Colapsul cardiovascular, stopul cardiac si moartea subita cardiaca

   [doar CM]   [doar CS]

< Inapoi 1. [ 2811235] Pacientul cu acidoza persistenta dupa defibrilare trebuie sa primeasca bicarbonat: ()   A: 1 mEq/kg   B: 1,5 mEq/kg   C: 2-5 mEq/kg   D: 10-20 mEq/kg   E: 0,5-2 mEq/kgVezi raspuns

2. [8388607] suport vital de baza ()   A: defibrilare   B: administrare oxigen   C: oservarea miscarilor respiratorii   D: linie venoasa   E: electrostimulareVezi raspuns

3. [DR2OG156] factorii de risc coronarian sunt cu exceptia ()   A: fumat   B: diabetul   C: HTA   D: varsta tanara   E: hiperlipidemiaVezi raspuns

4. [M1111001] In urmatoarele situatii pacientul isi redobandeste constienta spontan, cu EXCEPTIA: (pag. 246)   A: stop cardiac   B: sincopa prin bradicardie tranzitorie   C: sincopa vasovagala   D: sincopa cu hipotensiune posturala   E: sincopa neurocardiogenaVezi raspuns

5. [M1111002] Care este mecanismul electric cel mai obisnuit care determina stop cardiac? (pag. 246)   A: bradiaritmii severe persistente   B: fibrilatia ventriculara   C: asistolia   D: disociatia electromecanica   E: tahicardia ventricularaVezi raspuns

6. [M1111003] Urmatoarele conditii se asociaza cu stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac, cu EXCEPTIA: (pag. 246)   A: embolismul pulmonar acut masiv   B: anafilaxia severa   C: anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna   D: tahicardie ventriculara nesustinuta, fara transformare in fibrilatie ventriculara   E: ruptura miocardica post infarct miocardicVezi raspuns

7. [M1211004] Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este: (pag. 246)   A: boala aterosclerotica coronariana   B: cardiomiopatia hipertrofica   C: cardiomiopatia dilatativa   D: sindromul de QT lung   E: bolile inflamatorii si infiltrativeVezi raspuns

8. [M1211005] Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata: (pag. 246)   A: incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice   B: placi coronariene fibrotice, severe   C: infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri   D: placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri   E: putine leziuni acute se suprapun peste leziuni croniceVezi raspuns

9. [M1211006] Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)   A: bradiaritmia severa, persistenta   B: asistolia   C: disociatia electromecanica   D: tahicardia ventriculara sustinuta   E: fibrilatia ventricularaVezi raspuns

10. [M1211007] Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea fibrilatiei ventriculare este: (pag. 247)   A: extrasistolia ventriculara   B: tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta;   C: asistolia   D: bradiaritmiile severe   E: blocul atrio-ventricular de grad inaltVezi raspuns

11. [M1211008] In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este: (pag. 247)   A: tahicardia ventriculara   B: fibrilatia ventriculara   C: asistolia   D: disociatia electromecanica   E: blocul atrio-ventricularVezi raspuns

12. [M1211009] Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza de deces intraspitalicesc este reprezentata de: (pag. 247)   A: recurenta aritmiilor   B: encefalopatia anoxica si infectiile   C: starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament   D: disociatia electromecanica   E: asistoliaVezi raspuns

13. [M1311010] Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)   A: asistolia   B: disociatia electromecanica   C: ritmul idioventricular

   D: fibrilatia ventriculara   E: fibrilatia atrialaVezi raspuns

14. [M1311011] Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: (pag. 247)   A: 10-15% din stopurile cardiace   B: 25-35% din stopurile cardiace   C: 40-60% din stopurile cardiace   D: 60-65% din stopurile cardiace   E: 65-80% din stopurile cardiaceVezi raspuns

15. [M1311012] In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: (pag. 249)   A: compresiunea sinusului carotidian   B: manevra Valsalva   C: manevra Safar   D: manevra Heimlich   E: manevra GiordanoVezi raspuns

16. [M1311013] In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: (pag. 249)   A: 10-12 ori pe minut   B: 5 insuflatii la o compresiune   C: 15 compresiuni la 2 insuflatii   D: 5 compresiuni la o insuflatie   E: nu este standardizataVezi raspuns

17. [M1311014] Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: (pag. 249)   A: 10-12/minut   B: 40-50/minut   C: 50-60/minut   D: 60-80/minut   E: 80-100/minutVezi raspuns

18. [M1311015] Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: (pag. 250)   A: intubatia orotraheala   B: asigurarea unei linii venoase   C: compresiunea sinusului carotidian   D: administrarea unui soc electric   E: efectuarea unei electrocardiogrameVezi raspuns

19. [M1311016] In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: (pag. 250)   A: Atropina 0,04 mg/kg   B: Propranolol 1mg   C: Dopamina 0,005mg/kg/min   D: Lidocaina 1 mg/kg   E: electrostimulareaVezi raspuns

20. [M1311017] Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: (pag. 250)   A: dispozitive externe de electrostimulare   B: intubatie orotraheala   C: defibrilare

   D: adrenalina   E: atropinaVezi raspuns

21. [M1311018] Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: (pag. 246)   A: la adultii tineri   B: intre 45 si 75 de ani   C: intre nastere si varsta de 6 luni   D: intre 1 si 13 ani   E: intre 14 si 21 de aniVezi raspuns

22. [M1411019] Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in evidenta cel mai corect prin: (pag. 248)   A: stimulare electrica programata endocavitara   B: monitorizare Holter ECG /24h   C: test de effort   D: analiza variabilitatii ritmului sinusal   E: deteminarea de potentiale ventriculare tardiveVezi raspuns

23. [M1411020] In legatura cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata: (pag. 246)   A: decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute   B: majoritatea deceselor subite survin in spital   C: accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene   D: intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita   E: este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiVezi raspuns

24. [M1411021] Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu EXCEPTIA: (pag. 248)   A: sedentarismul   B: fumatul   C: hipertrofia ventriculara stinga   D: obezitatea   E: anomaliile electrocardiograficeVezi raspuns

25. [M1511022] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)   A: bolile valvulare cardiace   B: boala aterosclerotica coronariana   C: cardiomiopatiile   D: pericarditele   E: dezechilibrele hidro-electroliticeVezi raspuns

26. [M1511023] Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac: (pag. 247)   A: asistola   B: disociatia electromecanica   C: ritmul idioventricular   D: fibrilatia ventriculara   E: blocul sinoatrialVezi raspuns

27. [M1511024] De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250)   A: instabilitatii hemodinamice   B: anomaliilor electrofiziologice

   C: permeabilitatii cailor respiratorii   D: afectiunilor asociate   E: dezechilibrelor electroliticeVezi raspuns

28. [M1511025] Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele: (pag. 247)   A: 4-6 minute   B: 15-30 minute   C: 1-2 ore   D: 4-6 ore   E: 12 oreVezi raspuns

29. [M1511026] Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248)   A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut   B: aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa   C: prezenta aritmiilor supraventriculare   D: hipertensiunea arteriala   E: varsta pacientuluiVezi raspuns

30. [M1611027] Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: (pag. 246)    A: Boli valvulare cardiace   B: Cardiomiopatia dilatativa   C: Hipopotasemia   D: Infarctul miocardic vindecat   E: Infarctul miocardic acutVezi raspuns

31. [M1611028] Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247)   A: Fibrilatia ventriculara   B: Bradiaritmii severe persistente   C: Asistolia   D: Disociatia electromecanica   E: Tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns

32. [M1611029] Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: (pag. 247)   A: Embolism pulmonar acut masiv   B: Anevrism de aorta rupt   C: Anafilaxia intensa   D: Extrasistolia ventriculara   E: Ruptura de cord dupa IMAVezi raspuns

33. [M2211030] Moartea subita cardiaca este consecinta directa a: (pag. 245)   A: comei   B: sincopei   C: stopului cardiac   D: lipotimiei   E: stuporiiVezi raspuns

34. [M2211031] In decada cuprinsa intre 45 si 64 de ani, moartea subita cardiaca este mai frecventa la barbati intr-un raport barbati/femei de: (pag. 246)   A: 4:1

   B: 7:1   C: 2:1   D: 10:1   E: 9:1Vezi raspuns

35. [M2211032] Intre 65 si 74 de ani raportul barbati/femei privind incidenta mortii subite cardiace este de: (pag. 246)   A: 7:1   B: 4:1   C: 2:1   D: 9:1   E: 10:1Vezi raspuns

