5/24/2018 baze de date.pdf
1/63
Baze de date
Universitatea OVIDIUS ConstanaDepartamentul ID-IFRFacultatea Stiine EconomiceSpecializarea Finane Bnci
Forma de nvmnt IDAnul de studiu 1Semestrul 2Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010
Caiet de Studiu Individualpentru
Baze de date
Coordonator disciplin: Lect. drd. Jeflea Victor
5/24/2018 baze de date.pdf
2/63
Baze de date
BAZE DE DATE
CUPRINS
Unitatede
nvare
1
2
3
4
5
Titlul
INTRODUCERE
TABELE ACCESS1.1. Familiarizarea cu mediul Access;1.2. ntelegerea primelor noiuni teoretice: baz de date, tabele,
nregistrri, cmpuri, structuri de tabele;
1.3. Definirea primelor structuri de tabele.CHEIE PRIMAR, CHEIE EXTERN, RELAII
INTERTABELARE2.1.Intelegerea notiunilor de cheie externa, relatii intre tabele, tabele
master, tabele detail;2.2.Definirea structurilor tabelelor din baza de date IMOBILIARE;2.3.Crearea relatiilor intre tabele.
FORMULARE ACCESS
3.1.Proiectarea de formulare;3.2.Proiectarea de formulare cu subformular;
INTEROGRI4.1. Proiectarea unor interogri de selecie;4.2.Proiectarea unor interogri de tip Make Table;4.3. Proiectarea unor interogri de tip Update Query;4.4.Proiectarea unor interogri de tip Delete;4.5. Proiectarea unor interogri de tip Append ;4.6.Proiectarea unor interogri de tip CrossTab
INTEROGRI SQL5.1.Proiectarea unor interogri de selecie n SQL5.2.Proiectarea unor interogri de tip Make Table n SQL5.3.Proiectarea unor interogri de tip Update Query n5.4.Proiectarea unor interogri de tip Delete n SQL5.5.Proiectarea unor interogri de tip Append n SQL
Pagina
1
4
10
17
23
36
5/24/2018 baze de date.pdf
3/63
Baze de date
6
7
MACROURI6.1.Proiectarea unor macro-uri pentru operaiuni asupra obiectelor
bazei de date (tabele i formulare);6.2.Proiectarea unor macro-uri care se lanseaz la apariia unor
evenimente;
6.3.Ataarea unor macro-uri la butoane n cadrul formularelor.VISUAL BASIC PENTRU APLICAII (VBA)7.1.Utilizarea obiectelor DAO pentru crearea tabelelor;7.2.Utilizarea obiectelor DAO pentru cutarea unor informaii n
tabele;7.3.Utilizarea obiectelor DAO pentru actualizarea tabelelor.
BIBLIOGRAFIE
45
53
63
5/24/2018 baze de date.pdf
4/63
Baze de date
Unitatea de nvare Nr. 1
Tabele ACCESS
CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 1
1.4. Familiarizarea cu mediul Access;1.5. ntelegerea primelor noiuni teoretice: baz de date, tabele, nregistrri,
cmpuri, structuri de tabele;1.6. Definirea primelor structuri de tabele.
Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare
5/24/2018 baze de date.pdf
5/63
Baze de date
Crearea tabelelor ACCESS
Cel mai raspindit procedeu de creere a unui tablou intr-o baza de date printre cele trei
mentionate mai sus, precum: in design view using wizard prin introducerea directa a datelor, similar unei foi de calcul Excel,
este cel in design view, pe care vom incerca sa-l explicam in detaliu in cele ce urmeaza.
O tabela ACCESS in design view are doua parti:
(i) partea superioara care contine numele cimpului (lungime mai mare de 64 de caractere,incluzind si spatile dintre acestea) cit si tipul de date utilizat (text, number, date/time,memo, autonumber, yes/no, currency, OLE object, hyperlink, lookup wizard)
(ii) partea inferioara care contine proprietatile cimpurilorDeci de fiecare data cind creem un tabel in design view trebuie sa specificam proprietatile tabeluluicit al cimpurilor sale. Proprietatile tabelelelor din ACCESS se aplica tabelului in mod global,introducerea acestora fiind optionala. Pentru specificarea acestor proprietati vom executa un clic pebutonul Proprietati de pe bara cu instrumente in modul de afisare Table Design. Drept efect peecran va apare o fereastra cu cele 10 proprietati ale tabelului creat anterior, Date personale,precum cea din figura 1.1.
Figura 1.1. Fereastra Table Properties pentru tabelul Date personale
5/24/2018 baze de date.pdf
6/63
Baze de date
Vom descrie pe scurt semnificatia fiecareia din cele zece proprietati:
Description: descriere sumara sub forma de text a scopului tabelului (optional) Validation Rule: o expresie (formula) ce stabileste regulile de integritate a domeniului
pentru mai multe cimpuri ale unui tabel (optional). Regula de validare introdusa se aplicatuturor cimpurilor din tabel.
Validation text: specifica textul din caseta de mesaje care va fii afisata in cazul incalcariiuneia din regulile de validare a tabelului (optional)
Filter: specifica o conditie care trebuie aplicata tabelului la deschiderea acestuia, limitindnumarul inregistrarilor pe baza unor criterii de selectie indicate de utilizator (optional)
Order By: specifica ordinea de sortare care trebuie aplicata unui tabel, ori de cite ori estedeschis, inregistrarile fiind afistae in ordinea cheii primare, in cazul in care aceasta exista(optional)
Subdatasheet Name: este o noua facilitate introdusa de ACCESS-2000, care determinaoportunitatea si modul de afisare a datelor din inregistrarile inrudite in foile secundare.Valoare prestabilita (by default) este [Auto], care aduaga in mod automat foi de date
secundare pentru inregistrarile legate din tabele inrudite, pe cind valoarea [None]dezactiveaza foile de date secundare (optional). Link Child Fields: specifica denumirea cimpului legat din tabelul inrudit (subordonat) ale
carei inregistrari apar in foaia de date secundare, fiind conditionat de aplicarea optiuniiSubdatasheet Name (optional).
Link Master Fields: specifica denumirea cimpului de legatura din tabelul foii superioaresau al foii de date secundare, fiind conditionat de aplicarea optiunii Subdatasheet Name(optional).
Subdatasheet Height: specifica inaltimea maxima a foii de date secundare, fiindconditionat de aplicarea optiunii Subdatasheet Name. Valoarea prestabilita este 0 si permiteafisarea tuturor inregistrarilor inrudite din foaia de date secundare (optional).
Subdatasheet Expanded: controleaza aspectul initial al foii de date secundare, fiindconditionata de aplicarea optiunii Subdatasheet Name. Selectia valorii [Yes] are drepteffect deschiderea foii de date cu toate foile de date secundare deschise (optional).ACCESS 2000 are o ferestra Indexes pentru specificarea cheii principale si a tuturorindexurilor tabelului. Pentru selectarea cheii primare executam un clic pe Primary Key depe bara cu instrumente. Este posibila uneori extinderea cheii principale pe mai multecimpuri, situatie in care spunem ca tabelul are o cheie compusa.
Proprietatile care trebuiesc precizate in reteaua Table Design pentru fiecare cimp sint:
Field Name: Specifica denumirea cimpului din prima coloana a tabelului. Denumireacimpurilor nu poate depasi 64 de caractere, impreuna cu spatiile si semnele de punctuatieinglobate, cu exceptia punctelor (.), a semnelor de exclamatie (!) si a parantezelor drepte([]). Fiecare cimp va avea un nume unic in tabela, iar asignarea lui este obligatorie pentruidentificare.
Data Type: specifica unul din urmatoarele tipuri de valoare ce se ataseaza in cea de-a douacoloana fiecarui cimp definit in prima coloana a tabelei:
5/24/2018 baze de date.pdf
7/63
Baze de date
o Text : este valoarea prestabilita fiecarui cimp din tabela, reprezentind oricecombinatie de litere si numere de lungime maxima 255 caractere per fiecareinregistrare
o Memo: este de tip text care memoreaza pina la 64.000 caractereo Number: spcifica orice numar ce poate fii memorato
Date/Time: specifica data (ziua/luna/an), timpul sau o combinatie a celor douao Currency: specifica valoarea monedei care poate fii setata, intr-un format care
include semnul dolarului ($) ca parte de inceput, numarul corect de zecimale,precum si pozitia virgulei in cazul formatului de reprezentare englezesc
o AutoNumber: specifica un numar intreg unic asignat automat fiecarei inregistrari inmomentul creerii acesteia
o Yes/No: specifica o valoare logica, binara de tipul True/False, Yes/No, ori On/Offo OLE Object (Object Linking and Embedding): specifica un sunet, desen, ori alt
obiect precum un document Word, foaie de calcul Excel, etc., care este creat in altprogram (embed object)
o Hyperlink: specifica o legatura (link) a bazei de date cu un anume site al Internetului,Intranetului sau o alta locatie din interiorul aceleiasi baze de date. Datele sintreprezentate printr-un sir de caractere compus din unul pina la patru subsiruri decaractere separate intre ele prin semnul pound (#):
Test de autoevaluareA 1. Gestiune personalA 1.1.1 Crearea bazei de date Gestiune PersonalBaza de date, cu numele Gestiune personal, va fi salvat pe calea C:\STUDENTI\AN
2\GRUPA 2xx\Nume_student.
