Download ppt - Diabet definitie,clasificare

CRITERII DE DIAGNOSTIC- Glicemie a jeun >126 mg/dl (7mmol)

la cel putin 2 determinări

- Glicemie >200mg/dl

in orice moment al zilei + simptomatologie specifica:

poliurie, polidipsie, polifagie, scadere ponderala

- Glicemie >200mg/dl (11,1 mmol/l)

la 2 ore dupa 75 g glucoză - HbA1c ≥ 6,5%

-se efectueaza dimineata, dupa minimum 8 ore de repaus caloric

-pacientul trebuie sa consume cel putin 250 g carbohidrati/zi cu 72 ore inaintea efectuarii testului

-se recolteaza glicemia bazala, ulterior se ingera in 3-5 minute 75 g glucoza anhidra, dizolvata in 300 ml apa.

-se recolteaza glicemia la 2 ore de la ingestia solutiei de glucoza

TEHNICA EFECTUARII TTGO

Interpretarea TTGOInterpretarea TTGO

Glicemie Glicemie à jeun Glicemie la 2hGlicemie la 2h DiagnosticDiagnostic

<100 mg/dl<100 mg/dl <140 mg/dl<140 mg/dl NormalNormal

100-125 mg/dl100-125 mg/dl <140 mg/dl<140 mg/dl IFG IFG

<100 mg/dl<100 mg/dl 140-199 mg/dl140-199 mg/dl IGT IGT

100-125 mg/dl100-125 mg/dl 140-199 mg/dl140-199 mg/dl IFG+IGTIFG+IGT

>126 mg/dl>126 mg/dl >200 mg/dl>200 mg/dl Diabet zaharatDiabet zaharat

Stadii evolutive ale diabetului

Stadii evolutiveStadii evolutive NormoglicemieNormoglicemie HiperglicemieHiperglicemie

Tipuri de diabetTipuri de diabet Glicoreglare Glicoreglare normalanormala

IGTIGTIFGIFG

IGT+IGTIGT+IGT

Diabet zaharatDiabet zaharat

Nu necesita Nu necesita insulinainsulina

Necesita Necesita insulinainsulina pentru pentru controlcontrol

NecesitaNecesita insulina insulina pentru pentru

supravietuiresupravietuire

DZ tip 1DZ tip 1

DZ tip 2DZ tip 2

Alte tipuri specificeAlte tipuri specifice

Diabet gestationalDiabet gestational

Categoriile de persoane la risc propuse pentru screening:

Persoanele cu antecedente heredocolaterale de diabet zaharat;Persoanele obeze, mai ales cele cu obezitate abdominală;Femei cu istoric de diabet gestaţional sau macrosomie;Vârsta peste 50 ani;Persoanele hipertensive;Persoane cu dislipidemie, mai ales persoanele cu trigliceride >150 mg/dl şi cu HDL-colesterol <40 mg/dl pt bărbaţi şi <50 mg/dl pt femei;Persoane cu afectare vasculară preexistentă, coronariană, cerebrovasculară sau afectare periferică; Persoane sedentare; Femei obeze cu boala ovarelor polichistice;Persoane cunoscute anterior cu IGT/ IFG sau diabet gestaţional remis;Anumite minorităţi etnice: afro-americani, asiatici-americani, hispanici-americani.

Scorul de risc pentru diabet

Categorie Factori de riscPunct

aj

1. Ereditate

rude de gradul 1 cu DZ 3p

2 rude de gradul 2 cu DZ 2p

o singură rudă de gradul 2 cu DZ 1p

2. Vârsta varsta între 45-55 ani 1p

varsta >55 ani 2p

3. Sex

sex masculin 2p

antecedente de DZ gestaţional sau naştere de feţi macrosomi (peste 4000 gr)

2p

4. Talie

Talie >102 cm pt bărbaţi – cu durată a excesului ponderal > 10 ani

3p

Talie>102 cm pt bărbaţi - cu durată a excesului ponderal < 10 ani

2p

Talie>88 cm pt femei – cu durată a excesului ponderal >10 ani

3p

Talie >88 cm pt femei - cu durată a excesului ponderal <10 ani

2p

5. IMCBMI între 26-30 1p

BMI >30 2p

6. Hipertensiune

TA >140/90 1p

7. Dislipidemie

Trigliceride > 150 mg/dl sau HDL colesterol < 40 la B şi <50 la F

1p

Scorul de risc pentru diabet

total puncte > 9 risc foarte mare

total puncte 6 - 9 risc mare

total puncte 2 - 5 risc mediu

total puncte 0- 2 risc mic.

