozigii cie
stAnga. (lu toirte accstex, printr-o mlrrcl-ri ait i ld, I)omnia sa adel'cnit rapid, dupi alegerile clin 2004, r\rhanghelr_rl luptei anri
IrSN ;i anti I l icscu, duse clc talibanii anticornunisri. cl in ianuarie
1990 pini-n zilele noastre, f ir i si osreneasci o clipi. (,a gi incazul clictaturi i IrSN-iste din anr-ri 1990, al veniri i minerilor in 1990gi in
.i991, al Pictei Uruversitdtii, ba chiar pi al anricomunismului,
Traian Biisescu lucreazi. fnfg la o rescricrc a propriului trecut.Degi Ia vrcmea rcspectivi se gdsea cle cealalt i partc a baricacler,acum cauti a ne convingc de un aclev:ir contllf. () rescricre aistoriej posibiln, in conditiilc in care gcner:atiile mai rjnere n-autriit dircc t cvenimentele primil or eni prostdecernbristi..'(,.
Acliugim acestei antlize o alti constatare, care rcpreztntdprxctic ratiunea acestei actiu' i cle rcscrierc a isroriei, i.trcprinsi rlc'I'raian lliscsc'. Raportarea in ecest fel, si,i spunem inflatztu.rela/,Lapropriul rccut este marcati de un comple_r , acela clc a h <lominatde 6gura padarhali a lui lon l l icscu, ccl in fata cliruir a depusprtmul jurimint ca ministru pi carc, in zilcle noestre, i,a clcvenitinamic politic. .\cest complcx rezicli in faptul cd, cLin ncfericirePentru ei (mirturisim ci. ;i pcntru autorlrl accst()r rdncluri, care aavut deseori clcclaratii publice criticc la aclresa fbstului prcscclinte),tstorta il arati pe 1on Iliescu drept concluciror in topr_rl preferingcirominilor. Firi sa mai vorbim cle celebra ,,cluminici :r orbului".din 20 mai 1990, sau cle aleserile clin 1992, in anul 2000 IonIliescu a clevenir pregeciinte cu nu mai pulin de (t.696.62.) r,oturi,cu peste 1.150.000 mai multe clecit a obtrnr-rt . l iaian
Risescude la alegitori. Chiar gi cinil a picrclur i,-, iygO in Fala luj Ernil
'" CaTeta de .lad, l martie 200g
n::--
u6 ADItvAtt . \ l . ' t t ' \ l , i \ l . l t ' l ' t t t t r r l i ' rs t 's t : t
populxri. Chiar cr: riscul clc a clcrzllroPa cpisoacle incomrlde din
p.,,1rri.t l treclrt, ' fr:aian Riscscr'r inlelege ci in calea clt lr inlci sale
il" ,, .l.rr"rli cr-:l mai pt>pular prcaeclintc al lkrminiei se afli clre
principai obstacol Britrinul patriarh Lromunist' Pe cle alt i part
trebuie sir rccr,rnoa;tern ci in riceala cifrelt>r invocetc nlal sus
afli ccrnclensati intrcilgx isroric attt'nzi1)ei din Rominia' o lstorle
( ,Onst."rnt inescu, lOn l l iescu aobt i r - rLr t 5.91'1.579 r 'otr- t t ' i . l . r r a lcgcr i lc
clin 12 rlccem[ric 2(]()4, ',freian F]r'rsescr-r a clevenit prcletl intc al
R<rminici cv 5.12(t.79-l voiuri, cr'r "rprorlpe
800 000 mal Pulln
dccit a obqi.nut Ion Il iescr.r, chiar ; i atunci crincl n pierclur' (-tr toate
eli irturi le luLi clc a f r pe plac Oamenilor c1c rl incl, in rapott cLl ,,pfizl l"
la elccrorar a preclccesorilr-rr lr-ri, lJisescu rit l-rinc pe locul tre i. De
eici, qr stil-rl firli rniir-rtrsi in clre se reporteazi la trccutul atit de
incomr>cl pentru lc-tn l i iescu, in lncercaree de a clcmrlla mituti le
fr:,nclatoare carc ii asislrli iicestLlia l()nqevitrltex polirici si simpatia
rezistenEei le schimbarc, o ist<xie in carc rczicluurile c()lr lttn1smu
ar,r clominat polit ica 9i mentalit igilc' Chiar rlaci o rcncaui
o rescrie, satl cltc:i rcsimtc in th;a ci r-tn amestecat c()mplc\
infcrioritatc gi poate i1e vinor"i l ic, Treian l] isescu facc partc cLi
aceast:i istortc'a frlstcl si rletcrminatei n()xstrc tranziti i ' ( 'u 1lJ at
inri intc insi, altelc eIalr spcrantele, :rgteptiri lc ; i gri i i lc lLti '
Si rcvenim la ele
O vatd fierbinte
i. "r"t-rt.
c:c -lieian lJziscscti i;i bee cafcaurr rk: dirniner
se clucea;i se int i .r lcca t lc 1a scrl icir ' i , dttcinc' l o I inrgt i t l i vi
dc fhmilic, firi incloieli rcconf<rrtarlti clupi ati;ia ant petrcc
cleparte c1e ai sii, pc mrlfe s:ru in tlelqia (sinuurui lui cont
cu marile cvcnimcnrc ele anr.rlrri 1!)90 fl ind, dr-rpi cum spun
tclcviz<>rul), in Romirl ie avcau loc mari translbrml'rri ' ca
prefigr-rrau clcil ew,iuqii lc ulteriolrc' ir l l ., lzrtr cc.ot-tomic' datorl
r. . t ic. lnt. l ,rr , , t :rbercL" L--gnservlt()r11c a vetereni l t l r c6l- i tuntst l ,
xwffi!gswwiE!1.:51,,X;]t"ilr. ".: r_l
NI rttttrs ()Pnrl,r
trur.rtc cr-r Ion Il icscu, rcicpti i conscn,riru unr-ri control :rl stlt.Lrlri i ,
sprc clcoscbirc cle rlai t inerii ,,tchnocrati" ' r. le care sc inconjnrase
la (iur.crn prcmicrr-rl Pctrc ltoman. nr'. isuri lc t lc l ibt:ralizarc arr
inti i tzi it muiti vreme, iar atutrci cind au fost urcloltt. i i tc, eu c()nsf,rt
nuntlu in tran-sfbrn-larc,r, pcstu n{):lptc. prirrtrun [)t:c]rct incichrnq
negoclat cu Paletul (lotroceni pi la niveJul conduccrii iesenistc,
prin carc intr:eprincleri le socialiste s-uu transfirrmat pestc rloapte
in ,,r:egii l iutonomc pi societigr comercialc". (,e a urmat, se stic.
Unclc, celc rnai profitabile, arr fost prir.atizatc rapicl, ptin rsa-zisa
metocli NIIIB(), apliclt i deja la acea clata cu sncces in Llniunea
Scx'ictici, in folosul grr-rpurikrr cle interese prtrvcnind clin firstcle
strurrturi cotr-iur-ristc. Calee citrc ?1cest trrlnsie r evca s:i clcr,inii rroua
Constitr.rt ie a ltorri inici, rrloptati prin rctcrcnrltLrn in 1991 l.egea
tunclamcntrl i r glrir nu a prer'dzut la czrpitolul ,,avu;ier n:it ionel.i"
un scgment escntizrl al acesteia - pi anurne crrpitalul clc stirt din
economie. Ncprotejat prin (ionstitutie, acesrr I t i .,st rr;rnsterxt
in sfcr:a clc actiunc I l l t icolclor Corlnlu-r Penal clrc lrriveauproprictrttea ytl ivata, rirmase nescl-rimbate (pini in 199(r) dinttnipul corr.runismuluj. (,onfrrrrn acest()ra, infiactiunilc cler f r-rrt cl inar'rrrr-rl pr:ival erau ltedepsite cu pini h cloi ani, spre cler.,sebircr llcpeclcpscJe rnuit mai urcic, f c111s1L turr ir-r t lrunu ,,nvutr-rJr-ri obstcsc",care Putearr alunge pini 1a peclcepsa cu nt()arte:l in unelc c:tztu:i.Apa s a ejuns la siturrtia in care, prin 1993, o insranti cle juclccaticlin l lucr,rrcstr conclamna un contabil care fiaurlase printr o l lrnri-cipugi Llzinelc Irarrr (itrsta ,,23 r\uglist") cr-r pe stc: 300 rnii ioanc lci,o strmi imensi 2trunci, la rrumai cloi ani cu sr-rspcnrlrrre (pecleapsamaxinii. cl in conclul pcnal socialist, care rru sc schimirasc, pcntrufurt din lvutul plivat), rcspectivul Find la prinrrr incilc",,. ,, l .gir.A.-- :I \I '() l ' . lccu.lsl rnsfiult i a tfccllt 1a juclcc:arelt clrzultri i-rrnrirtor. t lnnot c2trc futasc o bicicleti rczcmati clc prim:iria Scctorr,rhLi 2a fost tt irnis ;rc cinci enr irr 1lr;cir-ic: s-r lurrf ir-r consirler:rtc crl
111
m,.-
E
Arrr r \ r r . i r \ r \ i \ , \ Lt j ITR,\ I \NBAsl.st : t ' ; \ { , , , , ,s ( ) r , r r r . r
hotr-r1 cre recidivist qi ci ftrrtr-rl s 1l c()l l l ls l)L: sPatilr l pul>lic--'
,,Privatjzarca c()munj.slnului" a'u.err ceLc rlc:schisli. Pr:imul Pas sPrc
acestc paradoxufi alc tranzitiei, clc altfcl t lelrlc intl imPlitoare, s-a
flicut prin decretul amintit, care a clcschis cnlct ,-tnot privatiziri
c1e naturd si consoLidezc poziti le econ()micc ale fostei oligathtl a
regimului comunist.
Decretul cu numirul 15/1990 a t-ost ad()ptat cle Camc
Deputagilot gi cle Scnat la 31 iuLie 9i a ibst promulgat
oreseclintele Iliescu 7 zile rnttt tdtztu. Ill stipula ca ,,uniti;i
economice cle st'.rt, incLifcrent dc organul in subordinea cdrll
isi desfXsoari activitatcs, sc orgilnizcrzi 9i funcgioneazi,
conformitate cu clispozigiile prezentei leg, sub formi de
autonor-ne sau societiqi comercialc-". Se ardta ci regiile autor]
se or!]anizeazi gi functirlnt:azi in r,nlttfile strategice ale econom
nalionale (indr-rstria cle artnamen t, r:n crgetici, exploatarea minel
;i a gazeior naturaie' pofti $i transporturi ttroviare)' irr re
unitit i lor economice tlt stlt ,,r ' trr t i c'tglnizate sub forrni
societigi pe acgiuru sau socicti,t-i .:u rispun(lerc linritati, in condifi
prevdzute cle legc"'. Pentru pregitirca ,,ptivati'zd'rtt", se infiin
l : rcror- i , l t t leci ; r ic c l in apanttr l t lc parr id s i c ic stet , r le lcniu pcstet
n()i iptc fi 'scni;t i. l ' , i arr tost prirnii implicati in mali ()perxtiuru clc
prir.atizru'c. lrrl epoce in carc nu ne r.inclcam ttra, in carc prczentlr
capitllr-rhri stri.in in Rominra sc reclucca le in-rportll tlc pnnrofi
,,( ircgorio l\ iz'z<t" ; i trgiri ,, l lastos", in care comr,rnisrnul clesiclispiruse, c()'rponcntr sa netionalisti continua si ir-rocr-rl.:zc rnasclarei dc r.nmcni ̂ - thpt l-izibil prin populeritetca asoclarici ,,\.rarraRomineascd", organizatie cerc a gfuplt, alit lr i clc unii i l tclectualjnaivi seu;antajabil i, un mrre rrurnir c' le f irsti ofitcri clc sccr-irirarc
;;i fogti activi;itj c.munisti si care a rrlirncnrar, pi'i la exploziilcde vio.cnfi clin rlarrie 1990 c'lc la T'irgu r\furca 9i dupd accca, opermxnenti team'i cu privirc la ,,soarta 'frarrsilr,anici,.. pcnftu
polit icicnii l jronlu|-ri, ca pi pentru strLrcrr.rri lc fostci sccurit it i ,ascmenea izbucniri r lr: r. ir>lt:nli erau uti lc: m..ri inti i , elc air pr,:rdusre-institL.rt ionaljz.arelt lccsl()r structuri, intcgratc in nojle ,,senriciicle ir.rfirrmatii", utiJe (clin re flcx) noii putcri in conservarca stlrutulujci si c.ntrrhrl ,po:zrriei si, in ccle din urnra, ere crau cle .aturi isi disl:aszi xtentia cle la grcuti;ilc traiului zilnic, clrer continir:rusi se flrci simtitc pentrl l r 'mi' i i dc ri 'cl, dtrpir crins,lxarexentuziasmuiui revolutici si trczirca lor la aceeasi r:calitatc, clin i:rrrcdispriruseri cozlle,dar i 'cepca si se fici simtit i l ipsa banil.r:. ( ) alt istratagemi caLc i-ri tinLrt, cn ;i pe Ttaian lliscscu, pe cci tlai niul;idintrc rrmini dcr,rparte clc lcti'isrnui politic a fiist r:ornt-:clia rirlicrllie clezbateril.r (l l)LjN, prirnLrl padamcnt al R,r' i ' iei rlenrrcrarice,transmisc in clirccr clc Tclcviziunca Romini (cievcnita ,, l iberd..), inacest tlmp, intr-. altri lL.minic, cca a puterii, se clc:rull trrrnsfcrr-rlproprieti,. i lor statl i lui in p,rtrfc;l ir,r l pri ' ,at, c:()nstiruin(lu_se rercleclicntelare ca1:c ,tr-l acaparat trcptat ramuri inlregi alc cconornieinefjonalc, dupi c.n-r ;lnr vi-rz't, trilli nici o teanl-r clc crnsecinfe
ft"ol.^ . i\stfcl, intrcprincleri intrcgi Au first cumpliratc: clin
portoftrliul statLrlui pc sLrl'c clcriz.rii, fiir:i c:r prr\.:ltizefra si crr-:r:zcperformanEi cconomici, ci rloar vcnitr-rri rapiclc noilor lrroprictar.i.r\ceeasi solrt:i :rvea si o in.rprirtliscascir si l,ltita llorninie-i.
119
$ilI
Agengia NaEtonalii Pentrll Privatizarc, in subordinee Cluvernu
cu atributii stabilite prin legc speciald' care gestiona 30{'/o
capitalul social al noLr-infiinlatelor socictili comerciale, care uf
si fie transtormet ifl ,,inscrisuri nominative cle valoare a cite 5
lei, pe care 1c va distribui in mod cgal 9i granrit tutttror cet'teil
rornini cu domici-liul in !ari, carc pini la data cle 31 dccemb
1990 au implinit virst.a cle l8 ani". intept^, astfel ' marea farsa
,,cuponiaclei", in spatele cirtcia ,,grosui" crrpiteluiui de strt r fi
transferat citre o clasd selecti de persolnc
Beneficiadi inft-,rrnatiilor plivincl
economice de pe care -.tatul igi luasc pur 9i simplu mina eraii
eficicnla un()r uru
t ' Asupt:r cl ivcrsclor aspecte privincl ' ,pr ivat iztrrea comtinismului"
N{arir-rs Oprce. C.hipul rttoqii, Ecl. PoLrom, 2l)0(r, passrm
Ere' : l
-._ st
121Algv,rnxt , r lAl \ A I r t l ' l r ' r l ' rs BAsEScu
t20
\lara ficrbintc a anului 1990 cleschicler ttoi l)(:rsPcctlve' Pe
care -fraian B'isescu nu avea sd lc ratezc' Prilciul c1c a-;i clovedi
capacitXgile sale de om energic 9i ncgociett>r abil s-atr dovedit
curind, cAnc1, spre sfirgltul ""'ii'
u izbr-rcnit n gt:u1 i
tlt;tT:l::
Ott ptt,t Con,ttnl^' l'a cliscu,tiile cu acegdaa vernit cle la llucureqtr
ministrul ffanspornrrllor de attlnci' Doru Panir' Traiall Bdsescu
avea sd-qi reamlnteascd impreiurarea mai titzit' la intilnirea cle
la Palarul CIFR clin 17 octnmbrie 2006' cu prileiul implinirii a 60
Rrtorrl Irxcctrtiv al (]uvernului in gcdinle ciin l7 octombrie 199[),
privinrl sl:xliul ac:tual al tranziEiei ia econr-rmia cle piald, sfirimarea
structuril()r cconomice supercentralizate ;i accelerarea ritmului
refirrmei economice. Atunci, prin decizia Prim -ministrr'rlui Roman
s-au hotirit rnai multc cliberiri yi nulrtrt in func,tii. Printrc nou-
veni;i irr cchipi, dupi cum arati comunicatul (luvernului, se afla
gi ,,.Llisescu 'liaian, [numit] subsecretar cle stat [e [)epertenlenrul
Transporturi lor clin Nlinistcrui l,ucriril or Publice.'Iransporturikrr
gi Amenajririi Teritoriului", cu functia clc pef al l)epartamentului
Transp<trturilor N avale.
Pe atunci, 'I iaian Bisescu nu era un necunc)scut nict pcntru
Petre Roman, astfel ci rccornandarea ministrului Pan'i a njmerit
pe un teren fertil: ,,clespre Traian Rdsescu - igi amintea r.:rai t6.tziv,
in 2007, fostul prcmicr - am primrt dc ia Serviciul Rr;mAn de
lnformalli, cind eram prim mrrustrLr, r-' informalie clespre rr
opera;iune pe cafe voia s'i o faci,pe care eu o consicleram necesati,
dar cei de la SRI au considerat o ca rrducind mari preirrdic;ii
interesului na;ional. Era votba despre un vas care continea miirfuri
toxice qi el, Bisescu, a li,rat hotdrirea si nu pcrmitem sub nici cr
formi pitrunderca acestei nave. SRI-ul spunea ci e o hotirire
nebuneasci, pcntru ci ar,rtrage emenzi cle pini ta 50 de milioane
de dolari. Asta se intAmpla cind era geful Inspectoratului [de Stat
al Nar-igatiei (iivilel". triri indoiald, c>p<>z.tgia cur:rj<>asd a lui "fraian
Bisescu stricase continuarca uncia dintre,,(lperaliunjle speciale"contract . l te dc Sccur i t l re, in ulma cdrcia, pcnrrrr surnc i r r valur i ,RomAnia socialistd acceptase si devini inciusiv groapd c1c gunoipentru rezicluuri chimice; dar ea a al'ut darul si-i atragi atentiapremrerului asupra lui.
Rezcrr,-ele faid de Bdsescu au venit ma1 tarzro, dar atunci,spune Roman, ,,eu nu gtiam ci fusese numit geftrl inspectoratuluichiar in noiembrie 1989. Asta mj-ar fi creer o ptoblemi, pentruci cei care fuscseri nnmiti in finalul regimului erau neapirat
de ani de Ia ridtcarea clid-irii' cind s-a intAlnit cu fogti n-rinigtri ai
ffansporruriic-rt: ,,i1 vacl pe mirustrul D;ru Panat :Tl":::,::::i:
o enipgnd - cum ^ ^1ttt'Bdsescu
in Guvern ti^:"- t^ 1.:::"'t.:
;. o;;;"", c.ndnui'nd.si evoce p:1-" ::, ::.'i:t::"t:,,}'ij:;
f'lJ',,,^"":;;;';;';'"1 in port ei l-^ "lz"t
pe un c'manda
cle navi tinerel, energic, tu'" di"t"' cu dochcdi' Y" i1l: :t:
gtia ce inseamna toate tresele de pe mAnecd''tlar t vizut un bar
lste!. Nl-a luat cle minutd $i:-" i:ttilt:tt1:::"':::::::
.t. plrA indorali, cluleanul Doru P:rn'i7e' fost inginer construc
; il^*-a Nf'igurele ui.*: o'*":' :]l:::*,::,i:lT:::t-;; RucureEu'pAni in 1989' nu cuno$tea insemnitatea tres
d" p. ̂ i,'".a unifbrmei c1e comanclanl a 1.1iTti:
"^l'liil.,-r.r,r.., prea rnulte in comun cu marinarii' dat ia plicut cln
ciruia, binuirn, i-a promis 9i r-a oferit.t!ttil" :]l-ti:^rr:::
propuisinciu-l in centrala Ministerului Lucririlor Pu
-fransporturilor 9i Arne naldrti Teritoriului' n:"::: i",::il
,iffi ;'; t;;;1t' "'u-"^
aceluiagi an' cind prenierul Petre Ron
a clecis () femanlere guvefnamentali, ,,in bzLza anl,lizei fdcute
is Cotitlianu/,18 octombrie 2006'
,o Dnru Pana (niscut la 6 oct. l937,Ia('lu])' de meserie lnglnef cons
a ttrst numit ministru al I-ucririlor publice' t*1tl:tY.ll:"it"i?a tost rlumlt rrururtru 'u -niu general al CaTetitoriulur pe 28 iunic 1990' apoi a aluns pfln
(1 septembne 1 e e 1), prcrrct 1 .,Jt';1f
ii":,:'. :::: *: :"':#til j
;il"d;; t"6z,ar.ebruatie 1 ee3)' ministr-u ff -1ffi;";il::
NtAb, 0 993-1994) $t arnoasaclor in Sirie (27 apriiie 19
Ei l
E
122 At; t . l t , r \ r \ l \ r \ t t t t ' fu,r t , rs: Bist
()ef i tc1i lcgrqi clc rcgirn"s')^ [ tr ret ir-rt . t i r : t fc] l l l r tr l i t l ' i i l )e cxrc prirnul
nt iniStrr-r () l ic lrSe efl t()c1Il t i inl i t trr l t t 'c:r l lcr 'st()f l I . Sc sirnfclr
atunci ncf i) ir t r-rnei prirnenir i pinir qi i in tcr i tor i tr , i l iEi l clc tot
nLrrncrorlscle crit ici privincl persistenqa in tunc5ie) a ,, i()ste
cadrc", cere imPtrneau ritnlul lent al rclirrnlcLor. Ca r:rma
pfcrDiel:ul R1lmltr-t ccrel prcfcctilgr ,,si acloptc clc utQcngir r-rlisr,r
similare, care si duca ia inl irr-rrarea tutr-tr ' ()r prfs()rtncl()r c11fc nrt
pot intcsra, cl in ini l i i "ercnt ce m()t ivc, in act iunel cie implcmcnta
rlccelcrxta lr programlllui .le reforrni, prccum ;;i la slrnpllllca
strr,rctririler orgilrtiz'.1t()riccr". 'Irailn Blisescu lltl IlLlllli1l ci :
dc rrr:ricolul unei epurlir.i, ciar" fusese chiat avansat. llcmanicrca
si o semnillcalie poiit icri. incepuse 2lscLrrirea sirbii lor in jntcrio
l;rontuiui Salvirii Nalionalc, intre tabara retbfidgtilor lui Ror
si :r ct;nscrr.atori l()r [ui I l icscu, iar prirnul, cu ebil irate, i; i che:
aldturi intir ir i. i ,-, t rrt-r.to sa, capitanul Bise scu s a intcgrat perf
Ii ircinclu gi baUajelc petlrru Br-rcuregti, se ginclca prttbabil
venisc pcntru el t inrpul si aratc ce Poatc. l) in cipiten dc vas,
accsta chizrr ; i pctrolicrul clc mlrre tonaj ,, l l iruirtta", urca acum
conranda intreeii f l otc rom:lncgti.
Prirnul sirut al puterii
()clttr i cu nutrirea sa in funcgie dc sr'rbsecreter clc
la \[ inistc:ri,r1 1-ucrdrilor Publicc,'fransptlt:turi lor 9i t\rncnaji
'l'eritorir-riui,'['raian ]llise scr.t gi-a Laset Fan"rilia in Constan,trr ;i a
la lJucu|csti. undc s-l cleclicat cu fclrri l i tate noii tuncti i, clc ;ef
L)cpartrur-rentr-rlui Nevisalici Oivilc. (.hiar daci t ltr plccasc (i in
[]c mal'c sar-r in strriinitalc, famiLirr llrisescr-r erra clin nolr scPere
sprc tristctcrr Nfarici, czrrc prtlbabil cl in eccst. moliv nn impirti
intrr-r totrl l ;ucuria sottrlui. Lia clcclara in 19t)5, Ia un an
,strbil irce ci ; i a celor dor-ri fctc in l luclrrcsti, eri pini rnil lct '
'" l:t'tttitttttlu/ f il,:i, t- fcbru',tric 2{)()7
pt lonr l>r i i ' , lnr t i l tecut [19941, vct te ' ]m numrt i sa spr i l vascle s i s i thc
cLrlrr". l)ersi nu era vorba cle ragiuni de senriciu, c' lre sa i clctcrnrine
si srca scp'.rreti, cici Nfada Ilirsescu cra cle mr-rltri vrerne casnicd, el
prefcre solitudinca, carc i i ciridca posibil i tateri si sc conccntreze
asupra ir crcca ce avea de tl icut. Iar noua ltLrnctie cra, f ir i incloiald,
o ntiirc prov()care in fata circia trebuia si igi mobilizeze toatc
resursr:ir:. ("um igi arnintcatc Nlaria, se obi;nuisc cieja sd fic mai
mult singur, cle;;i pe ea singurzitatea o ,,uipisa". In l lucure qti, ' fraian
Biscscr-r a locuit pentru o vreme (clor-rzi luni 9i jumitate) provizoriu,
intr-un apartamcnt clin cartierul Nlilitari, pini cAnd, pe 10 ianr,rarie
1991 , prrn aclre sa nr. 1 1 8053, Primiria (,apitalei punea la elispozi,tia
Nlini-str:rului'l'ransporturiior apartamentul nr. 4 din str. i\rgentina
nr. 2, bloc 12, etaj 2, care i-a fost repariz,at" Proaspiinrl subsccretar
de stat ar,'ea treabi pina peste cap, petrccAndu yi cca mai rnxr€ prrtela birou, atunci cind nu era o,pe tcren", incercincl si prc-intimpinesau si aplaneze conflictelc dc munc,i, clin ce in ce mai numcroase
si in sectorul transporrurik,'r, dupa dt:ozir guvernului lloman cleljberalizarc a preturilor. ()clat..i cu remanierea guvernului care I,aaclus pe Biscscu in capitali, noua cciripri gLlvcrnamentald a adoptatf{otirirea cle Gur.ern 1109 clin 17 ocfombrie 1990,,,cu privire laLiberalizarea prcturilor si n-risuri (lc protectlc -social,i", cire a cl-rs lastabilircra preturilor pebaz.a cererii gi ofcrtei, prin neeociere intrcproclucitori;i bene ficiari gi clesfiinrare a monopoiuluj statulr-ri asul)f.rfixirii prru:turilor. Nu a durat millt pinri cind aceasta misurd aveasi aratc slibiciunea generai:i a cconontiei romincqti, cere cunosfeeclezechilible rnari de clezvoitare intre difcritcle ei ramuri, in gencraiin dirr-rna r:ckr clesdnate consr-rrnului ;ii a serviciilor pr-rlljicc. ( .urdncl,au crcsct-lt preturile, care nn au plttut lt compcnsate rle cre;tcrisalariale, in concli; i i le in care, pcntru niulte tl inrre intrcprirrdcri,mai ales ale inclustriei grele, c-lcj:r supracljmensionata, piegele clcdesfacere etau clc mr-rlti vreme limitatc. iar nrodnctia se alla incipe stoc. frl isura, necesari in pr.r,ccrul .1. ,.f irrmi ., lrrn<,mici, drrcu un inrprilct sociai pentn, ."r. p,rp.,l,r.ti:r nr-r fiisese pregitrtii, a dat
E--
E
A.t>r:r ' r t t \ l \ r \ r \ I t . i t f ' l t i t , l r . . I l is t ls t : r
naitcre Lll()f grc\,c, ul,.1lt i icstali i ; i rr-i i t ir lgtrl ' i ( l(" l) l '()fcst irr stracl:-r '
i .a 15 noier-r-rbr: ic 1990, in ( .api ta l i , pc t i )11( l t r l r l ( 'LSt() f ncmr-r l tuuir i ,
,\ l ier-rEa (l ir. icl i ( infi intati abie clL n()ui zilc lrrit i ( lcvfcnlc) a acltrnat la
Ll1t 2scmcnea miting pesre 2()0.000 cie o'. imc|ri. l) lt::-r in primele luni
ale rrnu|-ri rorninii s-lrLr rrni hrinit clin crrfirrie iibcrtigii, oarncnii cle
rincl socotincl ca clisparigia comunismului si ,,ccrtrl()1lie cle pieli"
(clesprc cere mai()l:it,Irca nu evcatl itiinla cer 1l1ltrfl)c inlplici) aduc
cle la sinc, in mocl automat, t l via,ti t lei l;unii, in t()lmna accluiegi
xn ve nise \-remea iir-Lziikrr spulbelratc'
Iiir:i inclriali, pcntrtr 'l'rden lliscsctr, rlai alcs clupi cc
i \ l \ l t r r \ I ) l ' l l l \
t i in l : r r i i - r r rc lc r \ r lbc t ln i te. l rnL r ' , r l ; r r i lc tLncle i . , ic i i contncrrnic.() ncresPccll lrc (lc tcrnlcn al l i ,,-rir i i , la clr.rc'se uri: iuge o tlcci;zir--
cliscuttbil i :r -friburul-rh-ri t l in Suez. Pentru a cli l>cra n1rv.l, erA
nevoic rlc plrrta a 51J0.(x)0 <krlari. Pcrrci lk)nran, probabil depisir clc
problcrncle ne\' l,gatic; pc mare, ednotase nerros inf-crrrnureu: ,,1)1.l3liscscu, cei vinolati si hc jLrclecati l l)rrmncate esd drrect impLrc:tt l
NLr sixtul rcprri incrrnpctenta ;i hotial". inrrinrplit,r, in aceustisitrntie nr.r :t t irst nici ir-rcompetcnti si nici horic, ci dotr un ne l i:r icitxccic]ent, care e clus la intirzierca rcmorciri i pini le clt:stin:rt icir mincralicrului vrinrh-rr ca flcr vcchi, pri lcj penrru bcneflciuri sipro\()xcc acc:it inciclcnt. Sinil cl isparit i ikrr incxplicabilc alc nrn clor.l in zcstree i lotei cornetcrale a ltominiei nu inr:eprise incri" l)ar nicinu maj cnr mtrlt pinli atunci - clour citeva ziJer.