36. [M2211033] Care este cea mai frecventa anomalie structurala generatoare de moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: stenoza mitrala   B: stenoza aortica   C: insuficienta tricuspidiana   D: boala aterosclerotica coronariana   E: sindromul Wolff-Parkinson-WhiteVezi raspuns

37. [M2211034] Cel mai obisnuit mecanism electric a stopului cardiac si mortii subite cardiace este: (pag. 247)   A: fibrilatia ventriculara   B: asistolia   C: disociatia electromecanica   D: bradiaritmiile severe, persistente   E: tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns

38. [M2211035] Mecanismul eletric dominant in decesul prin insuficienta circulatorie este: (pag. 247)   A: fibrilatia ventriculara   B: asistola   C: fibrilatia atriala paroxistica   D: extrasistolia ventriculara bigeminata   E: tahicardia ventriculara nesustinutaVezi raspuns

39. [M2211036] Interventia initiala in resuscitarea cardiorespiratorie consta in aplicarea unei lovituri precordiale la nivelul: (pag. 249)   A: zonei ventriculare stangi   B: in zona de auscultatie a aortei   C: jonctiunii treimii medii cu cea inferioara a sternului   D: jonctiunii treimii superioare cu cele doua treimi inferioare ale sternului   E: apendicelui xifoidVezi raspuns

40. [M2211037] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupune insuflarea plamanilor cu o frecventa de: (pag. 249)   A: 10-12 ori pe minut   B: 80-100 ori pe minut   C: 1-4 ori pe minut   D: 30-50 ori pe minut   E: 15 ori pe minutVezi raspuns 41. [M2211038] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii

atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupun: (pag. 249)   A: o insuflatie dupa fiecare cinci compresii toracice   B: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice   C: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice   D: o insuflatie la 15 compresii toracice   E: cinci insuflatii pulmonare si cinci compresii toraciceVezi raspuns

42. [M2211039] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratori atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana presupun: (pag. 249)   A: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice   B: 15 insuflatii succesive dupa doua insuflatii pulmonare   C: o insuflatie dupa cinci compresii toracice   D: cinci insuflatii la o compresie toracica   E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toraciceVezi raspuns

43. [M2211040] In cazul diagnosticului de tahicardie ventriculara se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250)   A: 50 J   B: 100 J   C: 200 J   D: 150 J   E: 280 JVezi raspuns

44. [M2211041] In prezenta fibrilatiei ventriculare se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250)   A: 200 J   B: 50 J   C: 100 J   D: 180 J   E: 150 JVezi raspuns

45. [M2211042] In prezenta fibrilatiei ventriculare se pot aplica socuri aditionale la energii mai mari, pana la maximum: (pag. 250)   A: 360 J   B: 200 J   C: 150 J   D: 100 J   E: 260 JVezi raspuns

46. [M2211043] In tahicardia sau firbilatia ventriculara se pot aplica socuri aditionale pana la maximum 360 J cand: (pag. 250)   A: al doilea soc de 200 J nu reuseste sa converteasca disritmia la ritm sinusal   B: primul soc de 200 J nu reuseste conversia la eritm sinusal   C: primul soc de 50 J nu converteste la ritm sinusal   D: socuri repetate de 50 J nu reusesc sa converteasca la ritm sinusal   E: al saselea soc de 200 J nu este urmat de conversia la ritm sinusalVezi raspuns

47. [M2211044] Bolnavul resuscitat, cu acidoza persistenta dupa reusita defibrilarii si a intubatiei va fi perfuzat cu NaHCO3 in doza initiala de: (pag. 250)   A: 1 mEq/Kg   B: 10 mEq/Kg   C: 20 mEq/Kg   D: 0,02 mEq/Kg   E: 15 mEq/KgVezi raspuns

48. [M2211045] Perfuzia cu lidocaina urmata dupa administrarea acesteia in bolusuri intravenoase se face in ritm de: (pag. 250)   A: 1-4 mg/minut   B: 0,5 -1 mg/minut   C: 4 mg/minut   D: 5-10 mg/minut   E: 15 mg/minutVezi raspuns

49. [M2211046] Administrarea procainamidei la bolnavii la care dupa defibrilari repetate, initial nereusite, persista aritmiile ventriculare presupune: (pag. 250)   A: o doza de inrcare de 100 mg/5 minute i   B: o doza de incarcare de 0,5 mg/10 minute i   C: doze de incarcare repetate de 250 mg/3 minute pana la doza totala de 2500 mg   D: o doza de incarcare de 100 mg/5 minute ,subcutanat pana la doza totala de 200 mg   E: o doza de incarcare de 5-10 mg/Kg in 15 minuteVezi raspuns

50. [M2211047] Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica este de: (pag. 250)   A: 2 -5 mg/minut   B: 100 mg/5 minute   C: 100 mg/minut   D: 5 -10 mg/5 minute   E: 0,5 -2 mg/minutVezi raspuns

51. [M2211048] Administrarea tosilatului de bretiliu la bolnavii defibrilati repetat, la care persista aritmiile ventriculare si instabilitatea electrica presupune o doza de incarcare de: (pag. 250)   A: 100 mg/5 minute   B: 2 -5 mg/5 minute   C: 5 -10 mg/Kg in 5 minute   D: 0,5 -2 mg/minut   E: 2 mg/oraVezi raspuns

52. [M2211049] In administrarea, in doze de intretinere, a tosilatului de bretiliu la bolnavii cu mai multe defibrilari, initial nereusite, la care persista instabilitatea electrica se folosesc: (pag. 250)   A: 0,5 -2 mg/minut   B: 5 -10 mg/minut   C: 2 -5 mg/minut   D: 15 mg/minut   E: 100 mg/5 minuteVezi raspuns

53. [M2211050] In care forma de stop cardiac bradiaritmic/asistolic raspunsul la resuscitarea cardiorespiratorie poate fi prompt si prognosticul favorabil: (pag. 250)   A: intoxicatia cu cocaina   B: intoxicatia cu digitala   C: obstructia cailor aeriene cu corpi straini   D: cardiomiopatia dilatativa   E: insuficienta cardiaca cronica congestiva cu fractie de ejectie joasaVezi raspuns

54. [M2211051] Alterarea starii de contienta caracteristica stopului cardiac este: (pag. 247)   A: narcolepsia   B: pastrarea constientei   C: obnubilarea

   D: pierderea completa a constientei   E: stupoareaVezi raspuns

55. [M2211052] La care dintre disritmii rata de succes a resuscitarii si supravietuirea dupa resuscitare sunt bune: (pag. 247)   A: disociatia electromecanica   B: asistolia   C: tahicardia ventriculara   D: fibrilatia ventriculara   E: torsada varfurilorVezi raspuns

56. [M2211053] Care este strategia terapeutica optima, cea mai utilizata la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 251)   A: aplicarea unui defirbilator/cardioconvertor implantabil (DCI)   B: lidocaina per os   C: chinidina per os   D: procainamida per os   E: crioablatiaVezi raspuns

57. [M2211054] Ingrijirea postresuscitare a bolnavilor cu fibrilatie ventriculara primara intr-un infarct miocardic acut se face cu: (pag. 250)   A: digoxin i   B: chinidina per os   C: perfuzie cu lidocaina   D: atropina intravenos la 6 ore   E: omeran 20 mg per osVezi raspuns

58. [M2211055] Care este tehnica prin care se depisteaza cel mai corect instabilitatea electrofiziologica la supravietuitorii unui stop cardiac survenit in afara spitalului: (pag. 250)   A: stimularea electrica programata   B: ECG de repaus   C: testarea de effort   D: monitorizarea Holter ECG de 24 ore   E: monitorizarea Holter ECG de 72 de oreVezi raspuns

59. [M2211186] Tratamentul empiric de intretinere pe termen lung dupa supravietuirea in stopul cardiac extraspitalicesc poate fi cu: (pag. 250)   A: amiodarona   B: metoprolol   C: ranitidina   D: lidocaina 1 mg/Kg corp i   E: adrenalina intravenosVezi raspuns

60. [M2211191] Cele mai frecvente cauze de deces (60%) dupa un stop cardiac resuscitat cu succes sunt: (pag. 247)   A: aritmiile recurente   B: insuficienta cardiaca cu debit mic care nu raspunde la tratament   C: encefalopatia anoxica   D: encefalopatia anoxica si infectiile ulterioare asistarii prelungite a respiratiei   E: scaderea acuta a debitului circulatorVezi raspuns

61. [M2311056] Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)    A: asistolia   B: disociatia electromecanica

