Acest document reprezint un instrument de documentare, iar institu iile nu î i asum responsabilitatea pentru con inutuls u.
B REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005 AL COMISIEI
din 15 noiembrie 2005
privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare
(Text cu relevan pentru SEE)
(JO L 338, 22.12.2005, p. 1)
Astfel cum a fost modificat prin:
Jurnalul Oficial
NR. Pagina Data
M1 Regulamentul (CE) nr. 1441/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 L 322 12 7.12.2007M2 Regulamentul (UE) nr. 365/2010 al Comisiei din 28 aprilie 2010 L 107 9 29.4.2010M3 Regulamentul (UE) nr. 1086/2011 al Comisiei din 27 octombrie 2011 L 281 7 28.10.2011M4 Regulamentul (UE) nr. 209/2013 al Comisiei din 11 martie 2013 L 68 19 12.3.2013M5 Regulamentul (UE) nr. 1019/2013 al Comisiei din 23 octombrie 2013 L 282 46 24.10.2013M6 Regulamentul (UE) nr. 217/2014 al Comisiei din 7 martie 2014 L 69 93 8.3.2014
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 1
REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005 AL COMISIEI
din 15 noiembrie 2005
privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare
(Text cu relevan pentru SEE)
COMISIA COMUNIT ILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunit ii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (1), în special articolul 4 alineatul (4) i articolul 12,
întrucât:
(1) Un nivel ridicat de protec ie a s n t ii publice este unul dintre obiectivele fundamentale ale legisla iei în domeniul alimentar, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European i al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor i a cerin elor generale ale legisla ieiîn domeniul alimentelor, de instituire a Autorit ii Europene pentru Siguran a Alimentar i de stabilire a procedurilor în domeniul siguran ei alimentelor (2). Riscurile microbiologice legate de produsele alimentare reprezint o surs major a bolilor provocate de produse alimentare la om.
(2) Produsele alimentare nu trebuie s con in microorganisme sau toxine sau metaboli i ale acestora în cantit i care prezint un risc inacceptabil pentru s n tatea uman .
(3) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 stabile te cerin e generale privind siguran a alimentar , conform c rora nici un produs alimentar nu trebuie introdus pe pia în cazul în care este periculos. Operatorii din sectorul alimentar au obliga ia s retrag de pe pia produsele alimentare periculoase. Pentru a contribui la protec ia s n t ii publice i pentru a preveni interpret rilediferite, se impune stabilirea unor criterii de siguran armonizate privind caracterul acceptabil al produselor alimentare, în special în ceea ce prive te prezen a anumitor microorganisme patogene.
(4) Criteriile microbiologice ofer , de asemenea, o orientare privind caracterul acceptabil al produselor alimentare i al proceselor de fabrica ie, manipulare i distribu ie a acestora. Utilizarea criteriilor microbiologice ar trebui s fac parte integrant din punerea în aplicare a procedurilor bazate pe principiile HACCP i a altor m suri de control al igienei.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 2
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 1, rectificat prin JO L 226, 25.6.2004, p. 3.
(2) JO L 31, 1.2.2002, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).
(5) Siguran a produselor alimentare este asigurat în principal printr- o abordare preventiv , cum ar fi punerea în aplicare a unei bune practici de igien i aplicarea procedurilor bazate pe principiile de analiz a riscurilor i puncte de control decisiv (HACCP). Criteriile microbiologice pot fi utilizate pentru validarea i verificarea procedurilor HACCP i a altor m suri de control al igienei. În consecin , se impune stabilirea unor criterii microbiologice care definesc caracterul acceptabil al proceselor, precum ia unor criterii de siguran microbiologic a produselor alimentare care s stabileasc o limit peste care un produs alimentar trebuie considerat ca fiind contaminat în mod inacceptabil cu microorganismele pentru care se stabilesc respectivele criterii.
(6) În conformitate cu articolul 4 al Regulamentului (CE) nr. 852/2004, operatorii din sectorul alimentar trebuie srespecte criteriile microbiologice. Acest lucru ar trebui sinclud testarea valorilor stabilite pentru respectivele criterii prin prelevarea de probe, efectuarea de analize i aplicarea de ac iunicorective, în conformitate cu legisla ia în domeniul alimentar icu instruc iunile date de autorit ile competente. În consecin ,trebuie prev zute m suri de aplicare privind metodele analitice inclusiv, dup caz, incertitudinea m sur torii, planul de prelevare a probelor, limitele microbiologice, num rul de unit ianalitice care trebuie s respecte aceste limite. În afar de aceasta, trebuie prev zute m suri de aplicare privind produsele alimentare c rora li se aplic criteriul, punctele lan ului alimentar c rora li se aplic criteriul, precum i ac iunile care trebuie întreprinse în cazul nerespect rii criteriului. M surile pe care trebuie întreprinse de c tre operatorii din sectorul alimentar pentru a asigura respectarea criteriilor care definesc caracterul acceptabil al unui proces pot include, printre altele, controlul materiilor prime, igiena, temperatura i durata de conservare a produsului.
(7) Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformit ii cu legisla iaprivind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu normele de s n tate animal i de bun stare a animalelor (1)prevede ca statele membre s se asigure de efectuarea cu regularitate a controalelor oficiale, în func ie de riscuri i cu o frecvenadecvat . Aceste controale ar trebui s se desf oare în etapele adecvate ale produc iei, prelucr rii i distribu iei produselor alimentare, pentru a se asigura c to i operatorii din sectorul alimentar respect criteriile prev zute de prezentul regulament.
(8) Comunicarea Comisiei cu privire la strategia comunitar de stabilire a criteriilor microbiologice pentru produsele alimentare (2) descrie strategia de stabilire i revizuire a criteriilor în legisla ia comunitar , precum i principiile de dezvoltare iaplicare a criteriilor. Aceast strategie trebuie aplicat atunci când se stabilesc criteriile microbiologice.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 3
(1) JO L 165, 30.4.2004, p. 1, rectificat prin JO L 191, 28.5.2004, p. 1.
(2) SANCO/1252/2001 Document de discu ii privind strategia de stabilire a criteriilor microbiologice pentru produsele alimentare în legisla ia comunitar ,p. 34.
(9) Comitetul tiin ific pentru m suri veterinare legate de s n tateapublic (CSMVSP) a emis la 23 septembrie 1999 un aviz privind evaluarea criteriilor microbiologice pentru produsele alimentare de origine animal destinate consumului uman. Comitetul a subliniat importan a baz rii criteriilor microbiologice pe evaluarea formal a riscului i pe principii recunoscute la nivel interna ional. În aviz se recomand ca criteriile microbiologice sfie pertinente i eficiente în raport cu protec ia s n t ii consumatorilor. În a teptarea evalu rilor formale ale riscului, CSMVSP a propus anumite criterii revizuite ca m suri provizorii.
(10) CSMVSP a emis, în acela i timp, un aviz separat privind Listeria monocytogenes. Respectivul aviz recomand ca obiectiv men inerea concentra iei de Listeria monocytogenes în produsele alimentare sub 100 ufc/g. Comitetul tiin ific pentru alimenta ieuman (CSAU) a aprobat aceste recomand ri în avizul s u din 22 iunie 2000.
(11) La 19 i 20 septembrie 2001, CSMVSP adopt un aviz privindVibrio vulnificus i Vibrio parahaemolyticus. Comitetul a ajuns la concluzia c datele tiin ifice disponibile în prezent nu justificstabilirea de criterii speciale pentru V. vulnificus i parahaemolyticus patogene în alimentele de origine marin . Cu toate acestea, a recomandat stabilirea de coduri de practic pentru a se asigura de aplicarea bunei practici de igien .
(12) La 30-31 ianuarie 2002, CSMVSP a emis un aviz privind virusurile de tip Norwalk (NLV sau norovirusurile). În respectivul aviz, comitetul consider c indicatorii fecali conven ionali nu sunt concluden i pentru a demonstra prezen a sau absen a virusurilor NLV i c recurgerea la eliminarea indicatorilor bacterieni fecali pentru determinarea duratelor de purificare a molu telorconstituie o practic nesigur . Comitetul a recomandat, de asemenea, utilizarea E. coli în locul bacteriilor coliforme fecale pentru determinarea contamin rii fecale în zonele de recoltare a molu telor atunci când se aplic indicatorii bacterieni.
(13) La 27 februarie 2002, CSAU adopt un aviz privind specifica iilepentru gelatin în raport cu s n tatea consumatorilor. Comitetul a ajuns la concluzia potrivit c reia criteriile microbiologice stabilite la capitolul 4 din anexa II la Directiva 92/118/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a condi iilor de s n tatepublic i animal care reglementeaz schimburile i importurile în Comunitate de produse care nu intr sub inciden a condi iilormen ionate, stabilite de reglement rile comunitare speciale prev zute de anexa A capitolul I la Directiva 89/662/CEE i, în ceea ce prive te agen ii patogeni, la Directiva 90/425/CEE (1) în raport cu s n tatea consumatorilor, erau excesive, i a considerat c este suficient aplicarea unui criteriu microbiologic obligatoriu numai pentru salmonella.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 4
(1) JO L 62, 15.3.1993, p. 49, directiv astfel cum a fost modificat ultima datprin Regulamentul (CE) nr. 445/2004 al Comisiei (JO L 72, 11.3.2004, p. 60).
(14) La 21 i 22 ianuarie 2003, CSMVSP a emis un aviz privind E. coli verotoxic (VTEC) în produsele alimentare. În acest aviz, comitetul a ajuns la concluzia c aplicarea unui standard microbiologic pentru VTEC O157 la produsul final este pu in probabil s conduc la reduceri semnificative ale riscului asociat pentru consumatori. Cu toate acestea, orient rile microbiologice destinate reducerii contamin rii fecale în lan ul alimentar pot contribui la o reducere a riscurilor pentru s n tatea public , inclusiv cele legate de VTEC. CSMVSP a identificat urm toarele categorii de produse alimentare în care VTEC reprezint un risc pentru s n tatea public : carne de vit crud sau insuficient preparati, posibil, carne de la alte rumeg toare, carne tocat , carne de
vit fermentat i produse din carne de vit fermentat , lapte crud i produse pe baz de lapte crud, produse proaspete, în special
semin e germinate i sucuri de fructe i legume nepasteurizate.
(15) La 26 i 27 martie 2003, CSMVSP adopt un aviz privind enterotoxinele stafilococice în produsele lactate, în special în brânzeturi. Comitetul a recomandat revizuirea criteriilor pentru stafilococii coagulazo-pozitivi în brânzeturi, în laptele crud destinat prelucr rii i în laptele praf. În afar de aceasta, criteriile pentru enterotoxinele stafilococice trebuie definite pentru brânzeturi ipentru laptele praf.
(16) La 14 i 15 aprilie 2003, CSMVSP adopt un aviz privind salmonella în produsele alimentare. În conformitate cu acest aviz, categoriile de produse alimentare care sunt susceptibile sprezinte un risc ridicat pentru s n tatea public includ carnea crud i unele produse destinate consumului în stare crud ,produsele crude sau insuficient preparate pe baz de carne de pas re, ou le i produsele care con in ou crude, laptele nepasteurizat i anumite produse pe baz de lapte nepasteurizat. Semin ele germinate i sucurile de fructe nepasteurizate sunt, de asemenea, luate în considerare. Comitetul a recomandat ca decizia cu privire la necesitatea criteriilor microbiologice s fie luatinând seama de capacitatea sa de a proteja consumatorii i de
fezabilitatea sa.
(17) Grupul tiin ific pentru riscuri biologice (grupul BIOHAZ) al Autorit ii Europene pentru Siguran a Alimentar (EFSA) a emis, la 9 septembrie 2004, un aviz privind riscurile microbiologice la formula de început i la formula de continuare. Acesta a ajuns la concluzia c Salmonella i Enterobacter sakazakii sunt microorganismele care provoac cea mai mare îngrijorare în ceea ce prive te formula de început, formula pentru scopuri medicale speciale i formula de continuare. Prezen a acestor agen ipatogeni constituie un risc considerabil în cazul în care condi iilede dup reconstituire permit multiplicarea. Enterobacteriile, care sunt cel mai adesea prezente, ar putea fi utilizate ca un indicator de risc. EFSA a recomandat monitorizarea i controlarea enterobacteriilor atât în mediul de produc ie, cât i la produsul finit. Cu toate acestea, pe lâng speciile patogene, familia Enterobacteriaceae include, de asemenea, i specii ecologice care apar adesea în mediul de produc ie al bunurilor alimentare f r sprezinte vreun risc pentru s n tate. Prin urmare, familia Enterobacteriaceae poate fi utilizat pentru monitorizarea de rutin i, în cazul în care aceste bacterii sunt prezente, se poate începe controlul agen ilor patogeni specifici.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 5
(18) Exist un mare num r de produse alimentare pentru care înc nu au fost stabilite orient ri interna ionale privind criteriile microbiologice. Cu toate acestea, Comisia a urmat orientarea din Codex Alimentarius„Principii de stabilire i aplicare a criteriilor microbiologice pentru produsele alimentare CAC/GL – 1997”, precum i recomandarea CSMVSP i a CSAU privind stabilirea criteriilor
microbiologice. S-a inut seama de specifica iile existente în Codex cu privire la produsele deshidratate pe baz de lapte, alimentele pentru sugari i copii i criteriul determin riihistaminei pentru anumite specii de pe ti i produse pesc re ti.Adoptarea criteriilor comunitare ar trebui s favorizeze comer ulprin asigurarea unor cerin e microbiologice armonizate pentru produsele alimentare i înlocuirea criteriilor na ionale.
