baze de date.pdf

5/24/2018 baze de date.pdf

1/63

Baze de date

Universitatea OVIDIUS ConstanaDepartamentul ID-IFRFacultatea Stiine EconomiceSpecializarea Finane Bnci

Forma de nvmnt IDAnul de studiu 1Semestrul 2Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individualpentru

Baze de date

Coordonator disciplin: Lect. drd. Jeflea Victor


2/63

Baze de date

BAZE DE DATE

CUPRINS

Unitatede

nvare

1

2

3

4

5

Titlul

INTRODUCERE

TABELE ACCESS1.1. Familiarizarea cu mediul Access;1.2. ntelegerea primelor noiuni teoretice: baz de date, tabele,

nregistrri, cmpuri, structuri de tabele;

1.3. Definirea primelor structuri de tabele.CHEIE PRIMAR, CHEIE EXTERN, RELAII

INTERTABELARE2.1.Intelegerea notiunilor de cheie externa, relatii intre tabele, tabele

master, tabele detail;2.2.Definirea structurilor tabelelor din baza de date IMOBILIARE;2.3.Crearea relatiilor intre tabele.

FORMULARE ACCESS

3.1.Proiectarea de formulare;3.2.Proiectarea de formulare cu subformular;

INTEROGRI4.1. Proiectarea unor interogri de selecie;4.2.Proiectarea unor interogri de tip Make Table;4.3. Proiectarea unor interogri de tip Update Query;4.4.Proiectarea unor interogri de tip Delete;4.5. Proiectarea unor interogri de tip Append ;4.6.Proiectarea unor interogri de tip CrossTab

INTEROGRI SQL5.1.Proiectarea unor interogri de selecie n SQL5.2.Proiectarea unor interogri de tip Make Table n SQL5.3.Proiectarea unor interogri de tip Update Query n5.4.Proiectarea unor interogri de tip Delete n SQL5.5.Proiectarea unor interogri de tip Append n SQL

Pagina

1

4

10

17

23

36


3/63

Baze de date

6

7

MACROURI6.1.Proiectarea unor macro-uri pentru operaiuni asupra obiectelor

bazei de date (tabele i formulare);6.2.Proiectarea unor macro-uri care se lanseaz la apariia unor

evenimente;

6.3.Ataarea unor macro-uri la butoane n cadrul formularelor.VISUAL BASIC PENTRU APLICAII (VBA)7.1.Utilizarea obiectelor DAO pentru crearea tabelelor;7.2.Utilizarea obiectelor DAO pentru cutarea unor informaii n

tabele;7.3.Utilizarea obiectelor DAO pentru actualizarea tabelelor.

BIBLIOGRAFIE

45

53

63


4/63

Baze de date

Unitatea de nvare Nr. 1

Tabele ACCESS

CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 1

1.4. Familiarizarea cu mediul Access;1.5. ntelegerea primelor noiuni teoretice: baz de date, tabele, nregistrri,

cmpuri, structuri de tabele;1.6. Definirea primelor structuri de tabele.

Test de autoevaluareRspunsuri i comentarii la ntrebrile din testul de autoevaluare


5/63

Baze de date

Crearea tabelelor ACCESS

Cel mai raspindit procedeu de creere a unui tablou intr-o baza de date printre cele trei

mentionate mai sus, precum: in design view using wizard prin introducerea directa a datelor, similar unei foi de calcul Excel,

este cel in design view, pe care vom incerca sa-l explicam in detaliu in cele ce urmeaza.

O tabela ACCESS in design view are doua parti:

(i) partea superioara care contine numele cimpului (lungime mai mare de 64 de caractere,incluzind si spatile dintre acestea) cit si tipul de date utilizat (text, number, date/time,memo, autonumber, yes/no, currency, OLE object, hyperlink, lookup wizard)

(ii) partea inferioara care contine proprietatile cimpurilorDeci de fiecare data cind creem un tabel in design view trebuie sa specificam proprietatile tabeluluicit al cimpurilor sale. Proprietatile tabelelelor din ACCESS se aplica tabelului in mod global,introducerea acestora fiind optionala. Pentru specificarea acestor proprietati vom executa un clic pebutonul Proprietati de pe bara cu instrumente in modul de afisare Table Design. Drept efect peecran va apare o fereastra cu cele 10 proprietati ale tabelului creat anterior, Date personale,precum cea din figura 1.1.

Figura 1.1. Fereastra Table Properties pentru tabelul Date personale


6/63

Baze de date

Vom descrie pe scurt semnificatia fiecareia din cele zece proprietati:

Description: descriere sumara sub forma de text a scopului tabelului (optional) Validation Rule: o expresie (formula) ce stabileste regulile de integritate a domeniului

pentru mai multe cimpuri ale unui tabel (optional). Regula de validare introdusa se aplicatuturor cimpurilor din tabel.

Validation text: specifica textul din caseta de mesaje care va fii afisata in cazul incalcariiuneia din regulile de validare a tabelului (optional)

Filter: specifica o conditie care trebuie aplicata tabelului la deschiderea acestuia, limitindnumarul inregistrarilor pe baza unor criterii de selectie indicate de utilizator (optional)

Order By: specifica ordinea de sortare care trebuie aplicata unui tabel, ori de cite ori estedeschis, inregistrarile fiind afistae in ordinea cheii primare, in cazul in care aceasta exista(optional)

Subdatasheet Name: este o noua facilitate introdusa de ACCESS-2000, care determinaoportunitatea si modul de afisare a datelor din inregistrarile inrudite in foile secundare.Valoare prestabilita (by default) este [Auto], care aduaga in mod automat foi de date

secundare pentru inregistrarile legate din tabele inrudite, pe cind valoarea [None]dezactiveaza foile de date secundare (optional). Link Child Fields: specifica denumirea cimpului legat din tabelul inrudit (subordonat) ale

carei inregistrari apar in foaia de date secundare, fiind conditionat de aplicarea optiuniiSubdatasheet Name (optional).

Link Master Fields: specifica denumirea cimpului de legatura din tabelul foii superioaresau al foii de date secundare, fiind conditionat de aplicarea optiunii Subdatasheet Name(optional).

Subdatasheet Height: specifica inaltimea maxima a foii de date secundare, fiindconditionat de aplicarea optiunii Subdatasheet Name. Valoarea prestabilita este 0 si permiteafisarea tuturor inregistrarilor inrudite din foaia de date secundare (optional).

Subdatasheet Expanded: controleaza aspectul initial al foii de date secundare, fiindconditionata de aplicarea optiunii Subdatasheet Name. Selectia valorii [Yes] are drepteffect deschiderea foii de date cu toate foile de date secundare deschise (optional).ACCESS 2000 are o ferestra Indexes pentru specificarea cheii principale si a tuturorindexurilor tabelului. Pentru selectarea cheii primare executam un clic pe Primary Key depe bara cu instrumente. Este posibila uneori extinderea cheii principale pe mai multecimpuri, situatie in care spunem ca tabelul are o cheie compusa.

Proprietatile care trebuiesc precizate in reteaua Table Design pentru fiecare cimp sint:

Field Name: Specifica denumirea cimpului din prima coloana a tabelului. Denumireacimpurilor nu poate depasi 64 de caractere, impreuna cu spatiile si semnele de punctuatieinglobate, cu exceptia punctelor (.), a semnelor de exclamatie (!) si a parantezelor drepte([]). Fiecare cimp va avea un nume unic in tabela, iar asignarea lui este obligatorie pentruidentificare.

Data Type: specifica unul din urmatoarele tipuri de valoare ce se ataseaza in cea de-a douacoloana fiecarui cimp definit in prima coloana a tabelei:


7/63

Baze de date

o Text : este valoarea prestabilita fiecarui cimp din tabela, reprezentind oricecombinatie de litere si numere de lungime maxima 255 caractere per fiecareinregistrare

o Memo: este de tip text care memoreaza pina la 64.000 caractereo Number: spcifica orice numar ce poate fii memorato

Date/Time: specifica data (ziua/luna/an), timpul sau o combinatie a celor douao Currency: specifica valoarea monedei care poate fii setata, intr-un format care

include semnul dolarului ($) ca parte de inceput, numarul corect de zecimale,precum si pozitia virgulei in cazul formatului de reprezentare englezesc

o AutoNumber: specifica un numar intreg unic asignat automat fiecarei inregistrari inmomentul creerii acesteia

o Yes/No: specifica o valoare logica, binara de tipul True/False, Yes/No, ori On/Offo OLE Object (Object Linking and Embedding): specifica un sunet, desen, ori alt

obiect precum un document Word, foaie de calcul Excel, etc., care este creat in altprogram (embed object)

o Hyperlink: specifica o legatura (link) a bazei de date cu un anume site al Internetului,Intranetului sau o alta locatie din interiorul aceleiasi baze de date. Datele sintreprezentate printr-un sir de caractere compus din unul pina la patru subsiruri decaractere separate intre ele prin semnul pound (#):

Test de autoevaluareA 1. Gestiune personalA 1.1.1 Crearea bazei de date Gestiune PersonalBaza de date, cu numele Gestiune personal, va fi salvat pe calea C:\STUDENTI\AN

2\GRUPA 2xx\Nume_student.