A 1.1.2Crearea tabelului PERSONALPentru crearea unui tabel se apas butonulNew, apoi se alege optiuneaDesign View,OK. n urma acestor aciuni va apare fereastra Table. Se vor introduce numelecmpurilor, tipul de date asociat cmpurilor respective, proprietile cmpurilorrespective conform tabelului de mai jos:
FieldName
Data Type FieldSize /Format
DecimalPlaces
Vali-
dationRule
Lookup Obs
5/24/2018 baze de date.pdf
8/63
Baze de date
Marca Autonumber Cheieprimara
Nume siprenume
Text 40
Adresa Text 30
Starecivila
Text 15 Lista de valori:
Casatorit;Necasatorit;Divortat;Vaduv
Vechime Number Integer >=0
Codfunctie
Number Integer >0
Cod sectie Number Integer >0
Salariuincadrare
Currency Currency 0 >0
Se salveaz tabelul cu numele Personal.A 1.1.3Crearea tabelului FunciiTabelul Funcii va avea structura din tabelul de mai jos:
FieldName
Data Type FieldSize /Format
DecimalPlaces
Vali-
dationRule
Lookup Obs
Codfunctie
Number Integer >0 Cheieprimara
Denumirefunctie
Text 20
5/24/2018 baze de date.pdf
9/63
Baze de date
Se salveaz tabelul cu numele Functii.
A 1.1.4Crearea tabelului SeciiTabelul Secii va avea structura din tabelul de mai jos:
FieldName
Data Type FieldSize /Format
DecimalPlaces
Vali-
dationRule
Lookup Obs
Cod sectie Number Integer >0 Cheieprimara
Denumiresectie
Text 20
Se salveaz tabelul cu numele Sectii.
A 1.1.5 Crearea tabelului PrezenaTabelul Prezen va avea structura din tabelul de mai jos:
Field Name Data Type Field Size/ Format
DecimalPlaces
Vali-
dationRule
Lookup Obs
Marca Number LongInteger
>0
Ore efectuate Number Integer >0
Tarif /Ora Currency Currency >0
Se salveaz tabelul cu numele Prezenta
5/24/2018 baze de date.pdf
10/63
Baze de date
Unitatea de nvare Nr. 2
Cheie primar, cheie extern, relaii intertabelare
CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 2
2.1.Intelegerea notiunilor de cheie externa, relatii intre tabele, tabele master,tabele detail;
2.2.Definirea structurilor tabelelor din baza de date IMOBILIARE;2.3.Crearea relatiilor intre tabele.
Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare
5/24/2018 baze de date.pdf
11/63
Baze de date
Pentru a evita duplicarea informatiei intr-o baza de date prin repetarea unor cimpuriin mai mult de o tabela, ACCESS gaseste o modalitate simpla prin stabilirea unorrelatii (maps) care leaga toate aceste cimpuri din tabele diferite impreuna.
Pentru setarea unei baze de date relationale vom parcurge urmatoarele etape:
Pasul 1: Clic butonul Relationships din bara de meniu Tools
Pasul 2: Din fereastra Show Table clic pe butonul Show Table, double clic pe numele tabelelor pecare dorim sa le includem in relatii, clic pe butonul Add iar dupa ce terminam de adaugat toateaceste tabele care ne intereseaza clic Close, dupa cum putem observa din figura2.1.
Pasul 3: Pentru a lega cimpurile celor doua tabele intre ele vom trage oricare dintre cimpurileprimei tabele pina il suprapunem pe unul din cimpurile celei de-a doua tabele si vom relaxa mouse-ul. Va apare in acest moment pe ecran o ferestra de dialog Edit Relationships. In acesta fereastra
vom selecta diferite cimpuri daca este necesar si vom selecta o optiune din Enforce ReferentialIntegrity daca este necesar. Aceste optiuni permit ACCESS-ului sa realizeze actualizarea automataa tabelelor de referinta in cazul unor modificari de inregistrari in una din aceste tabele. Activeazacasuta (check box) Enforce Referential Integrity pentru a ne asigura ca relatiile sint valide sidatele nu sint accidental sterse cind datele sint adaugate, editate, sau sterse. Clic Create pentru acrea legatura (link) dintre cele doua tabele. Din acest moment o linie de interconexiune intre celedoua tabele va apare, dupa cum observam in figurile 2.2-2.3.
Figura 2.1.: Show Table-Relatii intre tabelele Date personale si Angajat ale aceleiasi baze de datedata1
5/24/2018 baze de date.pdf
12/63
Baze de date
Foaia de date (datasheet) a tabelei relationale va furniza indicatori de extindere (expand) saucontractie (collapse) pentru a permite visualizarea foilor secundare (subdatasheets) ce contininformatii comune (matching information) din alte tabele. In exemplul nostru baza de date dintabelul Angajat a fost legata cu baza de date din tabelul Date personale, cele doua putind fii
visualizate simultan folosind facilitatile furnizate de extindere (expand). Pentru a extinde saucontracta toate foile secundare impreuna vom utiliza Format|Subdatasheet|Expand All oriCollapse All din bara de meniu.
Figura. 2.2: Edit Relationships intre tabelul Angajat si tabelul date personale
Figura 2. 3: Legatura (link) dintre tabelul Angajat si tabelul Date personale ale aceleiasi baza dedate data1
5/24/2018 baze de date.pdf
13/63
Baze de date
Test de autoevaluare
A 2.1.1 Crearea bazei de date Imobiliare
Baza de date, cu numele Imobiliare , va fi salvat pe calea C:\STUDENTI\AN2\GRUPA 2xx\Nume_student.
A 2.1.2. Crearea tabelului Proprietari
Tabelul Proprietari va avea structura din tabelul de mai jos:
FieldName
Data Type FieldSize /
Format
DecimalPlaces
Vali-
dationRule
Lookup Obs
Numarproprietar
Number Integer >0 Cheieprimara
Numeproprietar
Text 40
Adresaproprietar
Text 30
Telefonproprietar
Text 10
A 2.1.3 Crearea tabelului Ageni
Tabelul Ageni va avea structura din tabelul de mai jos:
FieldName
Data Type FieldSize /Format
DecimalPlaces
Vali-
dationRule
Lookup Obs
Numaragent
Number Integer >0 Cheieprimara
5/24/2018 baze de date.pdf
14/63
Baze de date
Numeagent
Text 40
Adresa
agent
Text 30
Telefonagent
Text 10
A 2.1.4 Crearea tabelului Imobile
Tabelul Imobile va avea structura din tabelul de mai jos:
FieldName
Data Type FieldSize /Format
DecimalPlaces
Vali-
dation Rule
Lookup Obs
Numarimobil
Number Integer >0 Cheieprimara
Numarproprietar
Number Integer >0 TabelPROPRIETARI
Cheieexterna
Numaragent
Number Integer >0 Tabel AGENTI Cheieexterna
Localitate Text 20
Zona Text 15 Lista de valori:zona0;zona1;zona2
Tipimobil
Text 10 Lista de valori:garsoniera;apartament;casa
Camere Number Byte >0
Adresaimobil
Text 30
5/24/2018 baze de date.pdf
15/63
Baze de date
Pretsolicitat
Currency Currency 0 >0
Pret
vanzare
Currency Currency 0 >=0
Datavanzare
Date/Time ShortDate
>#01/01/02#
Pentru definirea cheilor externe(Numr proprietar i Numr agent):
se apas etichetaLookup;pe liniaDisplay Controlse alege opiuneaList Box;pe liniaRow Source Typese alege opiunea Table/Query(este opiunea implicit);pe liniaRow Sourcese selecteaz tabelul master (care trebuie pus nLookup) .
A.2.1.5. Crearea relaiilor dintre tabele
Crearea relaiilor ntre tabele se face n dou etape:
Etapa 1Definirea cheilor primare din tabelele master si a cheilor externe din tabeleledetail.Etapa 2Crearea propriu zis a relaiilor dintre tabele.
Etapa 1 a fost realizata cnd s-au definit structurile tabelelor.
Pentru realizarea etapei 2 se va utiliza instrumentulRelationship. Legtura se face ntre tabelulmaster i tabelul detail pe cmpul care este cheie primar n master i cheie extern n tabeluldetail.
