MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
ISTORIE – GEOGRAFIE
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
pentru programul „A doua şansă“– învăţământ primar
NIVELUL al IV – lea
Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
nr………
Bucureşti, 2011
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 2
1. NOTĂ DE PREZENTARE
În concordanţă cu politica educaţională promovată în contextul reformei educaţiei, cu
finalităţile învăţământului românesc şi ale celui european, aria curriculară „Om şi societate“,
respectiv disciplina Istorie-Geografie, în cadrul programului „A doua şansă“– învăţământ
primar, contribuie pe termen lung la dezvoltarea unor competenţe fundamentale: capacitatea de a
reflecta asupra lumii, de a formula şi rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din
diferite domenii; valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime;
capacitatea de integrare activă în grupuri sociale diferite: familia, mediul profesional, prietenii
etc.; competenţe funcţionale esenţiale pentru reuşita socială precum comunicare, gândire critică,
luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe, conştientizare
culturală; expresivitate şi sensibilitate în scopul împlinirii personale şi al promovării unei vieţi
sociale de calitate; autonomie morală.
Pe termen scurt, abordarea corelată a disciplinelor Istorie şi Geografie urmăreşte formarea
capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor (familiarizarea cu o abordare
pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii, dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea
folosirii limbii pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare, precum şi formarea
responsabilităţii pentru propria dezvoltare etc.).
Prezentul curriculum a fost elaborat pe baza disciplinelor de studiu Istorie şi Geografie
specifice învăţământului de masă din clasa a IV-a, ca un curriculum corelat, adresat persoanelor
care doresc să finalizeze studiile învăţământului primar.
Ideea propusă constă în trecerea de la geografia şi istoria de tip descriptivist spre un demers
de învăţare care încurajează înţelegerea relevanţei acestor discipline pentru viaţa cotidiană a
elevului. Se urmăreşte aplicabilitatea cunoştinţelor dobândite, pornind de la cadrul istoric,
geografic şi social particular şi familiar al comunităţii către cel naţional şi european, mai general.
Scopul principal al disciplinei de studiu este acela de a îmbunătăţi capacitatea elevilor de a se
implica în societate, atât din punct de vedere social, cât şi profesional, prin utilizarea abilităţilor
individuale de a folosi informaţiile identificate în surse istorice şi geografice.
Programa şcolară urmăreşte să contribuie la formarea unei imagini obiective asupra
existenţei umane, asupra raporturilor dintre semeni, a celor spaţiale şi temporale caracteristice
realităţii înconjurătoare. Propune un traseu de învăţare în care elevii să identifice realităţi trecute
şi prezente, pornind de la situaţii familiare până la cele îndepărtate ca distanţă în timp şi spaţiu.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 3
Programa şcolară de Istorie-Geografie conţine următoarele noutăţi:
motivarea învăţării şi sporirea gradului de independenţă a elevilor prin abordarea corelată
şi gradată a conţinuturilor specifice istoriei şi geografiei, de la contexte familiare,
concrete, cunoscute şi accesibile, până la cele îndepărtate ca spaţiu şi timp şi reprezentate
sau imaginate;
definirea de obiective de referinţă şi propunerea unor activităţi de învăţare cu caracter
practic-aplicativ şi funcţional;
prezentarea selectivă, sintetică şi corelată a unor conţinuturi specifice disciplinelor Istorie
şi Geografie, astfel ca traseul de învăţare să fie flexibil, adaptat cadrului învăţării,
nevoilor, intereselor şi ritmului de asimilare a elevilor, mergând până la individualizare;
valorificarea experienţei de viaţă a elevilor ca modalitate de a spori gradul lor de
implicare în propria activitate de învăţare.
Timpul redus de învăţare şi abordarea nouă a disciplinelor au determinat redimensionarea şi
reconfigurarea listelor de conţinuturi ale învăţământul de masă. Temele propuse: „Familia şi
comunitatea“, „Elemente de geografie a României“, „România în Europa“, „Călători şi
călătorii“, abordează conţinutul din perspectiva celor patru concepte esenţiale în studiile sociale:
timp, spaţiu, populaţie, sisteme de organizare. Gândite din perspectiva constructivistǎ asupra
învǎţǎrii, sugestiile de conţinuturi implică în mod constant atât însuşirea cunoştinţelor de
conţinut, cât şi a celor procedurale, cele dintâi reprezentând un suport pentru exersarea celorlalte.