A 1.1.2Crearea tabelului PERSONALPentru crearea unui tabel se apas butonulNew, apoi se alege optiuneaDesign View,OK. n urma acestor aciuni va apare fereastra Table. Se vor introduce numelecmpurilor, tipul de date asociat cmpurilor respective, proprietile cmpurilorrespective conform tabelului de mai jos:

FieldName

Data Type FieldSize /Format

DecimalPlaces

Vali-

dationRule

Lookup Obs


8/63

Baze de date

Marca Autonumber Cheieprimara

Nume siprenume

Text 40

Adresa Text 30

Starecivila

Text 15 Lista de valori:

Casatorit;Necasatorit;Divortat;Vaduv

Vechime Number Integer >=0

Codfunctie

Number Integer >0

Cod sectie Number Integer >0

Salariuincadrare

Currency Currency 0 >0

Se salveaz tabelul cu numele Personal.A 1.1.3Crearea tabelului FunciiTabelul Funcii va avea structura din tabelul de mai jos:

FieldName


DecimalPlaces

Vali-

dationRule

Lookup Obs

Codfunctie

Number Integer >0 Cheieprimara

Denumirefunctie

Text 20


9/63

Baze de date

Se salveaz tabelul cu numele Functii.

A 1.1.4Crearea tabelului SeciiTabelul Secii va avea structura din tabelul de mai jos:

FieldName


DecimalPlaces

Vali-

dationRule

Lookup Obs

Cod sectie Number Integer >0 Cheieprimara

Denumiresectie

Text 20

Se salveaz tabelul cu numele Sectii.

A 1.1.5 Crearea tabelului PrezenaTabelul Prezen va avea structura din tabelul de mai jos:

Field Name Data Type Field Size/ Format

DecimalPlaces

Vali-

dationRule

Lookup Obs

Marca Number LongInteger

>0

Ore efectuate Number Integer >0

Tarif /Ora Currency Currency >0

Se salveaz tabelul cu numele Prezenta


10/63

Baze de date


Cheie primar, cheie extern, relaii intertabelare


2.1.Intelegerea notiunilor de cheie externa, relatii intre tabele, tabele master,tabele detail;

2.2.Definirea structurilor tabelelor din baza de date IMOBILIARE;2.3.Crearea relatiilor intre tabele.



11/63

Baze de date

Pentru a evita duplicarea informatiei intr-o baza de date prin repetarea unor cimpuriin mai mult de o tabela, ACCESS gaseste o modalitate simpla prin stabilirea unorrelatii (maps) care leaga toate aceste cimpuri din tabele diferite impreuna.

Pentru setarea unei baze de date relationale vom parcurge urmatoarele etape:

Pasul 1: Clic butonul Relationships din bara de meniu Tools

Pasul 2: Din fereastra Show Table clic pe butonul Show Table, double clic pe numele tabelelor pecare dorim sa le includem in relatii, clic pe butonul Add iar dupa ce terminam de adaugat toateaceste tabele care ne intereseaza clic Close, dupa cum putem observa din figura2.1.

Pasul 3: Pentru a lega cimpurile celor doua tabele intre ele vom trage oricare dintre cimpurileprimei tabele pina il suprapunem pe unul din cimpurile celei de-a doua tabele si vom relaxa mouse-ul. Va apare in acest moment pe ecran o ferestra de dialog Edit Relationships. In acesta fereastra

vom selecta diferite cimpuri daca este necesar si vom selecta o optiune din Enforce ReferentialIntegrity daca este necesar. Aceste optiuni permit ACCESS-ului sa realizeze actualizarea automataa tabelelor de referinta in cazul unor modificari de inregistrari in una din aceste tabele. Activeazacasuta (check box) Enforce Referential Integrity pentru a ne asigura ca relatiile sint valide sidatele nu sint accidental sterse cind datele sint adaugate, editate, sau sterse. Clic Create pentru acrea legatura (link) dintre cele doua tabele. Din acest moment o linie de interconexiune intre celedoua tabele va apare, dupa cum observam in figurile 2.2-2.3.

Figura 2.1.: Show Table-Relatii intre tabelele Date personale si Angajat ale aceleiasi baze de datedata1


12/63

Baze de date

Foaia de date (datasheet) a tabelei relationale va furniza indicatori de extindere (expand) saucontractie (collapse) pentru a permite visualizarea foilor secundare (subdatasheets) ce contininformatii comune (matching information) din alte tabele. In exemplul nostru baza de date dintabelul Angajat a fost legata cu baza de date din tabelul Date personale, cele doua putind fii

visualizate simultan folosind facilitatile furnizate de extindere (expand). Pentru a extinde saucontracta toate foile secundare impreuna vom utiliza Format|Subdatasheet|Expand All oriCollapse All din bara de meniu.

Figura. 2.2: Edit Relationships intre tabelul Angajat si tabelul date personale

Figura 2. 3: Legatura (link) dintre tabelul Angajat si tabelul Date personale ale aceleiasi baza dedate data1


13/63

Baze de date

Test de autoevaluare

A 2.1.1 Crearea bazei de date Imobiliare

Baza de date, cu numele Imobiliare , va fi salvat pe calea C:\STUDENTI\AN2\GRUPA 2xx\Nume_student.

A 2.1.2. Crearea tabelului Proprietari

Tabelul Proprietari va avea structura din tabelul de mai jos:

FieldName

Data Type FieldSize /

Format

DecimalPlaces

Vali-

dationRule

Lookup Obs

Numarproprietar


Numeproprietar

Text 40

Adresaproprietar

Text 30

Telefonproprietar

Text 10

A 2.1.3 Crearea tabelului Ageni

Tabelul Ageni va avea structura din tabelul de mai jos:

FieldName


DecimalPlaces

Vali-

dationRule

Lookup Obs

Numaragent



14/63

Baze de date

Numeagent

Text 40

Adresa

agent

Text 30

Telefonagent

Text 10

A 2.1.4 Crearea tabelului Imobile

Tabelul Imobile va avea structura din tabelul de mai jos:

FieldName


DecimalPlaces

Vali-

dation Rule

Lookup Obs

Numarimobil


Numarproprietar

Number Integer >0 TabelPROPRIETARI

Cheieexterna

Numaragent

Number Integer >0 Tabel AGENTI Cheieexterna

Localitate Text 20

Zona Text 15 Lista de valori:zona0;zona1;zona2

Tipimobil

Text 10 Lista de valori:garsoniera;apartament;casa

Camere Number Byte >0

Adresaimobil

Text 30


15/63

Baze de date

Pretsolicitat

Currency Currency 0 >0

Pret

vanzare

Currency Currency 0 >=0

Datavanzare

Date/Time ShortDate

>#01/01/02#

Pentru definirea cheilor externe(Numr proprietar i Numr agent):

se apas etichetaLookup;pe liniaDisplay Controlse alege opiuneaList Box;pe liniaRow Source Typese alege opiunea Table/Query(este opiunea implicit);pe liniaRow Sourcese selecteaz tabelul master (care trebuie pus nLookup) .

A.2.1.5. Crearea relaiilor dintre tabele

Crearea relaiilor ntre tabele se face n dou etape:

Etapa 1Definirea cheilor primare din tabelele master si a cheilor externe din tabeleledetail.Etapa 2Crearea propriu zis a relaiilor dintre tabele.

Etapa 1 a fost realizata cnd s-au definit structurile tabelelor.

Pentru realizarea etapei 2 se va utiliza instrumentulRelationship. Legtura se face ntre tabelulmaster i tabelul detail pe cmpul care este cheie primar n master i cheie extern n tabeluldetail.