Legturile dintre tabelele bazei de date sunt reprezentate grafic mai jos:
5/24/2018 baze de date.pdf
16/63
Baze de date
Crearea relaiilor utiliznd Relationship se va face parcurgnd etapele:
Se apas butonulRelationship; Se selecteaz toate cele trei tabele i se apas pe butonul Add. Cele trei tabele apar pe
fundalul ferestreiRelationships. Apoi se apasa pe butonul Close. Pentru a face prima legatur, dintre tabelul Proprietarii tabelul Imobile, se ia campul
Nrproprietardin tabelulProprietarisi cu tehnica drag and drop se trece peste campulNr proprietar din tabelulImobile.
Se bifeaz butoanele de validareEnforce Referential Integrity, Cascade Update RelatedFields, Cascade Delete Related Records, apoi se apas pe butonul Create.
Se procedeaz la fel i pentru legtura dintre tabelele Ageni i Imobile. Se nchide fereastra Relationships i se salveaz nainte de nchidere.
5/24/2018 baze de date.pdf
17/63
Baze de date
Unitatea de nvare Nr. 3
Formulare ACCESSCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 3
3.2.Proiectarea de formulare;3.2.Proiectarea de formulare cu subformular;
Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare
5/24/2018 baze de date.pdf
18/63
Baze de date
Editarea Formelor
In cazul modificarii unei forme in Design View urmatoarele elemente s-ar puteadovedi benefice atit pentru conceptor cit si pentru utilizator:
Grid lines Prestabileste o serie de linii si puncte in Design View Form pentru a facilitaalinierea cimpurilor din tabela. Pentru a bascula (toggle) aceasta caracteristica selectamView|Grid din bara de meniu.
Snap to Grid- Selectam Format|Snap to Grid pentru alinierea formei obiectelor cu gridulpentru alinierea cu usurinta a obiectelor formei sau dezactivam (uncheck) aceastacaracteristica pentru a permite obiectelor sa fie mobile printre liniile de grid si puncte.
Resizing Objects Permite redimensionarea obiectelor formei respective cu ajutorul mouse-ului.
Change form object type Permite schimbarea tipului de obiect al formei fara a fii necesaracreerea unei noi forme, prin executarea unui dreapta clic cu mouse-ul asupra obiectului
respectiv urmata de selectia Change To si apoi reselectarea noului tip de obiect valabildin lista afisata in fereastra. Label/object alignment Fiecare obiect al formei precum si eticheta sa sint limitate si se
deplaseaza impreuna ori de cite ori unul din ele este deplasat cu mouse-ul. Prin urmarepentru a schimba pozitia obiectului si a etichetei sale in raport unul cu celalalt mai intiipozitionam mouse-ul deasupra obiectului in coltul sting, executam un clic asupra sa si-ltragem in pozitia dorita.
Tab order Altereaza ordinea obiectelor formei prin selectarea View|Tab Order...din barade meniu.
Form Appearance Schimba culoarea de fond a formei prin executarea unui clic pebutonul Fill/Back Color de pe bara de instrumente de formatare. Putem schimba culoarea
fiecarui obiect individual al formei prin suprailuminarea obiectului si selectarea unei culoridin paleta de culori Font/Fore Color a barei de instrumente de formatare. Fontul simarimea sa, efectul, alinierea, bordarea obiectelor precum si efectele speciale pot fiimodificate folosind bara de instrumente de formatare.
5/24/2018 baze de date.pdf
19/63
Baze de date
Test de autoevaluare
A.3.1 Desfurarea lucrriiA3.1.1 Formulare simple
1. S se elaboreze un formular pentru introducerea datelor n tabelulPROPRIETARI. Cu ajutorul acestui formular s se introduc urmtoarele date:Nr
proprietarNumeproprietar
Adresa proprietar Telefonproprietar
10 Ivanciu Adriana Constanta, Str. Tractorului nr. 1 0241690915
11 Daescu Daniel Bucuresti, Str. Castanilor nr. 26,Bl. A5, Ap 4
0217543175
12 Ciulei Anghel Iasi, Str. Razboieni nr. 58, Bl.DV12, Ap. 25
0232334015
13 Ismail Aihan Galati, Str. Universitatii nr. 75 0236445098
14 Motoc Elisabeta Iasi, Str. Eminescu nr. 55, Bl.E4, Ap. 3
0232340123
15 Omer Abidin Constanta, Str. Eliberarii nr. 10 0241653308
16 Paunescu Ionel Constanta, Str. Iasomiei nr. 33,
Bl. ID9, Ap. 9
0241631542
17 Peicu Aurelia Bucuresti, Str. Arcului nr. 23, Bl.7A, Ap. 43
0217683558
18 UriasuConstantin
Bucuresti, Str. Razoare nr. 60,Bl. S2, Ap. 31
0216889054
19 GeorgescuMihai
Constanta, Str. Nicolae Iorga nr.34
0241554489
20 UngureanuMarius Constanta, Str. Unirii nr. 187 0241678542
21 Ionescu Maria Constanta, Str. Mircea cel Batrannr. 23
0241653341
5/24/2018 baze de date.pdf
20/63
Baze de date
2. S se elaboreze un formular pentru introducerea datelor n tabelul AGENTI. Cu ajutorulacestui formular s se introduca urmtoarele date:
Numaragent
Nume agent Adresa agent Telefon agent
1501 PrisacaruConstantin
Constanta, Bd. Lapusneanu nr. 32,Bl. LS2, Ap. 14
0241580648
1502 ManeaNicolae
Constanta, Bd. Mamaia nr. 185 0241648523
1503 GodeanuMaria
Constanta, Str. Poporului nr. 79 0722586941
A 3.1.2 Formular cu subformular1. Sa se elaboreze un formular cu subformular pentru tabelele AGENTI si IMOBILE. Cu
ajutorul acestora sa se introduca urmatoarele imobile :
umar
imobil
Nr.proprietar
Numaragent
Localitate
Zona
Tipimobil
Camere
Adresa
imobil
Pretsolicitat
Pretvanzare
Datavanzare
5500
10 1502
Constanta
Zona 1
Apart.
3 Str. Marastinr. 56
$25.000 $25.000 16.02.2003
5501
10 1502
Constanta
Zona 0
Gars. 1 Str. I.G.Duca nr. 35
$18.000 $16.500 25.09.2003
5502
12 1503
Constanta
Zona 0
Casa 5 Str. Mirceacel Batrannr. 77
$45.000 $0
5503
15 1501
Bucuresti
Zona 0
Apart.
3 Bd.Magheru nr.
44
$55.000 $53.000 30.10.2003
5504
19 1501
Constanta
Zona 1
Apart.
4 Bd.Ferdinandnr. 10
$25.000 $25.000 20.12.2002
5/24/2018 baze de date.pdf
21/63
Baze de date
5505
11 1501
Bucuresti
Zona 2
Apart.
2 str. DrumulTaberei nr.129
$23.000 $0
5506 17 1502 Bucuresti Zona 1 Gars. 1 Str. TepesVoda nr. 12 $14.000 $12.900 20.11.2002
5507
18 1502
Bucuresti
Zona 0
Gars. 1 Str. GeorgeCosbuc nr.23
$18.000 $17.850 25.01.2003
5508
12 1503
Iasi Zona 2
Casa 5 Str. Uniriinr. 20
$21.000 $21.000 19.04.2003
umar
imobil
Nr.proprietar
Numaragent
Localitate
Zona
Tipimobil
Camere
Adresa
imobil
Pretsolicitat
Pretvanzare
Datavanzare
5509
14 1503
Iasi Zona 1
Garsoniera
1 Str. VlaicuVoda nr. 9
$13.000
$12.500
29.08.2003
5510
16 1501
Constanta
Zona 2
Apartament
3 Str. Viilornr. 43
$18.000
14.500 19.05.2003
5511
16 1501
Constanta
Zona 1
Apartament
2 Bd.Lapusneanu nr. 56
$16.000
$0
5512
13 1503
Galati Zona 1
Apartament
3 Str.Universitatii nr. 75
$21.000
$0
5513
13 1503
Constanta
Zona 2
Casa 3 Str. Albanr. 47
$26.000
$0
5514
20 1502
Constanta
Zona 1
Apartament
3 Constanta,Str. Uniriinr. 187
$30.000
$0
5/24/2018 baze de date.pdf
22/63
Baze de date
5515
21 1502
Constanta
Zona 1
Casa 3 Constanta,Str.Mircea celBatran nr.
23
$34.000
$0
2. Sa se inchida formularul. Apoi sa se introduca urmatorii proprietari :
Numar
ro
rieta
Nume
proprieta
r
Adresa
proprieta
r
Telefon
proprieta
r
22 VasilescuGeorge
Eforie Nord, Str. Constanta nr. 12 0745687123
23 Adam Anamaria Mangalia, Str. Saturn nr. 32, Bl. CS9,Ap. 43
0788953641
3. Apoi sa se introduca agentul cu numarul 1504, Albu Andrei domiciliat in Mangalia, Bd.Libertatii nr. 43 si numrul de telefon 342657
4. S se introduc cele dou imobile din tabelul de mai jos.
Numar
imobil
Numar
proprie-
Nu-mar
agent
Localitat
e Zona
Tipimobil
Camere
Adresa
imobil
Pret
solicitat
Pret
vanzare
Data
vanzare
5516 22 1504 EforieNord
Zona1
Casa 6 Str.Constantanr. 12
$55.000 $0
5517 23 1504 Mangalia Zona0
Apartament 2 Str.Saturn nr.32, Bl.CS9
$18.500 $0
OBS) Att agentul , ct i imobilul se vor introduce cu ajutorul formularului cu subformular.