Enunţarea abilităţilor ce se formează în cadrul secvenţelor de învăţare presupune avantaje atât
din perspectiva cadrului didactic, care poate proiecta activitatea de învăţare în funcţie de
obiective şi nu de conţinut, cât şi din perspectiva elevului, care va participa şi se va implica în
mod conştient în procesul de construire a cunoştinţelor.
Activităţile de învăţare propun demersuri didactice interactive (dezbaterea, proiectul,
investigarea unei situaţii-problemă, interviul, interogarea reciprocă etc.), care să permită acţiunea
în comunitate/în preajma acesteia, valorificarea experienţei şi producerea de experienţe noi
pentru beneficiarii acestui program.
Pentru evaluarea performanţelor elevilor se recomandă utilizarea echilibrată a metodelor
tradiţionale şi a celor complementare (observarea sistematică, investigaţia, proiectul, portofoliul,
autoevaluarea etc.), în funcţie de obiectivele educaţionale urmărite.
Programa de Istorie şi Geografie pentru nivelul al IV–lea are urmǎtoarea structurǎ: notă de
prezentare, obiective cadru şi de referinţă, conţinuturi relevante, sugestii de activităţi de învăţare,
sugestii metodologice, standarde curriculare de evaluare şi bibliografie.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 4
2. OBIECTIVE CADRU
1. PERCEPEREA TIMPULUI ŞI A SPAŢIULUI GEOGRAFIC ŞI ISTORIC
2. INVESTIGAREA ELEMENTELOR DE GEOGRAFIE ŞI ISTORIE
SPECIFICE ORIZONTULUI LOCAL, ROMÂNIEI, EUROPEI
3. UTILIZAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE CU CARACTER ISTORIC
ŞI GEOGRAFIC
4. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE, FAŢĂ DE
CEILALŢI ŞI FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 5
3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI
DE ÎNVĂŢARE
1. PERCEPEREA TIMPULUI ŞI A SPAŢIULUI GEOGRAFIC ŞI ISTORIC
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
1.1. Să ordoneze cronologic eveni-
mente personale/istorice
- alcătuirea unui jurnal personal;
- alcătuirea calendarului clasei referitor la activităţile
comune trecute şi viitoare;
- exerciţii de lectură a unor axe cronologice;
- prezentarea cronologică a unor evenimente din
trecutul comunităţii.
1.2. Să reprezinte în plan elemente
ale spaţiului apropiat şi ale orizon-
tului local
- exerciţii de recunoaştere a unor elemente ale
spaţiului geografic imediat, local, pe harta judeţului;
- exerciţii de localizare a elementelor din orizontul
imediat, local şi din ţară (construcţii, râuri, forme de
relief etc.);
- realizarea unor reprezentări cartografice simple ale
orizontului apropiat şi local, folosind semne
convenţionale.
1.3. Să localizeze într-un context
dat evenimente istorice şi elemente
ale spaţiului geografic
- completarea unor informaţii istorice/geografice‚ pe
hărţi parţial completate;
- realizarea şi localizarea pe harta judeţului, a ţării a
unor trasee imaginare care reunesc elemente ale
spaţiului geografic;
- jocuri de tip puzzle organizate pe grupe pe teme
date.
1.4. Să utilizeze şi să interpreteze
informaţii oferite de repere naturale
sau de hărţi
- exerciţii de utilizare a simbolurilor, semnelor
convenţionale în citirea hărţilor;
- exerciţii de orientare în teren, folosind repere
naturale şi instrumente simple.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 6
2. INVESTIGAREA ELEMENTELOR DE GEOGRAFIE ŞI DE ISTORIE SPECIFICE
ORIZONTULUI LOCAL, ROMÂNIEI, EUROPEI
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.1. Să exerseze folosirea unei surse
documentare
- vizitarea unui monument, castel, cetate;
- analizarea şi interpretarea informaţiilor identificate
în surse variate (imagini, texte istorice şi geogra-
fice, alte izvoare documentare), prin intermediul
interogării multiprocesuale;
- colecţionarea de articole, fotografii, afişe etc. care
înfăţişează personalităţi, locuri, evenimente;
- realizarea de expoziţii pe teme date cu obiecte având
valoare de surse documentare.