CLASIFICARECLASIFICAREDiabetul zaharat tip 1Diabetul zaharat tip 1:: autoimunautoimun IdiopaticIdiopatic

Diabetul zaharat tip 2Diabetul zaharat tip 2:: cu predominanta insulinorezistentei asociata cu predominanta insulinorezistentei asociata

cu deficit relativ de insulinacu deficit relativ de insulina cu predominanta deficitului secretor asociat cu cu predominanta deficitului secretor asociat cu

insulinorezistentainsulinorezistenta

Diabetul gestationalDiabetul gestational cu debut sau diagnosticat in cursul sarcinii cu debut sau diagnosticat in cursul sarcinii

CLASIFICARECLASIFICARE

Diabetul zaharat secundar:Diabetul zaharat secundar:

defecte genetice ale functiei beta defecte genetice ale functiei beta celulare(MODY)celulare(MODY)

defecte genetice ale actiunii insulineidefecte genetice ale actiunii insulinei boli ale pancreasului exocrinboli ale pancreasului exocrin endocrinopatiiendocrinopatii diabet indus medicamentos/substante chimicediabet indus medicamentos/substante chimice forme rare induse imunforme rare induse imun sindroame genetice asociate cu diabetsindroame genetice asociate cu diabet

DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONAL

Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut sau prima recunoastere in timpul sarciniisau prima recunoastere in timpul sarcinii

Screening-ul pentru diabet gestational:Screening-ul pentru diabet gestational: gravide obezegravide obeze istoric de diabet gestational la sarcinile anterioareistoric de diabet gestational la sarcinile anterioare istoric familial de diabet zaharatistoric familial de diabet zaharat gravide cu glicozurie persistentagravide cu glicozurie persistenta

Retestare sapt. 24-28 la gravidele cu riscRetestare sapt. 24-28 la gravidele cu risc

DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONALDiagnosticul DGDiagnosticul DG:: 2 etape:2 etape: screening cu 50 g glucoza oral si determinarea screening cu 50 g glucoza oral si determinarea

glicemiei la 1 ora;glicemiei la 1 ora;

daca glicemia este >140 mg/dl - TTGO cu daca glicemia este >140 mg/dl - TTGO cu administrare administrare a 100 g glucoza oral si determinarea a 100 g glucoza oral si determinarea glicemiei din ora glicemiei din ora in ora, timp de 3 orein ora, timp de 3 ore

Criterii de diagnostic:Criterii de diagnostic:

glicemie a jeun > 95 mg/dlglicemie a jeun > 95 mg/dl

glicemie la 1h > 180 mg/dlglicemie la 1h > 180 mg/dl



Tinte terapeutice: HbA1c < 6%, glicemie a jeun < 105 mg/dl, Tinte terapeutice: HbA1c < 6%, glicemie a jeun < 105 mg/dl, glicemie postprandiala < 130 mg/dlglicemie postprandiala < 130 mg/dl

DIABETUL TIP 2Screening

Screeningul initial: Determinarea glicemiei din sangele capilar cu ajutorul glucometrului

Screeningul initial: Determinarea glicemiei din sangele capilar cu ajutorul glucometrului

>180mg/dl>180mg/dl

Putin probabil diabetic

Putin probabil diabetic

Cel mai probabil diabetic

Cel mai probabil diabetic

Confirmarea rezultatelor prin determinarea glicemiei a jeun (laborator)Confirmarea rezultatelor prin determinarea glicemiei a jeun (laborator)

< 100 mg/dl< 100 mg/dl <180 mg/dl<180 mg/dl

Confirmarea diagnosticului / valorile glicemiei a jeun - plasma Confirmarea diagnosticului / valorile glicemiei a jeun - plasma

DIABETUL tip 2 Screening

Pacient nediabetic

nu se actioneaza

Pacient nediabetic

nu se actioneaza

100 -126mg /dl 100 -126mg /dl

IFG

se recomandaTestul de toleranta

la glucoza orala

IFG

se recomandaTestul de toleranta

la glucoza orala

> 126 mg/dl> 126 mg/dl

pacient diabeticpacient diabetic

<100mg /dl<100mg /dl

Screeningul la pacienţii asimptomatici

Adultii de orice vârstă supraponderali sau obezi care au unul sau mai multi facori de risc

Adulţii fără factori de risc se testează după 40 de ani

In caz de rezultat normal retestare la 3 ani

La cei cu risc pt diabet,identificarea şi tratarea altor factori de risc cardiovasculari asociaţi.

