BULETINUL
COMISIUNII
MONU.MENTELOR ISTORICE
/
PUBLICAŢIUHE TRI/t\ESTRIALĂ IH
EDITURA ADJti\IHISTRATIEI CASEI BISERICII
ANUL III
1910
BUCUREŞTI lnaL de Arte Grafice CAROL GOBL S-r 1. St. Ruidescu
16, STRADA OOAJII'IEI, 16 tgto.
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
THBLA DE MATERII
-o--
ANUL AL TREILEA
1910
--o--
/ TEXT
1. 1\RTICOLE
<I\Z!\R (1\.): Frescurile dela Hurezi (Bolniţa şi Trapeza) . . . . CEol\NEl\NO (SP. P.): Din odoarele bisericeşti ale f\uzeului Naţional
Ce"a cu pril1ire la f\eşterul f\anole . . . .
DI\N (D.): Biserica Sf. Gheorghe din Sucea"a . . . DR!\GffiCEl\NU (VIRG.): Curţile domneşti Brancolleneşti (III. Potlogi)
Vechia biserică de lemn din Grămeştii•Valcei . . . . Ruina Sf. lmpăraţi din Targol1işte (note istorice) . • .
GHIKi\•Boocşn (1\RH. H.): Biserica Domnească din Targol1işte . Ruina Sf. lmpăraţi din Targol1işte (note arhitectonice) Biserica din Vădeni (note arhitectonice) . . . .
loRGI\ (H.): Ştefan-cel-f\are şi f\ănăstirea Neamţului . . . Li\l>f.ol\ru (1\LEX.): Baia domneaseă din Targol1işte . . • .
O biserică a lui Ştefan-cel-f\are in Ţara·Romanea�li
Biserica din Vlideni (note istorice) . • . . .
Două l1echi cetăţi romaneşti : Poenarii şi Dambol1iţa f\OISlL (Const.): « Bisericuţele>> . • . .
Sarcoiagii de piatră (din Dobrogea)
Onde a fost llechiul Halmyris? . . Pril1ire asupra antichităţilor preistorice din Romania
!1URN{J (G.): Hoi săpături în cetatea Tropaeum ( 191 O) . .
TRJUi\NESCa (1. D.) f\ănăstirea Dintr'un lemn şi f\ănăstirea Gol1ora. Bolniţa f\ănăstirii Hurezi . . • . Schitul Sf. Ştefan de langă Hurezi
2. COf\OHICI\RI
Decret regal pentru palatul dela Potlogi
DII.SCALOL (C.): Săpăturile dela Cucateni . GRMI\l'ID!\ (1.): Han al la cCerbul de 1\an din Viena .
Pagina
. 115 şi
1 1
1 44
1 34 49
1 1 0
1 2 5
17
127
164
97
89
107
172
177
29
81
93
172
155
35
71
145
140 195
191
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
VI BULETINUL COJ'\ISIUNIJ 1'\0NUJ'\ENTELOR ISTORICE
DR.S.<iHtCEi\NU (VtRG.) : Noi pietre dela Doiceşti l\ntichitliţile dela l\fumaţi (11011) Podul lui Socol dela Corn!lţel
Zidurile Băniei Craiooei .
U\PED.'\TO (1\L.EX.): Relaţiune despre cAteoa monumente ale laşilor in 16 72
1\tNE.'\ (DR. E.): Un pictor romAn in secolul al XVI"Iea .
r\o1srt. (Coxsr.): Clill!uza arheologic! preistorică n Transiloaniei
Sarcofaglul dela Niculiţel (Dobrogea) f\ormAntul antic dela r\acin
Noi inscripţii antice din Dobrogea
r\onede oechi romane din Tulcea
Stâlpi miii ari romani găsiţi in satul Garoăn" Tulcea
r\uRNO (G.) : Cronica s!păturilor arheologice dela cetatea Tropaeum"l\damclisi in t 9 1 o ONCIUL. (D.): Raport despre schitul Goleşti de lângă Câmpn"lung
3. BIHLIOGRl\FIE
Ti\FRI\l.l (0.): r\onumentele bizantine din r\istra .
6. CRONICI\
Pagina
48 95
144 192 143
143
48 i8 48 95 95
141 140 190
96
1\. L: Colecţiile istorico�rlistice ale Comisiunii r\onumentelor Istorice şi ale Casei Bisericii . 197 Redacţional . 1 98
ILUSTRi\ ŢIUNI
Cadelnita dela Tlsmana (f\azeol Naţional) •
Cadelnita dela Tlsmana (Detalia) • . . •
Cadelnita dela Bistrita (1'\ozeol Naf.iona l) . Cadelnitl din Belgrad • . . • .
Chenare pe coperta nangheliri lui Nicodim (l'\ozeol
Pag.
