Anatomia topografica a
regiunii orbitale
A efectuat: Nicolai Dorina Grupa: 3305
Pereţii orbitei:
Peretele superior:
partea orbitală a frontalului:
• antero-lateral-fosa glandei lacrimale; antero-medial-foseta/spina trohleară
• conţine sinusul frontaldacă baza sinusului este un perete osos subţire unele sinuzite
se pot extinde în spatiul celular retrobulbar,si invers procesele aparute in spatiul celular
al orbitei se pot difuza spre meninge si sinusuri
• este delimitată anterior prin marginea supraorbitală care prezintă la unirea celor 2/3
laterale cu 1/3 medială gaura supraorbitală şi medial de ea incizura frontală, iar
presiunea digitală pe marginea supraorbitală în partea medială poate creşte durerea în
sinuzita frontală;
aripa mică a sfenoidului care prezintă între rădăcinile ei canalul optic, o comunicare
cu endobaza, prin care trec n. optic şi a. oftalmică.
– Peretele superior al orbitei desparte orbita de fosa craniană anterioară.
– Are raport cu sinusul frontal+lobul frontal al emisferei cerebrale de partea
Peretele medial:
procesul frontal al maxilarului cu creasta lacrimală anterioară;
osul lacrimal cu creasta lacrimală posterioară:
lamapapiracee a masei laterale a etmoidului;
faţa laterală a corpului sfenoidal (porţiunea prealară).
•Intre crestele ant. si poster.se gaseste fosa sacului lacrimal care prezinta inferior orificiul
canalului lacrimonazal prin care orbita comunica cu meatul nazal inferior
•Superior de lama papiracee sunt orificiile canatelor etoidale ant. Si posterior prin care se
realizeaza comunicarea cu fosa craniana anter.
Raporturi:
prin osul lacrimal are raport cu fosa nazală;
prin lama papiracee are raport cu celule etmoidale
(în consecinţă în sinuzite etmoidale inflamaţia
poate trece şi în orbită);
cu sinusul sfenoidal (în consecinţă,
sinuzitele sfenoidale pot da o reacţie
inflamatorie orbitală).
Peretele lateral:
•faţa orbitală a os. zigomatic-prezintă gaura zigomatico-orbitală prin care intră n. zigomatic;
•faţa orbitală a aripii mari a sfenoidului.
oAcest perete desparte orbita de regiunea temporală.
oEste principala cale de abord chirurgical al conţinutului orbitei.
Peretele inferior:
•faţa orbitală a corpului maxilarului:
• prezintă posterior şanţul infraorbital, care se continuă în peretele osos ce desparte orbita de
sinusul maxilar cu canalul infraorbital
• când peretele superior al canalului infraorbital este dehiscent anestezia tronc. periferica a n.
suborbital din canal poate prinde ramura inferioară a n. oculomotor şi apare diplopia:
• când peretele inferior al canalului infraorbital este dehiscent, în sinuzita maxilară apare nevralgia
infraorbitală deoarece nervul infraorbital are raport direct cu mucoasa sinusală inflamată;
• prin peretele inferior conţinutul orbitei are raport cu sinusul maxilar;
• faţa orbitală a osului zigomatic (antero-lateral);
•Procesul orbital al palatinului (postero-medial).
Aplicaţie practică:
La nivelul pereţilor, conţinutul orbitei are raporturi cu sinusurile
paranazale:
• peretele superior cu sinusul frontal,
• peretele inferior cu sinusul maxilar,
• peretele medial cu celule etmoidale şi sinusul sfenoidal.
Acest fapt permite propagarea infecţiilor în ambele sensuri.
Datorită raporturilor pereţilor, în fracturile lor se impune
colaborarea între oftalmolog, ORL-ist, OMF-ist şi neurolog.
Aditusul orbitei:
Delimitare:
• superior: marginea supraorbitala a frontalului care prezintă:
– incizura (gaura) frontală;
– incizura (gaura) supraorbitalâ;
– presiunea digitală la gaura (incizura) supraorbitalâ accentuează durerea din nevralgia de n. supraorbital;
• medial: creasta lacrimală anterioară a procesului frontal al maxilarului;
• lateral: marginea anterioară a arcadei front o-zigomatice care prezintă sutura fronto-zigomatică.
– palparea marginii laterale a aditusului poate decela o disjuncţie osoasă, de obicei zigomatică;
• inferior: marginea infraorbitalâ care se palpează atunci când se face anestezia la gaura
infraorbitala.
Conţinutul orbitei:
• globul ocular;
• mm. extrinseci ai globului ocular;
• vase şi nervi;
• grăsimea retro-orbitală.
Vasele si nervii orbitei:
Artera oftalmică:
Este ramură din artera carotidă internă care străbate canalul optic însoţită de nervul optic după care
trece pe peretele medial al orbitei împreună cu nervul nazociliar.