5/24/2018 baze de date.pdf
23/63
Baze de date
Unitatea de nvare Nr. 4
InterogriCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 4
4.1. Proiectarea unor interogri de selecie;4.2. Proiectarea unor interogri de tip Make Table;4.3. Proiectarea unor interogri de tip Update Query;4.4. Proiectarea unor interogri de tip Delete;4.5. Proiectarea unor interogri de tip Append ;4.6. Proiectarea unor interogri de tip CrossTab
Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare
5/24/2018 baze de date.pdf
24/63
Baze de date
Query By Examples (QBE) si Structured Query Language (SQL) sunt limbajeindustriale standard pentru manipularea si extragerea datelor din bazele de daterelationale. Ambele limbaje sint la fel de bine cunoscute in lumea informaticii si cumici exceptii sunt complet interschimbabile, astfel incit se poate trece usor dintr-un
limbaj in celalat printr-un singur click al mouseului. Avantajul limbajului QBEeste acela de a fi unlimbaj grafic, mai atractiv si mult mai usor de utilizat. El lucreaza la nivelul tabelelor de interogare(dynaseturi) in Design View. Avantajul limbajului structurat SQLeste acela de a fi cistigat foartemult in popularitate in ultimul timp, fiind adoptat ca un limbaj universal in lumea bazelor de daterelationale. Daca intelegem bine conceptele pe care se bazeaza filozofia celor doua limbaje, precumPROJECTION, SELECTION, SORT, JOIN, siCALCULATED FIELD,vom fi capabili samanipulam cu aceeeasi usurinta ambele limbaje. De fapt, in ACCESS vom putea comuta dintr-unlimbaj in altul in cadrul unei tabele de interogare printr-un simplu click al mouseului. Formatulgrafic al dynasetului utilizat in Design View poate fi in mod egal supranumit QBE View.Bineinteles ca Microsoft utilizeaza in continuare denumirea consacrata de QBE din ratiuni lesne de
inteles, atita timp cit acest limbaj a fost inventat de IBM si conceput ca o simpla metoda bazata petext pentru introducerea formulelor de interogare. Cea de-a doua generatie de QBEdevinecunoscuta sub numele de Graphical QBEdeoarece utilizeaza o interfata tabelara grafica, similaracelei utilizate azi de Microsoft. Pentru a intelege mai bine filozofia unui astfel de limbaj vom incercasa aplicam toate conceptele de baza ale acestuia pe structura a o serie de tabele printre careClientiTab, ProduseTab siMagazineTab createin baza de date C:\ tutorial1.mdb, prezentate infigurile 4.1- 4.3.
Figura 4.1: Strucutra tabelului ClientiTab
Figura 4.2: Structura tabelului ProduseTab
5/24/2018 baze de date.pdf
25/63
Baze de date
Figura 4.3: Tabelul MagazineTab
De fapt un QBE nu este altceva decit o interogatie pe baza criteriilor de sortare si operatorilorrelationali introdusi direct pe interfata grafica reprezentata in figura 4.4.
Figura 4.4: Interfata grafica a unei interogatii
Spre exemplu, daca din tabelul MagazineTabdorim sa cream o interogare MagazineQuery care sacontina doar primele trei cimpuri (MagazinID, Statut, TotalVinzari) vom utiliza interfata grafica dinfigura 4.5:
5/24/2018 baze de date.pdf
26/63
Baze de date
Figura 4.5: Interfata grafica pentru interogarea MagazineQuery
Rezultatul executiei prin apasarea butonului RUN din bara de meniu Query este cel prezentat infigura 4.6.
Figura 4.6:Rezultatul executiei actiunii de selectie de pe interfata grafica MagazineQuery
5/24/2018 baze de date.pdf
27/63
Baze de date
Daca executam un click pe optiunea SQL View din meniul File (vizibil in partea stinga sus ainterogatiei MagazineQuery vom obtine echivalentul SQL al interfetei grafice QBE,prezentat infigura 4.7:
Figura 4.7: Echivalentul SQL al unei interfete grafice QBE
Aceasta trecere de la o interfata grafica QBEla echivalentul sau SQL este bidirectionala. Deciputem trece cu aceeasi usurinta de la fereastra editor SQL la echivalentul sau QBE printr-unsimplu click pe Design View din meniul File (vizibil in partea stinga sus a interfetei grafice), dupacum putea vedea in figura 4.8.
5/24/2018 baze de date.pdf
28/63
Baze de date
Figura 4.8: QBE-echivalentul ferestrei editor SQL
Test de autoevaluare
A.4.1.1. Interogri de selecie simple
1. S se creeze o interogare care s afieze lista localitilor n care au fostscoase imobile la vnzare.
2. S se modifice interogarea de mai sus astfel nct s afieze doar localitile n care existimobile nevndute.
Linia FIELD Linia TABLE Linia SHOW LiniaCRITERIA
Localitate IMOBILE
Pret vanzare IMOBILE =0
Linia FIELD Linia TABLE Linia SHOW
Localitate IMOBILE
5/24/2018 baze de date.pdf
29/63
Baze de date
sau :
LiniaFIELD Linia TABLE Linia SHOW LiniaCRITERIA
Localitate IMOBILE
Datavanzare
IMOBILE Is Null
3. S se proiecteze o interogare care s afieze imobilele vndute ncepnd din 01.08.2003pn la data de astzi.LiniaFIELD
Linia TABLE Linia SHOW Linia CRITERIA
Numarimobil
IMOBILE
Localitate IMOBILE
Zona IMOBILE
Tip imobil IMOBILE
Camere IMOBILE
Datavanzare
IMOBILE >=#01/08/2003#
4. S se proiecteze o interogare care s afieze imobilele nevndute (Numar imobil,Localitate, Zona, Adresa, Tip imobil, Camere, Pret solicitat). Este nevoie de un cmp
care s nu fie afiat dar n care s se scrie criteriul de selecie.5. S se proiecteze o interogare care s afieze toi proprietarii din baza de date (Nume
proprietar, Adresa proprietar, Telefon proprietar).
6. Sa se proiecteze o interogare care s afieze oferta pentru imobilele din Constana dinzona 0 (Tip imobil, Camere, Adresa imobil, Pret solicitat).
7. S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzarile din 2003.
5/24/2018 baze de date.pdf
30/63
Baze de date
8. S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile dintre 01.05.2003 i30.09.2003 .
9. S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile din Constana.10.S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile realizate de agentul imobiliar
Manea.11.S se proiecteze o interogare care s afieze toate proprietile din Bucureti , zona 0.12.S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile din Constana, realizate de
agentul imobiliar Priscaru Constantin n 2002.
A.4.2.1 Interogri de selecie cu sintetizarea datelor
1. S se proiecteze o interogare care s afieze cte imobile a vndut fiecare agent.FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA
Numar agent IMOBILE Group by
Nume agent AGENTI Group by
Vanzariefectuate:Numar imobil
IMOBILE Count
Pret vanzare IMOBILE Where 0
2. S se proiecteze o interogare care s afieze cte imobile are fiecare proprietar.FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA
Numarproprietar
IMOBILE Group by
Numeproprietar
PROPRIETARI
Group by
Numarimobile:Numarimobil
IMOBILE Count
Data vanzare IMOBILE Where Is Null
5/24/2018 baze de date.pdf
31/63
Baze de date
3. S se proiecteze o interogare care s afieze toi agenii care au efectuat mai mult de otranzactie.
FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA
Numar agent IMOBILE Group by
Nume agent AGENTI Group by
Vanzariefectuate:Numar imobil
IMOBILE Count >1
Pret vanzare IMOBILE Where 0
4. S se proiecteze o interogare care s afieze toi agenii care au efectuat cel puin treitranzacii n anul care a trecut.
FIELD TABLE TOTAL CRITERIA
Numar agent IMOBILE Group by
Nume agent AGENTI Group by
Vanzariefectuate:Numar imobil
IMOBILE Count >=3
Year([Data vanzare]) IMOBILE Where =Year(Date())-1
5. S se proiecteze o interogare care s afieze toi agenii care nu au vndut nimic n ultimalun (Data vanzare< Date()-30 Or Is Null).
FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA
Numar agent IMOBILE Group by
Nume agent AGENTI Group by
Data vanzare IMOBILE Max
5/24/2018 baze de date.pdf
32/63
Baze de date
6. S se proiecteze o interogare care s calculeze preul mediu solicitat pe apartament, nfuncie de localitatea i zona n care este situat imobilul.
FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA
Localitate IMOBILE Group by
Zona IMOBILE Group by
Pret mediu;Pretsolicitat
IMOBILE Avg
Tip imobil IMOBILE Where Apartament
7. Sa se proiecteze o interogare care sa calculeze pretul de vanzare mediu pentru fiecare tipde imobil, in functie de localitatea in care este situat imobilul.
8. Sa se proiecteze o interogare care sa afiseze lista descrescatoare cu sarcinile fiecaruiagent (cate imobile mai are de vandut).
FIELD TABLE TOTAL SORT CRITERIA
Numar agent IMOBILE Group by
Nume agent AGENTI Group by
Sarcini:Numarimobil
IMOBILE Count Descending
Data vanzare IMOBILE Where Is Null
9. S se proiecteze o interogare care s afieze suma vnzrilor n luna curent pe fiecareagent (n ordine crescatoare).
FIELD TABLE TOTAL SORT CRITERIA
Numar agent IMOBILE Groupby
Nume agent AGENTI Groupby
5/24/2018 baze de date.pdf
33/63
Baze de date
Suma vanzari:Pretvanzare
IMOBILE Sum Ascending
Month([Data vanzare]) Where Month(Da
te())
A.4.3.1. Make Table Query
1. S se proiecteze o interogare care s creeze un nou tabel Agenti_A, carecuprinde cmpurile numar agent, nume agent, telefon agent, pentru toi agenii alecror nume ncep cu litera A .
2. S se proiecteze o interogare care s creeze un nou tabel COMISION,care cuprinde cmpurile nume agent, numar imobil, localitate, zona, tip imobil,
camere, comision (7% din pretul de vanzare) pentru toate imobilele vndute n anul
curent.
FIELD TABLE SHOW CRITERIA
Nume agent AGENTI
Numar imobil IMOBILE
Localitate IMOBILE
Zona IMOBILE
Tip imobil IMOBILE
Camere IMOBILE
Comision:7/100*[Pretvanzare]
IMOBILE
Year([Data vanzare]) Year(Date())
3. S se creeze o relaie de tip one to many ntre tabelele IMOBILE i COMISION pecmpul Numr imobil (acest cmp trebuie definit mai inti ca i cheie extern).
A 4.4.1. Update Query
a) S se creeze o interogare care s mreasca preul solicitat cu 10%pentru imobilele nevndute.
5/24/2018 baze de date.pdf
34/63
Baze de date
FIELD TABLE Update to CRITERIA
Pretsolicitat
IMOBILE [Imobile].[Pretsolicitat]*110/100
Datavanzare
IMOBILE Is Null
b) S se proiecteze o interogare care s scad preul solicitat cu 5% pentru imobilele cumai mult de 4 camere .
c) S se proiecteze o interogare care s adauge cmpului comision din tabelaCOMISION nca 10$ .
A 4.5.1. Delete Query
a) S se creeze o interogare care s tearg din baza de date imobilelevndute nainte de 01.01.2003.
b) S se creeze o interogare care s tearg din tabelul Comision toatenregistrrile corespunztoare agenilor care ncep cu litera M.
c) S se proiecteze o interogare care s tearg din tabelul COMISION toate imobilelepentru care s-a luat un comision mai mic de 910$ (13.000$*7%=910$).
FIELD TABLE Delete CRITERIA
Imobile.* IMOBILE From
Datavanzare
IMOBILE Where
5/24/2018 baze de date.pdf
35/63
Baze de date
A.5.1.1. Append Query
a) S se creeze o interogare care s adauge n tabelul AGENTI_A toiagenii ale caror nume ncep cu litera G.
FIELD TABLE Append To CRITERIA
Numaragent
AGENTI Numar agent
Numeagent
AGENTI Nume agent Like G*
Telefonagent
AGENTI Telefon agent
5/24/2018 baze de date.pdf
36/63
Baze de date
Unitatea de nvare Nr. 5
Interogari SQLCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 5
5.6. Proiectarea unor interogri de selecie n SQL5.7. Proiectarea unor interogri de tip Make Table n SQL5.8. Proiectarea unor interogri de tip Update Query n5.9. Proiectarea unor interogri de tip Delete n SQL5.10.Proiectarea unor interogri de tip Append n SQL
Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare
5/24/2018 baze de date.pdf
37/63
Baze de date
Limbajul SQL este un limbaj de interogare orientat pe rezultate folosit la accesareadatelor pentru interogare, insertie, actualizare si modificari structurale. Desi limbajulSQL este cel mai puternic sub aspectul posibilitatii de asigurare a interogarilor, arefunctii cu mult mai puternice decit simpla regasire a datelor. Printre functiile sale
amintim::Executia de interogariCrearea bazelor de dateCrearea si modificarea structurii tabelelorInsertia de inregistrari noiModificarea inregistrarilor existenteCrearea de relatii multitabel
Limbajul de programare structurat SQL a fost creat pentru a indica bazei de date CE ANUMEdoreste utilizatorul sa efectueze, si nu CUM sa se efectueze actiunea respectiva, comparativ culimbajul VISUAL BASIC pentru APLICATII (VBA)care indica calculatorului exact operatiile pecare acesta trebuie sa le execute secvential. O interogare transmite pur si simplu o cerere de extrageredintr-o baza de date a unor inregistrari care satisfac anumite criterii. Serverul bazei de date careintelege limbajul de interogare structurat SQL determina cele mai eficiente mijloace de satisfacere acererii de date. Un astfel de limbaje structurat este construit in esenta pentru a permite generareaunui proces de interogare robust. O instructiune SQL este alcatuita, in esenta, din patru formulare:
SELECTpentru generarea unei interogariUPDATEpentru modificarea datelor stocate intr-una sau mai multe inregistrariINSERT pentru inserarea unei noi inregistrari in tabelul specificatCREATEpentru construirea unui nou tabel, o noua vedere sau unei noi structuri din baza de
date.
Limbajul de programare structurat SQL consista dintr-un numar de cuvinte cheie si concepte debaza. Vom aplica toate aceste cuvinte cheie si concepte de baza pe structura mai multor tabele,special create in acest scop, printre care ClientiTab, ProduseTab, MagazineTab,. Pentru a accesaeditorul de text vom incerca sa cream in Design Viewo noua interogare, inchizind de aceasta datacaseta de dialog cu optiunea Show Table, fara a adauga vreuna din aceste tabele. Selectam dinmeniul Viewoptiunea SQL View (figura 5.1) pentru a comuta de pe interfata grafica (QBE) peeditorul de text al liniilor de cod SQL (figura 5.2). Pentru vizualizarea rezultatelor in orice moment
in ferestra editor SQL vom inscrie numele interogarii, iar apoi vom selecta ViewDatasheet (figura5.3). Pentru a comuta din nou in QBE mode (interfata grafica), in scopul vizualizarii aceleasi
interogari, vom selecta ViewDesign View. (figura 5.4).
5/24/2018 baze de date.pdf
38/63
Baze de date
Figura 5.1: Crearea in Design View a unei noi interogari
Figura 5.2: Fereastra editor SQLcu prima linie de cod SQL de tip SELECT.
Figura 5.3: Vizualizarea rezultatelor in Datasheet View
FiFigura 5.4: Comutarea din SQL mode in QBE mode
5/24/2018 baze de date.pdf
39/63
Baze de date
Dupa cum putem observa construirea unei interogari SQL nu prezinta dificultati, ca de altfel nicicomutarea dintr-un mod in celalat. Vom vedea in cele ce urmeaza ca nici sintaxa liniilor de codSQL nu este complicata, cu exceptia cazurilor de scriere a unor linii de cod SQL prea lungi ce ar
putea conduce la aparitia erorilor. Din acest motiv in Access este de preferat utilizarea limbajuluigrafic QBE decit a celui structurat SQL. In general pentru scrierea liniilor de cod SQL pentruoperarea unor interogari de baza utilizam urmatoarele cuvinte cheie:
SELECTFROMce returneaza un set de inregistrari din unul sau mai multe tabeleSELECTINTO ce transfera inregistrarile unor cimpuri dintr-unul sau mai multe tabele intr-
un nou tabel (make table-query)DISTINCT ce returneaza numai inregistrarile distincte din cimpurile uni tabel sau a mai multor
tabele (elimina inregistrarile duplicate)WHERE ce defineste conditiile folosite pentru evaluarea inregistrarilor returnateWHERELIKE ce defineste sablonul folosit pentru evaluarea inregistrarilor returnate
WHEREIN ce defineste un grup de valori folosit pentru evaluarea inregistrarilor returnateORDER BY ce defineste ordinea de sortare care va fi respectata de inregistrarile din setul de
inregistrari returnat dupa anumite criteriiGROUP BY ce grupeaza inregistrarile din setul de inregistrari returnat dupa anumite criteriiSum, Avg, Count, Max, Min, Var, StDev, First, Last pentru efectuarea unor operatii
aritmetice, calculul unor statistici (medie aritmetica, varianta sau deviatie standard), selectiavalorii maxime sau minime a unei inregistrari, sau selectia primei sau ultimei inregistraridintr-un tabel
Having ce specifica care inregistrari grupate sint afisate printr-o instructiune SELECTcombinata cu o clauza de tip GROUP BY.
