DIABETUL ZAHARAT este un grup heterogen de boli metabolice caracterizat printr-o tulburare complexă a metabolismului energetic care afectează utilizarea glucidelor, lipidelor și proteinelor precum și a celorlalte metabolisme.
Mecanisme fiziopatologice - defect insulinosecretor - insulinorezistența variabilă
The Expert Committee on the Diagn.and Classif. of Diabetes Mellitus (from the ADA) Diab.Care 2004; Vol 27, suppl 1 S5 to S10
Diabetul zaharat
Boală sau Sindrom?
CLASIFICARECLASIFICAREDiabetul zaharat tip 1Diabetul zaharat tip 1:: autoimunautoimun IdiopaticIdiopatic
Diabetul zaharat tip 2Diabetul zaharat tip 2:: cu predominanta insulinorezistentei asociata cu predominanta insulinorezistentei asociata
cu deficit relativ de insulinacu deficit relativ de insulina cu predominanta deficitului secretor asociat cu cu predominanta deficitului secretor asociat cu
insulinorezistentainsulinorezistenta
Diabetul gestationalDiabetul gestational cu debut sau diagnosticat in cursul sarcinii cu debut sau diagnosticat in cursul sarcinii
CLASIFICARECLASIFICARE
Diabetul zaharat secundar:Diabetul zaharat secundar:
defecte genetice ale functiei beta celularedefecte genetice ale functiei beta celulare (MODY)(MODY)
defecte genetice ale actiunii insulineidefecte genetice ale actiunii insulinei boli ale pancreasului exocrinboli ale pancreasului exocrin endocrinopatiiendocrinopatii diabet indus medicamentosdiabet indus medicamentos /substante chimice/substante chimice forme rare induse imunforme rare induse imun sindroame genetice asociate cu diabetsindroame genetice asociate cu diabet
CRITERII DE DIAGNOSTIC- Glicemie à jeun >126 mg/dl (7mmol)
la cel puțin 2 determinări
- Glicemie >200mg/dl
întâmplătoare
simptomatologie specifică:
poliurie, polidipsie, polifagie, scădere ponderală, astenie
- Glicemie >200mg/dl (11,1 mmol/l)
la 2 ore după 75 g glucoză oral (TTGO) - HbA1c ≥ 6,5%
Criterii de diagnostic folosind HbA1c
Normal ≤ 5,6 %
Prediabet 5,7 - 6,4 %
Diabet ≥ 6,5 %
-se efectuează dimineața, după minimum 8 ore de repaus caloric
-dietă liberă, cu cel puțin 150 g CH /zi cu 72 ore înaintea efectuării testului
-se recoltează glicemia bazală, ulterior se ingeră in 3-5 minute 75 g glucoza anhidră, dizolvată in 300 ml apă.
-se recoltează glicemia la 2 ore de la ingestia soluției de glucoză
TEHNICA EFECTUĂRII TTGO
Interpretarea TTGOInterpretarea TTGO
Glicemie Glicemie à jeun Glicemie la 2hGlicemie la 2h DiagnosticDiagnostic
<100 mg/dl<100 mg/dl <140 mg/dl<140 mg/dl NormalNormal
100-125 mg/dl100-125 mg/dl <140 mg/dl<140 mg/dl IFG IFG
<100 mg/dl<100 mg/dl 140-199 mg/dl140-199 mg/dl IGT IGT
100-125 mg/dl100-125 mg/dl 140-199 mg/dl140-199 mg/dl IFGIFG++IGTIGT
>126 mg/dl>126 mg/dl >200 mg/dl>200 mg/dl Diabet zaharatDiabet zaharat
DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONAL
Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut Definitie: orice grad de tulburare de glicoreglare cu debut sau prima recunoastere sau prima recunoastere în în timpul sarcinii, prin TTGO timpul sarcinii, prin TTGO efectuat efectuat în săpt 24-28 de sarcinăîn săpt 24-28 de sarcină