Legturile dintre tabelele bazei de date sunt reprezentate grafic mai jos:


16/63

Baze de date

Crearea relaiilor utiliznd Relationship se va face parcurgnd etapele:

Se apas butonulRelationship; Se selecteaz toate cele trei tabele i se apas pe butonul Add. Cele trei tabele apar pe

fundalul ferestreiRelationships. Apoi se apasa pe butonul Close. Pentru a face prima legatur, dintre tabelul Proprietarii tabelul Imobile, se ia campul

Nrproprietardin tabelulProprietarisi cu tehnica drag and drop se trece peste campulNr proprietar din tabelulImobile.

Se bifeaz butoanele de validareEnforce Referential Integrity, Cascade Update RelatedFields, Cascade Delete Related Records, apoi se apas pe butonul Create.

Se procedeaz la fel i pentru legtura dintre tabelele Ageni i Imobile. Se nchide fereastra Relationships i se salveaz nainte de nchidere.


17/63

Baze de date


Formulare ACCESSCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 3

3.2.Proiectarea de formulare;3.2.Proiectarea de formulare cu subformular;



18/63

Baze de date

Editarea Formelor

In cazul modificarii unei forme in Design View urmatoarele elemente s-ar puteadovedi benefice atit pentru conceptor cit si pentru utilizator:

Grid lines Prestabileste o serie de linii si puncte in Design View Form pentru a facilitaalinierea cimpurilor din tabela. Pentru a bascula (toggle) aceasta caracteristica selectamView|Grid din bara de meniu.

Snap to Grid- Selectam Format|Snap to Grid pentru alinierea formei obiectelor cu gridulpentru alinierea cu usurinta a obiectelor formei sau dezactivam (uncheck) aceastacaracteristica pentru a permite obiectelor sa fie mobile printre liniile de grid si puncte.

Resizing Objects Permite redimensionarea obiectelor formei respective cu ajutorul mouse-ului.

Change form object type Permite schimbarea tipului de obiect al formei fara a fii necesaracreerea unei noi forme, prin executarea unui dreapta clic cu mouse-ul asupra obiectului

respectiv urmata de selectia Change To si apoi reselectarea noului tip de obiect valabildin lista afisata in fereastra. Label/object alignment Fiecare obiect al formei precum si eticheta sa sint limitate si se

deplaseaza impreuna ori de cite ori unul din ele este deplasat cu mouse-ul. Prin urmarepentru a schimba pozitia obiectului si a etichetei sale in raport unul cu celalalt mai intiipozitionam mouse-ul deasupra obiectului in coltul sting, executam un clic asupra sa si-ltragem in pozitia dorita.

Tab order Altereaza ordinea obiectelor formei prin selectarea View|Tab Order...din barade meniu.

Form Appearance Schimba culoarea de fond a formei prin executarea unui clic pebutonul Fill/Back Color de pe bara de instrumente de formatare. Putem schimba culoarea

fiecarui obiect individual al formei prin suprailuminarea obiectului si selectarea unei culoridin paleta de culori Font/Fore Color a barei de instrumente de formatare. Fontul simarimea sa, efectul, alinierea, bordarea obiectelor precum si efectele speciale pot fiimodificate folosind bara de instrumente de formatare.


19/63

Baze de date


A.3.1 Desfurarea lucrriiA3.1.1 Formulare simple

1. S se elaboreze un formular pentru introducerea datelor n tabelulPROPRIETARI. Cu ajutorul acestui formular s se introduc urmtoarele date:Nr

proprietarNumeproprietar

Adresa proprietar Telefonproprietar

10 Ivanciu Adriana Constanta, Str. Tractorului nr. 1 0241690915

11 Daescu Daniel Bucuresti, Str. Castanilor nr. 26,Bl. A5, Ap 4

0217543175

12 Ciulei Anghel Iasi, Str. Razboieni nr. 58, Bl.DV12, Ap. 25

0232334015

13 Ismail Aihan Galati, Str. Universitatii nr. 75 0236445098

14 Motoc Elisabeta Iasi, Str. Eminescu nr. 55, Bl.E4, Ap. 3

0232340123

15 Omer Abidin Constanta, Str. Eliberarii nr. 10 0241653308

16 Paunescu Ionel Constanta, Str. Iasomiei nr. 33,

Bl. ID9, Ap. 9

0241631542

17 Peicu Aurelia Bucuresti, Str. Arcului nr. 23, Bl.7A, Ap. 43

0217683558

18 UriasuConstantin

Bucuresti, Str. Razoare nr. 60,Bl. S2, Ap. 31

0216889054

19 GeorgescuMihai

Constanta, Str. Nicolae Iorga nr.34

0241554489

20 UngureanuMarius Constanta, Str. Unirii nr. 187 0241678542

21 Ionescu Maria Constanta, Str. Mircea cel Batrannr. 23

0241653341


20/63

Baze de date

2. S se elaboreze un formular pentru introducerea datelor n tabelul AGENTI. Cu ajutorulacestui formular s se introduca urmtoarele date:

Numaragent

Nume agent Adresa agent Telefon agent

1501 PrisacaruConstantin

Constanta, Bd. Lapusneanu nr. 32,Bl. LS2, Ap. 14

0241580648

1502 ManeaNicolae

Constanta, Bd. Mamaia nr. 185 0241648523

1503 GodeanuMaria

Constanta, Str. Poporului nr. 79 0722586941

A 3.1.2 Formular cu subformular1. Sa se elaboreze un formular cu subformular pentru tabelele AGENTI si IMOBILE. Cu

ajutorul acestora sa se introduca urmatoarele imobile :

umar

imobil

Nr.proprietar

Numaragent

Localitate

Zona

Tipimobil

Camere

Adresa

imobil

Pretsolicitat

Pretvanzare

Datavanzare

5500

10 1502

Constanta

Zona 1

Apart.

3 Str. Marastinr. 56

$25.000 $25.000 16.02.2003

5501

10 1502

Constanta

Zona 0

Gars. 1 Str. I.G.Duca nr. 35

$18.000 $16.500 25.09.2003

5502

12 1503

Constanta

Zona 0

Casa 5 Str. Mirceacel Batrannr. 77

$45.000 $0

5503

15 1501

Bucuresti

Zona 0

Apart.

3 Bd.Magheru nr.

44

$55.000 $53.000 30.10.2003

5504

19 1501

Constanta

Zona 1

Apart.

4 Bd.Ferdinandnr. 10

$25.000 $25.000 20.12.2002


21/63

Baze de date

5505

11 1501

Bucuresti

Zona 2

Apart.

2 str. DrumulTaberei nr.129

$23.000 $0

5506 17 1502 Bucuresti Zona 1 Gars. 1 Str. TepesVoda nr. 12 $14.000 $12.900 20.11.2002

5507

18 1502

Bucuresti

Zona 0

Gars. 1 Str. GeorgeCosbuc nr.23

$18.000 $17.850 25.01.2003

5508

12 1503

Iasi Zona 2

Casa 5 Str. Uniriinr. 20

$21.000 $21.000 19.04.2003

umar

imobil

Nr.proprietar

Numaragent

Localitate

Zona

Tipimobil

Camere

Adresa

imobil

Pretsolicitat

Pretvanzare

Datavanzare

5509

14 1503

Iasi Zona 1

Garsoniera

1 Str. VlaicuVoda nr. 9

$13.000

$12.500

29.08.2003

5510

16 1501

Constanta

Zona 2

Apartament

3 Str. Viilornr. 43

$18.000

14.500 19.05.2003

5511

16 1501

Constanta

Zona 1

Apartament

2 Bd.Lapusneanu nr. 56

$16.000

$0

5512

13 1503

Galati Zona 1

Apartament

3 Str.Universitatii nr. 75

$21.000

$0

5513

13 1503

Constanta

Zona 2

Casa 3 Str. Albanr. 47

$26.000

$0

5514

20 1502

Constanta

Zona 1

Apartament

3 Constanta,Str. Uniriinr. 187

$30.000

$0


22/63

Baze de date

5515

21 1502

Constanta

Zona 1

Casa 3 Constanta,Str.Mircea celBatran nr.