Prinrr ascrlcnc'r clisparit ic s a pctrecur pc 2-3 i:rnueric 1991gi reprc:rinti epilog"rl stl'eniu al uneri :rthccri clubi,asc, cartr a ,rcjlrsp'blicitatc ncgativi stetului rcmin in ultimri ar.ri ai resimrrluicomunist si s'a inchcrat pr,f itrbil in vrcmce in crre Trairrn Ri.scscuconclucca subsccrctarintul clc sret pentru tfansp()ftul navel. L.la lfhcut .bicct,l lrnrri ciosar ircnal, inrcgistr,t ra r)arc1-retr-rl Gcneralcu numiirul 3()l/ l l , in anul 1993, in urma unci plir.ruert clcptrse in30 iunic l9!)2 de (,rnsil ir-rl krcel al .ra5'lr-ri Sr-ri i 'rr, r:arc;r sersizatorgan.lc clc Lrrrnlirire ;tr:nrli cri . nr*,:i pctr.licr (,,1)r'hrvrr..) cle19.0()l:) l 'D\\,, pr.prictatc: a .resului, e first i 'str: i i .arr,i i ' c,r.rrl ir i ic[ibioasc, iar surne ircasari clc la cLrn-rpi*itr>r nu a in*.t in bugcrr-rll .ca1,cr ' r rnarf i i rst ' . rmrr[ . inanLr1 l981,pr intr-r-rnclccr-ctel l i rstul . iConsil iu <ie Stat, sc aproflasc sc()atercil din tirr.rcti lrnc, cusilreilnar' 'ci,,Pral-r 'va" si rransli:rarea ci cle la NAVIt()\t O,'stanta (r1in'subordinca i\Jiniste.rlr-ri rra'spr.,rruri l.r) la , ' \d*inistr::rt ja p'rrr-rh-riLiber Sr-rl ina' i ' sLrb.rclinca Nlinistcrnrr-ri (-.mcrtului Irxteri.r.Incep:ind rlin r.,-ala ani-rh-ri 1987, nlva respcctivi e rlcvenit, practir-:,cu aporntl ,,s1-rcciali;trJor" cr.r c;roleti din i:omertlrl cxtcri()1., Lrnreclplent ph-rtito' in car.c sc riepr>zitascl.i 2.510 trrnc srbstantechimicc l ichirlc. [r.r-nral, r:rr nc.pcrirc, (]. 'si l iLrl p,pr-rlar:rl ,ra;;, lui
tz3I l . l
fost rcpartizat ;i apartemcrltr'rl clin strada '\rgentina' pl'imul sdru
al putetii a fost c-lc-a clreprlrl itnlr,.iritor. I)ar s-a trezit repede. L
locul sirL cle rnr-rnci., noul subsecref'ar tle st'lt tlvctl de lucru pin
pestc cep. Irrin apLicar:e:r rnistrri lor l)ecte tuhti l5 din augllst 1990'
intrepr-indetea clc Ilxplo,rtatc e Flotei Nlarjt ime NrWR()NI Prectlq
evea si disprrrii, locr-rl ei tlincl ir-rat cle ,,sr''cietigi comercialc"
exploatat'e '.r nzr.;'c-'1or. I{ezultatelc ace stci,,exploat"iri"' am sPLlne' sLrr
astizi Vizibile. ' fraian l i: isescu, prin ,,f i9a Postuh,ti" siu 9i atribufl
clar trasarc clcr primul ministru, cr.r privire la ,,.1escentr,l iz"rrc"
. . imDlemcntlrtca ulccanisniclor cconomiei dc piet i", s-11 ()crlPa
clircCt cle acc:lsti rcorganizlrc 1 lT1illlegetncntr:iui fl9tci c()nlerc
l)c ntomcnt itrsi, cea mai ntare bitaic clc ceP crli clati clc nave
sub pavilion rrtritinesc, t()t lrai clcs '.rrcrstatc: in cliferite portr"r
he cletrtr i td ckrt ir i lor tehnicc cl l fe nl- l corcs;rntt. lcl l tL normclot '
sigrranli a navisatiei, he a l ipsci banilor pcntru achirarea clifcritel
ra.c. in ascntcnee sitalali i , cxpe rierrla clobinclit i lrr ,\nv,:rs i i cm uti
lui Briscscu. I)er clzil l unci nar-c arcstate i-a ac]u-t ; i primcle crt
clin Dartca plcnticrr,rlLri lLorl:lln, chiar claci ?n lccrt sltuatlc (jlla vc)
cle un cr_rr-rtr:act inchciat ineinte clc Vcnit:ea sa in postr,rl c1e le gr.Llef
c) iniirnnurc a subsecretariatulLri de stat Pcntf u trxtlsp()1 tltrl ll'lvarl
i)e care i l c<>nclucca, rclrrte in iantrtl: ie 1991 arcstarca rcmorchcr
,,Hcrcules" in (,anelul Sr-rcz. i\ccsta trectzse trn Vechi rnincre
,,I lr.rceci", vinclrf in hrrra scpfcrnllr ic 1990 ce flt:r vcchi l inet
E-
-
126 Al)uvlr t . \ l \ I ; . \ t \ \ t . t t I ' * . t l ' tL B.\sr ist ; i Al r t i t t r ' ( i t ' t<t : i
Sulina era ccl c2rrt: s() l ic i tr isc inchir icrc:r nivci. I)L\pr( . lLUst r lcp,rztt r . : r r . r t r l l t t l . rncni i , in pr inciplr l Pr i r . inr i r r . i r t lc i :n izarca inst : r latr i lor
pluritor cle rezitlunri chinrice s a 2.fl4t, iar sclnclrt lrrl tntcrnaltt>nal
prir.incl slrl)stantelc toxicc r'le pozitate in Portul Sr-Llirl;r tlLL il ma1 Putut
fi evitat. Pentru a acopefi ufmclc, acciagi,,specitl isti i" cr-r cpolcfl cl in
comergul exreriof ".ru rfanferar :\dministralia Portului l.ibcr Sulina
in subordinea Nlinistelr|-ri Transporturilof, mai l)r-itin nava, rarmasd
a Consrliului popular. in acelagi timp, au iost ltratc misuri Pent-ru
scroetefea clin Eari a rczi<h-rrilor chimice, trlerea tlej,,ritrtc :l rlccstora
plirisincl Rominia ,,pe dir-crse canale". Urmele acest'ei veritabile
bombe chimice aLr fc)st astfcl ;iterse. Apoi a dispirut ;i nava' La
23 ianuaric 1991, remorcherul ,,()cean Asli" sub pavil ion turcesc'
sosit in Portul Sulina pcntrLr I rcrn()rcl ; i trxnsPotta sprc lzmir, i
'l'urcia, nava-petroli"r.ub pavi,Lion lominesc ,,Pacea", clrm fu
reb()tezati clr umor ncgrr: ,,Prahova", odati ct-r transtofmerea
in depr.'zit c1e degeuri chimice. Remorcherul Yi ,,P'.rcea", care
avea incd la borcl 500 tone de substanle toxice' a pirdsit SL
in z iua de' [ fcbruar ie 1991, orcle 16:30. Nave rc ' 'mincasci :L f i
raciiati din er,-idenga autoritililor portuare 1'()minc$tl,
constcletentul cd ,,gi-a pierdut nagionalitatee". Practic, ea lt [t
vindr-rti in Turcia, iar prc;ul plitit cle cLrrnP';ritor e fost lnsusit
cei c:rre s-'.1u ocl-rpzlt dc vinzarea navei' Intr-o noti clin 10 ianua
i99,1, procurorul gerf clc secEie ,\drian Vlacl concluziona: ',cste c
ci miniptrii ttansporturilor, comertului Pi merliului au cunr
clespre plecarea clin gard a nal-ei". Llrma si sc stabileasci, p
ar-rdietea acestore, ,,claci s-a incasat vteo surni dc bani 9i cie cit
cinc'". Ceea ce nu s a intAmplzrt nici piirzi astizi" '
(,e1't estc ci navele sub pavilion rominesc incepc"rr'r,
citc una, si clispati ca o coinciclenti, incepincl din momcn cof ip; tn ic s i s, . t . ,1, . r , , , .^ , i . . .^ . - . - : . , , , t
, i _: : . . . . : . r r i \ur . ( rc nqcnt ie economic: i , . , adev: i rat i , ,b: i iet i c. lcstcpqi)Di l ' '
in carr: cle clestinele ilotei comerciale a girir a rispuns, la n al tfansPortrrri l .r ra'aicsr. l)ez.strul pt'r.,rcat este crc ecrlrlrexccutivului, 'Iraian Lliscscu. 'Irei luni mat tdrztu, ia 11 ap
r l , : r icscr i rc:rr-c a nincrcul , i c lc f icr-r l in 1)orrul ( i 'nstan1a, dar s ilcrclrrrrl,raizxrea unor nave ale ptl ' f l t( )xllN, un:r (l inrrc s,cictit i lccrrrcrc- ia lcrrpr i rLr teperuincleicrsruhr i Nr\ \ /R() i \ I ,pr intr of i r -LrnrareIrsigtrrrtt i prin interntcdilrlgn-ipulLri nrtrvcgien,, ' l i ,rr rlcl [ i ]rrr-crrcss,..'r i)t.t"c' ' sc scmna si o scrisciarc cle intcntrc intre replezenfanti iPIrl. l{()NIIN Cihn Nlarinesc, gi r\rihai (.rnsrantincsiu
si ,,A./i.Klevcncss (lhartcrins", clcpartamc'r aJ grupr-r1ui norvegian. I)upidotui sriptrimini, pe 25 aprii ic 199r, asociercja intre prtTR()NIINgrupLrl norvcgian ,,I{lavencss" gi infiintare:r une l societirimixte primern t: izul consil ir-rh-ri inp'ternicit i l 'r strrturrri , ic r.PETR()NIIN, crr conclitia obEincrii avizr-r'-ii c'rvc-rnurui, tr.tri'rtlegii.,,\cest aviz nu a f 'st obtinut nicioclatd. Scris':trce.lc int.,rrricsemnati cle 'l mian lliscscu nu a fcrst mtillcrrtti 1-l:in lege s,r,, ,rp.,r[r,,.r,iprin H.tdrire cie Gu'ern, pentru a ,bf nc girul ne cesur cre a*t,rita tcgi nici nu e tbst publicari, c. act aclminisrr"1i1" i ' r"-ronit<-,r.1 ()f icirr.(,u toatc accstee, clc ar.eeu sd_;i pr.<*-rcli ciectele, c'.rcincl i' ce]cdin urmi Ja pietclerca:r 1(r cLintre celc'rai bunc miner.l iere alcflotci rominclti, contra sumci clc l(r clolari.
L-u aceasti zrfacere, in carc al;r,rnrli rcrmeni cle gcnui,,colltract cle bare boat.,, ,, joint vcntr-rrc.. sau ,,ri i f shore,,, , ir_' ' ,.p.,,;tt-t l h-rng cle , ' lor-itLrri nrc)rrele clatc ir.tei crmcrclalc nrarit irncromine, ale crirci nave slrnt instr:i i .atc i ' tr-. cacrcnti f i-r:nct.ic,i.,.Ar-rtorii cle'alizritii f1.tei, aci-rm crerja c--r-rnrsc.ti, crau farniliar:izaucu
,,,sistcrn'l capitalist.. c,lc la cl cle :rcrsi, cr-rn.scinc'_r ,- ,;,,;:dct icsu b nrr- i l r . . nr in r , , .
r - , ._- ._, , , . , , l , i r i l r rL. c i , , r - r l rmir inclu ' .sc nlr , igator i i pr ,optr lset irr1 t t lnctt l t lc c' rnrlnccre, clc la c.manciant crc r, .p<>r l , cr irect,r <lc
" ' Expresi iJu rp,rrr in1991' Bise scu scmna la oslo' in Norvegin' ca rct)rezcntant al pi
rominc, in calitet.ca dc ,,secretar cle stat" (pc care nu r-l :tvca)
scrisoare clc i'tcntie privincl ,,co()perarea t.min'r nc't'cgilnr"
zreristr,r l tr i c( )nstr intcanai : rccl i le c lLrc un, lus i r
' \ lcxanr lnr \ I ihelccl , L- l r rc,s. : rinstr i in:L|ce f I otei contr- : rct l r Ic:
'ai:ry..-',,';
t-*_
E' ' Iii
Atr t ,v ' \ t t \ L\ l r \ l , t , r . t . t r t Tru ' t ' rN Bist ' ;s<:u i
L:unoscut, ca i i epli()gul siu - o anche tri l trtrgi ' un Proces indelung
\ i ( lL r( 'Pr ' t3tc ( )r. l xmlnxr- Pxnini i la prcscricrca vinovi;i i lor' ca 9t <'
i !1 rr t r r : l l )Pnce
irrpr>rtuti lor clc clescLrri f()xice, inclit-erent dc pozitia diferita rr
St'rviciului Rom'.ln rlc Infrrrrna;ii, care sc ficuse, din rnotive
;ricioclatli precizatc, parttzanui acestor opcratiuni care de lhpt
Itcntltll la siguranta nationali. Pe linca aceasti ,,atitudinc curajoasa
;i corccti", un cuvint greu c1e spus l-a avut pi recomandarea unujrneml-ru cu greutater al cabinc:tuhri: ,,in aprilic '91, cincl n. aveamministnr al transporrurilor, sri-mi propuni viceprim- ministrr-i l r leatunci, Anton Vitigescu: <l)omnule prirn-ministru, vi ac{ucei-ieminte de Traian Risescu...>. 'I.ic: <I)a, aminte;tc-mil. r\r,eam crgrcvd sdlbatici la CFR, c<>ndusi de un clomn Siromascenco, carea disorirut [...]. Vdtigescu spunc: ,<Ilatdef s.i- l nr:mim pe Bdsescu,uite, are curaj, si-l nurnim ministru la transp,rtr-r6>. ,\ducincltr.-miaminte de povestea cind s-a opus SRI,r,ilui (sau aga piree), arnspus: <Da, domnule, e o solutie>. l,-am chernat ; i i-am spi-rs: <Uiteclomnule, te numesc nrinistrul transporturil'r, prinra ntistunc c sLstingi conflictul istar>. N{i-a spus: d)omnr,rle prim-mJnistru, dacaam sprijinul clutnneavoastrd., eu nu arrl nici o ezitare>.."
Prima misir"rnc a lui 'katan Ild.sescu a fost o rcupiti, eldezamorsind temporar conflicnrl cle nrunci de la C,FR, ceea cea dus la reiuzrrca circulatie.i fcrrviare, dLrpi <; perioatld de sinc.pe,gfeve spontane, clc ar,.crtismcnt sau tnuntate, carc ptircali cd nrrse mai termina. Ajuns ntinistru, s .r .)cupar, dupi un obicei carcavea sd sc impiminteneasci in firea sa, de rcz.lvarea unei ,,sit.lltiilocatir'r" care si. fie confbrmi rangului siu de mirustru, pcntl.u careapartamcnlui prin'rit cle la Primiria (.apitalci in stracla ,-\rgentinaera pree mic. Pc 21 aug"ust 199 1, prin Aclresa l5zl08(r inregrstratdla Secretariatul General al Guvenuh-ri, 'fraian Bisescu a solicitat,sub semnitLtrd, rcpartizarea unui apaftamcnt coresplrnzitrir insucure$dpentru femilia sa, care, ardta cl citre paulJerbas, secretarr-rlgencral al p3rvcrnului. ,,se compune clin 5 pcrsoane,,, locuincl in'^ueea Zmcurei nr. 2 c{in (lonstanta inrpreunzi cu sotia, cloua liicc
:L:it".i", B'isescu l)umitru. Cu operativitare, a pruxit o repard;ic
uuar a cloutt zi, pcntru ri vili situati in Rulevardul r'biatorilor, la
-
i29128
banalizare a rdului ptod'us, prin inclelunga se repctare publici ;i
manipulare polltici. Rimine, in sine' ca fapt istoric' doar reaiitatca
- ci c-r parte a ceea cc oclinioari insemna "avuqic nationali"' flota
comerciald a Rominiei, a dispirut firi urmi'
Vila domnului ministru
,Anul lggTnuainccputsubbuncausPlcl lPer l
guvernul Roman' O indelungati.grevi,pc cnil; ieratl Ojl::1:t
f.brrrrri., clc le Rcgronala Ia9i, cit 9i alte conflicte :tt
*:":u
dimensiuni mai reduse aJluntau un an al protestelor slndlc
grcu dc pnut in friu, in condi;rile in cnre marilcr centrale sindic
erau cleja organizate 9i func;ionale 9i i;i arritart deia for
i.r ur*" g..rri,i ceferigtilor de la lapi' cat.e tefurzarL si reia lucr
la 21 t-ebtua tte 1991 gur'rrnul inregistreaza prima clefccpune
ktfl z\urel Stoica demision"azd din funcga de milistru cle
pcntru calitatea vicgii 9i protecfa sociali' rim'inind ministru
portc,fbliu. () luni mai t6"rziu, pe 20 martie 199f in plini gedinln
(,;.rrr.rrt, Anton Vitigcscu, ministru cie stat insarcinrt cu rrcli-"ita
inclustt:ial'i 9i comerciali, Theodot Stolojan' ministru de llnange
Nlihar Zisu, ministrui resurselor 9i indust.riei, i9i prezinti clemrs'
ciin fr,rncgie. Cauzele mirrurisite gin de ritn-rul prea lent al refor
l,a cererea prim-ministrului Roman' ei au rimas in funcpc'
era cviclent ca se lmpunee o noui rcmlnicre guzvernamen
carc si revigoreze 9i eiribeasci misr-rrile cic rcfc,,rma' pen
reduce perioacla cle tranzitie 9i inercntui ei impact soc-ial nt
Rem,tnierca s-a proclus la 30 aprilie 9i i-a oferit lr-ri Ttaian Biisesl
e;c,a'z|'cle a promo-"a in fotoliuicle ministr:u a1 transptlrturibr,P|j
Roman povcste$te cii ascensiunea lui ca memirru al execntirulul
ciatorat in prlmr.tl rintl bunci impresii pe care premierul tt"T,',
o aibn in lrr-u -o,l.tlui
clecis in care llliscscu rczr>lvase pr<r
Er
1.10 Aol. , ' t t r . r r \ I \ t \ \ t t t l t t , \ t , t \ B ' \s i lscu
nt. l lTr i j fu l 51. i r - r t r , ru l c()nt fact Pcntr l l v i l r r t l i l l \ r t ; r l " l i l , - , f s i in hsl
fttcativa nr. (r0 165, clin 28 au{rust 191) l, s-rttL trit trt ,rc. lt ' :r; i rrlcntiLLni'
acfiil fiincl semllat de citre Traian llisescr-r.
\rila clin bulc'alcl.rl ,\viatorilrtr 57 ert clt rltl.r'irrtt ;i1111,rrsa
st marc ($apte cemerc plus dcpcnclin,te , insurnrirlt l L ' l( ) rnttri pdtmli '
garaj ;i griclini, thli de ccle patru (:amere' cit 'tr'':r
:tPrrrlmcntul
clin st-rec-lrr Ar,qentina, Ia care a ienunlet). lmobilr'rl :t tost construit
clc ;lictorila Sabincla Neguiescu, inlintc cle rizboi, cr-r un irnprlLmut
g2ranti.rt cu ip<tteci rlc citrc p:irintii slii. clin.l rcgirl.rr.rl c,,munist
ciuta clrsc pcntf u noii,,clemniiafi", e..l a fost confiscati si re partizati
ptin gospoclaria c1e Parti.l istoticulr-ii pro-ctlmunist Ion Popcsctt-
Pr-rquri. Dupi 1989, doamna Ncpptlescu a inceput dcmcrsuri pcntru
rcclobinclirea casei ()cupate cle Trlian Biiscscur, inclusiv o ec{iune
i,clecatclreasci. Firatelc clttarnnci Netnrlescr-r, ctlI l( )SCLrtLrl rcqizt ' f
Jcan Ncuulescu, i-a scris un tnemoriu lui l"n l l icscu s r) i l j lrte
p(j sor.l sa sd redobinclcasci -imclbilul ' LJn alt nrctntrritL, trxnsnlls
prcmierulur air_rns la Petre Roman a bencflciat t1c uu rispuns in cloi
peri: ,,ntr pot stl- i iorgez si iasi rl in casi"' NIL s-x Puttlt ntci rrunci
cincl, in {inal, printr o decizie clehnitivi a ourqii clc i\pcl, secfa a
iTi-a civil i , r l0arnn:r sabinela Negule scu a recl0binciit casa*t"'I 'raian
Fldscscu rciirzind multi vreue sd o piri isclscrt '
in lcgiruri cu obtinerca iocr-ringekrr clin [Jr-rcr'rreqti' s a
alltmat ci nu avea nici <lrcptul si prirncasci reparride clc la
primtiria (-;rpitalci gi r-r-ici clc la ljonclr-rl rlc st.tt prin qtrvern, cl ccl
mult O ktcuirrla dc serfi. iciu in calitate cle ministru, contmctul t le
inchiriere pcnrrLl imobilul clin Ar-iatorilor 57 {iincl nul clc clrcpt,
confi)f irr l.cgii 5 / 19i3, cerc nlr pcrmitca rlctint rcl c.)nc( )mitcnti
a rkrtui krcuinlc cle la s1at, cr-r atit tnai mrLlt cLr cif n()1111 ciisi '
pcntl:u cefc plitcll o ch_irie h-rnati cle numai 7J'19 lci, cfx pl'ee nl,rfe
pentru thlnil ia sa cle cinci pers()enc, clc;i Leuca prcve<lca o norma
locariva clc l0 mp pentfn ftecarc mcmbfu el t iunil icr. \Lil mult.
': /,iitn/ ,fu li ii/tet,7 mai 2(107
!il
I i \ { \ I l ls {J l ' : r l t \
i r r l r Lrrr l ' : IP()r t d in 1993 el [Lr i lon I lonccscu, setul ("r- , rpului c lc( .ontrol al Prjm-ministrulLii, lJiscscr-r a tirst acuzat pentru thls
inrclcctual pi urz dc fals, intrucit ,,e inscris ficur' ;r pe t}liscscr,r
l ) r r r r r i t rLr . etr-st inJ c: i f :Lce nrn( r l in t imr lLc. in scnstr l l , rcet t r , . in
relLitatc, Risescu Dr-rrnitru, irrrprcuni cu sotja sa, l l icna, locuiesc in
(,onstanta, Str. Arcului nr. 2, bl. (.3, et, 3, se. .\, ep. l.3 irrtr-o rrnif ltc
locetivir compusi clin 2 camere, pc carc ar,r cumpiraf-o (confrrrnr
contrectului cle vinzare nr.4089) la 5 martie 1991. Pirinli i lui
Tnian Biscscu krcuiesc ai in prezcnt in apartamcntul respcctiv,
plitjndu-gi obLrgaf ile de intretinere a jmobilr.rlui atit La asocietia de
krcatari, cit ;i la ,'\clministratia Financiari. Ilste evident cleci ci in
sens locativ sunt doui familii ilistincte, mengiunile ficute de'Itaian
Bisescu fiinci flctive"sr. Scanclahrl .,cascl()r" lui Traian llisescu era
insi abia ia inceput, pre;edintele RomAniei dor.edindu-se, dupi
cum \.om vedea, un adevi.rat ,,campion a1 locuingekrr luate ilegal
cle la stat" 84.
Dupir cun'r arati rap()rrirl citlit al lui I'Ioncescu, ptoaspitr,rJ
ministru al transporturi lor s-a ardtat gri juliu qi cu prr>tciati i sir. i
cLin ininistcr. i-ui (liLin Nfarincscu, cclebrul ,,Shogun", pe care l-a
aclus dc la Pll'fR()NIIN la secretalratrrl cle stat pcntru frtflspr)rruri
navale, i-a obtinut Lln apertamcnt cu 4 camere in Piata \iictt.rriei,
bl. i2, et. -'1., pe care ulterior acr:sra I,a cr-rmpirat. cic;i m'.ri avea ()
alti locuin;a proprictate personall in (.onstanta, liind in :rcecasisltllatic ca gi Illsescu. J.a fel a flictrt in cazul secrcrtLrului clc stlitNlihai Screscu, care a priniit un irplrtrment cu 4 car]trlre in Il dullancu cle Iluncdoara, cle asemenea cumpdrat ultcriclr de fericitulchiria;. $i el avea insi rvcr un xpxt txrncnt proprie ratc pelsc,n:rl i iin (ionstanga. 'I iaian lJdsescu a pus chiar Fostul sir-r ap2rrrntenrdin stracia Arsentina ,,1a clispozrtia lui $uteu (lonstantin, cLilectoracljr-rnct in Nlinisterul 'fransportr"rrikrr", deqi ianrLlie $r.rtcu krcr,rir
"' Eueniztenttt/ Zzlei 18 noicnrbr:ic 19938a Na|ional,16 ttbrtrerie 2(X)5
m-*-
--
I : ' L
in ( .onstrurta, t lot l l t l r r l $tr tcul i incl t i r : i t t r l : r t l ] t r r r t ' t r r l l r - r i l l r isescu l l t
lnspectrrratr-rl clc Stat PcntrLi nln'iglr; ir cir ' iLi ' irr lctst din rtrnll i
caz, l fost '.IcLr7llt ,. l in nrlr-L clc ials intclcctr-url si trz cie tlt ls' pentrtr
ci, clc;i nLI lvca atribr'rtii in repart.iz:rrcl clc locr'tlntc' "11 stll-nnat. L)
not ic lcpu-s: i lat( .R.\ l ' t lur 'st i r ' lL l , l l r incrrcr t tcst l lc l i fami l i t$.nter"r
sc c()rntpullc clin 5 Pers()':rnc: so!, solie' clor'r i l i icc ;i un fiu"' In
rc'.rLit l le, srl l i i $utcu lvar-t t loel: cloi copii -- Ir ina;i lr-rLilne' "( 'r-rm
insir norma krcatle cra sensibil dcp:isit i, aparipa a inci r:nut
mer]r l l r l tdcthmi] lc just i l rcr inc}reiereacontrect l l l l l ic ]e inchir tere.(,onsiclerarn cI atestinr-'l faptc netcalc intr-un act oficial crerc a
pror.L-rs c<lusecinlc judclice, 'frailrr Llisc-scu a sir''irqit infrac;irinca
.1. t,rt, intelccmal85", inchcia i loncescu t 'apor-ttrl siu'
L)at plolslnrul nlinistru nu se inctLrce in esumcncrt nrict
cleteli i . Scerrr, igi petrcccll cclsurile cic oclihni clc celc ntai muilc ort
singur in casa cLin Aviatorilot, cici, clup"i propriilc clccleragii' Nlaria
ll iscscu si farnil ia i.an utnlat l;r Bucurelti abia in 1994' in cursul
zilei, inconir-rrat cie cchiprr sa cle ia n-rinistcr' pe cxre c) rec:oml)t:nsltse
cu c.lsc cie l l i stat, lr tfecut la trceb'i '
Pe 17 iur-ric 1991, t Lzbr-lcnit cl it i ntlu o irrcvi gcncrald
a fcror-iariior, in utmlt unor ttct-trulprlrrr.ri legatc dc scmnlrea
contracfului colcctjv cle trunci' i"t '-t"-t t imp rccord' di: nici l2
orc, T'teien Llliscscr-r a rcu;it sir-i intoarci pe ccitrilti Ia n'runcli' spte
-u11.,-i..,, Prcmicru1Lti l{otlan, carc i9i vcdea apteptirrilc irnplinitg
in raport cLr tlclivitirtca noului ministr:r-r al transPoftllrikrr' Int'r-un
interviLl acrltclat ia cloui zile clupi stingetea conil ictr-rltLi ' accste (1in
urmi ar'ita ci,,urcva, clin c:rpr-rl locr-rlui o spun' a fost ebsolut ilegdd'
Vagoane Parfumate
r\ crist:r1 ,, 6li1-s1{ren!i la cr'rntractul colcctir'' de munci' cere trebuia
scilrLtionati ct>nfirrm Legii l4' prin arbittei le N'linistcrr'rl Nl-rnctt
" l:r'tnitttnltl Ztki,2 rlticrrtbrie 1993
':_-l':.i::lii' r. :.:, .-r.i+
E-i**
Aot;r r t t \ t \ l \ ! \ r t ' r t '1 ' l t ' \ t ' tN B' \sr lst- t, \1 r : r t r { ) l ' l l l \ 133
I j '11 , r r r l sc blza pc c lezinl i rnrercrr sal ; t r i tq i lor , dczinkrrr .n l rc
l)r ' ircl icrl l i i lc l i t lo:i i sindicaLi. I)c t irr.rclul pasivitri l i i adrninistrepei r 'n
iriornrrrrcu corccti a oemcnikrr, unii l icleri sind:icaii eu rcusit sl i i
r i l tfcncze pe o prfte clin saiariati in rrcest carr-Lscl al Srcvci". l)ar
fl i f l i srrcces, spunc BiscscLl, cu c'rrr\ '1t1qcrL:r r:t i ,,oal]tenii r ' lcr-in din
cc in cc rnai grer,r cle manipulat". (.a o prcrnicrl, ministrul solicirasc
o rrctiune in instanti pentrLl rc()pcrlrcil pagtrltekrr pfl idr,rsc cle
grcva ilcgald, clc la cci carc o cieclang:rscri (cr,r rctcrirc clirecti lr
l iclo:r-rl sinclical $tethn Sirornasccnco) si de Ir prrticiplnti, prin
rc,tincri cl in salarir-r. r\ctir-rnea avea si rceluci consicierabil prectice
,,grcveLor spontanc'( ;i sli ofcrc o quri bunri de oxige:n unui guvern
asecliat de migcin cle protest. Nlinistrr-ri Rzisescli constata cu aceli
ocazie stercil ,,extrcln cie grea" r-lc la ciilc ferate, uncle preturilc
rlc erploatare eu crcrscut (pr:in scum;rirea cncrgei eierctrice ck: 2l)
clc ori ;i a motorinei cie (l ori), in vrcnc cc sc inrcgistr:au scicleri
masir,c aic volunruhd trlnsportet (e rrerfi, eccsta reclucli.ndu-sc lajumitrrte). (.IrR-r:l era pus, pfactic, in siti,ragic cle faliment. 'Iraian
Il isescrr anunta rczolvarezr pc m()11lcnt a problcn-relor: a obtinut delt (luvcln $terqerca clatori i lor rccici ciLtrc bugertul dc staf rl in 1989gi 1990 (tle 3,2 miliarcle lei), cit si ftrncluri pcnrnr modcrnizrrcatranspt>rtr-rltr i fcrxriar: ,, intormrti cit itori i ci am soLicitrt lkrcareaunor slrnrc pcntru infiastructnra cij i feratc. I{dspr-rnsul a fc.;stfavoralri l , cl:rr nu esre cuantif icet inci, urmerrzi si se gliscrrsciresursele". Nu se prcconizau crcstcri clc turit l clecit la transp()rrulde nrarfii; ciiritorii pLitcalr clcocamclarii risufja lini;tigi. $i chiardaci. va crestc prctl l l lr i lerekrr, spunca ministrul, ,,renitLLrilc clinacesfc crestcri nu sr-rnt clir i jate critrc innoirea parctrl-Li dc v:rsoene,ci sunt l irkrsitc ca si act.rpclc str: ict cosfurile rle cxpk.,rtare ale cli i iferate. Nr,r ne pcrmitcrn si puncrn in sparclc cril:itorului costurilcde modcrnizare, rlc anr.'eretrrir, ci, pr-rr pi simplu, sii purenr sri ncacoperim costlrri lc c1c cxploatarc.,B.,.