(19) Criteriile microbiologice pentru anumite categorii de produse alimentare de origine animal prev zute de directivele care au fost abrogate de Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 21 aprilie 2004 de abrogare a unor directive privind igiena alimentar i normele sanitare referitoare la produc ia i introducerea pe pia a anumitor produse de origine animal destinate consumului uman i de modificare a Directivelor 89/662/CEE i 92/118/CEE ale Consiliului, precum i a Deciziei 95/408/CE a Consiliului (1) trebuie revizuite i,
având în vedere recomand rile tiin ifice, trebuie stabilite anumite criterii noi.
(20) Criteriile microbiologice prev zute de Decizia 93/51/CEE a Comisiei din 15 decembrie 1992 privind criteriile microbiologice care se aplic produc iei de crustacee i molu te preparate (2) sunt integrate în prezentul regulament. Prin urmare, respectiva decizie ar trebui abrogat . Având în vedere faptul c Decizia 2001/471/CE a Comisiei din 8 iunie 2001 de stabilire a normelor care se aplic controalelor regulate de igien generalefectuate de operatori în unit i în conformitate cu Directiva 64/433/CEE privind condi iile de s n tate pentru producerea iintroducerea pe pia a c rnii proaspete i cu Directiva 71/118/CEE privind problemele de s n tate care afecteazcomer ul cu carne proasp t de pas re (3) se abrog cu efect de la 1 ianuarie 2006, se impune integrarea în prezentul regulament a criteriilor microbiologice stabilite pentru carcase.
(21) Produc torul sau fabricantul unui produs alimentar trebuie sdecid dac produsul poate fi consumat ca atare, f r a fi preparat sau tratat în vreun fel pentru a-i garanta siguran a irespectarea criteriilor microbiologice. În conformitate cu articolul 3 al Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legisla iilor
statelor membre referitoare la etichetarea i prezentarea produselor alimentare, precum i la publicitatea acestora (4),instruc iunile pentru folosirea unui produs alimentar sunt obligatorii pe etichet în cazul în care respectivul produs alimentar
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 6
(1) JO L 157, 30.4.2004, p. 33, rectificat prin JO L 195, 2.6.2004, p. 12.
(2) JO L 13, 21.1.1993, p. 11. (3) JO L 165, 21.6.2001, p. 48, decizie astfel cum a fost modificat prin Decizia
2004/379/CE (JO L 144, 30.4.2004, p. 1). (4) JO L 109, 6.5.2000, p. 29, directiv astfel cum a fost modificat ultima dat
prin Directiva 2003/89/CE (JO L 308, 25.11.2003, p. 15).
nu poate fi folosit în mod corespunz tor în absen a respectivelor instruc iuni. Operatorii din sectorul alimentar trebuie s inseama de aceste instruc iuni atunci când decid frecven eleadecvate pentru prelevarea de probe în vederea controlului criteriilor microbiologice.
(22) Prelevarea de probe din mediul de produc ie i prelucrare poate constitui un instrument util pentru identificarea i prevenirea prezen ei microorganismelor patogene în produsele alimentare.
(23) Operatorii din sectorul alimentar trebuie s decid ei în i i frecven ele pentru prelev rile de probe i controalele necesare în cadrul procedurilor lor bazate pe principiile HACCP i pe alte proceduri de control al igienei. Cu toate acestea, poate fi necesar ca, în anumite cazuri, s se stabileasc frecven e de prelevare a probelor armonizate la nivel comunitar, în special pentru a garanta c acela i nivel de control se exercit pe întreg teritoriul Comunit ii.
(24) Rezultatele testelor depind de metoda analitic folosit astfel încât o metod de referin dat ar trebui asociat cu fiecare criteriu microbiologic. Cu toate acestea, operatorii din sectorul alimentar trebuie s aib posibilitatea de a folosi i alte metode analitice în afara metodelor de referin , în special metode mai rapide, atâta timp cât folosirea acestor metode alternative ofer rezultate echivalente. În afar de aceasta, trebuie stabilit un plan de prelevare de probe pentru fiecare criteriu în parte, în scopul garant riipunerii în aplicare armonizate. Cu toate acestea, este necesar sse permit folosirea altor sisteme de prelevare de probe i de testare, inclusiv recurgerea la organisme indicatoare alternative, cu condi ia ca aceste sisteme s ofere garan ii echivalente în ceea ce prive te siguran a produselor alimentare.
(25) Evolu ia rezultatelor testelor trebuie analizat , deoarece aceasta poate eviden ia fenomene nedorite în cadrul procesului de fabrica ie, permi ând astfel operatorului din sectorul alimentar s întreprind ac iuni corective înainte ca procesul s scape de sub control.
(26) Criteriile microbiologice stabilite în prezentul regulament trebuie s poat fi reexaminate i, dup caz, revizuite sau completate, pentru a ine seama de evolu ia din domeniul siguran eialimentare i a microbiologiei produselor alimentare. Acest lucru include progresul în domeniul tiin ei, tehnologiei i metodologiei, evolu ia nivelurilor de prevalen i contaminare, evolu ia popula iei de consumatori vulnerabili, precum i eventualele rezultate ale evalu rilor riscului.
(27) Este necesar s se stabileasc , în special, criteriile care se aplicpentru virusurile patogene la molu tele bivalve vii, atunci când metodele analitice sunt suficient dezvoltate. De asemenea, este necesar dezvoltarea unor metode fiabile i pentru alte riscuri microbiene, ca de exemplu Vibrio parahaemolyticus.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 7
(28) S-a demonstrat c punerea în aplicare a programelor de control poate contribui în mod considerabil la o reducere a prevalen eisalmonellei la animalele de interes economic i în produsele ob inute din acestea. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European i al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei i al altor agen i zoonotici specifici, prezen i în re eaua alimentar (1) are ca scop garantarea lu rii de m suri adecvate i eficiente pentru controlul salmonellei în etapele relevante ale lan ului alimentar. Prin urmare, criteriile privind carnea i produsele din carne ar trebui s in seama de ameliorarea preconizat cu privire la situa ia salmonellei la nivelul produc iei primare.
(29) Pentru anumite criterii legate de siguran a produselor alimentare, ar trebui ca statelor membre s li se acorde o derogare tranzitorie, care s le permit s respecte criteriile mai pu in stricte, îns cu condi ia ca respectivele produse alimentare s fie comercializate numai pe pie ele na ionale. Statele membre ar trebui s informeze Comisia i celelalte state membre de cazurile în care se folose teaceast derogare tranzitorie.
(30) M surile prev zute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lan ul alimentar is n tatea animal ,
ADOPT PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul regulament stabile te criteriile microbiologice pentru anumite microorganisme i normele de aplicare pe care operatorii din sectorul alimentar trebuie s le respecte atunci când pun în aplicare m surile de igien generale i speciale prev zute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004. Autoritatea competent verific respectarea normelor i a criteriilor stabilite de prezentul regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004, f r a aduce atingere dreptului acesteia de a realiza i alte prelev ri de probe i analize în vederea detect rii i m sur rii altor microorganisme, a toxinelor sau metaboli ilor acestora, fie în cadrul unei verific ri a proceselor, pentru produsele alimentare suspectate c ar fi periculoase, fie în cadrul unei analize a riscului.
Prezentul regulament se aplic f r a aduce atingere altor norme speciale privind controlul microorganismelor prev zute de legisla ia comunitari, în special, al standardelor sanitare pentru produsele alimentare
prev zute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European i al Consiliului (2), normele privind parazi ii stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European i al Consiliului (3) i a criteriilor microbiologice enun ate în Directiva 80/777/CEE a Consiliului (4).
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 8
(1) JO L 325, 12.12.2003, p. 1. (2) JO L 139, 30.4.2004, p. 55, rectificat prin
JO L 226, 25.6.2004, p. 22. (3) JO L 139, 30.4.2004, p. 206, rectificat prin
JO L 226, 25.6.2004, p. 83. (4) JO L 229, 30.8.1980, p. 1.
Articolul 2
Defini ii
Se aplic urm toarele defini ii:
(a) „microorganisme” înseamn bacterii, virusuri, drojdii, mucegai, alge, protozoare parazite, viermi intestinali parazi i microscopici, precum i toxinele i metaboli ii acestora;
(b) „criteriu microbiologic” înseamn un criteriu care define te gradul de acceptabilitate al unui produs, al unui lot de produse alimentare sau al unui proces, pe baza absen ei, prezen ei sau num rului de microorganisme, i/sau a cantit ii toxinelor/metaboli ilor acestora, pe unitate(unit i) de mas , volum, suprafa sau lot;
(c) „criteriul siguran ei alimentare” înseamn un criteriu care define tegradul de acceptabilitate al unui produs sau a unui lot de produse alimentare, aplicabil produselor introduse pe pia ;
(d) „criteriul igienei procesului” înseamn un criteriu care indic gradul de acceptabilitate al func ion rii procesului de produc ie. Un astfel de criteriu nu se aplic produselor introduse pe pia . Acesta stabile te o valoare de referin a contamin rii, la dep irea c reiase impun m suri corective destinate s men in igiena procesului în conformitate cu legisla ia în domeniul alimentar;
(e) „lot” înseamn un grup sau o serie de produse identificabile ob inute în urma unui anumit proces în condi ii practic identice iproduse într-un anumit loc în cadrul unei perioade de produc iedeterminate;
(f) „perioad de conservare” înseamn fie perioada corespunz toarecelei care preced data limit de consum, fie data de valabilitate minim , astfel cum sunt definite la articolele 9 i 10 ale Directivei 2000/13/CE;
(g) „produse alimentare gata pentru consum” înseamn produse alimentare pe care produc torul sau fabricantul le atribuie consumului uman direct, care nu necesit preparare sau o alt transformare necesar pentru a elimina sau a reduce la un nivel acceptabil microorganismele periculoase;
(h) „produse alimentare destinate sugarilor” înseamn produse alimentare anume destinate sugarilor, astfel cum sunt definite de Directiva 91/321/CEE (1);
(i) „produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale” înseamn produse alimentare dietetice destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite de Directiva 1999/21/CE (2);
(j) „prob ” înseamn un set compus din una sau mai multe unit i sau dintr-o por iune a unei materii, selectate prin diferite mijloace dintr- o popula ie sau dintr-o cantitate important de materie i având ca scop furnizarea de informa ii cu privire la o anume caracteristic a popula iei sau a materiei studiate i oferirea unei baze pentru o decizie cu privire la popula ia în cauz sau la materia în cauzsau cu privire la procesul din care a rezultat;
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 9
(1) JO L 175, 4.7.1991, p. 35. (2) JO L 91, 7.4.1999, p. 29.
(k) „prob reprezentativ ” înseamn o prob în care se p streaz caracteristicile lotului din care a fost prelevat . Acesta este cazul în special atunci când oricare dintre articolele sau prelev rileelementare din lot este caracterizat de acela i grad de probabilitate de a face parte din prob ;
(l) „respectarea criteriilor microbiologice” înseamn ob inerea rezultatelor satisf c toare sau acceptabile prev zute în anexa I atunci când se testeaz valorile stabilite pentru aceste criterii prin prelevarea de probe, efectuarea de analizele i aplicarea de m suri corective, în conformitate cu legisla ia în domeniul alimentar i cu instruc iunile date de c tre autorit ile competente;
M4(m) defini ia „germenilor” de la articolul 2 litera (a) din Regulamentul
de punere în aplicare (UE) nr. 208/2013 al Comisiei din 11 martie 2013 privind cerin ele de trasabilitate aplicabile germenilor isemin elor destinate produc iei de germeni (1).
BArticolul 3
Cerin e generale
(1) Operatorii din sectorul alimentar se asigur c produsele alimentare respect criteriile microbiologice relevante stabilite în anexa I. În acest scop, în toate etapele produc iei, prelucr rii i distribu ieiproduselor alimentare, inclusiv vânzarea cu am nuntul, operatorii din sectorul alimentar iau m suri, ca parte a procedurilor bazate pe principiile HACCP i pe aplicarea unei bunei practici de igien , pentru a se asigura c :
(a) livrarea, manipularea i prelucrarea materiilor prime i a produselor alimentare aflate sub controlul lor se desf oar astfel încât criteriile de igien ale procesului s fie respectate;
(b) criteriile de siguran a produselor alimentare aplicabile pe întreaga perioad de conservare a produselor pot fi respectate în condi ii de distribu ie, depozitare i utilizare care pot fi prev zute în mod rezonabil.
(2) Dup caz, operatorii din sectorul alimentar responsabili cu fabricarea produsului efectueaz studii în conformitate cu anexa II pentru a cerceta respectarea criteriilor pe întreaga durat de conservare. Aceast dispozi ie se aplic în special produselor alimentare gata pentru consum care permit dezvoltarea de Listeria monocytogenes i care pot prezenta un risc pentru s n tatea public legat de Listeria monocytogenes.
Întreprinderile din sectorul alimentar pot coopera la efectuarea respectivelor studii.