23

$34.000

$0

2. Sa se inchida formularul. Apoi sa se introduca urmatorii proprietari :

Numar

ro

rieta

Nume

proprieta

r

Adresa

proprieta

r

Telefon

proprieta

r

22 VasilescuGeorge

Eforie Nord, Str. Constanta nr. 12 0745687123

23 Adam Anamaria Mangalia, Str. Saturn nr. 32, Bl. CS9,Ap. 43

0788953641

3. Apoi sa se introduca agentul cu numarul 1504, Albu Andrei domiciliat in Mangalia, Bd.Libertatii nr. 43 si numrul de telefon 342657

4. S se introduc cele dou imobile din tabelul de mai jos.

Numar

imobil

Numar

proprie-

Nu-mar

agent

Localitat

e Zona

Tipimobil

Camere

Adresa

imobil

Pret

solicitat

Pret

vanzare

Data

vanzare

5516 22 1504 EforieNord

Zona1

Casa 6 Str.Constantanr. 12

$55.000 $0

5517 23 1504 Mangalia Zona0

Apartament 2 Str.Saturn nr.32, Bl.CS9

$18.500 $0

OBS) Att agentul , ct i imobilul se vor introduce cu ajutorul formularului cu subformular.


23/63

Baze de date


InterogriCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 4

4.1. Proiectarea unor interogri de selecie;4.2. Proiectarea unor interogri de tip Make Table;4.3. Proiectarea unor interogri de tip Update Query;4.4. Proiectarea unor interogri de tip Delete;4.5. Proiectarea unor interogri de tip Append ;4.6. Proiectarea unor interogri de tip CrossTab



24/63

Baze de date

Query By Examples (QBE) si Structured Query Language (SQL) sunt limbajeindustriale standard pentru manipularea si extragerea datelor din bazele de daterelationale. Ambele limbaje sint la fel de bine cunoscute in lumea informaticii si cumici exceptii sunt complet interschimbabile, astfel incit se poate trece usor dintr-un

limbaj in celalat printr-un singur click al mouseului. Avantajul limbajului QBEeste acela de a fi unlimbaj grafic, mai atractiv si mult mai usor de utilizat. El lucreaza la nivelul tabelelor de interogare(dynaseturi) in Design View. Avantajul limbajului structurat SQLeste acela de a fi cistigat foartemult in popularitate in ultimul timp, fiind adoptat ca un limbaj universal in lumea bazelor de daterelationale. Daca intelegem bine conceptele pe care se bazeaza filozofia celor doua limbaje, precumPROJECTION, SELECTION, SORT, JOIN, siCALCULATED FIELD,vom fi capabili samanipulam cu aceeeasi usurinta ambele limbaje. De fapt, in ACCESS vom putea comuta dintr-unlimbaj in altul in cadrul unei tabele de interogare printr-un simplu click al mouseului. Formatulgrafic al dynasetului utilizat in Design View poate fi in mod egal supranumit QBE View.Bineinteles ca Microsoft utilizeaza in continuare denumirea consacrata de QBE din ratiuni lesne de

inteles, atita timp cit acest limbaj a fost inventat de IBM si conceput ca o simpla metoda bazata petext pentru introducerea formulelor de interogare. Cea de-a doua generatie de QBEdevinecunoscuta sub numele de Graphical QBEdeoarece utilizeaza o interfata tabelara grafica, similaracelei utilizate azi de Microsoft. Pentru a intelege mai bine filozofia unui astfel de limbaj vom incercasa aplicam toate conceptele de baza ale acestuia pe structura a o serie de tabele printre careClientiTab, ProduseTab siMagazineTab createin baza de date C:\ tutorial1.mdb, prezentate infigurile 4.1- 4.3.

Figura 4.1: Strucutra tabelului ClientiTab

Figura 4.2: Structura tabelului ProduseTab


25/63

Baze de date

Figura 4.3: Tabelul MagazineTab

De fapt un QBE nu este altceva decit o interogatie pe baza criteriilor de sortare si operatorilorrelationali introdusi direct pe interfata grafica reprezentata in figura 4.4.

Figura 4.4: Interfata grafica a unei interogatii

Spre exemplu, daca din tabelul MagazineTabdorim sa cream o interogare MagazineQuery care sacontina doar primele trei cimpuri (MagazinID, Statut, TotalVinzari) vom utiliza interfata grafica dinfigura 4.5:


26/63

Baze de date

Figura 4.5: Interfata grafica pentru interogarea MagazineQuery

Rezultatul executiei prin apasarea butonului RUN din bara de meniu Query este cel prezentat infigura 4.6.

Figura 4.6:Rezultatul executiei actiunii de selectie de pe interfata grafica MagazineQuery


27/63

Baze de date

Daca executam un click pe optiunea SQL View din meniul File (vizibil in partea stinga sus ainterogatiei MagazineQuery vom obtine echivalentul SQL al interfetei grafice QBE,prezentat infigura 4.7:

Figura 4.7: Echivalentul SQL al unei interfete grafice QBE

Aceasta trecere de la o interfata grafica QBEla echivalentul sau SQL este bidirectionala. Deciputem trece cu aceeasi usurinta de la fereastra editor SQL la echivalentul sau QBE printr-unsimplu click pe Design View din meniul File (vizibil in partea stinga sus a interfetei grafice), dupacum putea vedea in figura 4.8.


28/63

Baze de date

Figura 4.8: QBE-echivalentul ferestrei editor SQL


A.4.1.1. Interogri de selecie simple

1. S se creeze o interogare care s afieze lista localitilor n care au fostscoase imobile la vnzare.

2. S se modifice interogarea de mai sus astfel nct s afieze doar localitile n care existimobile nevndute.

Linia FIELD Linia TABLE Linia SHOW LiniaCRITERIA

Localitate IMOBILE

Pret vanzare IMOBILE =0

Linia FIELD Linia TABLE Linia SHOW

Localitate IMOBILE


29/63

Baze de date

sau :

LiniaFIELD Linia TABLE Linia SHOW LiniaCRITERIA

Localitate IMOBILE

Datavanzare

IMOBILE Is Null

3. S se proiecteze o interogare care s afieze imobilele vndute ncepnd din 01.08.2003pn la data de astzi.LiniaFIELD

Linia TABLE Linia SHOW Linia CRITERIA

Numarimobil

IMOBILE

Localitate IMOBILE

Zona IMOBILE

Tip imobil IMOBILE

Camere IMOBILE

Datavanzare

IMOBILE >=#01/08/2003#

4. S se proiecteze o interogare care s afieze imobilele nevndute (Numar imobil,Localitate, Zona, Adresa, Tip imobil, Camere, Pret solicitat). Este nevoie de un cmp

care s nu fie afiat dar n care s se scrie criteriul de selecie.5. S se proiecteze o interogare care s afieze toi proprietarii din baza de date (Nume

proprietar, Adresa proprietar, Telefon proprietar).

6. Sa se proiecteze o interogare care s afieze oferta pentru imobilele din Constana dinzona 0 (Tip imobil, Camere, Adresa imobil, Pret solicitat).

7. S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzarile din 2003.


30/63

Baze de date

8. S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile dintre 01.05.2003 i30.09.2003 .

9. S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile din Constana.10.S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile realizate de agentul imobiliar

Manea.11.S se proiecteze o interogare care s afieze toate proprietile din Bucureti , zona 0.12.S se proiecteze o interogare care s afieze toate vnzrile din Constana, realizate de

agentul imobiliar Priscaru Constantin n 2002.

A.4.2.1 Interogri de selecie cu sintetizarea datelor

1. S se proiecteze o interogare care s afieze cte imobile a vndut fiecare agent.FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA

Numar agent IMOBILE Group by

Nume agent AGENTI Group by

Vanzariefectuate:Numar imobil

IMOBILE Count

Pret vanzare IMOBILE Where 0

2. S se proiecteze o interogare care s afieze cte imobile are fiecare proprietar.FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA

Numarproprietar

IMOBILE Group by

Numeproprietar

PROPRIETARI

Group by

Numarimobile:Numarimobil

IMOBILE Count

Data vanzare IMOBILE Where Is Null


31/63

Baze de date

3. S se proiecteze o interogare care s afieze toi agenii care au efectuat mai mult de otranzactie.

FIELD TABLE TOTAL SHOW CRITERIA




IMOBILE Count >1

Pret vanzare IMOBILE Where 0

4. S se proiecteze o interogare care s afieze toi agenii care au efectuat cel puin treitranzacii n anul care a trecut.

FIELD TABLE TOTAL CRITERIA




IMOBILE Count >=3

Year([Data vanzare]) IMOBILE Where =Year(Date())-1

5. S se proiecteze o interogare care s afieze toi agenii care nu au vndut nimic n ultimalun (Data vanzare< Date()-30 Or Is Null).




Data vanzare IMOBILE Max


32/63

Baze de date

6. S se proiecteze o interogare care s calculeze preul mediu solicitat pe apartament, nfuncie de localitatea i zona n care este situat imobilul.