   C: ritmul idioventricular   D: fibrilatia ventriculara   E: fibrilatia atrialaVezi raspuns

62. [M2311057] Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: (pag. 247)    A: 10-15% din stopurile cardiace   B: 25-35% din stopurile cardiace   C: 40-60% din stopurile cardiace   D: 60-65% din stopurile cardiace   E: 65-80% din stopurile cardiaceVezi raspuns

63. [M2311058] In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: (pag. 249)    A: compresiunea sinusului carotidian   B: manevra Valsalva   C: manevra Safar   D: manevra Heimlich   E: manevra GiordanoVezi raspuns

64. [M2311059] In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: (pag. 249)    A: 10-12 ori pe minut   B: 5 insuflatii la o compresiune   C: 15 compresiuni la 2 insuflatii   D: 5 compresiuni la o insuflatie   E: nu este standardizataVezi raspuns

65. [M2311060] Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: (pag. 249)    A: 10-12/minut   B: 40-50/minut   C: 50-60/minut   D: 60-80/minut   E: 80-100/minutVezi raspuns

66. [M2311061] Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: (pag. 250)    A: intubatia orotraheala   B: asigurarea unei linii venoase   C: compresiunea sinusului carotidian   D: administrarea unui soc electric   E: efectuarea unei electrocardiogrameVezi raspuns

67. [M2311062] In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: (pag. 250)    A: Atropina 0,04 mg/kg   B: Propranolol 1mg   C: Dopamina 0,005mg/kg/min   D: Lidocaina 1 mg/kg   E: electrostimulareaVezi raspuns

68. [M2311063] Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: (pag. 250)    A: dispozitive externe de electrostimulare   B: intubatie orotraheala

   C: defibrilare   D: adrenalina   E: atropinaVezi raspuns

69. [M2311064] La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea: (pag. 250)   A: Lidocainei   B: defibrilatoarelor externe automate   C: electrostimulatoarelor transvenoase   D: unui defibrilator/cardioconvertor implantabil   E: pace-maker-elor transcutaneVezi raspuns

70. [M2311065] Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: (pag. 246)    A: la adultii tineri   B: intre 45 si 75 de ani   C: intre nastere si varsta de 6 luni   D: intre 1 si 13 ani   E: intre 14 si 21 de aniVezi raspuns

71. [M2511066] Perioada maxima de timp scursa de la debutul unui eveniment clinic terminal si deces, care defineste moartea subita cardiaca este: (pag. 245)   A: 1ora   B: 2ore   C: 4ore   D: 6ore   E: 12 oreVezi raspuns

72. [M2511067] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)   A: bolile valvulare cardiace   B: cardiomiopatiile   C: boala ateroscleroticacoronariana   D: pericarditele   E: dezechilibrele hidro-electroliticeVezi raspuns

73. [M2511068] A doua cauza ca frecventa a mortii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este reprezentata de : (pag. 246)   A: ateroscleroza coronariana   B: sindromul QT prelungit   C: cardiomiopatiile dilatativasi hipertrofica   D: valvulopatiile mitrale si aortice   E: anomaliile sistemice metaboliceVezi raspuns

74. [M2511069] Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)   A: blocul sinoatrial   B: fibrilatia atriala   C: disociatia electromecanica   D: fibrilatia ventriculara   E: asistolaVezi raspuns

75. [M2511070] Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie în primele: (pag. 247)    A: 4-6 minute   B: 15-30 minute

   C: 1-2 ore   D: 4-6 ore   E: 12 oreVezi raspuns

76. [M2511071] Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248)   A: prezenta aritmiilor supraventriculare   B: prezenta blocurilor atrio-ventriculare   C: întinderea leziunii miocardului produsa în timpul evenimentului acut   D: vârsta pacientului   E: factorii de risc asociatiVezi raspuns

77. [M2511072] Singura metoda practica de prevenire a mortii subite cardiace în marile segmente populationale este: (pag. 248)   A: monitorizarea Holter   B: ecocardiografia ca test de screening   C: corectarea dezechilibrelor electrolitice   D: controlul factorilor de risc coronarian   E: tromboliza unui procent cât mai mare din pacientii care suferaun infarct miocardicVezi raspuns

78. [M2511073] În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara se începe cu administrarea unui soc electric de: (pag. 249-50)   A: 10 J   B: 50 J   C: 100 J   D: 200 J   E: 500 JVezi raspuns

79. [M2511074] De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei în fibrilatia ventriculara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250)   A: anomaliilor electrofiziologice   B: dezechilibrelor electrolitice   C: instabilitatii hemodinamice   D: infectiilor asociate   E: factorilor de risc coronarieniVezi raspuns

80. [M2511075] În tratamentul antiaritmic empiric de întretinere la supravietuitorii unui stop cardiac se foloseste: (pag. 250)   A: Chinidina   B: Propafenona   C: Flecainida   D: Amiodarona   E: Tosilatul de bretiliuVezi raspuns

81. [M2511076] Care este cea mai utilizata metoda de tratament de întretinere pe termen lung la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 250-51)   A: tratamentul anticoagulant   B: tratamentul hipolipemiant   C: monitorizarea Holter   D: defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil   E: chirurgia antiaritmicaVezi raspuns

82. [M2611077] Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc: (pag. 250)   A: Cancer   B: Insuficienta renala   C: Boli acute ale SNC   D: Ulcer gastroduodenal   E: Infectii necontrolateVezi raspuns

83. [M2611078] Precizati factorii care NU sunt asociati mortii subite cardiace: (pag. 246)   A: Intoxicatia cu cocaina   B: Intoxicatia cu digitala   C: Sindromul LGL   D: Hipoxemia   E: AcidozaVezi raspuns

84. [M2611079] Îngrijirea pacientului care face colaps NU include: (pag. 249)    A: Interventia initialasi suportul vital de baza   B: Suportul vital avansat   C: Îngrijirea postresuscitare   D: Anticoagulare pe termen lung   E: Îngrijire pe termen lungVezi raspuns

85. [M2611080] Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: Boli valvulare cardiace   B: Cardiomiopatia dilatativa   C: Infarctul miocardic vindecat   D: Hipopotasemia   E: Infarctul miocardic acutVezi raspuns

86. [M2611081] Nu apartin factorilor functionali asociati MSC (pag. 246)   A: Ischemia tranzitorie   B: Insuficienta cardiacacronica   C: Miocardita   D: Socul   E: AcidozaVezi raspuns

87. [M2611082] Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247)   A: Bradiaritmii severe persistente   B: Asistolia   C: Disociatia electromecanica   D: Fibrilatia ventriculara   E: Tahicardia ventricularasustinutaVezi raspuns

88. [M2611083] Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: (pag. 248)    A: Embolism pulmonar acut masiv   B: Anevrism de aortarupt   C: Bradicardia sinusala   D: Anafilaxia intensa   E: Ruptura de cord dupaIMAVezi raspuns

89. [M2811084] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea subita cardiaca este: (pag. 248)

   A: intinderea leziunii miocardului   B: efortul fizic   C: dislipidemia   D: diabetul zaharat   E: fumatulVezi raspuns

90. [M2811085] Interventia initiala in colapsul cardiovascular este: (pag. 248)   A: confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiac   B: socul electric extern   C: adrenalina I   D: manevra Heimlich   E: cardiostimularea electricaVezi raspuns

91. [M2811086] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)    A: bolile valvulare cardiace   B: boala aterosclerotica coronariana   C: cardiomiopatiile   D: pericarditele   E: dezechilibrele hidro-electroliticeVezi raspuns

92. [M2811087] In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata: (pag. 246)    A: Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute   B: Majoritatea deceselor subite survin in spital   C: Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene   D: Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita   E: Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiVezi raspuns

93. [M2811088] Prima cauza de decese naturale subite este date de: ()   A: boli ale SNC;   B: boli renale;   C: boli cardiacovascuulare;   D: bolihepatice;   E: boli pulmonare.Vezi raspuns

94. [M2811235] Urmatoarele afirmatii cu privire la sincopele vasodepresoare sunt false, cu o exceptie: ()   A: sunt consecinta directa a stopului cardiac   B: determina scaderea insidioassa a fluxului sangvin efectiv   C: multe dintre acestea sunt reversibile spontan   D: sunt reversibile doar in urma interventiilor terapeutice   E: sunt cauza frecventa de moarte subita cardiaca.Vezi raspuns

95. [M2811240] Raportul de susceptibilitate diferita fata de M.S.C barbati/ femei la grupul de 45-64 ani este de: ()   A: 3:1   B: 6:1   C: 7:1   D: 2:1   E: 8:1Vezi raspuns