Tehnici pt testare: HbA1c, glicemie à jeun sau la 2 ore după 75g glucoză.

»- educatia specifica

»- managementului stilului de viata

»- suportul psihologic

»- automonitorizarea

»- controlul tensiunii arteriale

»- evaluarea cardiovasculara

»- evaluarea oftalmologica

»- evaluarea renala

»- evaluarea neurologica

»- ingrijirea picioarelor

Demers terapeutic

EDUCATIA TERAPEUTICAEDUCATIA TERAPEUTICA

Parte integranta din managementul diabetului Parte integranta din managementul diabetului zaharatzaharat

Proces educational continuu, necesar pentru Proces educational continuu, necesar pentru obtinerea unui bun control metabolic si obtinerea unui bun control metabolic si ameliorarea calitatii vietiiameliorarea calitatii vietii

Educatia poate fi individuala sau de grup si este Educatia poate fi individuala sau de grup si este sustinuta de persoane instruite: diabetolog, sustinuta de persoane instruite: diabetolog, asistent educator, dieteticiana, chiropodist, asistent educator, dieteticiana, chiropodist, psihologpsiholog

Educatia terapeutica sa fie accesibila tuturor Educatia terapeutica sa fie accesibila tuturor pacientilor cu diabet zaharatpacientilor cu diabet zaharat

MANAGEMENTUL STILULUI DE MANAGEMENTUL STILULUI DE VIATAVIATA

Modificarea obiceiurilor alimentareModificarea obiceiurilor alimentare

Individualizarea dietei in functie de sex, varsta, Individualizarea dietei in functie de sex, varsta, greutate, inaltime, grad de efort fizic, preferinte greutate, inaltime, grad de efort fizic, preferinte alimentare, traditii, nivel de culturaalimentare, traditii, nivel de cultura

Restrictionarea consumului de alimente bogate Restrictionarea consumului de alimente bogate in zaharuri, grasimi, sare si a consumului de in zaharuri, grasimi, sare si a consumului de alcoolalcool

Informarea asupra continutului de carbohidrati a Informarea asupra continutului de carbohidrati a diverselor alimente si modalitatea de calculdiverselor alimente si modalitatea de calcul

MANAGEMENTUL STILULUI DE MANAGEMENTUL STILULUI DE VIATAVIATA

Instruirea privind necesitatea exercitiului fizicInstruirea privind necesitatea exercitiului fizic Prelungirea si cresterea activitati fizice: 30-45 Prelungirea si cresterea activitati fizice: 30-45 min/zi, 5-7 zile /saptamana min/zi, 5-7 zile /saptamana La pacientii tratati cu insulina sau sulfonilureice La pacientii tratati cu insulina sau sulfonilureice se ajusteaza medicatia si aportul de carbohidratise ajusteaza medicatia si aportul de carbohidratiLa pacientii obezi se ia in consideratie terapia La pacientii obezi se ia in consideratie terapia adjuvanta ce ajuta la scaderea in greutate adjuvanta ce ajuta la scaderea in greutate (ex:Xenical(ex:Xenical etc. etc.Instruirea privind prevenirea si corectarea Instruirea privind prevenirea si corectarea hipoglicemiilorhipoglicemiilor

TINTE TERAPEUTICE ACTUALETINTE TERAPEUTICE ACTUALE

Mentinerea Mentinerea HbA1c < HbA1c < 77 reduce semnificativ riscul reduce semnificativ riscul de aparitie a complicatiilor cronicede aparitie a complicatiilor cronice

Tintele pentru glucoza plasmatica:Tintele pentru glucoza plasmatica:- < 110 mg/dl preprandial;- < 110 mg/dl preprandial;

- < 140 mg/dl la 2 ore postprandial- < 140 mg/dl la 2 ore postprandial

Monitorizarea HbA1c: cel putin o data pe an la Monitorizarea HbA1c: cel putin o data pe an la pacientii cu DZ tip 2 si la 3-6 luni la cei cu DZ tip 1pacientii cu DZ tip 2 si la 3-6 luni la cei cu DZ tip 1