NaJ,Ionlll) • • • • • . 3
Crucea lui Vlntlll-Vodl (rluzeul Naf.ional) 4
Crucea lui Vlntlll-Vodl (Detaliu) 4-
Cruc:ea lui Vlntlll.Vodl (Detalia ) • • . . 5
Crucea lui Vlntlll·Vodl (Detal ia ) • • • • 5
Fronllsplcla pe e"angbelie dela Ştelan-cel·r\are (/'\a-zeul National) • . • . 6
Poate de rpltraflr dela Ştefan·cel·l'\are. Poate de epitraflr dela Ştelan•c:el·l'l.are • • 8
Epltraflrulla l Rada•c:el-nare dela <iovora (rlazeol Na!lonal). 9
Chenar de rereastrl dela Ruanitza (Dapl Kanitz) • . t O
Bolta dela trapeza mlnlsUrU Horezi • . • • . • . 11
cSflniJI flrlde arginti -In biserica cea mare dela Horez� IZ
Pictori pe pendanU�II dela bolta trapeui Harezi . 13
Pictori pe pendantloll dela bolta trapuei Horezi • H
Pictori pe pendantloll dela bolta trapeui Harezi • 15
Bolt! la taria paradisalal dela Horezi • . • • • 16
Planat biserici Teotocos (Constantinopol) • 11
Biserica Domneascl din T6rgowi9te (Inainte de restaurare) 18
Biserica Domneascl din T6rgooi,te (Dopl restaurare). 19
Planat Bisericii Domne,u din T6rgo9ifte . • • • • zo
Fatada Bisericii Domnettl din T6rgo"itte • • . . • z 1
Fatada laterall a Bisericii Domnetti din T6rgovi9te.. H
Secf.iane prin axa longitadinall a Bisericii Domne,ti
din T6rgo"ifte • • • • • • • · •
Biserica Domneascl din T6rgotlfte (Dopl restaurare)
Biserica Domneascl din T6rgo•ltte (Vedere lnterioarl,
spre partea saperloarl a altar<Jiai) . Biserica 1\lnlsllrli dintr 'un lemn • • . . 1\lnlsllrea Dintr'un lemn (Plan de 3itaatie) t\lnlsllrea Oovora (Plan de ansamblu) •
Biserica mlnlsllrll Oovora • • • .
Biserica dela botnita mlnlstlril Dintr 'un le mn ·
Biserina mlnlsllrel Hurezl (Sectiuni. trans-.ersale) Biserica mlnlstirll Harezi (Sectiune longitudinali) Ufa dela Biserica mlnlsllril Bistrita• lucrati de t\ane
metterul (c. tll 1 O). • • • • • . • •
Portalal bisericii dela VlclrqU (17 u) . •
Ornamente In piatrl dela mlnlstlrea Bistrita •
Cartea ti palatol dela PoUogl: Vedere generalii : lnt.rarea, lmprejmoirea, palatol li
paradisul. . • . • . • • • • • ,
Scruta planatal de sltoatle • . • • • •
Fatada prlnc:ipatl, dinspre poarta de in.trare . Pisania palatolal • • . • • • . • • •
Interior (ftocatari) din saloanele Domnalal .
Interior In a�lllf salon al Domnolai • , .
Vederea lata rei de vest, ca foitorol InclUs, a.zi clzut.
Scruta planalal pivnitel fi ru-de·chaassce·:dai Schltl de sectie prin lndperlle respecti•e ale etajalai,
rez-dc·thaassc!t•lllfi �� pivni!d • • • • • • •
Pag.
Z1
36
37
38
39
41
42
�3
-'9
50
51
5Z
5S
5�
57
58
5 8
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
Tl\BLI\ DE t\1\ TERII
Schita planalai dajalal Vtdtrt uapra intrlril principale, ca armt din colo-
nada, zagrl!ftli ti ştacatorflt loltoralai principal •
CoMolll sa� �olt! Consoll! sai> bolti
Consoll! dt colt •
Consoll! sab boltJ Ştocaturi interioare dtasopra uşii salonului dt reuniune
al palatulal • • • . • . . . • •
Interior din camtrl! dt locuit (cu urma unui tabloo) Vtdtrt asopra latorilor dt ut ti dt nord dtsprt he-
lqteo, ca rainde loggltl • . . • • • • • .
Vedere interioa.-6 uapralntrlril, cu d5r6mltorile tainei
Calnia, Inainte de dlTămart • • •
Coplttl din colonada loggitl Interior din palatal rosd� Ttrem (BtJil�) •
Capitel din coloana loltoralul principal Vederea dapl helqtea • . • .
Capitol antr�lui principal dlnsprt loggla . Planul bistridi, loişoralul şi chlllllor dtla bolni�a mln5-
•ttriL Hartzi . • . . • •
Bistrita dtla bolnita m nlsUrli Hortzl Pisania bistridi dtla bolnita mlnlsUriJ Hurezi Bistrita dda bolnit• m..-11 Ha rezi, ..edtre din latl •
IJşe fi coloane dda folşorol şi prid'OOrol bistridi dela botnita mlnbtiril Harul • • • • • • • • • .
Biserica dtla bolnita m-rii Horezl, ..edtrt lattrall .
