Anul «1 XC-lea. Hr. 79 fltJMARQL 2 Lei Braşov,
Kedactia $i Administraţia- PIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV. —
TELEFON 226.Abonament anual 860 lei.P ia tra strelnfttate 800 lel.Anunţuri, reclame, după tarii.
Fondată la 1838 de George Bariţlu Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru
Apare de trei ori pe săptămână tine, la libertate, legalitate şi cinste.
„Regele a dorit...“Cu prilejul discuţiei răspun
sului la Mesaj In Senat d-1 Vin- tilă Brătianu a vorbit în numele guvernului, ţinând să arate că momentele grele, prin cari trece |ara, pretind o înţelegere şi o conlucrare a forţelor ei.
Pentru ca să dea tărie a- cestei afirmajiuni, pe care toată fara o vrea şi o recunoaşte — dar liberalii mânaţi de interesele de partid se împotrivesc înfăptuirei ei — d-1 Vintilă a recurs la dorinţa decedatului Rege Ferdinand.
Şi a spus: „Regele a dorit înfrăţirea poporului. Trebue colaborare de toate felurile, aşa cere momentul“.
Ne închinăm în fata nobilei intenţii a regretatului Rege, ne smerim cu evlavie în fata memoriei Lui; dar sfidăm pe cei-ce prin acţiunea lor calcă în picioare patriotica intenţie şi necinstesc memoria marelui rege Ferdinand.
Regele Ferdinand, pentru a ajunge la înfrăţirea poporului,
a căutat ca prin un guvern neutru să asigure libertatea alegerilor. A voit alegeri libere şi sfântul răsunet al acestor două cuvinte a izbucnit ca un detu- net de bucurie din pieptul mili* oanelor de cetăţeni ai Ţării româneşti.
Numai în coltul obscur el intenţiilor şi planurilor liberale n’a fost simţită această bucurie a ţârii.
Musculatura fetii posomorâte a şefului scamatoriilor politice s’a strâns şi printre dinţii încleştaţi de iritatie a şuerat: vrea şi Regele, vrea şi poporul alegeri libere, dar nu vreau eu, Ionel BrătianuL.
Sfârşitul se cunoaşte.,.Regele a dorit, dar Brătienii
s’au împotrivit.Nu însemnează cuvintele d-lui
Vintilă Brătianu o atingere, pe care — oricât ar cere interesele partidului.! — n’o merită memoria Regelui Ferdinand?
Declaraţiile d-lui I. Maniu şi I. Mihalache.
In loc de discuţie la Mesaj...Declaraţia Partid. Naţional-Ţărănesc la Senat.
In şedinţa de Joi a Senatului d-1 senator Aciu din Partidul National-Ţărănesc a dat cetire următoarei declaratiuni:
D mnule preşedinte>Domnilor senatori,
Considerând că MajestateaSa Regele Ferdinand, care a . . , ..semnat Mesagiul, însoţit de ja- I Snpra tuturor abuzurilor e- lea neamului întreg românesc, ^de recunoştinţa tuturor milioanelor din tură şi de aprecierea mai înaltă a tuturor ţârilor, a trecut la cele veşnice, conside-
gura naţiunei un sistem de guvernământ întemeiat pe legalitate, libertate şi dreptate, nu se poate solidariza cu regimul de violenţă al guvernului de azi, care viciază viaţa publică. Pretinde deci sancţiuni severe a-
rând că înalta Regentă nu are parte la alcătuirea Mesajului, în loc de discuţie la Mesaj, Partidul National-Ţărănesc face ur-
■ mătoarea declaraţie:Guvernul este responsabil
pentru ceea-ce conţine mesajul şi mai ales pentru ceea-ce lipseşte din mesaj. Nu vom atinge pietatea nici omagiul nostru e- mofionant adus Regelui „victorios în război, întemeietor al unitătei naţionale şi îndrăzneţ reformator al întocmirilor sociale“, când în baza sutelor şl miilor de argumente din tara întreagă, produse înainte de venirea la guvern,' la alegeri şi la validări şi în baza faptelor dovedite constatăm, cft guvernul actual nu a re în c red e rea ffirii ş i C o rpu rilo r legiuitoare ş i în covârşitoarea lo r m ajo ritate îş i întem eiază ex istenţa pe fa lş ş i abuzuri e lec torale.
Avem ferma convingere, că nu se poate zidi nimic pe baionete, pe minciună şi pe falş : cu asemenea mijloace ce ucid sufletele, se înjosesc talentele, ^e distrug caracterele.7 Partidul naţional-ţărănesc deci, în voinţa sa de a asi-
In şedinţa de Miercuri a Camerei s’au produs, în decursul discuţiei constetaţiilor asupra alegerilor din judeţul Muscel, Buzău şi Prahova, două declaraţii făcute de d-1 Iuliu Maniu şi L Mihalache, pe cari le redăm în următoarele:
Ministrul justiţiei d*l Stelian Popescu cercând să scuze faptul că, contrar legii, mii de cărţi de alegători au fost distribuite de organele administrative şi nu de judecători, a primit următorul răspuns din partea d-lui 1. Maniu:
D l Iuliu Maniu: Din decla- raţiunea d-lui ministru al justiţiei, ţin să constat că guvernele liberale în mQd consecvent nu sunt în stare să »rezolve problemele de Stat şi curente îa cadrele legilor. Rândul trecut când a fost guvernul liberal la putere, a o ordonanţă în sensul că alegerile trebuesc întrerupte peste noapte. Guvernul a motivat acest ordin al săn spunând că nu se puteau face altfel alegerile. In realitate, deşi acest lucru îl opreau legile, guvernul liberal de atunci a trecut peste lege, fîind-că îi trebuia noaptea fatală ca să poată fura voturile.
De astă dată legea prescrie categoric, că buletinele de vot, certificatele de alegător se pot distribui numai prin judecător, şi atunci d l ministru al justiţiei a constatat înaintea noastră, că
fost în stare
ment pentru garantarea „succesului“ în alegeri. Tunicilor albastre ale jandarmilor le-aţi dat rolul gărzilor roşii bolşevice, — rolul cămăşilor negre ale fasciştilor. Jandarmii sunt ajutorul dv. ca să stăpâniţi ţara de sus în jos. Ţara a ajuns o cazarmă de jandarmi. Dar massele îşi urmează crezul lor, mersul lor normal!
Nu se poate construi cu baionete şi pe fals! Marile împărăţii ce s’au întemeiat pe baionete, s’au prăbuşit.
Sunteţi, cu m etodele dv. ucigaşi de su fle te ! Dv. sco a teţi din m ajoritate câte un o- ra to r de ta le n t D ar vai de ţa ra care încurajând talen te
le, d istruge ca rac te re le ! Ţara a re nevoie de caractere , — de o instituţie în care să nu se am estece patim a lup telo r politice: azi, m agistratura aţi com prom is-o, in m are parte! Aţi p e rsecu ta t pe cei cinstiţi,— aţi avansat pe cei necinstiţi 1
Aveţi un m om ent conştiin ţa crim ei pe care o faceţi 1 N u ' e o crim ă mai m are ca frauda şi abuzul, p ro teja te de am nestie 1 Să nu aduceţi am- nestial
Nu nimiciţi înc red erea ţării în m agistratură: L ăsaţi-n esă ne judecăm cu câţiva ofiţeri ş i cu câţiva m agistraţi — n u veniţi cu am nestiae lec to ra lă— ca să redaţi ţării încred erea în justiţie ş i ca să nu încurajaţi ş i mai mult s tricăciunea!
Decoraţiile.
lectorale, înlăturarea oricărei amnestii electorale, cere dela deţinătorii puterii legale asigurarea respectului I guvernul n’a desăvârşit al legilor, al drep- să rezolve problema alegea turilor şi al libertăţilor ce- rilor în cadrele legii, ci a tăţeneşti, dreapta apreciere I ^ ordin contrar legii şi a voinţei obşteşti singură contrar textului clar al legii, chemată să hotărască soar- I se distribue "ta naţiunii; justa aşezare a I de alegător şi prin
nele administrative.provinciilor unite în organizaţia statului şi legala o- crotire a intereselor lor, nesocotite de guvernele de până acum.
Spre a pune capăt regimului arbitrar, care ameninţă însăşi existenţa noastră naţională, ca un prim pas spre normalizarea vie- ţei noastre publice, cerem dizolvarea actualnlui parlament, eşit din violenţă şi fraudă şi decretarea unor alegeri libere, legale ca o manifestare liberă a voinţei naţionale.
C a sec re ta r general al R egenţei a fost detaşat d-1 Râul Bossie, secretar de legaţie, care şi-a luat postul în primire, lucrând la Palatul regal din Calea Victoriei.
certificatele orga- Dar,
domnilor, nu pentru-că nu s’ar fi putut face altfel, ci pentru că trebuiau măsluite voturile, prin distribuirea falşă a cărţilor de alegător! (Aplauze pe băncile Partidului Naţional-Ţârănesc).