ASpentru desemnarea unui alias
INNER JOIN, LEFT JOIN, RIGHT JOIN pentru combinarea inregistrarilor a doua sau maimulte tabele
INSERT ce insereaza o noua inregistrare si valorile specificate intr-un tabelUNION ce returneaza un set de inregistrari care contine seturile combinate a doua sau mai
multe inregistrariUPDATE ce actualizeaza una sau mai multe inregistrari la valorile specificateCREATE TABLE ce defineste un tabel nou in baza de date curenta.ALTER TABLE ce defineste noi cimpuri in cadrul tabelului din baza curentaDROP TABLE ce sterge un tabel al bazei de dateCREATE INDEX ce creaza un index pentru un tabel al bazei de date curente pentru care se
specifica un anumita inregistrae sau un anumit cimp.
DROP INDEX ce sterge indexul aferent unui anumit
5/24/2018 baze de date.pdf
40/63
Baze de date
Test de autoevaluare
A.5.1 Desfurarea lucrrii
1. Sa se creeze un tabel cu numele Furniz2 n care COD_F este cheieprimar :
COD_F DEN_F LOCALIT ADRESA
Number Text(20) Text(15) Text(30)
CREATE TABLE Furniz2(
COD_F Number NOT NULL PRIMARY KEY,
DEN_F Char(20),
Localit Char(15),
Adresa Char(30) );
2. In tabelul Furniz2 sa se scrie inregistrarea (533,Ionescu Ion,Satu Mare,Str.Republicii nr. 9).
INSERT INTO Furniz2 ( COD_F, DEN_F, Localit, Adresa )
VALUES (533, "Ionescu Ion", "Satu Mare", "Str. Republicii nr. 9");
3. In tabelul Furniz2 sa se adauge campul COD_F Text(10).
ALTER TABLE Furniz2 ADD COLUMN COD_FIS Char(10);
5/24/2018 baze de date.pdf
41/63
Baze de date
4. Sa se adauge in tabelul Furniz2 date din tabelul FURNIZOR pentru Cod furnizor cuprinsintre 1 si 4 (Append Query).
INSERT INTO Furniz2 ( COD_F, DEN_F, ADRESA, COD_FISC )
SELECT Cod_furnizor, Den_furnizor, Adresa, Cod_fiscal
FROM FURNIZOR
WHERE Cod_furnizor BETWEEN 1 AND 4;
5. Sa se stearga din tabelul Furniz2 inregistrarea corespunzatoare COD_F=3 (DeleteQuery) .
DELETE *
FROM Furniz2
WHERE COD_F=3;
6. S se tearg din tabelul Furniz2 nregistrarea corespunztoare DEN_F care ncep culitera O (Delete Query) .
DELETE *
FROM Furniz2
WHERE DEN_F LIKE "O*";
7. Sa se stearga tabelul Furniz2 din baza de date.DROP TABLE Furniz2;
8. Sa se vizualizeze campurile COD_MAT,DEN_MAT,UM,COTA_TVA pentru toatematerialele din nomenclatorul de materiale (Interogare simpla de selectie) .
5/24/2018 baze de date.pdf
42/63
Baze de date
SELECT COD_MAT, DEN_MAT, UM, COTA_TVA
FROM MATERIALE;
9. Sa se vizualizeze campurile NR_FACTURA,DATA,VALOARE pentru facturile emisede furnizorul cu codul=1 (Interogare simpla de selectie) .
SELECT NR_FACTURA, DATA, VALOARE
FROM FACTURI
WHERE COD_FURNIZOR=1;
10.Sa se vizualizeze codurile materialelor si cantitatile consumate pentru materialele de pebonul de consum cu numarul 2 (Interogare simpla de selectie) .
SELECT [MATERIALE CONSUMATE].COD_MAT, [MATERIALECONSUMATE].CANTITATE
FROM [MATERIALE CONSUMATE]
WHERE [MATERIALE CONSUMATE].NR_BON_CONSUM=2;
11.Sa se vizualizeze totalul valorilor facturilor emise de fiecare furnizor (Interogare desinteza) .
SELECT COD_FURNIZOR, Sum(VALOARE) AS Total_valoare_facturi
FROM FACTURI
GROUP BY COD_FURNIZOR;
12.Sa se vizualizeze minimul cantitatii aprovizionate pe fiecare cod_mat (Interogare desinteza) .
5/24/2018 baze de date.pdf
43/63
Baze de date
SELECT COD_MAT, MIN(CANTITATE) AS Minim_cant_aprovizionata
FROM [MATERIAL APROVIZIONAT]
GROUP BY COD_MAT;
13.Sa se vizualizeze media pretului de achizitie pentru materialul cu codul material=3(Interogare de sinteza) .
SELECT COD_MAT, AVG(PRET_ACHIZITIE) AS Medie_pret
FROM [MATERIAL APROVIZIONAT]
GROUP BY COD_MAT HAVING COD_MAT=3;
14.Cu ajutorul inregistrarilor din tabelul MATERIALE, sa se creeze un tabel cu numeleMAT2 care contine campurile COD_MAT, DEN_MAT, UM , pentru materialele al carornume incepe cu litera C (Make Table Query) .
SELECT COD_MAT, DEN_MAT, UM INTO Mat2
FROM MATERIALE
WHERE DEN_MAT LIKE "C*";
15.Cu ajutorul inregistrarilor din tabelul FACTURI, sa se creeze un tabel cu numele Fact2care contine campurile NR_FACTURA, DATA, VALOARE pentru furnizorii al carorcod este cuprins intre 2 si 5 (Make Table Query) .
SELECT NR_FACTURA, DATA, VALOARE INTO Fact2
FROM FACTURI
WHERE COD_FURNIZOR BETWEEN 2 AND 5;
5/24/2018 baze de date.pdf
44/63
Baze de date
16.Sa se actualizeze valorile facturilor din tabelul Fact2 in sensul cresterii lor cu 1000unitati (Update Query) .
UPDATE Fact2 SET VALOARE = VALOARE+1000;
17.Sa se actualizeze campurile CANTITATE (creste cu 10%) si PRET_ACHIZITIE (scadecu 2%) din tabelul MATERIAL APROVIZIONAT pentru COD_MAT=1 (UpdateQuery) .
UPDATE [MATERIAL APROVIZIONAT] SET CANTITATE =CANTITATE*110/100, PRET_ACHIZITIE = PRET_ACHIZITIE*98/100
WHERE COD_MAT=1;
18.Sa se adauge in tabelul Mat2 inregistrari din tabelul MATERIALE pentru DEN_MAT ceincepe cu litera T (Append Query) .
INSERT INTO Mat2 ( COD_MAT, DEN_MAT, UM )
SELECT COD_MAT, DEN_MAT, UM
FROM MATERIALE
WHERE DEN_MAT LIKE "T*";
19.Sa se stearga tabelul Mat2 din baza de date.DROP TABLE Mat2
20.Sa se stearga tabelul Fact2 din baza de date.DROP TABLE Fact2
5/24/2018 baze de date.pdf
45/63
Baze de date
Unitatea de nvare Nr. 6
MacrouriCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 6
6.4. Proiectarea unor macro-uri pentru operaiuni asupra obiectelor bazei dedate (tabele i formulare);
6.5. Proiectarea unor macro-uri care se lanseaz la apariia unor evenimente;6.6. Ataarea unor macro-uri la butoane n cadrul formularelor.
Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare
Pagina
5/24/2018 baze de date.pdf
46/63
Baze de date
Termenul macro este o abreviere pentru macro-instructiune sau macro-program, construit pe baza unei macro-instructiuni sau a mai multora. Oinstructiune sau comanda nu este altceva decit un ordin dat unui calculator pentru aexecuta o actiune. Pentru cei care cunosc cite ceva despre limbajul masina al unui
calculator (Assembler) pot sa realizeze mai bine modul cum lucreaza aceste instructiuni, stiindfaptul ca un program de nivel jos (limbaj masina) este o succesiune de instructiuni executatesecvential, adeseori cu intrari in subrutine pentru executarea actiunilor repetitive, cu salturi saureveniri la programul principal. In cazul unui limbaj de nivel inalt, precum Visual Basic, C,Pascal, Fortran, o instructiune declanseaza in general executia mai multor instructiuni elementare.Prin urmare, o macro-instructiunenu poate fii altceva decit un imperiu al instructiunilorelementare, construit pe baza uneia sau a mai multor instructiuni compuse. Pentru a fi mult maiprecis, o macro-instructiune declanseaza executia unui mare numar de sarcini elementare, realizindautomatizarea de sarcini repetitive ale unei operatii particulare, precum in Microsoft Accessdeschiderea sau inchiderea unei tabele, interogatii, formular, raport, editarea sau tiparirea acestora,
click-ul unui mouse, afisarea unui mesaj, avertizarea printr-un semnal sonor (Beep), etc. Folosireaexpresiilor de macro-programsau macroprogramarein Microsoft Access este improprie, deoarecemacro-urile nu sint utilizate pentru a face programare in adevaratul sens al cuvintului, precumlimbajul evoluat Visual Basic pentru Aplicatii (VBA), devenit cel mai popular limbaj de programarea aplicatiilor din Microsoft Access, din ultimii ani! Spunem acest lucru bazindu-ne pe urmatoareleargumente:
un macro (macroprogram) nu opereaza cu variabile ce pot fii modificate pe parcursulexecutiei macroprogramului, precum opereaza un adevarat limbaj de programare. Deexemplu, daca un macro deschide un fisier, care apoi isi schimba numele, drept consecintava trebui sa corectam complet macro-ul respectiv.