Bistrita dtl a bolnita m-ril Harul, stctlont longitodinall Bistrita dtla bolnita m ..-11 Hore zi, \led tTt In pridvor
Foi�rul dela bolnita mlnlstlrli Hurezl . . • •
Fol,orul dela bolnlta mlnhtlril Hurezi (dtstmn ) Sarcolag dobrogean , schita şi dttatll Sarcolag dobrogean din coltctJa Kogllnictanu Capac dt sarcofag glsit la Constanta ( l ronton) Capac dt sarea fag glsit la Constanta (..edtre lateraJI) Sacorfogol din grldino pa blid dtla Oaiofl •
Inscriptia de pr sucofagol dtla Blrboşl Sarcolagol din grldina poblicl dela O&lafl Bala lai Doca-Vodl! dtla Cttltoia . Bistrita cea ..echt ( 1-l97) a mlnlstlril Ntamto i\ltrul lal Siluan egomtnol ml!nlsUril Ntamto,dtla 1437.
Legltura ltrecatl In argint a nanghellel dtla 1 �3S 6
(latll • • • • • . • . • • • . • . • • •
Leg6tura ltrtcatlln argint a uangtlltl dela 1435 f6
(dosol) • . • • . Pagin5 din t'<'anghclla dtla 1435/6 . • . • Pagini din eMnghttia dtla 1435 6
Otcoraflt pe piatra mormăntall a egumtnulai Hariton din 1536 • • • • • • • • • • • •
Otcoratlt pe pittra morm6ntaJI a lai Ştdan-Vodl <tl447) Panaghiaral lai Ştdan-c:el-1\art din IS 02 : lf!elt txte-
rioart
Panaghiarul lai Şttfan-c:tl-1\are din 1502 : lf!tlt in-terioare ... . • . • . . . . . . . •
Chenarul pisaniei bistridi m-ril Htamt�• dela 14 97 Postament de it! arhieresc dtla R.•Sirat • •
Bistrita SI. Parasthlt>a din R.-Slrat (dlrAmatl) . Postament dt Jet arhitresc din R.-Sirat •
Bistrita din Orl!mqU : ..edtre din lotl . Bistrita din Or lmtşU: ..edere opre altar • llistrica din Orl!meşti : procomldla • • • •
Pag.
sa
S9
60
60
60
60
63
64
6S
66
66
67
67
67
68
70
72
73
73
H
7S
76
77
7&
79
80
82
83
8�
84
8S
86
87
90
98
99
100
101
102
102
103
103
10�
105 106
107
108
10�
IlO
1 11
III
Bistrlca din Orlmqti : pisania ti chenarol aşll •
Bistrita din Orlmtşti : pisania ti chtnarol aşll .
Biserica din Orlmqti: dtcoratJuni In chtnaral oşti •
Raina SI. lmplrafl: ..edert spre rl!slrit-mlazl-noaptt.
Ralna SI. lmplratl: ..edere spre apos-mlazl-noapte. •
Planul blstrlcii SI. lmplratJ • •
Interior din bistrica SI. lmpl!ratl: vedert spre mlad noaptt-rlslrit • • • • . • . • • • . • .
Interior din biserica SI. lmpl!ratJ: vedtrt sprt miazl-tl-apus • • . . . • • • .
TAmpia l>lstrldi SI. lmplratJ • .
Intrarea dda l>istrica SI. lmpiSratJ: cu locul lostulol pridliOraş • • . • . • • •
lcoant dela tamp la bistridi-Sf. lmplratJ • .
Vtchta oşt dt ltmn (dda 1'\atti Basarab) a l>lstri(ii
SI. lmpiTafl • •
Biserica SI. Ohtorghe din So<:U'L'a : lnalntt ds rts•
taora.re Clopotnita bistrlcil SI. Gheorghe din Suctan: Inainte
de restaurare • • . • • •
Bistrita SI. Ohtorght din Suceava: dupl restaurare. Clopotnita l>lstridi SI. Gheorghe: dupl restaurare •
Un stalp mOiar roman (cel mic) dtla Otrt>ln (Tulcea� Schitul SI. i\postoli dela Harul: Biserica • . •
Plan al
Vtdtre lattrall
Stctft longitudinali Fatada
Sectie la terall . .
Stc:flt trans..ersall prin pronaos şi detalii: arcade Interioare şi stalp de prld tor
Ved�rt sprt altar Cttatta Tropntom: Poarta dt rlslrit ti Via Prindpalls lnajnlt dt slpl-
tarilt din 191 o Tarnal de nord al portii de est ti o part� din Via
PrindpoiJs, Inainte de slpltari Poarta dt ut • • ·
Vtdtrt gtntrall din spre apas a Vid Prindpalt, dopl slplturilt d in 191 o • • . • . . ,
VIa Prlndpalls, dupl slpltari Bistrita din Vldtni (Inainte dr restaurare) . Ctitorii blstrlcll din Vldeni Planul bistricll din Vldtni Fa�da l>lstridi din Vldtni Bistrita din Vldtni: t>edere spre miazl-noaptt, cu
scara clopotnitti Pictori din biserica dela Vldtnl Biserica din Vldtni: \!edere laura li
Bistrita din Yldtnl: secp� longitudinali
Pictori din biserica dtla Vldenl: ptndanU• şi arcorl dt bol ti • • . . . • • • . .
ilntlchltlti prelstot"i<:t din Rom�nia: Ciocane '' topoare dt piatrl! din Oorj Platr5 dt nscutlt tot din Oori •
Ciocane de os dtla Cooottni-iati Dalti de slltx dtla Oeleni-Boto,ani Ceramlcl dtla Clsdoarele-Diot> Ctramld ti brltarl de bronz dtla Spant 'L'-1110\• Ciocan de silex dela Nicolitd-Tolcea
VII
Pag.