"tdeuinri,22 23 iunic i99l (intcr.r. ir i rcaliz:rr rlc (-i.ro (. iolcan;
' r i
-"Aottv, l t r , r t , r l , \ l \ \ I I l ' l ' l (11' \N B'rsoscu
r \ l \ l r i l \ { l j ' l i i \
l r inr ' r lc Lnr un, anchcte o iost l r locatr i , iar ,c losarul cu v l rgoanele
r l i ( )st l r fczrr f intr-un f i ;ct pt i fu i t , : r l : i t r - r r i dc ccl e l f - lotc is- .[)cntrur r irnporta dir-r (]crtnanJa vagoanelc ,,par:ir-urtltr:",
SN(.lrlt x cxportat nu mri purin clc 27.1183 ronc cle sjnii clc cale
lcnti uzirt l l , acopcrincl asttel evansul clc 1.596 drn suma tofala:r
imirorrulr,ri (10.714.54.1,(r3 dolari), in urrna avizr:lui cle cxporr
1035 clin 23 iulic 1991, solicitat si prir-nit de cle la l)epartatnentrl(iomcr,tului F.xterior din \[ inistcrul (-orncrtr,rlui -si Jirrismr,rh-ri, cie sisinqurcle ordine al Nlinistcr:ultri (lomertr-rlui gi l"urisntului prin c:lrc
sc inclucle ,,sina uzatl i" pe l ista rr"virftrrikrr la cxpr>rt sunt c{in lunamxrtic, rtspcctjr- rnei 1!)92. Prin acestca se prcr.eclc-tr ult continqentcle cxport de 400.0()0 tone 6cr r. 'echi, inclusiv sinc trzatc. in rrriul1993, sine cle calc fi:rati a fost interzis:i la c-xport. $inelc aLr tirstvinch-rtc in 1i)91 cu l 1l"t ))9,/1'nir c:itre rrzine[e germane'I 'hr,crsscn,clar la Ilerl in s -a inclus in contract un amendament privind r)bligalirrvinzilorul-ri cic a suporta toate chelnrir: l i le pc parcurs ir-rtcrr-r, pinila l ivrarca mirfi i la ltordul navci. (.ontr:acrr-i l a intltt. in visoarc la28 iulie 1992. (.olect:rrcr l inct rrzirtc, c()ntr:rvalrarca ;i transportulci la navi 1u c()strtr 332.8()1.(122 lei, incluzlin<1 incircarea siarmarca nevci care a transportat sin:r bani pierclr-it i cioar printrun ,,ardficiu" conrracrurrl" ,,( l i t e picrlut SN(.lrR la aceast:i :rfaccrcgi cinc va plit i t i :r lcle spar:tc?i [)1. IJrisr:scu 5i cei carc I-rru ajr-rtar r:rc.Nu-i intrcabi inci nirncr-ri, sc .u'ede", scria cotidianul ,\clevlir-ul in24 mai 19!)r1, in vrcrrlc cc o ,,alt i partc 1r prcse i" urita cd 'fraian
Bisescu a l irst,,ncuzat rniqini cri hr caliratca c,l insuh-ri t ic minisrrua fortat pe 'I 'cotlor ()roz,a,;ef al Dcpartamentullr i ' f i-ansporturi
eroviarc, sa semneze Lln contflrct carc prcr.-cclce ecl'rizitionarcrirclezar-antajo:rsi;rcrrtrtr Rornilniir I 155 clc \.agoxlrc clc cale fcratri clela firma scrmanri <\\hsgonbarrf ()cterrlz;>.Trccincl pcsre thptul crinu s-a Putut probrr calitrtea incloiclnicd a vrrgoanelor gcrmane, cLlatatmai ntult cp cit clc slnf leccsll.fc (lFR ului r 'r-nfrir fr.rnqnr)fful
" AdeL,inr/, 1g nri 1994.
. . :+:- : ! , i : ,1. . -
135l . )4
Nr,r s- l l int implat ^9^
i " t in lpr ' r l r r r i r r is l t ' r i l i tuh' i i s iu '
regia (-ai lor l reratc a rcal izat un mi ls iv t r r r l . r ' r t :1t " tS' ' ,11:
c le c i lator i (155) c l in Gcrmlnia, a c l i r ( ) r t :ontrelal t lerc a tost
ul ter ior ac()Pe r i t i inch-rs iv pr in crcsterca tar i tc lor la t ransportul
c1e cilatort, care PLrr 9r simplu au cxplo{lT t clupi plecarea lui
Traian l ldsescu de la concluccrca Nlinistcmltri ' l 'ransporturi ior'
Nlinistrr-i l nu tnal era, clar SNCi-R e rimas cu clatori i de peste
125 dc milioanc dc mrirci germane' clatori i ce au iost achitate'
esalonxt, t imp cle cinci eni cle atunci incoltl ' Vlgornelc importlte
nici m'icar nu erau noi, afl inclu-se in circulalie in Bulqaria l i
fosta (.ehoslovacie, 1ar cxpcrtiza tehnici a dc-iegagiei SNCFR a
proPus si nu se rcii\ l7'eze acest import' descoperind ci aceste
vagoanc au si numeroase clefecte' ( 'a urmare' Teoclor (itoza'
p.-^t.,rl. i .L...t,r, al Socict')1ii Nagionale de ('ai Fcratc' nu a
aprobat accst lmp()r t - ceea ce a cfus la intrarea sa in conf l ic t
cu ministrul Tratan Il iscscu' care I a 9i demis' nunlindr-r-1 in
lo.ul si., pe Autel I)um trescu, "omul siu de increclerc"' cate
reia rl isculi i le pentru teil izxe't importului ' Fonduriie necesare
pLdii i avansulul s-ar't obfnut prin f '{otdrirea Cluvernamcntali
847 ci in 21 decembrie lggf iarc stabi lea c i 115 vagoane (au
fost , in f lnal , 155) urme:rz i s ' i f ie importatc 5i aproba alocarea
a 2 miliarde clc lei cl in f irntlul specitl, constituit Prin vinzafea
it,.ni, ' , i . l ,r, construitc din ti 'nrh'rl statului ' I)ar 1a inceputul
rnului 1.992 o ct lmisie senator ia l i a socot i t dtept "nclcgai i "
uti l izarea accstor fonc|'rri ' iar suma pentl 'u evans e trcbult
si f ie acoperita din incasdrilc valutarc alc SN(lFR' obtinute
prin vAnzare a de gini de cale fetati vzatl ' Primele vagoane au
intrat in gara in c-lccembrie 1992' Ingincrul Aut:el l)umitrescu'
pre seclintcle SN(lirR, 11ecl:rra irn;rortul nc'ccs11r'1lL'n:ttr tU -tt l]:
,,r ' to ".. in clotare \ ': lgoane ce pot circula cu 160 km pe ora
tri vagoanelc CFR "t'-tt
tt ' i t *i 'o' itt '^tt" in febru t 't ie 1"1,93;
l,rrpJ.t.r.^ttLl Gencral a1 Polilitri' t)irecqir Tl,ttp?til-ll-,i
dispus efectuarca unor exPcrtize tchnico contrbilc t: lt ' t ' : t::1
achiziqionarca vagoaneLot dc cil ' i toli t l ir l (]crmania' l)upa
n_
IIT
136 AouvAn,r'r,r lr lt \ A Lt t ' l ' tr,tt r: l lJ,rstlst;t
pe rutele intern:rtionelc, lcr,rzatia cste l iPSltx tlc f irrlt l , l)cl ltrtr ci
actul prin care sc pafait l iacere'.r a fost incht:i l t Ie .l0 troictttblic
1990, iar'Itaian l l iscscu avca si devini ministru abia la I rnti
1 99 1 !" (f:.xpras, 23-29 noiernlrrie 1 993).
Iiostul ministru IJirsescu insLtgi. a rispuns, in 1994, acr'rzeti ikrr
aduse in Parlament cle raportr-rl (lomisiei Anticoruptie, rcclactzrt
gi sen-rnat cle Rornul \bnica gi al;i 6 parlementari clin coaliEia
guvernamentali: ,,in Raportul \bnica frElrez 1a l<lc tle cinstc in
chestiunea achizi;ionirii vagoanelot. Nu a.m si czit cle a clcmonta
(pcntru ci. e r-rgor <lcmontabil) actz^t; adusi. Dar inaintc cle asta
al vrea sa iac citcva referiri directe la clate din acest raport. (il"riar
in primul paragraf, in Raportul Vonica se spt-lne un adeviir absolut'
Cdiie Ferate Rotlit-rc, prin SC <Nlecanoexporlimpoto, a incheiat
la clata cle .10 noiemltrie 1!)90 un contract cu <\Xhgsonbau fJautzen
Gn-rbh> dir-r (lerrnania pentru frl 'r icerer 9i l ivrarea a 115 vagoanc
de cdlitori in -u'aloare clc 113,137 mjlioane DI'{. De fapt, au fost 155
vagoane. in Raport, ia numai cloui pagini mai incolo este depozitia
actualului 5cf a1 Departarnentuiui transpornrriior feroviare, C toztt
Teod6r, cate clcclara ca, la stirtrinqele hrmei gcrmarie, rnilistrul
transporturil<>r, 'i'raian lJiscscu, a f]cut pr:csiuni trsupra 1ui pentru
a senlna contractrl de cumpirare a acestor vagoane. i\sta declari
'Ieocl<-rr ()roza;i aceasta preia rapottul Romr-iL Vonica' L)rccizez
insi ca eu afn cler.cnit ministru al transporturiior la deta de 1 rnai
199 I , pi astfel acuzatia adusi cadc de la sinc"38. Cu abilitate, Ttaian
Bisescu a ocolit insi fonclul problemei - in contracrul rnifal era
vcirba cle ,,fabricarea pi livrarea cie vagoane", dcci dc importr'rl unor
vagoanc noi gi nu scconcl-}rand. ()roz:., fostul clirector e1 SNCFR,
se impotrivise fh1:i clc acest impor:t c1e vagoane deia uzate, in
e\plc)atele, prin modificerca contractului anterior semnat de cdtre
reprezerltantii Rcqlei 9i nu fali de importul in sine, cu atAt mai mult
cu cit solicitase ?lceste investil.ii pentlu modernizarea ilfrastructurii
Ed l : . teniurntrr / ' / . i /e i nr . i6() , 6 rrctombric I q9' l '" -I'eh.qra.f nr.31,28-29 februarie 1992
l \ l r t r r r s {)r , r r l t
rlt ' lr:rrrslrort feroviar. I)rr nrL prin cunrpirarea rle vagoane deja
trzrrtr:, tlin carc CFl{ ui avel clestulc. I)e altfcl, }3.isr:scu a refuzat
si-;i asun'rc orice rdspundere, clegi intreaga o;reratiune rle import
rlc vlqoane seconcl-hancl, ca gi cea rJe export a girrelor de cale f-erati
(cerc, dupd unele surse, nu a fi rst tuprt:i, c.i reconditionati gi utilizati)
s-rt rlcrr,rlat in trmpul minsteriatului siu. In vrcmea cind rispunclea
accstor acuzagii cu privire la pagubele imcnse ldsate mogtenire
SN(llrl{-ului clin vremea in care a fost minjstru, l'raian l}i.sescu
cra subiectul unui concertat atac clin partea puterii pedcseriste,
pcrmancnt hdrguit, atit datoriti acestui scancial al ,,vagoanelor",cit rnai ales pentru soarta flotei comercialc a Rominici, a cirei
dispariiic agitase incleajuns spiritele pi pcnrru care se cerca, rormai intens, pcdepsirea cclor impJicrp. in fata acestei of'ensivernedilrt icc, putcrca gisise un bun prile; sd-l arate cu degenrl pe
fostr-rl ministru Bziscscu, a cirir-i opliune penrru aripa FSN-uhri luiPctre Roman fusese asumati printr-cr declaragie publici din vara
anr-riui 7992, ceea ce-l clasa in rAncir-rl inamicilor politici.
Dar experimentanrl ,, lup de mare" a depagir gi aceste
ilrccrcdri. Pe lAngi nccazud, il lcgar.r rnultc arnintiri plicutc de
cariera sa ministeriali. 'I'rebuie spus, m'.ri intAi, ci pe pritcursul
acesteia s-a ferit szi-si afigeze bunistarea c.leclarati mai tArziu
rLmpotrivi, intr-o conferinqi clc prcsi telcvizatd, oLricei pe
carc I a irnpdmintenit (ministrul Bisescu {rind una clin ccle mai
lct i rc prezr 'nte in rrr t , l i r , in comperar i t .crr col t .g i i d jn celr inctc lc.
Roman gi Stolojan), decluir cd averea ii este ,,<lestul de modesti",
el minclrindu-se dclar cu magina sa Audi B(), cumpireta in anul
1987. Dar dezviluiri f icute presei de marinari de pe nava
,,(Jil irasi" intoarsi cljntr un r-oiej jn lunr mai 1981, aritau ci
aceasta transportasc pe Lingi mrirful ' i ; i un Aucii B0 nou, pentru
proaspritui ministnrse. 'Iraian Bisescu igi respecta ranppl, dupd
cum s-a vdzut si cu mutarea sa clin apartamentul de pe strada
t - t /
IGII
!33 Anr, : t ' t r r \ r \ r \ r \ r r r r ' l n\r \N I l , \sDSct
r \ lgc:nt ine in v i l l dc pc i i r . r lcvtrdul , \ r ' i : r t r t r ikrr . l r t r l r r crr lca fetaf i
n a avut rloar,,problcntc" cLl c()ntrxcttul t lc itrtport:trc rt \ '1lg()rl lel()r,
sall clr grevclc rePctxte alc ccfcri;t i ir)r, ci si ccuslrri rcconlirrtante.
Preculn acelea pctl 'cicr:tc prin vara anrih,rl i 1991, intr-o rizitri in
lr-rsoslar.,ia. igi mai '.rrrinfca prob:rbil partr-rrnul ecelui ,,vrgonspecial" Lllr ,,vag()11-se1on", probabil vcstituL vegon cll crl lc Nicolae
Ccatrscscu cil i toriscr de clolui-trei ori. ( la gi pc timpuri, ,,rcccsulin vagonul clon-rnici sale l au avut rloar clrui pcrsoane -- ;efr,rl cle
crbinct s i inc: i un ins(, t , , , , , . in rcst , ct i l : r l1 i I l { nr t rnbr i : r i , lc leq:r1iei
(directori, consilieri, expcrgi), cafc n-au evrlt rxnqul cuvcnit fcntrrrvagonr,rl-sa1on, ru cilitorit clrc pe unclc ;i cum 3u 2lpucat"'Ir. Ca ()
par2rntezii, s-a afirrnat ci ,,in tinrpr-rl cliscug-ici cu parrea iugoslavi
clesprc posibil i tnEilc cle ati:ascre a tr"rrigtiLor clin,trrrr rcc.inri h noi,
clornnul Bisescu ar 6 spirs ci scrvicii lc in furisrnul lor-ndnesc sunt
F<rarte proastc". (.cca cc, in icincl, cra adcvirat.
Incepinci cu 1993 ;i pini in 1996, cancl a fost supus
nnmcroaselor at:rclrri 5i arncnintiri rlin partee puterii pcscciiste,'fraian Bdscscr-r le-a ftcr.rt fa;,i, aparcnt, cu dc't:rgare gi seninitatc.
Pirea Lipsit clc tcmeli f'a1i cle t()t cc '.1 spr-rs gi a iacr-rt czr ministrr,r al
transporturilor. l)c frLpt, pern.r:u-rentul til-al crirei tintri migcitoarc cra
l-a strpr-rs afunci unci mrrnci intcnsc gi solicitante. (l incl in 1994 Nlaria
Ilisescu e vcnit la lllicrrrcsti, tanrilia rcuninc|-r-sc clin nou, l-a gisit
pe solul sir: Traian t()cmai in accasti siruafe. Sogia rcmemorcazit.,in
intcniui clcja citat, starca lui rlc tcnsiunc clc atr.rnc-i: ,,chiar am'.rvut
unclc ncingclceeri; cu yi fctele', cincl r-cnca sotul acasi, nc cl-rccam
clupd cl in birou. $i el sc (ncr\-rr. lyr lur tl, rsrrclc gi plcca in alti partc.
llra obignuit singur". Plrtcrca, cum se vecle, ate intocleeuna o parte
ascunsi nici pliccrea gi parfumul irnbrigi;ririi si nici neajunsurile
ei nu ptrt fr impir'5ite. f)rrr, pe linsi acestc neajr,rnsuri, cr-rrincl'ftLian
Bisescu avce si intrc intr ( ) 11()Lli i c(,nfi 'unti lrc, din care nu a iesit nici
l . : r l r : i rsr iz i - ccr cu rrnrbr, l . [ r i , r l | i r r l r r r l r t 'cut
'\' ,lletr)ru/,22 23 tunic t99 I
C,tpr.rorut ru:
Umbrele trecutului
io ,rrr,ro cdntl pe /a innpata/ anu/ai / 992 Traian [)iisesca,tti,t prab/ente /n mini.r/er, r/in ,nriciurt (.'uu,.ritt economice a .\.enrtltr/ttt,care socatise drept ,,ne/ega/i,, Hotdrirea ie Caaern pentrr.t cantpdrareaactgoane/or -reconc/-hand din Germania c/in lont/a/ acumalal pin u,inTareahruinte/ar de stat crilre cettileni $ ministra/ rc straclaia -ri ohTind aprobareat. 'ra finanteTe auan,t/ /a canrr/lcr rlin uinyarea /a expori a ,rine/or de careferatti, o c, /o/a/ ubd ne/ini;te, pdnti alunri rngrol)ahi in cc/e nai ,otr,rr)r,,nzhere a/e rztemoriei, i-a indeptirtat penlru o ,rerne atenf a de /a chutiuni/erarente.
"lcutzt, confrunta,ea efti t/tlrt ,o.uri pentru e/, nertaiincercard pinti
ittilna " nu n indrirdrttici din przr/amenr, (',utern .rau sinrricale cdre su,pt/neail rtrettluri/or sa/e.nnerciah, nu,tife ,,refi.tnza in tran.porttti,, (noi/e,,cozttracte" a/e naue/or rlin fo,i .rau ,,inueslilii/e in infntnrnctu)a ,\ ixi(T;Il,),ci cu cet'rtJrlrii t/tip ti ltirn,g/,:./.r, t/ar mai paternic cleilt orice om ii $itea ttct*nin ca/e - "fraian [Jrjyscu lrehaia rd_,ri inJrante propna/ lrerul.
,rSufsa,.
in 18 februarie l()92, ziarul constingean .fele.graf incepea
publir:area in serial a Lrnor nume dc informato' ar securitdgii,pr.venincl, clupi cum s-a rdmurit lrlterior, dintr-.n fegist-ru special:rl cvic.:ntei ap.birilor clate .e conclucerea locali cle p"rri.{, l"-qolicitarea Inspect.ratr-rl'iJutlctean crc Securitate, pentru a fol'si cainf<rrmatori a'rimiti membri cle particl. Acestea crau'zanteJe, clupicc Nicolac ('ca*gescrr a interzis ra inccputr,rr nnilot,70 ca membrii
I
E
t-+0 4.or.-r , , in, l r r t r , \ - l ' \ ' \ l . l t i t t t t i : , l i i t : r t
P(. l l s i ml l i f ie t -ecoLr l t i sr lLr uf t t t i i r i t i c lc pol i l r . r : t r - r ' t l . r ( i , r r r t r r r t \ l . r
f i r i evizul c()n. lLrcct i i l t>cl lc c1c pxf t ic l , dc h nirc l i t r ( l ( ' fcx l r s l l t r
el i\ |-rnicipir-rlLri l lucurcsti, in [r-rncqic cle dr>rntcil ir-rl rcspectivilor'.
,,I. ista cu infbrt]-ratgri i Sccurit i l i i", cxrlrSi elin acest RtE"rlru t.tt
pcr.rottrttle lln rrindil/ //ten/!)i/ar PCR penltLt c.//'(. t-.t ddt aprr',buret .rti
lpryinc /////t/,d (/e .lt:urrihtle a fitsr cleschisd dc le prirnui nullar al
scriah-rlui cle ,,I} isescu 'I 'railn - Nlinistru al Trlnsporturi lor".
.,\u urmat, in episoedclc u1'tndt.()arer ; i ali i i - nrltabil it irt i l<>cale,
clar gi pcrsonalit iEi vrzibilc, Putcrl l ic l. l lcdia.tjztrfe irtunc1. Prccum
scnatolul l"DSN (viitorul PDSR) (Jtreorghc I)r 'rmitra;cu, fbst
prof-esor rle istorie ineintc cle 1989. in clebutul sctialului cerc lr
tulburat noptilc multor c()l lstintcni clc vazir, ziarul public '1' ?ozr\i^
19 clin fergistru, r-tncle sc:r{la nurneler Biscsr:u'l 'raian, date sa de
nast()rc, mcntionaree loclrlui clc nlunci la Vri:mela in care a first
raci.rlat (ILfjr\l NA\rR()I{ Oonstrrnqa), cu mcnliLlnex c''1' estc
,,surs'i" cl in t lata clc 5 r'roienll>Tte 1977 , ccctr cc prcsupunca cleci
racolarca sn le tnei bine de un an cle la tcrrninrLrca fnstitr-rtului
c1e Nfarinti, cind clcja cra t,f irer navigaror. (.omentarii le ziarului
erall crxfren-i cle clure la adrcse lgi ;i, f:ita incftrilli, au ar.r,rt thrul
sli-l tullrure, clar nr-r atit rie n-u-rlt c..lt r:pisodul dit'r trccr-rt pe catc il
evoclr. Nlomcntul era r.rnul dif lci l. Sensibil i t igi lc rominil()f lcgate de
Fostli pctl iEic polit ici c()l l tutt isti ertu inci Plltcrrl icc, iar in rceee;i
pcrioaclt scn..ltorul lt ir:.rnist (.onstantin Ticr-r l)r-rmitrcscu inccpusc
bntriiia sa pi-rblici PLrnrrLL clcconspir:rt:ea Securitiqii, cu o largi
slrstinefc publici, allrrnind ci etita \rrLrl-1tc cit nu vgt {r publicatc
nlnlclc infbrn-ratoriLof ,,tara asf,t 1tu ve icgi rl in crizl mc)rali in carc
sc afl i t...1. $ti; j cit de pcricu.logi sunt iniirrrl:}etori i? L,in infoi:rnator
poxte ail l l tgc ministm sau nitropolir, r ler nll va plrtee fl nicioclati
nn om cinstit, l i l ;cr gi dcmn. ve 6 tirret cic forqc oculte cerc nlr
se mai ytic in miinile cui se g.iscsc acLltl ' I". Ziarul const'. inlean i$i
fi-rnclamcnta cle me.rsul pLrblicirii mrt.nclor cle in filrmatc)ri tocmai ctl
aI:irmlrtie, itr excmpiul rninistrr-rlr,ri transP()fttrf i l()r crlr c()nsi.1cf1tt
t lrcpt Uriitor t i in accst purtct rie vetlerc: ,,f irrt intl () cc)niullcfnfi
, \ [ r r r r s i ) r ' r r r r
si-t rlcl i lrr i i ;rr r>ral.ri l i , cri icincl in piciourr: c()nstl intc, clistrr-rginrlcapacitl i t i ( lc trtn-sp()rt (r.ezi nrrvl ,,I3irr.rintl"), shuririnci in gapcacont&t.rnai l r . r : r ru lu i , . \nghciescu, pcrmanent obscclat c le ic lceapr-rteri i, turnrir,nrl iJrisescr-r se catird cr.r repezicirrnc in crircilenoii stl ipliniri. l)cnrrncrzi rezultatr-rl r_rnci grc\.e a mefinerilofsi der' ' inc, la scur:r t imp, n-rinistrLr al transporturikrr. Der aici, inacest punct-cheic, sc pot obtine lrenelici i grave gi intecliatc fir ir iscr,rri. Pertc pcntru r-rnii, partc pentru alt i i . inchiricri lc c1c nave 9ivanzliri le eccst()l l se cl<;r,ecicsc a fl slrrse c1c, r 'cnit 'r i fabuloase"!r.1\crcastrr em pcrce ptix t impulr-ri gi a ccbr tl in or"a;rl in care locuiscatit ia ani asLlpra asccrrsiLrnii ' Iui ' i 'raian l3lisescr.r -- clin Constant:tla Brrcr-rrc;ti, r l irr r\ lcee Zmettrei ' in Burlcr..ar:clul r\viatori lor, de lalnspcctomtul Navigatici Civile 1e \l inistcrul' i i .a.nsporturrJor.I)in car-rza scar.rdaluri l.r lesete cle i 'str:rinarca fl,tei, ccinclit ie incarc t()t mai rr-rult i marinrri ingrrpau rl indurile s()lncrri l()r, la caresc arliuga ;i rrccsta al presLrprrsei sale colabc.rrir l (Lr Sccuritetcrr,Blisescu devenca irn;,opr.i ler in ptopriul orag ceca ce, probabil,l-a clctcrminat, atuncj cincl a fost cazr-rl, s:i nu si e' lcagi (lonstanta
clrc:1 rt cirt--trmscriptie clectoraLi la clepr,rnerca c:rncliclzrr ur-ii pentrr-rrun loc cle rlcpLrtrrt in I)rrianrentlrl Rominiei, ci tocmai jrrciegulVeslLri.
Firi incloi:rl i , sctnclaL-rl pr-rblic izl lrcr-rit in tcbrr-rarie 1992 inLegdtLrri clr .rccst aspect nebrrlos din proprir-rl lur trcctrt nu prrterlsi rimini fi.ri o rcplici. in celc cJin irrrni, clupri nrai bine cle olur-ri, Tr:rian IJisc-sctr a confrrnrat cohborarea cLr Securitatea. l-asolicit lrca unuJ lcporrcr, ,,minisrrrl lJisescu a corrfirmat ci asclnnat () seric cic note inf<rrmatr'c, in pcrioach cantl ' tcuf,a tuncprclc con-ianclanf cic navri", aratri cotidianul'l e/e,gntflt B aprilie 1992, ca gimotir, ' i ,r l invor:rt pcntru accastd colaborarc, cilre s,a ficut, ch_rpi cumafirrna 'ftaian Llirsescu, ,,confrrrm prcvcclerilor Legii 23 lprivinclsccrctul cle stat - n.r-r.l a fcsirluhii ccuugist". O ltrni mai tdrziu,
t+ l
ipild'lul
lfriiiT,li
lli i 'ii
li
I
tjI
i il rII
' ' ' l l /egtzl m.2i, 18 fcbruarie 1992
ry
l ta Auet \ t t , r r . \ i . \ ! \ \ Lt t l .<r t \ \ l l \ - i r I
r ' ispunzincl la intrc l - ,arc l l , , \ ' lL tcme! i de publ icele: t t losrLrt lot t l rs.
dc Securitatc?" pusi clc rcr,. isttr l..xpres i\Iagazin, l l t inislrul [ ir ise sctr
a afirmet fir-: i echivoc: ,,nu tm sri mi repro;ez nimic 1...1. Nicioclati
vreun c()manclanr clin flrtta rornini nu 5i-rr pirir cchipajr'Ll. ,r\ clat
informa;ii asrq)ra moclului cltm i-a mers nava, ce s-a intArnplat cu
nava, clar nici un coffiandant toman nu a spus ci matinaml cutare
a schimbat 100.000 lei sau ci a vinclut r'viriskc,v nu gtir-l unde, Asta
eu ficut rrlgii care erau tot in echipaiele noastrc""'. ir-ttt. trmp' cci
care putcrau cLtfioa$te episoacle sensibile clin trecutll lui gravitau
acum in cercul de apropiat"i sau xl celor pe carc-i proteia. Pe lingi
echipa dc constinteni, in frurntc cu ,,Shogunul" Cii l in Nlarinescu,
pe care sebaz.n la minister, a avrit griii 9i cle un &rst activist local,
cnr. . f i r i indc, i r r l i , pr in nrtura tuncl icr , x\-us(sc. l , - 'sc ' ,c t 'n lact t t le
serviciu" cu ,,cornancr,antul" Biscscr-r inaintc dc 1989. l)tecltm
sesiza prcsa locald,,,multi lume a a avltt bafti cic I l isescu [...].
Bunioari, tovardqul Buzatu C6nstantin, pini m:ri cieunizj se crcrtar
al (-ornitctultLi judeEean PCR cu probleme ccr)nomicc", care'a fost
nunit le post in primcle zile elc anului 1992 tocmli in Argentina,
la Registrul Naval Rominer.
Firi inclt>iaiir, Trai:rn Bisescrt mai at'ea un motiv clc
autoliniqfire clt pfivife la neplicuta evi)car{i a acestl l i cpisod i lc la
inccplrturilc carierci sale. {,inul dintre <>amenii trecutr.rlui, carrel ar fl
putut s2i-i tulburc '.rclinc prezcntul, pi.ni Ia a-i cl istruge pozii ia pe
care o cisticase cu gfeu pi a-i nuirui toate spefantele pentri-r viitot,
ldmanel in ticere gi umbra: loc()tenet-major Nlihai Avramicles,
ofiEcr <le scclrritate care se ocLtPase de navigatorii constrinteni in
anii '7t1. Numcle lui cste nrcn,tionat in drcptul lui ' ftaian B'isescr-r
in Registrul ut pusoane/e din rindu/ tnenbrilar I'('R pettnr i'tr( 'r'tt ldl
aproharea.rri spiiitte rtanca de ,\'ectritdte. Fll era, clupil ngrmclc 9i tiparul
'r3 (litiri cle'l'e/e.ryf' nr. 85, 1'\
'\ 'l'ch.qtl nr. 8, 28 ianuertc
mai 1992.
t992.
N-[ rrr rr s ( ]r ,r tr : r
1lccsl()r r l , t ' r r rnel t te, c i l l tcr : r - r l c l t rc l t f icut t :ecr l i lerc l t , ,strrsci" , cumeuferrristic crurr nr-rmiti ir.rt irrmltor:i i n.rgnLrri i ei P(,it. r\r,r:amiclcsclispirLrsc insli i le ccva \,relrc cLin (.onsranga;ii, clupa cite se gti:r,t.tu rnai |-rcra clc mr-rlt i vrcme la Secudtatc, f irarte probabil spreLlsLlfarea acektr navigat, ,ri c:lru sc slnttcrlu cu C()nlti int,. i inclirclt i.
Securigtii din port
ln ult imelc c'k>r-ri ciccenii ale regimulrri comr-rnist, laConstrlnta a fu'cti.nat . subur"ritate s;-rcciali a L)ep:rrtamenfulr.riSecurit it i i Statului, cu incli<:ativLrl t- iNI 0757, altfel spus Scr:viciul t leSecuritatc pentru Portul Constanta. , ' \sernenea sen icir, incaclratc:cu trci-patrrl ofileri sau chier niai multi ir,rnctionalr, prccltm in cazulcle fn;i i, in unitit i soc()titc de imp()rtanqi cleosebiti ele ,,ecrnomieisocialistc", ca marilc intreprinclcri, cu pcste 10.000 muncitori,marilc santiere sau unitit i le e cc.rl lornigs cu ,,profi l special,,.Scrviciul cle Sccuritate clin Portir l (,onstanga cra coorclonat, invremca in care ' l iaian B:isescr-r apare cx fl incl racolat ca .,sursri.,de citre ofi;erul ,.\r-ramiclcs, clc citre lt.col. Lrn lvanciu, Llrmatla conrancli (pir-ri in 1989) de l)urr-ritru Nicusor. l.r Sccurittteaportului mli iucr:rtr cipitanul lon Rosiorr_r ; i l t.ma1. (lonsrantrr.r
Dccu. r\,remi<lcs cra ,,pr-oaspit" in ,,munca de secr-iritatc", in carc:nici nu e rl imas pcnrru prca mr-rlrl i \ i fcmcr (cinci ani, intrc 1977 si1982). Dupri cum ar-l r loveclit o invcstisati i fccenrc in arhiva fbsteiDi'ecti i clercralc a l)enircnciarclor, i. care s-n glisit closarul si ' clecrdfc"' ' , clLrpii tcrminarea strr.sir,rlui rnil i tar in iunie 19(t7 s,a angzrjatca mrg:rzir>ncr i:r intreprindcrel c1e irnplctituri Galad, epartininclI)ircctiei (]e:ncrale I Pernitcncierc:lor din Nlinistcrul cle lnrcrnc. i\Fc.,st -selcctat pi adrnis, in 19(r9, la $cciala miLitar:i clc,l igeri actir,. il r r .2 l lucure; t i ( t j i \ { ( . }56.1), pc cxrc:r absolv i t -o in I972,ce,sef j .
promotic pc profi l pcnirenciarc, cr-r uradul clc locotencnt. r\ prcclat
l+l
'" u't'u:grupul.ro/illcs,/L)oslr-_r\r'rrrniclcs/i)osalcecLrc._,Avramirlt:s_intcqral
t++ ,\ i ) l \ . \ l t . \ t \ F\ I \ . \ l . l I l ' t l \ l \ \ l | \ .1 ! I
ia;coala c lc subof i ter i Pcntru peni tenciare c ic ia l l i r ;or ' : r , pr i r r r i i r r
luna august a:lr-ruiui 1977, cincl ace?1sti l s-e clesfi ingat. r\r 'r ltttt ir lcs rl
ajuns ia Securitate, f i ind rnutat Ia InspectoratulJuciclean (.otrstanta
al t\linisterulr-ri c]c Interne, ca ofrter oPerativ principal I la Scrviciul
secur:itate peritru Portul Oonstan;a (tJi\I 0757), unde si-a intiinit
un fost colcg cle la gcoalzr de ofigcri din Rucutcgti, pe locotenentul
majr-,r Decu. I)aci fhptelc coincid cu ccle consemnate in reuistru,
Tiaian Bdscscu a f<rst unul dintre primii ofigeri navieatori pe
care cipiranul Ntihai Avramidcs, clin l)epartamentul Securititii
Statului, i-a racolat.