Orient rile pentru efectuarea respectivelor studii pot fi incluse în ghidurile de bun practic men ionate la articolul 7 al Regulamentului (CE) nr. 852/2004.
Articolul 4
Testarea pe baza criteriilor
(1) Operatorii din sectorul alimentar efectueaz teste, dup caz, pe baza criteriilor microbiologice stabilite în anexa I, atunci când valideazsau verific func ionarea corect a procedurilor lor bazate pe principiile HACCP i pe buna practic de igien .
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 10
(1) A se vedea pagina 16 din prezentul Jurnal Oficial.
(2) Operatorii din sectorul alimentar stabilesc frecven ele adecvate de prelevare, cu excep ia cazului în care anexa I prevede frecven especifice de prelevare, caz în care frecven a prelev rii de probe va fi cel pu in cea prev zut în anexa I. Operatorii din sectorul alimentar iau aceast decizie în contextul procedurilor bazate pe principiile HACCP ipe buna practic de igien i inând seama de instruc iunile privind utilizarea produselor alimentare.
Frecven a prelev rii de probe se poate adapta în func ie de natura im rimea întreprinderilor din sectorul alimentar, cu condi ia ca siguran aproduselor alimentare s nu fie pus în pericol.
Articolul 5
Norme speciale privind testele i prelevarea de probe
(1) Metodele analitice, precum i planurile i metodele de prelevare de probe definite în anexa I sunt aplicate ca metode de referin .
(2) Probele se preleveaz din zonele de prelucrare i din echipamentul utilizat la produc ia produselor alimentare, în cazul în care astfel de prelev ri de probe sunt necesare pentru asigurarea respect riicriteriilor. Pentru aceste prelev ri de probe, standardul ISO 18593 se folose te ca metod de referin .
Operatorii din sectorul alimentar care fabric produse alimentare gata pentru consum care pot prezenta un risc de Listeria monocytogenespentru s n tatea public preleveaz probe din zonele de prelucrare idin echipamentul folosit în vederea detect rii prezen ei Listeria monocytogenes ca parte a sistemului lor de prelevare de probe.
Operatorii din sectorul alimentar care fabric formule de început deshidratate sau produse alimentare deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub ase luni, prezentând un risc de Enterobacter sakazakii, monitorizeaz zonele de prelucrare i echipamentul utilizat pentru a depista prezen a enterobacteriilor ca parte a sistemului lor de prelevare de probe.
(3) Num rul de unit i care trebuie prelevate în conformitate cu planurile de prelevare de probe stabilite în anexa I poate fi redus în cazul în care operatorul din sectorul alimentar poate demonstra, pe baza unei documenta ii istorice, c dispune de proceduri eficiente bazate pe HACCP.
(4) În cazul în care testele au ca scop exact evaluarea gradului de acceptabilitate al unui anumit lot de produse alimentare sau a unui proces, trebuie respectate cel pu in planurile de prelevare de probe stabilite în anexa I.
(5) Operatorii din sectorul alimentar pot utiliza alte proceduri de prelevare de probe i de testare, în cazul în care pot demonstra, spre satisfac ia autorit ii competente, c respectivele proceduri ofer cel pu in garan ii echivalente. Aceste proceduri pot include folosirea unor puncte de prelevarea de probe alternative i analiza evolu iei.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 11
Testele pe baza unor microorganisme i limite microbiologice conexe alternative, precum i testarea altor anali i decât cei microbiologici sunt permise numai pentru criteriile de igien a procesului.
Utilizarea unor metode analitice alternative este acceptat atunci când metodele se valideaz pe baza metodei de referin din anexa I i, în cazul în care se folose te o metod brevetat , certificat de o parte terîn conformitate cu protocolul stabilit în standardul EN/ISO 16140 sau cu alte protocoale similare recunoscute la nivel interna ional.
În cazul în care operatorul din sectorul alimentar dore te s utilizeze alte metode analitice decât cele validate i certificate în conformitate cu descrierea de la alineatul (3), respectivele metode trebuie validate în conformitate cu protocoale recunoscute la nivel interna ional, iar utilizarea acestora trebuie autorizat de autoritatea competent .
Articolul 6
Cerin e de etichetare
(1) În cazul în care cerin ele privind prezen a Salmonellei în carnea tocat , preparatele din carne i produsele din carne destinate s fie consumate preparate din toate speciile indicate în anexa I sunt îndeplinite, produc torul loturilor de produse în cauz introduse pe piatrebuie s le eticheteze în mod clar, pentru a informa consumatorul cu privire la necesitatea unei prepar ri complete înaintea consum rii.
(2) De la 1 ianuarie 2010, etichetarea prev zut la alineatul (1) pentru carnea tocat , preparatele din carne i produsele din carne de pas re nu va mai fi necesar .
Articolul 7
Rezultate nesatisf c toare
(1) În cazul în care rezultatele testelor pe baza criteriilor definite în anexa I sunt nesatisf c toare, operatorii din sectorul alimentar iau m surile prev zute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol, împreuna cu alte ac iuni corective definite în procedurile lor bazate pe HACCP i alte ac iuni necesare pentru protec ia s n t ii consumatorilor.
În plus, operatorii din sectorul alimentar iau m suri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisf c toare în vederea prevenirii reapari iei unei contamin rii microbiologice inacceptabile. Respectivele m suri pot include modific ri ale procedurilor bazate HACCP sau alte m suri de control al igienei produselor alimentare în vigoare.
(2) În cazul în care testele pe baza criteriilor de siguran a produselor alimentare definite în anexa I capitolul 1 dau rezultate nesatisf c toare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de produc ie în conformitate cu articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. 178/2002. Cu toate acestea, produsele introduse pe pia , care nu sunt înc la un nivel de vânzare cu am nuntul i care nu îndeplinesc criteriile de siguran a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucr ri suplimentare printr-un tratament care s elimine riscul în cauz . Respectivul tratament poate fi efectuat numai de c tre operatori din sectorul alimentar, al ii decât cei de la nivelul vânz rii cu am nuntul.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 12
Operatorul din sectorul alimentar poate folosi lotul în alte scopuri decât cele pentru care a fost prev zut ini ial, cu condi ia ca aceast utilizare snu prezinte nici un risc pentru s n tatea public sau animal i cu condi ia ca aceast utilizare s fi fost decis în cadrul procedurilor bazate pe HACCP i pe buna practic de igien i s fi fost autorizatde autoritatea competent .
(3) Un lot de carne separat mecanic (CSM) produs cu tehnicile men ionate la sec iunea V capitolul III alineatul (3) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care a dat rezultate nesatisf c toareîn ceea ce prive te criteriul Salmonella, poate fi folosit în lan ulalimentar numai la fabricarea de produse din carne tratate termic în unit i aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
(4) În cazul unor rezultate nesatisf c toare cu privire la criteriile de igien a procesului trebuie luate m surile prev zute în anexa I capitolul 2.
Articolul 8
Derogare tranzitorie
(1) Se acord o derogare tranzitorie pân la 31 decembrie 2009, în temeiul articolului 12 al Regulamentului (CE) nr. 852/2004, în ceea ce prive te respectarea valorilor stabilite în anexa I la prezentul regulament pentru prezen a Salmonellei în carnea tocat , preparatele din carne iprodusele din carne destinate s fie consumate preparate, introduse pe pia a na ional a unui stat membru.
(2) Statul membru care folose te aceast posibilitate informeazComisia i celelalte state membre. Statul membru:
(a) garanteaz aplicarea mijloacelor adecvate, inclusiv etichetarea i o marc special , care nu poate fi confundat cu marca de identificare prev zut în sec iunea I a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, astfel încât s se asigure c derogarea se aplicnumai produselor în cauz atunci când sunt introduse pe pia ana ional i c produsele expediate în cadrul comer ului intracomunitar respect criteriile definite în anexa I;
(b) dispune ca produsele c rora li se aplic aceast derogare tranzitorie s poarte o etichet care s indice în mod clar c trebuie preparate complet înainte de consum;
(c) se angajeaz ca, atunci când se efectueaz testele pe baza criteriuluiSalmonella în conformitate cu articolul 4 i pentru ca rezultatul sfie acceptabil cu privire la o asemenea derogare tranzitorie, nu mai mult de una din cinci unit i de prob s fie g site pozitive.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 13
Articolul 9
Analiza evolu iei
Operatorii din sectorul alimentar analizeaz evolu ia rezultatelor testelor. În cazul în care se constat o evolu ie spre rezultate nesatisf c toare,operatorii din sectorul alimentar iau m suri adecvate, f r întârzieri nejustificate, pentru a remedia situa ia în vederea prevenirii apari ieiriscurilor microbiologice.
Articolul 10
Revizuirea
Prezentul regulament se revizuie te inându-se seama de progresul din domeniul tiin ei, tehnologiei i metodologiei, precum i de microorganismele patogene care apar în produsele alimentare i de informa iilefurnizate de evalu ri asupra riscului. În special, criteriile i condi iileprivind prezen a salmonellei în carcase de bovine, de ovine, de caprine, de cabaline, de porcine i de p s ri se revizuiesc având în vedere modific rile observate în prevalen a salmonellei.
Articolul 11
Abrogarea
Decizia 93/51/CEE se abrog .
Articolul 12
Prezentul regulament intr în vigoare în a dou zecea zi de la data public rii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.Se aplic de la 1 ianuarie 2006.Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplic direct în toate statele membre.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 14
ANEXA I
Criterii microbiologice pentru produsele alimentare
Capitolul 1. Criterii de siguran a produselor alimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Capitolul 2. Criterii de igien a procesului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.1. Carne i produse din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2. Lapte i produse lactate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3. Produse din ou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4. Produse pesc re ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.5. Legume, fructe i produse din legume i fructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Capitolul 3. Norme pentru prelevarea de probe i preg tirea probelor pentru teste . . . . . . . .
3.1. Norme generale pentru prelevarea de probe i preg tirea probelor pentru teste
3.2. Prelevarea de probe bacteorologice în abatoarele i unit ile de produc ie a c rniitocate i a preparatelor din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.3. Norme de e antionare pentru germeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 15
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 16
Cap
itolu
l 1.
Cri
teri
i de
sigu
ran
a p
rodu
selo
r al
imen
tare
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme/
toxi
nele
, m
etab
olii
i ac
esto
ra
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
l
n c
m
M
1.1.
Pr
odus
e al
imen
tare
ga
ta
pent
ru
cons
um
dest
inat
e su
garil
or
i pr
odus
e al
imen
tare
gat
a pe
ntru
co
nsum
de
stin
ate
unor
sc
opur
i m
edic
ale
spec
iale
(4 )
List
eria
mon
ocyt
ogen
es
10
0 A
bsen
a în
25
g EN
/ISO
112
90-1
Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.2.
Pr
odus
e al
imen
tare
gat
a pe
ntru
con
sum
, ca
re
perm
it de
zvol
tare
a de
L.
mon
ocyt
ogen
es,
alte
le
decâ
t ce
le d
estin
ate
suga
rilor
sau
uno
r sc
opur
i m
edic
ale
spec
iale
List
eria
mon
ocyt
ogen
es
5 0
100
ufc/
g (5 )
EN
/ISO
112
90-2
(6 ) Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
(7 ) EN
/ISO
112
90-1
În
aint
e ca
pro
dusu
l alim
enta
r s
fi i
eit
de s
ub c
ontro
lul i
med
iat a
l ope
rato
rulu
i di
n se
ctor
ul a
limen
tar
care
l-a
pro
dus
1.3.
Pr
odus
e al
imen
tare
gat
a pe
ntru
con
sum
, car
e nu
pe
rmit
dezv
olta
rea
de L
. m
onoc
ytog
enes
, al
tele
de
cât
cele
des
tinat
e su
garil
or s
au u
nor
scop
uri
med
ical
e sp
ecia
le (4 )
(8 )
List
eria
mon
ocyt
ogen
es
5 0
100
ufc/
g EN
/ISO
112
90-2
(6 ) Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.4.
C
arne
toc
ati
prep
arat
e di
n ca
rne
dest
inat
e co
nsum
ului
în
star
e cr
udSa
lmon
ella
5
0 A
bsen
a în
25
g EN
/ISO
657
9 Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
M2
1.5
Car
ne t
ocat
i pr
epar
ate
din
carn
e de
pas
rede
stin
ate
s f
ie c
onsu
mat
e pr
epar
ate
Salm
onel
la
5 0
Abs
en î
n 25
g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
M1
1.6.
C
arne
toca
ti p
repa
rate
din
car
nea
alto
r sp
ecii
decâ
t p
sri
dest
inat
e s
fie
co
nsum
ate
prep
arat
e
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 1
0 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.7.
C
arne
sep
arat
mec
anic
(C
SM) (
9 )
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 1
0 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 17
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme/
toxi
nele
, m
etab
olii
i ac
esto
ra
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
l
n c
m
M
1.8.