112
113
11�
12!
126
127
128
129
130
131
13%
133
133
136
137
138
14%
U6
1 �7
1�8
149
150
IS 1
IS 2
153
156
157
IS 8
159
160
163
164
165
165
166
166
167
168
169
175
175
175
1 75
176
176
1 76
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
VIII BULETINUL COJ1ISIUNII J10NUf'\ENTELOR ISTORICE
Sllge�i de bronz din delta l)(.nlrii
Ruinele �:et5Jli dela Podal D6mbo"i!U (lnt61a �duel
Ruinele cetl�ii dela Podal D6mbo"i�ii (a dooa \'tele�)
Ruinele telllii dela Podal D6mbot>i� (a treia �due)
Ruinele tellJii dela Cet5Jenii din Vale, jad. 1\ascd Vede� a cet5Jii dela Poenari . •
176
179
180
181
18�
185
Ruinele cetl�ii dela Poenarl . •
Plana! cetl�ii dela Poenari (schi�a) Clopotnl�a schitalal Oole,u . • •
Hanal la Cerbul de /\ar din Viena
Schi!" planaloi fostei blnii din Craio•a
Blnia Craio•li: rainde ruinei hanalai Harul
186
188
190
191
195
19-l
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
BOLNIŢA t1ANASTIRII HOREZI
BISERlCl\wFOIŞO RUL-CHILIILE
DESCRIERE 1\RHITECTONICII.
... .to<..!_l.' o
t�iţt:?';' pre răsărit de cartea principală a <..!;&",� .. . � mănăstirii Ha rezi, la o depărtare �- �·· � de aproape o sută de metri, se
găseşte o carte înconjurată de ziw dari, in interiorul căreia se \)ede
la mijloc o biserică, la colţal sad .. \)estic an foişor, iar pe laturea nor ...
dică an rând de case in"raină (pag. 72). Resw tai carţei este presărat ca era ci de piatră şi de lemn, cari răsar - când drepte, când plecate- din iarba bogată ce îmbracă pă ... mântui.
1\cl, in acest colţ retras, sab poalele an ai deal ambrit de fagi şi mesteceni, a hotărît 1'\aria Doamna, soţia marelui ctitor al Ha .. rezilor, să aşeze bolniţa, lăcaşal de \)eci al ca\)ioşilor monahi. Intr'ade\)ăr, pisania de piatră, aşezată deasupra aşei de intrare in biserică, ne spune: c Ră\)ninda şi armănd in toate banele f apte şi bl[ a ]gocesfe\)ie, 1'\aw riia, !aminata Do[a]mnă, pre înălţat soţal săa Io Costandin Băsărab<l V oe\)od şi, pre ... cam soţul şi Domnul ei bisear[i]ca cea mare in cinstea marilor inpăraţi şi sfinţi Constan .. din şi Elena den temelie o aa rădicat<l şi o aa inframaseţat, aşa şi măria ei, in sla\)a de Dumnezeu născătoarei fecoare şi stăpănei noastre, a a zidită ac astă sf[ă]ntă beserecace botniţă, făcând-o ca in \)eac bună pomenire stremoşilor, moşilor şi părinţilor lor să ră� măe şi a lor nemortă nume, ispră\)indwO la ot optulea an<l al domnii lor, la leat<l dela
zidirea lumii 7205 (=1696)msţa Septe[m]\)rie 20 dni:t� (N. Iorga, Inscripţii din Bisericele României, 1, pag. 1 92).
După cam se \)ede, această pisanie na p0w meneste nimic despre foisor şr· chilii.
, ,
Foisorul, la rândal săa, na are inscripţie ,
care să ne lămurească asupra timpului când s'a ridicat; totusi, arhitectura stâlpilor de
,
piatră- foarte asemenea ca aceea a stâlpi .. lor foisorul ai domnesc dela scara cea mare , din mănăstire do\)edeşte că şi el s'a clă-dit odată ca grapal Harezilor.
Chiliile de asemenean'aa inscripţie; dar felul lor de zidire ne trimite la aceeaş ew pocă brânco\)enească (1690 1 694), când s'a zidit Harezal, fiind alcătuite, ca şi ehi .. liile din mănăstire, ca singura deosebire că aci, la botniţă, na se află nici o cameră boltită, pe când in mănăstire sant boltite toate chiliile dela rândal de sas.
Dar, pentrucă fiecare din clădirile ce compun bolniţa Harezilor merită a fi sta� diate in parte, să te cercetăm mai ca amănuntul, spre o mai bună înţelegere.
BISE RI Cl\
Da�ă cam s'a citit mai sas, însăşi pisania o numeşte cbeserecace•, adică mică ca dimensiuni. Şi intr'ade\)ăr, in lat măsoară numai 6.70, iar in lang 14 metri. Dar dacă de multe ori dimensiunile anai monument
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
72 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE
contribaesc la măreţia lai, na este mai paţin ade\?ărat că şi an Iaera mai mic, croit însă in linii bine proporţionatc, produce an efect tot at8t de plăcat. !\şa se intamplă ca bi .. seri ca bolniţei dela Harezi a cărei proporţie fericită stăpâneşte pri\?irea dela începat.