Atingerea tintelor terapeutice la pacientii tratati cu Atingerea tintelor terapeutice la pacientii tratati cu insulina sau cu sulfonilureice poate creste risul de insulina sau cu sulfonilureice poate creste risul de hipoglicemiihipoglicemii

TINTE TERAPEUTICE ACTUALETINTE TERAPEUTICE ACTUALE

Colesterol total < 175 mg/dl;Colesterol total < 175 mg/dl;

LDL colesterol < 100 mg/dl;LDL colesterol < 100 mg/dl;

HDL colesterol > 40mg/dl la barbati HDL colesterol > 40mg/dl la barbati

> 50 mg/dl la femei;> 50 mg/dl la femei;

Trigliceride < 150 mg/dl;Trigliceride < 150 mg/dl;

TA < 130/80 mm Hg;TA < 130/80 mm Hg;

IMC < 25 kg/m2IMC < 25 kg/m2

Pauză

CONTROLUL TENSIUNII ARTERIALE

- HTA se asociaza cu DZ tip 2 in aprox. 30-50% din cazuri

- HTA este unul din cei mai importanti factori de risc cardiovasculari, prezenta DZ agravand prognosticul

-Tinta terapeutica: <130/80 mmHg

- Scaderea ponderala, dieta hiposodata, activitatea fizica reprezinta metodele nonfarmacologice de tratament

- Initierea terapiei hipotensoare se face cu IECA sau cu BRAG 2

- A doua linie terapeutica este reprezentata de BCC nondihidropiridinice, iar la pacientii cu afectare coronariana se indica asocierea unui beta-blocant cardioselectiv

- A treia linie terapeutica este reprezentata de diureticele neutre metabolic (indapamid) sau blocantele adrenergice cu actiune centrala (moxonidina, metil dopa)

DIMINUAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR

Pacientii cu DZ tip 2 au un risc cardiovascular de 2 - 4 ori mai mare decat populatia generala, fiind echivalent cu cel al persoanelor nediabetice care au suferit deja un infarct miocardic.

Mortalitatea prin boli cardiovasculare la pacientii diabetici este de 75%.

Abordarea riscului cardiovascular global cuprinde :

identificarea factorilor de risc, a cardiopatiei ischemice si echivalentelor de cardiopatie ischemica;

evaluarea riscului global si deciderea profilaxiei (primara sau secundara);

interventia asupra factorilor de risc majori: hiperglicemia, hipertensiunea arteriala, dislipidemia, obezitatea (in special cea abdominala), sindromul protrombotic, microalbuminuria)

DIMINUAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR

Abordarea terapeutica a factorilor de risc cardiovaculari implica:

- normalizarea glicemiei si controlul TA;

- intreruperea fumatului;

- administrarea Aspirinei (75-100 mg/zi) sau a Clopidogrelului la toti pacientii diabetici cu varsta peste 40 de ani;

- managementul dislipidemiei: administrarea unei statine la toti pacientii diabetici cu varsta peste 40 de ani , la cei cu boli cardiovasculare indiferent de varsta si la cei cu microalbuminurie;

- la pacientii cu hipertrigliceridemie severa (TG > 500mg/dl) se asociaza de la inceput Fenofibrat;

- in cazul esecului tratamentului conventional se pot asocia si alte hipolipemiante (Ezetimib, Acid nicotinic, Acizi omega 3 polinesaturati).

COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTECETOACIDOZA DIABETICA:CETOACIDOZA DIABETICA:

provocata de insulinopenia relativa sau absoluta, instalata ca urmare a provocata de insulinopenia relativa sau absoluta, instalata ca urmare a unui factor declansator: abandon terapeutic, infectii severe, IMA, AVC, unui factor declansator: abandon terapeutic, infectii severe, IMA, AVC, afectiuni chirurgicaleafectiuni chirurgicale

tabloul clinic este determinat de deshidratare si scaderea ph-ului tabloul clinic este determinat de deshidratare si scaderea ph-ului sanguin: poliurie, polidipsie, varsaturi, dureri abdominale, astenie fizica sanguin: poliurie, polidipsie, varsaturi, dureri abdominale, astenie fizica extremaextrema