In aceiaşi şedinţă d-1 L Mihalache, care a vorbit timp de peste 2 ore arătând mişeliile e- lectorale săvârşite la alegerile din judeţele Muscel, Buzău şi Prahova, şi* a încheiat cuvântarea cu următarul rechizitor adresat băncii ministeriale :
„Partidul nostru, rezultat al însăşi vieţii masselor populare,— ştie să persiste în luptă până în ceasul izbânzii!
Alegerile au ajuns o adevărată operaţie militară, cu planuri strategice elaborate la comandamentul jandarmilor.
Jandarmeria a ajuns în mâinile partidului liberal un instru-
Presa din Capitală se ocupă de faptul, că între multii-multii decoraţi, cari urmau carul mortuar al regretatului rege Ferdinand, era o persoană serioasă şi binecunoscută, pe a cărei haină neagră nu sclipea nici o decoraţie: era îuliu Maniu.
„Viitorul“, căruia nu*i convine această observare, isbucneşte în următoarea eşire :
„Ziarul „Adevărul“ laudă hotărârea d-lui Maniu de*a fi refuzat orice decoratiune. Ziarul acesta îşi face datoria, adecă a fi organul aservit, cu totul politicei naţional*ţărăniste. Dar pentru oamenii cari judecă obiectiv, credem că refuzul de*a purta decoratiunile, pe care şeful statului le acordă, cu dreptul special ce i*l dă constituţia ţârei, face parte din seria actelor dinastice cari au dus la abţinerea dela serbările încoronărei dela Alba-Iulia. Din acest punct de vedere, evident că merită laude atitudinea consecventă a d-lui 1. Maniu.“
Este adevărat, că d*l Maniu a refuzat, la timp, decoraţia ce i-se oferise. A motivat însă totul atât de demn şi de cinstit, încât „Viitorul“ se jenează să privească şi să arate lucrul aşa cum s-a petrecut.
S-ar cuveni totuşi, ca — în semn de respect fată de ceea- ce trebue să fie sfânt în {ară,— 1 să nu facă iară cauză de dinas- | ticism şi antdiinasticism. Dacă Constitujia prevede o anumită formă, după care decoraţiile se dau „în numele M. Sale“, — se ştie doar că aprecierea de merite şi împărţirea de decoraţii este opera unei cancelarii, care nu este independentă de in- fluinţa liberală.
Acesta este adevărul. Şi numai aşa se esplică că ploaea de decoraţii — fie şi mai mărunte — a stropit piepturile a- tâtor distinşi în alegeri, ca agenţi liberali.
Şi nu Suveranul poartă vina, ci aceia, cari în felul acesta au au şters orice sclipire de cinste şi demnitate a decoraţiilor.
Un caz caracteristic şi doveditor :
La o întrunire electorală liberală din trecutele alegeri, la care lua parte şi un fost ministru liberal, au fost somaţi primarii să ducă oameni cât mal multi. Eram martorul ocular al unei scene, când fostul primar liberal se pregătea să plece la „marea serbare“. Eşise cu căruţa din curte, ca să plece spre oraşul cu pricina. Opreşte însă brusc caii în faja porţii.
Ghinion! Uitase ceva. II aud:— Nevastă! Nevastă, tu !...— Ce-i ? Ai uitat ceva ?— Ia ’n vezi că mi*am uitat
midalia. Dă fuga cu ea încoace.Femeia îl priveşte lung şi*i
face un semn din ochi.— Auzi, ce-Ji spun — îi striga
maiestos soţul — adu iute midalia 1
— Fi cuminte bărbate şi la- so ’n pace. Pofi merge şi fără midalie.
spus— Ai auzit ce ţi-am Nu mă mai încurca cu vorba.
Femeea se apropie de car şi privind jenată spre cei câţiva săteni, cari întâmplător se a- dunaseră peste drum, ii şopteşte soţului:
— Las*o dracului de midalie. Şti bine că*ti aprinzi satu ’n cap. Cum te-o vedea cu medalia, le vine iar în minte la oameni de când cu urnele de atuncL
Fostul primar şi-a adus aminte de opera-i săvârşită în noaptea furtului de urne din 1922. A înţeles meritul pentru care fusese decorat şi a cedat cererii soţiei sale. A scuipat în palmă, a prins biciul şi în uruitul căruţei a început să contempleze asupra rostului decoraţiilor.
Cei dela „Viitorul“ ar putea da măcar atâta dovadă de judecată sănătoasă cât a dovedit sofia ţăranului primar.
Un articol e logios pentru Regina Maria. D-nul Stephane Lauzane consacră în revista săptămânală „Candide“ un frumos studiu. Scoate în relief profunda dragoste a Reginei pentru tara sa.
Pagina 2
In şedinfa de eri dimineaţă a Camerei a luat cuvântul la validarea alegerii jdiţi Bihor d-1 AL Vaida-Voevod.
D sa spune ca nu va fi elegant, fiindcă nici tratamentul guvernului n’a fost elegant în alegeri.
Parlamentul acesta este opera generalului Davidoglu şi a jandarmilor săi.
Faceţi mereu caz de P a trio tism ul dum neavoastră. Dar patriotismul, bine înţeles, nu constă în fraze goale, ci în a- precierea justă a nevoilor obşteşti şi Satisfacerea lor.
Faceţi caz de dinasticism , dar d-v.j ati profitat de pe urma Dinastiei; în vreme ce noi am făcut din dinastie un simbol al unităţii naţionale.
Iţggele Fer din and a însărcinat pe d-1 Barbu Ştirbey să formeze un guvern d e , colaborare şi să facă alegeri libere. Era dorinţa vie a sufletului lui, era un testament al lui.
Şi pace nu va fi în fără, p ân ă când dorin ţa regelu i d in m orm ânt, nu se va În- d % liiii."
"Noi suntem adevăraţii r e p rezen tan ţi ai naţiunii, fiindcă cu fot răsbo iu l civil, noi té t suntem aici, ia r d-v. n işte silnplii uzurpători.
Ni se reproşează că n’am ascultat apelul d-lui Brătianu. A- mmti|i-vă că Ta făcut aci bătând cu pumnul în masă. Putem noi să-l primim în asemenea condi- fiuni ?
Faptul că un anumit partid politic voia să profite de moartea regelui şi să facă turburări, vă îndreptăţea să nu faceţi a- legeri libere ?
1 Arta de a guverna e una şi aceea de a tiraniza e alta.
< Rezultatul acestor alegeri este o ruşine pentru străinătate.
■jD. Duca : D*le Vaida, sunteţi sigur că n'aveţi nici un amestec în cele ce se publică în străinătate ?
p . V aida : Ce amestec ?D. Daca: Ştîfi d-v. şi voi
spune.D. Iuliu Maniu : Precizaţi ce
ştiji. . u>DP Daca • Voi spune când
voi crede eu oportun.p . AL Vaida : De câte ori
vorbesc c u „ vre-un gazetar străin...
£fţ Daca: îi vorbiţi de revoluţie. Vorbiţi deci cu mai multă prudentă.
Di V aida: Eu nu pot minţi şi deci fiind întrebat, răspund * că* alegerile n’au fost libere.
Poporul acesta á dovedit suficientă cuminţenie. De ce n’a* veti încredere în el? De ce îl terorizaţi în alegeri?
Ce nu pot eu înţelege, este următorul fapt: Când eram în Ardeâl Sub unguri spărgeam cordoanele de jandarmi, făceam acte eroice, iar acelaş lucru dacă-1 faöein azi în România, este act de revoluţie.
Cum e asta?D. -Vaida întră apoi în exa
minarea condifiunilor în caris’a făcut alegerea lă Bihor.
Descrie töt cortegiul de abuzuri, ilegalifăfi şi samavolnicii.
Autorităţile de acolo n’au ascultat de ordinele d-lui Duca, ci s’au pus la dispoziţia d-lui general Moşoiii spre a scoate lista din urnă.
La Bihor a fost o adevărată revoluţie împotriva populaţiei. Mii de alegători au fost opriţi dela vot. Se dovedeşte aceasta cu acte din dosarul alegerii.
In ajunul alegerii candidatul nostru, d-1 Popovici a fost oprit să între în circumscripţia de votare. •
GAZETA TRANSILVANIE!
treabă. Ne tot acuzaţi Jde regi-
jr d. Duca ştie biné că noi
D. Vaida. Alegerile au decurs în linişte, întrcât candidaţii, asistenţii şi delegaţii noştri, n’au fost lăsaţi să intre în secţiile de votare.
La o secţie de votare s’a găsit, la calcul, o sută de voturi mai mult decât alegători înscrişi.