2.2. Să folosească diferite proceduri
de înregistrare a datelor geografice
şi istorice observate şi mediate
- înregistrarea informaţiilor, faptelor, evenimentelor
istorice în ordinea producerii lor;
- înregistrarea datelor istorice şi a elementelor
geografice în formă grafică sau prin cuvinte;
- reprezentarea elementelor componente ale spaţiului
apropiat şi a relaţiilor dintre ele, prin intermediul
montajelor de tip poster.
3. UTILIZAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE CU CARACTER ISTORIC
ŞI GEOGRAFIC
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.1. Să identifice componentele
specifice orizontului apropiat, local
- investigaţia individuală/în grup, pe teren/cu ajutorul
modelelor, hărţilor;
- lectura ghidată a unor texte cu conţinut ştiinţific;
- descrierea orizontului apropiat/local pe baza unui
algoritm de prezentare;
- pregătirea, planificarea şi desfăşurarea unor vizite, a
unor excursii cu teme date.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 7
3.2. Să precizeze caracteristici ale
realităţii înconjurătoare
- analizarea trăsăturilor specifice realităţii încon-
jurătoare redate în imagini, fotografii, diapozitive,
modele, texte ştiinţifice, site-uri Internet;
- redarea şi prelucrarea verbală sintetică/grafică, prin
desene şi scheme a informaţiilor obţinute prin studiu
individual/excursii geografice şi/sau istorice;
- interogarea reciprocă privind: ocupaţii ale locu-
itorilor, resursele naturale ale localităţii; sărbători,
tradiţii, concepţii despre lume şi viaţă din trecut şi
din prezent;
- reconstituirea unor momente din trecutului istoric al
localităţii cu ajutorul vestigiilor identificate.
3.3. Să exprime în cuvinte proprii
legătura dintre mediul geografic şi
viaţa oamenilor
- citirea şi discutarea unor pasaje din monografii ale
localităţilor;
- formularea de întrebări, pornind de la problematica
temei alese;
- exerciţii de identificare a ocupaţiilor şi a modului de
viaţă specifice unor locuri şi perioade istorice,
folosind organizatori grafici şi/sau discuţia dintre
colegi etc.;
- realizarea de proiecte în grupuri mici care să
exemplifice modul de viaţă al locuitorilor din mediul
apropiat/local.
3.4. Să prezinte evenimente/
fapte/ personalităţi
- discuţii în grup despre faptele unor personalităţi,
referitoare la evenimente petrecute în trecut şi cu
consecinţe importante pentru acea perioadă, pentru
prezent;
- alcătuirea de albume reprezentative pentru reconsti-
tuirea unui eveniment/fapt istoric /personalitate
studiată;
- povestirea unor legende populare, istorice semnifi-
cative pentru tema studiată.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 8
3.5. Să identifice elemente din
patrimoniul istoric, cultural,
naţional şi european
- comentarea unor imagini, filme, diapozitive
reprezentând elemente de patrimoniu;
- vizitarea unor muzee, expoziţii, case memoriale;
- investigarea în grup a unor aspecte privind
elementele de patrimoniu sugerate de cadrul didac-
tic sau propuse de elevi.
4. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE, FAŢĂ DE
CEILALŢI ŞI FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.1. Să se identifice cu familia, cu
grupul social de apartenenţă, cu
comunitatea locală
- alcătuirea unui jurnal al clasei;
- alcătuirea unui proiect referitor la schimbările
produse în timp în localitatea în care trăiesc/ trăieşte,
în grup sau individual.
4.2. Să identifice şi să respecte
culturi, moduri de viaţă diferite de
cele proprii
- alcătuirea unui pliant referitor la valorile şi normele
de convieţuire specifice comunităţii locale;
- participarea la sărbători şi ceremonii locale diferite
de cele proprii;
- realizarea unui proiect care are ca scop investigarea
unei situaţii-problemă formulată de cadru
didactic/elev.