I)egi f iqur?i noui in port, el gi-a fhcut rcpe clc rclagii,
indispensabile in ,,munca cle sccuritate" - Printre apropiagii
si.i numdrindu-se Ak:xe l)lcnche, getul Serviciulr-ri personal, 9i
inginerLrl lir.rgcn (iavea, cle la IIiFNI NAVRON{ Constanta, unde
sogia sa, Ntaria Avramidcs, niscuti Graur, a lucrat ca desenatot
principal. Din notiri le cle serviciu irltocmite anual intrc 1977 l-982"
pe numele lui Avramicles, rezulti cd la aceasti tlnitate GINI 0757
Cionstanga - DSS) ofigerul,,a lucr:rt in caclrul colcctivu|-ri navigatori
rornAni clin serviciul securitare port [...], undc: a contribuit la o mai
buni cunoagtele a pers()nalului muncitor nevigant in perioacla cit
s-a afl:rt in staqionarc in porturile capitaListe, a reugit sa obfni
n-rulte datc cle interes despre persoane striine ce an prcocupdrt
intbrmative totmele ;;i metodele ftrlosite". A avut 9i dilicultnli.
in cursul anului i979,,,o6teru1 a manitcstat 9i unele i ipsuri in
activitete ce s-tLI referit la munca cu reteilu'.1 informativi. fAccasta]
1ru s-zr clesfigurat la cotcle exitenEclor actuale Pentrll <lepistarea
clcmcntclor aflzrte in atenlia scrviciilor de intormaqii striine 9i
uneori a exploatirii informatiilor de la letealla cu clomiciliu in alte
krcalitili; iniqierea r-rnor mdsuri simplc in dosarele de urmdrirc si
ncgdsirca unor sursc cu pittrr,rnclere pe lingi obiectivele in lucru
': http:/ /rvrvr.v.grtrpul.ro / tllcs/Dosar-;\vramiile s,/closar,al'ramides-
paeini-sclectate/ L 0.Avramities- 1 9ti 1.jpg
M,rtr t s ()r ' r t r ; r
( l ) l ' l , \ [ , r ' r 'u, , ; i . , ( . , i rm:u,) ; insul icr t .nr : i : l t .nr i r . in rrp,rr l r rcr r rn,rrel 'enirrcnrc clir"r problemi, mrti l ' pentru care a fost peclepsit cu10 zilt: i jc aresr clr prest'.uee ser' iciul, i". Dirpd problemcle clin1979,,\vramiiles a r:calizat, seric de,,rccruti ir i dc buna calitate",reugincl si intcrvinzi .,in unele clos,rre clc urmirire infcrrmativi cum'isrr:i corespunzdt()arc ce eu ajutat la clarif icarea suspiciunil.r,..in anul 1 981, Avrarnicles ,,a l'crat mai bire crr re teaua infrrrmatividin legdturi, actifirerea desid;urati cunoscin<l un sah calitativmatcrializat prin
'btinerea gi h-rcrarce unor inforrnapi cu valrare
' )Pe rxr iv i penrru nrunca t lc st 'cur i rarc, pr in cun()al lcr( '1 muicorespunzdtoare a activitiEii marjnarikrr: de pe navele cle carer'ispunde, modul cum actii)neazi unele elemente din striinitateasupra acestora, stir i dc pcricol gl fhptc ce purcau conclucela etctrimentc cu consectntc pcntru econOrnia nationali [...].A contribuit mai mult la cun'agtcrea gi prevenirea unor acqiuni alenavigatorilor angaj:rti in Iloti, semnalati cu intentii tle evaziune, aacti()nat combadv pentru inciepirtarea lor,..
fiu toate aceste slrccese, care aratatt cd,,se incaclrase.. incolectir,-r-rl Securitirii r[n Portul constanra, in 19g2 NIihai ibranridesa dcp's un raport pentru mutarea sa inapoi la Direcpa (]e'erali aPenitenciarclor. (-crerca i-a {ost acceptatd ;i el a trecr}t in aparatuiccntral al l)GP in f'nctia cle ptofesor la cursul clc perferctionarea caclrelor dc penitenciarc clin Bucr-rrcpti (i982 1983). L]iterior, aocupet mai multe funcqii in sistem, inclusiv cea cle comanclzrnt clcpcnitenciar; s-a pcnsionat in tlb.rarie 2002 din funclia cle locfiit.rai comanclantdui Pc'itenciarului llrdila, cu gradur de colonele6;i tr i ie;te intr un apartamcnt de bl.c din acest ora;, in care semutase, cu sen.ic.iul, din 1982tr. ,,\ rcf-uzat si fhcd orice cleclaratie inlegitura cu acti'itatea sa ca .fitcr ,pcrativ principai al Serviciuluide Securitate clin Prrtr,rl Crnstanra -- ;i cu atit mai putin cu prir,ire
'"' http:/ frvwrr,:erupul.ro/filcs/I)oser._Avramicles/dosar,,avrarniclcs_peti tr i_sclccrarc/05.Fisa_-personaia. I P(i
145
l i. l
li
,,1rii't
niliiliftilliifiliiiliili,iii[[]rrfi,illl
tilii,'#liti l i li i l ; iiiliiiil
' i l,i l
lii ji l ,I, iIr I.1|
-
1'16 \ l ) l i \ ' . \u, \ f , \ Fr. ' l i ' \ Lt l ' I ' t r r t , r r l ' i r : t r t t
l t r:rc()lr lrcx i lc citt:c el cl ,,stri 'si" 1 i 'r i B' 'rscscr-r Traian' itr t lrttrr t l t '
5 noientbr ie a x l lu lu i 1977, in vreme' l in carc el era un "bol loc"
i r t
Sccur i tate, i t r , ,suts l r" i ' - r i Lrn, ' l loboc" in naviqr l i r ' Nu sc st i t t t t t r t t
mr-rltc rt ici t lesprc closareLe ,,r\[arcu" si ,,(-irma" - clc' dacli e sri
credenl Srrrvicir-ilr-ri Romin c1e Intormelii, nu ar-l existat niciocllLrli'
La stitgitr-rl lunii mai a anului 2004, in cac'lrtLl pr' lce sulLri intcntrt ILri
Nlugr-rr (,irrvici tle -freiarr Biscscti, in urna ciezvilrririlor legatc tlc
colaboratea sa cusecuritatea, Juclcc'itofix scctorLrlui 2 Bucutegti
a transmis Scrviciuhil Romin dc Informatji rr '-rdrcsi prin crrc
solicita copii e1e unor clocilnlcnte' printrc cxrc ;i clclsarul cle:
urmiri l:e infirrmattvri (I)UD ,,(i irma", din perioacl:r i979-1981'
l{ispunsul transmis Judecitoriei Sectoruluj 2 cle citrc Servicir 'r l
l lcimin c1c InfrrrrnaEii, inrcgistrat cu Nr' S/62975 din 28'06'200'l '
e fost cir ..clocumentr:le soiicitatc nu au tbst ir lcntif icate in arhit"a
prch-rat'.i clc la fclstelle orgene dc securitate"' [.llterior' closatul c]e
c"dr., "1
lui r\'lihei ,ktamic'lcs c'lcmonstra ci SRI a mintit atltnci
cind a slrs!lntlt cn L)osarul dc L'rrmir:irc lnform:rtivi (DUI)
,,(,drrna" nll existri.
PotrivitRe.glslraltticttpersaatte/eriinrdndtt/netlbrjlorl)(,llpentra
cartt s-a rlaf uproltdrca .rti -rprline ttttrnca r/e 5'ecuritale' rcgrstnl c:t ru cupf in(lc
iniormatorii Sccr'rritagii rrctnbri c1c plrticl clin jr-rticlr'rl ('onstanla'
'I'raian llliscsci-r' a tost tl:lklsit c1l ,,surs1i" de clltrc locotcncntul
rnajor i \ l ih l i , rkremiclesclc laSecr-rr i tatc lPort( i t l r rstanta ' incepincl
cii ciatrr der 5 noicrnb fie 1911 . DosaruL de caclrc c1e la pe nitenciare
al lr-ri ,\r.ranticics, asl C..l1r illTl viztlt, ctlnfirmli ci acesta efa Pc
zrtuncioir ;er t . ,pcrat i r -pr incipal laSerr ' - ic iu l t l t 'sccur i tetcelportului(,,,nstant,, 1Uf'f OZS1, lr 'rcrrind in cacirtrl ' 'colectivului <nevigatort
rolninirr ' i ; i ocrrpincltr-se inclcosebi cie ,,nave le petroliere"" I)cspte
i\r.t.amitlcs, Sl:rvicirrl lltlrr-rin cle In|i.rrrr'raqii s e rr:itet intoclclr-rna
cliscret. in 20u1, SRI-u1 (mo;tenirorr-r1 zrrhir..ci sccr-rrit i t i i) ,,n11 :1vea
halar" clc acttvttetca lt i i ,\r 'ran-ricles in UNI 07 -: t- (1911 -1 982)' l 'a o
ruchcsi r pcnitcnciatLtlui LlraiLa, nt G-S/2096 din 02' 02 2001' prtn
carepcni tenci l t r r r lccrc lL]NI07( l . l ( - t l r rstentes] tL,s l i ic . 'mr.r t l ice
NLurrr s ()r , r r : . ; r
aclcr"crirrclc c. i 'caclrir i le in grupcle de munci alc h-ri rbramiclcs,SRI (.,.stanti i r ispunclca cu urntzitrnrca n()ti: ,,vi comr-r.icim cidin vcri l lciri le ct-ectuatc clc crrre
^.i, rczr-i1ti ci
^cesta a tbst cac-lru
activ al unirdti i noastre, proltabtr [s.n.] in peri.ada menti '^ar:i dedumneavoastrd in aclresi,..
Jumatif le de adevrir inr.i luie accsr c,lz. in 1g iunic 199g,in contexful in carc izbucnise un noLr scanrrar pubric privincicolaLr'rarea unor p.l it icieni cu Sccuriratea a aprins clin nou spiritele(fiincl acl'sc in discu,tic caz,uilc vicepregetlinterui pNTCr) VasileLupu gi cel al ministrtilui sdnitiqii, Ut)r\{R,istul rirancis l3arany),Traian Bisescr:, pe atunci vicepreyeclinte al partidului l)cmocratgt minis*u al transp.rturi-ror, afrrma ra
' conf-erin{i cle presi a
particir-rlui, r ispunzind unci intrcbriri, cd a sr.mnit, in celitere dect )nl l t l l ( lanf t le navi , rap' ) l r l ( . c i t rc \a1rom, c l rL. ; r j t rsgcru , rp, r ila securitate. Ilisescr-r a opinat ci crrsarur rui cle ra Securitafe nupoatc apirea inff un ziar, deoarece a lucrat ,,12 anj in stri i inirtate..si, cl in accasti ceuzir, drsarul ,,trebuic :rclus c, carnto.ul... El aprecizat ci PD cunoltea activitat€ra lui cle crmanciant de navii gicli, r'' opinia sa, aclrrr] apar i' pre-si cloar cirsarc--le ceror care numd sunt ,,uti l i scrvicii lor sccrete", dar a retuzat sd comcntczecazurile lui Lupr-r gi l iaranl; a cirui demisie fusese crcja srl icitatide premicrul Radu Vasilce'. cc i 'semne insi ,,;r f i Lrti l servicii lorsecrerc", ' l taian l l iscsc* nu a frrsr intrebat s,i nici nu x sl)us.
in 14 februaric2004,ch.ipi ce, f,r.t r.:,do.ri ir.r cliscurie nota<1in Regi-rtnt/ ill pers,dne/e dia rinrJa/ nzentbrilar pc'R punLr care s-rt datttprobrrrea -rri rfrijine nanca r/e ,\'ecuitztte, carc i1 mcn;i <tnt,azdca ,,sursi,.,'lrai.n lJdsescu sc r''cdea rlin nou cc.rnfruntat ctr umbrere trecutului.i\ rcact-i.nat prolnpt, a{rrrnincl: ,,nlr am frst nicioclati infirrmat.ral Secr-rrititii gi nici nu mi s-:r prr_.,pus si dcvrn asa ccva 1...1. Nk:i uncttnand.nt dc nar':i, nici un
'rtitcr dc n'rarini nu gi-a tr-rrnat cchipajur
la organele clc Secr,rritate. Ca;i c,manclant, intr-ac-1er.ir, ia intoarccrea
t+ l
' , . \ l r ' t l i . r i r r " , l f i iurr i t . l ( ) ( ) l {
1-lB A.ot v- . \R,rr , , \ t , \ L\ , \ l . l t I ' t t r t t l 1 j , \s i ,st ; t
rl intr o clluttric trclt lr i l t, C()nti)rlr] icgilor t le l1tl l t lcl ' si l l l t()rl l lcT l)c
ilff i t l l i()f ir-r lcgiturir cu zonclc un(ic l lnl f irst, persoarlclc cLl Cltfc
2rr11 stat rle r 'orlxr, cvenrlrtt lcl(r Pr()blcme elc orclinc ;i i cl iscipllr l i cl in
rinc|,rl cchipajLrl-ri, sterca tcitnice li nirvci xnsxietre in roi:rj. ,\tit ;i
nimic altccva. L.lnclc trin'ritel lnxi cleparte ernlat()rlt l rap()rtl l l l)c carc
cll il prczentaqt, 1stll nli mxi am tlc Lrncle si itiu". IliscscLl ?l mei
cieclarat ci, trit ip caiitatc tle ()frtct: la L>itrclul nlvci ,,(iri;ane", cit
si in calitatc clc ccttnanclant el petrrl l icrelor ,,Arqcg", ,,Ori9ana" 9i
,,Bir:uir-rqa", e\re.i ca obligatii clc serviciu intocmiree c1e rap<-'lrrtc cat:c:
vizar-r starea tehnica I navei, reP()artc cle cscalil, raPoarte prll'ind
c\.enime nte clc nar.-igetic, starca clisciplinnri clc ia borcl ;i rapoarte t1c
cl-rcltureli: ,,nicioclati rapi)trtcle nu:ut vizltt lrtitu<linea oamenikrr faga
cic rcgirr-r ser! pirnctc rlc veclcre c-\Prlmetc in pltticular. intotclca,-,na
repo2rftcle sc tlcpli1tc11lr la secliul (.ompaniei de nnvigaEic 5i crar,r
scnlnatc... Pritr sernnetur.i, in calitatc clc ccimanclant, i;i asrrme
,,resPOnsabil i latce cclor inscrise".
in .cecasi zi, a ie;it in epirca sl si pattidul' [Jir,, l cie
pfcsi ai Partith-ritt i L)enlocrat dcclrrra c:i ,,prc;edintclc PI) nu a
cLln()scut nic;, r,rn ofitcr pe ulttnclc , ' \vt 'arnicles l" ' l ' Prcgcclintclui
Traian l l i ist-scu nLi i s-rt aclus riciotl l t l i ia cr-LnD;tinlri cri rrr f l t i 'st
sufsi x Sccr_rrit i t i i 1...1. Drcpr Llfmlfc, l iclerrLl clcmocrlt nll acccPte
nici r-rn fel cic rcsponsabil itatc pcntrlf inscrisuti ic cc sc aflau in
registrelc l irsti lor: pfinl sccrcr:rri". I)er in 29 ncticnrbrie 2005, o
echipir a tclcviziLurii r\ntena 3 ..r stat t lc r.orb:i cu irrstr 'r i locotcncnt
major clc secufitate i\Iil-rai i\r.ramidcs. Frl 1r llcgxt c,i af f1 fost ccl
carc l-a fccrutat PC R,iscscr-l, 9i sr'rstine ci s a inti lnit cu J'ratan
Biscscu ,,rl()er.cle yle 6 c19i-ri 9ri 1a sflr:sitr-rl lnilor '7i)". rkramitlcs
recunosre:i ca e fi;st ofrEcr dc Secrrritate in ptlrtr-rl ( ionstanta, clar
rrflrlna c.i singura lui r-nisiune cra '.lccea clc a sttinqe inforrnalii
tehnice, sr-rsginincl c.i a povestir tek:fcrnic accstc cletalii inclusiv
mernbf i iOr (-olesiuiui Natior-rai Peiltfu Stuclierca Arhivelclr
Sccurit. i; i i . Nlihai r\r 'rauicles a cleclarat i- lcntru rcPortcri i
. \ntcnci 3 c i , ,cste scos Ia inaintalc c l in r iz l l t inafc", c i Seir i i r ' r i
, \ l r r r r r s {)r ' r rE. i 1.19
rlr ' :tcc:r \,retr* ,,qtieLr ntl i t-nulte dcspre ,tctlvttatca l. i , l laian
lJrist 'sctr, clrr nr,r s-nt ir.rtrcblti". in f ' 'd, rleclaraqia rr- ' c()lrtraziccrrfrrr.rt ia ciin 1"{ felrrr-r.ric 2004, irrtrir-it crircie -I.raian lJlisesc. rrul-a <:rrnrscut nici.ciati pe o{iterul cle sec'utate Nfih:ri r\vramiclis.(-it r lcsprc,,sefir" sl ' i i clc atrr 'ci, au rrurc m()dv.:lc si taci. I)upi198() , I ) t rmit t .Lr Nicug.r g i (_.^sta ' t in Dec:tr , cci c l r .e csrr : posibi lsi I 1i ,,prc.-raf" cn,,sursi" pe Traian lJiscscu cfi-rpi. ce Avrami,res. plcc:rt clin Sccr-rritate, lrLr A\.'t t.arc nrotivcle si tacri. primrl,a\ransat la graclul <le general, a ajuns geful SRI lalomita, iar ccli lc al cioilca, l)ccu, fostul colcg de la $coula cle ofigeri a N,Iiniste r:uluiclc lnterne al l'i ,\r,rarnicles, a f.st prini in 1997 r;eful Slll( ' 'nsta'ta. l) inrpotrivi, cl incor. dc ticcre, ca pi in cazur activit. i t i isale
' .\nvets, s,a. glisit ofrgeri di ' f irsta )ecri ' t2lt. i , carc si_i ia
epirarca Iui ' fraian B:isescu. in (r oct.mbrie 2005, Ghe'rshc I)inu:r ricchrat cd, t l in p<>ziria sa tje fost sef Servicii-r (_,rntraspicxa1al lnspccr,raturui Jucietcan rle Sccuritatc clc ra C'nstanta, gtic, cr.,, l3isescu n' a first infrrrmat.rul meu sau er subllrcrnir 'r mci..fdri si prcciz,t:ze insi clacui Sccr-rritatea porrr-rinr f _.,u,rrrrg,, i.-..s'bor",J.na, sarr claci, i 'circincr principir.rl c()nspr1-,tlvit it i i nrr_rncii,
' f i teri i i i raprrta* aslrpra ficcirui infbrmaror r:act,rat. in ,.t i ,rrlr,
fostul sccurist i isa si sc ir-r,tcleagi ci alra lr {: i f<rst sitrratia lui, l,raianilriscsc. la .,\r-r.u'crs, clici ,,i. toatii lumea, nllln., a*rb.sack>rii, darfoartc rar, nu rrr,r i-irst olitcri acoperiti..eB.
'Itratc accstc jurnrit it i crc ader-ir p().rcsc c,ri ' l i ' isteai'clc-stati cr-r c.rc i ir,sti i oliqcri dc le Scrviciul t ie secrrirare ar porturr-ri( loltstant,r prit,csc in ut:mi, spl.L. ecea zi di ' noicrnbric 1977.Ixplicarie acest()r atituclini a t 'st sr]nterizati rrc i\r ircea l)incscu,int. cleclaratic clin 1-i crcccr'br:ie 2005. i\IcmbrLrr c.rcgiLrlui( 'r 'si l iuhii r\ agicinrrr pcnrru stuclierea .,\rhi,, 'cr'r: Sccuri rit- i i op,rr.,^,,, in mrcl n'r 'ral, J'raia' BiscscLr ar trebr-ri chcmat r"
"r-,.I i .,, i . i ,r., i ,
rtcunr cl cstc prc;cclinte- si nu stiu in cc mristrri r-reun fosf ofitcr
" ' ' l ) r tbot . t t , . l I ILr l ic 2()0(r
r
150 Atrt r tnrr . r t \ l \ ' \ l . l t l t t . r t r l l r ' t r t
clc Secr-rritatc \.a mai avca cLlfaiul si I 'orberrsc'. i dc lreclrlLll l tr i". (.tr
ntat mei putin Ltr-i serviciu dc inforntall i - astfcl incit,,crttt l iotrr-rl
de rapoarte" de spre care \ '()rbca la un moment tlat'I 'raian lJiscscu
a dispirut, inviluit in umbrcle trccutului, ce l i cami()nul clc
margarini, impirgit oclinioari frilc;te intre inghe;ati 9i priiituri'
Solicitat public cle citre doud organizalii non-guvernamentaleee
sri dea publicitilii numelc infirrmatorilor clin rertcaua foiostti de
Nlihai Avramicles in perioacla august 1917 - alrsust 1982, cind
acesta a fost ofi;er opcrativ principal cu graclui de locotencnt
major la sen'iciul Securitatc pentru portul (l<>nstanta (UN'i 0757 -
DSS), notele pe carc teteaua informativi i le-a fr-rrnizat, rezultatele
,,muncii ()perative" gi clc>sateie de urmirire infotmativi (D.U.I.)
,,Nlatcu" gi,,Cit:tna" la care ofi lerul lucrase, SRI a rispuns ci nu
de;-ine asemnca dosarc.
I)ar, incliferente la cleciara;ii, aclresc ofici:rle sau la tdcere,
acesre umbre alc trccutului i,zru asediat lui Tfaian Bdsescr-r din
timp in timp linigtca gi i-au pr.is la incetcare ncrvii, aclucinclu-l
cle mai mr;lte ori in situ',i;ia <le a-9i pierde cumpittil 9i cle a se
c()ntrazice pe sine. (,aci in confruntarea cu trecutul stipanirca
cle sine se pierde, argumcntcle si explicagii le se sfirimi de faptc'
Inciusiv cle acelea cc)nscmnate intr.r1n anume rcgistru, intr-o zi cle
noiembrie a anului 1977.
Securistii cei buni
-fraian ll'isescu a avut in preajmzr srl intotlcuna cite
un ,,se c,,rrist clc treabi", simtindLr-se, pt'obebil, irr sigtlranqi
;i confortabil in prezcnta 1or, c'a <t pavirzd mcnitd si-l a;rete
impotriva cclor ce i-ar h purut tricla trecutul' A;e ci prre ccl
pulin incxplicabili gi cie 1lr'rs doar pc seanrl terlsir-lnii pc care o
' 'e CirLipul cle Inverstieaqii Politicc 9i Nfili;irr Spirinrrrli (htrp:7'/securisti
incie;<.php?option'=cont-contcnt&t:rsk=r-ieu'ckitl= 1 "19&l temid= 1)
ro/
i \ ,1rHrr s ()r ' r r r ; rl - ) |
r r i r r r r .L l r r r ' : r j r r : r vcrr i ic tn lu i estcptat c lc la ( .NSr\S cr_r pr iv i re l .col : t l r , ' r ' : r r r . : r r : r r . r r St . t .ur . i t l t t t . r : r l l rnt t l i i l t .Pt .c l r . ( . : l \ r . r s: i lc l : r t . ii ' 5 sepr,rlrric 200(i, intervcninci in clircct la emisiurc. ,,$rireazilei" clc l..r\nten..3, pcntru e spune, intre artcre, ci atacurilela crrrr,.e cstc suplls cr: privirc la trecutul silr crc c.rab,reL.r vrnt'crnai clin purrce fir;t i ior sccr-rrigti. I lstc clrept, ctr ruri i r l intrcacc;tia a a'rrr si cxpcrienrc r-re fcricitcr. Dc pilcld, Nlihai Darie, fostulsecrctar al Partirh-rrui l)cmocrar (ciinaintca lui Sirvia' I, 'cscu). ci"eselncnc2r pro'cnit cl in securitate. Darie a fost rrl i tcr in DirccEiaclc Infb'matii cxrcrne clin i-r aprilc 197(r sipind ia firga lui rvihaiPaccpa, din 1978, cincl, asemenea mulror ofigcri cln spionaj alcir 'r nnme era cunoscut cle ,,clcfcctof.., a f.st ,,reciclat,, si tr imisla Securitafea Nf'nicipirLlui l3ucr,rrcgti, unr]e, intre alterlc, a avursrr' s,prarrcghere spitarur Fundeni gi inclusi' pe s.ria crisicrc.tulurRedu fi l ipescLr, cAre h-rcra aic.i. Acdl,itatea sa rn securitate nu l_aimpicclicat si se ,,re.ricnteze,, profesirnal, astfel inc.it cl in 1990tJ.nl( 5t ' [ ; r l ( . r r rnrs i t . i t 'cr ,nomicc r l in c l r l ru i l j r , r r r tu l r r i S.r l r . idrNationale pi, apoi, secrctar general al partidulur l)emocrat, ciupiscinclarca IISN" in l(){)7 t fcrst pr:opulsat) cu slls1nerca PI). casrcfctaf qcnerrai ar prcfccturi i (,apitalei si rpoi
' iccirr:cserlintc rrl
, ' \gcntici Natio.alc i lc i)czr..rt lrc 5i mcmbru i. nai mr_rlte c'. ' isi iclc ,,pri 'atiz^rc". (-e ;i Srlviarr [.nescu, Nfihni naric estc ecti()nar ie
' 'rai muitc firme,
' acumurat () avcr:e ,,crripi Lang" si arc ccrtif icat crc
te"llrt i,na., cu t()etc trrcpturilc aferente. Nrr '
rrati, a part.icipat,le clr:elpta iui ' I 'raiar.r lr isesc,, ra i.tr irniri politrce i, 'p,,.r,-t". i ' r2fcbruaric I 998, rasprrnzincl r-rnr-ri ziarisl ce'c l a intrebat clc cc atrst inclr-is NJihei l)aric in clelceatia pr) carc s-a inti lnit in ianuarie1998 c, presecljntcle [.]r-rri l Consrantincscr_r, avdncl i ' veclere c:ia fl icut parte clin Sr:clrritate, f lr isescLr a rispr-rns ca acesta a firstinvitat pentru ci cra ncr-.ic . lc mli nrulti oameni care si c,nfirmeceea ce s-a ciiscutat cLr pr-e;cclintelc si, clc artfcl, Darie cstc...nurcli 'r f ir;t i i scc'risri ci 'stit i". in 2001, cl a frst'nul clin sr,rsrinit 'r: i ih-ri 'lrai:rn IJriscsc. .in r'ucerircrr pozrlici tle pre,sccrinte ar pI).
m
152 Ai->tr t ' . \n,r t r l : \ I \ \ r . r t l l t r t t l l i ' \ : r t :st : ( l
l lra rt it cle cinsti l., incit in 1,i ir,rr-ric 2(X).i rr t()s1 l)f irrri l l i clt l
Patriarhul ' l 'coctist. I)ar o lun'i mai tduirt, pe l i i tr l ic' scctrristtrl
cinstit Nithai Darie ptirisc$tc PD-ul $i trccc pcste clrum' la PSI),
argume nti ltclu-gi clecizia prin faptul ci fostul sriu protector
Risescr-r c1e iapt clistruge pardclul, Pro\'r'laci scanclal Pi crccezd
animoziti l i in clasa polit icri.,,NIi clo'rre, dupi l ' l ani cle zilc, sri
constat ci lucrurile in PD se indrcaptri intr-o clirecgie gre;i ita"'
spr_tltea acum fostul securist proteiat de 'frairn lJisescr,rr ') ' . ( l ' l ,r
pafantezi, tridarea sa nu a rirmas nerisplitit?i: "1
l.liuns consilier al
prim lninistruiui Nistase, pc probleme cle ar-lrninistragie publici
locali.
in partid 5i cle a dreapta 1ui -I'raian Rdsescu' locul rimas
Liber a Fost ocupat de Silvian lonescu' ' Irniln fl isescu simlee
pr-obabii, ncvoilt sir ail>e Permenent in preaim:i <l pcrso"rnd c211m?i'
echilibrati, cLl () perspe ctivi asupra ,,de clcsrlbturiior" acestei
lumi, aga cum ser vecle ci ar fi un ,,secr'Lrist clc trcabi"' in termcni
psihiologci, accrasti reacgie se nume$te telmri cle abanclon' Cici
Dutealr veni vrenturi in carc umbrele trccutulr.ti si bintrije din nou,
iar pl,d.z,a impotriva lor trebuia ginuti aproapc'
Pinri le intirnpldrile pe c2lrc 1e vom cicscric mai ios 9i carc
ave..ru si i tulbLrrc clin nou curba lind, rlar cicclsi a rsccnsiunii slle,
'Irnian Bdscscu a gisit cu calc cl-riar sd pr()vr)acL.tl insusj etlcrl l ' t
politicc pe tema Securitd,tii. De pilda, in 25 aprilie 2000 "feodor
N'leiegcanu, pe atunci pregecllnte ai '\l'ranpei
pentru ilomAnia'
a fost acu7,^t cle Risescu tocmai d-in aceasti direcqie: ,,sutl
aparenla zimbetului linigtit, Nlele9canu inr:earci sd aclucd fosta
Secriritate in zone c1e clecizic politrci [" '] ' Sinpra st'h'rt ie Pentru
inclepirtarea clin viaga polltica a unor inclivizi cle teapa dornnului
i\leleqcanu este aplicarca Legii plivind accesul 1a dosarele fostei
Securitili". in replici, N{clegcanu i-a rispuns lui iliisescu cd nu
se lasi impresioflat cle ameninlari le lui Trailn Rzisescu, dcoarcce
Nlrnrr s ()r ,nr . , r
,,I iu \1r lrvca nnll) sd;i lc puni in practici, clupi ce efr:ctcle Legii' l ' icLr se v.r ltacer simlite"l ') ' . prclbabil, f iccare;da seu binuia citcccva clcsprc cellilalt; dar, cum se r-a clrx.ccli, timpr_rl i_a contrazispe dornnul i\Iclc;ca'u - cel p.rin clin pcrspcctiva irnpieciicir:iicarierei p.litice a ri'ah,rlLri siu dcmrcrat in buturuga trecutlrlui.
in curind, 'fraian Bdsescu avea s:i-gi tcmpercze de totclanLrl antisc:curistic, dupd ce, in mai 2001, arr inccput cliscuti i leprir"in fuziunerr dinrre Particlul ncmrcrat gi parriciul Na$ona)Romin, concl.s clc Virgil N,{igurcanu. i'trebat pe 24 mai 200.1cc rosr arc o fuziune intre PI) qi pNR, in conclitrile in care sunrcunoscrite legaturile membrilor acestui partid cu fosta Securitatc,fiaian Blsescu a tispuns printr-un subtcrfugiu neconvingitor:,,in ce il privcgtc dornnul N,Ii.gureariu gi pe alri oemeni care aucr>laborat cu Sec'ritatea, signrr ci infesrarea particl, lui cu xstfcl (leoamenl esrc tr)xici, clar legislagia in vig.are ii pu'e in fata opinieipublice 9i t.rpinia pubLici clccide cJaci poate fi ales, daci nu poate{i ales in vreo siructurii cle conciucere,.i.,r. Cr,r aite cu'inte, pindla pr.ba contraric, lotl secudsti i sunt buni - ' cel putin pentrupolit ici ' Balanla lui ' Iraian l l isescu pcntru a ju<ieca onrnenii di.pcrspectiva trecutului l.r a inclinat cle-a lung'l timpLrlui, se par€r,mai intotcleauna in favc-,area celor carc, in vreun fel sau :rltLrl,aparuncau acelei luni a ochilcir albagti gi priviri i ogelite.