Pr
odus
e di
n ca
rne
dest
inat
e co
nsum
ului
în s
tare
cr
ud,
cu
exce
pia
pr
odus
elor
pe
ntru
ca
re
proc
esul
de
fa
bric
aie
sa
u co
mpo
ziia
prod
usul
ui
elim
in
riscu
l de
co
ntam
inar
e cu
sa
lmon
ela
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
M2
1.9
Prod
use
din
carn
e de
pas
re d
estin
ate
s f
ie
cons
umat
e pr
epar
ate
Salm
onel
la
5 0
Abs
en î
n 25
g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
M1
1.10
. G
elat
ini
cola
gen
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.11
. B
rânz
etur
i, un
t i
smân
tân
fab
ricat
e di
n la
pte
crud
sa
u di
n la
pte
care
a
fost
su
pus
unui
tra
tam
ent
term
ic i
nfer
ior
celu
i de
pas
teur
iza
re (10
)
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.12
. La
pte
praf
i
zer
praf
Sa
lmon
ella
5
0 A
bsen
a în
25
g EN
/ISO
657
9 Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.13
. În
ghe
at (11
), cu
ex
cep
ia
prod
usel
or
pent
ru
care
pr
oces
ul
de
fabr
ica
ie
sau
com
pozi
iapr
odus
ului
el
imin
ris
cul
de
cont
amin
are
cu
salm
onel
a
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.14
. Pr
odus
e di
n ou
, cu
exce
pia
pro
duse
lor
pent
ru
care
pr
oces
ul
de
fabr
ica
ie
sau
com
pozi
iapr
odus
ului
el
imin
ris
cul
de
cont
amin
are
cu
salm
onel
a
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.15
. Pr
odus
e al
imen
tare
ga
ta
pent
ru
cons
um
con
inân
d ou
cru
de,
cu e
xcep
ia p
rodu
selo
r pe
ntru
ca
re
proc
esul
de
fa
bric
aie
sa
u co
mpo
ziia
pr
odus
ului
el
imin
ris
cul
de
cont
amin
are
cu s
alm
onel
a
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
sau
ml
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.16
. C
rust
acee
i
mol
ute
pre
para
te
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 18
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme/
toxi
nele
, m
etab
olii
i ac
esto
ra
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
l
n c
m
M
1.17
. M
olu
te b
ival
ve v
ii i e
chin
oder
me,
tun
icie
ri i
gast
ropo
de v
iiSa
lmon
ella
5
0 A
bsen
a în
25
g EN
/ISO
657
9 Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.18
. Se
min
e ge
rmin
ate
(gat
a pe
ntru
con
sum
)M
4 (23
)Sa
lmon
ella
5
0 A
bsen
a în
25
g EN
/ISO
657
9 Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.19
. Le
gum
e i
fruc
te t
iate
ant
erio
r (g
ata
pent
ru
cons
um)
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.20
. Su
curi
de f
ruct
e i
legu
me
nepa
steu
rizat
e (g
ata
pent
ru c
onsu
m)
Salm
onel
la
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
EN/IS
O 6
579
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.21
. B
rânz
etur
i, la
pte
praf
i z
er p
raf,
men
iona
te în
cr
iterii
le p
entru
sta
filoc
ocii
coag
ulaz
o-po
zitiv
i de
la
parte
a 2.
2 a
prez
ente
i an
exe
Ente
roto
xine
st
afilo
coci
ce5
0 N
edec
tate
în
25 g
M
etod
a eu
rope
ande
sel
ecie
a L
CR
pe
ntru
sta
filoc
oci
coag
ulaz
o-po
zitiv
i (13
)
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
1.22
. Fo
rmul
e de
în
cepu
t de
shid
rata
te
i pr
odus
e al
imen
tare
di
etet
ice
pent
ru
scop
uri
med
ical
e sp
ecia
le d
estin
ate
suga
rilor
sub
as
e lu
ni
Salm
onel
la
30
0 A
bsen
a în
25
g EN
/ISO
657
9 Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.23
. Fo
rmul
e de
con
tinua
re d
eshi
drat
ate
Salm
onel
la
30
0 A
bsen
a în
25
g EN
/ISO
657
9 Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
M2
1.24
. La
pte
praf
pen
tru s
ugar
i i
alim
ente
die
tetic
e de
shid
rata
te p
entru
sco
puri
med
ical
e sp
ecia
le
dest
inat
e su
garil
or s
ub
ase
luni
(14)
Cro
noba
cter
sp
p.(E
nter
obac
ter
saka
zaki
i)
30
0 A
bsen
în
10 g
IS
O/T
S 22
964
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
M1
1.25
. M
olu
te b
ival
ve v
ii i e
chin
oder
me,
tun
icie
ri i
gast
ropo
de v
iiE.
col
i (15
) 1
(16)
0 23
0 M
PN/1
00 g
de
carn
e i
lichi
d in
trava
lvul
arIS
O T
S 16
649-
3 Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.26
. Pr
odus
e pe
scre
ti di
n sp
ecii
de p
eti
asoc
iate
cu
can
titi
mar
i de
his
tidin
(17)
His
tam
in
9 (18
) 2
100
mg/
kg20
0 m
g/kg
HPL
C (19
) Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 19
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme/
toxi
nele
, m
etab
olii
i ac
esto
ra
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
l
n c
m
M
M5
1.27
. Pr
odus
e pe
scre
ti, c
u ex
cep
ia c
elor
inc
luse
în
cate
goria
de
prod
use
alim
enta
re 1
.27a
, ca
re a
u fo
st
supu
se
unui
tra
tam
ent
de
mat
urar
e a
enzi
mel
or î
n sa
ram
ur,
prod
use
din
spec
ii de
pe
ti as
ocia
te c
u ca
ntit
i m
ari
de h
istid
in (17
)
His
tam
in
9 (18
) 2
200
mg/
kg
400
mg/
kg
HPL
C (19
) Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
1.27
a.
Sos
de
pete
pr
odus
pr
in
ferm
enta
rea
prod
usel
or p
esc
reti
His
tam
in
1 40
0 m
g/ kg
HPL
C (19
) Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
M3
1.28
. C
arne
pro
asp
t d
e pa
sre
(20)
Salm
onel
la
typh
imu
rium
(21)
Salm
onel
la e
nter
itidi
s
5 0
Abs
en î
n 25
g
EN/IS
O 6
579
(pen
tru d
etec
ie)
sist
emul
Whi
te-
Kau
fman
n-Le
Min
or (
pent
ru s
ero
tipiz
are)
Prod
use
intro
duse
pe
pia
în
timpu
l pe
rioad
ei l
or d
e co
nser
vare
M4
1.29
. G
erm
eni (
23)
E. c
oli p
rodu
cto
are
de
toxi
n
Shig
a (S
TEC
) O
157,
O
26,
O11
1,
O10
3,
O14
5 i
O10
4:H
4
5 0
Abs
ena
în 2
5 g
CEN
/ISO
TS
1313
6 (22
)Pr
odus
e in
trodu
se p
e pi
a î
n tim
pul
perio
adei
lor
de
cons
erva
re
M1
(1 ) n
= n
umru
l de
uni
ti
care
con
stitu
ie p
roba
; c
= nu
mru
l de
uni
ti
de p
rob
car
e da
u va
lori
între
m
i M
.M
5 (2 )
Pen
tru p
unct
ele
1.1-
1.25
, 1.
27a
i 1.
28,
m =
M.
(3 ) S
e fo
lose
te e
diia
cea
mai
rec
ent
a s
tand
ardu
lui.
(4 ) T
este
le r
egul
ate
pe b
aza
crite
riulu
i nu
sun
t ne
cesa
re, î
n co
ndii
i no
rmal
e, p
entru
urm
toar
ele
prod
use
gata
pen
tru c
onsu
m:
—
prod
usel
e al
imen
tare
car
e au
fos
t sup
use
unui
trat
amen
t ter
mic
sau
une
i alte
tran
sfor
mri
efic
ient
e pe
ntru
a e
limin
a L.
mon
ocyt
ogen
es, î
n ca
zul î
n ca
re r
econ
tam
inar
ea n
u es
te p
osib
il d
up a
cest
trat
amen
t (de
ex
empl
u, p
rodu
sele
tra
tate
ter
mic
în
amba
laju
l fin
al);
—
fruc
te
i le
gum
e pr
oasp
ete,
net
iate
i ne
prel
ucra
te, c
u ex
cep
ia s
emin
elor
ger
min
ate;
—
pâ
ine,
bis
cuii
i pr
odus
e si
mila
re;
—
ap î
mbu
telia
t s
au a
mba
lat
, b
utur
i ne
alco
olic
e, b
ere,
cid
ru,
vin,
but
uri
alco
olic
e i
prod
use
sim
ilare
; —
za
hr,
mie
re
i pr
odus
e za
haro
ase,
inc
lusi
v pr
odus
e pe
baz
de
caca
o i
cioc
olat
;—
m
olu
te b
ival
ve v
ii;M
2 —
sa
re a
limen
tar
.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 20
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme/
toxi
nele
, m
etab
olii
i ac
esto
ra
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
l
n c
m
M
(5 ) A
cest
crit
eriu
se
aplic
atu
nci c
ând
prod
ucto
rul
este
în m
sur
s d
emon
stre
ze, s
pre
satis
fac
ia a
utor
itii
com
pete
nte,
c p
rodu
sul
nu v
a de
pi l
imita
de
100
ufc/
g în
tim
pul
perio
adei
de
cons
erva
re. O
pera
toru
l po
ate
stab
ili l
imite
int
erm
edia
re î
n tim
pul
prel
ucr
rii c
are
trebu
ie s
fie
suf
icie
nt d
e sc
zute
pen
tru a
gar
anta
c l
imita
de
100
ufc/
g nu
se
dep
ete
la
înch
eier
ea p
erio
adei
de
cons
erva
re.
(6 ) 1
ml
de i
nocu
lum
est
e ap
licat
pe
o cu
tie P
etri
cu d
iam
etru
l de
140
mm
sau
pe
trei
cutii
Pet
ri cu
dia
met
rul
de 9
0 m
m.
(7 ) A
cest
crit
eriu
se
aplic
pro
duse
lor
înai
nte
ca a
cest
ea s
fi
pr
sit
cont
rolu
l im
edia
t al
ope
rato
rulu
i di
n se
ctor
ul a
limen
tar
care
le-
a pr
odus
, at
unci
cân
d ac
esta
nu
este
în
msu
r s
dem
onst
reze
, sp
re s
atis
fac
iaau
torit
ii co
mpe
tent
e, c
pro
dusu
l nu
va
dep
i lim
ita d
e 10
0 uf
c/g
în t
impu
l pe
rioad
ei d
e co
nser
vare
. (8 )
Pro
duse
le c
u pH
4
,4 s
au a
w 0
,92,
pro
duse
le c
u pH
5
,0
i aw
0,9
4, p
rodu
sele
cu
o pe
rioad
de
cons
erva
re m
ai m
ic d
e ci
nci z
ile s
unt c
onsi
dera
te în
mod
aut
omat
ca
apar
inân
d ac
este
i cat
egor
ii. A
lte c
ateg
orii
de p
rodu
se p
ot,
de a
sem
enea
, apa
rine
ace
stei
cat
egor
ii, s
ub r
ezer
va u
nei
just
ific
ritii
nifi
ce.
(9 ) A
cest
crit
eriu
se
aplic
în
cazu
l c
rnii
sepa
rate
mec
anic
(C
SM)
prod
us p
rin t
ehni
cile
men
iona
te l
a pu
nctu
l 3
din
capi
tolu
l II
I al
sec
iuni
i V
din
ane
xa I
II l
a R
egul
amen
tul
(CE)
nr.
853/
2004
al
Parla
men
tulu
i Eu
rope
ani
al C
onsi
liulu
i. (10
) Ex
cluz
ând
prod
usel
e pe
ntru
car
e pr
oduc
toru
l poa
te d
emon
stra
, spr
e sa
tisfa
cia
aut
orit
ilor
com
pete
nte,
c d
ator
it ti
mpu
lui d
e m
atur
are
i a v
alor
ii a w
a pr
odus
ului
, dup
caz
, nu
exis
t n
ici u
n ris
c de
con
tam
inar
e cu
sal
mon
ela.
(11
) N
umai
îng
heat
a cu
ing
redi
ente
pe
baz
de
lapt
e.M
4__
____
____
(13)
Refe
rin
: La
bora
tor
com
unita
r de
ref
erin
pen
tru s
tafil
ococ
i co
agul
azo-
pozi
tivi.
Met
oda
euro
pean
de
sele
cie
pen
tru d
etec
tare
a de
ent
erot
oxin
e st
afilo
coci
ce î
n la
pte
i pr
odus
e la
ctat
e.
(14)
Treb
uie
efec
tuat
test
area
par
alel
pen
tru E
nter
obac
teri
acea
ei E
. sak
azak
ii, c
u ex
cep
ia c
azul
ui în
car
e s-
a st
abili
t o c
orel
aie
între
ace
ste
mic
roor
gani
sme
la n
ivel
de
plan
t in
divi
dual
. În
cazu
l în
care
se
dete
ctea
zEn
tero
bact
eria
ceae
într-
unul
din
tre e
antio
anel
e de
pro
duse
test
ate
la o
pla
nt, l
otul
treb
uie
test
at p
entru
E. s
akaz
akii.
Est
e re
spon
sabi
litat
ea p
rodu
cto
rulu
i de
a de
mon
stra
, spr
e sa
tisfa
cia
aut
orit
ii co
mpe
tent
e, d
acex
ist
o a
stfe
l de
cor
ela
ie î
ntre
Ent
erob
acte
riac
eae
i E.
sak
azak
ii.(15
) E.
col
i es
te f
olos
it ai
ci c
a in
dica
tor
al c
onta
min
rii f
ecal
e.