96. [M2811244] Cea mai frecventa anomalie structurala responsabila de moartea subita cardiaca este: ()

   A: amiloidoza cardiaca   B: miocardita virala   C: ateroscleroza coronariana, inclusiv infarctul miocardic vechi sau acut   D: sindromul de QT lung congenital   E: sindromul BrugadaVezi raspuns

97. [M2811255] Supravietuirea dupa moartea subita este: ((p. 245))   A: incerta   B: certa   C: posibila   D: imposibila   E: contradictorieVezi raspuns

98. [acedocte] suportul vital avansat cuprinde urmatoarele cu exceptia ()   A: administrare de oxigen   B: defibrilare-cardioversie-electrostimulare   C: linie venoasa   D: degajarea cailor respiratori   E: observarea miscarilor respiratoriiVezi raspuns

99. [DR2OG157] CAUZELE SCADERII DEBITULUI CARDIAC ()   A: embolismul pulmonar acut masiv   B: hemoragia interna   C: aritmia subita   D: ruptura de cord   E: bradicardiaVezi raspuns

100. [DR2OG158] rolul ventilatiei cu O2 ()   A: amelioreaza alcaloza   B: amelioreaza acidoza   C: amelioreaza hipoxemia   D: amelioreaza durerea   E: amelioreaza soculVezi raspuns

101. [DR2OG159] EVENMINETELE SECUNDARE LA PAC INSTABILI HEMODINAMIC SUNT ()   A: asistolia   B: bradicardia   C: disociatia electromecanica   D: FV   E: TVVezi raspuns

102. [DR2OG160] FACTORII DE RISC CEI MAI IMP SUNT ()   A: VARSTA   B: FUMATUL   C: OBEZITATEA   D: TENSIUNEA ARTERIALA SCAZUTA   E: ANOMALII PE ECGVezi raspuns

103. [DrZoom40] Factori functionali asociati cu moartea subita cardiaca sunt (246)   A: alterari ale fluxului sanguin coronarian   B: stari cu debit cardiac scazut   C: hipokaliemia   D: sindr. de QT prelungit congenital   E: perturbari neurofiziologice

Vezi raspuns

104. [DrZoom41] Cauze structurale de moarte subita cardiaca sunt: (246)   A: fascicule anormale in sindr. WPW   B: boala sist. de conducere   C: sindr. de QT prelungit, dobandit   D: infarctul miocardic   E: cardiomiopatia hipertroficaVezi raspuns

105. [M1111088] Care afirmatii sunt adevarate legate de factorii de risc (FR) si anomaliile structurale implicati in moartea subita cardiaca (MSC)? (pag. 246)   A: inaintarea in varsta este un FR important   B: nu exista diferente intre sexe privind succeptibilitatea la MSC   C: sindromul intervalului QT lung congenital este un FR ereditar specific de MSC   D: cardiomiopatiile sunt exceptional cauza MSC   E: ateroscleroza coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu MSCVezi raspuns

106. [M1111089] In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la pacienti cu boli extracardiace (pag. 248)   A: obstructie tranzitorie a cailor aeriene   B: infectii necontrolate   C: cancer   D: medicatie ce induce aritmii   E: dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitoriiVezi raspuns

107. [M1111090] Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic acut? (pag. 248)   A: resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor   B: recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente   C: rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar   D: in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat instabilitatea hemodinamica   E: SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacingVezi raspuns

108. [M1111091] Care afirmatii sunt adevarate privind riscul de moarte subita cardiaca (MSC) la pacienti cu infarct miocardic acut (IMA): (pag. 248)   A: extrasistolele ventriculare in salve si tahicardia entriculara dupa faza acuta a IMA cresc riscul de MSC   B: tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara care apar in primele 3 zile de la debutul IMA au un risc mai mare de MSC decat daca apar in perioada ziua 3 – saptamana 8   C: fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta < 30% post IMA creste riscul de MSC   D: asocierea tahicardiei ventriculare cu fractie de ejectie scazuta post IMA creste riscul de MSC   E: nu s-a demonstrat ca supresia medicamentoasa a extrasistolelor ventriculare post IMA amelioreaza prognosticulVezi raspuns

109. [M1111092] Care sunt afirmatiile adevarate legate de prevenirea recidivelor stopului cardiac (SC) resuscitat in afara spitalului? (pag. 250)   A: stimularea electrica programata de inducere a tahicardiei ventriculare sustinute sau a fibrilatei ventriculare este utila in alegerea medicamentelor antiaritmice   B: la administrarea antiaritmicelor (dupa stimularea electrica programata), rata SC recurent scade mai mult la pacientii cu fractie de ejectie sub 30% fata de cei cu fractie de ejectie peste 30%   C: amiodarona se poate administra empiric la pacientii la care nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata

   D: insertia unui defibrilator este o alternativa la tratamentul medicamentos   E: eficienta chirurgiei antiaritmice se apreciaza daca creste supravietuirea si daca nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programataVezi raspuns

110. [M1211093] Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin: (pag. 245)   A: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice   B: oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii   C: pierdere subita a fluxului sanguin   D: reversibilitate posibil spontana   E: reversibilitate prin interventii, in stopul cardiacVezi raspuns

111. [M1211094] Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace: (pag. 246)   A: este scazuta pana la varsta de 6 luni   B: are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta   C: are un varf intre 45 si 75 de ani   D: inaintarea in varsta este un factor de risc important   E: la varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femeiVezi raspuns

112. [M1211095] Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 246)   A: ateroscleroza   B: sindroamele miopatice si displazice   C: hiperlipoproteinemiile genetice   D: sindromul QT scurt congenital   E: bolile valvulareVezi raspuns

113. [M1211096] Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247)   A: sincopa vasovagala   B: hipotensiunea arteriala cu sincopa   C: sincopa neurocardiogena   D: extrasistolia ventriculara   E: stopul cardiacVezi raspuns

114. [M1211097] Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)   A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut   B: prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora   C: prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute   D: prezenta fractiei de ejectie sub 50 %   E: prezenta insuficientei cardiaceVezi raspuns

115. [M1211098] Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun: (pag. 249)   A: observarea miscarilor respiratorii   B: stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian   C: aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare   D: degajarea cailor respiratorii   E: efectuarea resuscitarii cardio-respiratoriiVezi raspuns

116. [M1211099] Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte: (pag. 249)   A: se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa

   B: o insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane   C: doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana   D: sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;   E: compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cmVezi raspuns

117. [M1211100] Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde: (pag. 250)   A: intubarea prompta   B: continuarea resuscitarii cardio-respiratorii   C: socul electric extern   D: controlul hipoxemiei si acidozei   E: administrarea de adrenalina si/sau atropinaVezi raspuns

118. [M1311101] In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: (pag. 249)   A: intubatia cu sonda endotraheala   B: ventilatia gura la nas   C: defibrilarea   D: electrostimularea   E: asigurarea unei linii intravenoaseVezi raspuns

119. [M1311102] In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: (pag. 250)   A: in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara   B: in hipocalcemie   C: la pacientii cu intoxicatie digitalica   D: la pacientii cu intoxicatie cu betablocante   E: la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuVezi raspuns

120. [M1311103] Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 248)   A: tromboflebita profunda   B: fumat   C: hipercolesterolemie   D: obezitate   E: hipertensiuneaVezi raspuns

121. [M1311104] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)   A: tromboflebita superficiala   B: intinderea leziunii miocardice   C: frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/h timp de 24 de ore)   D: tromboflebita profunda   E: tahicardia ventriculara nesustinutaVezi raspuns

122. [M1411105] Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: (pag. 246)   A: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva   B: miocardita   C: fascicule anormale din WPW   D: aritmii supraventriculare de cauza functionala   E: prolaps de valva mitralaVezi raspuns

123. [M1411106] Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin: (pag. 247)   A: frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara   B: de obicei durata scurta a starii terminale   C: se produce prin asistola   D: apare la pacienti inactivi si comatosi   E: evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminaleVezi raspuns

124. [M1411107] Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit: (pag. 250)   A: antiaritmicele din clasa Ic   B: betablocantele   C: blocantele de calciu   D: metodele de revascularizare miocardica   E: antiaritmicele din clasa III-aVezi raspuns

125. [M1511108] Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac: (pag. 247)   A: embolia pulmonara masiva   B: anafilaxia intensa   C: ruperea unui anevrism de aorta   D: ruptura cordului   E: pericardita postinfarctVezi raspuns