A trebuit să se dea la o parte, aceste voturi; ca să iasă bine socoteala.
E lesne de înţeles, cum s’a votat, cum s’au substituit voturile.
In deridere, au mai şi fost a- mendaţi alegătorii cari n’au fost lăsaţi» sa voteze, caii n’au pri-
| mit cărţile de alegător.Aşaf dar amnistia pentru te-
; roare şi abuz, aplicarea strictă a legii pentru cei nevolnici. Căci va veni amnestia. Nu ?
Tăcerea d-tră e un răspuns. Magistratul delà secţia II, Salon- ta, spune în procesul verbal că opinează pentru aplicarea amenzilor de oarece nu’şi poate explica, cum de n’au putut veni la vot aţâţi alegători.
D. ministru St. Popescu . A- cest magistrat avea un consemn delà dv.
La trib. Sălaj, d. Aciu a ameninţat cu moartea pe toţi magistraţii.
D-stră insultaţi magistratura şi o şi terorizaţi.
D. Vaida. ■— Eu nu spun că magistraţii sunt oameni dubioşi dar sunt elemente care se lasă terorizate de d-stra.
Noi iubim pe top* oamenii de
am cerut profesori din regat. Noi am dat dovada că iubim şi respectăm pe oamenii de treabă, fie regăţeni, fie orice.^
Ne mai acuzaţi că suntem partid oligarhic fiindcă avem pe d. Cantacuzino. Dar democraţia nu e frază goală. Ea nu caută origine, fie de sus, fie de jos. D. Cantacuzino e democrat dacă el adoptă programul nostru democratic.
Şi d-voastră aveţi în partid boeri şi nu vă compromitep.
D. Duca. Dar noi nu ne declarăm partidul micilor agricultori.
D. Vaida. Pentru d-stră democraţie ar însemna mitocănie, brutalitate. (Protestări la majoritate)-
D. Vaida. revine la alegerile dela Bihor.
După toate cele petrecute la Bihor, reese clar că alegerile n’au fost libere.
CeL puţin nu fiţi cinici ; mărturisiţi: da ; am fost în luptă ; n’am ales mijloacele. Am biruit şi pace.
D. Vaida citeşte dintr’o broşură a unui magistrat care înfierează politicianismul care înjoseşte magistratura.
D. Vaida după ce arată starea de demoralizare, în care a fost adusă populaţia prin brutalităţile comise în alegeri când populaţia a fost scoasă afară dih legi, — cere ca un moment mai de vreme guvernul să-şi revină şi să-şi schimbe ap şimetodele căci altfel, compromiteţi viitorul a- cestui neam şi vă dovediţi duşmanii lui neîmpăcaţi.
matI 4
electorale liberale‘ l-r
Din judeţul Braşov
Un preot escortat de jandarmiLa secţia de votare Măeruş
(jud. Braşov) încă s-au folosit hberaliikle cunoscutele m j oace pentru a face ca actul alegerii să se petreacă fă ă controul bă balilor de încredere ai opo z t ei.
In presără alegerii pentru Senat fruntsş i din Ioc ai P. N. T* au fost avizaţi de către agenţii liberali ca să nu se mai pre* zinte la alegerii deoarece nu vor putea vota şi »se vor face numai de râs" căzi vo: fi ridicaţi şi a ’■esteţi de jandarmi-
In dimineaţa zilei de alegeri păr. Ionifă Puşcariu din comuna Apaţa sos’se în Măeruş pentru a ş i îndeplini delegata de
Cum s’au tăcut ale;t t ■; '
Se ştie că Maramureşul era considerat încă sub Unguri, ca o zestre guvernamentală. v Prezenta unui număr conciderabil de votan{i evrei,cari nu voiau să-şi pericliteze interesele lor multiple, garantase în mod constant răuşirea oricărei liste (candidat) guvernamentale maghiare. Dela Unire încoace, situaţia politică a Maramureşului a început să ia caracterul unei independenţe din ce în ce mai pronunţate a votanţilor în alegeri, fată de guverne. Aşa se explică alegerea multor candidaţi opozanţi în cele 5 alegeri de după război, începând cu subsemnatul în 1919 şi 1920 şi continuând cu listele partidului naţional- ţărănesc în 1920, 1922, 1926 şi 1927. Această independenţă politică, care s’a afirmat m&i întâi în straturile ţărănimii româneşti, a începift să cucerească şi pe votanţii evrei. Cazul alegerilor generale din 1926, când majori- ratea evreilor din plasa Vişeu-
bă bat de încredere ol Partdu* lui nostru. înainte însă de a putea pătrunde Ia secţia de votare a fost onrit# ş' ridicat de jandarmi. Împreună c i un alt bărbat de încredere al blocului minoritar a fost apoi luat ş 'd u s pe, jns» drum de vre o câţiva chilometri, sare comuna Apaţa» unde era şeful posfului.
Scena penib lă : un preot purtat de jandarmi fă*ă nici o vină a produs atât înt e Români cât ş între Saşi o impresie, care a < tăcut pe orice om cinstit.să cu noescă până în a iân c ceea-ce însemnează mentalitate ş\ concepţie liberală electorală.
srile In Maramureş.lui au votat pentru partidul naţional ţărănesc. Explicaţia acestui fenomen socialjoentru Maramureş, trebue căutata în promisiunile exagerate dar nereali - zate făcute de candidaţii guvernamentali, populaţiei evreeştii
Situaţia electorală .Pentru alegerile din 7 şi 10
Iulie a. c. situaţia electorală se prezenta dezastruoasă pentru lista liberală.
Voturile evreeşti în proporţie de 9070 erau asigurate listei naţional-ţărăniste, care în aceste alegeri, candidase în locul al 2-lea pe cunoscutul sionist, dr. Iosif Fischer.
Voturile muncitoreşti ale minoritarilor Unguri din Sighet, Ocna-Şugatag, Coştui, ale muncitorilor din Vişeul de sus, Bor- şa, Budeşti, erau atrase de lista social-democraţilor, pe care figura de candidat I. Flueraş, cunoscut la Sighet încă dela alegerea parţială din 1920.
Voturile populaţiei româneşti, grosul alegătorilor din Maramu-
i reş, se împ&rţiau în proporţie i de 607« pentru lista naţ.-jăr. şi '4 0 j/ o pentru lista Liga A. N. C. care pjin candidarea subsemnatului, lua massé compacte de voturi, în sectoarele de pe valea Izei, care ,mă alesese de 2 ori deputat în 1919 şi 1920. Lipsită de voturile evreeşti, nesigură de voturile minorităţilor, unguri, nemţi, ruteni, antipatică ţărănimii româneşti, lista liberală era condamnată la o definitivă şi ruşinoasă cădere, cu atât mai mult, cu cât şi candidaţii acestei liste ca valoare personală, nu inspirau nici o încredere massei
i electorale. Autoritatea „naţio*I nală* a fraţilor Mihályi, unul
prefect, celălalt candidat, autoritatea „morală* a candidatului I. Urdea şi autoritatea „Intelectuală* a candidatului M. Condrus, cu tot aparatul funcţionarilor şi preoţilor, nesimpatizaţi de popor, nu puteau să le câştige aici atâtea voturi, ca să Ii se asigure bare-mi un mandat.
Astfel la alegeri quasi libere, Maramureşul ar fi trimis în a* ceste alegeri doi deputaţi depe lista naţ.-ţăr. cu siguranţă unul dela Liga A. N. C. şi cu mare probabilitate un social-demorat. Lista liberală s’ar fi mângăiat să stea doar înaintea listei ave- rescane. Dar ea trebuia să învingă, căci atât prefectul cât şi candidaţii, făceau pe grozavii la centru. Şi mai mult decât .prestigiul* lor la centru, erau în joc, interesele lor locale iremediabil compromise.
M ăsuri pen tru câştigul izbândeL
Ca să ajungă la rezultatul „oficial* al alegerilor, uşor poate ghici oricine, ce au fost capabili liberalii din’ Maramureş. Din cele cetite despre ororile . iui Trocky şi Lenin din Rusia sovietică, regimul acestora, cred că n’a întrecut cu nimic regimul pe care l’a introdus Mihályenii&. Cnie, mainte, în timpul şL după alegeri, candidaţilor, propunătorilor şi votanţilor listelor opozante din Maramureş. Astfel încât cu drept cuvânt nu putem găsi o altă caracterizare mai nimerită regimului electoral introdus de liberalii din ţara lui Dragoş, decât cea exprimată în noţiunea de „Teroarea albă*. După-ce în prealabil s'au asigurat prin promisiuni, presiuni de concursul funcţionarilor dependenţi de prefectură; au triat pe ceilalţi funcţionari din diferitele servicii publice • dând concedii pretutindeni celor ■ nesiguri şi îndepărtând pe cei conştienţi de menirea lor şi cari nu voiau să se preteze rolului de agenţi1 electorali liberali. Acesta esté cazul d-lor Teodoru, administrator financiar, Popovici, poliţaiul oraşului Sighet, pretorul Şimon din Dragomireşti etc. In locul lor s’au adus oameni ca M. Pop pretor la Ocna şi Dragomireşti, cu multă sete de răzbunare, un Iuliu Coman. pretor la Vişeu, care se pretează la orice şi ca culme se reinstalează o- diósul fost şef de 1 siguranţă, Repca în postul de poliţai al oraşului Sighet. Acest domn secondat de G. Comşa, actualul şef de Siguranţă, având în fruntea lor pe candidatul liberal Ion Urdea şi el fost şef de Siguranţă au format statul' major al armatei liberale din Maramureş. Puteau oare candidaţii opozanţi să se aştepte la un tratament cavaleresc din partea acestei trinităţi ai „virtuţilor cetăţeneşti*, ai „moralităţii publice* şi „convingerilor politice* din ţara lui Dragoş Vodă?!