Saltul conditional intr-o subrutina este fie absent sau foarte sumar. Actiunile unui macrose executa secvential si destul de rar intilnim executii conditionale.
Nu exista bucle neconditionale sau conditionale de tipul For.Next, If..ThenElse If,DoWhile, Do Until, Select Case, etc., ce sint nelipsite dintr-un limbaj de programarepentru asigurarea unei mari flexibilitati in interpretarea si luarea deciziilor.
Tratarea erorilor nu exista. Daca un macro provoaca o eroare de executie, in consecintaafiseaza un mesaj de eroare si apoi se opreste din executie.
In ultimul timp, dupa aparitia si cresterea exploziva a evantaiului de aplicatii ale limbajului VisualBasic pentru Aplicatii (VBA) in cadrul Microsoft Access, macro-urile pierd din ce in ce mai mult
teren, fiind preferate in special de utilizatori care nu au notiuni de programare sau nu sint confortabilicu utilizarea unui limbaj de programare. Punctul forte al macro-urilor ramine in continuareautomatizarea sarcinilor repetitive, ce le intilnim cu o intensitate din ce in ce mai mare in aplicatiileAccess, Excel, Word, Outlook, sau in cazul oricarui alt logiciel. O astfel de automatizare prezintadoua avantaje esentiale:
Economie de timp Eliminarea riscului de erori
5/24/2018 baze de date.pdf
47/63
Baze de date
Se subintelege de fapt faptul ca un macro nu poate automatiza decit operatiile manuale bine puse lapunct. Macro-urile sint foarte bine legate de specificul unui anume logiciel. De exemplu, macro-urile din Access sint complet diferite de cele din Excel, Word sau Outlook. Intilnim macro-uri intr-un mare numar de logiciele de pe piata produselor informatice, ca de altfel si in cadrul anumitor
sisteme de exploatare, precum sistemele Windows 9x, 2000, sau XP. Conceptia acestor macro-uri,usurinta cu care pot fi aplicate in rezolvarea unei aplicatii, precum si serviciile pe care le pot aduceutilizatorului, variaza de la un logiciel la altul.
In aceasta era informational exploziva Bazele de date au o evolutie dinamica, crescind intr-omaniera regulata capacitatea lor de stocare a datelor. Impactul noilor date cu Baza de date faceobiectul unor operatii recursive precum:
Import Reformatare (modificari, eliminari) Analiza (interogari multiple) Inregistrare (in afara Bazei de date, intr-un format particular) Introducerea si afisarea datelor intr-un anume format (tabele, interogari, formulare, rapoarte) Expediere prin posta electronica Export (catre o alta Baza de date sau alt calculator), etc.
Macro-urile pot regrupa toate actiunile repetitive asociate acestor operatii, si de fapt aceastareprezinta obiectivul lor principal. O aplicatie secundara a macro-urilor consista in asocierea butoanelode comanda, verificare (check) sau de control. Toti utilizatorii Bazelor de date carora le place mediul dereprezentare grafica a informatiilor isi acopera formularele, rapoartele precum si meniurile acestora cu fesi fel de butonase! Inca o data dorim sa precizam faptul ca profesionistii care se ocupa de dezvoltareaaplicatiilor Access se folosesc din ce in ce mai putin de macro-uri. Ei prefera sa utilizeze din ce in ce maimult Visual Basic pentru Aplicatii (VBA), o extensie a limbajului de programare Visual Basic carepermite manipularea obiectelor Access ( tabele, interogatii, formulare, rapoarte, macro-uri, module), farase limita la macro-uri. Utilizatorii care nu sint profesionisti prefera mai degraba utilizarea macro-urilordecit VBA-ul, deoarece procesul de invatare si de deprindere a lucrului cu acestea este mult mai rapid smai usor. In cele ce urmeaza, in cadrul acestui capitol, ne vom limita doar la utilizarea celor maireprezentative actiuni utilizabile pentru crearea unui macro in scopul dezvoltarii unei aplicatii Access,tinind cont de faptul ca lista Access contine aproape 50 de astfel de actiuni. Scopul nostru este doar de aincinta interesul cititorului in fascinanta lume a macroprogramarii, precum si de a arata ce putem face cu
macro-urile, iar cind este cazul sa subliniem ce nu putem face cu acestea!
5/24/2018 baze de date.pdf
48/63
Baze de date
Test de autoevaluare
A.6.1. S se scrie un macro care s deschid tabelul Facturi.
1. S se scrie un macro care s deschid formularul Materiale.
5/24/2018 baze de date.pdf
49/63
Baze de date
2. S se scrie un macro care s deschid o interogare.
3. S se un macro care s se execute la deschiderea bazei de date (Autoexec). Se va schimbanumele unuia din cele de la punctele 1, 2 sau 3 n Autoexec.
4. S se introduc valorile pentru cmpul stoc_inceput cu formularul Materiale. Pentru cmpulstoc_nceput din formularul Materiale la sectiunea Events, After Update se va preciza macro-
ul care contine urmtoarele:
5/24/2018 baze de date.pdf
50/63
Baze de date
5. S se scrie un macro care se lanseaz la evenimentul OnMouseMove. Se va utiliza Msgboxcu texte de explicaie despre cmpul respectiv. De exemplu, dac se plaseaz mouse-uldeasupra cmpului den_mat s apar o explicaie de genul : Se introduce denumireamaterialului. Pentru aceasta, se va ataa evenimentului OnMouseMove un macro careconine o aciune Msgbox cu textul Se introduce denumirea materialului.
6. S se proiecteze un macro care s gseasc o nregistrare n tabelul Materiale. Se va cutadup cuvntul cheie. Se vor utiliza aciunile OpenTable i FindRecord.
5/24/2018 baze de date.pdf
51/63
Baze de date
7. S se proiecteze un macro care s afieze data curent.
8. S se proiecteze un macro care s afieze ora exact. Se va utiliza funcia Time.
9. S se creeze butoane de navigare n locul celor implicite. Un buton se va denumi Precedenti unul Urmtor. Fiecrui buton i se va ataa un macro cu aciunea GotoRecord i opiuneaRecord=Previous, respectiv GotoRecord i opiunea Record=Next.
5/24/2018 baze de date.pdf
52/63
Baze de date
5/24/2018 baze de date.pdf
53/63
Baze de date
Unitatea de nvare Nr. 7
VISUAL BASIC pentru Aplicaii (VBA)
CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 7
7.4. Utilizarea obiectelor DAO pentru crearea tabelelor;7.5. Utilizarea obiectelor DAO pentru cutarea unor informaii n tabele;7.6. Utilizarea obiectelor DAO pentru actualizarea tabelelor.
Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare
5/24/2018 baze de date.pdf
54/63
Baze de date
VISUAL BASIC este un limbaj de programare de inalt nivel facindu-si pentru
prima data aparitia in prima sa versiune DOS numita BASIC (Beginers AllpurposeSymbolic Instruction Code). El este cel mai prietenos si cel mai usor de invatat
limbaj de programare. Diferite companii produc software sub diferite versiuniBASIC, printer care enumeram:
Microsoft QBASIC furnizat o data cu sistemul de operare Windows 95, 98. QuickBASIC GWBASIC IBM BASICA
VISUAL BASIC este un limbaj de programare VISUAL operind intr-un mediu grafic bazat pereprezentari sub forma de obiecte pe cind ascendentul sau BASIC este un limbaj de programarece opereaza intr-un mediu de programare text, programul executindu-se secvential.
Un program VISUAL BASIC este o colectie de subprograme , fiecare cu codul sau de programce poate fii executat independent si simultan, si care pot fii legate intre ele intr-un mod sau altul.
In momentul lansarii in executie VISUAL BASIC 6 va afisa un ecran celui din figura 8.1.
Putem alege una dintre urmatoarele optiuni:
Creerea unui nou proiect
Deschiderea unui proiect existent Selectia unei liste a recentelor programe deja deschise
Un proiect reprezinta o colectie de fisiere care compun un anumit tip de aplicatie. Obiectivulprioritar este de a creea programe standard executabile, cu extensia .EXE.