Screening-ul pentru diabet gestationalScreening-ul pentru diabet gestational la toate femeile la toate femeile gravide în săpt 24-28 a sarciniigravide în săpt 24-28 a sarciniiPersoane cu risc crescutPersoane cu risc crescut gravide obezegravide obeze istoric de diabet gestational la sarcinile anterioareistoric de diabet gestational la sarcinile anterioare istoric familial de diabet zaharatistoric familial de diabet zaharat gravide cu glicozurie persistentagravide cu glicozurie persistenta
DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONALDiagnosticul DGDiagnosticul DG:: TTGO cu administrare a TTGO cu administrare a 7575 g glucoz g glucozăă oral oral șși determinarea i determinarea
glicemiei din orglicemiei din orăă in or in oră ă
Criterii de diagnostic:Criterii de diagnostic: este suficient ca una din cele 3 valori să fie este suficient ca una din cele 3 valori să fie atinsăatinsă
glicemie a jeun > 92 mg/dlglicemie a jeun > 92 mg/dl
glicemie la 1h > 180 mg/dlglicemie la 1h > 180 mg/dl
glicemie la 2h > 153 mg/dlglicemie la 2h > 153 mg/dl
ȚȚinte terapeutice: HbA1c < 6%, glicemie à jeun < 95 mg/dl, glicemie inte terapeutice: HbA1c < 6%, glicemie à jeun < 95 mg/dl, glicemie postprandialpostprandialăă la 1 or la 1 orăă< 140 mg/dl< 140 mg/dl ,la 2 ore ,la 2 ore<120mg/dl<120mg/dl
Screening ptr risc de apariţie a diabetului tip 1
Determinarea
La rudele de gr 1 ale bolnavilor cu DZ1
- ICA (Islet Cell Autoantibodies)
- GADA (Glutamic Acid Decarboxilaza
Autoantibodies)
- IAA (Insulin Autoantibodies)
Tehnica – ImunofluorescenţăPozitiva ptr 3 markeri = risc de diabet in 5 ani
Categoriile de persoane la risc de DZ2 propuse pentru screening:
Persoanele cu antecedente heredocolaterale de diabet zaharat;Persoanele obeze, mai ales cele cu obezitate abdominală;Femei cu istoric de diabet gestaţional sau macrosomie fetală;Vârsta peste 50 ani;Persoanele hipertensive;Persoane cu dislipidemie, mai ales persoanele cu trigliceride >150 mg/dl şi cu HDL-colesterol <40 mg/dl pt bărbaţi şi <50 mg/dl pt femei;Persoane cu afectare vasculară preexistentă, coronariană, cerebrovasculară sau afectare periferică; Persoane sedentare; Femei obeze cu boala ovarelor polichistice;Persoane cunoscute anterior cu IGT/ IFG sau diabet gestaţional remis;Anumite minorităţi etnice: afro-americani, asiatici-americani, hispanici-americani.
Scorul de risc pentru diabet tip2
Categorie Factori de riscPunct
aj
1. Ereditate
rude de gradul 1 cu DZ 3p
2 rude de gradul 2 cu DZ 2p
o singură rudă de gradul 2 cu DZ 1p
2. Vârsta varsta între 45-55 ani 1p
varsta >55 ani 2p
3. Sex
sex masculin 2p
antecedente de DZ gestaţional sau naştere de feţi macrosomi (peste 4000 gr)
2p
4. Talie
Talie >102 cm pt bărbaţi – cu durată a excesului ponderal > 10 ani
3p
Talie>102 cm pt bărbaţi - cu durată a excesului ponderal < 10 ani
2p
Talie>88 cm pt femei – cu durată a excesului ponderal >10 ani
3p
Talie >88 cm pt femei - cu durată a excesului ponderal <10 ani
2p
5. IMCBMI între 26-30 1p
BMI >30 2p
6. Hipertensiune
TA >140/90 1p
7. Dislipidemie
Trigliceride > 150 mg/dl sau HDL colesterol < 40 la B şi <50 la F
1p
Scorul de risc pentru diabet tip2
total puncte > 9 risc foarte mare
total puncte 6 - 9 risc mare
total puncte 2 - 5 risc mediu
total puncte 0- 2 risc mic.