126. [M1511109] O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre: (pag. 249)   A: aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian   B: aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm   C: relaxarea dupa comprimare sa fie lenta   D: rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut   E: masajul cardiac sa se faca cu bratele intinseVezi raspuns

127. [M1511110] Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre: (pag. 250)   A: soc electric extern   B: administrarea de adrenalina intravenos   C: administrarea de atropina intravenos   D: resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern   E: administrarea de lidocaina intravenosVezi raspuns

128. [M1511111] Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de: (pag. 247)   A: starea de constienta a pacientului   B: timpul scurs de la instituirea resuscitarii   C: mecanismul care a determinat evenimentul   D: starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac   E: sexul pacientuluiVezi raspuns

129. [M1511112] Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: dezechilibrele electrolitice (ex   B: hipoxemia, acidoza   C: efectele proaritmice ale medicatiei   D: starile febrile

   E: toxinele cardiace (exVezi raspuns

130. [M1511113] Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247)   A: tahicardia sinusala   B: bradicardia severa tranzitorie   C: hipertensiunea arteriala in puseu   D: cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%   E: sincopa vasovagalaVezi raspuns

131. [M1511114] Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249)   A: intubatie cu sonda endotraheala   B: defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare   C: asigurarea unei linii intravenoase   D: efectuarea manevrei Heimlich   E: anestezie generalaVezi raspuns

132. [M1511115] Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum: (pag. 247)   A: durerea de debut din infarctul miocardic   B: dispneea acuta sau ortopneea   C: palpitatiile   D: ametelile instalate brusc   E: febraVezi raspuns

133. [M1611116] In stopul cardiac apare: (pag. 245)   A: Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii   B: Deseori reversibilitate spontana   C: Reversibilitate prin interventie prompta   D: Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii   E: Rareori reversibilitate spontanaVezi raspuns

134. [M1611117] Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: (pag. 246)   A: Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata   B: Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene   C: Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca   D: Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta   E: Incidenta incepe sa scada la adultii tineriVezi raspuns

135. [M1611118] Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace: (pag. 246)   A: Intoxicatia cu cocaina   B: Intoxicatia cu digitala   C: Hipoxemia   D: Acidoza   E: Sindromul WPWVezi raspuns

136. [M1611119] Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace: (pag. 246)   A: Sindromul QT prelungit congenital   B: Miocardita   C: CMH obstructiva   D: CMH neobstructiva

   E: Insuficienta cardiaca cronicaVezi raspuns

137. [M1611120] Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: (pag. 248)   A: Virsta   B: TA crescuta   C: HVS   D: Casexia   E: FumatulVezi raspuns

138. [M1611121] In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250)   A: Nu este necesar socul extern   B: Este necesar socul extern   C: Adrenalina se administreaza intravenos   D: Pacientul nu necesita intubare   E: Atropina se administreaza intravenosVezi raspuns

139. [M1611122] Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde: (pag. 249)   A: Interventia initiala si suportul vital de baza   B: Suportul vital avansat   C: ingrijirea postresuscitare   D: Anticoagulare pe termen lung   E: ingrijire pe termen lungVezi raspuns

140. [M2211123] Stopul cardiac NU este: (pag. 245)   A: oprirea brutala a functiei de pompa a inimii, reversibila prin interventie prompta   B: pierderea subita a fluxului sanguin efectiv datorata factorilor cardiaci si/sau vasculari periferici, spontan reversibila sau doar prin interventie   C: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice   D: pierderea starii de constienta cu pastrarea functiilor vegetative   E: un eveniment absolut si ireversibilVezi raspuns

141. [M2211124] Definitia actuala a mortii subite cardiace cuprinde urmatoarele aspecte: (pag. 245)   A: moarte naturala datorata cauzelor cardiace   B: pierdere subita a constientei in decurs de o ora de la debutul simptomelor acute   C: antecedente de boala cardiaca   D: pierdere subita a fluxului sanguin efectiv de cauza vasculara periferica   E: pierdre subita a constientei in decurs de 10 minute de la debutul simptomelor acuteVezi raspuns

142. [M2211125] Incidenta mortii subite cardiace scade abrupt si ramane la un nivel scazut: (pag. 246)   A: in perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 luni   B: in copilarie   C: intre 45 si 75 de ani   D: in adolescenta   E: la varstniciVezi raspuns

143. [M2211126] La barbati, care sunt decadele de viata in care riscul de moarte subita cardiaca diminueaza: (pag. 246)   A: sapte   B: opt   C: cinci   D: sase   E: patru

Vezi raspuns

144. [M2211127] In care dintre afectiunile enumerate factorul ereditar contribuie la riscul pentru moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: cardiopatia ischemica   B: stenoza mitrala   C: sindromul intervalului QT prelingit congenital   D: hiperlipoproteinemiile genetice   E: cardiomiopatia dilatativaVezi raspuns

145. [M2211128] Mentionati factorii functionali asociati unor cauze cardiace structurale care contribuie la moartea subita cardiaca: (pag. 246)   A: reperfuzia dupa ischemie   B: infarctul miocardic acut   C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva   D: ischemia tranzitorie   E: acidozaVezi raspuns

146. [M2211129] Moartea subita cardiaca are urmatoarele cauze structurale: (pag. 246)   A: reperfuzia dupa ischemie   B: leziunile cronice aterosclerotice   C: ischemia tranzitorie   D: infarctul miocardic acut   E: cardiomiopatia hipertrofica obstructivaVezi raspuns

147. [M2211130] Care dintre cauzele de moarte subita cardiaca de mai jos NU sunt structurale: (pag. 246)   A: insuficienta cardiaca   B: socul   C: miocardita   D: cardiomiopatia hipertrofica neobstructiva   E: hipopotasemiaVezi raspuns

148. [M2211131] Care dintre bolile inflamatorii de mai jos sunt cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: miocardita infectioasa   B: miocardita neinfectioasa (din polimiozita)   C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva   D: infarctul miocardic acut   E: sindromul Wolff-Parkinson-WhiteVezi raspuns

149. [M2211132] Care dintre anomaliile metabolice sistemice enumerate pot constitui cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: hipopotasemia   B: intoxicatia digitalica   C: hipoxemia   D: acidoza   E: intoxicatia cu cocainaVezi raspuns

150. [M2211133] Care dintre factorii functionali, asociati unei cauze structurale, generatoare de moarte subita cardiaca reprezinta anomalii metabolice sistemice: (pag. 246)   A: insuficienta cardiaca   B: socul   C: hipopotasemia   D: acidoza

   E: hipoxemiaVezi raspuns 151. [M2211134] Intre anomaliile electrofiziologice, structurale de moarte subita cardiaca se citeaza: (pag. 246)   A: intoxicatia digitalica   B: intoxicatia cu cocaina   C: fasciculele anormale din sindromul Wolff-Parkinson-White   D: sindromul QT prelungit congenital   E: boala sistemului de conducereVezi raspuns

152. [M2211135] Care sunt modificarile anatomopatologice instalate acut, care suprapuse pe leziuni cronice preexistente genereaza moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: fisurarea unei placi aterosclerotice   B: depunerea de ateroame in peretele vascular   C: ruperea unei placi de aterom   D: hemoragia in placa   E: trombozaVezi raspuns

153. [M2211136] Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate in generarea stopului si mortii subite cardiace: (pag. 247)   A: fibrilatia ventriculara   B: asistolia   C: disociatia electromecanica   D: bradiaritmiile severe, persistente   E: tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns

154. [M2211137] Modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita sunt: (pag. 247)   A: tendinta de scadere a frecventei cardiace   B: tendinta de crestere a frecventei cardiace   C: aparitia contractiilor ventriculare premature de grad avansat   D: aparitia fibrilatiei atriale paroxistice   E: episoade de tahicadie ventriculara nesustinutaVezi raspuns

155. [M2211138] Care dintre modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita NU sunt in mod obisnuit premergatoare acestui eveniment: (pag. 247)   A: tahicardia ventriculara sustinuta   B: tahicardia ventriculara nesustinuta   C: contractiile ventriculare premature de grad avansat   D: fibrilatia atriala paroxistica   E: tahicardia paroxistica supraventriculara cu blocVezi raspuns

156. [M2211139] Cele mai multe stopuri cardiace si morti subite instalate prin mecanismul fibrilatiei ventriculare incep cu episoade de: (pag. 247)   A: aritmie extrasistolica ventriculara   B: aritmie extrasistolica supraventriculara   C: tahicardie ventriculara nesustinuta   D: tahicardie ventriculara sustinuta   E: bigeminism ventricularVezi raspuns