Partea vdtdrnatd
Lui liatan lJrisescu urnbreie trecutului i-au oferit an rigtz,vrerne cle cinci ani, clin 1992 gi pdna in 1997, cA.nd., clupi cum amvizttt, cu priiejLrl izbr,rcnirii scandaiului,,lista lui Severin" a trebuitsd facd unelc c.nfesiuni faEi de colegii din c.nducerea particlului
Democrat cu privire la lctiv'atea sa ca rcprezentant NAVRONI
tt)l Zitra,26 apnlie 2000tr2 Ziua,25 mai 2001
153
-
i5+ { i r t ,v, \n,r ' r , l t 'A ! , \ , \ L l t I t t r r r r l l r . t st : t
l l r , \nvcrs. ' Icr la a fcvcl . r i t in t lczbatcrc i r r i r -Lnic lLt l t t l t r l t l t r t lo l -" i t t
contcxtr-ri scentlaluLni l leranr., cintl IJl iscsctr i l t i)s1 st. ' l jci lrrt t l i tt ttor,t
1r cleri irciri cu ptivire la rcla.ti i lc slle cti Sccuritatcl. l)rir, lr let:t ic,
mai bine: clc un dcccniu clc la clczviluiri lc din 1992, bitri l i i lc slrlc
pentru :rp:itarea proprjci imegrni au l irst Pllternlic allc()ratc i l l
pfezcnt, t i incl legate dc acrizagii lc carc i-xu tosf aclu'sc cll Privire
la activitatea ca ministru al lranspoltlLt' i lor, cr,r prccddcrc la ceca
ce presa a nlrmit, prcluinci ur1 clz af-laf Pc lrllrsa pr()curorilor,
,,clrsarul lr lote". L,n nou scanclal public l\/ctl si izbi-rcncasci, in
Legaturi cu trcclltul sitr dinaintc cie 1989, la clt-, isprezccc aui t lc 1a
pr:irncie dczvaluiti cu privire 1a lcgiturile l)cr cnre 'fraian Bliscscr-r
lc-ar l i avllt cu Securitatea.
[)c 15 fcbrur:rrc 2001, Nlugr-rr (] iuvici, fost gcf cle: cabinct
al pre-.tt1intr:lui Emil (lonstantinescu. alit lrri dc iostul olrlcr
navisaror NIax lldclin, clin Constanta, l.att LrcLTz^t clin nor-t pe'itaien
Bascscrr clc colaborare cu prtl igie set:tctr1 c()munisti, readucincl in
arcrlrl.ia pubirci Jlegislrtl ctt ltenadna/e din rinrlu/ ruenbiktr PCKpentra
cdr(i .t-Ll ddt aprabarea.rri spifine ttant'a dt .\'tcttiltle,irt care ecrcste figllfa
ca.,snfsri" a Sccurit igii. i l iscscu l-e cht in jr-rclecati pc (-iuvici
pentrr.r Cral()ntnic, eccsttl cl in rrrmi f i ir-rcl ct-,trclarxnxt Prin scntingi
clcfinit ivi 1a 14 iebruarle 20()5, cincl ,,prlrtea vit imrrti" air-rnsese
prcscclintele Rorninici, le platlr a 5ix) rnil ioane lci clesl; igubiri.
lniriai, ' l lraian B'.isescu solicitasc, sirnb,-,l ic, un lcu, clar a rcvcnit
iar instrnta i-a acorrlet exact slrlr l ' .1 ccrrrti cl clespiuuirir: i, dar
l)e carc rlcc:lte nr-r a mai intrcprins, ultcrior, t lctnc|suri pentru a
o obtinc rlc la ce1 conclatnnut. Proccsul a ir.,st intcns rnccliatizat
5i e lyut clarLrl sri rcaclucir in atcnlia pgbLica sensibila probli:n'ri a
r:c1 a;iilor sxlc clr Scctu'itatera.
, ' l 'raian B'.ise scu tuscsc clc ja attt l i l t , i t- l confi>rmifatc cu
stl ifutLrl s:, ir,t public gi cr-t lcue:r. t lc critre (."l.rsil irt l Na;iona1 pclltru
Srr-rclicrca A-rhiveior Seci-rrit: i1ii. l)upi republicarea clarclor din
rcgistt:r,rl aurilt i t, in 27 febrr-r:rric 2(J()4, Nljrcea l)incscr'r, t-ncubrn
in (.olcsiul (.NSi\S, a clcciarlt c:i ia xccasti institr-rt ic, ir lpotrira ltt i
Nl rrrr ls ( ) r ,nr . . r
,,nlr c'rrsrri r ici , proba rearri. Accst regisrrLl a mai iesit la h_rn-rinractr.r cirir ' :r ,r.ri. N.i ci 'd I am au<iiat pe L3iscscu l-am intrebatcleslrrc et'cst ltrcr., irr cl nc r spus c:r in momcntul in crlrc \reneadin cr-rrsl er:. lual la intrebdri cle r-rn ,f iter". Cu acccaqi
'cazic,Nf.ircea I)ir-rcsctr declrrrr ci ,,mli irrturcsant'. este cilzur lui si lvianIonescrr, a cirri i convocare ta CNSAS cra iminenti. in aceea;i zr,d.pi curn ar' vizut cleja, fcrstul spion rccunoptea cd a f 'st pefulServiciLilui I, carc se ocupa de vestul Liiuopei, inclusiv Belgia,calitate in care ;ua ci ,,acolo erista acolo u' cctitean TraianI3isescu la NrVR()N{ la Anvers,., cje care igi amintea, clcgi nuii fusese subord.nat. D'pa auclierca rui silvian lr>nescu, in l 'nafebruarie 2005 Nlircca Dinescu deciara ci acesta ,,a lucrat la SIEpi a rispnns de Age ngia NAVitOi\I_r\nvers, intrc 1 987- 1 989. undca fost angaiat clomnul Bdsescr-r...
I)^r nr-r la (INSAS avea si poal'te f 'raian lJise scu r;itr i l ia cupropnul r recut, c i in th ia instangei de judecatd, unde i i chemasc
fe Nlugur (. iuvici si .Nlax l l ic-Ln, acuzindu-r de calomnie.
In c' leclzira;ia clc parte v.{tdmati din i7 marrie 2004, Biisescutr i te c i tapoartc le sale f icr . r te cu pr iv i re la voiajele pe mare,,nu se re tcreaLr la persoanc, ci nurnai la activitrit i le clesf:igr_rratepe parcursul voiajului [ . ] N" am avur legi tur i cu pcrsoanccc fdccau parte din Secur i tatc [ . . . ] . Dc ej t fe l , n ic jodard nu amfcrst contactat dc un astt-el rre reprezentant". Noua afirn-ratienu cra c le narur i s i faci rumini pr i ' t rc urrbrcle t rec ' turui .ci sd proclr,rci , gi mai nrarc c.nfuzie. Cici alte cleclarati it rccute gi v i i . .arc ale l i " r i r ra ian IJ iscscu (cr in iunie 199g. cr in30 scptembric 20()4, d in 1 iunie 2004, <l in 3 iunic 2004, c l in goct'mbrie 2[)04, clin 7 februarie 2005, di ' ]3 dcce'-rbrie 2005,din l9 iunie 200(r si din 5 septembric 2006), confcrrm c.)roraacti ' i tetca sa cle r,l inaintc cle 1 ggg rcclama coniacte cu ofiteri ipol i fc i secretc comurl istc t - , crntr lz ic pe cca f icut i in instant ila data dc l7 martie ?0021, in carc.pr,rr"" ci nu a nvut leg,itrrricu Pcrs() lnC t l in . \ r . r 'ur i r : r t t . .
155
n
I :16 1\ l ) r , rv. i i t , \ t \ I ' \ -1. \ ' \ l . t | ' l ' l l \ l \ \ l l t ' t ' t L
' l j - l ien l l iscscur evctr s i revir t i i ls l rpf : I l lccstc i r r l i r r r r r r l i i t l t s t t r l
r1c repcclc, f i ir- l i s:r () cr()fccrtezc cxplicit. l .a 1 iunic 2004, lrrczent lrr
cmisiunea ,,TLr clccizi", cl ifuzatl i clc Prima T\/, la irrtrc[erce tl l tcl i
l lost coieb()rlr()r al Sccurit irt i i , e rispr-rns ci,, in l imitcle lesii r
cohborat cu t{)1ttc urstituli i lc slatului, inclusiv CtL SccLirit i l tct
statuir-ri", iar: in 3 iunie 2004, la elnisiunea .,r\ icue Na;ul", cl ituzrtl i
clc 13i'fV, tot cl clcclara: ,,eu t ' i P()t sPlrne' sull cuvint c1e onoafc'
ci nu anr ticut nicioclati poligie politicd, ala crlm este clefiniti
clc lcge, gi cd atita tirnp cit iu-n fost comlnclttnt cle navi, atitlt
t imp cit am f()st in anchr:tc de mari acci(lcnfc nxvalc inainte de
'90, blocaje clc cArmd. pt, (,anelul Suez la un pctrolicf, scirtun(lxrea
navei ( l ndcp c ncle nta>, scu fu nclarca navci < Li nirclr>, cllz ul clrarr-ratic
cle la Flaga, itrclecata dc la l lesa, in cazr'Ll navci <Nfehe<lintf>,
ail pxrticipet. [e accsr,', cirzirf i, ' . lc()lo l l t l Frrst mulfl speciali; i t j ,
comanclanti clc trrvti, juristi, ev()cati, sefi rnecar-rici, cler ; i giiteri
clc sgcuritate, intorclcaun"". ir ' ,t." t imp, conrinua proccsui ]Jiscscu
- (, i i ' ici, prin citarea ntartori lorr0:' '
incctl"inci cu l ltna n'rrl i a acclui an' Nfi-rgur ( ' iuvicir a scll icitat
mei multc probc itr a;rirat:c. Pe 25 alc lunii, aclrcsa ColegiulLri
(_NSAS () ctcrcfc rle rc-vcrif icrrrc a ct>l:rborriri i Lrri Trairrn Bisescu
cu scci-rritatca, inclicinrl, i lr accst sens mai nnlfc clocr-rmcnte
carc 11r ttcbr-ri consr-rltatc: ItegistrLrl jurnal Pcntf Lt eviclenEa regelei
infitr.n-rativc rl in jurielul (.onsrfit(a, rLr.lresa ntrmirul ()043467 ciin
3 er-rsrist 1978 prin caLc rloslrul person..rl al lui ' [ ' t : i ian Bisescu
:r f irst prirr-rit Ia arhiva Secr-rrit i l i i , procr:sr-rl \refbal numirtl l
"rt i,r Vnra iltr:lLri 2(X).[, lm tirst citlt crr lnartor rl apriririi iu proccsr'rl
igte nt ,1f (1er Trxiar-r l l iscscu l l r i NIuglrr ( l i r rv i i : i , in Lrrr t ) i l ( iczvi lu i r i i lcqi tur : i lor
xctLlx iu lu i preseci inte cu Secur i [ l r fce. r \m clcclamt in i l t : r instantei c i i
c locr-rr-ncnfele prezcntatc t lc ( - tuvLci sLl l l f r t t l tenf icc 9r c i c le sunt conicrr tne
cu. pf : lcr f ic i lc 5 i uzentele Sccrrr i t i ; i i , f i r i I t ice nic i o rcter: j t -c pcrsonal i
le 'il.l,ilrn I]risescu. iLisprrnstu'iie cl^fc rrr privit ctcctiv ilspccte lcgatc de
pfxct ic i lc pol iq icr pt l l i t ice in rrc()Llrc i l inf i r rnurtor i l0r ; i c t t t tscLr lnt t -ca
xct i ! i t l i l i i r rccstor l t i t l t l t>cr. t t r lcntc s i rcgistrc, Prec]- l1 l l t : ; l iucr imirr :L l '
rVlrrrrr s{)r , r r r 157
581 l l c l in l5 l ruqusr 1979, pc brrza cr i r r r ia a t i rst c l i_strrrs c l rsarr i lpcrs",1 : r l l r r i ' r ' re ian Riscsclr ; r r .sarr . r r pers.nar n 'mirLr l . r990r l in 1r* ' i ' . t l r r r ( )17 -1979 ar c. lab()ra. t ( ) rur l r i Se cu' t r iq i i (_.nsfanta' I ' ra i r r - i l l r iscscu, c l .ser ' ldc ' rmir i rc infrrr .nr :Lt i r . : r (DL I) , , , ; r ; . , ; : . ,c l in pcr i rxrr l r t j979_19g1, refer i ror la o n,, D aci r " ; i .. s a r.1 cle r-r r mriri rc, r r..,r.:;r:it rff :';T:, l-iljlndcpc.t lcr ta ' ( 'NSAS a tra.srnis r ,a i c icpar:re SRI,ului i isra:rcresr()r cl 'cumcrrrc, prin at':csa 5i2256/r\)2g mai 2004, clup;icrm , i i rst ingt i intat CiLiv icr i , c ler r ispunsul , srs i t c iupr i nLi ' ra iz,ecc z.i lc, a f 'st clezarmant: ,,n, all f irst iclcntif icate in arhiv:ipreluati clc la frsterc orgene cle 5cg11pi121e.. d.cumentelc di.aclresa cirarri. ' fot ia sf:irgitul r 'nii mai, lcereapi docur.nentc crausol ic i tate SIt l u lu i c ie c i t rc Jucrecl i t , r ia 5ect.r ' lu i 2, t rncre scrlerul:r r-r.ccsur Rriscsc' _- (-ri,r, ici, crlr risp,'sLrr (.:n'smis,rlr: asti dati, r r*ni
'ai t irziu) a i irst acerugi cu ce1 tr:rnsmis( lNS' ' \S-ul . i :
, ,croc,rnenterc sor ic i tatc n, arr f .st idenr i f icatc inarhir-a prcluatd c ' le la tostc le ()rqanc r le sccurr tatc, . , , , i .
ir-r t.amna rcelr_riasi an, urnbrclc trccLrtr-rl, i ar.earr si senrrpr-rstersci clin ror-r asLrpra lui -frl i iar-r Biscscir, t()cln,l1 clatorit iace stru pr()ccs pe carc c l i l int i tntusc, cr : rnst i tu inclu, sc parter:itr jmrrtt i clc caLtmnia itr ir. inrl cola.|r_,rarerlt sa r:1 5cctrrltatca. I_,reinsr i i , rar , iar colegi i c lc part ic l i_a. srar ai : i t ' r i _ pcnrr l r p l imatlat:i in carieri, cunr nu sc, irrt implasc nici nticar in vremcascunrlrrltr iLri
"ir lota", J' ian Ilziscscrr nrr -pi rrsclrntl,. 'rL s.rPrirarca;r i s inr lca ncvoia <le spr i j rn. ( .e l put in
^rn "u c lcclarat in fata
t'starrci clc judccati la I septcrrbr-ic 200.1 cloi clinrrc ;n,;r,;;,s:i i clc atu'ci, ,\clrie:rn Vidcanr,r pi D'rin I,crb, pcntru
"-p,,r"rrr.ciccrele negeti 'e pe carer ,,calornnia" lui aiur,icd cu privil.c rac ' lab.rarca crr Sccrr . i tetc. r - r r l r c: l : rs l rpr1r presccl intcrui ror .
" '" ' \clr t 'sa sRI cirre c.NS,\s esre . i i rsci isi i r I)rrnchrl (r al Dccizici coregiuluicNSr\S nr" 31t)/26.119'21)n6,iarr isprinsr: l rransmis-f ut lccri t .r ici se*rruru2 t ic ci trc SRI , f i rsr inregisrral ra irstanti c. rrr.6297[i cr in 2g i . ' ic 2004.
HET
t5B r \ r ) r rv iRA-l l . \ FA-f ' \ \ I I I l ' l i \ t \Nr l ] rs l ls t ; t
, , , \ t i t r . rc l inca lu i Trairrn IJ isescLr i l l pcr ic>ada cincl ' l t i
iosl t : ic t t lc
acelc zrfir lr lrqii a iost r,rna cle mlihnire. Stirtea cle vorlrri cr'r l1()l ' cLt
aproplal i i c l in;rart ic l , p in i Ia c lor ,u ' i - t re i nr l lpfe.r , s l r l l l ( : t Pxrci
ncvoia si sr: cl iscuLpe in fnga noasffd. it-tc.1r.ts" si r 'orbc:rsci | i
cu krpti i lui coleCi clin r\farina C,it i l lr, parczi l | t l sirnrit ttcr-D1rt si
ccxri dovezi in sprij inul lr-ri", spunee videanu, crlrc, cit rcsl)()s.rbil
cu ,. imaginea particlului" a avut, t lr-rpi curn tlcclrt ' t i , nlrLlt t lc
lucru pentrlr ci a muncit mult Pe ntru a inlitura ,,cfecterle pc cT re
acesre calomnii le-ar-r avr:t asupra in-raginii publicc a 1r-rj l l iscscrL".
NIai ales cri, dupti cum clc'vccle au sonclajc clc opinie , crcdibil i tatca
Licierului PD a fost ,,zdruncinatl i" inccpintl cr.r lune icbrtrarie e
aceiui an. ,,F,i estc un oln carc a clus multe bhti l i i cu instituqii le
statului, dar pu,tine h-rcruri l-ar,r afcctat asa culrl au ticut () l lceste
aErmalii. A fost singura ocazle clc rccst gcr|r cantl x discutet cu
reprezentangii parriclului problemele sale perst'nrLle' I)c cxCnrpiu'
in closarul <Irlota> flc-a rl lgat sui uu ansren:irn partiduL, susginincl
cli e ste o problemi pcrs9na1d", a rnai acliugat Vic' lc1ng. N{Ahnirerr
lui l l isescu a fost scsizata gi de iostnl secrctar exccutiv al PD
Dorin Iacob (prol'ctl i t gi el tot clin , '7oI1iL scrvicii lor", Precum
preclecesorii): ,, ' fraian Rriscscr-r afc o mintlriu Pcrs()nrtl i l i o
srrdsfac;ie e tot ce a rcalizat in cariera sa. ins'i a$a dc n-ril-rnit,
cic zclftrncinst culrt l-am vizr-rt atunci cincl llidrn 9i (iiuvicir l-ar-t
acuzat ci ar f i iost <turnitoD) pentflr Se curitate intrc anii 1978 ;i
i , )B() , nrr I lnr v izut n ic i , r , lat i : " : " .
I)ar confrr-tntarca clt umbrcle treculLrlui cra abia la inceput;
procesr_rl abia stirnise apele intunecaic, iar rnAhrl dr-: la funclul lor
ic;c:r ince t La stiprafa;ir. Jr-rcat'i silu n'-l cle apropiagi siii ca argunent
cle sensibiLizarc a instangci, mihnirea luj. ' I |r irn lJisuscr.r rrvt'a in
curincl, cu siuuran;li, si nu rnai rimiili drlar t> pc'rzi clc fanlilic:
cr: clcmocraf adr-rnali in jurul pregedintclui abritut' ci t l reali
problemd dc intasine.
t\'t (.otilianr/, 2 septcml>ric 2004
cie l losriarr 'J ' i f rrr i tr Iacob irr Naz:ion,t/ si i t t Lj furhtut
Ni r ; r r r r i J t , rLr i
l)upri ac_-estc clare,racolati clc locotencrrtul
"" ' I )ocr-rment rc l r r (x iLrsin . i ( ) scprcmbric 2()0- l
inrrintc tle a ti ,,sLrrsa,' 'Tll ien [Jiscscu,Nlihai , ' \r-r-rrnicics in 5 noicrnbric 1977
rJy
Dovada
i)up:i 'rai
rr.rulfer dcnrcrsr,rri, . arircsi a NlinisterLrh-ri ,,\p:ir: irrrNagi.nale (r\ lL\pN) din 3() scptcmbrie 2004, tri 'r isi . iuclecritoriascct'r, 'r i 2 ca r:isp'ns ra ccrcrca instanlci carer a\.ca pc r'r ciosariirw:' 1949 /'200 4 (l l isescr: ve rsus (i iuvici) .u"" ., i provoace nri varurrc1e acr-rzatir si dezminqrd cLr p1i1,i1. l:r cc,[1['1x1._a,,pirui
' i t: imatc,..r\.rcsa rfi 'na c:i ,,]Jisescu ,Iraian
a frst c.labc,r,,t,ra"l 'rgancl'rcle contrainforrrarii rnilitarc, pc rinipul cit cra elev zrr lnstitun-rrur
de N{arina, avind closar.,l p.,,rtrrr,, l rr. 3()90/09. l1.1973... NIaipr:ecis, in dcpozirril crc' arhrva ar NIApN fuscsc rcrc:nr.ificat un n()uregistrrr in care iigr-rra nurnelc lui 'fraian llisesc, -- Rept.rrrulnrno/ptnlru etirlenra re{e/ti infornalit,e a Coztanrronentttr,i \[arinri ,\]i/ilanc'on-rrunru, invc'tari.t la nr.39/r()72. Din st'diLrr acestuia, ci_rpicluar sc arari in arlrc-':r fransmisi instantei cie jr-rclecl.rtd, o ,.r,-,lt"tc i , ,Bdscsc. Trai : rn, nr iscut la c let i t c le 4 scptcrnbt: ic 1951, a f 'srcolab'rat'r al
'rgancrr'cre crnrrainfo'nati i mil itarc. pc tirnpur
cit a first la Instirrrtul de Nlarini, avincl closar,-,I 1r..r,,rr^l ^r.3990 cl in 9 noiemlrr ie 197j . yr- , is a stabiUt nurre conspirat iv.
La clata cle 27 56rp1s1nbrie l!)7(r, la terminrrrca str_rcli i i .r, s_a incetatiegitr-rta cLr accst. l)r>sar'r pcrsrnar cu numirtrr crc mai sr,rs a firsttransfern f la inspr:ctorltt ir
-Juirctean arnstanra al i\f inistcrului cielnterne, c 'aclresa nr. 00i51i92 t , lur 29 scprcmbr te t t )76, , .Se n.raisp'ne cii in arhi'ele
'r i l i terc n'existi arrc ciclcrrmcnt.. (l in accst
c'los:rr, p.clr-iat cie ltosta Secuiitatc, in atara menti 'nlir i i sale, rrar sicd,,r. iu a fc>st iclcnti l icat pr.r_rccsLrl r_crbal clc clistrr-rqc:rc
",lcrsa.ul., il lcrsotral nr. :,990" lo6.
m
160 ,A.ot ;v in ' l r ' ,1 FA' l ' \ \ I l r t I t t t t r r l l ' \s l 's( l l
colaborasc cu sccur i tetc, : l c lc pc b ' i tnci le l . iceului t l t ' \ l : r t i r r :1. l i :LPrtr l
punc intr o n()uli luminir 9i rncnlionarea nuntclut s:itr in l( ' 'gzi ' l /zr1
cil f)erILttilele din rindu/ nrentbrilor PCII pentru cdft' .ttt ,l,t/ ,tl'ntlttrt,t t,i
rltr4jitte ntutca de 'lecthtatt". st p()rltc spunc cd nL1 a fi)st "racolat"
clc r\vramicLes (cum acesta 9i sus;ine), ci pur 9i sinrplu Prcluilt
c1e acesta qi uti l izat in cliferitc ,,sarcini pe l inic de securitatc"'
clupi uzaugele instituliei, ilclatd cr'r incaclrlrrce sir ll nor'rl siu tle
m.rnc,i. Intrat sub ,,iurisclicgit" Sccr-rritigii clin PortLri (lonstanta'
un absolvent c'le marini, colailorator al Sccr:ritzitii, schimba atat
ofi lcrui care-l avea in coorclotrare, cAt 9i natura intbrrnaqii lor pe
care trebuia si le fr-rrnizeze. Dupi cum arati cele cloui registre'
ccl cle lt iuclcleant de particl ;i cel cle la l-larind, cdnd s'a cleschis
dosarr-rl sir-r de colaborator - elev le Institutul cle l\Iarind' Traian
Bdscscuimpi in isedecinciz\1r:22cleani , iarc incl l t f i )strr3l lsfcrr t
Secuntii;ii, pentru a fi prclr'rat cle ofltc'rul operativ Ar-ramidcs de ia
Secutitatca Portuh-ri Constanqa, implinisc 26 de ar-ri'
in primele momente clup'i ce acestc noi inttrrma;ii au
fbst fdcute pr-rblice, Ilisescu a cleclarat ci ,,instatrta a primit cle
ia iVApN un clocument ialsifrcat t le servicii le secrete"' Acuzatia'
extleln cie gravi, s-a dr>vcclit a fi ne fonclati -- probabil i; l pietcluse
cul]rpirtr-Ll, s.,b asalt.,l trccutului. LIlterior, e.Lltcnticltrlfcr rcqistrultii
clin arhivele niilitarc a f<lst corrlirm,;rti clc c<lnclr-rcetca l\'IApN
si recunoscuti cle acesta. Dar 'f laian Biscscu, viccprcseclinte ai
, ' tLl"n1.l Drcptatc 9i Aclevir, sus!nea in c<;nt intrerc ci L stc vicdmr
unui gantai politic. tn 3l) scptcmbrie 2004, rcferritor la docun'rcntr-rl
Nir\pN, carc fusesc trimis dcia 9i se a[1a ia Juclccitorirr sccfolului
2, l .1t ,c, , ,n ' lentpr) t r iv i tc i r r - r iaar l lcolaboratcuc()ntrainl tcrrmai i i lc
nr i l i tarecinclerapeb, inci le lnst i tutr . r l t l ic leNlar i r r l i ,e ladezvi l r"Li t
cd ,,am pr:imit 9i e'-r acest d1;su11cnt cu laPtc ztlc in urmi' sr'rb
icrrrrri ,le gantaj, de la o persoanti care ln-ri ce rea r/ aegrtieTr';tltfel
h.itt ja va aiunge in closarul dc la ir-rciecdtoric' r\m re'Fuzrt t ' i icc
intelegcr:c, clar nu am fi icut public documentul pc t:r1rc 1 ltn primit '
pentrl l a nu tl ^cuTatcle
scenatit i ' Acum, inform"r$a a ajt lns 1a
NI rr t r r s ( ) r ,nr . r
pr.sli 1'rc rLkc cli i dccit dc le mrnc gr pot sa spun ci este. incercarccic cliscrcdirare pueril i". IJrisescu a mai clecrarat ci. documentul(ctr arterul LjNI 01 150, care cletine arhiva NIapN) facc trimitere laun registru i l in anii '72-'73 gi, cum este vorba de un serviciu dccontraspionaj, tf lmiterea ar f i trebuit f lrcuti ia un dosar, nu la unsimplu. registru.
ln mrtd ciudat, 'fraian Bisescu nu a ficr_rt nici o precizarein legrit,ri cu identitatea persoanei care l-ar fi santajat, nici aruncrpi nici mei tirziu si nici una clintre actiunile sale nu ,oata cd, ar fiincercat sd taci in aga fel ca acesteia si i se aclministrcze cuvenitapedeapsi legali, cr-r atdt mai mult cu cAt ar fr trebuit uiterior sic> fzcd-, clin po-*tura sa de pregedinte al Rominiei. Cdci, in fond,este vorba de o acqiune gravd, de;antajare a unui candidat laalegerile prcziden.tiale. SiErrul
^t^c a fost atunci cel la aclresa
,,scrviciilor secrete", acuzate in acea <>cazie ci sunt ,,implicateirr campania clect.rali": ,,documenful cle ra I jbefialea
fcotidian'lcare l-a publicat - n.n.] este similar cu cel clasificat ptezentatdoar judecit'arei? Atrrnci, inseamn:i ci avcm un serr.,ic_-iu implicatin campania electorald gi mai alcs servicii care scot documentede clragul de a face un j.c politic", A acuzat Bisescu. I)acd celepublicate in presi corespuncl cu documentele depuse la instanli,acliuga el, ,,inseanrni. ci serviciile de informagii ale armatei s_auirnplicat in gantaj gi in campanie electorali,., maipreciza.Cdt desprecontinut in sine, a spus ci se face timitere doar Ia un registrudtn'72:73, clcgi, cum este votba de un serviciu de contraspionaj,trimiterea ar fi trebuit ficuti la un dosar pi nu la un simpiu registru.Aitfel, recuno;itea ci ,,in 1973, cancl se zice aici ci am devenitcolaborator al serviciuiui de contrainformagii al Arnatei, eramin anul Il la ]racultatea Ce Nlarina. in iuna mai a acelui an amavut o ie gire cu gcoala in lvfediterana. penrru a iegi peste hotare,lavremea aceea, trebuia si cclmpletim un formular al serviciului deContrainforlnatii $i si trecem prinrr-un interogatoriri al ofiteruluide contrdnformatii. r\ccsta ne-a inrrebat fel cle fel cle stupizenii,
161
m
Al)t . r \ . i . t t r t ' , \ r r , \ - f i \ \ r . r r ! r \ r \ \ l l r : r sr . r
rlespre fclLrl in c?.rrc sc intclcrr pririnti i , ce pricttni ,u)r, ( 'rr ( r ' sL'
ocupri, ce muzici ascll l t, ce rr-xle am in stl ' l i initetc f i rrlt( ' lc clc:rccst
scn. Asta cstc tot. l)c aici prinir La poLiEic polit ici cstc clrlc ltrnqi"r"--.
l) incokr c1e aceste atirmagii si cele care i-au Llrrnllt, atit rLlc
salc, c:it si aie altora, prieteni sau inar-nici pohdci, t lczlin;r"ritc intr
un aclevirat carusel urtrir incl aceeasi axi a legituri lor lui l l i iscscu
cu Sccr-rtitaice, cert cstc Lrlr lucru: procesul 1l vit ima, in sine, mai
mr,rlt clecit o ticusc allrrnaEia lui (l iuvic' i clc le incci-tLtLrl lnuh.rr
21-104. De atunci incoace, Traian l}isescu nrL l mei punrt rchril
nicir>rlati ccer ce spuscse in prima clcciaragie fi icuti in instangi,
srrb jurinrint, h d:rtl cle 17 martie 2004: ,,I'ia an aL,ut lqqdiai ru
per.raane ce.ftircau purte din ,\'ecaitate".