(16)
O p
rob
gru
pat
con
inân
d m
inim
um 1
0 an
imal
e in
divi
dual
e.
(17)
În s
peci
al s
peci
i de
pe
ti di
n fa
mili
ile: S
com
brid
ae,
Clu
peid
ae,
Engr
aulid
ae,
Cor
yfen
idae
, Pom
atom
idae
, Sco
mbr
esos
idae
.M
5 (18
) Po
t fi p
rele
vate
pro
be u
nice
la n
ivel
ul v
ânz
rii c
u am
nunt
ul. Î
n ac
est c
az, p
rezu
mia
de
la a
rtico
lul 1
4 al
inea
tul (
6) d
in R
egul
amen
tul (
CE)
nr.
178/
2002
, con
form
cre
ia în
tregu
l lot
treb
uie
cons
ider
at c
a fii
nd
peric
ulos
, nu
se
aplic
, cu
exc
epia
caz
ului
în
care
rez
ulta
tul
este
mai
mar
e de
cât
M.
(19)
Refe
rin
e: 1
. Mal
le P
., V
alle
M.,
Bou
quel
et S
. Ass
ay o
f bi
ogen
ic a
min
es in
volv
ed i
n fis
h de
com
posi
tion.
J. A
OA
C I
nter
nat.
1996
, 79,
43-
49. 2
. Duf
los
G.,
Der
vin
C.,
Mal
le P
., B
ouqu
elet
S. R
elev
ance
of
mat
rix
effe
ct i
n de
term
inat
ion
of b
ioge
nic
amin
es i
n pl
aice
(Pl
euro
nect
es p
late
ssa)
and
whi
ting
(Mer
lang
us m
erla
ngus
). J.
AO
AC
Int
erna
t. 19
99,
82,
1097
-110
1.M
3 (20
) C
riter
iul
se a
plic
crn
ii pr
oasp
ete
prov
enite
din
efe
ctiv
e de
rep
rodu
cere
din
spe
cia
Gal
lus
gallu
s, di
n g
ini
outo
are,
din
pui
de
carn
e i
din
efec
tive
de c
urca
ni p
entru
rep
rodu
cere
i
pent
ru î
ngr
are.
(21)
În c
eea
ce p
rive
te S
alm
onel
la t
yphi
mur
ium
mon
ofaz
ic, n
umai
1,4
,[5],1
2:i:-
est
e in
clus
.M
4 (22
)in
ând
seam
a de
cea
mai
rec
ent
ada
ptar
e de
ctre
lab
orat
orul
de
refe
rin a
l U
niun
ii Eu
rope
ne p
entru
Esc
heri
chia
col
i, in
clus
iv E
. co
li ve
roto
xino
gen
(V
TEC
), pe
ntru
det
ecta
rea
de S
TEC
O10
4:H
4.
(23)
Cu
exce
pia
ger
men
ilor
care
au
prim
it un
tra
tam
ent
efic
ace
capa
bil
s e
limin
e Sa
lmon
ella
spp
. i
STEC
.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 21
Inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r te
stul
ui
Lim
itele
dat
e se
ref
er l
a fie
care
uni
tate
de
prob
tes
tat
, cu
exce
pia
mol
ute
lor
biva
lve
vii
i a
echi
node
rmel
or, a
tun
icie
rilor
i
a ga
stro
pode
lor
vii
pent
ru c
are,
în c
eea
ce p
rive
te t
esta
rea
pent
ru E
. col
i, lim
ita s
e re
fer
la
o pr
ob g
rupa
t.
Rez
ulta
tele
tes
telo
r de
mon
stre
az c
alita
tea
mic
robi
olog
ic a
lot
ului
tes
tat (
1 ).
L. m
onoc
ytog
enes
în
prod
usel
e al
imen
tare
gat
a pe
ntru
con
sum
des
tinat
e su
garil
or
i un
or s
copu
ri m
edic
ale
spec
iale
:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
indi
c a
bsen
a ba
cter
iei;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e pr
ezen
a ba
cter
iei
este
det
ecta
t î
n or
icar
e di
ntre
uni
tile
de
prob
.
L. m
onoc
ytog
enes
în
prod
usel
e al
imen
tare
gat
a pe
ntru
con
sum
car
e pe
rmit
dezv
olta
rea
de L
. mon
ocyt
ogen
es î
nain
te c
a pr
odus
ul a
limen
tar
s f
i p
rsi
t co
ntro
lul
imed
iat
al o
pera
toru
lui
din
sect
orul
alim
enta
r ca
re l
-a p
rodu
s, în
caz
ul î
n ca
re a
cest
a nu
est
e în
msu
r s
dem
onst
reze
c p
rodu
sul
nu v
a de
pi
limita
de
100
ufc/
g în
tim
pul
perio
adei
de
cons
erva
re:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
indi
c a
bsen
a ba
cter
iei;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e pr
ezen
a ba
cter
iei
este
det
ecta
t î
n or
icar
e di
ntre
uni
tile
de
prob
.
L. m
onoc
ytog
enes
în
alte
pro
duse
alim
enta
re g
ata
pent
ru c
onsu
m
i E.
col
i în
mol
ute
le b
ival
ve v
ii:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
sunt
l
imita
;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e or
icar
e di
ntre
val
ori
este
> l
imita
.
Salm
onel
la î
n di
ferit
e ca
tego
rii d
e pr
odus
e al
imen
tare
:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
indi
c a
bsen
a ba
cter
iei;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e pr
ezen
a ba
cter
iei
este
det
ecta
t î
n or
icar
e di
ntre
uni
tile
de
prob
.
Ente
roto
xine
sta
filoc
ocic
e în
pro
duse
le l
acta
te:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
ente
roto
xine
le n
u su
nt d
etec
tate
în
nici
una
dint
re u
nit
ile d
e pr
ob;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e en
tero
toxi
nele
sun
t de
tect
ate
în o
ricar
e di
ntre
uni
tile
de
prob
.
Ente
roba
cter
sak
azak
ii în
for
mul
e de
înc
eput
des
hidr
atat
e i
prod
use
alim
enta
re d
iete
tice
pent
ru s
copu
ri m
edic
ale
spec
iale
des
tinat
e su
garil
or s
ub
ase
luni
:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
indi
c a
bsen
a ba
cter
iei;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e pr
ezen
a ba
cter
iei
este
det
ecta
t î
n or
icar
e di
ntre
uni
tile
de
prob
.
M1
(1 ) R
ezul
tate
le t
estu
lui
se p
ot f
olos
i, de
ase
men
ea,
pent
ru a
dem
onst
ra e
ficie
na
anal
izei
ris
culu
i i
a pu
ncte
lor
de c
ontro
l de
cisi
ve s
au p
roce
dura
ade
cvat
de
igie
n a
pro
cesu
lui.
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 22
His
tam
ina
în p
rodu
sele
pes
cre
ti:H
ista
min
a în
pro
duse
le p
esc
reti
din
spec
ii de
pe
ti as
ocia
te c
u ca
ntit
i m
ari
de h
istid
in, c
u ex
cep
ia s
osul
ui d
e pe
te p
rodu
s pr
in f
erm
enta
rea
prod
usel
or p
esc
reti:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
sunt
înd
eplin
ite u
rmto
arel
e ce
rine:
1. v
aloa
rea
med
ie o
bser
vat
est
e m
;
2. u
n pu
nct
max
im a
l va
loril
or c
/n o
bser
vate
se
situ
eaz
înt
re m
i
M;
3. n
iciu
na d
intre
val
orile
obs
erva
te n
u de
pe
te l
imita
lui
M;
— n
esat
isf
cto
are,
în c
azul
în c
are
valo
area
med
ie o
bser
vat
dep
ete
m s
au m
ai m
ult d
ecât
val
orile
c/n
se
situ
eaz
între
m
i M s
au u
na s
au m
ai m
ulte
din
tre v
alor
ile o
bser
vate
sun
t > M
.H
ista
min
a în
sos
ul d
e pe
te p
rodu
s pr
in f
erm
enta
rea
prod
usel
or p
esc
reti:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
valo
area
obs
erva
t e
ste
lim
ita;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e va
loar
ea o
bser
vat
est
e >
limita
.
M5
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 23
Cap
itolu
l 2.
Cri
teri
i de
igi
en a
pro
cesu
lui
2.1.
Car
ne
i pr
odus
e di
n ca
rne
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme
Plan
de
prel
evar
e de
pro
be (1 )
Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de r
efer
in (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
lA
ciu
ne î
n ca
zul
rezu
ltate
lor
nesa
tisf
cto
are
n c
m
M
2.1.
1. C
arca
se d
e bo
vine
, ov
ine,
ca
prin
e i
caba
line
(4 )
Num
r de
co
loni
i ae
robe
3,5
log
ufc/
cm2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
5,0
log
ufc/
cm2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
ISO
483
3 C
arca
se d
up p
repa
rare
, dar
în
aint
e de
ref
riger
are
Am
elio
rare
a ig
iene
i ab
ator
izrii
i re
vizu
irea
cont
roal
elor
de
pr
oced
ur
Ente
roba
cter
iace
ae
1,5
log
ufc/
cm2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
2,5
log
ufc/
cm2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
ISO
215
28-2
C
arca
se d
up p
repa
rare
, dar
în
aint
e de
ref
riger
are
Am
elio
rare
a ig
iene
i ab
ator
izrii
i re
vizu
irea
cont
roal
elor
de
pr
oced
ur
2.1.
2. C
arca
se
de
porc
ine
(4 )N
umr
de
colo
nii
aero
be4,
0 lo
g uf
c/cm
2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
5,0
log
ufc/
cm2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
ISO
483
3 C
arca
se d
up p
repa
rare
, dar
în
aint
e de
ref
riger
are
Am
elio
rare
a ig
iene
i ab
ator
izrii
i re
vizu
irea
cont
roal
elor
de
pr
oced
ur
Ente
roba
cter
iace
ae
2,0
log
ufc/
cm2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
3,0
log
ufc/
cm2
med
ielo
garit
mic
ziln
ic
ISO
215
28-2
C
arca
se d
up p
repa
rare
, dar
în
aint
e de
ref
riger
are
Am
elio
rare
a ig
iene
i ab
ator
izrii
i re
vizu
irea
cont
roal
elor
de
pr
oced
ur
2.1.
3. C
arca
se d
e bo
vine
, ov
ine,
ca
prin
e i
caba
line
Salm
onel
la
50 (5 )
2
(6 ) A
bsen
a în
par
tea
test
atdi
n ca
rcas
EN/IS
O 6
579
Car
case
dup
pre
para
re, d
ar
înai
nte
de r
efrig
erar
eA
mel
iora
rea
igie
nei
abat
oriz
riii
revi
zuire
a co
ntro
alel
or
de
proc
edur
i a
orig
inii
anim
ale
lor
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 24
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme
Plan
de
prel
evar
e de
pro
be (1 )
Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de r
efer
in (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
lA
ciu
ne î
n ca
zul
rezu
ltate
lor
nesa
tisf
cto
are
n c
m
M
M6
2.1.
4. C
arca
se d
e po
rcin
e Sa
lmon
ella
50
(5 )
3 (6 )
Abs
ena
în p
arte
a te
stat
din
carc
asEN
/ISO
657
9 C
arca
se d
up p
repa
rare
, dar
în
aint
e de
ref
riger
are
Am
elio
rare
a ig
iene
i ab
ator
izrii
i re
vizu
irea
cont
roal
elor
de
pr
oced
ur,
a or
igin
ii an
imal
elor
i a
msu
rilor
de
bios
ecur
itate
în
expl
oata
iile
de o
rigin
e
M3
2.1.
5. C
arca
se d
e pu
i de
ca
rne
i de
cur
cani
Salm
onel
la s
pp. (
10)
50 (
5 )
7 (6 )
Înce
pând
cu
1.1.
2012
c =
5
pent
ru p
uii
de
carn
eÎn
cepâ
nd c
u 1.
1.20
13 c
= 5
pe
ntru
cur
cani
Abs
ena
în 2
5 g
dint
r-o
prob
gru
pat
de
piel
e de
pe
gât
EN/IS
O 6
579
(pen
trude
tec
ie)
Car
case
dup
ref
riger
are
Am
elio
rare
a ig
iene
i la
sa
cri
ficar
ei
revi
zuire
a co
ntro
alel
or
de
proc
edur
, a
orig
inii
anim
alel
or
i a
msu
rilor
de
bi
osec
urita
te î
n ex
ploa
taiil
e de
or
igin
e
M1
2.1.
6. C
arne
toc
at
Num
r de
co
loni
i ae
robe
(7 )5
2 5
× 10
5
ufc/
g5
× 10
6
ufc/
gIS
O 4
833
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pro
duc
iei
iam
elio
rare
a se
lec
iei
i/sau
a
orig
inii
mat
eriil
or p
rime
E. c
oli (
8 )
5 2
50 u
fc/g
50
0 uf
c/g
ISO
166
49-1
sa
u 2
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pro
duc
iei
iam
elio
rare
a se
lec
iei
i/sau
a
orig
inii
mat
eriil
or p
rime
2.1.