In terzicerea circulaţiei.In perioada anfie/ecfora/o,după
ce au barat toate intrările şi eşirile din oraş şi comune,păzite de ser- enji de oraş şi jandarmii companiei Sighet, întărită pentru alegeri cu încă 120 de jandarmi aduşi
Nr. 79-1927
din Oradea, au interzis orice circulaţie chiar personală, nu numai pentru candidaţii şi agenţii opozanţi, dar şi pentru ţăra» nil români, căci liberalii din Maramureş, ştiau dinainte că nici un ţăran nu-i doreşte. Prefectul Mihályi a blocat în acelaş timp, la administraţia financiară Sighet, toţi banii găsiţi aici, aproximativ 700.000 lei, destinaţi pentru plata lefurilor funcţionarilor. Şi lesne de înţeles, în timp ce agenţti liberal! făceau cea mai mare risipă de bani, funcţionarii neliberali, trebuiau să se împrumute, cu dobânzi mari pentru trebuinţele
’ familiare. In timp ce iofi contrabandiştii, deliquenţii şi profitorii situaţiei periferice a Maramureşului se lefăiau în aufomobi-
' lele autorităţilor publice şi cele I reqtiiziţionate dela particulari,fă- 'când cea mai deşănţată propagandă promiţând scăderea şi ştergereai mpozitelor („porţiilor), candidaţii opozanţi aşteptau cu zilele autorizaţia de propagandă* dela prefect, autorizaţie, cáré câştigată cu multă zăbavă, nU era însă luată în seamă de organele subalterne. In această epocă antielectorală, totuşi cea mai mare nelegiuire s’a petrecut la distribuirea cărţilor de alegători. La minoritarii evrei, unguri, ruşi, nemţi s’au distribuit în proporţie de 90, 80, 70 şi 60°/0 aceste cărţi, pecând ţărănimii române abia în proporţiei de 5; 10, 15 şi 20%.
Dr. C. Papuc-Sficele.— Va urma. —
Stabilirea opţiunilor in Part. Naţ.-Ţâr.
Comitetul de dire ’ţie al Par . tidului Naţ omal'tă ănes:, com* plectat cu Sfatul Parlamentar al a estui partid s’a întrunit J J ssaia — după ridicarea şedin* tai Camerei — la clubji cen* trai din calea Victoriei.
S’au str-blht în aceas'ă şe* dinţă optănle frunte şilor partidului, cari s’au ales ia Cameră, în mai mul e locuri.
D Iuliu Mamu. care e ales în trei judeţe, va opta pentru jud. Alba.
La jud. Sălej va fi proclamat ales d. d:. Victor Deleu,
La jud. Ilfov, va fi proclamat ales d. Virgil M adgeiru .
D. V* Madgearu, care e a 'es la Tighine, iar prin opta rea dlui Maniu la Alba, va fi proclamat ş deputat de ilfov# — va opta pentru jud. Tighina.
Şi astfel, la Ilfov# va fi pro* clamat ales d-1 D. R. loanitescu»
D-1 Ion Mihalache, care e ales în trei judeţe, va opta pentru judeţul Muscel.
La jud. Prahova va fi proclamat d l Constantin B rezeanu•
La jud. R Sârat» va fi proclamat d l Ionel L a p escu .
D 1 C. Stere, care e ales în două jideţe. va opta pentru j jd. Cetatea Albă^
La jud Soroc a va fi procla- mat d*l Pan . H alippa .
Cum# d 1 Stere, urmează a fi proclamat şi senator Ide drept având zece legislaturi, — d-sa va Opta atunci pentru Senat şi astfel în Cetatea Aibă va fi proclamat d l Th lacobescu•
D 1 AU Vaida* Voevod, care e ales in trei judtţe, va opta pentru jud. Năsăud.
La jud* Cluj va fi proclamat d*l dr. A urel SocoU
La jjd* Bihor va fi procla* mat d 1 dr. A urel L azăr.
D i dr. Aurel Vlad, care e ales în trei judeţe, va opta pen* tru jud Hunedoara.
La jud. Sibiu va fi proclamat d l general Ion Boeriu.
In jud Caraş va fi proclamat d 1 M thail Gaşpar>
D 1 Mihai Popovici, care e ales în două judeţe, a vrut să opteze pentru jud. Someş. Comitetul însă l’a obligat să opteze pentru jud. Satu Mare.
Şi astfel la jud. Someş*, va fi proclamat d l Gh. Pop .
Q A f iT f t f r R A H y f f c V A N I E l
D -I m e d ic v e te r in a r p r im a r U a r i e N o a g h e a d in B ra ş o v n e T rim ite u rm ă to a r e le l ă m u r i r i :
C e t in d c e le p u b l ic a te în p r e ţu i tu l D -v o a s tră z ia r n ru l 7 6 d in 2 3 Iu lie 1 9 2 7 s u b t i t lu l : « B o a la b â n tu e v ite le cornute**, V a r o g s ă -m i p e rm ite ţ i a d a u rm ă to a re le l ă m u r i r i :
In 19 Iu lie c rt. a m c o n s ta ta t I n m o d o f ic io s la 2 v a c i, d e la p te d in c o m u n a C o d l e a b o a - I a D f i l ă c ( a n tra x ) . C o n fo rm Le* -gei d e P o li ţ ie S a n i ta r ă V e te r in a r ă s -a p u s s u b c a r a n t in ă ci* r e a d a d e v a c i în tr e c a r i s - a c o n s t a t a t b o a la , o p r in d u * se a c a s ă în g ra jd u r i , p e n tr u a p re în -
, l â m p in a lă ţ i r e a b o a le i ş i s*au lu a t ş i c e le la l te m ă s u r i d ic ta te d e L e g e . _ ■ '
A c e a s tă b o a lă e s te c o n ta g io a s ă ş i e s t e p e r ic u lo a s ă p e n tru
> a n im a le ş i p e n tru o a m e n i. E a s e p o a te lo c a liz a ş i s tâ rp i ap li- c â n d u - s e s e v e r m ă s u r i le d e P o l i ţ ie S a n . V e te r in a r ă ş i v a c c i- n â n d u - s ă c u s e r “ a n t ic ă rb u n o s a n im a le le s u s p e c te d e in fe c ţie . V a c c in a r e a e s te p r e s c r i s ă d e le g e . In tr’o c i r e a d ă d e v a c i n u s e p o a te s ta b il i c a r e a n im a le s u n t in fe c ta te ş i c a r i n u , i a r d a c ă s e iv e s c 2 s a u m a i m u lte c a z u r i d e b o a lă , s e c o n s id e r ă în t r e a g a c i r e a d ă s u s p e c tă d e in fe c ţie .
E x p lic â n d p ro p r ie ta r i lo r d in C o d le a c a r a c te r u l b o a le i , am c ă u ta t că*i c o n v in g d e s p r e n e c e s i t a t e a v a c c in ă r i lo r p u n â n d u - le î n v e d e r e : 1 .) c ă c o s tu l s e ru lu i e s t e c u to tu l m ic ş i n e în s e m n a t l a j ă d e p re ţu l u n e i v a c i ( în c a z d e m o a r te în tr e g a n im a lu l s e î n g r o a p ă c u p ie le c u to t) ş i 2.) p r in a c e s te v a c c in ă r i ne*aip a* s ig u r a s ă n u s e m a i î n tâ m p le , n ic i u n c a z p e b o a lă ş i c a r a n t in a a r fi d e d u ra tă m a i s c u r tă . In u rm a e s p l ic ă r i lo r m e le p ro -
^ p r ie ta r i i s -a u s fă tu it ş i a p r o a p e to ţi â u p r im it c u î n c r e d e r e p r o p u n e r e a m e a a fa ră d e c â ţi-v a o a m e n i c u p u ţin e c u n o ş t in ţe p ra c - ic e . D o v a d ă d e s p r e a c e a s ta e s te
f a p tu l , c ă p â n ă a 2 -a zi a u î n ş t i in ţa t p e n tru v a c c in a r e d e b u n ă v o ie p e s te 3 0 0 v a c i. T o tu ş i v a c c in ă r i le n u s -a u f ă c u t d in c a u z a c â t o r v a o a m e n i n e în ţe le g ă to r i , u r m â n d c a s ă o b s e r v m a i d e p a r t e d e c u r g e r e a b o a le i ş i în c a z c ă b o a la s - a r t in d e , s ă f a c v a c c in ă r i le în s e n s u l L e g e i.