Ramuri:
• aa. ciliare posterioare
• aa. etmoidale anter.
şi posterioară,
• a. lacrimală,
• ramuri musculare,
• ramuri palpebrale
mediale
• a. centrală a retinei,
• a. supraorbitalâ,
• a. supratrohleară,
• a. dorsală a nasului
Venele:
• se varsă în sinusul cavernos - v. oftalmică superioară;
• în plexul venos pterigo-maxilar - v. oftalmică inferioară.
Nervii:•
n. frontal;
•n. lacrimal;
•n. nasociliar;
•n. optic;
•n. oculomotor;
•n. trohlear;
•n. abducens;
•n. zigomatic;
Aplicaţie practică:
In cursul proceselor inflamatorii din regiunile feţei prin anastomozele venoase ale venelor oftalmice,
agenţii microbieni pot ajunge la nivelul sinusului cavernos şi poate să apară ulterior tromboflebita
sinusului cavernos.
Zona palpebrală:
Se suprapune aditusului orbitei şi este alcătuită din pleoapa super + infer
Stratigrafie:
• Pielea fină şi mobilă.
• Ţesutul subcutanat
• Se raspindesc liber edemele in cazul proc. Inflamatorii locale+dif. Afectiuni
• Se infiltreaza usor cu singe in traumatismul cerebral
• Plan muscular striat:m. orbicular pleoapelor + m. ridicator al pleoapei super.
• La dereglarea functiei m. ridicator al pleoapei super.coborirea pleoapei super.=ptoza
• Contractura spastica exagerata a m. orbicularblefarospasmul
• Linie intermediana=planul de unire intre partea ant a pleoapeiinterventii chirurgicale pt disecarea pleoapei in 2 foi
anatomice
• Orificii punctiforme miciorificii de deschidere a canalelor glandelor Meibomius
• Plan muscular neted: mm. tarsali superior şi inferior.
• Membrana fibro-cartilaginoasă tarsală.
• La rad. fiecarei gene sunt glande sebacee,ducturile excretorii ale carora se deschid in foliculii pielosiei se pot
infecta formind urcior extern+intern,salazionul
• Conjunctiva palpebrală -se reflectă la niv. fundurilor de sac continuind cu conj.bulbară
• Poseda slaba protectie antivirala,constituind o poarta de intrare pt infectiile exogene: conjunctivite
catarale+purulente(gonococica,foliculara acuta epidemica, pseudomembranoase, difterica, adenonevirotica,
nodulare cronice,primavaratica,eruptive acute
Zona palpebrală:
Vascularizatie bogata- arterele provin din a. oftalmica
determina patologia inflamatorie a pleoapei:
Dermatozele
oSimptomatice:eritem,edem,ulceratii,dermatite alergice
oPropriu-zise:impetigo,eczema,erizipel,supuratii palpebrale
oBlefaritele=bolile marginilor libere a pleoapelor
oEritematoasa
oScuamatoasa
oUlceroara
buna cicatrizare a plagilor
vitalitatea lambourilor in plastiile cutanate
Inervatie
•n.motori provin din:
– Oculomotorul comunpt m. ridicator al pleoapei sup
– N. facialpt m. orbicular
•n. simpatici
•n. senzitivi
– N. trigemen prin n. oftalmic cu ram:nazala,lacrimala,frontalapt pleoapa superioara
– N. submaxilar cu ram. Suborbitarept pleoapa inferioara
în paralizia n. facial nu se va putea închide fanta palpebrală, iar lacrimile se vor scurge pe obraz,
epifora, iar datorită epiforei "filmul lacrimal" se va evapora rapid şi se va produce cheratita
Aparatul lacrimal:
•glanda lacrimală
•Glanda lacrimala propriu-zisa
•Glandele accesorii Krause,Henle,Wolfring
•căile lacrimale
Incep in Unghiului intern al ochiului la niv. Lacului
lacrimal prin punctele lacrimalept manevre
de dezobturare in afectiuni :
•Congenitale- prin presiune digitala in reg. presaculara
•Dobindite- intereseaza:
•Canaliculele lacrimale- in canaliculite
•Sacul lacrimal+ canalul nazolacrimal- dacriocistite
Contractia m. orbiculari,Hornerdrenaj activ al lacrimilor
Plexul venos al sacului lacrimal comunica cu sinusul cavernospropagarea unui proces inflamator
de la sac in sinusul cavernos cerebral(tromboflebita)
Eversiunea punctului lacrimal provoaca o lacrimare permanenta
Orice iritatie trigeminala,oftalmica provoca un reflex de lacrimare de partea excitata
.
Multumesc pentru atentie!!!
Recommended