7. C
arne
se
para
tm
ecan
ic (
CSM
) (9 )
Num
r de
co
loni
i ae
robe
5 2
5 ×
105
ufc/
g5
× 10
6
ufc/
gIS
O 4
833
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pro
duc
iei
iam
elio
rare
a se
lec
iei
i/sau
a
orig
inii
mat
eriil
or p
rime
E. c
oli (
8 )
5 2
50 u
fc/g
50
0 uf
c/g
ISO
166
49-1
sa
u 2
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pro
duc
iei
iam
elio
rare
a se
lec
iei
i/sau
a
orig
inii
mat
eriil
or p
rime
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 25
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme
Plan
de
prel
evar
e de
pro
be (1 )
Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de r
efer
in (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
lA
ciu
ne î
n ca
zul
rezu
ltate
lor
nesa
tisf
cto
are
n c
m
M
2.1.
8. P
repa
rate
din
car
ne
E. c
oli (
8 )
5 2
500
ufc/
g sa
u cm
25
000
ufc/
g sa
u cm
2IS
O 1
6649
-1
sau
2Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieA
mel
iora
rea
igie
nei p
rodu
cie
ii
amel
iora
rea
sele
cie
ii/s
au
a or
igin
ii m
ater
iilor
prim
e
(1 ) n
= n
umru
l de
uni
ti
care
con
stitu
ie p
roba
; c
= nu
mru
l de
uni
ti
de p
rob
car
e da
u va
lori
între
m
i M
. (2 )
Pen
tru p
unct
ele
2.1.
3-2.
1.5
m =
M.
(3 ) S
e fo
lose
te e
diia
cea
mai
rec
ent
a s
tand
ardu
lui.
(4 ) L
imite
le (m
i M
) se
aplic
num
ai p
robe
lor p
rele
vate
prin
met
oda
dest
ruct
iv. M
edia
loga
ritm
ic z
ilnic
se
calc
ulea
z p
rin lu
area
une
i val
ori l
ogar
itmic
e a
fiec
rui r
ezul
tat i
ndiv
idua
l al t
estu
lui
i apo
i prin
reca
lcul
area
m
edie
i re
spec
tivel
or v
alor
i lo
garit
mic
e.
(5 ) C
ele
50 d
e pr
obe
sunt
pre
leva
te î
n cu
rsul
a 1
0 se
siun
i de
pre
leva
re d
e pr
obe
cons
ecut
ive
în c
onfo
rmita
te c
u no
rmel
e i
frec
ven
ele
pent
ru p
rele
vare
a de
pro
be s
tabi
lite
de p
reze
ntul
reg
ulam
ent.
(6 ) N
umru
l de
prob
e în
car
e es
te d
etec
tat
pre
zen
a sa
lmon
elei
. Val
oare
a c
face
obi
ectu
l un
ei r
eviz
uiri
pent
ru a
se
ine
seam
a de
pro
gres
ul r
ealiz
at c
u pr
ivire
la r
educ
erea
pre
vale
nei
sal
mon
elei
. Sta
tele
mem
bre
sau
regi
unile
în
care
pre
pond
eren
a sa
lmon
elei
est
e sc
zut
pot
fol
osi
valo
ri c
mai
sc
zute
chi
ar
i în
aint
e de
rev
izui
re.
(7 ) A
cest
crit
eriu
nu
se a
plic
pen
tru c
arne
a to
cat
pro
dus
la
nive
lul
vânz
rii c
u am
nunt
ul,
în c
azul
în
care
per
ioad
a de
con
serv
are
a pr
odus
ului
est
e m
ai m
ic d
e 24
de
ore.
(8 )
E. c
oli
este
fol
osit
aici
ca
indi
cato
r al
con
tam
inrii
fec
ale.
(9 )
Ace
ste
crite
rii s
e ap
lic î
n ca
zul
crn
ii se
para
te m
ecan
ic (
CSM
) pr
odus
e pr
in t
ehni
cile
men
iona
te l
a pu
nctu
l 3
din
capi
tolu
l II
I al
sec
iuni
i V
din
ane
xa I
II l
a R
egul
amen
tul
(CE)
nr.
853/
2004
al
Parla
men
tulu
i Eu
rope
ani
al C
onsi
liulu
i.M
3 (10
) U
nde
se d
esco
per
Sal
mon
ella
spp
., iz
olat
ele
sunt
ser
otip
izat
e în
con
tinua
re p
entru
det
ecta
rea
even
tual
a S
alm
onel
la t
yphi
mur
ium
i a
Salm
onel
la e
nter
itidi
s, în
ved
erea
ver
ific
rii r
espe
ctrii
crit
eriu
lui
mic
robi
olog
ic p
reci
zat
la r
ându
l 1.
28 d
in c
apito
lul
1.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 26
Inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r te
stul
ui
Lim
itele
dat
e se
ref
er l
a fie
care
uni
tate
de
prob
tes
tat
, cu
exce
pia
car
case
lor
pent
ru c
are
limite
le s
e re
fer
la
prob
ele
grup
ate.
Rez
ulta
tele
tes
telo
r de
mon
stre
az c
alita
tea
mic
robi
olog
ic a
pro
cesu
lui
test
at.
Ente
roba
cter
iace
aei
num
rul
de c
olon
ii ae
robe
în
carc
asel
e de
bov
ine,
ovi
ne,
capr
ine,
cab
alin
e i
porc
ine:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
med
ia l
ogar
itmic
ziln
ic e
ste
m;
— a
ccep
tabi
le, î
n ca
zul
în c
are
med
ia l
ogar
itmic
ziln
ic s
e si
tuea
z î
ntre
m
i M
;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e m
edia
log
aritm
ic z
ilnic
est
e >
M.
Salm
onel
la î
n ca
rcas
e:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
prez
ena
Salm
onel
ei s
e de
pist
eaz
înt
r-un
num
r m
axim
de
prob
e c/
n;—
nes
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
prez
ena
Salm
onel
ei s
e de
pist
eaz
înt
r-un
num
r de
pro
be m
ai m
are
de c
/n.
Dup
fie
care
ses
iune
de
prel
evar
e de
pro
be, s
e ev
alue
az r
ezul
tate
le u
ltim
elor
zec
e se
siun
i de
pre
leva
re d
e pr
obe
pent
ru a
ob
ine
num
rul
de p
robe
n.
E. c
oli
i nu
mru
l de
col
onii
aero
be î
n ca
rnea
toc
at, p
repa
rate
le d
in c
arne
i
carn
ea s
epar
at m
ecan
ic (
CSM
):—
sat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e to
ate
valo
rile
obse
rvat
e su
nt
m;
— a
ccep
tabi
le, î
n ca
zul
în c
are
un m
axim
um a
l va
loril
or c
/n s
e si
tuea
z î
ntre
m
i M
, ia
r re
stul
val
orilo
r ob
serv
ate
sunt
m
;—
nes
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
una
sau
mai
mul
te d
intre
val
orile
obs
erva
te s
unt
> M
sau
mai
mul
t de
c/n
val
ori
sunt
înt
re m
i
M.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 27
2.2.
Lap
te
i pr
odus
e la
ctat
e
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
M
icro
orga
nism
ePl
an d
e pr
elev
are
de p
robe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
lA
ciu
ne î
n ca
zul
rezu
ltate
lor
nesa
tisf
cto
are
n c
m
M
M2
2.2.
1 La
pte
past
euriz
at
i al
te
prod
use
lact
ate
lichi
de
past
euriz
ate
(4 )
Ente
roba
cter
ii 5
0 10
ufc
/ml
ISO
215
28-2
Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieC
ontro
lul
efic
ien
ei
trata
men
tulu
i te
rmic
i
prev
enire
a re
cont
amin
rii,
prec
umi
cont
rolu
l ca
litii
mat
eriil
or p
rime
M1
2.2.
2.
Brâ
nzet
uri
din
lapt
e sa
u ze
r ca
re
a fo
st
supu
s un
ui t
rata
men
t te
rmic
E. c
oli (
5 )
5 2
100
ufc/
g 1
000
ufc/
g IS
O 1
6649
-1 s
au 2
În
tim
pul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
, cân
d se
pre
coni
zeaz
c n
umru
l de
E.
coli
este
cel
mai
rid
icat
(6 )
Am
elio
rare
a ig
iene
i pr
oduc
iei
i a
sele
cie
im
ater
iilor
prim
e
2.2.
3.
Brâ
nzet
uri d
in la
pte
crud
St
afilo
coci
co
agul
azo-
po
zitiv
i5
2 10
4uf
c/g
105
ufc/
g EN
/ISO
688
8-2
În t
impu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ie, c
ând
se p
reco
nize
az c
num
rul
de
staf
iloco
ci e
ste
cel
mai
rid
icat
Am
elio
rare
a ig
iene
i pr
oduc
iei
i a
sele
cie
im
ater
iilor
prim
e.
În
cazu
l în
car
e se
det
ecte
az v
alor
i >
105
ufc/
g, l
otul
de
brân
zetu
ri tre
buie
tes
tat
pent
ru
ente
roto
xine
sta
filoc
ocic
e
2.2.
4.
Brâ
nzet
uri
din
lapt
e ca
re
a fo
st
supu
s un
ui
trata
men
t te
rmic
m
ai
slab
de
cât
past
euriz
are
a (7 )
i br
ânze
turi
mat
urat
e di
n la
pte
sau
zer
care
a
fost
su
pus
past
euriz
rii
sau
unui
tra
tam
ent
term
ic
mai
pu
tern
ic
decâ
t pa
steu
riza
rea
(7 )
Staf
iloco
ci
coag
ulaz
o-
pozi
tivi
5 2
100
ufc/
g 1
000
ufc/
g EN
/ISO
688
8-1
sau
2
2.2.
5.
Brâ
nzet
uri
nem
atur
ate
sub
form
de
pa
stm
oale
(b
rânz
etur
i pr
oasp
ete)
din
lap
te s
au
zer
care
a
fost
su
pus
past
euriz
rii
sau
unui
tra
tam
ent
term
ic
mai
pu
tern
ic
decâ
t pa
steu
riza
rea
(7 )
Staf
iloco
ci
coag
ulaz
o-
pozi
tivi
5 2
10 u
fc/g
10
0 uf
c/g
EN/IS
O 6
888-
1 sa
u 2
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pr
oduc
iei.
În c
azul
în
care
se
de
tect
eaz
va
lori
> 10
5uf
c/g,
lot
ul d
e br
ânze
turi
trebu
ie t
esta
t pe
ntru
en
tero
toxi
ne s
tafil
ococ
ice
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 28
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
M
icro
orga
nism
ePl
an d
e pr
elev
are
de p
robe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
lA
ciu
ne î
n ca
zul
rezu
ltate
lor
nesa
tisf
cto
are
n c
m
M
2.2.
6.
Unt
i
smân
tân
fabr
icat
e di
n la
pte
crud
sa
u di
n la
pte
care
a f
ost
supu
s un
ui
trata
men
t te
rmic
inf
erio
r ce
lui
de
past
euriz
are
E. c
oli (
5 )
5 2
10 u
fc/g
10
0 uf
c/g
ISO
166
49-1
sau
2
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pr
oduc
iei
i a
sele
cie
im
ater
iilor
prim
e
2.2.
7.
Lapt
e pr
af
i ze
r pr
af (4 )
En
tero
bact
eria
ceae
5
0 10
ufc
/g
ISO
215
28-2
Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieC
ontro
lul
efic
ien
ei
trata
men
tulu
i te
rmic
i
prev
enire
a re
cont
amin
rii
Staf
iloco
ci c
oagu
lazo
- po
zitiv
i5
2 10
ufc
/g
100
ufc/
g EN
/ISO
688
8-1
sau
2 Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieA
mel
iora
rea
igie
nei
prod
ucie
i. În
caz
ul î
n ca
re
se
dete
ctea
z
valo
ri >
105
ufc/
g, l
otul
de
brân
zetu
ri tre
buie
tes
tat
pent
ru
ente
roto
xine
sta
filoc
ocic
e
2.2.
8.
Îngh
eat
(8 )i
dese
rturi
lact
ate
cong
elat
eEn
tero
bact
eria
ceae
5
2 10
ufc
/g
100
ufc/
g IS
O 2
1528
-2
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pr
oduc
iei
2.2.
9.
Form
ule
de
înce
put
desh
idra
tate
i pr
odus
e al
imen
tare
di
etet
ice
pent
ru s
copu
ri m
edic
ale
spec
iale
de
stin
ate
suga
rilor
sub
as
e lu
ni
Ente
roba
cter
iace
ae
10
0 A
bsen
a în
10
g IS
O 2
1528
-1
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bric
aie
Am
elio
rare
a ig
iene
i pr
oduc
iei
pent
ru a
red
uce
cont
amin
area
(9 )
2.2.
10. F
orm
ule
de
cont
inua
re
desh
idra
tate
Ente
roba
cter
iace
ae
5 0
Abs
ena
în 1
0 g
ISO
215
28-1
Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieA
mel
iora
rea
igie
nei
prod
ucie
i pe
ntru
a r
educ
e co
ntam
inar
ea
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 29
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
M
icro
orga
nism
ePl
an d
e pr
elev
are
de p
robe
(1 )Li
mite
(2 )M
etod
ana
litic
de
refe
rin (3 )
Etap
cre
ia i
se
aplic
crit
eriu
lA
ciu
ne î
n ca
zul
rezu
ltate
lor
nesa
tisf
cto
are
n c
m
M
2.2.