C h e s t iu n e a t a u r i l o r , c a r e n u m a i u n n e p r ic e p u t a p u tu t-o a - d u c e în le g ă tu ră , c u b o a la , e s t e r e g le m e n ta tă în m o d fo a r te în - fe le jp ţ p r in L e g e a p e n tru c r e ş te r e a , îm b u n ă tă ţ i r e a ş i a p ă r a r e a s ă n ă tă ţ i i a n im a le lo r , p u b lic a tă î n « M o n ito ru l O fic ia l* n r. 3 d in 3 Ia n . 1 9 26 . C o n fo rm a rt. 5 p u n c t 19 d in R e g u la m e n tu l G e n e i â l p e n t r u a p l ic a r e a a c e s te i L e g i p u b lic a t în « M o n ito ru l O - fic iâ l* n r . 7 0 d in 25 M a rtie 1 9 2 6 « ta u r i i ş i a rm ă s a r i i a u to r iz a ţi
I 1 p e n t r u m o n ta p u b lic ă n u v o r fi a d m iş i la p ă ş u n a t c u a l te a n i m a le f e m e le d e a c e e a ş s p e ţă * . D e c i ta u r i i n u p o t u m b la la p ă ş u n e c u v a c ile , u rm â n d c a g o - n i tu l v a c ilo r s ă s e f a c ă d in m a n a ş i n u l ib e r f ă ră c o n tro l. A c e a s ta p e n tru a -i c ru ţa d e u- z a r e a p r e a m a re ş i p u ţin fo lo s i t o a r e ş i p e n tru a p u te a s ta b il i c a p a c i t a te a d e r e p r o d u c ţ ie a f ie c ă r u i ta u r .
B ra ş o v , 2 6 Iu lie 1927 .l l a r i e N o a g h e a ,
medic veterinar primar.
Cinema „Astra“ (Apollo)1— 2 — 3 — 4— 5 — 6 A u g u s t
lm norm flii t a r e a H a j. Sale
Regelui Ferdinpu I.3— »—5—8 Augusttnvfeză Morţii
i n ro lu l p r i n c i p a l : P a u l W e g e * n e r , O ig a T s c h s c h o w a *
D u m in e c ă la o r a 10 m a r e re p e z e n t a ţ i e p e n tru c o p ii .
< W » , w K r f cFootbalL 1 Bras
U n i r e a - T r i c o l o r - C o l ţ e a .
D u m in e c ă 31 Iu lie , p e t e r e n u l B ra ş o v îe l , Ia o r a 6 p . m . v a a v e a lo c m a tc h u l s e m if in a l p e n tru c a m p io n a tu l n a ţ io n a l [d e fo o tb a ll , în t r e e c h ip a c a m p io a n ă d in B u c u re ş t i , U h ire a -T ric o lo r , c u p u te r n ic a e c h ip ă b r a ş o v e a n ă „ C o lţe a * .
M a tc h u l v a fi fo a r te in te r e s a n t , ş i e c h ip a în v in g ă to a re , v a j u c a c u 'în v in g ă to a r e a c e lu ila l t m a tc h s e m if in a l, c a r e s e j o a c ă to t m â in e , la A ra d , în tr e C h in e z u l (T im iş o a ra ) ş i U n iv e rs ita r i lo r (C h ij) .
•
« B r a ş o v ia * 1 s ’a d e p la s a t la C lu j , u n d e v a a v e a d e ju c a t . S â m b ă tă , 3 0 Iu lie a . c . c u e c h ip a C lu b u lu i A tle tic C lu j (K . A . C .) i a r D u m in e c ă v a j u c a c u H a g - g ib b o r .
F a ţă d e f e lu l c u m s ’a c o m p o r ta t în u ltim a v re m e , c r e d e m c ă B ra ş o v ia v a f a c e f o a r te f ru m o a s ă f ig u ră .
M . L S .
S ta tu te le r e u n iu n e i d e în m o r m â n ta r e ş i d e a ju to r a c o r p o ra ţie i in d u s t r ia le d in B r a ş o / a u s o s i t î n d ă ă t d e la a u to r i tă ţ i le m a i înalte* în b a z a a c e s to r a în s c r ie r e a m R e u n iu n e c u z iu a d e a z i s ’a în c e p u t .
în s c r ie r e a în R e u n iu n e p â n ă la 1 S e p te m v r ie 1927 m u e e x p u s ă n ic i u n e i r e s trâ n g e r i ş i p r im im p e o ri ş i c in e i d a c ă a în d e p lin it a l 20* lea a n a l v ie ţii s i l e ş s e p r e z in tă p e is o n a l p e n tru p r im ire .
R e u n iu n e a îş i v a în c e p e fu n c - ţ iu n e a c u 1 S e p te m v r ie 1927.
In v ită m p e in d u s tr ia ş i i [n o ş tr i ş i a p a ţ in ă io ti i lo i , c a s ă s e în s c r ie c â t m a i m u lţi în a c e a s t ă reuniune, care iş i are chem a r e a d e a . a ju t a p e '.m e m b r i i a - ju n ş i în m izerie» a d a îm p r u m u tu r i ie f tin e ş i l a c a z d e m o a r te a d a a ju to a r e d e în m o r m â n ta r e în s u m ă în se m n a tă » s ă ia e x e m p lu d e l a in d u s tr ia ş i i d in A r a d ş i O r a d e a , t in d ă a s e m e n e a in* s ti tu ţ iu n i in c â ţi* v a a n i a u a* j u n s l a r e z u l ta te m a r i ş i p o t a - ju lo r a s u te d in m e m b rii a i lo r.
T o v a r ă ş i in d u s tr ia ş i , t o / a r ă ş i c e t ă ţ e n i i
D a c ă a ju n g e m în n ă c a z , p e n o i n u n e a ju tă n im e n e a » s u n te m p r a d a l i b s i ă a m iz e r ie i; v e n iţi d e c i s ă s tă m îm p r e u n ă ş i c u p u te r i u n i te s ă n e a ju tă m în şine*
P e n t r u în f i in ţa re a a c e s te i r e u n iu n i lu p tă m d e ^ a n i N u lă* s a t i , c a lu p ta m u l tă s ă t ă m â ie z ă d a rn ic ă , n u p riv iţi f ă i ă lu c iu , c a lo v itu r ile s o a r te i s ă c a d ă ş î m a i d e p a r te f ă r ă a p ă r a r e p e u - m e r i le n o a s t r e p le c a te d e p o y a f a m u ltă .
D in r e u n iu n e a n o a s t r ă s ă n u l ip s e a s c ă n ic i u n in d u s t r ia ş ,
B raşo v » l a 1 6 Iu lie 1927. Prezidiul C orporaţiei industriale .
România Corpul Portăreilor Trlban a ln ln l B ra ş o t
No. 4182/1927.
Publicaţie de licitaţieSubsemnatul portărei prin a-
ceasta publică că în baza de- cizlunli No. C. 1957 -1927 a Judecătoriei dc o soi Braşov în favorul reclamantului Banca «Albina* repr. pr’n advocatul dr. Ioan Ccroiu din Braşov pentru încasarea creanţei de 4200 lei şt acc, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 10 August 1927 orele 3 p. m., la faţa locului, în comuna Râşnov unde se vor vinde prin licitatinne publică judiciară vacă şi eal In valoare de 17000 lei.
In caz de nevoie şl sub preţul de estimare.