Rdzboiui declaratiilor,
Subiectr,rl colaboriri i lui Traian l ldsescu cu Sccr-rritatea i-a
l)r{)vocat accstr-i ia rcplici care t:eamintcau, prin ritmul aprarigri lor
nrhl ic, ' r l , ' t ' , 'ect i i l , - n( 'cercr 1e-a avut atunci c ind i r - rscsc incr: i r r inat
pcntrlr rl istruscrca florci cornerciale a Rominici. Era insi mult
rnai nuantat clccit in trecut, ferinclr.r-se dc afirrnali i categoricc,
prfcum ccr fhcuti irr mrrrtic 2004 in firte instanlci qi f icinci apel
la ciistincEiiJc operatc cie l.csea 187 /1999, privind dcconspimrea
Securitipi ra po/iiie po/ititti Is.n.l. Sintagrne, care i a lolosit (ca
muinrra) cle minlinc in clemcrsi:rl le publicc mcnite sli I apcre
de umbrc'1e trccrit ir lr,r i a fcrst introclusli in lege , 1rc pat cursul
clezbaterilor parlruncnt:rlc clrc i-au prcccclat acloptatea, clc tostLrl
senrrtr()r jurist (.orncIu 'Iurianr-r. La r' 'retncrt rr 'spccfivi, f ipttrl e
lrtras rcactia init iatoruhri proicctuhri, (-onstantin f icu L)un-ritrcscr-r,
carc in hnrri l renr-rntat In l) ' ;rtLrnitrtcri rrsr-Lpre legii. DLrpz'i aleqerile
ciin 2004, cincl cornpr)nent'.I conclucerii (.NS-l\S s-a schin-rbat,
Corneliu -ftLrianu a tirst rccomDensat. cu srlstincrea lui Traian
t') | .ilttt'/rt/ttt,30 scptctrblie 20{1,}
i \ l r r r r r : ; { ) r ' ru, , r
lJist 'st:u, c:u un loc in (_olt:giul (.onsilrulr_ri, ca reprczentant alPr*'t i t lLriLri l)emocr:rt, care a tlclrus eforturi clc a-l propr-rlsa chrari^ , l>tincrea pregeciintici accstuia, prin sacrif icarca inuti l i a unulvaloros nrermbru al colcgiuluilos. N,rm,rr rcacgia pubhc:i vehementii( inclusiv a angajati lor (INSAS) l_a ticut pre pregcdintcle Bisersci,,pentrLr prir 'ra oard huid'it public, szi revini asupra ace stordemcrsr-rri. Dar, si rcvenim la ,,r:izboiur declaratjirorl' cu privirela c.laborarea sA cu Sccuritatea, c2lre ,lvea ca fundal pr'ce.sul <leczrlomnie pc care lJiscscu i r intentase lui (iir:vrcd 1a i'ceputulanului l t )04.
-liaian B'isescr,r de'enisc ceva mai prudent. intr-r.., interv.iuclin 8 rctrml:rie 2004, intrcbat daci a amrt regituri cu secr-rritarea,el spunea: ,,Cateeoric da. Cinc ar spune ca s_a pregitit intr-urrinstitut nti l i tar de marinui, penrru a icai in str: i indtatc, ; i spune can-avd'ztrt serviciul de c.ntrainforrnali i cste mincin.s [...]. I lu amf.icr-rt serviciu intr-un d'mcniu in c:rre legaturiJe c, Securitatea eraupur pi simplu de serviciu". intrcbat, i 'acelagi interviu, cle cAncl auincep't legittrrile sale cu Securitatee ;;i in cc constau rapoartclepc care le scria, Traian Bisescu a rispuns: ,,din rnomcntul in caremi-am f?icr'rt primul ciosar pcn*u arizur de navigalie, i' rnstitr-rtult le Marind. Cind r-rrma si piecdm in practica cle anr_rl doi, ne-attcbuit un aviz de naviga;ic. i' *ce,l mornent m_arn prezentar infata organului cle cortrainformatii pi mi-an'r crmpletat fcrrmurarui,plus discugrle, care rnerg(:all pini la a se intercsur cre rcratiile defamilie". in fi.al, intrebat daci regrcti relal;a prr care
^ avur-o
ci-r sccuritatea, Traian Bdscscr-r a clcclar.at: ,.nu. pcntru c.d fdccaparte clin mcseria rnca. Nu avcam cr_rin szi narrighcz, in rap()rf culesile statullr-i din acea vrerme, iar astizi si vin si. spun: eu, dratirorna.i, n-am vdzut rl l tcr dc Sccu'tate. ,\r f i r mare mi'ci 'ni.,.
' "E si l i t cle , ,cl iscipLina cic part i<l" si v,rczc irrpotrva c.ngt 'ntei sare, I)a'J.ezca, cel i lal t rncmbru ar (. . lcsirrrui sustinut ire l)art ich-rr l)ernocr:rr, a alerscalca clemisici r lc onoare.
163
n
lbJ 1\r)r \ \ r { . \ l \ r \ r \ \ i - i ; t ' I t t , \1. \ r ! Bi : i t ts t : t
l l ra tocml i ce spr lscsc, in urrrrr i ct l l l rs( ' l r r r r i , i r r t rLqe i t rst t t rqci c lc
juclecati. l l ' ; iscscr-r 1r i i)si pus in cli l lcLrlt lre l)c lcest slrbicct si in
cempenix clectoreli pcntrlr alcqcrilc prczttlcngirlc. Dc ;ri ldi, ctr
pri lcjul dezbatcrj i clectorale cu ctnclida;i i la Prcseclinlia I{ominici,
crizcluit i clc coticlianul , l\clcr,aruL in 18 noicrrbric 2004, Pctrc
ILornan a lmintit ce cleclaresc cl insupi, -fraian Il iscscr.r, in cttnfcxtul
in cat:c .,cole.qului nostru, r\dr:ian Vil iLr, r s-e gaslt anuajamcntul ia
Sr:cr-rritatc". ;\tunci, ' fraier-r l l ' isescr-r ar f i splrs .,si e lr a trebuit, cincl
am lbsolvit $coala cie ()frger:i si scmncz rln as( lttcrlcrt i lngx j:t lne l lr,
pcntru cir alttel nr-r ap li plrtllt si f:rc cariet'.l". Pentrtt cri, clc fitili
funcl,'fraian l}iscscr-r a negat ci r fi sptts a;21 ccr-a, (-ristian'I'uclor
Popcscu, modcratorul rlczbetcri i, l-r intrcbat pe Pctrc Roman
<laci poatc si numcasci vrelrn trlartor al acelei cjiscr-t1ii. l{ ispunsul
ir-ri Pctrc ltom:rn a Frrst cetc.goric: ,,Sigur. I ira dr-: ft!i-i tolrt'ir
conclucetea particluh:i, ; i l)uvriz, 9i Scvcrin, pi l3abiLrc, ; i oricine
vrc;i clun-rnear'rrastri". (.()ntrovcrsctlc pc lcest sutriect au continl-iat
pc pafcursul irttregului rln c,Irc i1 Lrrnt.It succcsrrIr.ri in alcgcri a] lui' fraian Li' isescti, dcvenit prc;eclintc al Ror-rriniei. l iapt.r-rl ci instanla
dc juclecati l-a incrirninat pe Nfr'ruur (l iuyici in 1'1 fcbruarie 2005
pclrtr"u calomtrie la aclrcsa noului prcscdinte al l ir i i i-a scn'it prea
pu1in. in i- i r lcccnrirrie 2005, ' l taian lJiscscu avert clin nou de
ii,rcii cl in car-rza cr-,lebotiri i cu Sccuritatee dilt lrecut, Ptintru ci
nu apiruscrd nici un fcl cie docur-nente l'.imutitoatc pririr-rcl natllr.l
accsteia. Itdziroir-rl se purta, in contintiare, pc tirlilrtlJ dccllraliilor,
dar Li clata i lc mai sus fostrl l pregeclinte lrlmil (-onstantincscu lL cerut
(,NSAS rccleschjcierea ccrcetirilor privitoarc la rclafa h-ri Traian
Il ' isescu cu fosta Secr-rritate. i\r-rdiat in acea zi de catrc Colcgiu.
,,a ,t inut un spcech impccabil", chLpi cr-tm 's-a cxprimat acela9i
lvl ircea Dincscu, cate a rdaugxt: ,,\ 'ont crinriri niltc lucrriri Pc care,
cle excmplu, acr11r"l un an nu le inielcgeam prca binc". Iil a observat
i i i cd i se pare ,,ciudati" o cojnciclenti: ,, la exact ()ra cind ciomnul
l lmil Constanfinescu cl:a ati<1iat la noi, s-a programlt t i ierea
pangliciJ la arhir.ele de la rnarginea Bucuregtiului". I1ltr 'aduvir,
r !1 l r r r r s {)r , r r . . . t
,> l i l int lL i i r rn r-rr :uslcpt : r t q i r contr()vcrsxfLr l l r i ( ihc.rqhe ( )n i iorrr ,
l r lcstr i intc lc dc : r r r . rnci aL ( lo lesiulLr i , prcscr l intc le Tr;r ian l l iscscu:r prLrticiprrr it inaLrgur:arcrr no.ltri scdin al arhivclor (.NSAS cl.la Popcst i - l .corc]cui . i . r r t 'b ' . i t c le z i : r r isr i i prczc. t i la evcnimc'nr ccpirg:c arc clcsprc lurl ier-ca ;i solicitarca lui Irnri l (.onstlrntincscrr,
l lccstr u tiercllr:at: ,,se rluce sii incii lzcascli rrcceresi ciorbli, cu acciea;rtircumcnte c. crre Nlrrg'r (-ir-rvici a picrclrt prrccsni c' mincI l .S ^
c i r - rs s i lc ' . ra i prczinre o c l : r l i . la ( .NSAS. ()nis.r : r r prateconfirrna". ()r.ri loru u conijrmat pc ioc, cu slr.rgirnrcic ,,clccr.,sr-rbiectul estc inciris". iar 'fraian LJisescu a reilcrat nrai vechilcsalc ahrmatii, ciutincl si arate ci o relatic a sa clr Secul:itatea intrain cutr-itna pr,icsiei: ,,d.ar r-rn copil ar spr_rnc ci r rrrrvrgat gi n-a
'izut .f i.tcri cle SecLrri lrtc. N* a'ca ninreni c()rtr()l un<1e ajung
rlporrlcler unui conrandant de nrvzi sarr ra.poartelc pc c-are leficcarn rle la ,\nvcrs critrc arr'ator. Sr.inr p.rblemc carc, pr.babil,in sistcr.nr,rl antcrior, lvcilr.r o trimitcrc rlir-ccta si ciffc ()reancrle (lcsccurit ltc ale statLriui". l)resa continua insi. si c()mentcze subicctul,consiclcrinclr-r 'sc cli arhivcic rimi. zivoritc atunci cind vir-revorba cler l 'rcun closar pc numclc lui 'fraian i l l lscrscu" Intcrlenr'nclin accrrsti chesriunc, tdrri sl i f ic ci:rr: r lc ce ir-rstitutia scrvca intcresr_rlpersoa..i, la 1l april ic 2(x)6 r\clninistraiia plcrzirlcntieli:r crnis uncrrnunicer, in carc sc spunce ci ,,prepeclinrele Ikrminici, -I iaian13isi:scr-r, ccrc prriri ic SRI, SIE, NIA;rN, ,,\rhivcl.r Nati. 'ale,clerin:itori lor aririvclor (.C el P(lR, tulLrror instituti i lor carc clcrindouurn.nte prir inci pr.t inscle legrit 'r i cu Scc.i itatea clir.r t inrpulreginruh-ri conrunisr, si lc pr-rni la dispozipa (.NSAS, pcntrr.r a puteafi er' 'altrater i i ciucirl: i te ecuzatii lc privincl o prcsuirus:i colaborarel yefirlui statr-rhri c--rr Sct-rrritatea. pre;edintele 'I 'r.aian I}jsesc.aflrmi i. mrrl c:rtcg,ric cli rLr n scmn.t' icirrlati un angajamcrlcr-r Secr,rritrre';1, ci
' ' a colabrrat niciocleti ' i cr-r securitatca c:r
p.l it ic poli i ici si nu u clcsti is.rat nicirrieti activit it i in slujballccstLria. Prcpcclintclc 'fraian IJise scr-r consiclera cir acr-rzati i lecare i sc rtcir,rc in accsf scnb n'.r lrr-r nici r,rn firnclamcnt rcal, f i incl
165
i iij
tii,iililiilil1tiliiilitiltlililiItillililiiliiiiitll,iij,ii l i i
lliiil il : ,
l rl
; l ll
i it ii l, i li '
lrmffi
I t ) t ) Aorrv. \ t t . r . f l l .Ar ' . \ t . ( t I t t r r r r l i \51 s( : l
Ficr-rtc in b:rzn rinor xprccicri crlre nu sllnt susfi l l l l tc (k rl( l( ' sl lt l
documtrnte selrnatc sal l generxte c lc ' f ra ian l3r iscsctL". l r t , Lt t : i r l
ver i i , polemica a cont inu' ; r t . In pl ina canictr l l , pc l6 l t l ruLrst 2(X)6.
' lraian l l iscscu irrsista asupra f-aptului ci nu arc nimic clc i lsctrns,
susf nind c:i numai cu o zi in r-rrmri l-a contactat telefonic pc trrrr-rl
clin trcr propt:i c ta rii ul timei nave comanrlate, petrolierul,, B i ruin t:r",
pentrLr a cla clispozil ic comanclantului sa caute in arhiva rapoartele
pe carc le-a ficut: ,,spcr cri ece stc rapoafte v()r f i gisite, pentru ca
toir tc f i ]p() i l r tu lc inr infatc coml l ln ic i ' I \ ( ' l tL l
( r copic carc sc ()Pr( ' l
la bord". I{apoartele nu au fbst gisite - sar,r, cel Putin, presa nrl
a mai aflat, clc atunci inco.lo, nimic in lcgituri cu cle. Ou acelagi
pri lej, Risescu a rna.i spus: ,,ntt am x\Tt niciun angajament senln2lt
cu SecuritateA, nLl arn avut niciodati inf<rrmaqii clate ofiteruluj
cle Securitatc in scris, saLl note inf<rrmativc clesprc cineva. (]cea
ce eu aln ficut estc si fac raportul clc voiai Pe carc il face orice
cornanclant cle navli si sd i l predau armatorului c()mpanici de
navigalie. Nu am ce:rtrt niminni si ascunciit t'rettn dosar rcferitor
la mine"1(r').(,2-rci sc vorbea tot mai rles clesprc eristi:nta unui ciosar de
colaborare, carcr ar f i fost clistrus in imprejnriri incir ncclarc. In
22 augr-rst 2006, refcrit()r la un ascmenea act calc si ateste () atare
prcceciuri, cvcntllal un pr{)ces \-erbai dc clistrugcrc a dosarr-llui
Bisescu, Citri l in l larnage:r clcclara ci proccdur.r sc c()nscmns
qi r-in clocurrent, .laci ea -q'a procius, ar tlelrui si sc gdseas'.:ii
la Serviciul l{omin clc Informatii, cici ,,er f i tost normal si se
pistrezer. (lAnd ser clistrugea, erau ftrartc pleci;i. Trcbuia si existe ()
dcrvadi cd a distrr-rs ciosarul X, Y sau Z,casit nr-r 6e niciodati tras
la rdspundcrc cd nu i-ar fr <listrus. Exista o prccizie in inventariere
foartc, foartc exactd". I i ird incloiali, afir lna;ia fostului gef al
Serviciului t lc lnformalii l ixterne avca si-i punri pe jar pe ohciali l
rr'e I (r aurrr'rst 2U0(r, Declaraqie de presi ficr-rti la Palatul (
(w-wu: prcsiilcno'"nr/ ?--RID =tlet&tb = dete&ici = 78 8'1&
,offocen-l
PiUD- )
i \ l r r r r r : ( ) r , r r r r
S]l l . t r r l r : r ' : rspLrnscscr: i cr-r l t i t r t s igrrrant l i , at i t (_NSi\S ul t r i , c i t prf r,rrlt 'cirorici Scctorului 2, ci la ci nu sc geseste ninric. (iaci, clr_rpuiclrl lr c()recr sersi2llss Il.rnagcl, la securitate, chiar si ninicr-rl crain'crrlariat. (-um sc v'.r
'cclca, t le la clccrar:rt ia lui t Iarnaqea si pini
ia,,riz.sindircr" slLl ului, a clurar rnri pi-rt in cic o luni.Plir-ri attrnci, i' stilr-rl si* *rractcr.istic, a1 int.crvcntiil.r
tclcf.ricc i ' cl irecr ra dezbeteri telcvizarc, pe -3 1 auuust 200(r1l'aian Biscscu cleclara 1a cmisiunea ,,()amcnii Rcaritrit i i .., cLifuzaridc Rcalitatca 'f\i cri nu a fiist inlirrmaf.r san crlab.rat.r alSecr'rrititii, ci nu a c'mis a*c crc p'ritic poriricri in ti'rpur regimulLric.' ' i turist ; i ci toatc rap.artcle scrisc in pedo:rcicle cit a icrstc:ipitan cie vas gi reprczcntant la A.vers:lu ft ist cxcr.siv clc natur.iprclfesionali: ,, in caliratea cle c.mrLnclant cle nrvii, clc sccuncl . lna'cl 'r petrolicrc p. care am f:icut servicrr-r, :rr. f i icut zeci, s,tc,pr:obabil rnii cie ral)oartc. firar-r rap.nrrele pc carc lc fac pi Lrr-rc'rnanclant r.min, si
'n.l sl ierlcz, gi un'l britanic f ...J^ pr:in netLrra
fr-rncti i lor I)c carc lc am inclcpri ' i t in t irnpul c,m'nism*l' i , dacri agsp.nc ci n-ar' viz,t ofi1er dc scctrritatc. as 1i ccl putin caraghios.i\f i-ar-r-r f, icLrr ser\. icir.rl, n'ri-arn clclrus rapraltelc la c,mpania clenevlgatie la sosirc. $i tot t impLrl am sustinr-rt ci am iLvLrt imprcsia,clat.ritr i t ipi-rlLri cle n.vc Pe cere am lucrat, ci accstea au f.st surretctti lr ,rg.ncl.r clc sccuritate, l uncia crin ciirccti irc ccc>nrmic_-c,ccva clc senul acesta 1...]. Nrr vcti sisi r-, lp()arfc rrlresaie Securirit i ir lc cipita'r-i l cle ctrrsi ltr.gi ' I 'raian Il iscscLr, dc str_rcle'tul I l l iscscr-r,rle ofltcnrl 1l: iscscr-r". La slirsit i-rr
'cri i , lui ' l 'r: i ian Ilr iscscu i-atr
sirit pubLic in apirarc (l,smin (.iu;n 9i Vir:ni1 i\ i igureanr-r. pri 'r,r,cu r:n rol intportent in can4tania electorali pcntnr alcgerea lujI l iscscu ca prescclirte, sc clistartaser r1c.cesta, intr.e cci c,l, i rerati ireli incl, pLrblic, tcnsionrrte. l)ar (ir-ryri x rclarat, chirrr si in asc'rcneairnprcjr: ' ir i ' , r l isc.tie p'rr.t l i pe cxre a avlit-() c. ;efir l starrl ' iinaintc cic 2()(14.'I-raian lrriscsc. qi ar f i clar cr-rvinlul clc.n.er.thgi dc cl c:-i n. a crlab.rat cr-i Scc,ritatea. ,,\I i_n slrtrs: arn fostt.,f l fcr-, rrm a'Llt frcal)ri crr 1' 'r\r., arn tirst la,\trvcrs, sie.rrr cir am
r6'7
i'i.ililriililliNilIillliliriflliili
fl|rl i lrilliriilrlllrlil
ii',lr
ili " l
i i .j :i
r i i l, i
' l. i it i j
I
ffi
Arrr ,v\R.r t \ I \ r \ \ l . t t l t t r l . r : I l \ \ t * I
a\rut o anutnit.: trcabi ctLl ScCLtri iatea, dar nu am i:ost irt l i>rttt lt l ,r",
sustinea cosmin Gugil1,r. Nligrreanu, fostul sef al scl 'r, icitr lrri
R<,rrnin clc Informagit a deciarat la rindul siu intr un intcrviu
cd atdt notele pe care Il isescu le intocmise ia Anvers, cit ccle in
calitate de inspector-gcf al navigat.iei civile erzru ,,in motl sigur,
pe fiEa postului, erau obligatorii i ...|, era o func;ie proemincntir 9i
a lace inf<rrmiri, sintcze, sau lt lu ell cun) s-o mai f i numlncl [" ' i ,
notc de serviciu citre respectiva Secr:ritate... efa o chesdune carcr
rcvenea in mod notmal, obignuit"rLl. $i, cum c firesc, noi trebuie
sd inlelegem din spuscie domnului Nldgureanu c.'i acestea nu Pot fi
asociate r,rnei ..colabordri" cu securitatea, in sensul incrirninant 9i
clezonorant al tcrmenului. Apogeul asaltului umbrelor trecutului
asutlr'.r lui Traian Bisescu s-a pctrecut ln tc)anlna anului 2006,
cdnd (,NSAS pregitca vcrclictll in legiturd cu cl, in urrna re-
verrificirilor, atit solicitatc public, cAt;ii obllqatorii prin lege, pentru
prcpetlintele Rominiei. 'Itaian Ilisescu pirea ci nu mai are lini5te.
t)upi obiceiul sdn, in 5 septembrie 2006 prcaedintele a intcrvenit
telcfonic in emisiuneii ,,Sinteza zilci" dc pe Antena 3, carc avea ca
subiect legiturilc sale cu fosta Securitate. l)e asti dati, intervenlia
sa, Lrna antologici, a monopolizat practic ernisiunc,r Pe tlurlte a
jum'itate cle ori. ,,Pot sli vi garantez ci eu nu ;tig ca illrl un closar la
securitate. Pot si vi gar-.anrez - si gindigi-vi ci, la vinzolcala cate
e in scrvicii acum, s-ar afla - ci nu am clat nici cl clispozi;ie s:i fic
clistrus vreun cl0sar al rneu. Eu habar n anl daci a fost un <10sar,
daci a ftrst distrus cindva, in'79, [sau] in '89". ltaian l l iscscu
a rnai tleclarat ci, gtiincl cI cl<>sarele sLrnt micfofilmate, nu ar da
astfel de asigurdfl dacd nu ar fl ltdevirate gi cli, xsa cum nu a fost
colaborator, nu poate avea nici dosar de r.rrmdtit de Secutitate,
pentru cd ,,Pe un comzrndant clc nav'i nu-l putcai r 'rrlrtdri pc mare"'
(,r,r toate cd pretindca ci a$a stau lucrurile in rrecutr-rl sir"r, ljisescu
11i Zita,21 augrst 2006 Articol-il ,,Tt<>c politic " [-'P', A''\{ l- )
111 Z)ta,2 septembrie 2006
i \ [ l r r r s ()r ' r r r : r
nrirlrrrist:rr c:i i a intrebat pcrsr>nal pc sctir servicii l 'r dc informa$ici^ci cxiste
'rcun closar al sdu, iar acestia I au asigurat ci nu, mai
ptrtrn [)ircrirt ia cle lnformatii a Armatci, carc a fost intrebati cioarriacri a cerut CNS,I\S clater desprc Bisescu, iar rispunsul a fost
,,Ntr". SLrstincrilc sale cie Ia Antena 3 contraztceau flagrant cespLrsesc Traian IJisescu in anul 199,9, cAnd sustinea, aproape cumindrie, cri ciosarul lui cle la Securitate nu poare apirca intr-unziar, clerarccc, lucr6"ncl 12 ani in strlini.tare, ar trebui ,,acltrs cucamionul". (ir,i aceeaqi c>cazie a lungii saie interventii in direct laAntena 3, a mai rccunoscut cd avizele de navigatie erar-r clate desccuritate gi c.i el insugi a avut o perioadi de gase luni fdri acestaviz.'fraian Bisescu s-a conrrazis de mai multe ori pe parcursultntervengici sajc c{e o jLrmtitiite de ori.. initial, declara ci ,,nu amfi.cut nici,tlati vrer-r infcrrrnarc clespre rrrcun coleg,., ciar, intrebatdc rapoartele pe care le ilidea in calitate dc coman<jant pe navi, arecunoscut ci a dat ,,armarorului" |NAVRON{ - n.n.] informiridespre marinari care consumau alco.l sau despre mari.a'i carc aurimas in striindtate, declari.ndr:-i ,,dezertati c1e la b<>rd... Desprernarinatii care sc irnbita', Traian Bisescu a declarat ci le tiia dinsalari i-r ;; i ir tr imitea acrrsi. inffcbat claca treb.ia si explice acestlucru in ,,rep()artelci cle cil i t<.rrje", l3isescu a declarat: ,,Cum sd nr,rscrin, rlaci i-am trimis acasl?". Referitor la cei care fugeau de penavi gi rimi.neau in stri initntc, I3ise scu a der:larat: ,,prir gi simpluinfrrrrnai armarorul cd. ti.a* rlczerat cloi oameni clin cchipaj, picu asta, basta, ce si i faci?" (-,ontrezJcea din nou o alti declaratieanterioard, clin 8 ocr<lmbric 20{)4, in care, intrebat fiind dacd a
,,turnat" pe cineva, a nispuns crregr,ric: ,, l ixclus. $i vi asigurcd, clacd exista Lln astiel de d<;cument, era in presi dcmult. .Hsteexcius. N-am ficr,rt aEa ceva"112. I)incolo de toate aceste declaraqi.icontraclictorii sar-r confuze, un fapt e cert - in ceea ceJ privegte,
112 l:*tnimenlr/ :1i/ei, 8 octornbrie
reahz.et de l)an thpalaei
169
illll[iliiffiifll1ilffiffiiidilliill
lj.rtllriiJilii ; li i i
illiji l l,i It
2004, ,,Cigug <Iin primul tur" - lnterviu
K
t t f l AD|v. t i t , r - t . t ! i \ r \ \ t r r ' l r i r r r r l i r : t , : t
rxrcc)ri ' i 'r:aien lSliscsctr a cicclafl l l clc t lotrl i ori rtct ' l :t1i lttr-t tr itt
leg: i tu la cu eL-cst sLrbicct r r l rc ladi lor salc cu Sccttr i l : t t t : : t . l . r r ' t '1r1i t :
tace numri insistenle cu cilrc a sustinut ci ' .rccstLr rcllrt i i rtLr tost
l ircgti ; i normale, in lumea in carc cl l t.r i i t. [)ar lumclt s't t]c
ltunci, rr unui cipiten clc ves, ;cf clc reprezcntangi comerciali in
occiclent ; i mil ionar al cpocii dc eur rdn'rinc inr' ' i luit i in t icerc si
un-rbr:i. Prer:nrrr r,rn cimitir a1 elcfantilor.
,,Problema cu dosarul meu este ce ntl e((
inti: arlcvil, ,,problcma cr-t closarlt l mcu cster ci nu c"iL:t,
rlf irma Trajar.r Biscscu la 1 scptembrie 200(r, ir-r lccitr-tri clr
l ipsa unei <lor.ezi urateriele eslrl)ra vrer-tnci colaboriri ( in scnsul
i r r , ' r i rn inrnr, in[rrrr . rnr) cu Scctt t ' i1r t t . r . t 'h i : r l t l : tc : l nLtmt]c i i r tp i r t : r
prin difcrirc lcgistre care !incau cviclcnta ,,r:clclci infi irnrrti l 'e". "\
spLrs-() intr t in cliscurs tinut Ia (.ostine;it i, pe malul mdrit, in fala
Llnor tlnefl carc ,r\.eau virsta lui, cl in vremcrr in cate ere la Institutul
dc l\ ' larinli; i cincl r-rnr-rl cl intrc resistrclc mentionatc, ccl cerc s-a
urisit in rrrl.r ir. 'clc Nfinisrcrului ;\pririr i i Naqionale, i l inciica drept
r-rnr-rl cl intrc ,,cr., lalroratori i" scrviciului clc contrl intornraEii rlr i l i tare
(tostr Dircctic a lV a a Scctrdtdti i)" l)ar, si revenim Lt Costinesti,
ir-r torLrrina anulr,ri 200(1. ,'\tr-rnci l nrai spr-ts: ,,r'i trrirtLrrisesc ccca cc
am splrs pr-rblic clc citeva ori: nn atrr ll\.tlt nicitttlrtd un angliitrncnt
cit le Securitatc, nu am scris niciocirrt. i un l inil clcsprc nimeni.
Arn nruncit intr un sc{rmcnt c:are nu tc l inea in aiara r:clatiei
cr-r Sccr-rr'itatea". () rclalie inti-r-rcin.a r>blig,atotier, spunc 'fraian
iJliscscr-i, prin natura servjciu|-ri: ,,t ic cl-i am luclat ie NrWIt()NI,
clcci ,,Ln ()rn crfe pLrca atari, ser:r.icir,rl lreu ere in aiarl tronriclclor,
{lc ci in Institr-rt se pr-epitea accl eviz cle Securitrrc ca si poli sl i
plcci in sffi in:itatc, ire ci em fost reprczcntant r1l (-<lmil:rnici
rrr 1 st- lr ternbrie 2lX)(r, Tr:r i :rn I l iscscu, cl isctrrs le cut 'sul i le Scol i i t lc
PI). ia ( lost incsti , clLrpi r\mos| ' tcrvs
\ l l r l ,
&l,r l t rs ()r , r r r . . r
N;\vlt( )i\[ l . ,\ 'vcls, i. m.ci cert arr f i;st ' '
om cale a fost i.,conr2lclul cu lccstc structtrri, aga cum au fost Oricare clintre c(rlegiimci . . is : r crrrn t F, ,sr , r r i r ' . r r . t l intrc,)rr)renir crrc r . r \ . r . l t u est [ r . l J .meseric. Nu vreau sri spun ci apa au ir;st toti rominii, pentru cri nutoti ar-r avut aceastd meserie". pracuc, in tot acest expozeu 'itaianRiscscLr nu nei tgx ex jstr .nt : r unui c, )nt : rCl ( .U , ,ccisLul . . Insi tutuluidc N{arini, dar l-a pus pe sealna obtinerii avizeior necesarc iegirirdin apelc teritoriaie ale Rrmaniei, in primclc sale cilatorii pc rnare.Era fircsc si se intimplc aga gi, inrr-aclevdr, ser inscrja in practicatimpului $i a reeimului. Securitatea intert.rga cu atentre oricepersoana care ufma si ias'j peste granil5, in cad^rl inclatoririlol dese^'iciu, in leeituri cu .rice i s-ar fi pirut suspect: cle Ia rude instri initare, pAni la posibile condamniri polit ice ale unor membnrle farni l ic . in." . . cc prr 'c i rc thrnir ie Bistscrr , r r r .src ( . i nrr ( . racazul, ceea ce nr-r excludc existentx un()f asemenca verif icdri. [,afel clc aclevirat este c:i prin vcrificiri au trecut gi tori c.legii siide la N{arini. Dar eie nu Au atras, ca in cazur lui, c<;nsemn:rreacelor verihcad drept colab'rat.ri ai Sec'rititii, in registrul reteleiinformati'e ciin caclrul Instirr-rturlui. 'Ibtu$i, r-rici vorbi de a ftrrnapc cine'a, s'stinr: Traien Biscscu. ,,ne ercr pini la a v'rbi tlc undosar dc inform'.rt'r, c1c c.laborzrtor, cle turndtor, cle .ricc altceva,estc cale lLrngi gi eu, pentru ci nu giscsc acea foaie scrisii clc mine,o foaie clespr:e un coleg, prin carer am ficrrt ccva rdu, ccr oricuigi.segte . astfcl cle foaie s-o facd pLrblici". Srlicitarca este Lrnaretorici ;i isi afli rdspr_rnsul in frazt urrndroare: ,,n_a gisit nimeniacca foaic scrisi de minc, pc c.rre \i ini t, rrate", conlinua TraianI}iscscu cxpozeul in fzrga tincril<_.r di' partitlul Dcmocrat, care iisorbeau c1e a dreptul cuvintele.