Localitate IMOBILE Group by

Zona IMOBILE Group by

Pret mediu;Pretsolicitat

IMOBILE Avg

Tip imobil IMOBILE Where Apartament

7. Sa se proiecteze o interogare care sa calculeze pretul de vanzare mediu pentru fiecare tipde imobil, in functie de localitatea in care este situat imobilul.

8. Sa se proiecteze o interogare care sa afiseze lista descrescatoare cu sarcinile fiecaruiagent (cate imobile mai are de vandut).

FIELD TABLE TOTAL SORT CRITERIA



Sarcini:Numarimobil

IMOBILE Count Descending

Data vanzare IMOBILE Where Is Null

9. S se proiecteze o interogare care s afieze suma vnzrilor n luna curent pe fiecareagent (n ordine crescatoare).

FIELD TABLE TOTAL SORT CRITERIA

Numar agent IMOBILE Groupby

Nume agent AGENTI Groupby


33/63

Baze de date

Suma vanzari:Pretvanzare

IMOBILE Sum Ascending

Month([Data vanzare]) Where Month(Da

te())

A.4.3.1. Make Table Query

1. S se proiecteze o interogare care s creeze un nou tabel Agenti_A, carecuprinde cmpurile numar agent, nume agent, telefon agent, pentru toi agenii alecror nume ncep cu litera A .

2. S se proiecteze o interogare care s creeze un nou tabel COMISION,care cuprinde cmpurile nume agent, numar imobil, localitate, zona, tip imobil,

camere, comision (7% din pretul de vanzare) pentru toate imobilele vndute n anul

curent.

FIELD TABLE SHOW CRITERIA

Nume agent AGENTI

Numar imobil IMOBILE

Localitate IMOBILE

Zona IMOBILE

Tip imobil IMOBILE

Camere IMOBILE

Comision:7/100*[Pretvanzare]

IMOBILE

Year([Data vanzare]) Year(Date())

3. S se creeze o relaie de tip one to many ntre tabelele IMOBILE i COMISION pecmpul Numr imobil (acest cmp trebuie definit mai inti ca i cheie extern).

A 4.4.1. Update Query

a) S se creeze o interogare care s mreasca preul solicitat cu 10%pentru imobilele nevndute.


34/63

Baze de date

FIELD TABLE Update to CRITERIA

Pretsolicitat

IMOBILE [Imobile].[Pretsolicitat]*110/100

Datavanzare

IMOBILE Is Null

b) S se proiecteze o interogare care s scad preul solicitat cu 5% pentru imobilele cumai mult de 4 camere .

c) S se proiecteze o interogare care s adauge cmpului comision din tabelaCOMISION nca 10$ .

A 4.5.1. Delete Query

a) S se creeze o interogare care s tearg din baza de date imobilelevndute nainte de 01.01.2003.

b) S se creeze o interogare care s tearg din tabelul Comision toatenregistrrile corespunztoare agenilor care ncep cu litera M.

c) S se proiecteze o interogare care s tearg din tabelul COMISION toate imobilelepentru care s-a luat un comision mai mic de 910$ (13.000$*7%=910$).

FIELD TABLE Delete CRITERIA

Imobile.* IMOBILE From

Datavanzare

IMOBILE Where


35/63

Baze de date

A.5.1.1. Append Query

a) S se creeze o interogare care s adauge n tabelul AGENTI_A toiagenii ale caror nume ncep cu litera G.

FIELD TABLE Append To CRITERIA

Numaragent

AGENTI Numar agent

Numeagent

AGENTI Nume agent Like G*

Telefonagent

AGENTI Telefon agent


36/63

Baze de date


Interogari SQLCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 5

5.6. Proiectarea unor interogri de selecie n SQL5.7. Proiectarea unor interogri de tip Make Table n SQL5.8. Proiectarea unor interogri de tip Update Query n5.9. Proiectarea unor interogri de tip Delete n SQL5.10.Proiectarea unor interogri de tip Append n SQL



37/63

Baze de date

Limbajul SQL este un limbaj de interogare orientat pe rezultate folosit la accesareadatelor pentru interogare, insertie, actualizare si modificari structurale. Desi limbajulSQL este cel mai puternic sub aspectul posibilitatii de asigurare a interogarilor, arefunctii cu mult mai puternice decit simpla regasire a datelor. Printre functiile sale

amintim::Executia de interogariCrearea bazelor de dateCrearea si modificarea structurii tabelelorInsertia de inregistrari noiModificarea inregistrarilor existenteCrearea de relatii multitabel

Limbajul de programare structurat SQL a fost creat pentru a indica bazei de date CE ANUMEdoreste utilizatorul sa efectueze, si nu CUM sa se efectueze actiunea respectiva, comparativ culimbajul VISUAL BASIC pentru APLICATII (VBA)care indica calculatorului exact operatiile pecare acesta trebuie sa le execute secvential. O interogare transmite pur si simplu o cerere de extrageredintr-o baza de date a unor inregistrari care satisfac anumite criterii. Serverul bazei de date careintelege limbajul de interogare structurat SQL determina cele mai eficiente mijloace de satisfacere acererii de date. Un astfel de limbaje structurat este construit in esenta pentru a permite generareaunui proces de interogare robust. O instructiune SQL este alcatuita, in esenta, din patru formulare:

SELECTpentru generarea unei interogariUPDATEpentru modificarea datelor stocate intr-una sau mai multe inregistrariINSERT pentru inserarea unei noi inregistrari in tabelul specificatCREATEpentru construirea unui nou tabel, o noua vedere sau unei noi structuri din baza de

date.

Limbajul de programare structurat SQL consista dintr-un numar de cuvinte cheie si concepte debaza. Vom aplica toate aceste cuvinte cheie si concepte de baza pe structura mai multor tabele,special create in acest scop, printre care ClientiTab, ProduseTab, MagazineTab,. Pentru a accesaeditorul de text vom incerca sa cream in Design Viewo noua interogare, inchizind de aceasta datacaseta de dialog cu optiunea Show Table, fara a adauga vreuna din aceste tabele. Selectam dinmeniul Viewoptiunea SQL View (figura 5.1) pentru a comuta de pe interfata grafica (QBE) peeditorul de text al liniilor de cod SQL (figura 5.2). Pentru vizualizarea rezultatelor in orice moment

in ferestra editor SQL vom inscrie numele interogarii, iar apoi vom selecta ViewDatasheet (figura5.3). Pentru a comuta din nou in QBE mode (interfata grafica), in scopul vizualizarii aceleasi

interogari, vom selecta ViewDesign View. (figura 5.4).


38/63

Baze de date

Figura 5.1: Crearea in Design View a unei noi interogari

Figura 5.2: Fereastra editor SQLcu prima linie de cod SQL de tip SELECT.

Figura 5.3: Vizualizarea rezultatelor in Datasheet View

FiFigura 5.4: Comutarea din SQL mode in QBE mode


39/63

Baze de date

Dupa cum putem observa construirea unei interogari SQL nu prezinta dificultati, ca de altfel nicicomutarea dintr-un mod in celalat. Vom vedea in cele ce urmeaza ca nici sintaxa liniilor de codSQL nu este complicata, cu exceptia cazurilor de scriere a unor linii de cod SQL prea lungi ce ar

putea conduce la aparitia erorilor. Din acest motiv in Access este de preferat utilizarea limbajuluigrafic QBE decit a celui structurat SQL. In general pentru scrierea liniilor de cod SQL pentruoperarea unor interogari de baza utilizam urmatoarele cuvinte cheie:

SELECTFROMce returneaza un set de inregistrari din unul sau mai multe tabeleSELECTINTO ce transfera inregistrarile unor cimpuri dintr-unul sau mai multe tabele intr-

un nou tabel (make table-query)DISTINCT ce returneaza numai inregistrarile distincte din cimpurile uni tabel sau a mai multor

tabele (elimina inregistrarile duplicate)WHERE ce defineste conditiile folosite pentru evaluarea inregistrarilor returnateWHERELIKE ce defineste sablonul folosit pentru evaluarea inregistrarilor returnate

WHEREIN ce defineste un grup de valori folosit pentru evaluarea inregistrarilor returnateORDER BY ce defineste ordinea de sortare care va fi respectata de inregistrarile din setul de

inregistrari returnat dupa anumite criteriiGROUP BY ce grupeaza inregistrarile din setul de inregistrari returnat dupa anumite criteriiSum, Avg, Count, Max, Min, Var, StDev, First, Last pentru efectuarea unor operatii

aritmetice, calculul unor statistici (medie aritmetica, varianta sau deviatie standard), selectiavalorii maxime sau minime a unei inregistrari, sau selectia primei sau ultimei inregistraridintr-un tabel

Having ce specifica care inregistrari grupate sint afisate printr-o instructiune SELECTcombinata cu o clauza de tip GROUP BY.