Braşov, la 14 Iunie 1927.Indescifrabil
6 3 0 1 * 1 P o r tă re i ,
va reprezenta seara în sala
a m riS â m b â t d î n 3 0 I u l i e A p o l l o - A s t i - a celebra peră de Verdi
T R A V I A T A
0 -
c u ,[ c o n c u r s u l c â n tă r e ţ i lo r d e o p e r ă : d n a R i t m M ă P O U |) l o s l f I n d r i e g , a d -n e lo r M arg are ta d r. Negrilfl, E e n a P reşm erean ş a l d n ilo r d r. I. H o z a i , l o m B ărb ier, Rom A rdeleaa , F iorea O A nnlea *, f t 6 R u i n . D ilig e n t d 1 L o o B l u m ,
a d N o . 1 1 2 6 9 /19277
In ’ b iu ro u l o c o 'u lu i s ilv ic O ra ş T im iş a l M u n ic ip iu lu i B r a ş o v s e v a v in d e în z iu a d e 2 7 A u g u s t 1927 l a o r a 11 a . m . p e lâ n g ă o b s e r v a r e a d is D oziţiun ilo r leg ii p e n tru c o n ta b i l i t a te a p u b l ic ă a r t . 7 2 — 8 3 , în l ic ita ţie p u b l ic ă c u o fe r te s c r is e în c h is e o c a n t i ta te d e c irc a 3 5 0 — 4 0 0 m e tr i c u b d e b r a d ş i m o lid , a t ă c a u ş i ru p ţi d e v â n t d in p ă d u r i le P is ia c , V a n g a m a re , V a n g a m ic ă P a d in a lă u ti , G r o a p a a u r u lu i în a ş a fel» c a s ă fie o fe r te le f ă c u te s e p a r a t p e n tru lem n e le« c a r e v o r ii t r a n s p o rta te p e s 'e C h e iş o a ’ă , G r o a p a lu n g ă , ş i s e p a r a t p e n tr u c e le t r a n s p o r ta b i le c ă t r e C o m o r.
P re ţu l d e s tr ig a re e s te p e n tr u u n m e tru c u b d e b r a d ş i m o lid 150 L e i l a tu lp in ă , g a r a n ţ ie p e n tru g ru p u l P i s a c , V a n g a m a re , V a n g a m ic ă 3COO L e i, g a r a n ţ ia p e n tr u g ru p u l P a d in a lă u t» , G r o a p a a u r u lu i i a r ă 3 0 0 0 L ei.
O fe r te le t im b ra te ş i In c h s e » c a r e v o r c u p r in d e p re ţu l p e n tru u n m e t iu c u b in c ifre ş litere» s e v o r p r e d a îm p r e u n ă c u g a r a n ţ ia c o m is u n e i d e lic ita ţie p â n ă ia o r a 11 a . m .
C o n d i ţu ai le d e ta i l a t e s e p o t a f la l a s u b s e m n a tu l b i i r o u în t r e o re le d e - d S â iu .
Braşov, i a 2 7 Iu lie 1927.Ocolul silvic Oraş'Tim iş a l M unicipiului B raşov .
6 2 8 1— 1
de 8 9Dl f r u m o a s ă ş i in te l ig e n tă o în c re
u n e i fam ilii b u n e p e n tru a o c re ş te e v e n tu a l o p o a te l u a d e su fle t, in fo rm a ţiu n i la A dm i* n is r a ţ ia z ia ru lu i . 6 1 7 3 — 3
îjp re z e n ta b il i , 1 c u g a r a n ţ ie
m o ra la ş i m a te r ia lă , c u b u n e ş i în t in s e c u n o ş tin ţi în lo c a li ta te , c o n t r a b u n c o m is s io n , a n g a ja z ă S o c . A s ig u ră r i f ilia la B ra şo v .
O f e r te c u a r ă ta r e a o c u p a ţiu - n e i d e p â n ă în p r e z e n t s e v o r a d r e s a A d -ţie i z ia ru lu i s u b A - g e n t - A c h i z i t o r . 4 — 0
Curs preparatord e la 1 A u g u s t— 5 S e p te m v r ie p e n tru e le v ii d o rito ri a s a p r e z e n ta la e x a m e n e le d e adm i* te re p e n tr u l ic e e . In fo rm a ţiu n i : Z oie PopflSCB în v . S t r a d a d e M ijlo c 8 7 . 6 0 4 4 — 4
„B R iJO V E M A “In s titu t d e b a n c ă ş l c o m e rc iu s a . în B ra ş o v c a u tă u n p r a c t ic a n t a b s o lv e n t d e ş c o a lă c o m e rc ia lă . O fe rte în s o ţ i te d e a c te s ă s e a d r e s e z e D ire c ţiu n ii, P ia ţa
G e n e r a l B e r th e lo t 6 .2 - 3
ucenici s e a n g e j e a z a im e d ia t ia fa
b r ic a d e t r ic o te js F R IT Z B 0 - L E S C H , P ia ţa S p ita lu lu i M ilita r 3 . 631 1— 2
OO CTARUL
CESAKE C.POPOVICIM E D IC ŞE F
SPECIALISTBdALE INTERNE .ş l VENERICE
PENTRU PARTICULARIConsult, de la 2 —572 p.
SPITALUL MILITAR487 i6 0
m.
d e M j o c 2 4 A .
o c a s a n o u a f im i > aiă . S tr.
6 1 9 2 — 2
LlQltaţimi
Şl
S e p u b l ic ă l ic ita ţie c u în c h s e p e n t r u r e p a r a tu r i le z id ă r ie , jg h ia b u r i , z u g ră v ir e v ă o s i to r ie l a e d if ic iu l ş eo ^ Ie i s u p . d e c o m e r ţ » A. B â r s e a m i d in B raşov* D e v iz u l lu c ră r i lo r s e p o a te r id ic a z l n i c d e là d i r e c ţ iu n e a ş c o lii în tre o re le 10— I I a . m , ş i 4 — 5 p- m - T e r m e n p e n tr u în a in ta r e a o fe r te lo r : 3 A u g u s t o r a 5 p . m . S e c e r e g a r a n ţ ie d e u n a n , p e n tr u c a r e s e r e ţ in e 1 0 % d in s u m a d ey i? z u lu i s a u e c h iv a le n tu l în h â r t i i d e v a lo a r e . C o m ite tu l îş i r e z e r v ă d reD tu l d e a le g e r e în tre o ferte , f ă r ă c o n s id e r a r e la s u m a o fe r i tă . Comitetul şcolar• 5 4 0 2 — 2
T radacerl...şl le o a liz ă r l de t r a -dDCert d in o r ic e d o m e n iu s e e - x e c u tâ e x a c t şi u rg e n t în b ţjo* u l d in S t r a d a P o rţii 4 4 a l d - lu i. D r . loan L em eny, t r a d u c ă to r ş i in te rp re t a u to r iz a t p e l â n g e in* s ta n ţe le ju d e c ă to r e ş t i B raşo v *
Tineri si văduve-• fN e c ă s ă t o r i ţ i , i n d i f e r e n t d e s e x ş i e t a t e , î n s c r i e ţ i v ă l a S o c i e t a t e a d e A s i g u r ă r i
„ M A R I A J U L “Cai* tn nnmo rnlorilu ut atliniaMi . I m M * 1
K
I
Soc. In n o m e co lectiv p t a s ig u r a te i » Z estre i*, (CENTRALA BUCUREŞTI)
c ă : i a c e a s ă S o c ie ta te d ă p o s b i l i t a t e m e m b r ilo r e i s ă s e ( ă s ă to r e ^ s ă , v e n in d u le în a ju to r c u o fru -
m o ^ ^ ă Z G S T R E îa fe lu l u rm ă to r : î :O i c e m e m b u a l S o c » M A R IA JU L “ c u o v e c h im e
d * rvd nuU n :De 6 Oase ioni, Ja căsătoria oficiali priieşie o zestre 4e Lei 100.000
» 1 (cu) as « « « « . , 120.000« 8 (d o in ii . . » » » » 140*000« 3 Orei) ani » » „ , , « 160.000» 4 (patrs) ani * , « « « „ 180.000. 5 (cinci) ani » . M . , , 200.000
A d ic ă L ei ( D o u ă s u te m ii) în n u m e r a r .P ă ţ i n d ta x a d e în s c r ie re d e L e i 5 0 0 (C in c i s u te ) o d a t ă p e n tru t o td e a u n a ş : o c o t iz a ţ ie l u n a r ă d e L e i 2 0 (D o u ă z e c i) d e v e n i i m e m b ru l S o c ie tă ţ i i ş i c u o m i i ă c o n tr b tţie în c ă p u te ţi f a c e o p a r t id ă fe r ic ită . P r im in d z i m c n u m e r o e s a c e re r i p e n tr u în s c r ie r i , ru * g ă m a s e g ă b i în a in te d e c o ro p ’e c ta r e a G ru p e i. In*
s c r ie u le s e p r im e s c la A g e n ţia d inBRAŞOV Ş iro i I n a la t No 34 e ta j I
In Provincie dacă se adună un grup de cel puţin 10 (zece) persoane hotărâte a se înscrie, trimitem la cerere agenţi la faţa 552 6 —0 locului.
Is 0 qn îl a i n
qb
■ i S
s’a redeschis cu ziua de 7 Iulie. Aranjament modern, serviciu prompt şi real.
Benz.nă şi oleiuri în cele
5 9 2 5 — 5
mai ieitine preţuri ale zilei.
