Andy Gibson
ANTRENEAZA-Tt MINTEAPENTRUAFACERI
Cum sd-!i folosegti inteligenlapentru a transforma modulin care lucrezi
Traducere: lulia Surugiu
NCULES CU
:}iertr
CUPRINS
Mullumiri ................11
lntroducere ............13
Pe scurt........ ............17
1. HRANESTE-TTMTNTEA ........1e
Mintea este cel mai valoros instrument al tdu, deci cum
poli avea griji de ea 5i cum o poli face s5 funclioneze la
capacitate maximS? invald cum si-!i hrdneSti mintea 5i
cum sd iti menlii sinitatea mentali gi sd fii productiv la
loculde munc6.
2. STAPANE$TE-T| STARILE SUF1ETE5T1..........................s7
GAndurile, ralionamentele 5i deciziile noastre sunt influ-
enlate de stirile noastre sufletegti. inval5 cum s5-!i ges-
tionezi stdrile sufletegti qi emoliile pentru a rim6necalm, concentrat $i energic pe tot parcursul zilei.
3. MOTTVEAZA-TE ......................83
Cele mai bune companiiigi implicd angajalii gi obgin
maximum de efort de la oameni. AflS ceea ce ne
impulsioneazi sd izb6ndim 5igisegte modalitdli mai
bune pentru a te motiva pe tine gi pe allii.
::E{rf 4. GESTTONEAZA PRES|UNEA.......... ..........107Presiunea este o realitate a mediuluide afaceri modern,dar stresul poate diuna sinatdlii gi productivitdlii noastre.inlelege psihologia presiunii giinvald moduri practicede a reduce stresul la locul de muncd.
s. cuNoA$TE-TE pE TtNE iNSUTt...................................... 1 33Suntem cu togii diferili. prin inlelegerea caracteristicilorcare ne oferi unicitate, putem sd jongldm cu atuurilenoastre, sd ne controldm sldbiciunile 5i si lucrdm maibine impreund.
6. ANTRENEAZA-fl MTNTEA .......................163E posibil s5-!i cregti nivelul inteligenlei sau si-!i schimbiobiceiurile? Exploreazd felulin care mingile noastre acu-muleazi cunoStinle Siinvald noi abilitdli, descoperind ceinseamnd cu adevdrat s5-ti antrenezi mintea.
T.tADECtZil MArINTELEpTE............. .........1eeAfacerile depind de oameni care iau deciziile potrivite lamomentul potrivit. infelege procesele care stau labazaludrii deciziilor gi cum poli sprijini deciziile informate giralionale la locul de muncd.
8. TNFLUENTEAZA OAMENil ........................223Ne influengdm tot timpul unii pe ceilalli, atet in mod po_zitiv c6t giin mod negativ, uneori fdrd sd realizdm acestlucru. invagd cum s5-1i exercili influenga, s6 construiegtirelalii mai bune 5i sd ii inspiri pe ceilalli.
9. LUCREAZAIru rCHtpA.......-............ .......24sAtuncic6nd colabordm putem sd lucrdm mai bine gimaieficient. invala cum sd impdrtd5egti idei clare cu ceilalfi gidescoperd metode mai bune de a comunica gi de a cola-bora.
/1 ,€
tttf
+f 10. GANDESTE CREAilV .......279
Organizaliile care nu reu5esc sd inoveze sunt lisate inurmd tot mai mult. Descoperd cum s5-!i dezvollicreativi-tatea, sd gdsegti solulii ingenioase gi si devii mai inovativla loculde munc5.
CELE 10 OBTCETURT ALE UNEI MINTI
PENTRU AFACER|...... ............................303
CONCLUZIE: O AFACERE PENTRU MINTI ......................30s
Lecturi adilionale.
CAPITOLUT 1
HRANE$TE-T| MTNTEA
Ce ne afecteazd minlile?.
Alimentatia. ................3 1
* in original, mindfulness. Prezenla con5tienti este un concept de congti-entizare a fiecirui moment al 96ndurilor, sentimentelor, senza{iilor corpului5i a mediului inconjurdtor. (n.red.)
* Mintea ta este cel mai sofisticat instrument de care vei dis-
ilIl prn. vreodati gi, ca orice alt instrument, funcfioneazd
n cel mai bine atunci cind ai griji de el.rs
Totugi, min{ile noastre nu sunt chiar atdt de simple pre-
cum alte instrumente. A avea grijd de minte necesiti ceva efort.
Atunci c6nd pleci de la birou gi te indrepfi seara spre casi, polil6sa in urmd majoritatea instrumentelor pe care le folosegti - do-
sarele tale, gedin[ele, colegii gi lista de contacte. Singurul lucrupe care nu il pofi lisa in urmi este mintea ta. in schimb, o ldsim
,,pornitf'tot timpul, verificdnd mesaje, analizAnd probleme, gAn-
dindu-te nu numai la munca din cursul zilei, ci gi la cea de mdine,
de poimdine, qi de rispoimAine.