ASpentru desemnarea unui alias

INNER JOIN, LEFT JOIN, RIGHT JOIN pentru combinarea inregistrarilor a doua sau maimulte tabele

INSERT ce insereaza o noua inregistrare si valorile specificate intr-un tabelUNION ce returneaza un set de inregistrari care contine seturile combinate a doua sau mai

multe inregistrariUPDATE ce actualizeaza una sau mai multe inregistrari la valorile specificateCREATE TABLE ce defineste un tabel nou in baza de date curenta.ALTER TABLE ce defineste noi cimpuri in cadrul tabelului din baza curentaDROP TABLE ce sterge un tabel al bazei de dateCREATE INDEX ce creaza un index pentru un tabel al bazei de date curente pentru care se

specifica un anumita inregistrae sau un anumit cimp.

DROP INDEX ce sterge indexul aferent unui anumit


40/63

Baze de date


A.5.1 Desfurarea lucrrii

1. Sa se creeze un tabel cu numele Furniz2 n care COD_F este cheieprimar :

COD_F DEN_F LOCALIT ADRESA

Number Text(20) Text(15) Text(30)

CREATE TABLE Furniz2(

COD_F Number NOT NULL PRIMARY KEY,

DEN_F Char(20),

Localit Char(15),

Adresa Char(30) );

2. In tabelul Furniz2 sa se scrie inregistrarea (533,Ionescu Ion,Satu Mare,Str.Republicii nr. 9).

INSERT INTO Furniz2 ( COD_F, DEN_F, Localit, Adresa )

VALUES (533, "Ionescu Ion", "Satu Mare", "Str. Republicii nr. 9");

3. In tabelul Furniz2 sa se adauge campul COD_F Text(10).

ALTER TABLE Furniz2 ADD COLUMN COD_FIS Char(10);


41/63

Baze de date

4. Sa se adauge in tabelul Furniz2 date din tabelul FURNIZOR pentru Cod furnizor cuprinsintre 1 si 4 (Append Query).

INSERT INTO Furniz2 ( COD_F, DEN_F, ADRESA, COD_FISC )

SELECT Cod_furnizor, Den_furnizor, Adresa, Cod_fiscal

FROM FURNIZOR

WHERE Cod_furnizor BETWEEN 1 AND 4;

5. Sa se stearga din tabelul Furniz2 inregistrarea corespunzatoare COD_F=3 (DeleteQuery) .

DELETE *

FROM Furniz2

WHERE COD_F=3;

6. S se tearg din tabelul Furniz2 nregistrarea corespunztoare DEN_F care ncep culitera O (Delete Query) .

DELETE *

FROM Furniz2

WHERE DEN_F LIKE "O*";

7. Sa se stearga tabelul Furniz2 din baza de date.DROP TABLE Furniz2;

8. Sa se vizualizeze campurile COD_MAT,DEN_MAT,UM,COTA_TVA pentru toatematerialele din nomenclatorul de materiale (Interogare simpla de selectie) .


42/63

Baze de date

SELECT COD_MAT, DEN_MAT, UM, COTA_TVA

FROM MATERIALE;

9. Sa se vizualizeze campurile NR_FACTURA,DATA,VALOARE pentru facturile emisede furnizorul cu codul=1 (Interogare simpla de selectie) .

SELECT NR_FACTURA, DATA, VALOARE

FROM FACTURI

WHERE COD_FURNIZOR=1;

10.Sa se vizualizeze codurile materialelor si cantitatile consumate pentru materialele de pebonul de consum cu numarul 2 (Interogare simpla de selectie) .

SELECT [MATERIALE CONSUMATE].COD_MAT, [MATERIALECONSUMATE].CANTITATE

FROM [MATERIALE CONSUMATE]

WHERE [MATERIALE CONSUMATE].NR_BON_CONSUM=2;

11.Sa se vizualizeze totalul valorilor facturilor emise de fiecare furnizor (Interogare desinteza) .

SELECT COD_FURNIZOR, Sum(VALOARE) AS Total_valoare_facturi

FROM FACTURI

GROUP BY COD_FURNIZOR;

12.Sa se vizualizeze minimul cantitatii aprovizionate pe fiecare cod_mat (Interogare desinteza) .


43/63

Baze de date

SELECT COD_MAT, MIN(CANTITATE) AS Minim_cant_aprovizionata

FROM [MATERIAL APROVIZIONAT]

GROUP BY COD_MAT;

13.Sa se vizualizeze media pretului de achizitie pentru materialul cu codul material=3(Interogare de sinteza) .

SELECT COD_MAT, AVG(PRET_ACHIZITIE) AS Medie_pret

FROM [MATERIAL APROVIZIONAT]

GROUP BY COD_MAT HAVING COD_MAT=3;

14.Cu ajutorul inregistrarilor din tabelul MATERIALE, sa se creeze un tabel cu numeleMAT2 care contine campurile COD_MAT, DEN_MAT, UM , pentru materialele al carornume incepe cu litera C (Make Table Query) .

SELECT COD_MAT, DEN_MAT, UM INTO Mat2

FROM MATERIALE

WHERE DEN_MAT LIKE "C*";

15.Cu ajutorul inregistrarilor din tabelul FACTURI, sa se creeze un tabel cu numele Fact2care contine campurile NR_FACTURA, DATA, VALOARE pentru furnizorii al carorcod este cuprins intre 2 si 5 (Make Table Query) .

SELECT NR_FACTURA, DATA, VALOARE INTO Fact2

FROM FACTURI

WHERE COD_FURNIZOR BETWEEN 2 AND 5;


44/63

Baze de date

16.Sa se actualizeze valorile facturilor din tabelul Fact2 in sensul cresterii lor cu 1000unitati (Update Query) .

UPDATE Fact2 SET VALOARE = VALOARE+1000;

17.Sa se actualizeze campurile CANTITATE (creste cu 10%) si PRET_ACHIZITIE (scadecu 2%) din tabelul MATERIAL APROVIZIONAT pentru COD_MAT=1 (UpdateQuery) .

UPDATE [MATERIAL APROVIZIONAT] SET CANTITATE =CANTITATE*110/100, PRET_ACHIZITIE = PRET_ACHIZITIE*98/100

WHERE COD_MAT=1;

18.Sa se adauge in tabelul Mat2 inregistrari din tabelul MATERIALE pentru DEN_MAT ceincepe cu litera T (Append Query) .

INSERT INTO Mat2 ( COD_MAT, DEN_MAT, UM )

SELECT COD_MAT, DEN_MAT, UM

FROM MATERIALE

WHERE DEN_MAT LIKE "T*";

19.Sa se stearga tabelul Mat2 din baza de date.DROP TABLE Mat2

20.Sa se stearga tabelul Fact2 din baza de date.DROP TABLE Fact2


45/63

Baze de date


MacrouriCuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 6

6.4. Proiectarea unor macro-uri pentru operaiuni asupra obiectelor bazei dedate (tabele i formulare);

6.5. Proiectarea unor macro-uri care se lanseaz la apariia unor evenimente;6.6. Ataarea unor macro-uri la butoane n cadrul formularelor.