DIABETUL GESTATIONALDIABETUL GESTATIONAL
Persoane cu risc crescutPersoane cu risc crescut gravide obezegravide obeze istoric de diabet gestational la sarcinile istoric de diabet gestational la sarcinile
anterioareanterioare istoric familial de diabet zaharatistoric familial de diabet zaharat gravide cu glicozurie persistentagravide cu glicozurie persistenta
Screening pt diabetul gestațional (continuare)
Caracteristici care imprimă risc scăzut de GDM– Vârsta sub 25 de ani– Normoponderalitate– Fără diabet în familie (rude gr I) – Fără antecedente de tulburări de glicoreglare– Fără antecedente obstetricale patologice– Nu aparțin unui grup etnic cu prevalență crescută a
diabetului (afro, hispano,asiatico-americani,nativi americani, populație din insulele Pacificului
Femeile care întrunesc toate caracteristicile de mai sus au risc scăzut și nu necesită screening
DIABETUL TIP 2Screening
Screeningul initial Determinarea glicemiei din sangele capilar cu ajutorul glucometrului
Screeningul initial Determinarea glicemiei din sangele capilar cu ajutorul glucometrului
>180mg/dl>180mg/dl
Putin probabil diabetic
Putin probabil diabetic
Cel mai probabil diabetic
Cel mai probabil diabetic
Confirmarea rezultatelor prin determinarea glicemiei àjeun (laborator)Confirmarea rezultatelor prin determinarea glicemiei àjeun (laborator)
< 100 mg/dl< 100 mg/dl <180 mg/dl<180 mg/dl
Confirmarea diagnosticului / valorile glicemiei a jeun - plasma Confirmarea diagnosticului / valorile glicemiei a jeun - plasma
DIABETUL tip 2 Screening
Pacient nediabetic
nu se actioneaza
Pacient nediabetic
nu se actioneaza
100 -126mg /dl 100 -126mg /dl
IFG
se recomandaTestul de toleranta
la glucoza orala
IFG
se recomandaTestul de toleranta
la glucoza orala
> 126 mg/dl> 126 mg/dl
pacient diabeticpacient diabetic
<100mg /dl<100mg /dl
Screeningul la pacienţii asimptomatici
Adultii de orice vârstă supraponderali sau obezi care au unul sau mai multi facori de risc
Adulţii fără factori de risc se testează după 40 de ani
In caz de rezultat normal retestare la 3 ani
La cei cu risc pt diabet, identificarea şi tratarea altor factori de risc cardiovasculari asociaţi.
Tehnici pt testare: HbA1c, glicemie à jeun sau la 2 ore după 75g glucoză.
Diabet tip 1
Apare la vârste tinere, sub 40 de ani
Pacienți normo sau subponderali
Perioadă prediagnostică scurtă
Cetoacidoză inaugurală (corpi cetonici urinari + pH scăzut)
Necesită tratament insulinic pentru supraviețuire
Diabetul tip 1
Diabetul tip 2
Apare dupa 40 de ani
La pacienți supraponderali și obezi
Perioadă prediagnostică lungă Multă vreme este asimptomatic
La diagnostic pot fi prezente complicații
Nu necesita insulină pentru supraviețuire
La fiecare 21 secunde apare un caz nou de diabet !