Prin urmare vom executa clic pe icoana Standard EXE pentru a intra in mediul de programareVISUAL BASIC.
Ecranul care apare din figura 8.2 indica mediul VISUAL BASIC ce contine urmatoarele
elemente: Fereastra Blank Formunde putem realiza design-ul interfetei aplicatiei ce urmeaza s-
o creem Fereastra Project ce afiseaza fisierele ce sint create in aplicatie Fereastra Properties ce afiseaza proprietatile diferitelor controale si obiecte ce sint
create in aplicatie
5/24/2018 baze de date.pdf
55/63
Baze de date
Un Tolbox ce contine toate controalele esentiale pentru dezvoltarea unei aplicatiiVISUAL BASIC (VB). Controalelle sint instrumente cum ar fii :
casete (boxes) butoane (buttons) etichete alte obiecte desenate intr-o forma pentru a obtine input sau display output. visual aparente (appeals).
Fereastra cu optiuni
Icoana STANDARD EXE
Figura 7.1: Fereastra de lansare Microsoft VISUAL BASIC 6
5/24/2018 baze de date.pdf
56/63
Baze de date
Figura 7.2: Mediul VISUAL BASIC
Test de autoevaluare
A.7.1. S se creeze un tabel Facturi1cu cmpurile serie_factura-text, nr_factura-long integer, data-date, valoare-single, utiliznd metode ale obiectuluiDatabase
Sub creare_tabel()
Dim tdf As TableDef
Dim baza As Database
Set baza = CurrentDb()
Set tdf = baza.CreateTableDef("facturi1")
5/24/2018 baze de date.pdf
57/63
Baze de date
Set camp = tdf.CreateField("serie_factura", dbText,10)
tdf.Fields.Append campSet camp = tdf.CreateField("nr_factura", dbLong)
tdf.Fields.Append camp
Set camp = tdf.CreateField("data", dbDate)
tdf.Fields.Append camp
Set camp = tdf.CreateField("valoare", dbSingle)
tdf.Fields.Append camp
baza.TableDefs.Append tdf
baza.TableDefs.Refresh
End sub
1. S se adauge la tabelul creat cmpul cod_furnizor-long integerSub adaugare_camp()
Dim tdf As TableDef
Dim baza As Database
Set baza = CurrentDb()
Set tdf = baza.TableDefs("facturi1")
Set camp = tdf.CreateField("cod_furnizor,dblong)
tdf.Fields.Append camp
End sub
5/24/2018 baze de date.pdf
58/63
Baze de date
2. S se adauge date n tabel (o nregistrare). Se va utiliza obiectulRecordSeti metodaAddNew
Sub adauga_date()
Dim tabledata As Recordset
Dim baza As Database
Set baza = CurrentDb()
Set tabledata = baza.OpenRecordset("facturi1", dbOpenTable)
tabledata.AddNew
tabledata!serie_factura = "CT ACD"
tabledata!nr_factura = 14536271
tabledata!Data = #1/1/2002#
tabledata!valoare = 2345466.5
tabledata!cod_furnizor = 334425
tabledata.Update
End Sub
3. S se afieze proprietile cmpului data din tabelul FacturiSub afis_proprietati()
Dim baza As Database, camp As Field, tdf As TableDefSet baza = CurrentDb()
Set tdf = baza.TableDefs("facturi")
Set camp = tdf.Fields("data")
5/24/2018 baze de date.pdf
59/63
Baze de date
Debug.Print camp.Type
Debug.Print camp.SizeDebug.Print camp.DefaultValue
Debug.Print camp.ValidationRule
Debug.Print camp.ValidationText
End Sub
Ordinea tipurilor de date este: dbBoolean, dbByte, dbInteger, dbLong, dbCurrency, dbSingle,dbDouble, dbDate, dbText
4. S se seteze proprietile Validation Rulei Validation Textpentru tabelul MaterialAprovizionat
Sub setare_proprietati()
Dim baza As Database, camp As Field, tdf As TableDef
Set baza = CurrentDb()
Set tdf = baza.TableDefs("Material Aprovizionat")
Set camp = tdf.Fields("cod_mat")
camp.ValidationRule = "Is not null"
camp.ValidationText = "valoare nula"
End Sub
5. S se creeze o interogare care selecteaz cmpurile Nr_bon_consum i Cantitate dintabelul Materiale consumate utiliznd metoda CreateQueryDefi o fraz SQL.
5/24/2018 baze de date.pdf
60/63
Baze de date
Sub interogare()
Dim q As QueryDefDim baza As Database
Set baza = CurrentDb()
Set q = baza.CreateQueryDef("int1", "SELECT [MATERIALECONSUMATE].NR_BON_CONSUM, [MATERIALECONSUMATE].CANTITATE FROM [MATERIALE CONSUMATE]")
End Sub
6. S se afieze nregistrarea din tabelul Materiale care conine cuvntul cuie .Sub find_first()
Dim baza As Database
Dim rst As Recordset
Dim sir_where_find As StringSet baza = CurrentDb()
Set rst = baza.OpenRecordset("materiale", dbOpenDynaset)
sir_where_find = "[den_mat]=""cuie"""
rst.FindFirst sir_where_find
Debug.Print rst!cod_mat
Debug.Print rst!den_mat
Debug.Print rst!um
Debug.Print rst!cota_tva
Debug.Print rst!stoc_inceput
5/24/2018 baze de date.pdf
61/63
Baze de date
Debug.Print rst!pret_mediu
End Sub
7. S se afieze facturile care au fost emise dup data de 07/07/2000Sub filtru()
Dim t As Recordset, tf As Recordset
Set t = CurrentDb.OpenRecordset("Facturi", dbOpenDynaset)
t.Filter = "data > #07/07/00#"
Set tf = t.OpenRecordset
Do While Not tf.EOF
Debug.Print tf!Data; tf!nr_factura
tf.MoveNext
Loop
End Sub
8. S se editeze nregistrarea corespunztoare den_mat=cuie. Se presupune cnregistrarea exist. Se vor modifica cota_tva la 19, stoc_inceput la 9500.
Sub editeaza_inreg()
Dim baza As DatabaseDim rst As Recordset
Dim sir_where_find As String
5/24/2018 baze de date.pdf
62/63
Baze de date
Set baza = CurrentDb()
Set rst = baza.OpenRecordset("materiale", dbOpenDynaset)sir_where_find = "[den_mat]=""cuie"""
rst.FindFirst sir_where_find
rst.Edit
rst!cota_tva = 19
rst!stoc_inceput = 9500
rst.Update
End Sub
5/24/2018 baze de date.pdf
63/63
Baze de date
BIBLIOGRAFIE
[1] Jennings Roger, Totul despre Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucuresti, 2001,traducere in limba romana de Nicolae Ionescu-Crutan.
[2] Adamski J. Joseph., Hommel Charles., Finnegan Khatleen, Microsoft ACCESS 2000-Comprehensive Enhanced, Course technology, Thomson Learning, 2000.
[3] Despi Ioan., Petrov Gheorghe., Reisz Robert., Stephan Aurel., Teoria generala a bazelor dedate, Editura Mirton Timisoara, 1999.
[4] Schneider I. David., Essentials of Visual Basic 6.0 Programming, Prentice Hall, NewJersey , 1999.
[5] Database tutorials for web developers, site web :http://www.katsueydesignworks.com/tutorials-database.htm
[6] Visual Basic 5.0 Tutorial DataBase, site web:http://www.stfx.ca/people/dcampbel/VisualBasic/Vb_5_Tutorial/intro.htm
[7] Microsoft Access Tutorials, site web: http://databases.about.com/cs/tutorials/
[8] Tudoroiu Nicolae, INFORMATICA DE GESTIUNE-BAZE DE DATE, TUTORIAL,OVIDIUS UNIVERSITY PRESS, CONSTANTA, 2002
[9] Nicolae Tudoroiu.,Victor Jeflea.,Informatic de gestiune-Tutorial1, Editura EUROPOLIS,Constanta, 2003Database Co
[10] Tudoroiu Nicolae, INFORMATICA DE GESTIUNE-PROGRAMAREA BAZELOR DEDATE in VISUAL BASIC PENTRU APLICATII (VBA), TUTORIAL 2, EdituraEUROPOLIS, Constanta, 2003Database Consulting
[11] Rahmel Dan, Programarea bazelor de date cu Visual Basic 6 in 24 de ore, Teora , 1999.
[12] CD-ROM Microsoft Access 2000 documentatie
[13] Claudiu Chiru., Eliodor Constantinescu., Victor Jeflea., Informatic de gestiune , EdituraSigma, 2003
[14] Nicolae Tudoroiu, Claudiu Chiru, Manuela Grigore, Victor Jeflea, Raluca Pcuraru,Informatic de gestiune, Editura Europolis, Constana, 2004, ISBN : 973-676-044-8