157. [M2211140] Decesul prin insuficienta circulatorie apare la: (pag. 247)   A: pacientii inactivi   B: pacientii activi   C: pacientii in stare comatoasa

   D: pacientii in stare de veghe   E: pacientii cu fibrilatie ventricularaVezi raspuns

158. [M2211141] Moartea subita prin evenimente aritmice se instaleaza in mod caracteristic la pacientii: (pag. 247)   A: in stare de veghe   B: in stare de coma   C: activi   D: inactivi   E: cu fibrilatie ventricularaVezi raspuns

159. [M2211142] In decesul prin insuficienta circulatorie exista: (pag. 247)   A: tendinta la o durata mai mare a starii terminale   B: durata scurta (mai mica de o ora) a starii terminale   C: dominanta evenimentelor extracardiace inaintea instalarii starii terminale   D: dominanta fibrilatiei ventriculare inaintea instalarii starii terminale   E: dominanta tahicardiei ventriculare sustinute inaintea starii terminaleVezi raspuns

160. [M2211143] Moartea subita prin evenimente aritmice se caracterizeaza prin: (pag. 247)   A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)   B: durata mai lunga a starii terminale   C: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale   D: prezenta anterioara a comei   E: prezenta fibrilatiei ventriculareVezi raspuns

161. [M2211144] Moartea subita prin evenimente aritmice NU se caracterizeaza prin: (pag. 247)   A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)   B: durata mai lunga a starii terminale   C: predominanta fibrilatiei ventriculare, ca mecanism electric   D: prezenta anterioara a comei   E: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminaleVezi raspuns

162. [M2211145] Care dintre manifestarile clinice de mai jos pot constitui simptome specifice pentru pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace: (pag. 247)   A: ameteli instalate brusc   B: dispnee severa cu ortopnee   C: durerea de debut din infarctul miocardic   D: livedo reticularis   E: acrocianozaVezi raspuns

163. [M2211146] NU reprezinta prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace urmatoarele manifestari clinice: (pag. 247)   A: piroza   B: acrocianoza   C: crizele de palpitatii   D: ametelile instalate brusc   E: anauroza fugaceVezi raspuns

164. [M2211147] Alterarile starii de constienta care NU caracterizeaza stopul cardiac sunt: (pag. 247)   A: pierderea completa a constientei   B: obnubilarea   C: stupoarea

   D: pastrarea constientei   E: letargiaVezi raspuns

165. [M2211148] Semnele de stop cardiac presupun: (pag. 249)   A: observarea miscarilor respiratorii   B: observarea reflexului de deglutitie   C: observarea coloratiei tegumentului   D: precizarea absentei sau prezentei pulsului femural   E: precizarea absentei sau prezentei pulsului carotidianVezi raspuns

166. [M2211149] Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn caracteristic pentru: (pag. 249)   A: aspiratia de corp strain   B: hemoragia pontina   C: aspiratia de mancare   D: infarctul bulbar   E: meningoencefalitaVezi raspuns

167. [M2211150] Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele etape: (pag. 249)   A: profilaxia mortii cardiace subite   B: interventia initiala si suportul vital de baza   C: suportul vital avansat   D: ingrijirea postresuscitare   E: ingrijirea pe termen lungVezi raspuns

168. [M2211151] Etapele majore ale resuscitarii cardiopulmonare sunt: (pag. 249)   A: asigurarea libertatii cailor aeriene   B: palparea pulsului femural   C: palparea pulsului carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid   D: masajul cardiac extern   E: aplicarea unei lovituri precordialeVezi raspuns

169. [M2211152] Degajarea cailor respiratorii la un bolnav aflat in stop cardiac presupune: (pag. 249)   A: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei   B: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern   C: indepartarea corpilor straini   D: indepartarea protezei dentare   E: badijonarea limbii cu bicarbonat de sodiuVezi raspuns

170. [M2211153] Asisgurarea libertatii cailor respiratorii la un bolnav in stop cardiac NU se obtine prin: (pag. 249)   A: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern   B: decubitul lateral drept cu membrele inferioare hiperflectate   C: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei   D: decubitul lateral stang cu membrele inferioare extinse   E: decubitul ventralVezi raspuns

171. [M2211154] Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt: (pag. 249)   A: stabilirea ventilatiei pulmonare   B: mentinerea ventilatiei pulmonare   C: asigurarea tranzitului intestinal   D: asigurarea diurezei

   E: compresia pieptuluiVezi raspuns

172. [M2211155] Ritmul de insuflare a plamanilor in cadrul tehnicii ventilatorii conventionale de resuscitare cardiorespiratorie realizata de doua persoane NU este de: (pag. 249)   A: 15 ori pe minut   B: 10-12 ori pe minut   C: 1-4 ori pe minut   D: 30-50 ori pe minut   E: 80-100 ori pe minutVezi raspuns

173. [M2211156] Care sunt tehnicle ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane: (pag. 249)   A: opt insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice   B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice   C: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice   D: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice   E: o insuflatie la 15 compresii toraciceVezi raspuns

174. [M2211157] Care sunt tehnicile ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana: (pag. 249)   A: 15 insuflatii succesive dupa doua compresii toracice   B: o insuflatie dupa cinci compresii toracice   C: cinci insuflatii la o compresie toracica   D: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice   E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toraciceVezi raspuns

175. [M2211158] Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249)   A: eliberarea cailor aeriene   B: asigurarea diurezei   C: resuscitarea respiratorie   D: masajul cardiac   E: palparea arterelor popliteeVezi raspuns

176. [M2211159] Comprimarea toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii se face: (pag. 249)   A: prin apasarea sternului cu bratele intinse   B: prin apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 grade   C: in ritm de 80-100 compresii/minut   D: cu o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice   E: in ritm de 15 compresii/minutVezi raspuns

177. [M2211160] Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249)   A: ritmul de 80-100 compresii/minut   B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice   C: apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 de grade   D: comprimarea cordului cu 3-5 cm   E: ritmul de 50-70 compresii/minutVezi raspuns

178. [M2211161] Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249)   A: cinci insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice   B: ritmul de 40-50 compresii/minut   C: comprimarea cordului cu 15 cm

   D: apasarea sternului cu bratele intinse   E: ritmul de 80-100 compresii/minutVezi raspuns

179. [M2211162] Suportul vital avansat in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii este realizat pentru: (pag. 249)   A: asigurarea ventilatiei adecvate   B: controlul aritmiilor cardiace   C: stabilizarea statusului hemodinamic   D: restabilirea tranzitului intestinal   E: restabilirea perfuziei adecvate a organelorVezi raspuns

180. [M2211163] Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249)   A: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare   B: indepartarea protezelor dentare   C: intubatia cu sonda endotraheala   D: defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea   E: asigurarea unei linii intravenoaseVezi raspuns

181. [M2211164] NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249)   A: intubatia cu sonsa endotraheala   B: asigurarea unei linii intravenoase   C: indepartarea corpilor straini din orofaringe   D: defibrilarea/cardioversia   E: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentareVezi raspuns

182. [M2211165] In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca: (pag. 249)   A: defibrilarea imediata sa preceada intubatia   B: intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea   C: defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase   D: insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea   E: resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarcaVezi raspuns

183. [M2211166] Care sunt caile pe care NU se administreaza adrenalina in timpul manvrelor de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250)   A: intravenos   B: subcutanat   C: intramuscular   D: intraarterial   E: per osVezi raspuns

184. [M2211167] Care sunt dozele inadecvate de adrenalina administrate intravenos la un bolnav in stop cardiac la care s-au instituit manevrele de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250)   A: 1mg   B: 10mg   C: 0,001 mg   D: 0,15 mg   E: 5mgVezi raspuns

185. [M2211168] Bolnavii cu aritmii ventriculare persistente si cu instabilitate electrica dupa mai multe defirbilari necesita administrarea de lidocaina in urmatoarea posologie: (pag. 250)

   A: 1 mg/Kg corp i   B: repetarea dozei de 1 mg/Kg corp i   C: 5 mg/Kg corp i   D: repetarea dozei de 5 mg/Kg corp i   E: 15 mg/Kg corp iVezi raspuns

186. [M2211169] Gluconatul de calciu administrat intravenos la bolnavi cu aritmii ventriculare si instabilitate electrica si-a restrans utilitatea la cazurile cu: (pag. 250)   A: hiperpotasemie acuta ce constrituie triger pentru fibrilatie ventriculara rezistenta   B: hipopotasemie   C: hipocalcemie   D: blocante de calciu administrate in doze toxice   E: hipofosfatemieVezi raspuns