Stadii evolutive ale diabetului
Stadii evolutiveStadii evolutive NormoglicemieNormoglicemie HiperglicemieHiperglicemie
Tipuri de diabetTipuri de diabet Glicoreglare Glicoreglare normalanormala
IGTIGTIFGIFG
IGT+IGTIGT+IGT
Diabet zaharatDiabet zaharat
Nu necesita Nu necesita insulinainsulina
Necesita Necesita insulinainsulina pentru pentru controlcontrol
NecesitaNecesita insulina insulina pentru pentru
supravietuiresupravietuire
DZ tip 1DZ tip 1
DZ tip 2DZ tip 2
Alte tipuri specificeAlte tipuri specifice
Diabet gestationalDiabet gestational
COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTECETOACIDOZA DIABETICA:CETOACIDOZA DIABETICA:
provocata de insulinopenia relativa sau absoluta, instalata ca urmare a provocata de insulinopenia relativa sau absoluta, instalata ca urmare a unui factor declansator: abandon terapeutic, infectii severe, IMA, AVC, unui factor declansator: abandon terapeutic, infectii severe, IMA, AVC, afectiuni chirurgicaleafectiuni chirurgicale
tabloul clinic este determinat de deshidratare si scaderea ph-ului tabloul clinic este determinat de deshidratare si scaderea ph-ului sanguin: poliurie, polidipsie, varsaturi, dureri abdominale, astenie fizica sanguin: poliurie, polidipsie, varsaturi, dureri abdominale, astenie fizica extremaextrema
la ex. clinic se constata: tegumente uscate, limba prajita, miros de la ex. clinic se constata: tegumente uscate, limba prajita, miros de acetona, hipotensiune arteriala cu tendinta la colaps, alterarea acetona, hipotensiune arteriala cu tendinta la colaps, alterarea senzoriului cu evolutie catre comasenzoriului cu evolutie catre coma
tabloul biologic se caracterizeaza prin hiperglicemie, cetonurie si tabloul biologic se caracterizeaza prin hiperglicemie, cetonurie si acidoza metabolicaacidoza metabolica
orice pacient cu cetoacidoza diabetica va fi indrumat de urgenta catre orice pacient cu cetoacidoza diabetica va fi indrumat de urgenta catre cea mai apropiata unitate specializata cea mai apropiata unitate specializata
COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTE
COMA HIPEROSMOLARA HIPERGLICEMICA:COMA HIPEROSMOLARA HIPERGLICEMICA:
se caracterizeaza prin absenta cetoacidozei la un pacient cu se caracterizeaza prin absenta cetoacidozei la un pacient cu hiperosmolaritate exclusiv hiperglicemica sau mixta (hiperglicemica hiperosmolaritate exclusiv hiperglicemica sau mixta (hiperglicemica si hipernatremica), ce depaseste 350mOsm/lsi hipernatremica), ce depaseste 350mOsm/l
criteriile de diagnostic sunt:criteriile de diagnostic sunt:
glicemie>600 mg/dlglicemie>600 mg/dl
osmolaritate plasmatica>350 mOsm/losmolaritate plasmatica>350 mOsm/l
absenta cetozei absenta cetozei
semne de deshidratare masivasemne de deshidratare masiva
costituie urgenta majora, mortalitatea fiind de peste 50%costituie urgenta majora, mortalitatea fiind de peste 50%
COMPLICATIILE ACUTECOMPLICATIILE ACUTE
HIPOGLICEMIA SEVERA SI COMA HIPOGLICEMICA:HIPOGLICEMIA SEVERA SI COMA HIPOGLICEMICA:
hipoglicemia reprezinta cea mai frecventa reactie adversa la hipoglicemia reprezinta cea mai frecventa reactie adversa la tratamentul oral sau cu insulinatratamentul oral sau cu insulina
cauze: supradoza de sulfonilureice sau glinide; supradoza de cauze: supradoza de sulfonilureice sau glinide; supradoza de insulina; aport scazut de glucide; efort fizic crescut; consum de insulina; aport scazut de glucide; efort fizic crescut; consum de alcoolalcool
diagnosticul de coma hipoglicemica sediagnosticul de coma hipoglicemica se pune pune daca pacientul este daca pacientul este inconstient in prezenta unei glicemii<50 mg/dlinconstient in prezenta unei glicemii<50 mg/dl
se monteaza pev cu glucoza si se administreaza glucagon im/iv (NU se monteaza pev cu glucoza si se administreaza glucagon im/iv (NU la pacientii tratati cu sulfonilureice sau care au consumat alcool)la pacientii tratati cu sulfonilureice sau care au consumat alcool)
la pacientii cu stare de costienta prezenta se administreaza glucide la pacientii cu stare de costienta prezenta se administreaza glucide cu absorbtie rapida (zahar, sucuri dulci, sucuri de fructe), ulterior cu absorbtie rapida (zahar, sucuri dulci, sucuri de fructe), ulterior glucide cu absorbtie lenta (paine, glucide cu absorbtie lenta (paine, prajituri etc.prajituri etc.))
COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICERETINOPATIA DIABETICA:RETINOPATIA DIABETICA:
reprezinta cea mai frecventa cauza de orbire la adultii cu varsta 20-reprezinta cea mai frecventa cauza de orbire la adultii cu varsta 20-54 ani54 ani
aproape toti pacientii cu DZ tip 1 si peste 60% din cei cu DZ tip 2 au aproape toti pacientii cu DZ tip 1 si peste 60% din cei cu DZ tip 2 au modificari de tip retinopatie diabetica dupa 20 de ani de evolutie a modificari de tip retinopatie diabetica dupa 20 de ani de evolutie a boliibolii
aproximativ 20% din pacientii cu DZ tip 2 au retinopatie in momentul aproximativ 20% din pacientii cu DZ tip 2 au retinopatie in momentul diagnosticuluidiagnosticului
clasificarea retinopatiei diabetice:clasificarea retinopatiei diabetice: retinopatia neproliferativa incipenta (background)retinopatia neproliferativa incipenta (background) retinopatia preproliferativaretinopatia preproliferativa retinopatia proliferativa si glaucomul neovascularretinopatia proliferativa si glaucomul neovascular maculopatia diabetica, mai frecvent intalnita la pacientii cu DZ tip 2 maculopatia diabetica, mai frecvent intalnita la pacientii cu DZ tip 2
COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE
RETINOPATIA DIABETICA:RETINOPATIA DIABETICA:
screening-ul retinopatiei diabetice este obligatoriu la momentul screening-ul retinopatiei diabetice este obligatoriu la momentul diagnosticuluidiagnosticului
cel putin odata pe an, in absenta leziunilor de retinopatiecel putin odata pe an, in absenta leziunilor de retinopatie
la 3-6 luni cand se costata prezenta sau agravarea leziunilor la 3-6 luni cand se costata prezenta sau agravarea leziunilor preexistentepreexistente
mai frecvent in timpul sarciniimai frecvent in timpul sarcinii
managementul retinopatiei diabetice:managementul retinopatiei diabetice: obtinerea unui control glicemic bunobtinerea unui control glicemic bun optimizarea TAoptimizarea TA normalizarea lipidelor sericenormalizarea lipidelor serice panfotocoagulare laser in caz de retinopatie proliferativa sau edem panfotocoagulare laser in caz de retinopatie proliferativa sau edem
macularmacular
COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE
NEFROPATIA DIABETICA:NEFROPATIA DIABETICA:
boala renala diabetica este prezenta la 20-40% din pacientii diabetici boala renala diabetica este prezenta la 20-40% din pacientii diabetici cu o durata de evolutie a DZ >15 ani si reprezinta principala cauza cu o durata de evolutie a DZ >15 ani si reprezinta principala cauza de deces la cei cu DZ tip 1de deces la cei cu DZ tip 1
peste 40% din cazurile noi de IRC terminala se datoreaza diabetului, peste 40% din cazurile noi de IRC terminala se datoreaza diabetului, in special DZ tip 2in special DZ tip 2
clasificare nefropatiei diabetice:clasificare nefropatiei diabetice: hiperfiltrare glomerulara - REA normala < 30mg/24hhiperfiltrare glomerulara - REA normala < 30mg/24h silentios-normoalbuminuricsilentios-normoalbuminuric BDR incipienta - REA: 30 - 299mg/24hBDR incipienta - REA: 30 - 299mg/24h BDR clinica - REA: > 300mg//24hBDR clinica - REA: > 300mg//24h IRCT IRCT
COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICENEFROPATIA DIABETICA - principii de ingrijire:NEFROPATIA DIABETICA - principii de ingrijire:
determinarea anuala a REA, creatininei serice si a RFGdeterminarea anuala a REA, creatininei serice si a RFG
tratamentul infectiilor urinare asociatetratamentul infectiilor urinare asociate
echilibrarea metabolica (HbA1c < 6,5%)echilibrarea metabolica (HbA1c < 6,5%)
utilizarea IECA sau a BRAG2 la doza maxima toleratautilizarea IECA sau a BRAG2 la doza maxima tolerata
intensificarea controlului TA (<130/80mmHg)intensificarea controlului TA (<130/80mmHg)
medicatie hipolipemianta si antiagregant plachetarmedicatie hipolipemianta si antiagregant plachetar
restrictia proteica (sub 0,8g/kgc/zi) in prezenta proteinuriei clinice restrictia proteica (sub 0,8g/kgc/zi) in prezenta proteinuriei clinice sau a IRCsau a IRC
monitorizarea evolutiei proteinuriei, creatininei serice, potasemiei si monitorizarea evolutiei proteinuriei, creatininei serice, potasemiei si a RFGa RFG
daca RFG < 60ml/min/1.73m2 sau exista retentie lichidiana, se daca RFG < 60ml/min/1.73m2 sau exista retentie lichidiana, se indruma pacientul catre specialist nefrologindruma pacientul catre specialist nefrolog
COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICENEUROPATIA DIABETICA:NEUROPATIA DIABETICA:
Una din cele mai frecvente complicatii cronice ale DZ Una din cele mai frecvente complicatii cronice ale DZ 60-70% din pacientii diabetici prezinta diferite forme de neuropatie60-70% din pacientii diabetici prezinta diferite forme de neuropatie
Clasificarea neuropatiei diabetice:Clasificarea neuropatiei diabetice:A.A. Neuropatia somatica:Neuropatia somatica: polineuropatia senzitivo-motorie simetrica distala(cea mai polineuropatia senzitivo-motorie simetrica distala(cea mai
frecventa forma)frecventa forma) neuropatia diabetica acutaneuropatia diabetica acuta neuropatia diabetica hiposenzitivaneuropatia diabetica hiposenzitiva neuropatia motorie proximala a membrelor inferioareneuropatia motorie proximala a membrelor inferioare mononeuropatiilemononeuropatiile neuropatia truncalaneuropatia truncala
Simptome și semne ale neuropatiei diabetice periferice
Simptome1
Amorțeli, furnicături sau durere în degetele de la picior, picior, membru inferior, mâini, brațe și degete
Atrofie musculară la nivelul picioarelor sau mainilor
Indigestie, greață, vărsături
Diaree/constipație
Probleme la urinat
Disfuncție erectilă
Astenie
Amețeală/leșin
Semne2
Sensibilitate vibratorie
diminuată
Reflexe abolite/diminuate
Ulceraţii persistente
Pierderea sensibilităţii
periferice
Distribuția periferică și simetrică a ”mănușilor” și ”ciorapilor”3
Simptomele și semnele progresează în timp de la zonele distale către cele
proximale
36
1. NDIC. Diabetic neuropathies: the nerve damage of diabetes. Available at: http://diabetes.niddk.nih.gov/dm/pubs/neuropathies/neuropathies.pdf. Accesat: 26 aprilie, 2009.
2. Ziegler D. Diabetes Care. 2008;31(suppl 2):S255-S261.3. Sheetz MJ, King GL. JAMA. 2002;288:2579-2588.
COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE
NEUROPATIA DIABETICA:NEUROPATIA DIABETICA:
B. Neuropatia vegetativa:B. Neuropatia vegetativa: neuropatia cardiovasculara (tahicardie fixa, hipotensiune ortostatica)neuropatia cardiovasculara (tahicardie fixa, hipotensiune ortostatica) neuropatia digestiva (gastropareza, diaree, neuropatia digestiva (gastropareza, diaree, diskinezie biliara hipotona)diskinezie biliara hipotona)
neuropatia genito-urinara (incontinenta urinara, retentie de urina, neuropatia genito-urinara (incontinenta urinara, retentie de urina, infectii recurente, disfunctie erectila)infectii recurente, disfunctie erectila)
tulburari de sudoratie (anhidroza cutanata la nivelul membrelor tulburari de sudoratie (anhidroza cutanata la nivelul membrelor inferioare, hipersudoratie in jumatatea superioara a corpului)inferioare, hipersudoratie in jumatatea superioara a corpului)
osteoartropatia Charcotosteoartropatia Charcot
COMPLICATIILE CRONICECOMPLICATIILE CRONICE
ARTERIOPATIA DIABETICA:ARTERIOPATIA DIABETICA:
afecteaza in special vasele distale ale membrelor inferioare, de afecteaza in special vasele distale ale membrelor inferioare, de obicei bilateralobicei bilateral
simptome: claudicatie intermitenta, durere de repaus, durere simptome: claudicatie intermitenta, durere de repaus, durere spontana instalata bruscspontana instalata brusc
semne: absenta pulsului, paloare la ridicarea membrului inferior, semne: absenta pulsului, paloare la ridicarea membrului inferior, cianoza periferica, modificari troficecianoza periferica, modificari trofice
dignostic: echo Doppler, arteriografiedignostic: echo Doppler, arteriografie
tratament: aspirina-75 mg/zi, sulodexide, pentoxifilintratament: aspirina-75 mg/zi, sulodexide, pentoxifilin
revascularizare: angioplastie, by-pass revascularizare: angioplastie, by-pass
Piciorul diabetic(1)Piciorul diabetic(1)
Piciorul diabetic reprezintă o asociere de modificări rezultate din Piciorul diabetic reprezintă o asociere de modificări rezultate din polineuropatia periferică, arteriopatie, traumatisme minore, polineuropatia periferică, arteriopatie, traumatisme minore, suprainfecţii, deformări ale picioarelor, care au ca element comun suprainfecţii, deformări ale picioarelor, care au ca element comun riscul pentru ulceraţii şi/sau amputaţii ale membrelor inferioare.riscul pentru ulceraţii şi/sau amputaţii ale membrelor inferioare.