In plan (pag. de faţă ) ea este împărţită
da�se din ce în ce mai malt către piatra pătrată de sas (\?ezi detalia dela pag. 75).
Pe aceşti stâlpi se sprijină arcade le prid .. \10ralai, dintre cari cea dela intrare este mai ingastă. Deasupra arcarilor se înalţă zidăria ce formează frontispiciul bisericii; iar pe această zidărie şi pe peretele din� ..
·:V:M!TÎK� 'iO:\i7.· ·.I!Ol.NiTA·
·ruN-D� · JlrMrtsUI·
Planul bisericii, foişorului şi chi!iiJor deie bolniţa m ..-ii Hurezi.
obişnuit bisericilor noastre: prid\?or, naos şi altar; fiind mică, pronaosul îi lipseşte.
Prid\?oral este sprijinit pe opt stâlpi de piatră, dintre cari doi sant angajaţi în zi .. dăria bisericii. Bazele şi capitelele lor sant pătrate, iar corpul stâlpilor este octogonal, paţin carbat către bază. Colţarile octogo .. notai se continuă şi la capitele, desfăcân ..
antra, se reazimă cele patra arc ari dabloari ce susţin capota ca pendanti\?i, ande este zagră\?ită icoana .1"\aicii Domnalai.
Prid\?oral este pardosit ca lespezi de pia .. tră de formă dreptanghialară; pe ele na se \?ede nici o inscripţie mormântală.
Pe bazele a doi stâlpi se citeşte, cam grea, namele sters al ieromonahilor cOositei•
•
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
BOLHIŢl\ f\litHiitSTlRII H(JREZI 73
şi cSil\',estra•, ca data de 1715. Pe alt stâlp se citeşte d eslaşi t: • Nicolae t\ateesca, aceni cal părinte lai Ioa-nichie, 1836».1'\ai sant şi alte inscripţiani de name ca: Rada, Dina, t\atei, Panait, Ion, Con .. stantin, şi ani ca: 1716,1721,1722, 1 724,1 772, dintre cari singar anal 1696 ara.tă d a t a când s'a terminat biserica.
scalptată ca ornamente ce se împletesc şi incheiat� deasupra ca an arc în acoladă.
Deasupra acestei rame de piatră şi în legătură ca ea se găseşte inscripţia mai sas pomenită; iar deasupra ei, în� tr'o firidă, stă za� gră\,ită icoana de hram': l\dormirea
.
1'\aicii Domnalai.
Pentrucă toale datele de ani, să
pate sab numele de mai sas, sant pos� terioare lai 1 696,
Biserica dela bolnifa m-rii H111·ezi.
Uşa dela introre este din lemn de stejar, în care sant s ăp ate frumoase împleti tari bizanti ..
ne (detalia la pag. 75) atât p e r a m e
namele na pot fi decât ale călagărilor aflaţi pe acea \?reme la bolniţă,-aşa că namele meşterilor cari aa lacrat aci rămâne a fi tot Istratie lemnaral, Vacaşin Caragea pietraral şi t\anea \)ătafal de zidari, zagră\'iţi tastrei pe peretele din prid\?oral bisericii mari din cartea mănăstirii.
Din prid\?Or se intră în biserică printr'o
cât şi pe tăb !ii : a .. cestea sant aşor bombate la mijloc, ceeace le dă aspecta 1 şi molicianea onor peri ne.
Coloarea înegrită a lemnalai, cenaşial ramei de piatră, mlădierea şi bogăţia scalptarilor în lemn şi piatră, fac împreună din această aşe an Iaera preţios de artă, de o înfăţişare ca total deosebită.
In interior, naosal se prezintă în formă
Pisania bisericii dela bolnitll m-rii Hur·ezi. -· Transcrierea la pag. 71 -
aşe îngustă de 90 cm. (detalia la pag. 75) în doaă canate, încadrată ca o ramă de piatră,
Bolrtlnlll ComisiDDii 1'\ooameotdor btorlce.
patralateră, a\?ând la colţari câte an stâlp pătrat. Pe aceşti patra stâlpi şi pe zida�
10
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
74 BULETINUL COt\JSIONII t\ONO/'\ENTELOR ISTORJCF.
Biserica dela bolniţa m�rif Horezi. - Vedtre din fa\5.
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
1
BOLNIŢJ\ !\1\.Nl'\STIRli HUREZI 75
riie biseri<:ii se înalţă <:ele patra ar<:ori do .. bloari cari susţin cei patra pendantil'i şi taria <:o <:opola de sas a Panto<:ratoroloi.
Din ar<:ol răsăritean se desfa<:e in pre ... lungire an ar<: dabloo lat, sob <:are se înalţă t8mpla; deasupra alta ro lai a<:est ar<: se in ... <:hide într' an sfert de boltă sferi<:ă, imprea ... nânda .. se <:a peretele <:ir<:olar al altaroloi.