11. F
orm
ule
de
înce
put
desh
idra
tate
i pr
odus
e al
imen
tare
di
etet
ice
pent
ru s
copu
ri m
edic
ale
spec
iale
de
stin
ate
suga
rilor
sub
as
e lu
ni
Baci
llus
cere
uspr
ezum
tiv5
1 50
ufc
/g
500
ufc/
g EN
/ISO
793
2 (10
) Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieA
mel
iora
rea
igie
nei
prod
ucie
i. Pr
even
irea
cont
amin
rii.
Sele
ctar
ea
mat
erie
i prim
e
(1 ) n
= n
umru
l de
uni
ti
care
con
stitu
ie p
roba
; c
= nu
mru
l de
uni
ti
de p
rob
car
e da
u va
lori
între
m
i M
.M
2 (2 )
Pen
tru p
unct
ele
2.2.
1, 2
.2.7
, 2.
2.9
i 2.
2.10
, m
=M.
(3 ) S
e fo
lose
te e
diia
cea
mai
rec
ent
a s
tand
ardu
lui.
(4 ) A
cest
crit
eriu
nu
se a
plic
pro
duse
lor
dest
inat
e un
ei p
relu
crri
ulte
rioar
e în
sec
toru
l al
imen
tar.
(5 ) E
. col
i es
te f
olos
it ai
ci c
a in
dica
tor
al n
ivel
ului
de
igie
n.
(6 ) P
entru
brâ
nzet
urile
car
e nu
per
mit
dezv
olta
rea
de E
. col
i, nu
mru
l de
E. c
oli e
ste
în g
ener
al c
el m
ai ri
dica
t la
înce
putu
l per
ioad
ei d
e m
atur
are,
iar p
entru
brâ
nzet
urile
car
e pe
rmit
dezv
olta
rea
de E
. col
i, ac
esta
est
e de
ob
icei
cel
mai
rid
icat
la
sfâr
itul
perio
adei
de
mat
urar
e.
(7 ) C
u ex
cep
ia b
rânz
etur
ilor
pent
ru c
are
prod
ucto
rul
poat
e de
mon
stra
, sp
re s
atis
fac
ia a
utor
itilo
r co
mpe
tent
e, c
pro
dusu
l nu
pre
zint
nic
iun
risc
de c
onta
min
are
cu e
nter
otox
ine
staf
iloco
cice
. (8 )
Num
ai î
nghe
ata
cu i
ngre
dien
te p
e ba
z d
e la
pte.
(9 )
Tre
buie
efe
ctua
t te
star
ea p
aral
el p
entru
Ent
erob
acte
riac
eae
i E. s
akaz
akii,
cu
exce
pia
caz
ului
în c
are
s-a
stab
ilit o
cor
ela
ie în
tre a
cest
e m
icro
orga
nism
e la
niv
el d
e pl
ant
indi
vidu
al. Î
n ca
zul î
n ca
re s
e de
tect
eaz
Ente
roba
cter
iace
ae în
tr-un
ul d
intre
ean
tioan
ele
de p
rodu
se te
stat
e la
o p
lant
, lot
ul tr
ebui
e te
stat
pen
tru E
. sak
azak
ii. E
ste
resp
onsa
bilit
atea
pro
duc
toru
lui d
e a
dem
onst
ra, s
pre
satis
fac
ia a
utor
itii
com
pete
nte,
dac
exis
t o
ast
fel
de c
orel
aie
înt
re E
nter
obac
teri
acea
ei
E. s
akaz
akii.
(10)
1 m
l de
ino
culu
m e
ste
aplic
at p
e o
cutie
Pet
ri cu
dia
met
rul
de 1
40 m
m s
au p
e tre
i cu
tii P
etri
cu d
iam
etru
l de
90
mm
.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 30
Inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r te
stul
ui
Lim
itele
dat
e se
ref
er l
a fie
care
uni
tate
de
prob
tes
tat
.
Rez
ulta
tele
tes
telo
r de
mon
stre
az c
alita
tea
mic
robi
olog
ic a
pro
cesu
lui
test
at.
Ente
roba
cter
iace
ae în
for
mul
e de
înce
put d
eshi
drat
ate
i pro
duse
alim
enta
re d
iete
tice
pent
ru s
copu
ri m
edic
ale
spec
iale
des
tinat
e su
garil
or s
ub
ase
luni
i f
orm
ule
de c
ontin
uare
des
hidr
atat
e:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
indi
c a
bsen
a ba
cter
iei;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e pr
ezen
a ba
cter
iei
este
det
ecta
t î
n or
icar
e di
ntre
uni
tile
de
prob
.
E. c
oli,
Ente
roba
cter
iace
ae (
alte
cat
egor
ii de
pro
duse
alim
enta
re)
i st
afilo
coci
coa
gula
zo-p
oziti
vi:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
sunt
m
;
— a
ccep
tabi
le, î
n ca
zul
în c
are
un m
axim
um a
l va
loril
or c
/n s
e si
tuea
z î
ntre
m
i M
, ia
r re
stul
val
orilo
r ob
serv
ate
sunt
m
;—
nes
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
una
sau
mai
mul
te d
intre
val
orile
obs
erva
te s
unt
> M
sau
mai
mul
t de
c/n
val
ori
sunt
înt
re m
i
M.
Baci
llus
cere
us p
rezu
mtiv
în
form
ule
de î
ncep
ut d
eshi
drat
ate
i pr
odus
e al
imen
tare
die
tetic
e pe
ntru
sco
puri
med
ical
e sp
ecia
le d
estin
ate
suga
rilor
sub
as
e lu
ni:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
sunt
m
;
— a
ccep
tabi
le, î
n ca
zul
în c
are
un p
unct
max
im a
l va
loril
or c
/n s
e si
tuea
z î
ntre
m
i M
, iar
res
tul
valo
rilor
obs
erva
te s
unt
m;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e un
a sa
u m
ai m
ulte
din
tre v
alor
ile o
bser
vate
sun
t >
M s
au m
ai m
ult
de c
/n v
alor
i su
nt î
ntre
m
i M
.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 31
2.3.
Pro
duse
din
ou
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
Mic
roor
gani
sme
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
Met
od a
nalit
ic d
e re
ferin
(2 )Et
ap c
reia
i s
e ap
lic c
riter
iul
Ac
iune
în c
azul
rez
ulta
telo
r ne
satis
fc
toar
en
c m
M
2.3.
1. P
rodu
se d
in o
u
Ente
roba
cter
iace
ae
5 2
10 u
fc/g
sau
ml
100
ufc/
g sa
u m
l IS
O 2
1528
-2
Sfâr
itul
proc
esul
ui d
e fa
bri
caie
Con
troal
e al
e ef
icie
nei
trata
men
tulu
i te
rmic
i
prev
enire
a re
cont
ami
nrii
(1 ) n
= n
umru
l de
uni
ti
care
con
stitu
ie p
roba
; c
= nu
mru
l de
uni
ti
de p
rob
car
e da
u va
lori
între
m
i M
. (2 )
Se
folo
sete
edi
ia c
ea m
ai r
ecen
t a
sta
ndar
dulu
i.
Inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r te
stul
ui
Lim
itele
dat
e se
ref
er l
a fie
care
uni
tate
de
prob
tes
tat
.
Rez
ulta
tele
tes
telo
r de
mon
stre
az c
alita
tea
mic
robi
olog
ic a
pro
cesu
lui
test
at.
Ente
roba
cter
iace
ae î
n pr
odus
e di
n ou
:—
sat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e to
ate
valo
rile
obse
rvat
e su
nt
m;
— a
ccep
tabi
le, î
n ca
zul
în c
are
un p
unct
max
im a
l va
loril
or c
/n s
e si
tuea
z î
ntre
m
i M
, iar
res
tul
valo
rilor
obs
erva
te s
unt
m;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e un
a sa
u m
ai m
ulte
din
tre v
alor
ile o
bser
vate
sun
t >
M s
au m
ai m
ult
de c
/n v
alor
i su
nt î
ntre
m
i M
.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 32
2.4.
Pro
duse
pes
cre
ti
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
M
icro
orga
nism
e
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
Met
od a
nalit
ic d
e re
ferin
(2 )Et
ap c
reia
i s
e ap
lic c
riter
iul
Ac
iune
în
cazu
l re
zulta
telo
r ne
satis
fc
toar
en
c m
M
2.4.
1. P
rodu
se
deco
rtica
te
if
r
coch
ilie
din
crus
tace
ei
mol
ute
prep
arat
e
E. c
oli
5 2
1/g
10/g
IS
O T
S 16
649-
3 Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieA
mel
iora
rea
igie
nei p
rodu
cie
i
Staf
iloco
cico
agul
azo-
pozi
tivi
5 2
100
ufc/
g 1
000
ufc/
g EN
/ISO
688
8-1
sau
2 Sf
âritu
l pr
oces
ului
de
fabr
ica
ieA
mel
iora
rea
igie
nei p
rodu
cie
i
(1 ) n
= n
umru
l de
uni
ti
care
con
stitu
ie p
roba
; c
= nu
mru
l de
uni
ti
de p
rob
car
e da
u va
lori
între
m
i M
. (2 )
Se
folo
sete
edi
ia c
ea m
ai r
ecen
t a
sta
ndar
dulu
i.
Inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r te
stul
ui
Lim
itele
dat
e se
ref
er l
a fie
care
uni
tate
de
prob
tes
tat
.
Rez
ulta
tele
tes
telo
r de
mon
stre
az c
alita
tea
mic
robi
olog
ic a
pro
cesu
lui
test
at.
E. c
oli
în p
rodu
sele
dec
ortic
ate
i f
r c
ochi
lie d
in c
rust
acee
i
mol
ute
pre
para
te:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
sunt
m
;—
acc
epta
bile
, în
cazu
l în
car
e un
pun
ct m
axim
al
valo
rilor
c/n
se
situ
eaz
înt
re m
i
M, i
ar r
estu
l va
loril
or o
bser
vate
sun
t m
;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e un
a sa
u m
ai m
ulte
din
tre v
alor
ile o
bser
vate
sun
t >
M s
au m
ai m
ult
de c
/n v
alor
i su
nt î
ntre
m
i M
.St
afilo
coci
coa
gula
zo-p
oziti
vi î
n pr
odus
ele
deco
rtica
te
i f
r c
ochi
lie d
in c
rust
acee
i
mol
ute
pre
para
te:
— s
atis
fc
toar
e, î
n ca
zul
în c
are
toat
e va
loril
e ob
serv
ate
sunt
m
;—
acc
epta
bile
, în
cazu
l în
car
e un
max
imum
al
valo
rilor
c/n
se
situ
eaz
înt
re m
i
M,
iar
rest
ul v
alor
ilor
obse
rvat
e su
nt
m;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e un
a sa
u m
ai m
ulte
din
tre v
alor
ile o
bser
vate
sun
t >
M s
au m
ai m
ult
de c
/n v
alor
i su
nt î
ntre
m
i M
.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 33
2.5.
Leg
ume,
fru
cte
i pr
odus
e di
n le
gum
e i
fruc
te
Cat
egor
ia d
e pr
odus
e al
imen
tare
M
icro
orga
nism
e
Plan
de
prel
evar
e de
pr
obe
(1 )Li
mite
Met
od a
nalit
ic d
e re
ferin
(2 )Et
ap c
reia
i s
e ap
lic c
riter
iul
Ac
iune
în
cazu
l re
zulta
telo
r ne
satis
fc
toar
en
c m
M
2.5.
1. F
ruct
e i l
egum
e t
iate
ant
erio
r (g
ata
pent
ru c
onsu
m)
E. c
oli
5 2
100
ufc/
g 1
000
ufc/
g IS
O 1
6649
-1 s
au 2
Pr
oces
ul d
e fa
bric
aie
A
mel
iora
rea
igie
nei
prod
ucie
ii
a se
lec
iei
mat
eriil
or p
rime
2.5.
2. S
ucur
i de
fr
ucte
i
legu
me
nepa
steu
rizat
e (g
ata
pent
ru
cons
um)
E. c
oli
5 2
100
ufc/
g 1
000
ufc/
g IS
O 1
6649
-1 s
au 2
Pr
oces
ul d
e fa
bric
aie
A
mel
iora
rea
igie
nei
prod
ucie
ii
a se
lec
iei
mat
eriil
or p
rime
(1 ) n
= n
umru
l de
uni
ti
care
con
stitu
ie p
roba
; c
= nu
mru
l de
uni
ti
de p
rob
car
e da
u va
lori
între
m
i M
. (2 )
Se
folo
sete
edi
ia c
ea m
ai r
ecen
t a
sta
ndar
dulu
i.
Inte
rpre
tare
a re
zulta
telo
r te
stul
ui
Lim
itele
dat
e se
ref
er l
a fie
care
uni
tate
de
prob
tes
tat
.R
ezul
tate
le t
este
lor
dem
onst
reaz
cal
itate
a m
icro
biol
ogic
a p
roce
sulu
i te
stat
.