la ex. clinic se constata: tegumente uscate, limba prajita, miros de la ex. clinic se constata: tegumente uscate, limba prajita, miros de acetona, hipotensiune arteriala cu tendinta la colaps, alterarea acetona, hipotensiune arteriala cu tendinta la colaps, alterarea senzoriului cu evolutie catre comasenzoriului cu evolutie catre coma

tabloul biologic se caracterizeaza prin hiperglicemie, cetonurie si tabloul biologic se caracterizeaza prin hiperglicemie, cetonurie si acidoza metabolicaacidoza metabolica

orice pacient cu cetoacidoza diabetica va fi indrumat de urgenta catre orice pacient cu cetoacidoza diabetica va fi indrumat de urgenta catre cea mai apropiata unitate specializata cea mai apropiata unitate specializata

COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTE

COMA HIPEROSMOLARA HIPERGLICEMICA:COMA HIPEROSMOLARA HIPERGLICEMICA:

se caracterizeaza prin absenta cetoacidozei la un pacient cu se caracterizeaza prin absenta cetoacidozei la un pacient cu hiperosmolaritate exclusiv hiperglicemica sau mixta (hiperglicemica hiperosmolaritate exclusiv hiperglicemica sau mixta (hiperglicemica si hipernatremica), ce depaseste 350mOsm/lsi hipernatremica), ce depaseste 350mOsm/l

criteriile de diagnostic sunt:criteriile de diagnostic sunt:

glicemie>600 mg/dlglicemie>600 mg/dl

osmolaritate plasmatica>350 mOsm/losmolaritate plasmatica>350 mOsm/l

absenta cetozei importanteabsenta cetozei importante

semne de deshidratare masivasemne de deshidratare masiva

costituie urgenta majora, mortalitatea fiind de peste 50%costituie urgenta majora, mortalitatea fiind de peste 50%

COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTE

HIPOGLICEMIA SEVERA SI COMA HIPOGLICEMICA:HIPOGLICEMIA SEVERA SI COMA HIPOGLICEMICA:

hipoglicemia reprezinta cea mai frecventa reactie adversa la hipoglicemia reprezinta cea mai frecventa reactie adversa la tratamentul oral sau cu insulinatratamentul oral sau cu insulina

cauze: supradoza de sulfonilureice sau glinide; supradoza de cauze: supradoza de sulfonilureice sau glinide; supradoza de insulina; aport scazut de glucide; efort fizic crescut; consum de insulina; aport scazut de glucide; efort fizic crescut; consum de alcoolalcool

diagnosticul de coma hipoglicemica se daca pacientul este diagnosticul de coma hipoglicemica se daca pacientul este inconstient in prezenta unei glicemii<50 mg/dlinconstient in prezenta unei glicemii<50 mg/dl

se monteaza pev cu glucoza si se administreaza glucagon im/iv (NU se monteaza pev cu glucoza si se administreaza glucagon im/iv (NU la pacientii tratati cu sulfonilureice sau care au consumat alcool)la pacientii tratati cu sulfonilureice sau care au consumat alcool)

la pacientii cu stare de costienta prezenta se administreaza glucide la pacientii cu stare de costienta prezenta se administreaza glucide cu absorbtie rapida (zahar, sucuri dulci, sucuri de fructe), ulterior cu absorbtie rapida (zahar, sucuri dulci, sucuri de fructe), ulterior glucide cu absorbtie lenta (paine, cornuri)glucide cu absorbtie lenta (paine, cornuri)

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICERETINOPATIA DIABETICA:RETINOPATIA DIABETICA:

reprezinta cea mai frecventa cauza de orbire la adultii cu varsta 20-reprezinta cea mai frecventa cauza de orbire la adultii cu varsta 20-54 ani54 ani

aproape toti pacientii cu DZ tip 1 si peste 60% din cei cu DZ tip 2 au aproape toti pacientii cu DZ tip 1 si peste 60% din cei cu DZ tip 2 au modificari de tip retinopatie diabetica dupa 20 de ani de evolutie a modificari de tip retinopatie diabetica dupa 20 de ani de evolutie a boliibolii

aproximativ 20% din pacientii cu DZ tip 2 au retinopatie in momentul aproximativ 20% din pacientii cu DZ tip 2 au retinopatie in momentul diagnosticuluidiagnosticului

clasificarea retinopatiei diabetice:clasificarea retinopatiei diabetice: retinopatia neproliferativa incipenta (background)retinopatia neproliferativa incipenta (background) retinopatia preproliferativaretinopatia preproliferativa retinopatia proliferativa si glaucomul neovascularretinopatia proliferativa si glaucomul neovascular maculopatia diabetica, mai frecvent intalnita la pacientii cu DZ tip 2 maculopatia diabetica, mai frecvent intalnita la pacientii cu DZ tip 2