Naosol, fiind mi<:, î l <:aprinzi dint r'o pri\?ire. I n faţă o mi· none de tâmplă, păstrată în<:ă bine, <:a sculptori aorite, de o compoziţie şi exe<:a ...
ri<:ă <:a o mireasă împodobită, prerom pe
din afart'i, aşa şi ca de toate podoabele în ... podobită şi pe din lăontro, •••• s'au zogră\?it la leat 7 207 ( = 1 699) f\ai 31 d ni, ispra" .. ni<: fiind <:hir Ioan arhimandrit egomen, Preda i Ni<:ola zografi •· (Vezi această pa ... bli<:aţie, anal J ( 1 908), pag. 159- 60).
/\şa dar biseri<:a s'a ispră\?it de zagră .. \?it doi ani dapă ter ... minarea <:lădirii.
Pe jos e pardosită <:a l.espezi de piatră în forme dreptonghia ... Iare, printre <:ari, <:a şi In prid\?or, na se
<J�a �i coloane dela foişorul ş i pridt'orol bisericii dela bolniţa m-ril Horezi.
ţie dibace. Pe pereţii <:ei înalţi până la <:a .. pola de sos se înşiră ornamen•e şi i<:oane în desene şi <:olori armonioase. Iar peste acest înălţător ansamblu se re\?arsă la ..
mina stinsă <:e pătrunde înăantro prin <:ele ze<:e ferestrni inguste ale tarlei.
Pe peretele din spre apas, deasupra aşii, <:itim o inscripţie zagră\?ită, din <:are aflăm <:ă c:a<:eastă sfântă şi domnezeias<:ă bise ..
\?ede ni<:i o lespede de piatră morm8ntală. Pe dinafară biseri<:a se prezintă <:o a<:e ...
laş <:ara<:ter arhite<:toni<: <:a şi <:elealte bi ... seri<:i din gropol Horezaloi: so<:lo larg, profilat; la mijlo<:ol biseri<:ii an br8a sim ... pla, rotund; dedesobtal a<:estoi br8a golul zidoloi este împărţit în panouri dreptan .. ghiolare (a se \?edea desemnat dela pag. 76), împresarate <:o rame de profil prismati<:,
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
76 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUr\ENTELOR ISTORICE
iar deasupra brâalai se \)/id alte panouri corespanziHoare celor de jos, ca singura
deosebire eli la partea saperioarli sant în ... cheiate prin arcuri de cerc.
In rând ca aceste arcuri se mai \)ăd altele la fel, cari se încracişeazli ca cele din ...
1. ·MM:srUW.it·tll01tU: ·MLNÎJA-··��il�tţ<ft·I..Al\I\JIL11 '"''""' 1).•0!\t·
Ciabacal de sab streaşină este la fel ca al bisericii mari şi al paraclisalai, şi anume: format din clirlimizi aşezate ca colţarile în
afară, altern6ndu ... se în sensul înălţimii de
doaă ori, an rând dinţat şi altoi plin. Strea .. şina este simplii : clipriori aparenţi de ste ...
Biserica dela bolniţa m-rii Horczi. Vedo-� Ja.t�ral5. -
tâi, întretlii nda .. se. 1\ceste ar cari insii prezintli particalaritatea de a se opri la linia de naştere a arcarilor. Prin această inge .. nioasli dispoziţie se prodace an plăcut joc
de ambrli şi laminli, care înbogăţeşte fa .. ţada, flirli sli .. f lea însli nimic din 1 iniştea ei.
jar, rotanziţi aşor la capete, peste cari se \)ăd neregulat aşezate leaţarile şindrilei.
Baza tarlei are aceeaş decoraţie sab streaşină ca şi corpul bisericii, ca singura deosebire că acl, fiind a<:operiş de aramă, capetele căpriorilor sant îmbrăcate deal an-
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
BOLN!Ţl\ 111\NI\STIRII H<IREZI 77
g<II streaşinei ca o foae de tablă toL de c ...
ramă, terminAnda ... se la partea de jos ca crestături anghialare.
T<Irla, de o proporţie mai joasă deeAt celelalte tarie ale mănăstirii Harezi, este construi Ui pe an poligon decagonal, a\,ând în
·MÎ.adnt��· HOlWZ• ·BO..NIŢA· · Stqiil· Ît<· LIIIIC·
-·1•-'�''
La o mică distanţă de partea saperioară a acestor arcatari se află ciabacal <le sab streaşină ca aceleaşi elemente şi dispozi�
ţi<Ine ca şi ci<Ib<Ic<II de jos oi streaşinei mari. Streaşina este îmbrăcată ca aramă, ca şi
acoperişal. Forma acoperişalai este<1cl mai
Biserica dela bolniţa m-rii Hurezi. - Sec!ian� Jongitadinat� -
axa langă ferestre, iar in cea scană mach ii. J\ceeaş dispoziţie de arcatari se găseşte
în jaral celor zece ferestraici: doaă rândari de scobitori circalare la partea saperioară, iar pe capitelal colonetelor de colţ, rezi� mânda-.se cele trei arcade dinţate.
balbacată decât la biserica mare, acazând
mai bine capola sferică de sab el. Cracea simplă, namai ca trei paftale de
nramă aarile, este înfiptă in ghemal de piatră ce termină acoperişul, fiind fixată de el ca lanţari prinse de braţal orizontal.