Fdr[ o aten{ie gi o griji corespunzitoare, se instaleazi obo-
seala, iar munca gi via{a ta se vor clitina. Se poate intimpla in-cetul cu incetul sau poate fi ceva nea$teptat - in orice caz, nu vei
performa la potenfialul tiu maxim.
Agadar, pentru a avea succes in afaceri, trebuie si gtii cum
funclioneazi mintea gi cum si ai griji de ea - atAt la locul de
munci, cAt qi in afara lui.
S(H IMBAREA M ENTATITAfl tOR
Motivul pentru care trebuie si avem grijn de minlile noastre este
evident.
Indiferent ce leluri ai in plan personal gi profesional, vei avea
nevoie de mintea ta. Nu e de mirare, atunci, ci intr-un sondaj
organizat de Mindapples Ei Charity Mind, B4o/o dirfire oamenigi-au evaluat sinitatea mentali ca fiind la fel de importanti pre-
cum cea fizicd. (1)
20 ANTRENEAZA-TI MINTEA PENTRU AFAcERI
Cu toate acestea, facem extrem de puline lucruri pentru aavea
grlj|de minlile noastre. Degi susfin ci sinitatea lor mentald este
importanti, 560/o dintre respondenli au spus ci nu s-au mai gin-dit la acest lucru pin[ acum. $tim ci min!ile noastre sunt impor-
tante, dar de aici gi pAni la a transforma acest lucru in actiuni
pozitive pare si fie un drum lung.
Unul dintre cele mai mari obstacole este faptul ci termenul
,,sdndtate mentaldi' este asociat foarte mult cu boala (psihici).
intreabi oamenii care este primul cuvdnt care le vine in minte
atunci c6nd aud termenul ,,sinitate mentaldl' qi vor spune ,,depre-
sidl ,,boali psihicf] ,,nebunie" sau ,,cidere nervoasil'; pune-le
aceeaqi intrebare despre ,,sinltatea fizici'gi vor vorbi despre
,,sall de sport'i ,,fitness", ,,alimentafie sinitoasd" gi cele ,,cinci
porlii de legume pe zi". (2)
Cu toate ci sin[tatea fizici este ceva cu care si te mdndregti,
sinitatea mentall a devenit ceva ce trebuie evitat, relevanti doar
pentru oamenii bolnavi gi un subiect prea sensibil de dezbitut
la locul de munci. Oamenii chiar vorbesc despre ,,a avea sini-tate mental6" ca gi cum ar vorbi despre a avea o boal6.
Impactul acestui lucru este mai mare decdt ne putem gAndi.
Nu avem o imagine pozitivi la care si facem referire, aga ci facem
eforturi s[ acliondm. Poate ci din acest motiv, 72o/o dtntrerespon-
denfii nogtri au simfit ci slnitatea mentali gi problemele legate
de starea de bine nu au fost discutate suficient de deschis in so-
cietate.
O alte parte a problemei este ignoranfa colectivi cu privire la
min{ile noastre. Din copilirie, majoritatea dintre noi a fostbom-
bardati cu informafii despre placa bacteriand, microbii de pe
miinile noastre Ei sarea din mincarea noastri, insi nu am fost
HRANESTE-TI MINTEA
invifali aproape nimic despre minfile noastre. Din moment ce
nu invdfim conceptele, nu gtim nici ce este normal.Rezultatul este ci minfile noastre se pot simfi incefogate gi
misterioase,lucru asupra ciruia avem foarte pu{in control. Aqa
ci oprim semnalele, ne ignorim minfile gi ne concentrim pe lu-cruri mai ugoare, precum observarea taliei gi reducerea consu-mului de zahir, agteptdndu-ne ca specialigtii si ne ajute daci ceva
nu merge bine.
Totugi, suntem din ce in ce mai interesali de minlile noastre.
Existi un interes public tot mai mare pentru neuroqtiinfi gi psi-
hologie, pornind de la articolele din mass-media despre scanarea
creierului, pini la cdrfile despre ,,secretele ascunse" ale psiholo-giei. De fapt,52o/o dintre respondenfii sondajului nostru au spus
ci le-ar plicea si qtie mai multe despre cum si aibd grijl de bu-nistarea gi sdnitatea lor mentall. CAnd trebuie sd incurajimoamenii si se gdndeascd mai mult la sdnitatea minfii lor, batemla o uqi inchisi.
Este timpul pentru o schimbare. Cu tolii avem sinitate men-
tali gi este normal si avem grijdde minlile noastre pentru aavea
o viafd de succes. Agadar, daci putem avea grijh de corpurilenoastre spilAndu-ne pe dinli sau mdncdnd un mir, cum rim6necu minlile noastre?