Prevenirea şi tratamentul precoce şi corect al ulceraţiilor poate Prevenirea şi tratamentul precoce şi corect al ulceraţiilor poate reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor. Aceasta se poate realiza reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor. Aceasta se poate realiza numai cu ajutorul unei echipe multidisciplinare care include: medicul numai cu ajutorul unei echipe multidisciplinare care include: medicul de familie, diabetologul, chirurgul, neurologul, ortopedul, asistente de familie, diabetologul, chirurgul, neurologul, ortopedul, asistente specializate şi, evident, pacientul.specializate şi, evident, pacientul.
Traumele minore (produse de tăierea incorectă a unghiilor, Traumele minore (produse de tăierea incorectă a unghiilor, încălţăminte nepotrivită, calusuri ulcerate), recunoaşterea tardivă a încălţăminte nepotrivită, calusuri ulcerate), recunoaşterea tardivă a leziunilor (de către pacient sau de către medic), tulburările de vedere leziunilor (de către pacient sau de către medic), tulburările de vedere şi de mers, alterarea sensibilităţii periferice, izolarea socială şi lipsa şi de mers, alterarea sensibilităţii periferice, izolarea socială şi lipsa de complianţă a unor pacienţi, sunt factori de risc importanţi pentru de complianţă a unor pacienţi, sunt factori de risc importanţi pentru ulceraţii şi amputaţii.ulceraţii şi amputaţii.
Piciorul diabetic(2)Piciorul diabetic(2)
Inspecţia picioarelor pacienţilor cu diabet zaharat face parte din Inspecţia picioarelor pacienţilor cu diabet zaharat face parte din evaluarea anuală şi se urmăresc:evaluarea anuală şi se urmăresc:
istoricul de ulceraţie sau amputaţie, simptomatologie sugestivă istoricul de ulceraţie sau amputaţie, simptomatologie sugestivă de boală arterială periferică, dificultăţile de ordin fizic sau vizual în de boală arterială periferică, dificultăţile de ordin fizic sau vizual în autoîngrijirea piciorului;autoîngrijirea piciorului;
deformările piciorului (degete în ciocan, proeminenţe osoase), deformările piciorului (degete în ciocan, proeminenţe osoase), semne evidente de neuropatie (anhidroza plantară, calusuri, semne evidente de neuropatie (anhidroza plantară, calusuri, dilataţii venoase) sau de ischemie incipientă, leziuni ale unghiilor;dilataţii venoase) sau de ischemie incipientă, leziuni ale unghiilor;
evidenţierea neuropatiei cu ajutorul monofilamentului, evidenţierea neuropatiei cu ajutorul monofilamentului, diapazonului şi pin-prick test;diapazonului şi pin-prick test;
ppalparea arterelor periferice (dorsală şi tibială posterioară), alparea arterelor periferice (dorsală şi tibială posterioară), determinarea raportului presiunii gleznă/braţ, Doppler când determinarea raportului presiunii gleznă/braţ, Doppler când pulsaţiile sunt diminuate (<0,9 pentru boala arterială periferică);pulsaţiile sunt diminuate (<0,9 pentru boala arterială periferică);