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
78 SULETINUL COf\ISIUNii f\ONUf\ENTELOR ISTORICE
Geamarile ferestrelor sant protejate de o împletitar� de sArm� de aram�. aşezate pe o ram� în exterior.
Ferestrele de jos
aa rame de piatr�.
cioplite în felal ce .. lor dela paraclis, încadrând ca bare semirotande golal ferestrei, în form� de acolad� joas�. la partea saperioar�. I n rama de piatra sant înfipţi dragi de fier, simpla ornamentaţi, spre a îm pi ed ee a p�tranderea in �an
tra.
din caprinsal zidarilor m�n�stirii, cei ma
ritori s�-şi poa� desf�ta pri\?irea. Trista \?ecin�tate
a cimitirului poate s� ne întoarc� însă dela aceast� ipotez�. f�cânda-ne să ne gândim, dacă na cam\?a acest foişor a fost destinat pen .. tra a a d � p o s t i împ�rţirea ş i ospătarea pomenilor la malţimea ce insoţia pe cei morţi.
Intr'o pri\?iregen era 1�. b i s e rica dela botnita m� .. n�stirii H a r ezi, prin caracteral şi
prin proporţia ei restrâns�, p ro-
Biserka dela bolniţa m-rii Hurezi.
Foişoral se ridic� pe o bază drept an g h i a l a r ă d e ?m,.s.s ca 6m,35, pe
caresesprijină cele 1 2 coloane de piatr� (\?ezi pag. 80). Bazele de jos, ca şi celede sas, sant pă· t rate, iar corp al coloane lor eMe ro-
- Vtcltrt In prid'I>Or. -
d a c e o impresie potri\?i L� deslinaţianei ei fanebre, patAnd fi astfel considerat� ca an ban exempla de capel� mortaar�.
FOIŞORUL
E destal ca cine\?a s� stea în acest foişor şl s� pri\?easc� printre stâlpii lai de platr� la intinsa panoramă de dealari şi manţi din langal \?�ii Harezalai, pentraca îndat� s� ghiceasc� moti\?al ce a îndemnat pe ctitor s�-1 ridice: framoosa pri\?elişte a natarei îaconjar�toare.
C�ci ce aM întrebainţare patea să aibă acest foişor, deschis de toate părtile, retras de corpal ehi liilor, în col ţal cel mai liber
al carţii, de ande ochia! s� poată pri\"li în dep�rtare?- Framoasele coloane ce-I înconjoar� !�maresc şi mai bine acest gând, c�ci pare c� aci era ales local, ande, ieşind
tand, ca o aşoar� car bar� în partea de jos. In Iangal lor se înalţ�. anele IAng� altele, 16
<'anelari semirotande ce le înconjoară de jar împrejar, prodac8nd an pl�cat efect de Iamin� şi ambr�.
1\ceste canelari se opresc Ia ciabacal de sas, de ande incepe capitelal, care este compas dintr'o parte l�rgit� în sas şi înconjarat� de foi de acant şi din alt� parte deasapra, decorat� tot în acest fel. (Vezi detaliat dela pag. 7 5).
Peste aceste coloane se reazim� arcariie în acolad� înal�. dfmd foişoralai an aspect ca total deosebit, fiind singaral în acest fel din tot grapal Harezalai.
Se \?ede c� teama de a repeta merea ace
leaşi moti\?e a indemnat pe meşteri să \?arieze formele arcarilor si ale coloanelor.
.
1\ci, deşi coloanele se potri\?esc ca ace-
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
BOLNIŢJ\ l"lt\NI\STIRII HOREZI 19
lea dela foisorul domnesc din mănăstire, ' totaşi proporţia generală a foişoroloi pare ca total deosebită, ceeaee îi dă o notă parM
ticolariL Ciabacal de sab streasină este si ' ' el deosebit, deşi în linii generale se aseamănă ca acelea dela casele domneşti şi dela chiliile mănăstirii.
Prin felal săo de a fi, compos din elemente arhitectonice ce se găsesc la casele domneşti şi chilii, se \?ede că acest foişor na a\?e� o destinaţie por bisericească, ci de bană seamă mai molt ana profană.
Intrarea în foişor este adăpostită de o poiată ce se lasă din prelungirea acoperi ... salai mare si este sprijinită pe stâlpi de lemn , ' de brad. Dopă moda! poţin constracti\, al acestai acoperiş, se \'ede că el a fost adăogat în armă. Sob foişor se \'ede amenajată o pi\?niţă, în care se pălronde printr'o aşe deschisă în zidul ce sasţine s t â l p i i de lemn ai polatei.
1\ceastă uşe, jadecând dapă areal de cărămidă ce se \?ede deasupra ei, pare a fi \'eche.
Ta\?anol foişorul ai este de scândori
şipcaite. Prin forma înaltă a acoperişalai săo de şindrilă, foişorul are o silaetă mare, -impunătoare.