3H19oljfs•10
Oft-:9fhaîs»!oqÍI9teib\b
CAM10N-BERGMANN4 5 H . P . s e v i n d e în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e .
C o n d iţ i i d e p i a ţ ă f a v o r a b i l e . S e p o a t e
v e d e a l a N A G E L & K IS S , S t r a d a L u n g ă
611 2 - 3 B ra ş o v *
Pagina 4i 6AZEfft TRANSILVANIEI Krt 79-T 92T
De câteva zile ziarele româneşti, cari apar In judeţele din spre graniţă, ne vin ciopârtite de cenzură, iar altele cum sunt ziarele P. N. Ţ. .România* din Bucureşti şi „Patria* dela Cluj nu ne mai sosesc deloc. Totastfel ziarul d-lui prof. N. Iorga „Neamul Românesc* şi-a sistat apariţia tot din cauza cenzurei.
Nu ne mai sosesc nici ziarele din străinătate, ca de pildă ziarul ministerului de externe cehoslovac „Prager Prese“, marele ziar vienez „Neue Freie Presse“, ziarele româneşti din America etc.
Starea de asediu se menţine deasemenea contrar dispoziţiilor legii.
Lumea este alarmată de a- ceste măsuri escepţionale, fiindcă nu înţelege rostul lor. In ţară e linişte, iar Regenţa ne-a asigurat în manifestul cătrăţară, că va aplica constituţia şi legile ţării pe cari a jurat.
Abuzul acesta a dat prilej d-lui senator Romul Boila să ceară zilele trecute în şedinţa Senatului guvernului dosarele referitoare la instittuirea stării de asediu, care de 9 ani există în ţară; în vederea unei interpelări.
De altă parte d-l dep. Pom - piliu loaniţescu a adresat ministerului de interne o întrebare în chestia menţinerii stării de a- sediu, care nu mai poate fi a- plicate espirând motivele legii de a&ediu din 1916 şi în chestia menţinerii cenzurei spunând în- trealtele:
(„Fără nici un motiv s’a instituit din nou cenzura de fapt a presei, toate publicaţtunile, exceptând cele guvernamentale, fiind supuse cenzurei pe tot teritoriul ţărei, chiar acolo unde
nu este starea de asediu, cenzură exercitată şi prin comisari regali şi prin administraţie. Ziarele sunt chiar oprite de a a- părea sau confiscate, ba chiar, i unora, li s’a făcut imposibilă a- j pariţia, cum este cazul ziarului „Neamul Românesc** al d-lui profesor N. Iorga, cum sunt a- tâtea cazuri şi în Capitală şi în întreaga ţară;
La Cernăuţi, de pildă, cenzura este exercitată de cătră prefectura de poliţie în mod oficial şi în aşa mod în cât îngreuiează cu desăvârşire toată presa şi-i periclitează apariţia.
Această cenzură este un abuz care nu se mai poate înfăptui în Românim In adevăr Constituţia în art. 25 spune „nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru apariţiunea, vinderea, sau distribuţiunea ori cărei publicaţiuni nu se va putea înfiinţa“.
D*1 P. loaniţescu a cerut de încheiere reintrarea în legalitate, sistându-se starea de asediu şi cenzura.
D-l ministru D uca dând un răspuns evasiv, d-l P. loaniţes- cu a'declarat că îşi va desvolta interpelarea.
Parabolă.Tare s'a minunat un englez
ce asista la o reprezentaţie de circ, când a văzut, numărul de e fect: un dresor ce deschidea gura leului şi-şi băga liniştit capul ca printr’un ghişeu. I s’a părut englezului că însăşi logica lucrurilor s’a sfărâmat, că absurdul şi-a făcut drum în raporturile dintre forţe. Pentru ce leul nu-şi strânge maxilarile să sfărâme ca pe o nucă dintr-o simplă apăsare capul cutezătorului dresor ? Ceilalţi spectatori, odată emoţia trecută, au rupt tăcerea Isbucnind într’o furtună de aplauze. Nemişcat la locul săuţ englezul frământa aceiaşi nedumerire în faţa nefirescului.
Şi fiindcă nu putea accepta neverosimilul, şi fiindcă se cramponase în credinţa că nu se poate ca odătă, într’un viitor ne» definit, leul să nu sfărâme craniul cutezătorului dresor, s’a hotărât să-l urmeze în toate vaga- bondajele pe dresor. Cu acea rece tenacitate ce formează caracteristica englezilor, în fiecare seară, ori unde pribegea circul, englezul se instala în primele locuri asistând cu aceiaş curiozitate la desnodământul fatal, celui ce înfruntă ordinea firii. Şi ani au trecut după ani, dresorul de lei îmbătrânea dar cutezanţa îi rămânea tot tânără, sălile îşi opreau ca şi în prima zi respiraţia ca, odată jocul morţii trecut, să se prevale în ropote de aplauze; la locul său englezul repeta ca şi în prima zi: „nu se poate ca odată şi o- dată leul să nu sfărâme capul dresorului“.
Trecuseră 18 ani. Englezul rătăcise cu circul prin toate ţările, colindând toate capitalele, dar siguranţa îi era tot aşa de neclintită ca şi în prima zi, ba îi sporise, căci i se părea că fiecare nouă reprezentaţie isbutită înseamnă o scădere din totalul şanselor de a scăpa teafăr. Personalul circului, cărora le devenise familiar acest statornic spectator, îl socoteau un maniac.
Dar într’o seară — se împlinise exact 18 ani — dresorul sub obicinuita lui siguranţă cu
tezătoare manifesta tresăriri de enervare, parcă îl străbăfeau presimţiri înfiorătoare. Reprezentaţia începuse. Sub cupola de pânză a circului respiraţia se oprise. Se auzea troznetul fălcilor ce se deschideau ca o gură a morţii. Dar ceva neobicinuit, în loc să rămână deschise, maxilarele au început să se a- propie. Mulţi credeau într’un număr inedit de efect şi emoţia spori până a înăbuşi bătăile inimiL Se auzi un pârâit de oase sfărâmate şi două şuviţe de sânge, ca două fire roşii de arnici, alunecară pe buzele leului. Un urlet de groază străbătu mulţimea, o singură faţă se lumina de o bucurie intensă, diabolică: faţă englezului. După 18 ani verifica în sfârşit ipoteza ce-şi făcuse drum ca o obsesie, din prima seară, că dresorul va fi mâncat de leu....
D. Iuliu Maniu de 8 ani aşteaptă reacţia urnei contrafăcute.
„Cuvântul“.Pamfil Şeicaru
Mişcarea cooperativa. |
0 importanta activitate cn l- tnral-cooperatista şi naţională.
Mâine Duminecă 31 Iulie 1927 ora 4 ’după amiază, se inaugurează deschiderea cursu- rrlor cooperatiste de vară în sala festivă a liceului „Andrei Şaguna* din Brnşov, organizate de Centrala Băncilor Populare.
Inaugurarea se va face în prezenţa d-lui Titus Axente, Directorul General al Centralei Băncilor Populare, a consilierilor Centralei, a autorităţilor civile şi militare din Braşov, cari au fost invitate, precum şi a reprezentanţilor cooperaţiei din localitate şi împrejurimi.
Cursurile durează între 31 Iulie şi 13 August, participând la ele conducătorii băncilor populare şi a cooperativelor din Basarabia şi Moldova, şi se încheie cu o excursie în diferite centre economice din ţară.
Asemenea cursuri au avut loc de curând la Lipova în Banat
J IP O G R A F IA A ; M U R E Ş IA N U : B S tA N IS C E & C C M P. B R A Ş O V
Cultul crimeiPresa liberală nu mai înce
tează cu proslăvirea „victoriei* cucerită de guvern în recentele alegeri. Ba, în unul din ultimii săi numeri „Viitorul* caută să bată recordul cinismului, susţinând că „discuţia validărilor constitue o »izbândă deplină a acelora cari au fost calomniaţi de către opoziţie şi totodată a spiritului de legalitate*.
Se cunoaşte prea bine executarea barbară a planului diabolic, prin care bătaia, furtul şi fărădelegea au fost consacrate ca singuri paragraf! ai legei electorale. Discuţia validărilor, era deci natural, ca să se facă în acelaşi spirit.
Iar „Viitorul* vede în a- ceastă discuţie 6 „izbândă deplină* — se înţelege — liberală !
Sunt criminali, cari au re- muşcări după comiterea .isprăvilor lor. In o îndreptare a a- cestora se mai poate spera, căci ei recunoscându-şi păcatul, se căiesc, dând astfel semn de o refacere morală.
Mai periculoşi însă sunt acei criminali, cari îşi bat pieptul şi se laudă cu crimele comise de ei. Despre aceştia are Românul o vorbă: „năravul din fire n’are lecuire*. Aceştia sunt criminalii din naştere, cari nu se simt bine decât în atmosfera crimei şi a fărădelegii. Drumul vieţii şi faptelor lor este tăiat în aceste păcate. A crede în o îndreptare a acestor periculoşi indivizi însemnează a te înşela în aşteptări.