187. [M2211170] Dupa mai multe defibrilari pentru fiobrilatie ventriculara, cand persista instabilitatea electrica si administrarea lidocainei nu este eficienta se pot incerca: (pag. 250)   A: chinidina   B: milrinona   C: gluconatul de calciu   D: procainamida   E: tosilatul de bretiliuVezi raspuns

188. [M2211171] La bolnavii cu multiple defibrilari, la care persista instabilitatea electrica si la care lidocaina este ineficienta NU se recomanda: (pag. 250)   A: tosilatul de bretiliu   B: procainamida   C: fenitoina   D: chinidina   E: amrinonaVezi raspuns

189. [M2211172] Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica NU este de: (pag. 250)   A: 0,5 -2 mg/minut   B: 5 -10 mg/minut   C: 2 -5 mg/minut   D: 20 mg/minut   E: 100 mg/minutVezi raspuns

190. [M2211173] Care doze sunt gresite in ritmul de intretinere a tosilatului de bretiliu administrat bolnavilor defibrilati la care persista instabilitatea electrica: (pag. 250)   A: 0,5 -2 mg/minut   B: 5 -10 mg/minut   C: 2 -5 mg/minut   D: 15 mg/minut   E: 100 mg/5 minuteVezi raspuns

191. [M2211174] Socul electric extern NU se administreaza bolnavilor cu: (pag. 250)   A: tahicardie ventriculara sustinuta   B: fibrilatie ventriculara   C: asistola   D: bradiaritmiiii   E: aritmie extrasistolica supraventricularaVezi raspuns

192. [M2211175] Stopul cardiac secundar asistoliei se trateaza cu: (pag. 250)

   A: soc electric extern de 200 J   B: adrenalina intravenos   C: adrenalina intracardiac   D: adrenalina subcutanat   E: tosilat de bretiliu 5 -10 mg/Kg in 5 minuteVezi raspuns

193. [M2211176] Stopul cardiac secundar unei bradiaritmiiii se poate trata prin: (pag. 250)   A: electrostimulare temporara   B: soc electric de 200 J   C: socuri electrice aditionale pana la maximum 360 J   D: atropina in administrare intravenoasa   E: adrenalina intracardiacVezi raspuns

194. [M2211177] In stopul cardiac prin asistolie NU sunt utile: (pag. 250)   A: adrenalina pe cale intravenoasa   B: atropina pe cale intravenoasa   C: socul electric extern de 200 J   D: lidocaina 1 mg/Kg intravenos   E: adrenalina pe cale intracardiacaVezi raspuns

195. [M2211178] In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor NU sunt utile: (pag. 250)   A: lidocaina   B: procainamida   C: electrostimularea   D: socul electric extern   E: atropinaVezi raspuns

196. [M2211179] In care forme etiopatogenetice de stop cardiac prognosticul este in general nefavorabil (pag. 250)   A: prin fibrilatie ventriculara   B: prin asistolie   C: prin bradiaritmii   D: prin bradiaritmie/asistolie secundara obstructiei cailor aeriene cu corpi straini   E: tahicardie ventricularaVezi raspuns

197. [M2211180] Care sunt formele etiopatogenetice de stop cardiac in care prognosticul poate fi mai bun: (pag. 250)   A: asistola   B: bradiaritmiiile severe   C: asistolia/bradiaritmie secundara unui corp strain care obstructioneaza caile aeriene   D: fibrilatia ventriculara   E: tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns

198. [M2211181] Tratamentul stopului cardiac prin asistolie consta in: (pag. 250)   A: intubatia cu sonda endotraheala si ventilatie mecanica   B: defibrilare cu soc cardiac extern de 200 J   C: masaj cardiac in ritm de 80-100 compresii/minut   D: adrenalina intracardiac   E: corectarea hipoxemiei si acidozeiVezi raspuns

199. [M2211182] Resuscitarea stopului cardiac prin bradiaritmii consta in: (pag. 250)    A: este posibila utilizarea dispozitivelor externe de electrostimulare   B: masaj cardiac extern   C: soc electric extern de 360 J

   D: controlul hipoxemiei   E: controlul acidozei metaboliceVezi raspuns

200. [M2211183] Ingrijirea postresuscitare cardiorespiratorie la bolnavii instabili hemodinamic si prognosticul defavorabil al acestora vizeaza evenimente secundare frecvente precum: (pag. 250)   A: asistolia   B: bradiaritmia   C: disociatia electromecanica   D: tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc   E: fibrilatia atriala paroxisticaVezi raspuns

201. [M2211184] Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai defavorabil la bolnavii cu: (pag. 250)   A: instabilitate hemodinamica   B: instabilitate electrofiziologica   C: infectii necontrolate terapeutic   D: cancer asociat   E: dezechilibre electroliticeVezi raspuns

202. [M2211185] Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai bun la bolnavii cu: (pag. 250)   A: obstructia tranzitorie a cailor aeriene   B: dezechilibre electrolitice   C: anomalii metabolice severe   D: instabilitate hemodinamica   E: infectii severe, necontrolate terapeuticVezi raspuns

203. [M2211187] Care dintre disritmiile enumerate, generatoare de stop cardiac, au prognostic defavorabil privind rata de succes a resuscitarii: (pag. 247)   A: asistolia   B: tahicardia ventriculara nesustinuta   C: fibrilatia ventriculara   D: tahicardia ventriculara sustinuta   E: disociatia electromecanicaVezi raspuns

204. [M2211188] Succesul resuscitarii unui bolnav cu stop cardiac este mai mare in: (pag. 247)   A: interventia prompta   B: fibrilatia ventriculara   C: preexistenta diabetului   D: asistolie   E: prezenta unei boli cardiace cronice decompensateVezi raspuns

205. [M2211189] Succesul resuscitarii este mai mic si rata decesului mai mare in: (pag. 247)   A: interventia tardiva   B: disociatia electromecanica   C: tahicardia ventriculara sustinuta   D: asistolie   E: prezenta unei stari clinice anterioare precareVezi raspuns

206. [M2211190] Sansele de reusita a resuscitarii cardiorespiratorii sunt influentate negativ de: (pag. 247)   A: varsta avansata   B: varsta tanara

   C: interventia prompta   D: interventia intarziata   E: insuficienta circulatorie, ca expresie a mecanismului generator de stop cardiacVezi raspuns

207. [M2211192] Bolnavii cu risc crescut pentru moarte subita sunt: (pag. 248)   A: cei cu infarct miocardic acut   B: cei la care se instaleaza recent insuficienta cardiaca   C: cei care supravietuiesc dupa un stop cardiac survenit in afara spitalului   D: cei cu fibrilatie atriala paroxistica   E: cei cu bigeminism ventricularVezi raspuns

208. [M2211193] Cel mai mare risc de moarte subita cardiaca in relatie cu infarctul miocardic este identificat la bolnavii cu: (pag. 248)   A: tahicardie ventriculara sustinuta survenita in faza de convalescenta   B: tahicardie ventriculara sustinuta survenita dupa tromboliza   C: fibrilatie ventriculara survenita la 4 zile de la debutul infarctului miocardic   D: aritmie extrasistolica ventriculara dupa tromboliza   E: fibrilatie atriala paroxisticaVezi raspuns

209. [M2211194] Riscul pentru moarte subita cardiaca in relatie cu un infarct miocardic cuprinde: (pag. 248)   A: frecventa crescuta a contractiilor ventriculare premature   B: salve de tahicardie ventriculara   C: tahicardie ventriculara nesustinuta   D: fractie de ejectie mai mica sau egala de 30%   E: fractie de ejectie mai mare de 30%Vezi raspuns

210. [M2211195] NU se recomanda in tratamentul de intretinere, pe termen lung la bolnavii care au supravietuit unui stop cardiac extraspitalicesc: (pag. 250)   A: procainamida in doza de incarcare de 100 mg/5 minute   B: amiodarona   C: betablocantele   D: atropina intracardiac   E: chinidinaVezi raspuns

211. [M2211196] Chirurgia antiaritmica aplicabila, pe termen lung, la supravietuitorii unui stop cardiac extraspitalicesc cuprinde: (pag. 250)   A: crioablatia   B: bypassul coronarian   C: anevrismectomia   D: insertia unui cardioconvertor/defibrilator   E: amiodaronaVezi raspuns