Ca timpa!, molte din părţile foişoro ... lai s'aa deteriorat, parte din ele s'au şi înstreinat: aşa pardoseala este toată
de cărămidă, între bazele coloanelor, ao dispărut şi ele. Parte din zidăria parapetalai este d istrosă, încât însăşi existenţa foişoralai este a meni n\at:l.
Ca reparaţiani na tocmai mari, el se \?a patea adace iarăşi în bonă stare.
CHILII LE
Odată ca clădirea bisericii s'ao zidit şi chiliile de lângă ea, pentro ca să ser\?ească de locuinţă călogărilor bolna\?i şi preoţilor orândaiţi a sloji în biserică. De altfel şi la celealte dooă schitori, Sf. Stefan şi Sf.
1\postoli, ce ţin de gropul mănăstirii Ha re ..
zalai, sant asemenea chilii, acoma însă de malt părăsite şi dărămate.
Trebainţa de a a"e� an personal care să slujească şi la biserica bolniţei în fiecare
zi, deci şi la cazari de înmormântare, a moti\?at clădirea onor locuinţe aname întocmite în acest scop.
1\şa, din plan se �ede(pag. 72)căacestcorr de clădire secompone dintr'o serie de camere, atlând o săliţă de comunicare şi o prispă ca stâlpi de
lemn.
laată, iar printre grinzile groase de
foi�oroi dela bolniţa nH-ii Horezi.
1\com, ele sant părăsite; jadecândo-le însă d a pă mărimea şi situaţia lor în plan, se poate dedoce foncţionea ce îndepliniMiecare cameră în parte.
stejar se \?ede neg rol pi\?niţii ; de aseme •
nea lespezile de piatră, aşezate pe parapet al
1\stfel, în sala 1\ se \?ede a fi fost bucătăria, dopă \?atra şi coş al ce 1 mare ca cotlon ce se găseşte aci.
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro
80 BULE TI NUL COf\ISIUNII 110NU1'1ENTELOR ISTORICE
1\lături de bucătărie, camera B, în coma ... ni•:are ca camera C, pare a fi fost destinată bacătaralai saa călagăralai însărcinat ca
această funcţiune, precum şi cămara. In resta! camerilor se \)/id doaă grape
de câte o cameră mare D şi E, în coma ... nicaţie fiecare ca alte doaă că mă raţe f şi G.
1\ci pare a fi locuit călagării de sen:>icia; iar camera H, care este cea mai mare, fiind aşezată la mijloc, pare u fi ser\)it de tra ...
·M�tmmru ·�N· ·FOi�!ll: BOLI1iŢti J(..:.: : .. l l 'O ·a1t·
Sab streaşină se \)ede an ciabac făcm din carămidă rotunjită la fel ca ciabacele chiliilor şi caselor domneşti din mănăstire.
1\ceasta este încă o mă rturie cii ele sant făcute în aceeaş epocă şi poate de către aceiaşi meşteri ai Harezalai.
Ceeace e de obser\)at este forma aproa ...
pe pătrată a ferestrelor, care le dă an ca ... racter:deosebit, precum şi grosimea zidari ... lor de 70-90 cm. Chiliile fiind părăsite se
derapănă pe fiecare an ce trece: mai întâi aco ... perişal deşindrilă spart în malte locuri;' apoi
ta\)anele cari se prii ... başesc; daşamelele se putrezesc; aşile, feres ...
trele dispar şi ele. 1\st ...
fel, ca "re mea, ana câte ana, se distrage, făcând din aceste \)echi c hili nişte raine la fel ca cele delaschitarileSf.l\pos ... toli si Sf. Stefan.
' Şi aci, ca paţine re ...
paraţiani, s'ar patea a ... dace în banii stare ace ... ste ciJ!diri, ce pot folosi în mersul e"olati\) al m ... rim Harezi.
In momentul de fată
[J�II�!Iilll!!!l�lll!!!!!���!!!!ll�ii��w ·
la botniţă na locueşte nimeni: doar când \)re ... anal din "izitatorii Ha ... Fotşorol dela bolniţa m �rii Hore zi.
peză comună pentru toţi călugării bolniţei. Sab camerile B şi C se găseşte an becia,
obţinut prin înălţimea soclalai din caaza diferenţei de ni"el. Scara de intrare pe prispă era în colţul din spre sala dela tra ... peză, dapă cam se arată în plan.
In pri\)inţa arhitecturii acestor chilii, ea este sim p 16, f liră ni ci o decoraţie, răspanzân d scopalai utilitar pentru care eraa făcate.
rezalai isi ia osteneala '
să se dacă să "adă bolniţa mănăstirii se mai descnide aşa bisericii. Ş i se mai des ... chide aşa bolniţei în fiecare an odată, lat 5 1\agast, când catotsoboral preoţilor şi maicilor, în sunetul clopotelor şi al cântecelor, se prăznaeşte, dapă datină, hramal ei: 1\ .. dormirea f\aicii Domn al ai. In sfârşit, se mai
deschide poarta bolniţei când \)reana din cm,ioasele maici ado:')rme somnul de \'eci.
AftH. IOH o. TftAoiAHI!SCU.
http://trajanescu.ro / http://patrimoniu.gov.ro