Fdcdnd o mici parantezi, rebuie sa prccizdm ci. estc,bineirrtelcs, posibil c'.1 o asemenca notd informativi si n, existe,ceea ce Traian Brisescu trcbuie ci ptie; cra in practica Securit i; i i ,in
'ederea protejir ' i i
'nci ,,s'rse" a sa, mai alcs in cercuri inchise,limitate rclational, r-r'ile scrisr-rl ,nei pcrsr>anc ii p.tea cleconspira
t71
fliitir i it'ir+rl l
$1i+ri*il$ili l l+tlf| l4a
E
t7) Ar>1,1, !n. t l t i r l - f i , \ LtJ! ' l ' i i , r t . t r { i r ' . r . r t
c() l2r l ) ( ) rafcx, c l l r lccr ls l r l s i nu otcrc in t t tocl <tbl i tatorr t l ( ) lc s( l is( ,
ci numai intirrmaii i vcrbllc, coltsclttrl ' . ttc in -tcris clc olit,t 'rtrJ
dc sccur i tatc. I )c al t ic l , in c l iscurrsul lu i , J ' r r i l r t l l isuscLr : r l ' t r r r ( ' ; l
posibil i t:rtct prr.rclr-Lcerii ,, lga zisc" probc cr,r l)rivi1:c lt i colalrorltrce
sa cll Securitxtca nun']ai iu sarcin;r fo;ti ior ei ofrtc:ri, c()nsi(lcrxti
rlprioric clrept inarnici (cu toate ci, clupa ci-rnr gtitt-t, rlc-a ltrnqtll
t imlrului a avut- si arc - pricteni Printrc ei). latrr cun-i i; i continlra
cliscnrsul de la (,ostincsti: ,,apropo cle '"lstr, r-1c n-iai a1l:im in
fhqa unr-ii pcricol, c'laci ali obscrvat. Vin foartcr ntttl;i oarr-reni (9i
iepet, nli vrcau si inilucnlcz ceva, ci cloar imi exprim o ltt irerc),vin ir;artc mul;i pc la tclcr,-izor, sc Prezinta cu h;irt i i scrisc sltr-t
sursgin ci sllnt scrise clc ofi leri cic Sccuritete gi, inaintc clc:r vccicl
claci existi si l ' teo hirt ic scrisi clc ccl pe carc i l irrcrir-ninezi, pur
gi simpiu il pui la zir'I. F,u creci c. asl'.l e crea uai tnare rizbr-tnrrre a
Secr-rritdpi. A clcvenit mai creclibil i clecit I l ibi ia 1"..1. r\ccrst pfoccs
nrr trcbll ie scripat cle sub control. ()ame:ni pulrl ici, crlrneni prl l i t ici,
oamerri ncirlpLiceti trciruie sii :r i i t i t inEcicl-rciunca sli vadi cx.1ct ce
a ficr,rt otrul clesptc care vorlritn gi nrr nr:ap.irat cc a scris un ofiter
clc: sccurit:rtc clesirre el. It,u rlr.r sPtlrt ci nu s lu scri-q ioaltc ruulte
Irrcrur:i arlcviralc, rlar in accla;i t in-rp nr,r ptltem sd iuclccim, clr ' ipi
rrici cr regr,rl i a ciemocratici fsicll Pc () Pcrs()xni X in lttrza e ce e.
scris o persoanzi \" '.( ) prccauEic nece sard, in f aga Lrn()r posibilc viitoare
clczr.l 'r luiri,:rt ita vrcme cit nu s-a procltts r.rici o clolecli ccrti, in
atar:i dc cea a faptului ci a exitat utr clr.,srtr pcrsclnal 3990 ;i ci a fost
cir-rciva distrus. Njci o pteciutic nr.r srrici, atit2 \-fcl l lc cit s-ar mai
putea giisi urrnc alc lui in rapoartclc o{iEcrilor Sccul:it i i1i i, concliEie
ln cu'c eccstix tt 'cbuiesc i l in t imp tlecrcclibll iza;i - dc lrrrrci, atunci
crlncl isi scrinr rapoartclc, o{t;eri i ; i-ar f i ptrtut inchi;rrri ci ct si sc
irribr,rscesci rcginrnl, sau ci unttl satt aLrul clintre inforrnatorii 9i
colairoretori i lor vor :rjr-rnqc, pcstc eni, ir lportanti t letttct-t i de stat.' i 'reiar-r BiscScr-i nu S 1t rcfcrit iu tnotl collLrfct [e ltcest rlosar al sitr
rle colrrborttor, clesprc ctirc slltr ltc cloar- cli ,,nu-i", ci 1:r thptr-Ll ci nu
N{.rr t r r ' ( r l r r r r
i1 scnrirlr l ulr , lnll lr jetncnt ctr Sccurit i l tel ;t cl ' i nrr a lr_rrnizat ualejcis,
fs... l cicslrrc c.lc'qii si i de la 1.s1.itr-Lr.l i ie Nlerirri. in iata rrnerl<irt l in Partit lr-rl l)rrl.cret, cl irora lc
'-.rbel h (.ostinesti la c*rsLrri le
Scoli i clc \1:rri I orsanizatiej cle tincrcr rr prrrtic]r_rlui, a sintqit incio riati, lrr f inal, ncv.i l i sa si intirea-sci splrsclc: ,,clerci vi tsigr,rr nr-rcxisti rrn anqajrlmcnr dc sccr-rritrte sL:irlnaf clc mirrc si nu existl inici o infirrrnlrc clesprc \.t.eun r)m"1ll.
-\scnre ncl prccizari lpisatc crltLr neceszllc ; i, cle t:r;rt,Traian Il ' . iscscr-r rispuntlca unor atlrclir i lensrrtc pe 25 august,il-rtr-o c-,nfcrinta dc prcsi a Particltrlui R'rriinia i\{arc. \'aclim-l ' 'ckrr, anLrntincl cr satislacfc ci are pr'belt: pr:ivincl colaborareaprescdintch,ri cu Securitrlfur, ccua cc rcprsTlnli (tocmai pentruPI{NI!) un rn'rirr sr:ri.s pcr-rtr. suspcndarca s:r, i_a dat cur-intulr-rnui anunre f)obre lJoros, absolvenr al Tn,stitLrruJrri t lc i\Iarirri,,Nlircea ccl f l i tr i^" c* un r.r inaintca lui ' fraian l l isescLr. l l 'rc1a rriuns cJr.rpi 1989 dj.ecror acljuncr al servicir-rlui dc p*rrectic:
; i l?azd, ir pcrirach 1993 199(r. l,:,1 e a.firrnat, sr-rsrinzincl ci cstein dcplinri c*n()stinri clc car-rzli, ci Sefr-rl statul-Li era trnul clintrcturndtorii clc ir InstitLitr-rl cle Nfarini. I l t>r.s cleclara ci la viztitpc Bziscscr,r ,.curn scria n.tc infrrrmati 'c, cdncl cr:r in anii croj-trcil:r institLrt". I l l a prccizat ci, in generral, cci turnati la Sccr-rritate derlivcrse pers()a11c avcau prt:,Lrlcrrnc clintre ct:le rnai grrrve, mr,rgindu,se pini la excluclerce l . r c lc ie l .st i t r - r t . , ,Dins, l rn i ,eazi cd;nclisp'irut aceste clr>sarc. insir sunt urme alc krr. sc pot glisi sintezcpe care L)irectja (-rnstanEa le rtinrirea citrc geful l) irectiei clec.ntraspionaj la rrmatd". ' I l-aj:rn lJrisescu rr rispuns indjrcct laacestc acuzatii, carc cleschiclcau inclusiv calea unor noi posibilc,,clcz'dluiri" la 1 septembrie 2006, cinrl s-a adrcset dnerilor clinPartidul l)cmocrar.
l)oar citcva zilc mai tirziu clupi intAlnirea sa cu tincriila Costine;ti, rrcesta intervenca, prin telcfon, pc 5 septcmbrie,
173
I
$iiniIil
ffiiiliillinjrtirll;11,irjl. i l ]; . i: l i
'ij,,il#
ri' I)up.ii ,,Arnosuc."rrs ", 1 scptcnrbrie 2006
u
r7,1 . , \ I ) l ivArt , \ r , \ t i \ t , i \ l - t i1 ' l 'Hrr . rN l l r . r , , r r
la erl isir-rnca,,$tirca zilei", ctr lr-rngl cleclara;te clin curc rrnr t ' irrrl
mai sus. Devenisc iminenti o pronuntare a CNSAS-r-rlui in c:rzrrl.,lJiscscr-r. 1n emisiune, f ir i si i se vacld chipLrl, vocee sa pirca mrii
nesiqura ca cicobicci. Iar cuvintelc, amestecind furia cu lamcntatia,
sunau ce ale unui om carc sc trezc$tc singur, f ira nimeni alituri,
in vremc ce i se prcgireptc picircr: ,.Pc nrirre mi contcsti foartc
mul$, in primul rind cci dcranjaqi cle ce se intampli in momentul
cle faqi. Ci sunt ciin zona politici, ci slrnt din zona Fostei Securitdgi,
ci sunt din zor-ra unor intercsc cconomice... I)cci. nu as sDune ci
am foartu multL pricteni, cum nu alrl nici in prcsi. Nici nu i-am
puprr r r r 'ot let i pc f runt t ' pt z iar iyt i , ntc i nu lm f icut gesrur i pt '
care le-au ficut alpi inaintea mea. Pur gi simplu inccrc si am c.r
neutr : r l i t l te fe l i t le prr-s i . Nu o inf lucrr tcz, nu inccrc, nrr mi zbrr l .
clrm v-ali f i agteptat..."."femerile sale se pllte2lu intemeia pe o eventueld. mertjz.are,
'- ' '-; ' ; ' lr^ ^'nduccrii Scrviciului Romin de Inforrnati i\Lr l r r . { ( r i i l l rdr l rJ
\urr \ l r lLLlrr JLr \ r \ rurul r !
(clupi crrnr lm r-izut, ccrllse c1 insuqi clitectorilor serviciikrr
de infcrrmatii si i se cornunice dacd in arhivele pe care le dcEin
ar exista vrcun doszrr sau documente care i l pri 'zesc). Foarte
probabil, r letcrn-rinati de riscurile la care crau supuSi, mai ales
clupi deciaralil .averrtisment ficutir la postul cle radio BRC in
22 ausust c1e (litilin I:larnagea, fostul clirector al Slfi, cu privire
la imposibil i tatca ca ia Servicir"rl Rcmin de Informalii si nu sc
gisclsci, in arhiva fostci Seci,u'itdti, micrr Lrn proces-verbal de
clistrugere al closarului clc colaboarator al lui il'raian Iliscsctt,
institr,rgia;i-a moclif icxt p()zit ir ini;reia. I i ir i ca sd Li se ceari in
n-rocl pr.rblic nrti preciz:iri fa,ta cle ceea ce afirmaseri anterior, si
anumc cri la ci nu c nimic clre si-l pr.iveasci per prcpedinte, dr-rpi
ce ncgaseri dcci prin rclresclc ot-rcialc p(i cxre le-am citat mai sus,
trirnisc citre (INSAS gi instanga cle judecati (Juclecatoria Secto-
rtrlui 2) ci ar avca vrcun docrlment rcferit()r la 'frzrian Bisescu, cci
t le la SIl l s-aLr rizr4Andit. Printi-o aclresir din 19 scpternbrie 200(r,
in:r i i r r l i r r ( ' \ cnL' : r , lcc i rsupre pr, rpr i iJ , r r : t f i r ' rn.r1ir ; i t r : t r tsnr i t r ' : t
M,uttus {)r ' r r r r
citrc (.Ns,\s rrrr.: ir,rrrclc r-lr>cunrcrrtc: ,, l leqi.;tnrl iutvilrdr - nrhjtt i /t/
fbndt/t i rrlrrr lr isrrrrr la (l.n-stanta lclLrc cuprinric, incleobsfe, opis-
ul intirrrnet.rikrr nrc.ltr i clc Secr-rritetc n.n.], voJumul 5, cr>pr:rtt
; i l i le 11,3", in ce1'c aptre ment i ( )nxt le pozi t ia i75()2 numelcBist.ls(.LJ'l-t{,\tr\N, cr-r clarcle salc cle ide't irate, cr-r n*rnirul cleinregistrarc a dosarului personal .1990 si ctu Lrrntit()lrut n)cltt iunu:
,,Dosar pcrsr'.1 clistrr-rs cu pr.ce -sul-verbal nr.582 l2 tl in l 5 ausr-rst1979, cLr ,,p.cesul ve'bal dc clistrugere .r. 0i)58212, inchcizr.t i 'rdata de 15 au{ltrst l1)79 de Inspecror:arul Juclcteen fde Securitate](-onsta.ga". D.curncntele clc mai sus au fbst transmise citrer( INSAS in copi iautent i l lcate c lc SlUr ls.
f)ar, in 6nal, tcmerile lui 'fraian lJlisescr_r s au aritat a fineintemeiate. C' prr-rr1cnli, consihul National pentru str-rdicreaArhi'el.r Secr:rit i t i i cl. i<lcl r.crdicrLrl in ,,c^z.l l l i-sesc:u" PcsLe:numaj gaptc zile <1c ia primirc:l nojlc>r int.r:nrati i cic l: i SRl. J)rinL)ecizia (Jolegiulur (INS,\S cr.r numrirui 310 din tZ6 scptcmbrie2006, pre;cclinrcler Biscscu cre ex()nerat cle banrriala.ci ar. f icolaborat crr Sc:currtateA ,,crl polit icr polit icd", aia cr-lm spuneelegca, i ' baz:r ckrc-umcntekrr cal'e sc lf lar.r in prscsia crlegiLiruiCI\S;\S, pini la acca <lari.
,\ccestd noui ,,r ' ictorie I la p1.rrr,ts" inrcsistrati cle ' l iaian
l3iscscu, clupi cce clin carc ficusc: o ,,chcstiunc tlc clnoare.,, incazuI scancilrltr lui rle ]a i\nvers cu navlr ,.Zirrrnicca" si :r rrnchcfcicc 1-a rlrmat, nlr:r l irsr -szi|bittoritr i cr.r gar-npanie. I)incl clor,:rdirde intelcpcir,inc, 1i-aian l l iscscu nr-r a ficr-rt prce lnare caz cler,,certif lcutr-rl" ,btirrtrt cle la (.NSAS, cur. . ' a i iclrt nici inlr:szituri c. r. icr,ria ,bti 'uta, c, ajr-rtr 'rrl jr-rsrit iei, impotri 'a luii \ lugr i r ( ] i r - rv ic i . in f .nr l , I l t sal 'at , ,s intaqnta' fnr i rutr i . , , p i anumeimpirtirea Sccr-rrir ir i i in cbuli, cl intrc care nurnni () p,rrte ar f l t l .conclarnnat - Sccllriratc?t ,,ca pri l i t ie polit ici". in l:est, toati accasti
l i 'Pr iu lc l resa nr. S, , / l( -o lcqiuhr i ( lNS,\S nr- .
| 39;t) i19 sclrterrrbric 2(XJ(r, ntcntionerri in l)ccjzir) l t t /26.t9 20t)()
175
lI
t i
il!l i
t lf !t lt lt li l t! tilf i Ii i
tiIrultlt i ltsl/lltg
itIililililllrlrllilil11ilil: i li i lt , ti f i i lt i l lI i
I ltl l
i
ll
l!
i
jI
Ij
il
ITillE
q.DI iv. , lR u. \ r ,AL( A t . { | . l
r . \ r \N lJ \ ' . r . ' ' r . r
bntiLie cu uf]brclc trecutului e avut clarul si I u'zi-:t.r ' rrtor:rl yi sri
nascd scmne de intr:ebatc printre susginitori i si i, lrrirrtrc cirr() ()
vreme s'a numirat gi autorul acesior rAnduri.
La capirul atitor dezviluin, al apari;iei numclui '-fraiarr
Biisescu in dor-ri registrc carc cr,rprind colaboaratori gi ,,sursc"membri cle parud ftriosigi ca informatori de citrc Sectrrtrte, clttpi
publicarea clocumentelor care probeazd cxistenga unui closar cic
colaboaratc-ir al contrainformagiilor militat:e ln vremea in care el
invzila la Institutul de N'{arini, distrus la un moment dat, Ia {inalul
nunreroaselor declaratii xslrprx carora fie a rcvenit cu noi preciziri,
fie lc a cont.razis, pur gi simplu, r'imAne o singura cerddutLine, ca
un gust arnar: Traian Risescu a coiaborat cu Sccuritatea. RinlAne
inci invdluiti in umbrele trecutului numai ndtilru ^cestei
colabordri.
Cici dosarul inci ,,nu e". I)incolo de ceca ce se decla.ri acL11l1) tltr
sc;Lic t lc f rpr cc s a scr is. cc s a sPus. ce s-a int i rn l ; l l r i r r l tc l
' . , . - " r i - r . , . ,1n". i r - ; in i
- - lnsuruuc $1 ()m.
Caprrolur. w:TTun pregedrnte providenfal. pentru sine
Prc. lct l inr . .k.rrr l i c i dd s i p l in{d din n, l r l r t ,umrr i i gcncrosiai coafezet care ii alinia pur,-i;elc, gAnrlinciu_se la so:rrta sa ingratd, cle$ef-de-stat- care-vrea-binere-supugilor-care-nu-il meriti. ()srinda?i intoarse chipul tras gi obr:sit cle atAtea nc.dreptd;r. (lum, tocmerel? De ce, el care a c.ndus ,,_Biruinta.,, ,,Indepencle nta,,, arerzr>lvatzrpoi toatd flota, drumur!le, pe petre R'rnatr, pe Stolo, vd.rsd.'cl cleficcare datd o lacrimi sinceri? l)c ce, cle ce nu il ingelege lurneaiI)e ce nu sunt scuipati de ceti;eni i:ei cA1iva nebuni carc ii cerdemisial l)e ce il umilesc r\ntcncle, tnviragii Realitdgilor, tle cel-au prrisit consilierii? lri bine, uire curn se uitd ra cl, mai nou,Aneta coafeza. ,Si ieri i-au aclus grdtarul cle vitel uscaf ca o talpd, ;;icartofii rcci, pc jumitate fiergi. ,,A,luntii noptrr :iur poarrd, eu jignitclin poarti-tt poarti....., mofmii furios, in vrcme ce strangea inpurnni pervetul cle hArtie, sub ochii concicsccndenli ai A.netci.gAndinclu-sc ja cei cAtiva nebuni care nu inreles pr{)firul de laRcigia N{ontani. Pudtar pe fagi pi pe frunrc pini la ceafi, pcntrua nu Irrc i l l crmerele r iquros arrnj : r tc i r r t r un unqhi bun, sc ascziin fata ziaristilor srnerili, care il agtept2ru cu genunchii iipigi de maibine de un ceas. itdsufli adlinc ;i igi stdp.ine5te furia, schimbiincl-oin rnili fagi de sinc.
Poate ci lucruli leca prcgcdinrele Brisescr-r
Un om singur
s-au petfccut aievea, ca mai sus, inaintesd ne anunre cl ' .rminicri , 11 nauje 2012.
rm
178 \ t ; r ;v i t ,u ' , r I , r ' r 'A , \ t - t , t I ' t t t t ' rN l l r : r ' . r t
clrm s-r l l g is i t tocrnai l i l l r l lc i l l i ; tc bani PCntr l i 2 cfei te s l l i i l l . l t l ( '
cu 15' l 'o ; i a l tc c i teva lucrur i . [ )ar toate l lccsfc: t nu pr i l i t r t t r r r r r
in comparalie cu cloui cnultt lrf i ele clomnici sale: anttme cri t l t l t
201)7 incoace s-'.r simtit umilit gi ci la inchcicrea cehri de-al t l,r i lc,rr
mandat sc va rctrl lge clin viata pultl ici. Calm, surizincl anlar i l l
fatil camcrekrr r1c |-rat vecleri. Prc;edir-itclc nu ;i-a atins insi scollul.
Nimeri nlr a venit in fala Palatului (lotroceni si-; i manifcstt:
simpada, si i l roage si sc rdzgindeasci, s:i- i ceari iettarc. Nirricnl'
Probabil ci numai clomnia sa se miri. Problbil cir, intors in l>iror-rl
siu austcrr, e privit oftind fritogtaiia fiicelor salc, e. cotrobirit prin
sertar ; i gi-a asczat pe crc$tet cacruliga clc la r\faricineni' $i, pcste
ca. cascheta ric comanclant. Iaf noi ne-am il-ttors 12 ale noastre,
ia socotelile noastre simple, la leclia z'llntci cie supt-avietuire" l.a
r-rinil ir-rtr zinici. l)a, prc;eclintcle a clat un bun ciiagnostic' clar f ir i
e evca proprietxtee tcrmenilor. Umilintt eta altunclcva. l ' .ra la
tospoclina czrre lua tcancul dc facrr,rri flri si le clcschidri' le arunca
sprc t.rvanul apertznlcntuiui ;i le culegezr clc per itls sptc x lc pliti
pc cclc clre c:acl ctr fala in sus. l ira la l lolnavLrl dc cancer care s-a
stins in clureri grc'u c1c imaginat, la copil '-r l mincinci, in pauzli ' in
curteii ccmr;ic a ;ct>li i dc qati. h-rtre doui feljr cle pri inc, o loaie
clc varzi mnrati, cl lrt ir cu un Str()p cle ulei yi touti emriricitrnce
nramcl. in mt,ltc ,rscmcnca intimpliri alc r-ic;i i l l()estrc banale.
l)releciintelc l]as<:scu nr-r a trit i t nicioclati e$a cevt. l)onitrit sa I
fost, cle firpt, sup:irat cil tot rnai rnul;i o'.rmeni, ajr-rnqi ll limit'i 5i
iclcnti l lcj inrl in el ricl icina r-rmilinlelor c()tidicnc, i-rrt l contcstrrt si
i l cr>ntesti, ci tr-rt rnai multi oameni simpli, 6tult i, otl inioari, f irsti i
Igi :rclmiratori, nu i] tnai crercl, nu il rnai I'9r. (1.{ t()t mai cles cstc
luat pubiic in clcriclere. Ci tot mai rnr-rlt i alr incctat si i l iubelsci,
sli i l rrclamc si ert aiutts sli i1 Lrr:asci clc a bincleir. I)xr foate accstca
nlr s-au niscr.t i cl in nimic. r\m fl treclrt p()etc cir toli i prin crizi
cc:r"r inei scnini ; i sr-rl idari, cleci ptc;eclintcle nu s'ar: {t jncat atit ( le
ntr,rlt r1c-a pr.cr;ctl inrcic, i ir i si i igi Ja vrcochti f iga posluiLri in serjos.
Dczbi | r ind, jucincl t rn;al ' r pol i t ic in cerc ' . r s l<:r i f icat tot cc cr . r t lc
i \ ,1 r l r r r s () l , ru. , r 17()
srrt r. i l i t ' , f, rcnunrifrci, spre rinlr.r i)aftic-lci, sd sustin:i cd nu naivrr:r sri j .: icc, crcrarece paftencrur i l anre'i.tzi cri i i t ld mat. r\crirrr,lrrt 'sccii.rrcle culcge ceca ce a sem:inaf. in Pia;a Lini 'r:rsit i ir i i , uncle1rr-. 'r itca cr>nsurt:rrca runar:i a ceti!cnilor, zr f irst h.rat in crericrc_-rclu.i bunc, pc ger' in ninsoare san pr()aic i l r s-a cerlrt pe triferitctonrrri t lemisia. l)ar nu el, ci protcstatari i au rimas cci umilit i"
T'a.ian Bdsescu cc>nfuncra ;i conf'ncld o mare si continuzisuterinti a suflctr-rr, i cu. iniur,itr,rrd. Ei nu clrn()aste gl nLl , l cunoscLrrcu adevlirat,.r,reodati, unil i.ga. Biisescu rlu a. stat nrci.dati jacrad:i la lapte cle la .ra patru climineara, nu I-a inreresat gi ha'arn,are cit era ra,tia lunari cle uiei, ,taltdr, carne. nu a mincat zile inir numai mazd,re pr' crcr-cti vicrnemczr. _El, curn cleclara seni', aclus-o binc in zrnii comunism,lui, ac'.rcea cafpere, blugi, tigriri ;;rcafr:a, avea crnt in r,zl,ti pi hi,r c:irne, c.pcaval pi salarn cle Sibi'cl..
la (lclmturist - tocnra.i cie aceera e avut ne!_oie cle,,clovezi,. pentrua socorj drept i lcgit irn si criminal un regim carc a$a a si tbsr. i\staera Rominia *-ri pi a artora ca el. N'i, cei-cu a.r.virat umiliri, avcamRominia noastli.: 0,5 kg cle carnc cie porc cll os 11 grdsrme, clar staceea clc negrisit, 600 gramc cle mezeluri. un pachct clc r_rnt clc 125cle gramc, 0,7
'itri rle ulei, 1 kilogram zal,rir, lpr,ri. pe .-rni. Fll avea
peste tfel sute de casetc ' icle,
- ' sc ,ita la acestea pe tcrevizrrr,rlcoior din ape{tament - pe care soria pi f i icele le mai inchiriau,
.friceld r-rn ban in plus. Noi aveam'rrr)j, I^ crare o mare parre eistrriei ; ir i i pi a vie$lor noasrrc s-a irrsit, in c'ntcmplarea sdcrelor
dc oget r. i a picioarclor cle porc clin ,,r\ l imentard.,.Pre;eclintele, clrm spuncafi], nll a trrlt vreodatti r-rmilinta.
I)ar nici nu s-a bucurat, crccl, cle , sincerii fi ,1.",r;;;;-;il;;J;t 'u iv:r , Portc nic i de t l rat lost t . pr i r cst t in.rpot cr . t nr rs lx ig j6- , poarr ,se contempli in oglindi clupd ce i;;i pr-r'e arlesea, .irrg.l, in bir,_,r,,caschcta cle coman.ant .c narrj ; i vcchea unifcrrmi, rmpecabilp'srrari ' Spre Rrminia iui cle raini. lr i i , incoraparabir mai rrunic' lecit aceea clc tzj. Noi prjvirl inapr_ri cu stinjcncali, spre urrtrecrrt in care Lrr-' ir inta ne inc'.rtea z,nic, str. incrr-r-ner br:cati c.
i
I
r itriIxiiiliitii$itflt Il : f
lrlfir r i l
tlitI tiili r l
llrtj i r lilliltitilirrilii l ii,lti i i
tilr!
jlI
i
jiil it l
iiii,fra
180 Aorv, \RaT,r l ' , \T. ! \ l . l l l ' l l t r l r : l ] t r t : ' r ' t
bucatli clcmnitatce 1i trscinclr-r nc sullr ' :tclc' i \ ici e tl i t i 're 11111' \o1
; t imcccclLaqostcagipr ietcrr i l r totoclat l i ' ( - i t t lcs; l rcrLl l l i ] int . r ,prcgcclintclc IJ:iscscu nu I f icut. pe zi cc trucc' l l l t i r lc's in lrccst rl
ckrilea manclat, sd o rctririm. Nu sitrricia doat'e, ci Rominie cl0arc'
Rominial t r i ,carcair . rcctat t lemlLi ts inraiaibir . rct ' l lcgi t l r r icu
Rominia n()'.IStri.
r\bieacr.rn-rprcscclirr|eLe[]l iscscr'raficr:Itnareasac]cSC()pcI]fe:
egrcusicr lnr l t rc iR<lni in ia,cclc ' lc l reptul j r - r |errral . I {c lmini l r ru
ii Lai rispundc la comcnzi, o perte a eciripaiului s-a rirsculat ; i i i
ccre si pirdseesca t-imona. NIai rnr'r l1i ohlcri clc plrnte aLt pirl isit
pc>stul. S" rirot. injuret pc 1r sprtc, icri si-a sulprins ster'varclul
.u- i-o scr'iipat in ceai. [)e ciiminclti' un Qrup c1e marinari i-au
ccrut sc)coteall i pcnttu cui le a tdiat t l iurnelc. I jt-r f lelrc. l)a. I{rlr irrit
h-rcru, l-au r-rrnil i t. I lchlpr]u1 ista tlr 'r i l meritd' Nici neva" O<lati
ajuns la tirrm, acolo va l intine , si vacll 'r cr' Chiar a$a' () sli vadli ci"
Sr-rrlizincl amar in i:l!x carncrei tle lr'rat vecleri' pregeclintcie
s-a riclicat itlcet, e sah'rtat scr-rrt clin cap 9i a plccllt incct spre birtlul
s lu. r \ i r rchi . t r* t t . . \ r ; imrLs s ingtrr .
Un om trist
I l , i totgi l i r /e.rcr /eahln, ibal . t / t jdt : t ) re l | /e/dce/t la j . r in, lurr , t t l
rbn Rortiilia. I.a'lraian l)ri.tt.rctt. I.a lri.rlr:lea /ui" O ti'rte1e de'a drepttr/
dsllr<it lare.Ittsingurit ltt led/t 't i ,un()i l/cttft initttait ' tred't irtt 'rca/dein
,rrlt irrrcrtirtaparttir i i .()arece.fitceelarttnt?'\ 'eaitr ' i lutekui4or?'l l ]. 'ntai
spilatltefa{i in yihle rbu arni? A nui torbil m salia' ru'fitele hti?Are
cearciine? t\Iai este in {ttri, -srtu e in ('hina' ande pdre d 'te sin(i nai bine?
De.l'apt, nai /t"aie1le, -rtttt /uruea cerc deniterea unai ottt sJhr;it? liitneni ntt
;tie. l:u cred ci Bd.rescu tt ttttril' ]t ttn cadaura po/itic' care acatt ili a'rtetzptcT.itabikixturea
cltrcnitd fiectirt.li /ic/er tle lalio re' I.1sn /inulul apoteol.ic al anei
carierepo/if ictftentisttri.Omrieri incorettcesloildeosebit 'diiruitcao
putere rle di.tn4lere er;hiwlentti ct'r tt ani inh'e,qi fole de urirrtsate' a scttiundat
tat ce i-a ie;it ht c&.
l \1,urrrs{)r ,nr , r lEj
( . : i1; i t r r 'c lc vas hincl , a i 'ce;rr-r t pr in a inccndie u 'p ' r : t . (_ lrcprcz.r)1:r111 al Navr 'nr la r \nr .crs, a c()nt i l t re l : pr in e; i nrrpi lafirsti i crlegi clin flrta corncrciari. (.a rerv.rutirnrr, r i lvLrr gri jr i sl ii l legittrr:r cLr sctul Secr-rrit i t j i cl in (.onstanra pcrnrrl i a se astgllr irc:i v,l ' . inrsnl sii 'closar cu fa;rtclc clc armc in s|_riba clefirnct.h_rrrcgir.l-r r-rr-r i
'e tacc pr'.blc.c in' i i t.arca crrricri. () ca.erd pe care irr
scri ic h'rngi l le pri 'rclor zilc clc crcm.cratie 5i-. c*>ia ir-,."r, pr".,,.,-r,asez:lse orl inirlr l i ;re hirt i lc Iun.ri i tr:ase ul carg.ului sir_r ,,I l inrinta,,.
"\ jr-rns dc la r'alrrl .r ir: i i ra Buc'resti, pc rscar, a rvut grj i s:i sr:
"1se7c" c.respr'zitor ; i si-; i adr,rci l ing.i sine c>arncni t lcv.tari ;rt. icutt, precunt (_il i* N,{arinescu, zis ,,Sh.girnul.., cu carc, cl_rpd unpian bine chibzuir, a tri iat l iota br-rc:igi ; i a vi.thrt r ra ficr vcchi.S^r' mi r.g, la lrret clc f icr vcchi, crifcrcnta arir 'entind crntuti rrinc:arc avca si-; i inzcstrcze corcspllnzir 'r tctcle. La gtrvcrnaLc, njunsmrnlstrlr al transport.riror, n. l au intcrcsat prer n.*.r]t jarniccrcsosclc rle patriei, pentrLt carc e percclrut cloar o taxd pt a agezatla nrarginca gropilor pxn()uri pu ciuu, cu Llm()r ncgrlr, a pus si scscric ,.Aici sunt banii duftrnca't,.str: i,,. i \1-r,i, [)cnrr. c:i rrrr rep.rtintirulat ,,"\partancnttrl", conccprrr cre petlr c'rirr-rrui crc c..rrri arprir '-rrrinlstrir lrri a scrs la iveali tnat'rpazlicurilc srlc inr.Lri l i .rc,s a rizbu'at crunr. i\ r icut nri crr>ar si f ic i 'r in.rrar acel ;ci ^lc:()fpli l lr i cle c.ntrrl, un offl orlc]st, pc rrr-rmerc slir i valerien Sta., cil-a :rclus la cxaslrerarc ;i clemisic chirr 1re prin-r, 'r inistr.u (. iorbcr.A dr-rs rdzbr-rnurc. rrai clepartc. imiri'ai.ncl par-ticlur :rccsruia pc:marsi nca pri;r:rs tici ; i cii s trugincl C-onventi a f) cm ocra tli.
Nici in propria ogracli nu e a\,-Lrt prca r_nulrri riibciarc sis-tea in l inia a cl '.zi rr particl-rlui care i a acbPt:.t. prinlr, krviturirlc trr. lresrru el pirateriei, gi-a rlebarclLt gcfirl. Pctrc R.<tman, i:clcarc i l pr'p.lsase i ' fot.riul n-rinistcrirr.r, s-:r trczit pLr:-itc rloxptt:rfr-rl1crlr pcstc bor-d, ier lJl iscscu, 1rri. bir-rr:-c,n.scr{ul sliu hoh'tcle srLtisfhctie, i-a luat i.cur la cirr.ra r)ar:t i<rri l, i l)cm'crat. Ajunsapoi ltr ir lar al (-apitalcr, nc_e eltrlntaf solernn cr1 nu r_a piir isrrcr:asti ttrr-rctic pcl-rtf Lr
' imic i. lume. I- arr crcrzLlt, pcfrtfr. l c1l
lI
i
K
IBZ i \ l ) r ; \ iR, \ -1, \ r ' : \ l ' \ ' \ l . t ' r ' I ' t t r t i : l i i ' \s t st : t
nit: in.I repccle $i nri 211-) s[at s,i r lccriptl irn, in acclc timplrr-i, lrri l i lrrI i l t
carierei tccstui ailcr-drat Princi;rc' I)trpi ce, () \-tumc' rt t l :tt: irrr:Ll
buticuri gi a omorit ni;tc cri ini, cr-r lacrimj in ochi I rr imbrrit i;:rt Pc
,,rlt ' .rqd Stolt.r", luinclu-i qi lui locul clrept canJi<lrrt h presu'l intic si
torpilAncl Particlul Naqronal L,iberai, care ii salvasc clc ia t: slrare Pc
clemoctaEii lui Bi.sescr-r. Nava dc sul; pavilionril cclor trci trandaiiri
a fbst prima c,.lre s-21 bucurat cie fitloascle infflirii irr apcle calcle alc
Pr.rteti-i, odatd cu c()milndantul siill'
I)up:i cate, salvri clupi salr':i' lliscsctt i a btltnbarclat
neincetat pe aliepi sii l ibcrali ' Sabt>tatd de pr"pr:itr l c{)lnrln' l l tnt'
, \ l ienqrDr. '1, t . t . .s i \ t levirs:rrul) l ' is-rsctr funt l r r 'Ntrst 's l i t '
cine ce a mai sah..at, care c clrcptatea iii unclc s rr tlus aclevirul. Apoi,
s-a autointitulat ,,ptlpr-riar". l)ar nici un morncnt -tctea clc lupt:r a
comantlentului u'.rvei'arniral Rotninia nll s-a [)st()it ' Nemaiavir-r<l
inzrrnici, f i i-a irrventat. $i-rr arLrncat pestc borcl sccr-rnzii 9i ofitcri i
de cart, cafc au inclr: iznitsi conlcntezt *t111girele salc din ce in cc:
mai nesibuitc. r\ i lracat cu toati forla Parlamcntul 5i i- ' t scufun.iar
pcal iaqi is i i r , retnclnic isoci i r l - t lcr-uocrai i 'Pzinicc ' intr- ' - rnt i rz iu 'a
limas ctt totul sinur-rr, avincl al'irtiiri doar o sircnli llloncld 9i un mLc
steurxrci, care ii ur])plc cind qi cintl irahltrr-rl, tirrpi fetetil culloscuti
- nun'iai r-Ln ciege t Pcstc patrLr cuburi clc gheaqd' l\cum' clupi cc
a clistrus t()t ce cl:.r cie clistrus in iur, comantlantr,r.l 'I'raian lJ'isescu
e trist. r\u i-a mai rdmas clecit un singr-rr lucru. S.{ se clisttugi pc
sinc. . \ r 'eusi t 1 i , is t r ' I )umnczcrt ' ; i ' l tcr l t '
Un dilematic: comunist anticomlinist
llra in primzivera an'-rlr-ri 2005' r\ldtLrli c1e Radu Ioaniil' mii
aflam penlru a tloua olri La Ptlatul (iotrrlccni' irr inccrclree dc
a-l cietermlna pe prcgcclintcle Rri:;esclr szi condamne cotnr-rnisnr'tl'
Nu atn fost singr-rrul care a intleprins ascn"'cnca clemersr-rri' A9
mcniona-tl aici cloar pe l loclica 1)a1:rcle, c11re lr brtr 'rt : iceleasi
clri-rmr-rri gi a bitut la ncclcagi uqi ca 9i tnine' slu pc ncc-'bosirul
l \ l \ l l r \ { ) l , l r ; \ lgJ
S,r ' i . l i ic 'srLr. r le l r r , \ l iar ta ( . i r , icr i . I r , , ccr put i r , in : rcca pr i rn i r , : r ' i ,el ' i t rrri r lt ' I{;rt lLr l,rrrirr, esteptam risp,,,, 'r.,r l rrr rrr.r 'cmori., d. p..t"80 rlt: r),q-irri, carc ck>ctrmenrl neccsitatc:L r-rni:r ab,rcriri f*rntaler crrrrr l . r sr i ' l i rs i tc in . i ' rpul cr>rrunis.rrrrui , a t rec<-rrrsprr i r i i ,invcstigiri i si concllrnniri i lor, cit ,si it n)risurikrr rcl)arlt(x.i i pcnruvicfirrclc rcgirrir irrj, un gcst , lsLrnlat in carnpania clectr.rralai clcci t r i , , \ l i r i r r r : r l ) rcptatc; i i \c1c' i r . Nu ci . rcenr, in f i rnd, c lecir s i scfac.i t ' lrcprrttc si sl i sc sl. lrni ldcv:irul.
,,1)rcsctl intek: c firrrrte ()cLipxt si, rre artter, ecesr subicrct nlrcstc pc aQc:nclt sa in prczent", nc-a spus rrin prirna un consiricr-prcziclcnrial. R:rclLr iranid, clirect.r la N.Icrnr'-ra]rrl Frolc;caustr-rluiclin \\ 'ushington si, cleopotriv:i, i ln bun cunr.rscl-rtor al istorieicrrnrnrsmul' i in Ir-rminia, a inccpi-rt prin a susurc cri r ' i lsLinlcnLraact cic <:rrt lar'narc r rcgin-rr.rrri c.nr' ' ist. pe rlt . partc sii,,r irolir:,pritr inloC1rirc:r LinLri r;rlot-f [rfcclltt cc] clin tirnltr: l regi,n,rl., il l icsct i pr iv i 'd l l , locar-rsrr . r l , c i t s i pr in acrucerea in fate just i t ic i accl.r r ' in.r 'aii pe;rrru crirne pi alr.zr-u.i inainrc trc r 9g9 nu va fi privitc, nici ur-r i l l clc sLrspicii lne de citre c.'rL,-rif.rrerr cr-rcrlsc:i trr:cptr actirrr-rc c.)lrc-l lfcntiali, ci c.mpl'rcntafi, () rsuni^rc nccesurrr..In Rrncl, arrr c.nllr lctat c'u, i rolocaLrstLrl si crrr-rr: ie c.rruri islrur.isrrtit ccie cl,Lri 1c1c elc .cclci:r; i r ' .ncdc _ cri lttrt i ' tpr,,tr ivaur-rrrit i t i i , ;rrnlrcic s.nf i lrf rcst'r ' ipti ir i le sr tr.cbuic tratxfc ca :rtarc,( :ecr cc, in LirnpLr i celor: zccc ani c i t l l icscu; i c:sal .nLr i c l ' i c l infirsta n.mcncl.trrr:r '1 riu clctin,t 1)l ltcfcrl prl it ic:i, 1111 a\ic1r cr:n-r si l icpOsil; i i . Nu sc pr_rtcau c:onclrurna itc sincr.
I
riir lI
il1i
l
l il li ii *
i$tiri tEi l ri i ritrt i8
li$r iII
Il l
' ' \rn .scr,rlt lrr.p-i inmiir 'ui ' i t i r i islrtr 'sur drrrrrri-rlui co'sirier.Prr:scclintr: lr-:, slrLurca cl, nu .rc,l., ,1" cc trcrl)u1c concjamnefc.rnurismul. I: i r lr:.1'rt, s-:ru crinris rincrc cr:r 're 5t . i^rzuri, cirrmrjor i l r ica popul l l ic i nLr . , rv l r I c1c s* icr i t . ' r r : r r : rn l ] : iscscLr insLrsiI1, sc p().tc pl: ir-rge cl ' i :r t irrs-. rri ' , *.ca l,ani. un serviciLr lrun,i ln al)1'rrf l lncrt lr l lrc in c.'sta'talr 1r\rce pi::,tc -3()0 cascte: virlc. sialir lrs,-trrrc;rcu, l5a ci, lrcrson.l, nil vr:cic t ic cr: frcbLric c.ntlamnatt 'n i r - r ,qrr l rcgir- 'PCn*Lr cr i . rn i"r i tarc, ( )p{)za'1t , r s i i , l rLr l r . ,ut crc
w
i84 l \ur ; r , , \ r r \ | \ | \ l . \ , r t . t l t - - f I t ' t t - tx BAst:sr r
sL'.ferit r i.gori alc legilor in vigo:rre xtullLri. i \rrl r:-ttr les 5i eu 5i I l l i t l ir
loanicl inmirrmuril i ; i fari rcplicri 9i atn pir:Lsit, rt it c'Li, cif l i
Rrrclu loanicl, palatul prezicieniial. inti { iscse fclurLli l t i j rxpi)ftul
ffxnsmis nnterior, firi vteo rezolulie scris.i.
Nu rnult clupi aceea, pre$cciintcle-iucitor sc anttent
intr-o cursi cle irrrpunere a lui corncliu Tuririuu, , l l lr()1'u1
amputiri i I-cgii ' f icu pt:in impuncre a in cle zl 'ute |iJr' prrlarncntrlrc
I ncfericitei sintrrgme dc ,,Secur.itate ca polit ic polit ici,", t lrept
prcgeclintc la CNSAS, impotriva fcsrctatului (.onstantin J' icu
I)umir tescu. j \cfunea a rcugi t , pr in strani i dci tc l runi l r t Vot. r \u
urmat insi yi pr()tcstele indreptdlite ale anuajrLli lor' sus;inu! de
socictate e civit i ; i pr:egedinteie Rise scu a fost pentrr-r prim:r clati
hurcluit, in tala -.cclir,rlui (.NSAS. Lccqia a frrst usturitoare 9i crccl ci
atunci pre ;cclinteic t" rczlt,zaLci mize cOnclarnniri i ctirrt inistrrului
este Lrna polit ica, Pe care, ca iucitor' trebtric sri o cAqtige' ( 'u atit
mai mult cu cit, le 21 clecenrbric 2005, prcmierul Tiriccenu,
cu carc sc efla clcia intr-o situalie conil icfu|ih incipienti, cfe.lsc
institutul clc lnr, cstigare a Cltirnelclr- (-6n,"rnisrrlu1gi, l l cirgi
pregeclintc arn fcrst nrimit. Rdsescr"r e intrat deci in joc, prin
inftinlarea unei ccimisii preziclenqialc:, ultcrir,r crrn()sctrtt ( lftPt
,,Cornisja ' l ' ismlineanu". ,{m fOst not.ninehzrt ntt ' tnl--)ru r1
cc-,misiei , s i tual ie PCr cale am acccptat-o (erarn pc xtrrncl c()nsj l icr
cle stat in Clur. 'ern ;i, inclifetcni cle suspiciuniic melc ctl Privirc
l ' .r sinccritatea prczidenliali, nu putcam sd rctirz cxPertiza) '
Am scrjs it-r Raprlrtr 'r l comisiei capitolelc cu privire 1rr istoria
Secur:it i1ii. De fept, la prima gedin1i, am 9i predat materialul
pe cilrc i1 avcam clela scris. La rcstul ;c.Jintellor crlmisiei nu am
nrai part.icip2lt '_ nu arn |cst nici inr' i tat, 9i nici ntl lnai r.ccicam
c1e cl trcbuie sii o fac. r\m rimas cu gustr-rl rnter el unni escc
previzibil - 'prc-sim;eam ci nu se va i l l tainPla nirnic' A;;a e ;ir fbst'
Pregcclintele a cigtigat cle partea sa intelighentia anticornuntsti '
clupi ges;tul spectaculos dc conclamnare I comunismulr-Li clrept
regirn itcgal si i lcgit irn, in fala plenuir'r i ( 'amerelor retlnite ale
\,1 rurr:s Opnr,.t185
I ) l t rLLnrc^trLlr-rr . I )ar cr iscurstr l nu a avut , ic i 'n
etect pr :Lct ic.r\ rirnrs d^<xlr lrn sest siml;olic, l)ri i nici o vaioarc luricl ico_lcqrslr t r r r ' : i . Ins: i prc;eci intelc_jucdtcir a luat potul .
Pini in zir:a in care ;i institutr_rl clc Invesligarc a Crjmclorc'mtrnisr',hri a f.st prlctic rmputet cic catre (iuvern'l l3oc, prinaceea cd n. s-:r mai ()cirpar clc invcsrigaqii, c.i cie stuJii t.nd,imunrricgi cle rrroa'izarea cfe c,rrrcr-i i (sugcsrir,; cun Il.tr ir irea cre Gur,,ernczrre i i stat.a clin feirruarie 2010 acrivitritca s'b tuteia prof'es.ruluiTismiineanu lipse;itcr tcrrncnul,.sccuritate.,), r_ricr un acti\rjstde partid sau rfiter clc securitiitc nu a frst .rcr mdcar citat creorganele jtrcliciare i 'r,re'ancherti. cu privirc la faptcle sale dintreclrt. l)c;i, clacd c szi-l crcclem pc preseclintelc lJisescu, ace;riaau slujit un reginr ,,rlegitim ;i criminnl,,. Fird inrloiali, un in rap()rrcu cl,mnia sa' Ai;a cd t<iti cc-i cc arr crczlrt sincer in cond2lrrl'areacomunismr,rh.ri s-au dovcclit a {l niste nail j. Au chibitat clc.,ar un jocpoiit ic, in carc'r 'raian lJrlsescu a cagtieat la cacearma, cu.n si 'gurr ls sc( )s t l i r r mint .c i . \u: l r r . rc. r r r r t . lccrLral i t i t i i I ) rn car. ( ) m:rrcpartc nici pi^d',tzi
'Lr vfeA si rrc'rnritd cd a frist trasi pe sfrari.
Un om fdrd istorie
In l)ecembrie 1989, in momcntul cricleri i regimuluic'tnunist, ' lrairin Bisc:scu l icera parte crin esa.lonur ar treilea alnr,nrrnclatut . i i c t r r r t r r t
,, N on encla t.,,", r"" ;;ll.'lil ;lilJlT ::;:i' : j:*.:H :::statua cine facc parte din cUta c<tntrinisti. It l cra, reamintesc,dircctorul ge:'eral al Inspccl.r:rr ' iui cle Star al Nar.rgeliei Ci' i lcdin N{inisterLil T ranspor.trrrilor. Dc aitfel, intr,un inrervii-racorclat c.t icl ianLrl ' i Evenirncnti,rr z.iei in unrpul canrpaniciclectcrrale pentru aleecrile prezidentiale clin 2001, TraianIldsescu a recun()sclrt, <Jupi cum am mat a,rit.at, c:i closarul si.ude clirect.r a fost aprobat clc i_lena (ica..,;esc..,, ,,1,n ,ct.mlrriei989 am fcrst chemat acasd lcle la post,l. i l^ Arrrr.,:s, uncle era
l
lt il l lt il l
ii
j 'il l; i i
' l: lII
; Ii ' l;l$r lEi tEl5
if;i l ri l *i l *r r5r i Ir i !l , l
i lI : lj i l
i : lr " l: : l: : l
i . {t ' !
i , l; l. t
; i lr i I
i i ll:l't
' t
at
j
5il
i
fI{ll
m
I Ol) Aogvi t t . t ' t . r l ; \1. \ \ | t t I r t i r r r l i i . i s t t
scfLLl . . \cent ict ( -otr terc ' i rL lc N'$rrR() . \ l - n.n. l s i I ) t r r r )11. t l i t : i1 l ' t '
rn i t ' r is t t u l - l i ' t t1Sp() f t t l f i lLr i t lc t i ILt l lc i , i t rs l ' tcctr>r gct t t r r t l r r l r t r t r i r ' , : t t i t t
civile. [..re 9 fu6cqic tir:y'tc i.nrrrc, cu ranq t1c clircc:l9t'gt'r lt 'rrLl itr
N{ in istcrr-r l ' l ' ren-sportLlr i lor [ . . . l . I i t tscsc c lcst i tu i t l i t ( )1I1i t ] ( ) l l t l t rcer( '11
trl inistcrului -frrnsp()rtrrl- ikrr pe cleparfanlcntul trrtvl l 9i ttr 1r>st
cli lrtxri ()tt l lctl i noi, crlfc sli nLr l lc c()n1estati [se ingclce-e c:i lrtr
l inier clr: parrid n.n,l, I i inclcr'r rloseruLl iL aprc>Lra (.rbinctul 2: I i le n:r
(icarr5cscu". l) lr, pinir si ajun{I,i in Fala ELenei, closltru] siu a stl lt
ani clc zilc sub ochii Secr-rrit i t i i , cu curc colzborese.
;\m prczcntxt pc Lerc in acelsti carlc i l .t ce a c()l lstrlt
colaborarclr lLil ' fr l ian Riscscu cu poii l ie polit ica c()munlsti.
,\ ici, 1,r l inrl, rezurrt clocrLmcntelc c'.1re o probi:ezi' ln pilmrri
rinc1, numck: sir_r aPefc in itcgistrul cll pcrsoenele clin rintlul
mcrmbrl l ( ) r P( l lL din iuclcrul ( lonstanta Pcntru care s-a c l t t
apr()berca sli s;rri j ine mlrltcl l dc Scclrritate. in accst Registrr-r,
in carc se rcgisesc inlornratctri i mcn]bri c1e par:ticl din judcqtrl
Consttnle, le pozil ia 19 tle' la l i tcta i '1, se Qrisc;tc l l iscsctr ' frairn,
caLc lr.rcra pc i ltunci clr ctf ltcr 1l le intrcprinclcrca clc [ ' ,xploatrrr-c:
a l ikr te i Nht ' i t i rnc ( l t ! i r r \ l ) ( lonstanta. ' f ' ra ian I l iscscr-r cra fo io- ' i t
crt ,,strr-sli" rlc loc6tc:nentr-rl mailtr dc sccttritatc l\ l ihai rkranriclcs.
Nr,rmelc hri ' l j . lLian l l iscscu n'rai tparc in l{egistrul jurnel pcntrtr
cliclcnta rctclci inforri lrt i t 'c clin jt iclctrLl (-onstlnta, c{)nfinii i( l
t letclc clc it lcntrhcar-c rt cr>labc;ratori lclr Sct:r-rrit l iqi i r l in lcest it ldc!.
l.a r]ufir irul cle int:cgistrare 17592 din clata tlc 25.02 1977' lF1lrc:
eccle5i I l iscscr-r Tlaier-r, collborator al Sccurit i l i i , ctr closarLrl
pcrsonli l nr..-19!x). RcgistrLrL rl:}xi arita ci, la t lata alc 3 l irsu-.l 197lJ,
cl<tsurtrl pcrsorr;rl clc colaitorator aL h-ri ' fr:r ietl lJiscscu rL itrst prin'rit
le,,\rl-riva Securitri; i i cu aclrcsa clc insorit 'c nr" ()0'{3467, iar, ultcrior,
sc fftenti()ncilz;.t ci t l()satul persilnal 3990 al crlhb<lr:rtorulr 'r i ' [-raiarl
Lliscsci-r rr t itst clistrlrs, int()cminclg sr: i1 :1Ccst scfrs utl I)rocres
\:crl)xi crr nurn,.lrul 58212, la l5 arrurrst [979, in c()tlt()f lnitetc c]'r
r-ror:ntclc internc c,1fc pfi\rctl i l coll l>oreicrr Secr-Lritali i Ctl nlcmbrii
c lc prr t i r l .
iV l r r r r r rs ( ) r , l r r , r
(.rrrrr e' nrai aritat. crl lurr,*rrca pre;cclinteh-ri l l . iscscr-r cuSct-rr' i trrlcrL e stc rlrveditl i ; i clc c,rcsprnrlc'!a ir.rtcr' i cl in caclrr-rlNlirislr:rLrir,ri r\ lrarziri i n\a;ionale (\Ir\pN) clin 2004, in r,rrma cireiaNIr\pN
^ rrl insmis CNSAS,.lLri o :ir lresi prin care c.nlltma
ci accst. a i irst colab()rirtr)r al i) irecliei a iV-a a securitdtrr((- 'nrrainfir.mrti iIe N'IiJitarc). i\ccasta
^,." l" L,^z; aclresa rrr ' irs7r,,
din 1(r rrLrgllsr 2004, trirnisi de irencralul de brigacli clr. Ghe,rshcNic, , l l t scrr , scful Dirccr icr Sigu*nr i \ l i l i r r r r i , q.n. . r . l r lu,locotcncnr (]hcorehe Rotaru, lcfr,rl DGIA, care confirrnacolab.rarca lui 'I raian Il ise scu cu ,,ccigti i". ( ior.rfrrrm cl'cumentului,,,in eviclcnra .lcpozitului cle arhi'd se alld Registrul-jurnar penrruevicicnqa rctclci informarive a (..manciamcntului Marinei lvlhtareOonsranta, Brisescu Traian, nisc'r l:r ciata clc 0,1. 11"195i, a fo*stc'labor:rt<rr al rrganelor clc: c.ntrainibrmatli militare, pe t.i'-rprilcat cra clcv al Insritutri lui de Nfarini, ar.i.nd c]oszrrul personarnr. 3990/ 09.11'1973". Scrviciur Rorn,in clc lnfrrrrnarii a negatci ar cle;ine rl.cumente cr,r privire Ia c.lab'rarca presedintcluilJi iscscu cu Sccr-rriratca. [)ar, ulteri.r, chiar (]NSAS confirma cda primit si de la SItl, nr: <1'ar cle la Nf;\pN, mai multc cl'cumenrcreferit.are la c.lab'rarea l, i ' i 'raian -Biscscu (potrivit l)cciziei nr.'31()/ 26.09.2006 a (INSAS). ri ie su'r astfcr crnumc*rc: Resistrulinvcntar-arhi' i al f irr-rd.hri rctea o.nstanta, in cerc \c rcq.rscsc foticolab.ratori i Sccuritdti i cl in j '<letur (.rnstanqa. Registrul Jurnalpcntru rctealr,] i .t.rn' iativi ai U.iv. (12 150 N,[e'gaiia, in care sctcgdsesc toti crhLroratori i securit i i t i i de l i i Insrirr.rtrl c1e Niarini,Procesui-verbal cle clisfruscrc al cl,-rsarului nr" 3990/ 1972, closarulcle c' lebrirator al sccr-r' i tdti i pc numere'Ir:ria, Biscscu. ,\ga curncu satisfact.ie abia ascunsi, accsta allrma: ,,problema cu closarr:ltr.tcu e ci nu e". Oricum, dectzir (.onsil iului (.NSAS cu privirela prepeclinte a krst salvatr,arc: n'a cr>raborat cu scc.ritatea capolit ic poiit ici, chip:i sintagma imp'si i. parlamcnt cle domnulcorncliu T'urianr-r, cel pr.pus rle par:ticl:i l)em'crat al clomnul'iIJisescu in colcqiul (INSAS.
187
, \Dr. ;v i* , rTt t r r |L i \ L l r l ' l ' t l . r t r r l l rst : ; t : t
138
,:\;a se tace clt tr i inl i l-rtt: Lll l vclnic "plrraclttr rotrrrtrt" ' <lr-tpr-r
cxprcsia c()nstc1:etl l e lr-ri Stl l: in t\ lesenclrcsc' 't" intr-t ' trtrit i t- l c:trc'
;r. t i ,-tul qrltva crizd cc()n()mici ' t lcccntl lrttr dc lnconlpctctlte
(iulcrnuiur sr c()rupda cu carcr preicclintclc s-a lupttt 1tl)r()1tl)rl
ciot-tl'r t-nanclntc prini cc e reuSit si o eclucli la 1lr-r1cre' ne aflinr ir-i
sitrLalil unci clisolr'r1it tlt'rrlle flirli euel in tLccnt' Ntr e c1e n'rirltc;
cum sc spune in P()P()r , , ,pegtelc de la cap.sc imptr tc" ' ' r \m avt t t
r-rn prcseclir-rtc, iclst ttt ' l t"t ' t ' l-" ' t ' al Sccuritrit i i ' i()st f lolrcnclaturist
tlc partid, cere ^
condamrrat comunismr,rl, rcgin'rr-rl in tin-rpr'il
clruie ,,a dus-o binc 9i aveil Pcstcr 3()0 tic cascte vit leo"l U]'tO:::]
tegim ,,i legirim 9i criminal" t-1 urmatg ;i-e atres slmp'ri la uncl
rnultin-ri t1e naivi, in schirr-rb' nici cl crimir' trit:i ttn lrbuz clin timilul
f,,.,,- l l .r i rcgitn ntt a ftrst pt'-clepsit ' 9i pensii le sccr-irisri lor lu Il inl ls
neetinsc. I)oar to;tit clcEinuti polit ici nu-;t tnai Pfrncsf O" "l: l l :
rncclican-rentcic gratuitc i" tltt ti''cau cltePtul prin lcge' lar pcnsl"l
lor meclic .rtt tthit"ltntr 'r l "t nuti putin c1c I5tl de eurtl ' ln t imp
cc e nntti gcncral cle Scc-lrritete "l r inlls' cu t()ati l crtza'l l apr()ePc
1.000.Si cl in accste motivc nu ir l i place ' I ' r"r ian l l isescr-r '
L) ln t()atc accstc nlot i i 'c si rnr-r1|c l l telc eur scris ace:rst ir
certr : s i : r i l l . r s i t l ' r rnni l s: l r I is l , l ' l t "
Eprloc
, ' \sa allt i ' l i :eian Bliscscu, cum il vzit l eu, aut()rul trcest()1'
rincl,rri. Ltn Alex:rntlrn N,lrrceclon ciirc a ci;t igat blitdlic clupii
i.xitri l ie cu sinc, ajungincl la srani;elc demnit:it i i Lunrne. Dc aici
incolo, e incc;rut razboiul sliu cu ccilalt i. \ lai inti i priertcni sau
colegi clc' p:rrt ic1, pe car:e i-lr tr iclat pc rincl, in numclc victoti i l t.rr
salc. ,\ l ctrccriri lor saLc. ,\ irc,i r izlroiul cu un L'Livcrn qi o coelit ic
clin carc e i icut partc, 1rp()i cr,r,.x"lrs,.rl pe carei i l ciSti,gasc in stih"Ll
s:iu, intr un ir-uc5 sdibrrtic;i al critui cari ' .rr.ru I 'r l isat srikiati ior sii
crcdinciosi, sri ir f le jeiuitc porloabcle ;i si t ie t)urtat ln sr-rl i tele
1-rutcri i, profitulrri si rninclrici de crrceritor. i\1uns pe lr()nul
irr-rpcriel, s a aritat Ia fe1 dc gol sr-rf lctegtc cu crinsil icri i sri i, clc care
s e fir losit si ;rc c:rle i-a lcplicht rinil pc rinci. ,\pt,i I t i icLrt ccca ce
sr i r t t lc j : r cLr r ) l ; r r : i in l r r ' : tq i .
;\rc insii o sjngr-rri ptrblcnii. It, l nu e r\lcxanciru Nlaccclort.(.u toatd ostirc:r cri:cl incioasd si sicof-rrnli i s:i i , r rimas Lrn impirat
qi.rl; iar noi nu sLrntcm invinsi.
I$
{.B
iI;{
Cuprins
( r rpr t ' r l r r l l l l : j
I jnrbrclc t re curului . . . . , . . . . . . . . . . " . . . . . . . 1. ]9 i( : r I r i t r ' l r r l [ \ ' :
LJn pr:c- .ccl intc prr . , r . ic ler i t i r r l . Pentr t r s ine . . " . . . . . . . . . . , . . " . . . . . . . . " . . . . .177
iiii :!t i :1: .ir l"
ii'i:l:i: .'
i"lti,$li;" '#;. 'fl:;;ii' ii.
u,i,i: :;
iJ. , ,;ijr:: '
i:'. '
l
t'-
A - ' -Y Er/]
i l -uN-vco -N]
| -Al\o - ' -v E-
\4) -*^"i ---'o
Ol - 'O'7- :
' : ; Er\
Ui -o
GAJ!6.
-' la
a
r{!l-{
-zF{9
AEfrl - :
-f-)