cuNoA$TE-T| MTNTEA
Sd incepem prin a ne uita la acest concept pe care il numim ,,mintd]ce este el gi cum il putem menfine intr-o form6 bunn. (3)
CAnd ne gindim la minfile noastre, de reguli ne g6ndim lacreier. Neurogtiin(ele moderne au scos la iveali miezul activi-tifilor care se desftgoarl in capul nostru. Degi qtim destul de
ANTRENEAZA-TI MINTEA PENTRU AFAcERI
puline lucruri despre ceea ce se petrece in capul nostru, infele-
gem destul de bine cum este creierul nostru construit gi felul in
care funclioneazl.Evolulia rasei umane este legat[ foarte mult de povestea dez-
voltirii creierului. Nu am ajuns in virful lanfului trofic fiindmai mari sau mai puternici decAt alte fiinfe: am dezvoltat creiere
mai mari decit ele. De fapt, creierele noastre s-au dezvoltata$rt.
de mult fald de alte mamifere asemdnitoare noui, (4) incAt, prac-
tic, creierul copiilor nogtri igi continui dezvoltarea gi dupl nag-
tere. (5)
CIMPANZEU
GORILA
URANGUTAN
GIBON
MACAC
in anul 1960, Paul D. Mclean a intocmit o hart[ a secfiunilor
creierelor noastre, grupdndu-le in trei etape distincte ale dez'
voltirii noastre ca specie. (6) Toate aceste pirli sunt adinc in-
terconectate, dar ne oferi un mod util de a explora structura
funcfionali a creierelor noastre.
Prima, qi cea mai primitivi parte, se ocupd cu funcfionarea
debaz6, sistemele instinctive care ne menfin in viafi. Chiar gi
gopdrlele au sisteme similare, aga c[ uneori aceasti parte este
denumiti,,creier reptilian'.
HRANESTE-TI MINTEA
Cea de-a doua secfiune este alcltuiti din sistemul limbic sau
,,creierul mamiferelor", care, desigur, se poate identifica la toate
mamiferele. Acesta este responsabil de rispunsurile emo(io-nale/stimulii emofionali gi de temperatura corpului.
$i, in sfArgit, in centrul, acestor secliuni se afl6 neocortexul,care este deosebit de mare la oameni gi ne oferd capacitatea dis-tincti de a gdndi gi planifica.
INSTINCTIV EM0Tr0NAr INTETECTUAI-
Funclii vitale (presiunea
singelui, ritmul cardiac,
respiralia, foamea ti digestia)
Somnul ;itrezirea
Excitarea gi vigilenla
Rispunsuri emolionale(bucurie, tristele, dezgust)
Rispunsuri comportamentale(asumarea riscurilor, agresivi-
tate)
Temperatura corpului
Plicere, recompensd,
motivalie
Capacitate de gdndire abstracti
VoinF fi inhibilie
Planificare gi organizare
ldei 5i imaginalie
Limbaj 5i capacitate de invdlare
Solulionarea problemelor
5i capacitate de analizi
Degi aceste sec{iuni reflecti diferite stadii evolutive, ele, de fapt,
nu sunt separate, ci adAnc interconectate. Fiecare parte este impli-catl in felul in care gdndim gi sim(im, iar impulsurile se transmitcu ugurin!6 intre ele.
Suntem, de asemenea, mai mult decdt creierele noastre: sis-
temele noastre ,,instinctive" sunt extinse in tot corpul nostru.
ANTRENEAZA-TI MINTEA PENTRU AFAcERI
Existi peste cinci sute de milioane de neuroni in sistemul nos-
tru digestiv (7), existe neuroni in inimile noastre (8), $t, de fapt,
intreg corpul nostru este conectat la un singur sistem nervos
central gi complex.
De exemplu, daci ili este foame - un instinct primar - poti
simfi un impuls emo]ional de a minca tort, pentru cd asociezi
tortul cu safietatea. Pe urm6, parteata ralionali s-ar putea si in-
tervin6, amintindu-fi ci tortul ingragi gi ci ar trebui si te lii de
dieta ta. in schimb, acest lucru ili reamintegte ci i1i faci griji in le-
gituri cu greutatea ta, un alt rispuns emofional. Cu toate acestea,
sistemul tiu primar inci tAnjegte dupi dulce gi latura ta emofio-
nali se simte inconfortabil. Aqa ci decizici merili o tratalie - dar
o justifici pldnuind s[ mergi la sald maitlrzia.Aqadar, acel impuls original de a mAnca tort poate c[ nici nu
avenit de la creier, ci de undeva mai addnc, din sistemul tiu ner-
vos. Acest sistem nervos complex susfine minfile noastre, astfel
cd o mare parte din felul in care funclioneazi mintea noastri este
influen{ati nu de procesele cognitive, ci de setul complex de in-
stincte 9i sistemele automate care o susfin.
Din acest motiv este atAt de complicat si fim noi inqine. Sis-
temele noastre nervoase combini o gami de structuri gi procese
diferite, pe care le percepem ca fiind o singuri minte.
PUTEREA MrNTil
AEadar, mintea inseamni mult mai mult decdt gindurile noastre
congtiente gi nu se bazeazd, doar pe creier pentru a funcliona.
Min{ile noastre sunt formate din sisteme complexe, interconec-
tate, gi fiecare parte se bazeazdpe altele pentru a funcfiona. Aga-
dar, daci credeai c[ pentru a-!i hrlni mintea e nevoie doar si
HRANEsTE-TI MINTEA