212. [M2211197] Supravietuirea dupa stopul cardiac extraspitalicesc este mai mica in recurentele de: (pag. 250)   A: bradiaritmie   B: disociatie electromecanica   C: asistolie   D: tahicardie ventriculara nesustinuta   E: fibrilatie ventricularaVezi raspuns

213. [M2311198] In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: (pag. 249)    A: intubatia cu sonda endotraheala

   B: ventilatia gura la nas   C: defibrilarea   D: electrostimularea   E: asigurarea unei linii intravenoaseVezi raspuns

214. [M2311199] Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt: (pag. 250)   A: tosilatul de bretiliu   B: lidocaina   C: procainamida   D: digoxin   E: atropinaVezi raspuns

215. [M2311200] In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: (pag. 250)    A: in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara   B: in hipocalcemie   C: la pacientii cu intoxicatie digitalica   D: la pacientii cu intoxicatie cu betablocante   E: la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuVezi raspuns

216. [M2311201] Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 248)    A: tromboflebita profunda   B: fumat   C: hipercolesterolemie   D: obezitate   E: hipertensiuneaVezi raspuns

217. [M2311202] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)    A: tromboflebita superficiala   B: intinderea leziunii miocardice   C: frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)   D: tromboflebita profunda   E: tahicardia ventriculara nesustinutaVezi raspuns

218. [M2511203] Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori functionali asociati ce pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246)   A: dezechilibrele electrolitice (ex   B: alcaloza   C: acidoza   D: hiperglicemia   E: hipoxemiaVezi raspuns

219. [M2611222] Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: (pag. 248)    A: Vîrsta   B: TA crescuta   C: HVS   D: Fumatul   E: CasexiaVezi raspuns

220. [M2611223] In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250)   A: Nu este necesar socul extern   B: Este necesar socul extern

   C: Adrenalina se administreazaintravenos   D: Atropina se administreazaintravenos   E: Pacientul nu necesitaintubareVezi raspuns

221. [M2611224] Care din urmatorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subita cardiaca: (pag. 246)   A: Hipertensiunea arteriala   B: Hiperlipoproteinemii genetice   C: Sindromul intervalului QT prelungit congenital   D: Unele sindroame miopatice   E: Unele sindroame displaziceVezi raspuns

222. [M2811225] Prognosticul dupa stopul cardiac: (pag. 250)   A: prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabil   B: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabil   C: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabil   D: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bun   E: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bunVezi raspuns

223. [M2811226] Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de: (pag. 250)   A: tratament antiaritmic empiric cu amiodarona   B: tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programata   C: chirurgie antiaritmica   D: defibrilator-cardioverter implantabil   E: cardoistimulare permanentaVezi raspuns

224. [M2811227] Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la: (pag. 250)   A: socul electric extern   B: cardiostimulare electrica   C: manevra Heimlich   D: intubatie si aspiratie din caile aeriene   E: xilinaVezi raspuns

225. [M2811228] Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: (pag. 246)    A: Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva   B: Miocardita   C: Fascicule anormale din WPW   D: Aritmii supraventriculare de cauza functionala   E: Prolaps de valva mitralaVezi raspuns

226. [M2811229] Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: (pag. 246)    A: Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata   B: Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene   C: Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca   D: Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta   E: Incidenta incepe sa scada la adultii tineriVezi raspuns

227. [M2811230] Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 246)    A: Ateroscleroza;

   B: Sindroamele miopatice si displazice;   C: Hiperlipoproteinemiile genetice;   D: Sindromul QT scurt congenital   E: Bolile valvulareVezi raspuns

228. [M2811231] Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246)    A: dezechilibrele electrolitice (ex   B: hipoxemia, acidoza   C: efectele proaritmice ale medicatiei   D: starile febrile   E: toxinele cardiace (exVezi raspuns

229. [M2811232] In caz de defibrilare nereusita in suportul vital avansat se pot folosii: ()   A: lidocaina;   B: spironolactona;   C: bretiliu;   D: enalapril;   E: procainamida.Vezi raspuns

230. [M2811233] Scopul suportului vital avansat consta in: ()   A: ventilatia adecavata;   B: controlul aritmiilor cardiace;   C: stabilizarea statusului hemodinamic;   D: restabilirea perfuziei adecvate;   E: respiratia gura la gura.Vezi raspuns

231. [M2811234] In suportul vital de baza resuscitarea cardiorespiratorie se face: ()   A: 2 insuflari/15 compresii toracice cand sunt 2 persoane;   B: 1 insuflare/5 compresii toracice cand este numai o persoana ce da primul ajutor;   C: sternul este apasat cu bratele intinse cu o frecventa de 80 – 100/min;   D: forta aplicata trebuie sa deplaseze peretele toracic cu 3 – 5 cm;   E: dupa fiecare compresie toracica urmeaza o relaxare brusca.Vezi raspuns

232. [M2811236] Mecanismele electrice implicate in stopul cardiac sunt: ()   A: fibrilatia ventriculara   B: disociatia electromecanica   C: flutterul atrial cu bloc 2:1   D: asistolia   E: tahicardia haotica atrialaVezi raspuns

233. [M2811238] Stopul cardiac prin asistolie se trateaza prin: ()   A: soc electric extern   B: intubatie oro-traheala   C: adrenalina intravenos si intracardiac   D: atropina intravenos si intracardiac   E: electrostimulare externaVezi raspuns

234. [M2811239] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita este prezis de: ()   A: gradul de reducere a fractiei de ejectie   B: aparitia insuficientei cardiace   C: tahicardia ventriculara   D: bradicardia sinusala

   E: aritmie extrasistolica ventriculara (mai mult de 10-30/ ora la monitorizarea Holter)Vezi raspuns

1 A 33 C 65 E 97 E 129 ABCE 161 BDE 193 ADE2 C 34 B 66 D 98 DE 130 BE 162 ABC 194 CD3 D 35 C 67 D 99 ABCD 131 ABC 163 ABE 195 ABD4 A 36 D 68 C 100 BC 132 ABCD 164 BCDE 196 BC5 B 37 A 69 D 101 ABC 133 ACE 165 ACDE 197 CDE6 D 38 B 70 C 102 ABCE 134 ABC 166 AC 198 ACDE7 A 39 C 71 A 103 ABCE 135 ABCD 167 BCDE 199 ABDE8 D 40 A 72 C 104 ABDE 136 ABCD 168 ABCD 200 ABC9 E 41 A 73 C 105 ACE 137 ABCE 169 ACD 201 ACD10 B 42 A 74 D 106 ADE 138 ACE 170 ABDE 202 ABC11 A 43 C 75 A 107 BD 139 ABCE 171 ABE 203 AE12 B 44 A 76 C 108 ACDE 140 BCDE 172 ACDE 204 AB13 D 45 A 77 D 109 ACDE 141 ABC 173 ACDE 205 ABDE14 E 46 B 78 D 110 CDE 142 BD 174 ABCE 206 ADE15 D 47 A 79 C 111 BCDE 143 AB 175 ACD 207 ABC16 C 48 A 80 D 112 BC 144 CD 176 ACD 208 AC17 E 49 A 81 D 113 ABCE 145 ADE 177 CE 209 ABCD18 D 50 A 82 D 114 ACE 146 BDE 178 ABC 210 ADE19 D 51 C 83 C 115 ABDE 147 ABE 179 ABCE 211 ABC20 C 52 A 84 D 116 ABDE 148 AB 180 CDE 212 ABC21 C 53 C 85 D 117 ABDE 149 ACD 181 CE 213 ACDE22 A 54 D 86 C 118 ACDE 150 CDE 182 ACE 214 ABC23 A 55 C 87 D 119 ABE 151 CDE 183 BCDE 215 ABE24 A 56 A 88 A 120 BCDE 152 ACDE 184 BCDE 216 BCDE25 B 57 C 89 A 121 BCE 153 BCD 185 AB 217 BCE26 D 58 A 90 A 122 ABCE 154 BCE 186 ACD 218 ACE27 A 59 A 91 B 123 CD 155 DE 187 DE 219 ABCD28 A 60 D 92 A 124 BD 156 CD 188 CDE 220 ACD29 A 61 D 93 C 125 ABCD 157 AC 189 ABDE 221 BCDE30 C 62 E 94 C 126 BDE 158 ACE 190 BCDE 222 BC31 A 63 D 95 C 127 BCD 159 AC 191 CDE 223 ABCD32 D 64 C 96 C 128 BCD 160 AE 192 BC 224 CD225 ABCE 227 BC 229 ACE 231 CDE 233 BCDE226 ABC 228 ABCE 230 ABCD 232 ABD 234 ABCE