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE

RETINOPATIA DIABETICA:RETINOPATIA DIABETICA:

screening-ul retinopatiei diabetice este obligatoriu la momentul screening-ul retinopatiei diabetice este obligatoriu la momentul diagnosticuluidiagnosticului

cel putin odata pe an, in absenta leziunilor de retinopatiecel putin odata pe an, in absenta leziunilor de retinopatie

la 3-6 luni cand se costata prezenta sau agravarea leziunilor la 3-6 luni cand se costata prezenta sau agravarea leziunilor preexistentepreexistente

mai frecvent in timpul sarciniimai frecvent in timpul sarcinii

managementul retinopatiei diabetice:managementul retinopatiei diabetice: obtinerea unui control glicemic bunobtinerea unui control glicemic bun optimizarea TAoptimizarea TA normalizarea lipidelor sericenormalizarea lipidelor serice panfotocoagulare laser in caz de retinopatie proliferativa sau edem panfotocoagulare laser in caz de retinopatie proliferativa sau edem

macularmacular


NEFROPATIA DIABETICA:NEFROPATIA DIABETICA:

boala renala diabetica este prezenta la 20-40% din pacientii diabetici boala renala diabetica este prezenta la 20-40% din pacientii diabetici cu o durata de evolutie a DZ >15 ani si reprezinta principala cauza cu o durata de evolutie a DZ >15 ani si reprezinta principala cauza de deces la cei cu DZ tip 1de deces la cei cu DZ tip 1

peste 40% din cazurile noi de IRC terminala se datoreaza diabetului, peste 40% din cazurile noi de IRC terminala se datoreaza diabetului, in special DZ tip 2in special DZ tip 2

clasificare nefropatiei diabetice:clasificare nefropatiei diabetice: hiperfiltrare glomerulara - REA normala < 30mg/24hhiperfiltrare glomerulara - REA normala < 30mg/24h silentios-normoalbuminuricsilentios-normoalbuminuric BDR incipienta - REA: 30 - 299mg/24hBDR incipienta - REA: 30 - 299mg/24h BDR clinica - REA: > 300mg//24hBDR clinica - REA: > 300mg//24h IRCT IRCT

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICENEFROPATIA DIABETICA - principii de ingrijire:NEFROPATIA DIABETICA - principii de ingrijire:

determinarea anuala a REA, creatininei serice si a RFGdeterminarea anuala a REA, creatininei serice si a RFG

tratamentul infectiilor urinare asociatetratamentul infectiilor urinare asociate

echilibrarea metabolica (HbA1c < 6,5%)echilibrarea metabolica (HbA1c < 6,5%)

utilizarea IECA sau a BRAG2 la doza maxima toleratautilizarea IECA sau a BRAG2 la doza maxima tolerata

intensificarea controlului TA (<130/80mmHg)intensificarea controlului TA (<130/80mmHg)

medicatie hipolipemianta si antiagregant plachetarmedicatie hipolipemianta si antiagregant plachetar

restrictia proteica (sub 0,8g/kgc/zi) in prezenta proteinuriei clinice restrictia proteica (sub 0,8g/kgc/zi) in prezenta proteinuriei clinice sau a IRCsau a IRC

monitorizarea evolutiei proteinuriei, creatininei serice, potasemiei si monitorizarea evolutiei proteinuriei, creatininei serice, potasemiei si a RFGa RFG

daca RFG < 60ml/min/1.73m2 sau exista retentie lichidiana, se daca RFG < 60ml/min/1.73m2 sau exista retentie lichidiana, se indruma pacientul catre specialist nefrologindruma pacientul catre specialist nefrolog

COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICENEUROPATIA DIABETICA:NEUROPATIA DIABETICA:

Una din cele mai frecvente complicatii cronice ale DZ Una din cele mai frecvente complicatii cronice ale DZ 60-70% din pacientii diabetici prezinta diferite forme de neuropatie60-70% din pacientii diabetici prezinta diferite forme de neuropatie