E. c
oli
în l
egum
ele
i fr
ucte
le t
iate
ant
erio
r (g
ata
pent
ru c
onsu
m)
i în
suc
urile
de
fruc
te
i le
gum
e ne
past
euriz
ate
(gat
a pe
ntru
con
sum
):—
sat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e to
ate
valo
rile
obse
rvat
e su
nt
m;
— a
ccep
tabi
le, î
n ca
zul
în c
are
un p
unct
max
im a
l va
loril
or c
/n s
e si
tuea
z î
ntre
m
i M
, iar
res
tul
valo
rilor
obs
erva
te s
unt
m;
— n
esat
isf
cto
are,
în
cazu
l în
car
e un
a sa
u m
ai m
ulte
din
tre v
alor
ile o
bser
vate
sun
t >
M s
au m
ai m
ult
de c
/n v
alor
i su
nt î
ntre
m
i M
.
M1
Capitolul 3. Norme pentru prelevarea de probe i preg tirea probelor pentru teste
3.1. Norme generale pentru prelevarea de probe i preg tirea probelor pentru teste
În absen a unor norme mai speciale privind prelevarea de probe i preg tireaprobelor pentru teste, se folosesc ca metode de referin standardele relevante ale ISO (Organiza ia Interna ional de Standardizare) i orient rile din Codex Alimentarius.
M33.2. Prelevarea de probe bacteriologice în abatoarele i unit ile de produc ie a c rnii tocate i a preparatelor din carne, a c rnii separate mecanic i a c rnii
proaspete
N o r m e d e p r e l e v a r e a p r o b e l o r p e n t r u c a r c a s e l e d e b o v i n e , p o r c i n e , o v i n e , c a p r i n e i c a b a l i n e
Metodele destructive i nedestructive de prelevare de probe, selectarea zonelor pentru prelevarea de probe i normele pentru depozitarea i transportul probelor care urmeaz a fi utilizate sunt descrise în standardul ISO 17604.
La fiecare sesiune de prelevare de probe, acestea se preleveaz aleatoriu din cinci carcase. Zonele pentru prelevarea de probe se selecteaz inându-se seama de tehnologia de sacrificare utilizat în fiecare unitate.
Prelevarea de probe pentru analizele referitoare la enterobacterii i num rul de colonii aerobe se efectueaz din patru zone ale fiec rei carcase. Patru probe de esut reprezentând o suprafa total de 20 cm2 se preleveaz prin metoda
destructiv . În cazul în care se folose te metoda nedestructiv în acest scop, suprafa a de prelevare este de minimum 100 cm2 (50 cm2 pentru carcasele de rumeg toare mici) pentru fiecare zon de prelevare.
Prelevarea de probe pentru analizele referitoare la salmonel se efectueaz cu ajutorul metodei buretelui abraziv. Trebuie selectate suprafe e a c rorcontaminare este cea mai probabil . Suprafa a total de prelevare este de minimum 400 cm2.
În cazul în care probele sunt prelevate din diferite zone de prelevare ale carcasei, acestea sunt grupate înaintea examin rii.
R e g u l i d e p r e l e v a r e p e n t r u c a r c a s e l e d e p a s r e i p e n t r u c a r n e a p r o a s p t d e p a s r e
M4Abatoarele preleveaz carcase întregi de p s ri cu pielea de pe gât pentru analize de detectare a salmonelei. Unit ile de tran are i prelucrare, altele decât cele din vecin tatea unui abator care tran eaz i prelucreaz numai carnea primit de la acest abator, preleveaz , de asemenea, e antioane pentru analize de detectare a salmonelei. În cursul acestui proces, ele acord prioritate, în limita posibilit ilor,carcaselor întregi de pas re cu pielea de pe gât, dar trebuie s se asigure c sunt analizate i buc i de pui cu piele i/sau buc i de pui f r piele ori cu foarte pu ine por iuni cu piele, iar aceast alegere trebuie f cut pe baza evalu riiriscurilor.
M3Abatoarele trebuie s includ în planurile lor de prelevare carcase de pas reprovenite de la efective cu un statut necunoscut în privin a salmonelei sau cu un statut pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium.
În cazul în care se efectueaz teste pentru verificarea respect rii criteriului de igien a procedeelor precizat la rândul 2.1.5 din capitolul 2, în ceea ce prive tesalmonela din carcasele de pas re în abatoare, trebuie prelevat în mod aleatoriu piele de pe gât de la cel pu in 15 carcase de pas re dup r cirea lor în cursul fiec rei sesiuni de prelevare. Se preleveaz de la fiecare carcas de pas re o bucat de piele de pe gât de aproximativ 10 g. De fiecare dat , probele de piele de pe gât de la trei carcase de pas re din acela i efectiv de origine se grupeaz înaintea examin rii pentru a forma cinci probe finale de câte 25 g. Aceste probe se utilizeaz i pentru verificarea respect rii criteriului de siguran alimentar precizat la rândul 1.28 din capitolul 1.
M1
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 34
În cazul analizelor pentru detectarea salmonelei efectuate pe carnea proasp t de pas re alta decât carcasele de p s ri, se preleveaz cinci probe de cel pu in 25 g din acela i lot. Proba prelevat din buc i de pui cu piele trebuie s con in piele i o tran fin de mu chi superficial în cazul în care cantitatea de piele nu este
suficient pentru a forma un e antion. Proba prelevat din buc i de pui f r piele sau doar cu o cantitate redus de piele trebuie s con in una sau mai multe tran e fine de mu chi superficial în plus fa de orice piele prezent , pentru a ob ine un e antion suficient. Tran ele de carne se preleveaz astfel încât s se includ o suprafa cât mai mare a c rnii.
M3O r i e n t r i p e n t r u p r e l e v a r e a d e p r o b e
Orient ri mai detaliate privind prelevarea de probe de la carcase, în special în ceea ce prive te zonele de prelevare a probelor, pot fi incluse în ghidurile de bune practici men ionate la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004.
F r e c v e n e l e p r e l e v r i i d e p r o b e p e n t r u c a r c a s e , c a r n e t o c a t , p r e p a r a t e d i n c a r n e , c a r n e s e p a r a t m e c a n i c i
c a r n e p r o a s p t d e p a s r e
Operatorii din sectorul alimentar al abatoarelor sau unit ilor care produc carne tocat , preparate din carne, carne separat mecanic sau carne proasp t de pas repreleveaz probe pentru analizele microbiologice cel pu in o dat pe s pt mân .Ziua prelev rii de probe se modific în fiecare s pt mân , astfel încât s se preleveze probe în fiecare zi a s pt mânii.
În cazul prelev rii de probe din carne tocat i preparate din carne pentru analizele referitoare la E. coli i la num rul de colonii aerobe i al prelev riide probe din carcase pentru analizele referitoare la enterobacterii i la num rul de colonii aerobe, frecven a poate fi redus la o dat la dou s pt mâni, în cazul în care se ob in rezultate satisf c toare timp de ase s pt mâni consecutive.
Pentru prelevarea de probe din carne tocat , preparate din carne, carcase i carne proasp t de pas re pentru analizele referitoare la salmonel , frecven a poate fi redus la o dat la dou s pt mâni, în cazul în care se ob in rezultate satisfc toare timp de 30 de s pt mâni consecutive. Frecven a prelev rii de probe pentru salmonel poate fi redus i în cazul în care exist un program na ionalsau regional de control al salmonelei, iar programul respectiv cuprinde teste care înlocuiesc prelevarea de probe descris mai sus. Aceast frecven poate fi redusi mai mult în cazul în care programul na ional sau regional de control al
salmonelei demonstreaz c prevalen a salmonelei este sc zut la animalele cump rate de abator.
Cu toate acestea, în cazul în care acest lucru se justific în urma unei analize a riscurilor i este autorizat în consecin de autoritatea competent , abatoarele iunit ile mici care produc carne tocat , preparate din carne i carne proasp t de pas re în cantit i mici pot fi scutite de obliga ia de a respecta aceste frecven e de prelevare a probelor.
M43.3. Norme de e antionare pentru germeni
În sensul prezentei sec iuni, se va aplica defini ia pentru „lot” de la articolul 2 litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 208/2013.
A. N o r m e g e n e r a l e p e n t r u e a n t i o n a r e i t e s t a r e
1. Testarea preliminar a lotului de semin e
Operatorii din sectorul alimentar care produc germeni efectueaz o testare preliminar a unui e antion reprezentativ pentru toate loturile de semin e. Un e antionreprezentativ include cel pu in 0,5 % din greutatea lotului de semin e sub forma unor sube antioane de 50 g sau este selectat pe baza unei strategii de e antionarestructurate echivalente din punct de vedere statistic, verificate de c tre autoritatea competent .
În scopul efectu rii test rii preliminare, operatorul din sectorul alimentar trebuie s procedeze la germinarea semin elor din e antionul reprezentativ în acelea icondi ii ca i restul lotului de semin e destinate germin rii.
M4
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 35
2. E antionarea i testarea germenilor i a apelor de iriga ii uzate
Operatorii din sectorul alimentar care produc germeni preleveaz probe pentru analize microbiologice la stadiul în care probabilitatea de a g si E. coli produc toare de toxin Shiga (STEC) i Salmonella spp. este cea mai mare, în orice caz nu înainte de 48 de ore dup începutul procesului de germinare.
E antioanele de germeni sunt analizate conform cerin elor men ionate în rândurile 1.18 i 1.29 din capitolul 1.
Cu toate acestea, în cazul în care un operator din sectorul alimentar care produce germeni de ine un plan de e antionare, inclusiv proceduri de prelevare i puncte de prelevare a probelor de ape de iriga ii uzate, el poate înlocui cerin a de e antionare în conformitate cu planurile de e antionare stabilite în rândurile 1.18 i 1.29 din capitolul 1 cu analiza a cinci e antioane de 200 ml de apcare a fost folosit pentru irigarea germenilor.
În acest caz, cerin ele stabilite în rândurile 1.18 i 1.29 din capitolul 1 se aplic la analiza apei care a fost folosit pentru irigarea germenilor, cu limita de absen în 200 ml.
La testarea unui lot de semin e pentru prima dat , operatorii din sectorul alimentar pot introduce germeni pe pia doar în cazul în care rezultatele analizelor microbiologice sunt conforme cu cele stabilite în rândurile 1.18 i1.29 din capitolul 1 sau cu limita de absen în 200 ml în cazul în care se analizeaz apele de iriga ii uzate.
3. Frecven a e antion rii
Operatorii din sectorul alimentar care produc germeni preleveaz probe pentru o analiz microbiologic cel pu in o dat pe lun , la stadiul în care probabilitatea de a g si E. coli produc toare de toxin Shiga (STEC) i Salmonella spp. este cea mai mare, în orice caz nu înainte de 48 de ore dup începutul procesului de germinare.
B. D e r o g a r e d e l a t e s t a r e a p r e l i m i n a r a t u t u r o r l o t u r i l o r d e s e m i n e p r e v z u t e l a p u n c t u l A . 1 d i n p r e z e n t a s e c i u n e
În cazuri justificate pe baza urm toarelor condi ii i autorizate de c tre autoritatea competent , operatorii din sectorul alimentar care produc germeni pot fi scuti i de e antionarea stabilit la punctul A.1 din prezenta sec iune:
(a) autoritatea competent este mul umit de faptul c operatorul din sectorul alimentar pune în aplicare un sistem de gestionare a siguran ei alimentare în respectiva unitate, care poate include m suri în cadrul procesului de produc ie, care reduc riscul microbiologic; i
(b) datele istorice confirm faptul c , timp de cel pu in ase luni consecutive înainte de acordarea autoriza iei, toate loturile de diferite tipuri de germeni produse în unitate sunt conforme cu criteriile de siguran a produselor alimentare definite în rândurile 1.18 i 1.29 din capitolul 1.
M4
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 36
ANEXA II
Studiile men ionate la articolul 3 alineatul (2) includ:
— specifica iile pentru caracteristicile fizico-chimie ale produsului, cum ar fi pH- ul, aw, con inutul de sare, concentra ia conservan ilor i sistemul de ambalare, inând seama de condi iile de depozitare i prelucrare, de posibilit ile de
contaminare i de perioada de conservare prev zut , precum i
— consultarea literaturii tiin ifice disponibile i rezultatele cercet rilor privind caracteristicile dezvolt rii i supravie uirii microorganismelor în cauz .
Atunci când este necesar, operatorul din sectorul alimentar, pe baza studiilor men ionate anterior, realizeaz studii suplimentare care pot include:
— elaborarea de modele matematice predictive pentru produsele alimentare în cauz , utilizând factori critici de dezvoltare sau supravie uire pentru microorganismele în cauz din produs;
— teste care analizeaz capacitatea microorganismului în cauz , inoculat în mod adecvat, de a se dezvolta sau supravie ui în produs în diferite condi ii de depozitare care pot fi prev zute în mod rezonabil;
— studii de evaluare a dezvolt rii i supravie uirii microorganismelor în cauzcare pot fi prezente în produs în perioada de conservare în condi ii de distribu ie, depozitare i utilizare care pot fi prev zute în mod rezonabil.
Studiile men ionate anterior in seama de variabilitatea inerent a produsului, a microorganismelor în cauz i a condi iilor de prelucrare i depozitare.
B
2005R2073 — RO — 01.06.2014 — 005.001 — 37