4.3. Să manifeste interes pentru
conservarea mediului înconjurător
şi a patrimoniului
- realizarea unor afişe publicitare cu mesaje precise;
- explorarea mediului din orizontul local şi apropiat,
urmărind consecinţele intervenţiei umane şi
prezentarea soluţiilor corespunzătoare;
- întâlniri cu factori de decizie din comunitatea locală;
participarea la activităţi cu caracter ecologic.
4.4. Să identifice relaţia dintre
învăţarea şcolară şi activităţile
cotidiene/economice
- observarea dirijată a activităţilor cotidiene
desfăşurate în serviciul comunităţii;
- identificarea cunoştinţelor, priceperilor impuse de
practicarea acestor activităţi.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 9
4.5. Să identifice cunoştinţe,
abilităţi pe care se bazează
supravieţuirea fiecăruia într-un
mediu natural/creat de om
- identificarea unor metode de utilizare a resurselor
naturale disponibile;
- pregătirea, planificarea şi realizarea unor excursii
tematice.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 10
4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. FAMILIA ŞI COMUNITATEA
1.1. Istoria familiei: documente personale, ordonarea cronologică a unor evenimente
importante, sărbători de familie, arborele genealogic.
1.2. Locuinţa familiei mele: istoric, planul casei realizat prin folosirea semnelor convenţionale,
vecinătăţile.
1.3. Comunitatea locală: tipul de aşezare (rurală/urbană), tipul de unitate administrativ-
teritorială (sector, sat, comună, oraş, municipiu, judeţ), orientarea în plan după punctele
cardinale, planul orizontului local realizat prin folosirea semnelor convenţionale, istoria
comunităţii, patrimoniu: monumente, castele, cetăţi, instituţii administrative, culturale şi de
învăţământ, locuitorii (etnii, ocupaţii, cultură, influenţe reciproce), vecinătăţi.
1.4. Castele, cetăţi şi oraşe: semnificaţia actuală, caracterul reprezentativ al acesteia pentru
istoria locală şi cea naţională, evocarea personalităţilor istorice reprezentative pentru
oraş/cetate.
Notă: Cadrul didactic va selecta din lista propusă un castel sau o cetate, sau un oraş din
vecinătatea cea mai apropiată de instituţia de învăţământ sau va propune altul/a la care elevii
au acces şi care este reprezentativă pentru comunitatea lor. Se recomandă: Curtea de Argeş,
Castelul Huniazilor, Castelul Bran, Castelul Peleş, Cetatea Neamţului, Suceava, Târgovişte,
Alba Iulia, Cluj, Iaşi, Sibiu, Bucureşti.
Exemplu de abordare pentru oraşul Bucureşti: poziţionarea pe harta României, capitală (în
trecut şi în prezent), momente din istorie: lupta antiotomană (Vlad Ţepeş, Carol I); unitate
naţională (Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand I).
2. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI
2.1. Harta fizică a României: culori convenţionale, simbolul de graniţă şi simbolul de oraşe,
stabilirea în plan/pe hartă a punctelor cardinale.
2.2. Marile unităţi geografice ale ţării (prezentare generală): Carpaţii, dealurile şi podişurile,
câmpiile.
2.3. Apele curgătoare şi stătătoare. Dunărea şi Marea Neagră.
2.4. Clima, flora, fauna (prezentare generală).
2.5. Principalele activităţi economice.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 11
3. ROMÂNIA ÎN EUROPA
3.1. Ţări europene: statele vecine ale României şi graniţele, poziţionarea geografică a României
în Europa, statele UE şi simbolurile Uniunii Europene (drapel, imn, Ziua Europei).
3.2. Popoare de azi: românii, *ungurii, *germanii, *ruşii, *sârbii, *bulgarii (localizarea pe
hartă); comunităţi ale minorităţilor pe teritoriul actual al României (*unguri, *germani,
*ruşi, *sârbi, *bulgari, *rromi, *aromâni, *evrei etc.), influenţe reciproce, tradiţii, obiceiuri,
sărbători.
Notă: Cadrul didactic va selecta două dintre popoarele marcate cu * corespunzător cu
accesibilitatea şi familiaritatea subiectului pentru elevi.
3.3. Popoare de altădată: dacii şi romanii, *grecii, *galii, *slavii, *turcii (mod de viaţă,
ocupaţii, locuinţe, îmbrăcăminte, obiceiuri, port popular, cultură).