Clasificarea neuropatiei diabetice:Clasificarea neuropatiei diabetice:A.A. Neuropatia somatica:Neuropatia somatica: polineuropatia senzitivo-motorie simetrica distala(cea mai polineuropatia senzitivo-motorie simetrica distala(cea mai

frecventa forma)frecventa forma) neuropatia diabetica acutaneuropatia diabetica acuta neuropatia diabetica hiposenzitivaneuropatia diabetica hiposenzitiva neuropatia motorie proximala a membrelor inferioareneuropatia motorie proximala a membrelor inferioare mononeuropatiilemononeuropatiile neuropatia truncalaneuropatia truncala


NEUROPATIA DIABETICA:NEUROPATIA DIABETICA:

B. Neuropatia vegetativa:B. Neuropatia vegetativa: neuropatia cardiovasculara (tahicardie fixa, hipotensiune ortostatica)neuropatia cardiovasculara (tahicardie fixa, hipotensiune ortostatica) neuropatia digestiva (gastropareza, diaree, neuropatia digestiva (gastropareza, diaree, diskinezie biliara hipotona)diskinezie biliara hipotona)

neuropatia genito-urinara (incontinenta urinara, retentie de urina, neuropatia genito-urinara (incontinenta urinara, retentie de urina, infectii recurente, disfunctie erectila)infectii recurente, disfunctie erectila)

tulburari de sudoratie (anhidroza cutanata la nivelul membrelor tulburari de sudoratie (anhidroza cutanata la nivelul membrelor inferioare, hipersudoratie in jumatatea superioara a corpului)inferioare, hipersudoratie in jumatatea superioara a corpului)

osteoartropatia Charcotosteoartropatia Charcot


ARTERIOPATIA DIABETICA:ARTERIOPATIA DIABETICA:

afecteaza in special vasele distale ale membrelor inferioare, de afecteaza in special vasele distale ale membrelor inferioare, de obicei bilateralobicei bilateral

simptome: claudicatie intermitenta, durere de repaus, durere simptome: claudicatie intermitenta, durere de repaus, durere spontana instalata bruscspontana instalata brusc

semne: absenta pulsului, paloare la ridicarea membrului inferior, semne: absenta pulsului, paloare la ridicarea membrului inferior, cianoza periferica, modificari troficecianoza periferica, modificari trofice

dignostic: echo Doppler, arteriografiedignostic: echo Doppler, arteriografie

tratament: aspirina-75 mg/zi, sulodexide, pentoxifilintratament: aspirina-75 mg/zi, sulodexide, pentoxifilin

revascularizare: angioplastie, by-pass revascularizare: angioplastie, by-pass

Piciorul diabetic(1)Piciorul diabetic(1)

Piciorul diabetic reprezintă o asociere de modificări rezultate din Piciorul diabetic reprezintă o asociere de modificări rezultate din polineuropatia periferică, arteriopatie, traumatisme minore, polineuropatia periferică, arteriopatie, traumatisme minore, suprainfecţii, deformări ale picioarelor, care au ca element comun suprainfecţii, deformări ale picioarelor, care au ca element comun riscul pentru ulceraţii şi/sau amputaţii ale membrelor inferioare.riscul pentru ulceraţii şi/sau amputaţii ale membrelor inferioare.

Prevenirea şi tratamentul precoce şi corect al ulceraţiilor poate Prevenirea şi tratamentul precoce şi corect al ulceraţiilor poate reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor. Aceasta se poate realiza reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor. Aceasta se poate realiza numai cu ajutorul unei echipe multidisciplinare care include: medicul numai cu ajutorul unei echipe multidisciplinare care include: medicul de familie, diabetologul, chirurgul, neurologul, ortopedul, asistente de familie, diabetologul, chirurgul, neurologul, ortopedul, asistente specializate şi, evident, pacientul.specializate şi, evident, pacientul.

Traumele minore (produse de tăierea incorectă a unghiilor, Traumele minore (produse de tăierea incorectă a unghiilor, încălţăminte nepotrivită, calusuri ulcerate), recunoaşterea tardivă a încălţăminte nepotrivită, calusuri ulcerate), recunoaşterea tardivă a leziunilor (de către pacient sau de către medic), tulburările de vedere leziunilor (de către pacient sau de către medic), tulburările de vedere şi de mers, alterarea sensibilităţii periferice, izolarea socială şi lipsa şi de mers, alterarea sensibilităţii periferice, izolarea socială şi lipsa de complianţă a unor pacienţi, sunt factori de risc importanţi pentru de complianţă a unor pacienţi, sunt factori de risc importanţi pentru ulceraţii şi amputaţii.ulceraţii şi amputaţii.