Liberalii se laudă cu „izbânda* lor născută din fărădelegile electorale. Cântă adecă şi preamăresc patul puştii, bâta electorului şi ghiarele hoţului de urne. Iar din cinismul revoltător al discuţiei validărilor împletesc coroană „izbândei* lor electorale.
Cultul crimei e tare la aceşti adoratori ai fărădelegii.
Sunt înrudiţi deci în calităţi cu categoria a doua de criminali, adecă cu criminalii din naştere.
Aviz. Societatea „junilor Roşiori* aduce la cunoştinţa On. Public că Jocul obicinuit dela Petriş va avea loc în 31 Iulie 1927 la care cu onoare vă invită a lua parte, iar caz de timp nefavorabil se va amâna pe ziua de 7 August. 10 focuri vor sta la dispoziţie in mod gratuit, precum şi muzica Bat. 3 Vânători de munte va distra On. Public.
Com itetul
cu conducătorii băncilor populare şi cooperativelor din Muntenia şi Banat, iar între 15—31 August urmează a continua seria cursurilor la Chişinău în Basarabia, cu conducătorii băn- ciler populare şi cooperativelor din Ardeal, Bucovina şi Do- brogea.
începutul acestei activităţi culturaje-cooperatistă şi naţionale s’a făcut anul trecut, şi Centrala Băncilor Populare nu pregetă de a găsi calea cea mai bună pentru organizarea lor, cum şi de a pune fondurile necesare la dispoziţie, pentru obţinerea celor mai strălucite rezultate.
Autorităţile locale, precum şi persoanele pe cari îi interesează mişcarea cooperativă, şi nu au primit invitaţiile din cauza timpului scurt, sunt rugate pe această cale, a lua parte la inaugurare, considerând acest anunţ ca invitaţie.
Cetiţi şi răspândiţi.Gazeta Transilvaniei*
P. H. f. cd liberalii0 punere la pHnct.
Era de piăvăzut că In cursul discuţiilor validărilor se va a* duce pe tapet şi chestiunea e- şuării tratativelor de colaborare ia guvern a P. N. Ţ. cu partidul liberal.
Aceesta s’a şi întâmplat in şedinţa de eri o Camerei, când di Al. Vaida Voevod, vorbind la validarea alegerii dela Bihor, a spus că Partidul National- Tă'ănesc n a putut colabora cu liberaln la guvern din cauza dliberalii an tolai «â latre la loialitate.
M nistrul de interne DBM luând cuvântul răspunde că nu s’a vo bit de loc de legalitate (?).
Voci la opoziţie : inexact 1D. Duca : Ba e exact. Cola-
bo area nu s’a realizat din cauza unor mandate de Parlament. Noi le-am dat 120 locuri Ia Cameră, şi au cerut jumătate. A* poi. au spus: Daţi ne cel puţin U0; lată ce preocurări au a- vut cei cari tot votbrsc de legalitate.
Precizarea d-Ial lalla Maniu.D. lalla la a la : Chestiunea a
fost altfel. Ne-ati cerut liste comune pe cari noi le am refuzat principial. N’ati vrut 1 ste separate căci vă era teamă de alegeri
Când a venit chestia mandatelor, am declarat că nu stăm de vorbă, până ce nu se va ste b li un program precis de guvernare : Nu ne preocupau mar.- detele şi portofoliile, ci interesele superioare a*e jării.
Eu pe’sonal n’em cunoscut programul d shă. Alt amic a stat d* vorbă.
D Duca : Acesta e s s*emul.D. Manta: Dar d* Veida care
a tratat a cerut ridicarea scărilor excepţionale. Şi nu s’a pu? tut obţine nimic prec's.
De opt ani stăm pe aceste bănri ale opoziţiei. A ne mai atribui dorinţe de mandate şi portofolii, dle Duce. esîe cel mai ignobil lucru.
D. dr» Lupu spune că d* Maniu, care de obicetu fuge de răspundere, a avut cu d sa tratative şi — spune oratorul — m’a întrebat d» Maniu ce să iacă.
D. l a i l l : Inexact. Absolut inexact.
D. dr. Lupu: Ba e exact.D. Misia: Team întrebat eu
pe d ti ? InexactD. dr. L u p u : Eu vara răsa*
purs că e datoria d st ă să intraţi în guvern să nu lăsfţi Ardealul în permanentă o;ozitie. Şi mi-aţi răspuns căvăeteemăr să nu pîereeti popularitatea.
D. Ml hal Papivtol: D st ă f dle doctor Lupu. e|i venit la nm e şi ati cerut să vo biti cu d. Maniu. Deci nu d. Maniu a venit la d'ta.
D. dr. L u p u : Atunci nam mai vorbit cu d* Meniu. Am renunţat* Dar apoi când l’arrt văzut pe d. Maniu, ne-em despărţit şi am plecat cu impresia fă d. Maniu e gata să meargâ. la colaborare Apoi d sa a vorbit cu Stere şi Madgearu» l’au convertit aceştia să nu mai meargă
D. Mania: Ea nu v’am spus- cS mă tem de pierderea popularităţii, ci că nu puteam^ renunţa a da poporului c e i am făgăduit Şi noi credem, că poporul nu poate fi sa* tisfăcut cu o tactică de o- portunism, ci cu un sistem întreg de guvernământ.
fn numele intereselor ţării.
Recentele alegeri liberal-Iibe* re au dus la rezultatul c§ în Parlament — pe lângă guvernamentali — nu au mai putut pătrunde decât deputaţi ai Partidului Na- ţional-Ţărănesc şi ai blocului minoritar.
Aşadară celelalte partide au fost desfiinţate şi scoase din viaţa parlamentară.
In urma faptului, însuşi d-nul Ionel Brătianu — până când credea că va putea ademeni pe d-l Maniu — vedea în Partidul Naţional-Ţărănesc al doilea partid de guvernământ. Insuccesul dsale de a-şi traduce intenţiile în faptă, a pornit din nou trăz- netele contra Partidului Naţio- f nai. „Viitorul* arată zi de zi ura liberală contra acestui partid.
Partidul Naţional duce — după „Viitorul* — „o politică nefastă care a tulburat atât de mult viata noastră publică şi a dăunat de atâtea ori interesele obşteşti*.
S-a frânt deci aureola de partid de guvernământ a Partidului Naţional-Ţărănesc. A sfărâmat-o bucăţică de bucăţică d-nul Bră- tianu.
In schimb observăm în presa maghiară o înviorare, o atitudine care pare reflexul unor speranţe primite din partea celor tari.
Nu cumva s-a gândit d-l Brătianu ca —pentru a pune capăt „politicei nefaste* a Partidului Naţional-Ţărănesc,— să declare blocul minoritar saso-maghiar ca al doilea partid de guvernământ în locul celui Naţional-Ţă- rănesc.
Interesele ţării sunt multe şi mari. Trebue să fi om cu „bun simt politic* ca să le cunoşti. Iar această calitate nu are în Ţara românească decât d-l Ionel Brătianu.
Consiliu! de mirişti l.Membrii guvernului s-au în
trunit eri la ora 11 în consiliu- la ministerul de externe, sub* preşedinţia d-lui Ion I. C. Brătianu.
Consiliul a examinat întâi pro» ectele cari vor fi depuse în Par* lament spre votare :
1. Legea pentru abrogarea^ consiliului superior al agricul- turei.
2. Legea împărţirei excedentului pe 1926 şi afectarea împrumutului italian.
3. Legea pentru acordarea^ sporului funcţionarilor şi rectificarea bugetului pe 1927.
4. Legea pentru abrogarea, legii precedentului guvern d e organizare a căilor ferate.
5. Legea pentru desfiinţarea subsecretariatului de stat dela ministerul de finanţe şi înfiinţarea unui subsecretariat la preşedinţia consiliului de miniştri..
•Consiliul a însărcinat o co-
misiune formată din d-nii Dr. C. Angelescu, Stelian Popescu şi George Tătărăscu să examineze memoriul prezentat de Uniunea studenţilor prin cari îşi expun doleanţele şi să avizeze la soluţionarea lor. De asemenea a aprobat deschiderea unui credit de un milion lei pentru terminarea căminului studenţilor în? medicină.
D ela Societatea de m uzică „Armonia* din Braşov. Domnişoarele coriste şi d*nii corişti ai societăţii de muzică „Armonia* — în vederea repetiţiilor de cor — sunt rugaţi a se prezenta la sediul societăţii din Groaveri (Şcoala de fete) pe ziua de Luni 1 August a. c,. la orele 7 seara.
K e d sc to r r e s p o n s a b i l : V IC T O R B R A N IS C E .