Notă: Cadrul didactic va selecta dintre popoarele notate cu * cel mult două.
3.4. Momente din istoria poporului român: lupta pentru independenţă, lupta pentru
unitate naţională.
Notă: În evocarea fiecăruia dintre momentele enumerate se va aborda personalitatea unui
singur conducător/erou dintre: Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel
Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I,
Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria, Ferdinand I. Se recomandă realizarea de conexiuni cu ceea
ce au învăţat elevii la conţinutul „Cetăţi şi oraşe“.
4. CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII: Emil Racoviţă, *Marco Polo, *Cristofor Columb, Fernando
Magellan.
Notă: Cadrele didactice au libertatea să aleagă un călător străin dintre cei enumeraţi.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 12
5. SUGESTII METODOLOGICE
Programa pentru Istorie şi Geografie pentru clasele din programul, „A doua şansă“–
învăţământ primar, presupune o abordare nouă din partea cadrului didactic. Cel mai important
aspect este organizarea în funcţie de specificul şi de interesele elevilor, renunţând la organizarea
tradiţională a materialului de studiu.
Opţiunea pentru organizarea tematică în cauză are ca punct de plecare noile tendinţe în
didactica Istoriei şi a Geografiei şi anume: echilibrarea raportului local, naţional, regional şi
abordarea corelată a domeniilor de cunoaştere.
Lista de conţinuturi reprezintă o ofertă minimă şi selectivă sub forma unor structuri tematice
care însă nu abordează problematica în profunzimea sa, ci este orientativă.
Scopul urmărit este atingerea de către elev a standardelor curriculare, demonstrată prin
aplicarea şi operarea cu informaţii esenţiale asimilate, pentru finalizarea educaţiei de bază.
Timpul rezervat unei teme sau unui conţinut este din nou la latitudinea cadrului didactic.
Important este ca acesta să-l folosească eficient, orientându-l spre formarea şi dezvoltarea
competenţelor prevăzute în programă.
Întregul curriculum urmăreşte să deplaseze în activitatea didactică accentul de pe
transmiterea de informaţii pe facilitarea şi intermedierea învăţării, pe formarea de competenţe şi
deprinderi practice, pe învăţarea realizată prin cooperare, pe rezolvarea unor sarcini de lucru în
cadrul/apropierea comunităţii.
În acest sens, este fundamentală deschiderea cadrelor didactice spre comunitate, valorificarea
resurselor acesteia, nu doar a celor materiale, ci mai ales a celor legate de cunoştinte, experienţe
şi opinii. Astfel, ele vor trebui să-şi proiecteze activităţile didactice ţinând seama şi de
posibilităţile de colaborare oferite de comunitate.
Ocaziile de învăţare vor valorifica, pe cât posibil, experienţa personală a elevilor, vor
promova practici participative, încurajând discuţiile şi interacţiunea atât pe orizontală, cât şi pe
verticală, exersând suficient fiecare competenţă. Se recomandă ca aceste situaţii să fie cât mai
reale şi să urmărească integrarea elevilor în situaţii concrete de viaţă.
Modelul de învăţare propus include în componenţa sa o suită de activităţi:
Activităţi de actualizare a vechilor cunoştinţe sau abilităţi pe care elevii le au despre
subiectul care va fi abordat. În această etapă, asaltul de idei sau lucrul în perechi corelat cu
organizatorii grafici îi va ajuta pe elevi să-şi compare răspunsurile cu ale colegilor şi în
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 13
acelaşi timp să-şi actualizeze cunoştinţele fără să intervină monotonia. Întrebările pot
deveni un puternic factor care să motiveze elevul pentru activităţile care urmează.
Activităţi de confruntare cu noile informaţii în scopul înţelegerii şi construirii sensului
acestora. Confruntarea cu noile informaţii se poate realiza pe mai multe căi: citirea unui
text, studierea unui material vizual şi/sau auditiv, discuţia în grup, crearea unei situaţii-
problemă ce ar putea constitui punctul de plecare în activitatea de învăţare. Elevul începe
să înveţe noile cunoştinţe, să-şi formeze noile competenţe prin activităţi de muncă
independentă / în grupuri mici, care presupun rezolvarea unor sarcini complexe de
învăţare şi comunicare a rezultatelor.