Piciorul diabetic(2)Piciorul diabetic(2)

Inspecţia picioarelor pacienţilor cu diabet zaharat face parte din Inspecţia picioarelor pacienţilor cu diabet zaharat face parte din evaluarea anuală şi se urmăresc:evaluarea anuală şi se urmăresc:

istoricul de ulceraţie sau amputaţie, simptomatologie sugestivă istoricul de ulceraţie sau amputaţie, simptomatologie sugestivă de boală arterială periferică, dificultăţile de ordin fizic sau vizual în de boală arterială periferică, dificultăţile de ordin fizic sau vizual în autoîngrijirea piciorului;autoîngrijirea piciorului;

deformările piciorului (degete în ciocan, proeminenţe osoase), deformările piciorului (degete în ciocan, proeminenţe osoase), semne evidente de neuropatie (anhidroza plantară, calusuri, semne evidente de neuropatie (anhidroza plantară, calusuri, dilataţii venoase) sau de ischemie incipientă, leziuni ale unghiilor;dilataţii venoase) sau de ischemie incipientă, leziuni ale unghiilor;

evidenţierea neuropatiei cu ajutorul monofilamentului, evidenţierea neuropatiei cu ajutorul monofilamentului, diapazonului şi pin-prick test;diapazonului şi pin-prick test;

ppalparea arterelor periferice (dorsală şi tibială posterioară), alparea arterelor periferice (dorsală şi tibială posterioară), determinarea raportului presiunii gleznă/braţ, Doppler când determinarea raportului presiunii gleznă/braţ, Doppler când pulsaţiile sunt diminuate (<0,9 pentru boala arterială periferică);pulsaţiile sunt diminuate (<0,9 pentru boala arterială periferică);

DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONAL

Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut sau prima recunoastere in timpul sarciniisau prima recunoastere in timpul sarcinii

Screening-ul pentru diabet gestational:Screening-ul pentru diabet gestational: la femeile gravide obezela femeile gravide obeze la cele cu istoric de diabet gestational la sarcinile la cele cu istoric de diabet gestational la sarcinile

anterioareanterioare la cele cu istoric familial de diabet zaharatla cele cu istoric familial de diabet zaharat la femeile gravide cu glicozurie persistentala femeile gravide cu glicozurie persistenta

Momentul favorizant pentru dezvoltarea diabetului Momentul favorizant pentru dezvoltarea diabetului zaharat este in sapt. 24-28 de sarcinazaharat este in sapt. 24-28 de sarcina

Prescrierea unor doze sau medicamente inadecvate

situatiei

Hyperglycaemia

Pancreas

Liver Muscle

ImpairedInsulin secretion

– +

Metformin

Increasedglucoseproduction

Decreasedglucoseuptake

Mecanisme de acţiune ale metforminuluiMecanisme de acţiune ale metforminului

-10

-5

0

5

Total-C LDL-C Triglycerides HDL-C

Mea

n c

han

ge

fro

m b

asel

ine

(%)

Metformin (n=143)

Placebo (n=146)

Effects of metformin on lipid profiles in Effects of metformin on lipid profiles in dyslipidaemic type 2 diabetic patientsdyslipidaemic type 2 diabetic patients

DeFronzo RA & Goodman AM. NEJM 1995;333:541-9;Després JP. Diabetes Metab 2003:6S53-61

p=0.001

p=0.019

-31

-58-60

-40

-20

0

Metformin Intensive lifestyle

R

isk

vs

. sta

nd

ard

lif

esty

le (

%)

p<0.001 vs. *baseline, †metformin

*

* †

Diabetes Prevention Program Research Group. N Engl J Med 2002;346:393-403

Diabetes Prevention Program: metformin vs. intensive lifestyle intervention

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

Mea

n c

han

ge

(kg

)

0 2 4 6 8 10Time from randomisation (years)

MetforminChlorpropamide

GlibenclamideInsulin

Conventional

Efectul metforminului asupra greutăţii corporaleEfectul metforminului asupra greutăţii corporaleUK Prospective Diabetes StudyUK Prospective Diabetes Study

UKPDS 34. Lancet 1998;352:854-65