Pagina


46/63

Baze de date

Termenul macro este o abreviere pentru macro-instructiune sau macro-program, construit pe baza unei macro-instructiuni sau a mai multora. Oinstructiune sau comanda nu este altceva decit un ordin dat unui calculator pentru aexecuta o actiune. Pentru cei care cunosc cite ceva despre limbajul masina al unui

calculator (Assembler) pot sa realizeze mai bine modul cum lucreaza aceste instructiuni, stiindfaptul ca un program de nivel jos (limbaj masina) este o succesiune de instructiuni executatesecvential, adeseori cu intrari in subrutine pentru executarea actiunilor repetitive, cu salturi saureveniri la programul principal. In cazul unui limbaj de nivel inalt, precum Visual Basic, C,Pascal, Fortran, o instructiune declanseaza in general executia mai multor instructiuni elementare.Prin urmare, o macro-instructiunenu poate fii altceva decit un imperiu al instructiunilorelementare, construit pe baza uneia sau a mai multor instructiuni compuse. Pentru a fi mult maiprecis, o macro-instructiune declanseaza executia unui mare numar de sarcini elementare, realizindautomatizarea de sarcini repetitive ale unei operatii particulare, precum in Microsoft Accessdeschiderea sau inchiderea unei tabele, interogatii, formular, raport, editarea sau tiparirea acestora,

click-ul unui mouse, afisarea unui mesaj, avertizarea printr-un semnal sonor (Beep), etc. Folosireaexpresiilor de macro-programsau macroprogramarein Microsoft Access este improprie, deoarecemacro-urile nu sint utilizate pentru a face programare in adevaratul sens al cuvintului, precumlimbajul evoluat Visual Basic pentru Aplicatii (VBA), devenit cel mai popular limbaj de programarea aplicatiilor din Microsoft Access, din ultimii ani! Spunem acest lucru bazindu-ne pe urmatoareleargumente:

un macro (macroprogram) nu opereaza cu variabile ce pot fii modificate pe parcursulexecutiei macroprogramului, precum opereaza un adevarat limbaj de programare. Deexemplu, daca un macro deschide un fisier, care apoi isi schimba numele, drept consecintava trebui sa corectam complet macro-ul respectiv.

Saltul conditional intr-o subrutina este fie absent sau foarte sumar. Actiunile unui macrose executa secvential si destul de rar intilnim executii conditionale.

Nu exista bucle neconditionale sau conditionale de tipul For.Next, If..ThenElse If,DoWhile, Do Until, Select Case, etc., ce sint nelipsite dintr-un limbaj de programarepentru asigurarea unei mari flexibilitati in interpretarea si luarea deciziilor.

Tratarea erorilor nu exista. Daca un macro provoaca o eroare de executie, in consecintaafiseaza un mesaj de eroare si apoi se opreste din executie.

In ultimul timp, dupa aparitia si cresterea exploziva a evantaiului de aplicatii ale limbajului VisualBasic pentru Aplicatii (VBA) in cadrul Microsoft Access, macro-urile pierd din ce in ce mai mult

teren, fiind preferate in special de utilizatori care nu au notiuni de programare sau nu sint confortabilicu utilizarea unui limbaj de programare. Punctul forte al macro-urilor ramine in continuareautomatizarea sarcinilor repetitive, ce le intilnim cu o intensitate din ce in ce mai mare in aplicatiileAccess, Excel, Word, Outlook, sau in cazul oricarui alt logiciel. O astfel de automatizare prezintadoua avantaje esentiale:

Economie de timp Eliminarea riscului de erori


47/63

Baze de date

Se subintelege de fapt faptul ca un macro nu poate automatiza decit operatiile manuale bine puse lapunct. Macro-urile sint foarte bine legate de specificul unui anume logiciel. De exemplu, macro-urile din Access sint complet diferite de cele din Excel, Word sau Outlook. Intilnim macro-uri intr-un mare numar de logiciele de pe piata produselor informatice, ca de altfel si in cadrul anumitor

sisteme de exploatare, precum sistemele Windows 9x, 2000, sau XP. Conceptia acestor macro-uri,usurinta cu care pot fi aplicate in rezolvarea unei aplicatii, precum si serviciile pe care le pot aduceutilizatorului, variaza de la un logiciel la altul.

In aceasta era informational exploziva Bazele de date au o evolutie dinamica, crescind intr-omaniera regulata capacitatea lor de stocare a datelor. Impactul noilor date cu Baza de date faceobiectul unor operatii recursive precum:

Import Reformatare (modificari, eliminari) Analiza (interogari multiple) Inregistrare (in afara Bazei de date, intr-un format particular) Introducerea si afisarea datelor intr-un anume format (tabele, interogari, formulare, rapoarte) Expediere prin posta electronica Export (catre o alta Baza de date sau alt calculator), etc.

Macro-urile pot regrupa toate actiunile repetitive asociate acestor operatii, si de fapt aceastareprezinta obiectivul lor principal. O aplicatie secundara a macro-urilor consista in asocierea butoanelode comanda, verificare (check) sau de control. Toti utilizatorii Bazelor de date carora le place mediul dereprezentare grafica a informatiilor isi acopera formularele, rapoartele precum si meniurile acestora cu fesi fel de butonase! Inca o data dorim sa precizam faptul ca profesionistii care se ocupa de dezvoltareaaplicatiilor Access se folosesc din ce in ce mai putin de macro-uri. Ei prefera sa utilizeze din ce in ce maimult Visual Basic pentru Aplicatii (VBA), o extensie a limbajului de programare Visual Basic carepermite manipularea obiectelor Access ( tabele, interogatii, formulare, rapoarte, macro-uri, module), farase limita la macro-uri. Utilizatorii care nu sint profesionisti prefera mai degraba utilizarea macro-urilordecit VBA-ul, deoarece procesul de invatare si de deprindere a lucrului cu acestea este mult mai rapid smai usor. In cele ce urmeaza, in cadrul acestui capitol, ne vom limita doar la utilizarea celor maireprezentative actiuni utilizabile pentru crearea unui macro in scopul dezvoltarii unei aplicatii Access,tinind cont de faptul ca lista Access contine aproape 50 de astfel de actiuni. Scopul nostru este doar de aincinta interesul cititorului in fascinanta lume a macroprogramarii, precum si de a arata ce putem face cu

macro-urile, iar cind este cazul sa subliniem ce nu putem face cu acestea!


48/63

Baze de date


A.6.1. S se scrie un macro care s deschid tabelul Facturi.

1. S se scrie un macro care s deschid formularul Materiale.


49/63

Baze de date

2. S se scrie un macro care s deschid o interogare.

3. S se un macro care s se execute la deschiderea bazei de date (Autoexec). Se va schimbanumele unuia din cele de la punctele 1, 2 sau 3 n Autoexec.

4. S se introduc valorile pentru cmpul stoc_inceput cu formularul Materiale. Pentru cmpulstoc_nceput din formularul Materiale la sectiunea Events, After Update se va preciza macro-

ul care contine urmtoarele:


50/63

Baze de date

5. S se scrie un macro care se lanseaz la evenimentul OnMouseMove. Se va utiliza Msgboxcu texte de explicaie despre cmpul respectiv. De exemplu, dac se plaseaz mouse-uldeasupra cmpului den_mat s apar o explicaie de genul : Se introduce denumireamaterialului. Pentru aceasta, se va ataa evenimentului OnMouseMove un macro careconine o aciune Msgbox cu textul Se introduce denumirea materialului.

6. S se proiecteze un macro care s gseasc o nregistrare n tabelul Materiale. Se va cutadup cuvntul cheie. Se vor utiliza aciunile OpenTable i FindRecord.


51/63

Baze de date

7. S se proiecteze un macro care s afieze data curent.

8. S se proiecteze un macro care s afieze ora exact. Se va utiliza funcia Time.

9. S se creeze butoane de navigare n locul celor implicite. Un buton se va denumi Precedenti unul Urmtor. Fiecrui buton i se va ataa un macro cu aciunea GotoRecord i opiuneaRecord=Previous, respectiv GotoRecord i opiunea Record=Next.


52/63

Baze de date


53/63

Baze de date


VISUAL BASIC pentru Aplicaii (VBA)


7.4. Utilizarea obiectelor DAO pentru crearea tabelelor;7.5. Utilizarea obiectelor DAO pentru cutarea unor informaii n tabele;7.6. Utilizarea obiectelor DAO pentru actualizarea tabelelor.



54/63

Baze de date

VISUAL BASIC este un limbaj de programare de inalt nivel facindu-si pentru

prima data aparitia in prima sa versiune DOS numita BASIC (Beginers AllpurposeSymbolic Instruction Code). El este cel mai prietenos si cel mai usor de invatat

limbaj de programare. Diferite companii produc software sub diferite versiuniBASIC, printer care enumeram:

Microsoft QBASIC furnizat o data cu sistemul de operare Windows 95, 98. QuickBASIC GWBASIC IBM BASICA

VISUAL BASIC este un limbaj de programare VISUAL operind intr-un mediu grafic bazat pereprezentari sub forma de obiecte pe cind ascendentul sau BASIC este un limbaj de programarece opereaza intr-un mediu de programare text, programul executindu-se secvential.

Un program VISUAL BASIC este o colectie de subprograme , fiecare cu codul sau de programce poate fii executat independent si simultan, si care pot fii legate intre ele intr-un mod sau altul.

In momentul lansarii in executie VISUAL BASIC 6 va afisa un ecran celui din figura 8.1.