O altă variantă o reprezintă învăţarea prin interacţiunea directă cu mediul studiat. Aceasta
poate avea loc fie în clasă (de exemplu, invitarea unui membru al comunităţii pentru a vorbi
despre evenimente istorice petrecute prin acele locuri), fie în mediul imediat înconjurător şcolii
(de exemplu, identificarea în sat /oraş a unor elemente de ordin istoric/ geografic), fie într-un alt
mediu geografic şi cultural (de exemplu, vizita în alte comunităţi, excursii).
Activităţi de reflecţie asupra cunoştinţelor dobândite cu scopul integrării lor în schemele
din baza proprie de cunoştinţe. Se recomandă utilizarea acelor strategii care să implice
exprimarea ideilor şi a informaţiilor întâlnite, prin construirea de scheme într-un cadru
contextual cu sens. De exemplu, analiza unui aspect din trecutul istoric/realitatea
înconjurătoare, în urma căruia să se identifice punctele forte/slabe ale acestuia, realizarea
unui afiş, ori stabilirea unor itinerare cu teme date.
Transpunerea în realitate a acestui model de învăţare presupune utilizarea şi altor activităţi şi
strategii specifice, cum ar fi: jocul de rol, simularea, proiectul, portofoliul, autoevaluarea,
interevaluarea, raportarea verbală, instruirea asistată de calculator. Pentru cel din urmă model,
sugerăm ca activităţile să fie transdisciplinare, prin organizarea lecţiilor de istorie şi geografie la
cabinetul de informatică, elevii având sarcina să identifice, să selecteze şi să interpreteze
informaţii preluate din site-uri specifice sau ca activitate integrată la orele de TIC, la care elevii
să îşi formeze competenţe digitale prin realizarea unor teme cu subiect de istorie şi geografie (de
exemplu: pentru obiectivul specific TIC de a accesa motoare de căutare, sarcina să fie găsirea de
informaţii despre un oraş, pentru obiectivul TIC de utilizare a editorilor de texte, sarcina să fie
tehnoredactarea unor pagini de monografie a comunităţii locale).
Pentru proiectarea unităţilor de învăţare la disciplina Istorie şi Geografie propunem:
considerarea experienţei de viaţă a elevilor ca o resursă de învăţare importantă şi
exploatarea ei corespunzătoare;
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 14
învăţarea după principiile accesibilităţii: de la uşor, la greu, de la simplu, la complex, de
la apropiat, la îndepărtat; reluarea gradată a informaţiilor noi şi completarea lor cu altele
de interes pentru elevi;
crearea unor ocazii de învăţare cu un puternic caracter practic, aplicativ şi funcţional;
organizarea predării pentru a facilita transferul de informaţii şi de competenţe de la o
disciplină la alta, de la o arie curriculară la alta;
desfăşurarea predării în contexte care leagă activitatea şcolară de viaţa cotidiană;
conceperea activităţilor de învăţare în aşa fel încât să permită o organizare flexibilă a
instruirii în timp şi spaţiu;
colaborarea între cadrul didactic şi elevi, în procesul de evaluare.
Experienţa la clasă a demonstrat că evaluarea curentă trebuie să aibă un rol preponderent
formativ.
Pentru asigurarea unui proces de evaluare eficient, adaptat grupului ţintă, propunem
utilizarea următoarelor modalităţi: portofoliul, proiectul, jurnalul reflexiv, observarea sistematică
a activităţii şi a comportamentului elevului, fişa pentru activitatea personală a elevului,
investigaţia, interviul.
O asemenea evaluare, ca de altfel toate celelalte mijloace alternative de evaluare, poate
determina comportamente noi, pozitive, atât din partea elevilor, cât şi din partea cadrelor
didactice. Având în vedere aceste aspecte, dar şi diversitatea acţiunilor evaluative, se recomandă
folosirea raţională a metodelor tradiţionale şi a celor complementare, aşa încât acestea să poată
evidenţia în mod obiectiv competenţele formate la un moment dat.
În cazul sfârşitului unei unităţi de învăţare, activităţile de evaluare pot avea un impact mărit
atunci când elevii sunt implicaţi activ în organizarea şi planificarea acestora. De exemplu, elevii
şi cadrele didactice pot realiza împreună un scenariu de evaluare cu sarcini precise care să fie
oferite spre rezolvare la un termen stabilit de comun acord.