Putem alege una dintre urmatoarele optiuni:

Creerea unui nou proiect

Deschiderea unui proiect existent Selectia unei liste a recentelor programe deja deschise

Un proiect reprezinta o colectie de fisiere care compun un anumit tip de aplicatie. Obiectivulprioritar este de a creea programe standard executabile, cu extensia .EXE.

Prin urmare vom executa clic pe icoana Standard EXE pentru a intra in mediul de programareVISUAL BASIC.

Ecranul care apare din figura 8.2 indica mediul VISUAL BASIC ce contine urmatoarele

elemente: Fereastra Blank Formunde putem realiza design-ul interfetei aplicatiei ce urmeaza s-

o creem Fereastra Project ce afiseaza fisierele ce sint create in aplicatie Fereastra Properties ce afiseaza proprietatile diferitelor controale si obiecte ce sint

create in aplicatie


55/63

Baze de date

Un Tolbox ce contine toate controalele esentiale pentru dezvoltarea unei aplicatiiVISUAL BASIC (VB). Controalelle sint instrumente cum ar fii :

casete (boxes) butoane (buttons) etichete alte obiecte desenate intr-o forma pentru a obtine input sau display output. visual aparente (appeals).

Fereastra cu optiuni

Icoana STANDARD EXE

Figura 7.1: Fereastra de lansare Microsoft VISUAL BASIC 6


56/63

Baze de date

Figura 7.2: Mediul VISUAL BASIC


A.7.1. S se creeze un tabel Facturi1cu cmpurile serie_factura-text, nr_factura-long integer, data-date, valoare-single, utiliznd metode ale obiectuluiDatabase

Sub creare_tabel()

Dim tdf As TableDef

Dim baza As Database

Set baza = CurrentDb()

Set tdf = baza.CreateTableDef("facturi1")


57/63

Baze de date

Set camp = tdf.CreateField("serie_factura", dbText,10)

tdf.Fields.Append campSet camp = tdf.CreateField("nr_factura", dbLong)

tdf.Fields.Append camp

Set camp = tdf.CreateField("data", dbDate)


Set camp = tdf.CreateField("valoare", dbSingle)


baza.TableDefs.Append tdf

baza.TableDefs.Refresh

End sub

1. S se adauge la tabelul creat cmpul cod_furnizor-long integerSub adaugare_camp()

Dim tdf As TableDef



Set tdf = baza.TableDefs("facturi1")

Set camp = tdf.CreateField("cod_furnizor,dblong)


End sub


58/63

Baze de date

2. S se adauge date n tabel (o nregistrare). Se va utiliza obiectulRecordSeti metodaAddNew

Sub adauga_date()

Dim tabledata As Recordset



Set tabledata = baza.OpenRecordset("facturi1", dbOpenTable)

tabledata.AddNew

tabledata!serie_factura = "CT ACD"

tabledata!nr_factura = 14536271

tabledata!Data = #1/1/2002#

tabledata!valoare = 2345466.5

tabledata!cod_furnizor = 334425

tabledata.Update

End Sub

3. S se afieze proprietile cmpului data din tabelul FacturiSub afis_proprietati()

Dim baza As Database, camp As Field, tdf As TableDefSet baza = CurrentDb()

Set tdf = baza.TableDefs("facturi")

Set camp = tdf.Fields("data")


59/63

Baze de date

Debug.Print camp.Type

Debug.Print camp.SizeDebug.Print camp.DefaultValue

Debug.Print camp.ValidationRule

Debug.Print camp.ValidationText

End Sub

Ordinea tipurilor de date este: dbBoolean, dbByte, dbInteger, dbLong, dbCurrency, dbSingle,dbDouble, dbDate, dbText

4. S se seteze proprietile Validation Rulei Validation Textpentru tabelul MaterialAprovizionat

Sub setare_proprietati()

Dim baza As Database, camp As Field, tdf As TableDef


Set tdf = baza.TableDefs("Material Aprovizionat")

Set camp = tdf.Fields("cod_mat")

camp.ValidationRule = "Is not null"

camp.ValidationText = "valoare nula"

End Sub

5. S se creeze o interogare care selecteaz cmpurile Nr_bon_consum i Cantitate dintabelul Materiale consumate utiliznd metoda CreateQueryDefi o fraz SQL.


60/63

Baze de date

Sub interogare()

Dim q As QueryDefDim baza As Database


Set q = baza.CreateQueryDef("int1", "SELECT [MATERIALECONSUMATE].NR_BON_CONSUM, [MATERIALECONSUMATE].CANTITATE FROM [MATERIALE CONSUMATE]")

End Sub

6. S se afieze nregistrarea din tabelul Materiale care conine cuvntul cuie .Sub find_first()


Dim rst As Recordset

Dim sir_where_find As StringSet baza = CurrentDb()

Set rst = baza.OpenRecordset("materiale", dbOpenDynaset)

sir_where_find = "[den_mat]=""cuie"""

rst.FindFirst sir_where_find

Debug.Print rst!cod_mat

Debug.Print rst!den_mat

Debug.Print rst!um

Debug.Print rst!cota_tva

Debug.Print rst!stoc_inceput


61/63

Baze de date

Debug.Print rst!pret_mediu

End Sub

7. S se afieze facturile care au fost emise dup data de 07/07/2000Sub filtru()

Dim t As Recordset, tf As Recordset

Set t = CurrentDb.OpenRecordset("Facturi", dbOpenDynaset)

t.Filter = "data > #07/07/00#"

Set tf = t.OpenRecordset

Do While Not tf.EOF

Debug.Print tf!Data; tf!nr_factura

tf.MoveNext

Loop

End Sub

8. S se editeze nregistrarea corespunztoare den_mat=cuie. Se presupune cnregistrarea exist. Se vor modifica cota_tva la 19, stoc_inceput la 9500.

Sub editeaza_inreg()

Dim baza As DatabaseDim rst As Recordset

Dim sir_where_find As String


62/63

Baze de date


Set rst = baza.OpenRecordset("materiale", dbOpenDynaset)sir_where_find = "[den_mat]=""cuie"""

rst.FindFirst sir_where_find

rst.Edit

rst!cota_tva = 19

rst!stoc_inceput = 9500

rst.Update

End Sub


63/63

Baze de date

BIBLIOGRAFIE

[1] Jennings Roger, Totul despre Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucuresti, 2001,traducere in limba romana de Nicolae Ionescu-Crutan.

[2] Adamski J. Joseph., Hommel Charles., Finnegan Khatleen, Microsoft ACCESS 2000-Comprehensive Enhanced, Course technology, Thomson Learning, 2000.

[3] Despi Ioan., Petrov Gheorghe., Reisz Robert., Stephan Aurel., Teoria generala a bazelor dedate, Editura Mirton Timisoara, 1999.

[4] Schneider I. David., Essentials of Visual Basic 6.0 Programming, Prentice Hall, NewJersey , 1999.

[5] Database tutorials for web developers, site web :http://www.katsueydesignworks.com/tutorials-database.htm

[6] Visual Basic 5.0 Tutorial DataBase, site web:http://www.stfx.ca/people/dcampbel/VisualBasic/Vb_5_Tutorial/intro.htm

[7] Microsoft Access Tutorials, site web: http://databases.about.com/cs/tutorials/

[8] Tudoroiu Nicolae, INFORMATICA DE GESTIUNE-BAZE DE DATE, TUTORIAL,OVIDIUS UNIVERSITY PRESS, CONSTANTA, 2002

[9] Nicolae Tudoroiu.,Victor Jeflea.,Informatic de gestiune-Tutorial1, Editura EUROPOLIS,Constanta, 2003Database Co

[10] Tudoroiu Nicolae, INFORMATICA DE GESTIUNE-PROGRAMAREA BAZELOR DEDATE in VISUAL BASIC PENTRU APLICATII (VBA), TUTORIAL 2, EdituraEUROPOLIS, Constanta, 2003Database Consulting

[11] Rahmel Dan, Programarea bazelor de date cu Visual Basic 6 in 24 de ore, Teora , 1999.

[12] CD-ROM Microsoft Access 2000 documentatie

[13] Claudiu Chiru., Eliodor Constantinescu., Victor Jeflea., Informatic de gestiune , EdituraSigma, 2003

[14] Nicolae Tudoroiu, Claudiu Chiru, Manuela Grigore, Victor Jeflea, Raluca Pcuraru,Informatic de gestiune, Editura Europolis, Constana, 2004, ISBN : 973-676-044-8

Documents

baze de date.pdf