Evaluarea de modul se va realiza pe baza unor standarde de evaluare prestabilite şi aflate în
corespondenţă cu obiectivele urmărite pe parcursul desfăşurării modulului. Recomandăm ca
evaluarea finală a acestui modul să se realizeze mai mult prin probă orală sau practică şi în mai
mică măsură prin probă scrisă. Pentru ca stresul pe care orice evaluare îl induce elevului să fie
diminuat, sugerăm organizarea unei simulări a evaluării finale de modul.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 15
6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
Obiective cadru Standarde curriculare de performanţă
1. Perceperea timpului şi a spaţiului
geografic şi istoric
S.1. Localizarea în timp şi spaţiu a unor evenimente
istorice/a unor evenimente din viaţa personală a
elevilor/a unor elemente de bază aparţinând spaţiului
istorico-geografic apropiat, regional, statal.
2. Utilizarea surselor de
documentare cu caracter istoric şi
geografic
S.2. Identificarea informaţiei referitoare la o temă
studiată având la dispoziţie o sursă de informare
cunoscută (izvor istoric scris/ nescris, sursă
primară/secundară, suport cartografic simplu).
S.3. Orientarea pe teren cu ajutorul unei schiţe simple,
identificând semnificaţiile semnelor convenţionale şi
legătura dintre acestea şi elementele observabile.
3. Cunoaşterea unor elemente de
geografie specifice orizontului
local, României
S.4. Identificarea unor componente ale mediului
geografic românesc şi localizarea lor pe un material
cartografic simplu.
S.5. Descrierea unui aspect studiat din realitatea
înconjurătoare pe baza unui suport imagistic şi a unui
plan de idei.
4. Dezvoltarea unei atitudini
pozitive faţă de sine, faţă de ceilalţi
şi faţă de mediul înconjurător
S.6. Realizarea unui portofoliu care să prezinte
informaţii relevante despre personalităţi/evenimente
istorice studiate sau despre contribuţii ale poporului
român/româneşti la patrimoniul naţional/universal.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 16
7. BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum,
Programa şcolară pentru clasa a IV-a – Geografie (introducere în geografie: de la localitatea
natală la planetă), aprobat prin Ordin al Ministrului Nr. 3919 /20.04.2005, Bucureşti, 2005.
2. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum,
Programa şcolară pentru clasa a IV-a, Istorie, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919 /
20.04.2005, Bucureşti, 2005.
3. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid
metodologic pentru aplicarea programei de istorie, clasele a IV-a – a VIII-a, Editura Aramis
Print, Bucureşti, 2001.
4. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional Pentru Curriculum, Ghid
metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele a IV-a – a VIII-a, Editura Aramis
Print, Bucureşti, 2001.
5. Bernat, S.,Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca,
2003.
6. Daniela Beşliu, Monica Dvorski, Mihai Manea, Eugen Palade, Mihai Stamatescu, Ecaterina
Stănescu, Istorie. Sugestii didactice pentru clasa a IV-a, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti,
2006.
7. O. Mândruţ, Introducere în geografie, ghidul cadrului didactic pentru învăţământul primar,
Corint, Bucureşti, 2011.
8. O. Mândruţ, Competenţele în învăţarea geografiei, Corint, Bucureşti, 2010.
9. Ligia Sarivan, Roxana Gavrilă, Daniela Stoicescu, Predarea-învăţarea interactivă centrată pe
elev, lucrare din seria Module pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, elaborată în
cadrul Proiectului de Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat,
proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.
10.* * * Primul meu atlas geografic şcolar, Corint, 2009.
11. Portal pentru profesori: http: //www.teachnology.com.
Programa şcolară Istorie - Geografie Nivelul al IV-lea
Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar 17
AUTOR
Prof. pentru învăţământ primar Gabriela Dumitru
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 113 G-ral David Praporgescu, sector 4, Bucureşti
COORDONATORI
Prof. Cristiana Boca
Coordonator componenta „A doua şansă“– învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step,
Bucureşti
Prof. Gabriela Droc
Coordonator componenta „A doua şansă“– învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului