LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
CUPRINS
Cap. I Introducere p.3
Cap.II Lucrări de împădurire realizate în fond forestier privat p.5
2.1 Metoda de lucru p.5
2.2 Indici de caracterizare a lucrărilor de împădurit p.6
2.3 Studiu comparativ privind suprafeţele regenerate in anii 2006 şi 2010 p.8
Cap. III Realizarea în G.I.S a bazei cartografice p.11
3.1 Generalitaţi p.11
3.2 Metoda de lucru p.12
3.3 Caracteristicile hărţii rezultate p.23
3.3.1 Straturi (layere ) folosite şi create p.23
3.3.2 Sistemul de coordonate a harţii p.24
3.3.3 Precizia hărţii p.25
3.3.4 Probleme întâmpinate p.26
3.4 Implementarea G.I.S p.27
Cap. IV Probleme actuale ale mediului silvic privat p.29
4.1 Metoda de lucru p.29
4.2 Analiza sistemului silvic privat cu ajutorul chestionarelor p.32
4.2.1 Probleme de natura silvică p.32
4.2.2 Probleme în relaţiile cu proprietarii p.36
4.2.3 Probleme în relaţiile cu instituţiile statului p.40
4.2.4 Probleme în lucrările de împăduriri p.44
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 1
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
4.2.5 Probleme legate de certificarea pădurii p.47
4.2.6 Arii protejate p.50
4.2.7 Training p.54
4.2.8 Alte probleme şi discuţii p.57
4.2.8.1 Domenii în care facultatea poate sprijini ocoalele silvice private p.57
4.2.8.2 Modelul absolventului de silvicultură p.58
Cap.V Concluzii p.60
Bibliografie p.62
Anexe p.63
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 2
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
CAP. I Introducere
Lemul, sursă milenară de venit, a constituit mijloc de bogătie şi eleganţă, pentru cei care
au ştiut să valorifice şi să preţuiască această resursă. Pădurile Daciei, considerate de Imperiul
Roman, cele mai valoroase, erau proprietatea acestuia, locuitorii având dreptul să taie lemn sau
să ducă vitele în pădure în schimbul unor taxe.
Cele mai multe reglementări privind pădurea se găsesc în Ardealul Imperiului Austo-
Ungar, reprezentând concepţia silvicultorilor austrieci şi germane. Primul Cod silvic aplicat pe
teritoriul românesc este edictul intitulat Orânduiala de pădure, în anul 1786, de împăratul Iosif
al II-lea. La Năsăud, Caransebeş, Orlat, începând din anul 1794, imperiul Hasburgic a înfiinţat
regimente de graniţă, ţăranii înrolaţi au primit drept recompensă păduri.
Pentru folosirea în comun a produselor pădurii, în Transilvania au fost create
composesorate, iar în Muntenia şi Moldova obştile de moşneni, respective de răzeşi, sub
conducerea unui consiliu al obştilor. Prin Regulamentul Organic (1831) s-a acordat fară
restricţii dreptul la material lemnos pentru proprietarii de păduri. După unirea din 1878 a
Dobrogei cu România, procesul de împroprietărire a continuat prin apariţia ,,legii
însurăţeilor’’.
În Transilvania din anul 1789 se aplică ,,legea ungară’’ care prevedea ca pădurile statului
si alte păduri publice (exceptând cele particulare) nu puteau fi exploatate numai pe bază de
amenajamente.
Prima legiferare complex a reglementărilor privind gospodărirea pădurilor se face prin
Codul Silvic din anul 1881, ce cuprindea măsuri referitoare la exploatări, la împăduriri, măsuri
de pază şi protecţie. În 1910 apare un al doilea Cod Silvic, constituind cea mai de durată şi
important reglementare în domeniu. Fată de primul cod, regimul silvic se extinde şi asupra
pădurilor moşnenilor si răzeşilor, elaborarea unor regulamente exploatare in pădurile private,
se elaborează primele procedure de constituire a obştilor şi composesoratelor. Acest cod a
corespuns gospodăririi pădurii timp de 50 de ani până în 1962.
Studii sumare de amenajament s-au întocmit în perioada interbelică pentru 1383
suprafeţe de pădure, cu o suprafaţă de 541511 ha (din Ungur .A, Pădurile României), astfel că
în 1948 în Total doar 39 % din pădurile ţării erau gospodărite pe bază de amenajament.
Din anul 1947 conform legii nr. 204 se stabileşte că toate pădurile sunt supuse regimului
silvic obligatoriu. Legea stabileşte obligaţia de întocmire a proiectelor de amenajare pentru
toate pădurile. Legea 204/ 1947 a pregătit condiţiile juridice pentru delimitarea şi inventarierea
patrimoniului forestier, pentru declararea pădurilor proprietate de stat.
Prin Constituţia din aprilie 1948 pădurile sunt declarate ,,bun comun al întregului popor,
la fel ca bogăţiile deorice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, apele, izvoarele, căile de
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 3
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
comunicaţii’’. De reţinut este faptul că spre deosebire de celelalte bogăţii, pentru păduri nu s-au
emis acte de naţionalizare,patrimonial forestier fiind incredinţat spre administrare unui corp
calificat de silvicultori.
Profesorul M. Drăcea atenţiona: ,,Naţionalizarea domeniului nostru forestier,
naţionalizarea economiei noastre forestiere este o condiţie sine qua non, o condiţie de viaţă şi
moarte pentru România de mâine şi aceasta nu se poate face decât cu muncă grea şi viaţă amară,
în adâncul pădurilor şi în sălbăticia munţilor’’.
Pentru păduri şi oameni, perioada 1990- prezent este una de tranziţie. În 2000 profesorul
V. Giurgiu a conturat următoarele puncte de vedere:,, Să retrocedăm pădurile celor îndreptăţiţi,
dar nu oricum. Au urmat marile valuri de retrocedări, iar în 2008 în noul Cod silvic apare ,,
voinţa de a gospodări proprietatea prin structuri silvice proprii, similar cu cele ale statului’’.
Observând evoluţia ocoalelor private ( 104-în 2006, 128-în 2010), nevoia de asociere şi
gestionare a pădurilor proprii situează acestea pe un trend ascendent, dând naştere la alte
întrebări care apar: Care sunt motivele pentru care statul (Regia) nu mai este ales ca
administrator de către proprietar? Oamenii şi-au pierdut încrederea în această instituţie? Lemnul
mai este oare mijloc de bogăţie sau reprezintă sferă de interese? Mai preţuim pădurea
strămoşească sau este o povară de care vrem să scăpăm prin vinderea ei la preţuri de nimic
străinilor? Cât va mai dura până când natura ne va mai pedepsi încă odată?.
Sunt întrebări la care întotdeauna răspunsul depinde de oameni, de caractere, întrebări la
care răspunsurile străbunilor mei nu ezitau să cinstească lemnul aşa cum se cuvine, ajutor de
nădejde în vremurile grele.
Indiferent de proprietar, pădurea trebuie să rămână element fundamental în viaţa
umană, să fie percepută la adevarata şi inestimabila valoare, gestionarea durabilă şi ratională a
acestei resurse condiţionând bunăstarea comunităţii.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 4
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Cap. II Lucrari de împăduriri realizate în fondul forestier administrat de ocoalele silvice private
2.1 Metoda de lucru
Pentru caracterizarea lucrărilor de împăduriri din suprafeţele administrate de ocoalele
silvice private s-au consultat rapoartele anuale ale ocoalelor private pe anul 2010 ( silv. 4). S-a
realizat o bază de date cu informaţii despre natura lucrarilor de împăduriri, conţinând 13 coloane:
Suprafaţa totală cu regenerări-foioase
Suprafaţa totală cu regenerări-răşinoase
Regenerări naturale-foioase
Regenerări naturale- răşinoase
Regenerări artificiale- foioase
Regenerări artificiale-răşinoase
Cantitatea de puieţi folosită la lucrări de împădurit
Cantitatea de seminţe folosită la lucrări de împădurit
Costul puieţilor folosit la lucrări de împădurit
Valoarea lucrării de împădurire
S-au luat în studiu 116 ocoale private din 25 de judeţe, pentru 12 ocoale neexistând date
referitoare la acest capitol, acestea întârziind raportările sau fiind înfiinţate la sfârşitul anului
2010, începutul anului 2011.Valoarea lucrării de împădurire conţine preţurile despre pregătirea
terenului, materialul de împădurit, dar si preţuri unor lucrări de întreţinere a culturilor.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 5
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
2.2 Indici de caracterizare a lucrărilor de împădurit
Suprafaţa totală regenerată la nivelul anului 2010 a fost de 6382 ha. Din acest total 3937
ha au fost regenerate natural (fig.1), iar împăduriri pe 2445 ha.
Suprafeţe mari de regenerări naturale s-au realizat în judeţele Braşov (suprafaţa record de
1344 ha), Harghita (303), Arad( 307 ha), Vâlcea, Gorj.
ALBAARAD
ARGES
BACAUBIHOR
BISTRITA
-NASA
UD
BRASOV
BUZAU
CARAS-SEV
ERIN
CLUJ
COVASNA
DAMBOVITA DOLJGORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
MARAMURES
MURESSA
LAJ
SATU
MARE
SIBIU
SUCEA
VATIM
IS
VALCEA
VRANCEA0
200
400
600
800
1000
1200
1400
120307
41 56156
333
1344
47 30 14168167
0146
303
36 50 25 10 63 11538 48
199121
Fig.1 Suprafete regenerate natural
Judet
Hec
tare
Regenerări naturale cu foioase s-au realizat în judeţele Arad (307 ha), Braşov (911 ha),
Dâmboviţa, Covasna (fig.2).Regenerări naturale de răşinoase predomină în judeţe ca Harghita
(181 ha), Bistriţa (209 ha), Alba (69 ha). În total s-au regenerat natural 2688 ha foioase şi 949 ha
răşinoase.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 6
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
ALBA
ARADARGES
BACAUBIHOR
BISTRITA
-NASA
UD
BRASOV
BUZAU
CARAS-SEV
ERIN
CLUJ
COVASNA
DAMBOVITA DOLJGORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
MARAMURES
MURESSA
LAJ
SATU
MARE
SIBIU
SUCEA
VATIM
IS
VALCEA
VRANCEA
51
307
41 56140 124
911
30 19120 139 143 123
27 2 25 1062 88
7 48123 9269
16
209133
17 11 14 48 28 3
181
948
1 27 31 7629
Fig.2 Regenerari naturale pe grupe de specii
foioaserasinoase
Judete
Hec
tare
Cele mai mari suprafeţe parcurse cu lucrări de împădurit (fig.3) s-au realizat în
judeţele Bistriţa- Năsăud (558 ha), Harghita (398 ha), Gorj ( 282 ha), Vâlcea (202 ha), Braşov
( 179 ha), Sibiu (154 ha). Se poate observa usor că, în general, cele mai mari suprafeţe se găsesc
în centrul ţării, iar principalele grupe de specii folosite la împădurit au fost răşinoasele. Totalul
suprafeţei împădurite a fost de 2445 ha, împaduriri cu foioase 723 ha, iar răşinoase 1722 ha.
ALBAARAD
ARGES
BACAUBIHOR
BISTRITA
-NASA
UD
BRASOV
BUZAU
CARAS-SEV
ERIN
CLUJ
COVASNA
DAMBOVITA DOLJGORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
MARAMURES
MURESSA
LAJ
SATU
MARE
SIBIU
SUCEA
VATIM
IS
VALCEA
VRANCEA0
100200300400500600
70 48 754 37
558
179
5 4 33
153
2 3
282
398
31 6710 13 19
15447
3
202
48
fig. 3 Suprafete parcurse cu lucrari de impaduriri
Judete
Hect
are
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 7
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Împăduririle cu specii de foioase (fig.4) s-au realizat în special în Gorj (281 ha), Braşov
(111ha), Bihor (37 ha). În total împăduriri cu specii de foioase s-au realizat pe 723 ha. Referitor
la împăduriri cu specii de răşinoase, suprafeţe mari s-au împădurit în Bistriţa- Năsăud (499 ha),
Harghita (389 ha), Vâlcea (168 ha), Sibiu (129 ha), Argeş (75 ha), Alba (68 ha).
ALBA
ARADARGES
BACAUBIHOR
BISTRITA
-NASA
UD
BRASOV
BUZAU
CARAS-SEV
ERIN
CLUJ
COVASNA
DAMBOVITA DOLJGORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
MARAMURES
MURESSA
LAJ
SATU
MARE
SIBIU
SUCEA
VATIM
IS
VALCEA
VRANCEA
68
8
75
11
499
68
5 4 23
98
2 3 1
389
1961
3 5
129
45
168
382
404 26
59111
1055
281
9 12 6 7 13 14 25 2 334
10
Fig.4 Impaduriri pe grupe de specii
impaduriri rasinoase
impaduriri foioase
Judete
Hec
tare
Pentru lucrările de împădurit (regenerări artificial) menţionate mai sus s-a utilizat un
număr de puieţi de 12490240 bucăţi, iar seminţele utilizate au fost 1732 de kg.
Raportând preţul total al puieţilor utilizat la lucrările de împădurit, la cantitatea de puieţi
s-a determinat un cost mediu al materialului de împădurit de 414, 98 lei/1000 buc.
2.3 Studiu comparativ privind suprafeţele regenerate in anii 2006 şi 2010
Pentru această comparaţie s-au luat în studiu cele 89 de ocoale comune în anii 2006 şi
2010, pentru care au existat date de comparaţie, lista lor fiind prezentată în Anexa nr.1.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 8
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
ALBAARAD
ARGESBIHOR
BISTRITA
NASA
UD
BRASOV
CARAS SEV
ERIN
CLUJ
COVASNA
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
MARAMURES
MURESSA
LAJ
SATU
MARE
SIBIU
SUCEA
VATIM
IS
VALCEA
VRANCEA0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
Fig.5 Suprafete totale regenerate in anii 2006 si 2010
AN 2006 AN 2010
Judet
hect
are
Comparativ cu anul 2006 se poate observa (fig.5) o creştere a suprafeţei regenerate pentru
cele 89 de ocoale private luate în acest studiu, în special la ocoalele din judeţul Braşov, Bistriţa-
Năsăud şi Vâlcea unde suprafeţele regenerate s-au dublat.Un regres se constată în judeţele
Harghita,Vrancea, Sibiu, Mureş unde aceste suprafeţe au scăzut comparative cu 2006. Astfel
pentru aceste ocoale private studiate (89) suprafaţa totală regenerată în 2006 era de 3887,6 ha,
iar in 2010 aceasta a crescut la 5577 ha, reprezentând o creştere de 30,3%.
Suprafaţa totală regenerată cu foioase a crescut şi ea de la 2026 ha în 2006 la 2749 ha,
creştere asemănătoare realizându-se şi în cazul răşinoaselor, de la 1816,6 ha (în 2006) la 2828 ha
(în 2010).
Creşteri faţă de anul 2006 s-au constatat şi în cazul regenerărilor naturale (de la 2456 ha-
în 2006 la 3289 ha-în anul 2010), dar şi în cazul împăduririlor ( de la 1431 ha-în 2006 la 2288
ha- în anul 2010), (fig. ).Suprafaţa parcursă cu lucrări de împădurit a scăzut faţă de 2006 în
judeţele Arad, Suceava şi Vrancea(fig.6).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 9
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
ALBAARAD
ARGESBIHOR
BISTRITA
NASA
UD
BRASOV
CARAS SEV
ERIN
CLUJ
COVASNA
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
MARAMURES
MURESSA
LAJ
SATU
MARE
SIBIU
SUCEA
VATIM
IS
VALCEA
VRANCEA0
100
200
300
400
500
600
Fig.6 Lucrari de impaduriri efectuate in 2006 si 2010
an 2006an 2010
Judete
Hect
ar
Făcând o scurtă comparaţie între ocoalele de stat şi private, conform raportului activităţii
RNP pe anul 2010, ocoalele regiei au realizat lucrări de împădurire pe 6360 ha la nivel naţional,
din totalul suprafeţei regenerate de 15209 ha ( restul fiind regenerări naturale-8849 ha). Astfel
ocoalele silvice private au realizat împăduriri pe 2445 ha.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 10
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Cap. III Realizarea în G.I.S a bazei cartografice
3.1 Generalităţi
Sistemele de informaţii geografice (GIS) au în ultimile decenii o dezvoltare vertiginoasă
aplicatiile practice avand impact asupra tuturor domeniilor societaţii, devenind element
indispensabil elaborarii politicilor de strategie si gestionare, analiza si simularea unor fenomene.
Necesitatea unei evidenţe realiste a situaţiilor din teren caracterizate prin atribute au dus
aceste tehnologii spre forme cât mai accesibile chiar şi de către aşa-numiţii ,,utilizatori pasivi”,
reprezentaţi de publicul larg ce sunt interesaţi doar de consultarea ocazională a bazelor de date
GIS, pentru obţinerea unor informaţii de interes general.
În contextul integrării în Uniunea Europeană, aceste date în expresie GIS au devenit
foarte folosite pentru accesarea fondurilor structurale europene, pentru aprobarea şi
implementarea proiectelor de dezvoltare, însoţind fazele de proiect pas cu pas.
Totodată pentru ,,utilizatorii activi”, care folosesc proiectele GIS pentru luarea decizilor
sau conducerea unor activitaţi tehnice, economice, interogările acestor tip de baze de date şi
modelări în timp şi spaţiu sunt indispensabile, interesul fiind major.
În domeniul forestier, acest tip de date în expresie GIS sunt des folosite de la
recunoaşterea şi inventarierea padurilor, cartarea terenurilor, proiectarea de drumuri şi căi ferate
forestiere până la delimitarea şi inventarierea zonelor calamitate.
Realizarea unui strat (,,layer”) cu pădurile administrate de ocoalele silvice private
reprezintă o provocare, utilă în special pentru imaginea administratorilor, domeniul privat
devenind un factor decizional important în dezvoltarea durabilă a pădurii. În realizarea acestei
hărţi o noutate o reprezintă coloana de atribute cu denumirile topografice (ale U.P-urilor,
trupuri de padure) ale suprafeţelor administrate de ocoalele silvice private, pas important pentru
elaborarea unei noi hărţi în viitor, aceste suprafeţe fiind mai uşor de reperat, independente de
schimbarea administratorului.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 11
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
3.2 Metoda de lucru
Pentru delimitarea suprafeţelor administrate de ocoalele silvice private s-au folosit ca
suport planurile 1:25000 georeferenţiate în proiecţia STEREO 70, datum Dealul Piscului.
Deplasarea la sediul fiecărui sediu de ocol a permis preluarea harţilor amenajistice, în
diferite formate, urmând ca apoi aceste suprafeţe să fie identificate şi trasate pe aceste planuri
folosind aplicaţia Quantum GIS-Copiapo-1.6.0. Astfel, volumul de muncă este foarte mare,
ţinând cont că, în mare măsură, formatele harţilor disponibile fiind doar pe hârtie, iar in lipsa
unei dotări logistice adecvate ( Xerox A3), preluarea harţilor a fost mai dificilă recurgându-se la
fotografierea acestor hărţi amenajistice, procedura de delimitare fiind prezentată în cele ce
urmează. Au fost delimitate peste 1000 de poligoane, toate rezultate în urma digitizării având
harta amenajistică în faţă (cazuri în care formatul hărţilor a fost unul în expresie GIS a fost foarte
mic).
Datorită diverselor situaţii întâlnite în teren, dar şi a metodei de lucru adaptată la acestea,
doresc prezentarea pas cu pas a acesteia, utilă şi practică pentru gândirea şi abordarea unui nou
proiect de aceasta anvergură.
a. Digitizarea harţilor amenajistice pe format hârtie
Fig. 7 Digitizarea hărţilor, pe format hârtie, în laborator
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 12
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Această situaţie, întalnită în cele mai multe cazuri, constă în preluarea harţilor pe format
hârtie şi digitizarea lor (fig. 7). Cu ajutorul shap-ului ,, caroiaje” având eticheta indicativ ( fig.8)
s-au adus planurile de bază georeferenţiate (fig. 9) în aplicaţia Quantum GIS-Copiapo-1.6.0,
detaliile topografice fiind cautate şi identificate de pe harta amenajistică pe aceste
planuri(fig.10,11).
Fig.8 Shape-ul ,,caroiaje” cu eticheta indicativ
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 13
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig.9 Aducerea planurilor conform indicativului
Fig. 10 Delimitarea suprafeţei după detaliile topografice,pe planuri 1:25000
georeferenţiate
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 14
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig.11 Harta amenajistică preluată de la ocol
b. Prelucrarea harţilor în format electronic
În această situaţie se află harţi preluate în format electronic, sub forma pdf.,jpg ( inclusiv
fotografii digitale). Etapă importantă în prelucrare a fost georeferenţierea acestor hărţi.
Georeferenţierea este procesul prin care unei imagini (hartă, imagine satelitară etc) i se
atribuie anumite coordonate, astfel încât orice program GIS să poată poziţiona corect imaginea,
pe Glob.
Întotdeauna o hartă trebuie georeferenţiată (şi digitizată) în proiecţia în care a fost
realizată, iar ulterior, se va transforma în altă proiecţie. Georeferenţierea este esenţială în
modelarea datelor prin intermediul sistemelor de informaţii geografice şi tehnicilor de cartografie
digitală.Atunci când o hărţile au scari diferite, devine necesară redarea întrun sistem de referinţă
comun.Georeferenţierea este necesară pentru a face utilizabile în aplicaţii metrice imagini (hărţi),
produsul final fiind baza cartografică în expresie GIS.
Pentru georeferenţierea unei imagini sau a unui plan de bază trebuie stabilite întâi o serie
de puncte de coordinate cunoscute, care joacă rolul de puncte de control, alegându-se sistemul de
proiecţie dorit. În cazul României se lucrează cu sistemul de proiecţie STEREO 70.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 15
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Matematic, georeferenţierea este o operaţie de translaţie si/sau rotaţie a sistemului de
coordonate al imaginii (care numerotează coloanele si liniile de pixeli începand cu cel din stânga
sus) fată de sistemul de coordonate în care se realizează georeferenţierea.
Problema se rezumă la rezolvarea unor sisteme de ecuatii si aflarea unor coefcienţi care
se aplică fiecărui pixel al imaginii pentru a-l face să corespunda unei anumite poziţii geografice,
definite printr-o pereche de coordonate matematice sau geografice. Concret, utilizatorul oferă ca
input puncte de pe imagine ale căror coordonate le cunoaşte, iar programul aplică un algoritm în
funcţie de numărul de puncte introduse (care oricum trebuie să fie cel puţin trei).
Selectarea punctelor de control se poate face în două feluri:
1. fie utilizatorul le alege direct de pe hartă, în cazul în care are la dispoziţie puncte de
coordonate cunoscute (de regula la intersectiile liniilor caroiajului);
2. fie se foloseşte de imagini sau harti deja georeferenţiate si identifică elemente comune
pe harta negeoreferenţiată.
În cazul de faţă având ca suport planurile de bază 1:25000 georeferenţiate s-au identificat
elementele comune cu harţile amenajistice în format electronic (fig.12).Cu ajutorul aplicaţiei
Global Mapper, versiunea 10, dezvoltată de o companie din SUA (Global Mapper LLC) au fost
georeferenţiate toate harţile în format jpg. (inclusiv fotografii realizate hărţilor după o prealabilă
asamblare cu aplicaţia RasterStitch 2.50 Demo), pdf. (după conversia în format jpg. deoarece
aplicaţia aceasta nu deschide fişiere pdf.), tiff.,etc.
În utilizarea acestei aplicaţii s-au folosit 4 puncte comune (fig. 13,14) de pe plan
identificate pe harta amenajistica, distribuite uniform,aceste puncte fiind reprezentate de vârfuri
de munte, confluenţe de ape,intersecţii de drumuri,etc.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 16
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig.12 Hartă amenajistică, negeoreferenţiată, format jpg.-O.S Dealul Negru-Bistriţa-
Năsăud
Fig.13 Puncte comune pe hartă şi plan-punct 1
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 17
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig. 14 Puncte comune pe hartă şi plan-punct 2
Harta a fost georeferenţiată în acelaşi sistem de proiecţie ca şi planurile 1:25000.
Fig.15 Harta georeferenţiată, O.S Dealul Negru, jud. Bistriţa-Năsăud
Ulterior procedurii de georeferenţiere, harta georeferenţiată (fig. 15,cu setul de date si
extensia tfw.) a fost adusă în aplicaţia Quantum GIS unde s-a desfăşurat procedura de
digitizare ,având ca strat aceasta hartă (fig.16,17).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 18
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig.16 Aceeaşi hartă georeferenţiată, adusă in Quantum GIS
S-a digitizat harta, urmând ca apoi stratul să fie dezactivat, fiind vizibilă suprafaţa
aferentă.
Fig.17 Digitizarea suprafeţei, cu tabla de atribute specifică fiecarui trup de pădure
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 19
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig.18 Poligoanele digitizate, după dezactivarea stratului cu harta
Georeferenţierea unei imagini presupune alinierea acesteia la un sistem de coordonate
definit (fig.18). În felul acesta imaginea este un set de date spaţiale, iar prima consecinta a
acestui fapt este că scara reprezentării devine variabilă. Se poate "naviga" deasupra imaginii
la înălţimi diferite, controlate prin factorul de zoom.
Fig.19 Verificarea corectitudinii georefernţierii în Google Earth
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 20
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Pentru verificarea corectitudinii georeferenţierii harţile georeferenţiate au fost importate
în Global Mapper, unde există posibilitatea modificarii extensiei, fiind transformat in
format .kmz, aplicaţia Google Earth permiţând mularea şi vizualizarea harţii pe suprafaţa
globului, identificând astfel erorile şi reluând operaţia de georeferenţiere cu alte puncte comune
cu planul (fig.19).
Fig.20 Fotografie realizată harţii amenajistice, O.S Muntele Mare,jud. Alba
Aceeaşi procedură în Global Mapper s-a utilizat si pentru harţile fotografiate (fig.20,21), iar în cazul formatelor mai mare de A3 s-a trecut la fotografierea pe bucaţi cu zone de suprapunere ,urmând a se asambla cu aplicaţia RasterStitch 2.50 Demo, şi ulterior urmând georeferenţierea şi digitizarea acestora.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 21
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig. 21 Hartă amenajistică georeferenţiată, O.S Muntele Mare, jud. Alb
Ultimul caz (c), cel mai fericit, în care ocolul dispune de hărţi în expresie GIS, a fost cel
mai puţin întâlnit, modul de lucru fiind foarte simplu, vectorii (fig.22) fiind aduşi direct în
aplicaţia Quantum GIS, şi alăturaţi celorlalte poligoane, adăugându-li-se doar codul specific
ocolului.
Fig.22 Vectori O.S Naruja, jud.Vrancea
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 22
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
3.3 Caracteristicile hărţii rezultate
3.3.1 Straturi (layere) folosite şi create
În urma parcurgerii acestor situaţii diferite de prelucrare şi digitizare, poligoanelor li s-a
asociat etichete (attribute, fig.23), rezultând tabla de atribute, o importanţă deosebită având-o
cea cu denumirile topografice ale U.P-urilor, ale trupurilor. Astfel s-au digitizat peste 1700 de
poligoane, fiecarui poligon atribuindu-se un cod al ocolului (unic în funcţie de judeţ, pentru a
asocia suprafeţele administrate, denumirea ocolului, şi denumirea U.P-ului.
Fig.23 Tabla de atribute
Pentru a face mai uşoară operaţia de identificare a suprafeţelor pe planurile
georeferenţiate s-a creat un strat denumit ,,VȂRFURI’’ unde fiecare vârf cu cota altitudinală a
fost marcat şi introdus în tabla de attribute (fig.24), fiind util mai ales în operaţia de
georeferenţiere, unde s-au folosit ca puncte comune.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 23
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig.24 Tabla de atribute ,,VȂRFURI’’
S-au mai utilizat layere cu localitaţi, judeţe, ape şi caroiaje (folosind indicativul acestora
pentru aducerea lor şi digitizarea).
3.3.2 Sistemul de coordonate a harţii
Sistemul naţional de referinţă este Stereo 70/ Dealul Piscului 1970, sistem utilizat din
1973, bazându-se pe proiecţia STEREO 70. Este o proiecţie stereografică (fig. 25) de
perspectivă (nu admite decât un singur punct de vedere-centrul din care se proiectează întreaga
suprafaţă). Punctul central al proiecţiei se află în apropierea Braşovului, la nord.
Fig.25 Proiecţia stereografică
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 24
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Deformaţiile lungimilor în acest sistem de proiecţie se calculează cu formula:
∆km=d2
4 R2
unde: d-distanţa pe sferă de la punctul de tangenţă O până la punctul P;
d’-corespondentul lui d în proiecţie;
R-raza Pământului;
2w-unghi la centru;
C-centrul Pământului;
O-punct central al proiecţiei.
Relaţia arată că deformaţia unitară, pe kilometru creşte cu pătratul distanţei OP faţă de
punctul central O, deformaţiile fiind de 7,1 cm/km la o sută de kilometri, 25,6 cm/km la 200 km,
56,3 cm/km la 300 km, 98,3 cm/km la 400 km.
Acest sistem a fost folosit la elaborarea planurilor topografice de bază, la scările
1:2000, 1:5000, 1:10000, 1:25000 precum si a hartilor cadastrale la scara 1:50000. De asemenea,
este folosit pentru reprezentarea ortofotoplanurilor la diferite scări, disponibile în Fondul
Naţional Geodezic. Pe hărţile realizate în aceast sistem, cotele sunt raportate la nivelul Mării
Neagre.
Am menţionat aceste relaţii pentru a pune în evidenţă erorile care se înregistrează odată
cu folosirea acestui sistem de proiecţie în realizarea harţii.
3.3.3 Precizia hărţii
Digitizarea s-a realizat pe planurile georeferenţiate cu scara 1:25000, existând astfel erori
datorate georeferenţierii planurilor, erori datorate sistemului de proiecţie (prezentată mai sus) şi
erori datorate operaţiei de digitizare. Întrucât primele două tipuri de erori au acelaşi impact
asupra poligoanelor create, ele pot să nu fie luate în considerare. Cele din urmă se produc
datorită, nesuprapunerii corecte a liniei poligonului (limita suprafeţei de pe harta amenajistică)
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 25
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
dusă de operator pe planurile georeferenţiate în mod diferit, având impact direct asupra stabilirii
suprafeţei şi creând efecte diferite în funcţie de precizia cu care limita suprafeţei a fost suprapusa
peste plan. Astfel 1 mm deviere la scara de 1:25000 reprezintă 25 m în teren, însă datorită
faptului că harta nu este una de detaliu, dorind doar să arăt distribuţia suprafeţei de padure
administrată de structuri private, reprezintă o eroare acceptabilă, urmând ca produsul final al
acestei munci, o hartă la nivel naţional, să fie reprezentată la o scară mult mai mare,de exemplu
1:600000, aceste erori putând să nu fie nici ele luate în considerare.
3.3.4 Probleme întâmpinate
Cea mai frecventă problemă întâmpinată în încercarea de a realiza o hartă la nivel
naţional cu suprafeţe de padure administrate de ocoalele silvice private a fost refuzul
personalului angajat de a acorda harţi fară acordul proprietarilor. Această problemă o consider
una normală, proprietarul având dreptul să fie informat despre toate activităţile desfaşurate în
jurul proprietăţii sale. Întrebarea care apare în spatele acestei probleme este ce reprezintă de fapt
o hartă amenajistică, ce informaţii poate da ea, şi cum o percepe proprietarul.
Harta amenajistică este doar o reprezentare grafică a unei suprafeţe de fond forestier,
nu reprezintă un contract de proprietate, fiind utilă doar în orientarea, proiectarea şi
eşalonarea unor lucrări silvice de către personal silvic atestat.
Harta amenajistică reprezintă, de fapt, o transpunere a unor detalii (toponime, informaţii
specific domeniului silvic) pe planul topografic de bază, prin diferite metode: topografice,
fotogrametrice sau cartografice.
Prin metode topografice se transpun pe planurile de bază toate detaliile amenajistice care
nu apar pe fotograme sau pe alt material cartografic: borne, limite parcele, limite administrative
(metodă ce utilizează în ultimul timp tehnologia GIS).
Prin metode fotogrametrice se transpun pe planurile de bază toate detaliile amenajistice
ce apar pe fotograme şi nu sunt reprezentate pe planurile de bază.
Prin metode cartografice se transpun pe planurile de bază toate detaliile amenajistice ce
apar pe alte materiale cartografice dar nu sunt reprezentate pe planul de bază.
Tehnologiile tot mai avansate de reprezentare a suprafeţei Pamântului, posibilitatea
vizualizării acesteia de catre orice utilizator de internet, prin diferite aplicaţii simple (gen Google
Earth ), ne demonstrează că proprietatea este accesibilă în anumite limite oricui, putând obţine
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 26
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
uşor informaţii despre amplasamentul acesteia, cu atât mai mult despre fondul forestier şi
caracteristicile lui (teledetecţie, fotointerpretare, etc.). Tot în acest sens, conform articolului 1 din
Legea 46/2008 (Codul Silvic) tot fondul forestier reprezintă, indiferent de natura dreptului
de proprietate, fondul forestier naţional, iar articolul 5 precizează principiile care stau la baza
gestionării durabile a padurii: promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurii,
asigurarea integritătii fondului forestier şi a permanenţei pădurii, majorarea suprafeţei terenurilor
ocupate cu păduri, politici forestiere stabile pe termen lung, asigurarea nivelului adecvat de
continuitate juridică, instituţională şi operaţională în gestionarea pădurilor,sprijinirea
proprietarilor de padure şi stimularea acestora, etc. Toate aceste principii îşi pierd din importanţă
atunci când proprietarul îşi percepe suprafaţa de pădure ca un bun doar al său, fără alte funcţii,
supus doar propriei legi.
3.4 Implementarea GIS. Generalitaţi
În ultimele decenii de la apariţia GIS s-a constatat o extindere largă a acestui domeniu pe
plan conceptual şi aplicativ. Dacă iniţial GIS era privit ca un system de înmagazinare întrun
format foarte comod a datelor geografice, recent se manifestă tendinţa de a transforma GIS într-
un instrument efficient de conducere a sistemelor şi de fundamentare a procesului decisional în
numeroase domenii, ca de exemplu cartografie,gestionare fond forestier,management,etc.
Principalul factor care asigură succesul unui proiect GIS îl reprezintă înţelegerea corectă
a cerinţelor beneficiarului chiar de la demararea proiectului.
Implementarea şi managementul proiectelor GIS pot fi realizate în bune condiţii prin
aplicaţii practice concrete, care dincolo de consideraţiile teoretice de înaltă generalitate, permit
identificarea proceselor ce se desfăşoară în realitate.
GIS este în present considerat ca o component integrată în tehnologia informaţiei, ca o
parte importantă a infrastructurii informatice a societăţii moderne şi ca un factor de influenţă a
progreselor înregistrate în cele mai diverse domenii la nivel instituţional, social şi economic.
Problemele de care se loveşte GIS, sunt legate de utilizarea informaţiei digitale la nivelul
societăţii. Aspecte privind proprietatea asupra datelor, drepturi de autor şi implicaţiile lor legale
nu au fost încă rezolvate. Deşi tehnologiile actuale de culegere a datelor au facut să fie un număr
foarte mare de date geografhic în format digital, se pare că societatea nu este pregătită să
beneficieze de această oportunitate.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 27
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Direcţia spre care se îndreaptă GIS este de la crearea bazelor de date la integrarea lor,
devenind posibilă accesarea de date din cele mai variabile surse şi domenii, permiţând
sadisfacerea cerinţelor unei comunităţi de utilizatori.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 28
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
CAP.IV Probleme actuale ale domeniului privat
4.1 Metoda de lucru
Pentru identificarea problemelor din sectorul forestier, prin prezentarea la Adunarea
Generală a Asociaţiei Administratorilor de Păduri de la Sibiu din 16-18 martie 2011, am aplicat
un chestionar (Anexa 2) tuturor şefilor de ocol privat prezenţi la această intalnire (fig.26).
Pentru ceilalţi, ce nu au fost prezenţi, odată cu deplasarea în ţară la fiecare ocol s-a completat şi
chestionarul.
Fig.26 Completarea chestionarului la Adunarea Administratorilor de Paduri, 16-18
Martie
Chestionarul cuprinde un set de zece întrebări, fiecare şef de ocol fiind rugat să raspundă
în mod obiectiv şi cât mai serios. S-au strâns în total 88 de chestionare din totalul de 128 de
ocoale private ( aprox.70 % ).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 29
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Folosind răspunsurile la aceste întrebări s-a încercat redarea cât mai reală a situaţiei
domeniului privat, a modului în care este perceput şi a problemelor, din perspectiva factorilor
implicaţi direct în acţiunile de conducere şi gestionare a altor structuri decât cele ale statului
(conform art. 10 din Legea 46/2008- Codul Silvic, administrarea padurilor se face prin ocoale
silvice, care pot fi: de stat sau private, cele din urmă fiind înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţi
administrative-teritoriale, de către persoane fizice sau juridice care au în proprietate fond
forestier sau de către asociaţiile constituite de către acestea).
Odată adunate aceste chestionare s-a trecut la introducerea lor în Excel. Răspunsurile au
fost grupate pe categorii, fiecăruia atribuindu-i-se câte un cod (fig.27), permiţând astfel
prelucrarea statistică. Deoarece fiecărei întrebări i s-a asociat 3 raspunsuri, în total au fost 264 de
răspunsuri. Pentru calcularea ponderii fiecărui răspuns au fost eliminate codurile 0 (0
reprezentând cazurile în care nu s-a raspuns), ţinând cont că scopul este de a scoate în evidenţă
problemele din sistem.
Fig. 27 Baza de date şi codurile specifice fiecărei întrebări
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 30
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Fig 28. Baza de date brută rezultată în urma operaţiei de codificare
După operaţia de codificare a fiecărui raspuns ( Anexa 3), s-a trecut la prelucrarea
statistică (fig.28) a acestora, identificând cele mai frecvente răspunsuri şi stratificându-le pe
judeţe.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 31
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
4.2 Analiza problemelor actuale ale sistemului silvic privat, prin intermediul
chestionarelor
4.2.1 Probleme de natură silvică identificate
1,4%
6,3%9,0%
14,0%
14,0%14,9%10,8%
10,8%1,8%
5,4%1,4% 9,5% 0,9%
Fig.29 Probleme de natura silvica
nu sunt probleme Protectia paduriiDrumuri forestiere Recoltare,valorificare masa lemnoasaLegislatie,avize,autorizatii Probleme legate de amenajamentSistem informational Norme tehniceLipsa forta de munca,pregatire minima Probleme legate de impaduriri,regenerarePaza padurii Cultura padurii,aplicarea lucrarilor silviceAdministratie
Una dintre cele mai frecvente probleme identificate este cea legată de amenajamentele
silvice, de la conţinutul acestora (mod de întocmire) şi până la neconcordanţa cu realitatea din
teren, modul de avizare sau chiar lipsa acestora pentru micii proprietari (fig. 29).
Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamente
silvice (art. 19, Legea 46/2008). Ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente
silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului
de proprietate asupra pădurilor.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 32
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Articolul 20 din Codul Silvic precizează valabilitatea amenajamentului (10 ani, excepţie
pentru pădurile de plop, salcie si alte specii repede crescătoare, la care perioada este de 5 sau 10
ani), dar şi faptul că este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru pădurea respectivă
sau pentru o parte din aceasta. Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi
controlul autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură.
Contravaloarea elaborarii amenajamentelor silvice se suportă de la bugetul de stat,
prin bugetul autorităţii centrale care raspunde de silvicultură pentru suprafeţe de maximum 100
ha din fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, indiferent dacă
acestea sunt sau nu cuprinse în asociaţii (art. 21,Legea 46/2008). Costurile sunt suportate de
proprietar pentru suprafeţe mai mari de 100 ha. Totodată, prin articolul 97, pentru fondul
forestier proprietate a persoanelor fizice şi juridice sub 30 de ha, costul administrarii , precum şi
a serviciilor silvice este asigurată de la bugetul de stat , indiferent dacă acesta este sau nu într-o
asociaţie.
Controlul respectării regimului silvic se asigură de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură.
Amenajamentele silvice sunt de două tipuri:
a) amenajamente de tip I - se întocmeşte un singur amenajament pentru toate proprietăţile
forestiere mai mici de 100 hectare de proprietar, cuprinse în teritoriul administrativ al unei
localităţi;
b) amenajamente de tip II - se întocmeşte câte un amenajament pentru fiecare proprietate
forestieră mai mare de 100 hectare de proprietar sau pentru fiecare suprafaţă rezultată prin
asocierea proprietarilor, dacă aceasta este mai mare de 100 hectare.
O altă problemă frecvent semnalată este legislaţia forestieră, considerată ca
fiind ,,ambiguă’’ sau ,,stufoasă’’, solicitarea de prea multe avize şi autorizaţii.
Presiunea proprietarilor asupra pădurii se reflectă şi în semnalarea indicilor de recoltare a
produselor secundare, consideraţi scăzuţi, piaţă slabă de desfacere a masei lemnoase, precum şi
marcări impuse de persoanele fizice. Tot aici este frecvent semnalată neseriozitatea firmelor de
exploatare, cu prejudicii aduse solului şi seminţişului. O situaţie aparte apărută aici o reprezină
produsele accidentale, incapabilitatea recoltării acestora şi implicit apariţia atacurilor în masa a
insectelor.
Sistemul informaţional constituie şi el o problemă, în special programul SUMAL
considerat ,,greoi şi deseori nefuncţional’’, (autorizarea stocurilor neexploatate în anul anterior,
APV-uri din afara fondului forestier, autorizarea partizilor pentru populaţie,etc.). Mai sunt
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 33
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
menţionate implementarea greoaie a tehnologiilor GIS, AutoCad, lucru sesizat şi prin lipsa unei
baze cartografice pe suport electronic în cadrul fiecărui ocol, lucru ce ar permite proiectarea şi
eşalonarea lucrarilor silvice mult mai uşor, sau chiar frecventele mişcări de suprafeţe prin
anularea sau expirarea contractelor de administrare ( în cazul ocoalelor care fac şi prestări
servicii)În histograma urmatoare (fig. 30) răspunsurile la întrebarea 1 au fost stratificate pe
fiecare judeţ, problemele cele mai frecvente (legate de amenajament, legislaţie şi avize,
autorizaţii) fiind menţionate în judeţe ca Hunedoara, Covasna, Harghita, Bistrita- Năsaud, Buzău.
Totuşi aceste trei probleme nu apar în judeţele Cluj, Dâmboviţa, Timiş.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 34
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Histogram a raspunsurilor la intrebarea ,, Care suntprincipalele trei problem e de natura silvica?'', stratificata
pe judete
Raspunsurile la intrebarea ,, Care sunt principalele treiproblem e de natura silvica?''
Nu
ma
r d
e o
bs
erv
ati
i
Alba
01
23
45
67
89
1011
1213
012345678
Arad
01
23
45
67
89
1011
1213
Arges
01
23
45
67
89
1011
1213
Bacau
01
23
45
67
89
1011
1213
Bihor
01
23
45
67
89
1011
1213
Bistrita-Nasaud
01
23
45
67
89
1011
1213
012345678
Brasov
01
23
45
67
89
1011
1213
Buzau
01
23
45
67
89
1011
1213
Caras-Sev erin
01
23
45
67
89
1011
1213
Cluj
01
23
45
67
89
1011
1213
Cov asna
01
23
45
67
89
1011
1213
012345678
Dambov ita
01
23
45
67
89
1011
1213
Gorj
01
23
45
67
89
1011
1213
Harghita
01
23
45
67
89
1011
1213
Hunedoara
01
23
45
67
89
1011
1213
M aramures
01
23
45
67
89
1011
1213
012345678
M ures
01
23
45
67
89
1011
1213
Salaj
01
23
45
67
89
1011
1213
Sibiu
01
23
45
67
89
1011
1213
Suceav a
01
23
45
67
89
1011
1213
Timis
01
23
45
67
89
1011
1213
012345678
Valcea
01
23
45
67
89
1011
1213
Vrancea
01
23
45
67
89
1011
1213
Fig.30 Răspunsuri stratificate pe judeţe
Coduri utilizate:0-nu au raspuns1-nu sunt probleme2-atacuri de insecte3-drumuri forestiere4-recoltarea si valorificarea masei lemnoase5-legislaţie
4.2.2.Probleme in relatiile cu proprietarii
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 35
6-probleme legate de amenajament7-SUMAL8-norme tehnice9-lipsa fortei de munca10-împaduriri11-paza pădurii12-cultura pădurii13-administraţie
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
9%
26%
16%22%
5%5%
10% 7%
Fig.31 Probleme in relatia cu proprietarii
nu sunt probleme cunostinte despre domeniul silvicprobleme financiare presiuni ale proprietaruluicomunicare plata lucrarilor de impaduritnerespectarea contractelor tariful de administrare
În relaţia cu proprietarii, cea mai frecventă problemă ( fig.31) întâlnită este lipsa unor
cunoştinţe minime despre domeniul silvic (26%). Codul Silvic, prin articolul 79 reglementează
obligaţia autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură de a realiza acţiuni specifice, cu
scopul de a forma conştiinţa forestieră şi de a crea un minim de cunoştiinţe profesionale la
proprietarii de păduri.
Presiunea proprietarului se manifestă şi prin faptul că conducerea este ocolului silvic este
numită sau revocată de proprietarul unic, consiliul local sau adunarea generală (art.14, legea
46/2008).
Referitor la problemele financiare, sunt menţionate lipsa de fonduri, repartizarea
profitului, dezinteresul firmelor pentru parchete mici (ale persoanelor fizice ce deţin suprafeţe
mici).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 36
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Nerespectarea contractelor reprezintă şi ea o problemă (10%). Tulburarea activitaţii de
administrare a padurii, neacordarea de sprijin în depistarea şi sancţionarea persoanelor care
încalcă legislaţia silvică la salicitarea personalului silvic, să asigure sumele de bani necesare
administrării padurii în cazul în care nu se acoperă cheltuielile de administrare din valorificarea
materialului lemons şi a altor produse ale pădurii. În Anexa nr.4 se ataşează un contract de
administrare cu obligaţiile şi drepturile proprietarului.
Separat de această problemă a nerespectarii contractului în general, s-a constatat că
neplata tarifului de administrare este frecventă (7%), proprietarul care are contract de prestari
servicii cu ocoalele private întârziind plata.
În cazul ocoalelor ce efectuează prestari de servicii silvice, plata lucrarilor de împadurit
de către proprietar reprezintă şi ea o problemă. Codul Silvic, menţionează la art. 32 că în cazul în
care proprietarul nu realizează lucrarile de împadurire din motive imputabile, autoritatea
publică care raspunde de silvicultură, după somaţie asigură, prin ocoale silvice sau societăţi
comerciale atestate, executarea lucrarilor de împădurire şi de întreţinere, pe bază de deviz,
până la închiderea starii de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportată de
proprietar. Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu
devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, până la recuperarea creanţei de la proprietar.
Creanţa se recuperează prin executare silită conform procedurii de recuperare a
creanţelor bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat.
Tot referitor la problema împaduririlor, proprietarii de paduri sunt obligaţi să realizeze
fondul de conservare şi regenerare a padurilor urtător de dobqndă, neimpozabil, deductibil fiscal
şi având regimul rezervelor fiscal. Fondul se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau
al prestatorului de servicii silvice.
Drepturi ale proprietarilor:
proprietatea este garantată si ocrotită în mod egal de constituţia ţării
dreptul la mostenire este garantat
dreptul neîngrădit un mediu înconjurător sănătos si echilibrat ecologic
dreptul de a fi informat (legislaţie, oferta de administrare/servicii silvice)
dreptul de a fi consultat (promovarea de legi, obiective cu incidenţă asupra pădurii)
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 37
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
dreptul propriei opţiuni, de a selecta fără îngrădire (oferte de servicii/administrare în
condiţii concurenţiale si contractual avantajoase)
dreptul de a negocia contractele
Obligaţii ale proprietarilor:
Conform articolului 17, alin. 2, proprietarii au următoarele obligaţii în aplicarea regimului silvic:
să asigure întocmirea şi respectarea amenajamentelor silvice;
să asigure paza şi integritatea fondului forestier;
să realizeze lucrarile de regenerare a padurii;
să realizeze lucrarile de îngrijire şi conducere a arboretelor;
să execute lucrari necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
pădurilor;
să exploateze masa lemnoasă după punerea în valoare,după autorizarea parchetelor şi
eliberarea documentelor specific de catre personalul abilitat.
să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau
proprietate;
să delimiteze proprietatea forestieră în conformitate cu actele de proprietate şi să menţină
în stare corespunzătoare semnele de hotar;
să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice central care
rapunde de silvicultură,în termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietăţii
asupra terenurilor forestiere.
În cazul administrării padurilor prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile de mai sus
aparţin acestora.
Proprietarii si deţinătorii de păduri, ocoalele silvice sunt obligaţi să permită accesul
organelor de control al regimului silvic ale statului în pădurile pe care le au în proprietate, le
detin, respectiv le administrează sau pentru care asigură servicii silvice (contrariul: contravenţie).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 38
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Histogram a raspunsurilor la intrebarea ,, Trei problem e inrelatia cu proprietarii" stratificata pe judete
Raspunsuri la intrebarea ,,Care sunt principalele treiproblem e in relatiile cu proprietarii?''
Nr.
de o
bserv
ati
i
Alba
0 1 2 3 4 5 6 7 802468
101214
Arad
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Arges
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Bacau
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Bihor
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Bistrita-Nasaud
0 1 2 3 4 5 6 7 802468
101214
Brasov
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Buzau
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Caras-Severin
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Cluj
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Covasna
0 1 2 3 4 5 6 7 802468
101214
Dambov ita
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Gorj
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Harghita
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Hunedoara
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Maramures
0 1 2 3 4 5 6 7 802468
101214
Mures
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Salaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Sibiu
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Suceava
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Timis
0 1 2 3 4 5 6 7 802468
101214
Valcea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Vrancea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Fig.32 Răspunsuri stratificate pe judeţe
Coduri utilizate0- nu au raspuns1-nu sunt probleme2-cunostinte despre domeniul silvic3-probleme financiare
Studiind histogramele (fig. 32) stratificate pe judeţe cu raspunsurile la această întrebare
se observă că principalele trei probleme (cunoştinte minime despre domeniul silvic, presiuni ale
proprietarului, probleme financiare) se regăsesc în judeţe ca Alba, Arad, Bistriţa-Nasaud,
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 39
4-presiuni ale proprietarilor5-comunicare6-plata lucrarilor de impadurit7-nerespectarea contractelor8-tariful de administrare
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Covasna, Harghita, Hunedoara, Sibiu, Vrancea, judeţe reprezentate de un număr mare de ocoale
private. Aceste probleme nu sunt deloc semnalate în judeţele Timiş, Caraş-Severin.
4.2.3. Probleme în relaţiile cu instituţiile statului
14,6%8,6%
10,3%
9,7%
4,3%
11,9%13,0%
6,5%
14,6%6,5%
Fig.33 Probleme in relatia cu institutiile statului
nu sunt problemeprea multe raportari si controalelipsa de comunicare si colaborarelipsa indrumare,doar controlderularea greoaie a activ de controlobtinerea greoaie de avize si autorizatiimodificarea frecventa a legislatieibirocratiaforma de org. a institutiilor,lipsa de profesionalismtratarea diferita fata de ocoalele de stat
Principalele probleme în relaţiile cu instituţiile statului (fig. 33) sunt forma de organizare
a instituţiilor, lipsa de profesionalism şi slaba pregătire a personalului (lipsa de cunoştinţe
silvice) (14,6 %); 14,6% au răspuns că nu sunt probleme, iar 13% susţin că modificarea
frecventă a legislaţiei, este o problemă ( leislaţie prea ,,stufoasă’’ sau interpretată greşit de
organele de control).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 40
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor este şi ea o problemă (considerată de 11,9 % din cei
ce au răspuns), alături de lipsa de comunicare şi colaborare (comunicarea cu R.N.P, finalitatea
propunerilor de ocoale).
Instituţii implicate în silvicultură:
Ministerul Mediului, Apelor, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) – organism
de reglementare si control, aplică strategia şi programul de guvernare în vederea promovării
politicilor în domeniul consolidării proprietătii funciare, îmbunătăţiri funciare, silvicultura,
dezvoltare rurală, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor, ca şi dezvoltarea pe baze
moderne a acestora;
Institutul Teritorial De Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) – structură teritorială
subordonată MAPDR pentru controlul respectării regimului silvic, asigurarea consultanţei si
asistenţei de specialitate, monitorizarea lucrărilor tehnico-economice în fondul forestier naţional
la nivel regional şi implementării în teritoriu în domeniul silviculturii si vânătorii;
Garda Naţională de Mediu (din administraţia publică)
Instituţie publică de inspecţie si control si funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei
publice centrale, responsabil cu asigurarea implementării legislaţiei de mediu, prin prevenirea,
constatarea si sancţionarea încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, apelor,
solului, aerului, biodiversităţii.
Atribuţii în domeniul protecţiei mediului:
– controlează activităţile cu impact asupra mediului înconjurător;
– controlează respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare - avize,
acorduri, autorizaţii de mediu si de gospodărirea apelor -, precum si cele referitoare la regimul
ariilor protejate si are acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora;
– exercită controlul activităţilor de import-export al produselor, bunurilor si al altor
materiale cu regim special de comercializare;
– participă la intervenţiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale
poluărilor asupra factorilor de mediu;
– controlează investiţiile în domeniul mediului în toate fazele de execuţie si are acces la
întreaga documentaţie aferentă.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 41
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Histogram a raspunsurilor la intrebarea ,, Care suntprincipalele trei problem e in relatiile cu institutiile statului?
stratificata pe judete
Raspunsuri la intrebarea,, Care sunt principalele trei problem ein relatia cu institutiile statului?''
Nu
ma
r d
e o
bs
erv
ati
i
Alba
01
23
45
67
8910
0123456789
10
Arad
01
23
45
67
8910
Arges
01
23
45
67
8910
Bacau
01
23
45
67
8910
Bihor
01
23
45
67
8910
Bistrita-Nasaud
01
23
45
67
8910
0123456789
10
Brasov
01
23
45
67
8910
Buzau
01
23
45
67
8910
Caras-Severin
01
23
45
67
8910
Cluj
01
23
45
67
8910
Cov asna
01
23
45
67
8910
0123456789
10
Dambov ita
01
23
45
67
8910
Gorj
01
23
45
67
8910
Harghita
01
23
45
67
8910
Hunedoara
01
23
45
67
8910
M aramures
01
23
45
67
8910
0123456789
10
M ures
01
23
45
67
8910
Salaj
01
23
45
67
8910
Sibiu
01
23
45
67
8910
Suceava
01
23
45
67
8910
Timis
01
23
45
67
8910
0123456789
10
Valcea
01
23
45
67
8910
Vrancea
01
23
45
67
8910
Fig.34 Răspunsuri stratificate pe judeţe
Coduri utilizare:
0-nu au raspuns1-nu sunt probleme2- raportari si controale dese3-lipsa de comunicare şi colaborare4- lipsa de îndrumare, doar control
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 42
5- derularea greoaie a activitaţii de control6- obtinerea de avize şi autorizaţii7-modificarea frecventă a legislaţiei8- birocraţia9- forma de organizare a instituţiilor, lipsa de profesionalism10- discriminări faţa de ocoalele de stat
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
În cele mai multe cazuri subiecţii au evitat raspunsul la întrebarea referitoare la relaţiile
cu instituţiile statului, fiind reţinuţi de posibilele ,,consecinţe’’, nejustificate, pe care le poate
aduce răspunsurile la chestionare (cod 0).
Problemele legate de forma de organizare a instituţiilor statului, lipsa de profesionalism,
slaba pregatire (cod 9) sunt semnalate în judeţe ca: Alba, Hunedoara, Bistriţa-Nasaud,Bihor,
Sibiu, Vâlcea, Argeş.Aici se fac referiri în special la Garda de Mediu, intervievaţii considerând
că personalul din această instituţie nu are cunoştinţe despre domeniul silvic, sunt slabi pregătiţi şi
fară experienţă. Mai sunt amintite suprapuneri ale atribuţiilor instituţiilor statului.
În Alba, Bihor, Arad, Covasna, Bistriţa-Nasaud, Sibiu, Maramureş, Sălaj, subiecţii
consider că există discriminări în ceea ce priveşte relaţiile instituţiilor cu ocoalele private, faţă de
relaţiile instituţiilor statului cu ocoalele silvice de stat (cod 10). Sunt frecvente raspunsurile
referitoare la concurenţa neloială din partea RNP, exigenţele diferite ale instituţiilor, lipsa
obiectivităţii în aplicarea legii şi neconsultarea în luarea unor decizii privitoare la ariile protejate.
Foarte frecventă este şi ideea că I.T.R.S.V-ul realizează doar controlul, nu şi îndrumă
(cod 4), iar obţinerea de avize şi autorizaţii (cod 6) este considerată ,,greoaie’’ în judeţe ca Arad,
Covasna, Bistriţa-Năsăud, Harghita.Frecvent se fac referiri la procedura de avizare, de durată, a
amenajamentelor silvice, avizarea unor lucrări silvice în ariile protejate, diferenţe de concepţii în
aplicarea indicaţiilor amenajamentului în conformitate cu normele protecţiei mediului, iar în
cazul doborâturilor de vânt obţinerea derogărilor este dificilă.
Lipsa de comunicare şi colaborare (cod 3) apare frecvent la ocoalele din judeţele Arad,
Alba, Braşov, Hunedoara, Sibiu, Covasna, Harghita. Apar păreri despre comunicarea între
instituţii, lipsa de sprijin, lipsa strategiilor de colaborare între instituţii, un sistem informaţional
bine pus la punct (in cazul unor situaţii în care înştiinţările ajung după termen).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 43
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
4.2.4. Probleme în lucrarile de împadurit
9,94%
15,47%
22,10%16,02%
8,84%
2,76%
15,47%
3,31% 6,08%
Fig.35 Probleme in lucrarile de impadurit
nu sunt probleme lipsa materialului de impaduritlipsa fortei de munca normele tehnice,legislatieprobleme financiare probleme legate de proprietariprobleme legate de factori biotici si abiotici lipsa pepinierelorcalitatea lucrarilor de impaduriri
În lucrările de împăduriri principalele probleme (fig.35) sunt lipsa forţei de
muncă (22,1%), normele tehnice şi legislaţia privind materialele de reproducere (16,02%),
lipsa materialului de împădurit (15,47%) şi probleme legate de influenţa factorilor biotici şi
abiotici ( 15,47%).
Lucrările de împaduriri sunt realizate de către firme atestate în domeniul, prin licitaţie
conform legislaţiei în vigoare (OUG nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publică, a contractelor de lucrări publice si a contractelor de
servicii).
Referitor la zilieri conform legii 52/2011 (,,Legea zilierilor’’), raportul dintre beneficiar şi
zilier se stabileşte fără un contract de muncă, cuantumul remuneraţiei stabilite de părţi nu poate
fi mai mic de 2 lei/oră şi nici mai mare de 10 lei/oră şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru,
înainte de semnarea în Registrul de evidenţă a zilierilor de către zilier şi beneficiar; zilierul nu
poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pentru o perioadă mai lungă de 90 de zile
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 44
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
cumulate pe perioada unui an calendaristic; activitatea desfăşurată în condiţiile prezentei legi nu
conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale
pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate (acesta va putea încheia, opţional,
o asigurare de sănătate şi/sau de pensie). Aşadar, lipsa forţei de muncă este justificată, locul
zilierilor fiind luat de firmele de împăduriri, contractul fiind încheiat între silvici şi firmă,
responsabilitatea revenind astfel angajatorului firmei (responsabilitaţi gen: cazare, transport,
protecţia muncii, etc.), cu impact asupra calitaţii lucrării de cele mai multe ori.
Calitatea lucrării de împădurit apare şi ea ca o problemă, neseriozitatea acestor firme,
dar şi dezinteresul personalului silvic (în recepţia lucrarii) ducând la întârzierea realizării stării de
masiv cu consecinţe financiare, fiind necesare completări sau lucrări suplimentare de întreţinere.
Respectarea legislaţiei privind comercializarea materialelor de reproducere este o
problemă, respectarea zonelor ecologice nu se poate realiza datorită lipsei materialului de
împădurit, de multe ori pentru lucrări folosindu-se puieţi din altă zonă ecologică ( cel mai adesea
cazul ocoalelor care au fond forestier în zonă de deal şi munte), deci material necertificat(nu este
în conformitate cu legislaţia în vigoare). Mai sunt menţionate lipsa rezervaţiilor de seminţe, a
puieţilor speciilor forestiere de ajutor (frasin, cires, etc.), dar şi întârzierea retrocedărilor
pepinierelor (sau neretrocedarea lor, în unele cazuri).
Influenţa factorilor biotici şi abiotici este şi ea semnalată, seceta, cărpinizarea, lipsa de
fructificaţie, variaţia de temperatură, sezon scurt de plantat, daunătorii sau accesibilitatea, fiind
cel mai adesea amintite.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 45
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Histogram a raspunsurilor la intrebarea ,,Trei problem e inlucrarile de im paduriri'' stratificata pe judete
Raspunsuri la intrebarea ,, Care sunt principalele treiproblem e in lucrarile de im paduriri?''
Nu
mar
de
ob
serv
atii
Alba
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
101214
Arad
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Arges
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bacau
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bihor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bistrita-Nasaud
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
101214
Brasov
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Buzau
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Caras-Severin
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cluj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Covasna
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
101214
Dambov ita
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Gorj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Harghita
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Hunedoara
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Maramures
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
101214
Mures
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Salaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Sibiu
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Suceava
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Timis
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
101214
Valcea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Vrancea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fig. 36 Răspunsuri stratificate pe judeţe
Coduri utilizate:
0-nu au raspuns1-nu sunt probleme2-lipsa materialului de reproducere3-lipsa forta de munca4-norme tehnice,legislatie
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 46
5-probleme financiare6-probleme legate de proprietari7-probleme legate de factori abiotici si biotici8-lipsa pepiniera,lipsa rezerv. de seminte9-calitatea lucrarilor
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Forţa de muncă (cod 3) nu este semnalată la ocoalele private din judeţele Argeş,
Bihor,Buzău, Sălaj, Mureş. Calitatea lucrarilor de împădurit (cod 9) este semnalată ca problemă
la ocoalele din Huneoara, Sibiu, Maramureş, Bihor. Referitor la lipsa materialului de împădurit
( cod 2), ocoalele private din judeţele Argeş, Cluj, Gorj, Mureş, Suceava, consideră că nu au
această problemă (fig.36). Acţiunea factorilor biotici şi abiotici (cod 7) este puternic semnalată în
judeţe ca Arad, Bistriţa-Năsaud şi Suceava. Lipsa pepinierelor (cod 8) se gasesc în Vrancea,
Covasna.
4.2.5. Certificarea pădurilor
În prezent certificarea este un mecanism de piaţa; există cerere si ofertă pentru lemnul
certificat şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea produselor certificate. În
principal, decizia de intrare in procesul de certificare este în general legată de obtinerea unor
avantaje (spre exemplu: accesul producătorului respectiv pe piaţa lemnului certificate, piaţa
occidentală). În plus cumpărătorii de pe aceste pieţe sunt tot mai mult informaţi si educaţi
referitor la rolul pădurilor dar şi rolul certificării managementului forestier. Numărul de
consumatori de produse eco-certificate este într-o continuă creştere, cumpărătorii fiind din ce în
ce mai informaţi în acest sens. . Cum asemenea produse sunt vândute din ce în ce mai mult,
recunoaşterea pieţei va spori, iar certificarea independentă va fi privită ca fiind cea mai credibilă
modalitate de a transmite pieţei o politică puternică de mediu.
În prezent, ocoalele silvice private Baia Mare (Maramureş), Pădurile Sincii (Brasov) şi
Baraolt (Covasna) sunt certificate FSC, alături de direcţiile silvice Arad, Suceava, Neamţ, Timiş
(în curs de recertificare).
În general, la nivelul ocoalelor silvice private certificarea pădurilor (fig.37) este
percepută ca necesară (40,2%), 29,9 % -puţin necesară, iar 10,3 % dintre subiecţi au
raspuns ,,deloc necesară’’. Certificarea pădurilor este percepută ca foarte necesară în 19,5%
dintre cazuri, ea este considerată utilă, dar intrarea în procesul de certificare este întârziat de lipsa
fondurilor, hotărâri ale proprietarilor sau necunoaşterea bine a acestui domeniu.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 47
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
10,3%
29,9%
40,2%
19,5%
Fig.37 Certificarea padurii
deloc necesara putin necesara necesara foarte necesara
Histogramele raspunsurilor pe judeţe (fig.38) ne arată că în special în judeţele în care
există ocol silvic privat cu pădure certificată, concepţia despre acest domeniu este una pozitivă.
Un caz special îl reprezintă judeţul Alba unde deşi există mai multe firme de prelucrare a
lemnului care utilizează lemn certificat, totuşi există opinii contradictorii în ceea ce reprezintă
certificarea. În judeţe ca Buzău, Caraş-Severin, Cluj,Maramureş, Gorj,Dâmboviţa, subiecţii
consider foarte necesară certificarea padurii, această concepţie lipsând ocoalelor private din
judeţele Timiş,Vâlcea, Alba, Suceava.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 48
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Histogram a raspunsurilor la intrebarea ,,Consideraticertificarea padurilor necesara?'', stratificata pe judete
R aspunsuri la intrebarea ,, C onsiderati certificarea padurilornecesara?''
Nu
mar
de
ob
serv
atii
Alba
0 1 2 3 4012345678
Arad
0 1 2 3 4
Arges
0 1 2 3 4
Bacau
0 1 2 3 4
Bihor
0 1 2 3 4
Bistrita-Nasaud
0 1 2 3 4012345678
Brasov
0 1 2 3 4
Buzau
0 1 2 3 4
Caras-Severin
0 1 2 3 4
Cluj
0 1 2 3 4
Covasna
0 1 2 3 4012345678
Dambov ita
0 1 2 3 4
Gorj
0 1 2 3 4
Harghita
0 1 2 3 4
Hunedoara
0 1 2 3 4
Maramures
0 1 2 3 4012345678
Mures
0 1 2 3 4
Salaj
0 1 2 3 4
Sibiu
0 1 2 3 4
Suceava
0 1 2 3 4
Timis
0 1 2 3 4012345678
Valcea
0 1 2 3 4
Vrancea
0 1 2 3 4
Fig. 38 Răspunsuri stratificate pe judeţe
Coduri utilizate:
0-nu au raspuns1-deloc necesară
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 49
2-putin necesară3-necesară4-foarte necesară
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
4.2.6. Arii protejate
Arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de
plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică oriculturală
deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor
legale.
85,1%
14,9%
Fig.39 Arii protejate pe suprafata ocolului
sunt arii protejate pe supr. ocolului nu sunt arii protejate pe suprafata ocolului
Peste 85 % din ocoalele silvice private au pe raza ocolului arii protejate, însă sunt
semnalate probleme în delimitarea acestor arii, lipsa de comunicare cu custodele, neaplicarea
unor lucrări datorită regimului de protecţie( fig.39). Aria protejată, în general, este percepută ca o
,, povară’’ pentru ocoalele private datorită unor interdicţii sau a responsabilitătilor ce le aduc
aceste arii protejate ( în contradicţie cu interesul economic).
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 50
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Histogram a raspunsurilor la intrebarea ,,Se gasesc ariiprotejate pe raza ocolului?'' stratificata pe judete
Raspunsuri la intrebarea,, Se gasesc arii protejate pe razaocolului?''
Nu
mar
de
ob
serv
atii
Alba
0 1 20
2
4
6
8
10
12
Arad
0 1 2
Arges
0 1 2
Bacau
0 1 2
Bihor
0 1 2
Bistrita-Nasaud
0 1 20
2
4
6
8
10
12
Brasov
0 1 2
Buzau
0 1 2
Caras-Severin
0 1 2
Cluj
0 1 2
Covasna
0 1 20
2
4
6
8
10
12
Dambov ita
0 1 2
Gorj
0 1 2
Harghita
0 1 2
Hunedoara
0 1 2
Maramures
0 1 20
2
4
6
8
10
12
Mures
0 1 2
Salaj
0 1 2
Sibiu
0 1 2
Suceava
0 1 2
Timis
0 1 20
2
4
6
8
10
12
Valcea
0 1 2
Vrancea
0 1 2
Fig.40 Răspunsuri stratificate pe judeţe
Coduri utilizate:
0-nu au raspuns
1-sunt arii protejate, parcuri incadrul ocolului
2-nu sunt arii protejate, parcuri, etc, în cadrul ocolului
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 51
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
În judeţe ca Argeş, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Timiş,
Vâlcea, Vrancea, Gorj, Dâmboviţa, Cluj, Caraş- Severin toate ocoalele private participante la
studiu au o arie protejată (sau parte) pe suprafaţa ocolul(fig.40).
Responsabilitatea administrării ariior naturale protejate revine:
a) Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate reorganizată ca direcţie în cadrul
Ministerului Mediului şi Pădurilor, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin
hotărâre a Guvernuluisau prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
b) Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" pentru Rezervaţia Biosferei
"Delta Dunării";
c) Autorităţilor administraţiei publice locale, pentru ariile natural protejate, declarate prin
hotărâri ale acestora.
Administrarea ariilor naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, în subordinea
Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate;
b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică şi aflate în
subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale
administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii
ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii
neguvernamentale, constituite potrivit legii şi aflate în coordonarea metodologică a Agenţiei
Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
c) persoane fizice şi juridice care au calitatea de custode şi se află în coordonarea
metodologică a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
d) serviciile regionale din structura proprie a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale
Protejate, pentru rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, a
geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare, a ariilor de
protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui
regim special de protecţie şi care nu au fost preluate în custodie;
e) Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" aflată în subordinea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului, pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".
Pe lângă structurile de administrare special constituite se infiinţează consilii consultative
de administrare, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice,
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 52
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu
suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care
sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea
durabilă a zonei.
Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu ştiinţific, cu
rol de autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate.
Inspecţia şi controlul de pe teritoriul ariilor naturale protejate:
Inspecţia şi controlul de pe teritoriul ariilor naturale protejate în conformitate cu
prevederile art. 50 din O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate modificată
prin O.U.G. Nr. 154/2008 se realizează de către personalul cu atribuţii de control din cadrul
structurilor proprii ale:
a) Gărzii Naţionale de Mediu;
b) Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (direcţie în cadrul MMP);
c) autorităţii publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului;
d) structurilor de administrare şi custozilor ariilor naturale protejate;
e) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, structurilor teritoriale ale acesteia şi
gestionarilor
fondurilor de vânătoare, pe domeniul lor de competenţă
f) Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domeniul său de
competenţă,în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu specii de floră şi faună sălbatică;
g) Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru operatiunile vamale;
h) Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", pentru Rezervatia Biosferei "Delta
Dunării";
i) altor autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
Controlul asupra respectării prevederilor ordonanţei mai sus menţionate referitoare la
ariile naturaleprotejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercită şi de
personalul special împuternicit al acestora.
Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să furnizeze informaţiile şi datele
solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor
naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor
prezentei ordonanţe de urgenţă.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 53
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
În vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor
naturale protejate,accesul personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale
autorităţilor prevăzute nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate.
Atribuirea în custodie/administrare a ariilor naturale protejate:
Atribuirea în custodie/administrare a ariilor naturale protejate se face de către Minister în
conformitate cu prevederile O.M. nr. 1533/2008, analiza solicitărilor
efectuându-se de către o comisie de evaluare special constituită prin Ordin al Ministrului.
În urma evaluării dosarele de candidatură, pe baza unei fişe de punctaj se intocmeşte
raportul de evaluare după care se încheie contractul de administrare/convenţia de custodie cu
solicitanţii admişi.
În urma încheierii contractului de administrare/convenţiei de custodie părţile se obligă la
respectarea prevederilor acestora fiind un instrument binevenit care poate şi trebuie să
contribuiela menţinerea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor, respectiv la
îmbunătăţirea acestuia acolo unde este cazul.
4.2.7. Domenii in care ocoalele silvice au nevoie de training
O altă problemă care s-a pus în discuţie este domeniile în care aceste ocoale silvice
consideră că au nevoie de training. Principalul domeniu în care se consideră că este nevoie de
training este cel al tehnicii silvice ( 41%), fiind incluse aici cultura şi refacerea, pepiniere,
înfiinţarea de centre de prelucrare şi valorificare a fructelor de pădure şi a lemnului, studii
climatice ( fig.41).
Managementul apare şi el ca domeniu de training (17%), cuprinzând referiri la
management modern, managementul ariilor protejate, consiliere în probleme de protecţia muncii,
conducerea şi administrarea structurilor private.
Noutaţile legislative interesează şi ele, legislaţia Uniunii Europene în domeniul silvic
fiind cuprinse în domeniul legislativ-juridic, menţionat de 15 % din subiecţi.
Informaţii despre accesarea fondurilor europene sunt menţionate de 8% din persoane, iar
training-ul in domeniul informatic de 7%, cuprinzând referiri la prelucrarea datelor, utilizarea
GIS şi a echipamentelor GPS.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 54
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
17%
41%7%
15%
8%3% 2% 5%2%
Fig.41 Principalele domenii in care ocoalele silvice private au nevoie de training
management tehnica silvica comunicarelegislatie,juridic fonduri europene sistem informationalcertificarea padurilor noutati in silvicultura fiscal
La această întrebare apare o frecvenţă relativ mare a lipsei raspunsurilor (cod 0 ), datorită
şi cunoştinţelor despre termenul ,,training’’, influenţând astfel distribuţia raspunsurilor.
Tehnica silvică se găseşte ca un domeniu de training mai ales în judeţele Bistriţa-Năsăud,
Braşov, Maramureş, Vâlcea. Training in domeniul informatic se menţionează cu o frecvenţă mai
mare în judeţele Arad şi Bihor, iar despre management sunt interesaţi subiecţii din Sibiu,
Harghita, Braşov. Domeniul legislativ nu apare ca opţiune în Argeş, Bacău, Caraş-Severin.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 55
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Histogram a raspunsurilor la intrebarea,, Trei dom enii incare considerati ca aveti nevoie de training?
Raspunsuri la intrebarea ,, Trei dom enii in care consideratica aveti nevoie de training?''
Nu
ma
r d
e o
bs
erv
ati
i
Alba
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
10121416
Arad
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Arges
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bacau
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bihor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bistrita- Nasaud
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
10121416
Brasov
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Buzau
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Caras-Sev erin
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cluj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cov asna
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
10121416
Dambov ita
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Gorj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Harghita
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Hunedoara
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
M aramures
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
10121416
M ures
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Salaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Sibiu
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Suceav a
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Timis
0 1 2 3 4 5 6 7 8 902468
10121416
Valcea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Vrancea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fig.42 Răspunsuri stratificate pe judeţe
Coduri utilizate:
0-nu au raspuns1-management
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 56
2- tehnica silvica3-comunicare4-legislatie, juridic5-fonduri europene
6-sistem informational7-certificarea padurilor8-noutati in silvicultura
9-domeniul fiscal
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
4.2.8 Alte probleme discutate
Pe lângă aceste întrebări referitoare la problemele ocoalelor private, s-au mai luat în
discuţie şi probleme referitoare la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere.
4.8.2.1.Domenii in care facultatea poate sprijinii ocoalele silvice private
10% 7%
12%
4%
13%
1%3%4%
10%
14%
1%
12%1%
7%
1% 1%
Fig. 43 Domenii in care facultatea poate sprijini oco-lalele silvice private
cercetare practicacursuri postuniversitare,de perfectionare protectia paduriinoutati in domeniu impaduririsistem informational dezvoltarea constiintei forestieresilvicultura schimbarea normelor tehnice, a legislatieiamenajarea padurii calitatea absolventilor, a invatamantuluicertificarea padurilor fonduri europenevanatoare drumuri forestiere
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 57
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Subiecţii au fost întrebaţi despre modul în care facultatea poate sprijini activitatea
ocoalelor silvice private (fig.43) şi care sunt principalele calităţi ale unui absolvent de
silvicultură în opinia şefilor de ocol ale acestor structuri.
Cele mai frecvente răspunsuri sunt referitoare la schimbarea legislaţiei şi a normelor
tehnice (14%). La această categorie se face referire la participarea la elaborarea normelor
tehnice, promovarea proiectelor legislative, realizarea unui ,,Ghid de bune practici’’ adaptat
vremurilor prezente. Reprezentanţii ocoalelor private consideră importante noutăţile în domeniu
( în proporţie de 13%) foarte importante, fiind interesaţi de tendinţele actuale ale silviculturii,
reviste de specialitate, noutăţi ştiinţifice, etc.
Cursurile de perfecţionare sunt considerate şi ele un domeniu în care facultatea poate
acorda sprijin (12%), organizarea de cursuri postuniversitare fiind considerată utile. Studiile
asupra fondului forestier privat, proiectare, studiile climatice şi pedologice locale sunt incluse la
categoria cercetare (10%).
Silvicultura este un alt domeniu pe care facultatea îl poate sprijini, 10% considerând
important îndrumarea în aplicarea tratamentelor, rarituri, curăţiri forte, modificarea concepţiei
de conducere a arboratelor în contextual vremurilor actuale. Sprijinul acesta se poate realiza prin
practică în pădurile administrate de ocoalele silvice private, considerate de 7% din subiecţi foarte
necesare şi utile. Sistemul informational este şi aici amintit, metodele de cartografiere moderne,
amenajarea pădurilor micilor proprietari, realizarea unui sistem informaţional fiind incluse la
această categorie.
3.8.2.2. Principalele calitaţi ale unui absolvent de silvicultură
O altă întrebare de interes pentru facultate a fost cea în care s-au cerut numirea a trei
calităţi ale absolventului de silvicultură. Astfel , primele trei calităţi pe care ar trebui să le aibă un
absolvent de silvicultură sunt (fig. 44): pregătirea profesională (minimă în general), cunoştinte
norme tehnice, juridice de bază (23 % din subiecţi au optat pentru această calitate), urmată apoi
de seriozitate (14%) şi pasiune pentru meserie şi pădure (11%). Disponibilitatea la efort (9%),
pregătirea practică (8%), comunicarea 7% pregătirea teoretică (7%), iniţiativa (7%) şi
corectitudinea (6%) sunt alte calităţi pe care ar trebui să le aibă absolventul de silvicultură.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 58
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
23%
0%
11%
14%9%7%3%
8%
3%
4%7%
4%6%
Fig.44 Principalele calitati ale unui absolvent de sil-vicultura
pregatire profesionala,cunostinte legislatie experienta
pasiune seriozitate
disponibilitate la efort comunicare
pregatire teoretica pregatire practica
adaptabilitate responsabilitate
initiativa capacitate de autoperfectionare
corectitudine
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 59
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Cap. V Concluzii
Pentru realizarea acestui proiect a fost necesară parcurgerea a peste 12000 km ajungând
la toate sediile ocoalelor private din ţară (128 sedii).A fost necesară această etapă datorită
faptului că pentru realizarea unei hărţi GIS actual e nevoie de hărţi actuale cu suprafeţele
administrate de ocoalele silvice private. S-au completat 88 de chestionare de către şefii de ocol,
reprezentând 70 % din total, motivul pentru care nu s-au completat celelalte a fost lipsa timpului
sau refuzul şefilor de ocolale.
În concluzie, se pot remarca următoarele idei:
1. Lipsa unui sistem informaţional geografic (cartografie digitală-GIS) la nivelul
fiecărui ocol face imposibilă evidenţa cartografică la zi a suprafeţelor, modificările se fac pe
vechile hărţi amenajistice, situaţia devenind neclară mai ales în cadrul ocoalelor ce au în
administrare suprafeţe ale mai multor proprietari ( sau ocoale ce prestează servicii silvice).
2. În foarte multe cazuri, datorită necunoaşterii importanţei utilizării
tehnologiei GIS, contractele între firmele de amenajare şi proprietar, menţionează doar predarea
hărţilor în format clasic, nu şi în expresie GIS, acestea din urmă rămânând firmelor de
amenajare. În procesul de digitizare s-a remarcat şi hărţi amenajistice incomplete, cu lipsa unor
detalii topografice şi denumiri schimbate ale acestora, făcând dificilă astfel identificarea şi
delimitarea pe planurile 1:25000.
3. Ocoalele silvice private sunt structuri independente, existând cazuri în care
managementul bun practicat duce la performanţe financiare remarcabile ( ex. jud. Braşov,
Bistriţa- Năsăud), aceste performanţe datorându-se capacităţii de valorificare a resurselor
pădurii.
4. Dispersarea suprafeţelor mici şi numeroase de pădure pe raze mari faţă de
ocol duce la probleme în administrarea adecvată a pădurilor, acest lucru fiind neglijat de
proprietar în alegerea unui ocol care să îi administreze pădurea.
5. Presiunile proprietarilor sunt evidente, manifestate prin dorinţa de
realizare a profitului în defavoarea dezvoltării durabile a pădurii şi menţinerea calitaţii padurii,
fiind necesare măsuri de armonizarea a relaţiei proprietar-pădure, de conştientizare a opiniei
publice despre importanţa şi rolul pădurii.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 60
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
6. Procesul de modernizare a instituţiilor statului se regăseşte în problemele
frecvente legate de legislaţie, obţinerea de avize şi autorizaţii, iar lipsa unei structuri superioare
a ocoalelor private care să reprezinte interesele acestora accentuează aceste probleme.
7. Lipsa valorificării produselor accesorii ale pădurii are impact economic
asupra balanţei contabile ale ocolului, în special in cazul în care există suprafeţe mari de pădure
încadrate in grupa funcţională I sau cu suprafeţe incluse în arii protejate, fiind restricţionată la
valorificare principala resursă- lemnul. Potenţialul acestei resurse este de luat în calcul, putând
să reprezinte sursă de venit consistent pentru proprietar, în condiţiile dezvoltării accentuate a
tendinţei produselor ecologice pe pieţele de desfacere (interne şi mai ales externe).
8. Certificarea este un domeniu cunoscut, dar numai în rândul silvicilor,
implementarea acestei concepţii lovindu-se de refuzul proprietarilor sau lipsa fondurilor pentru
intrarea într-o schemă de certificare. Informarea proprietarului cu privire la acest domeniu
reprezintă o condiţie în dezvoltarea acestuia, certificarea arătând managementul durabil al
pădurii, devenit un veritabil instrument de piaţă.
9. Lipsa forţei de muncă reprezintă o problemă majoră în lucrările de
împadurit, legislaţia în vigoare, motivarea financiară a muncitorilor sau comoditatea unor
silvici, face ca majoritatea lucrărilor să se facă cu firme de împăduriri, interesul pentru calitatea
lucrărilor scăzând odată cu transferul unor responsabilităţi firmelor de împăduriri. Astfel
implicarea comunităţii locale scade, aceasta nu mai ia parte la întemeierea unei păduri, fiind
atrasă doar de actul de exploatare, profitabil şi mult mai motivant financiar.
10. Frecvent este semnalată problema normelor tehnice, considerate rigide şi
neadaptate la realităţile din teren.
11. Cele mai frecvente probleme apar în cazul ocoalelor care prestează servicii
silvice, mai ales în domeniul împăduririlor unde după exploatare proprietarul refuză să mai
revină şi să susţină financiar lucrările de împăduriri.
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 61
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Bibliografie
1. Abrudan, I., 2006: Împăduriri. Editura Universităţii Transilvania, Braşov
2. Florescu, I, Nicolescu, N., 1998: Silvicultură, volumul II – Silvotehnică. Editura
Universităţii Transilvania, Braşov
3. Leahu, I., 2001: Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
4. Legea 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997
5. Legea 18/1991 Legea fondului funciar, publicată în Monitorul Oficial nr. 37 din
20/02/1991,
6. Legea nr. 46 din 2008 – Codul Silvic
7. Legea 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente.
8. I.C.A.S-Extras din îndrumarul pentru amenajarea padurilor, vol I+II,ediţia 1984;
Bucureşti 2005
9. Tamaş, Ş.,Tereşneu, C.,2010:Concepte şi tehnici ale sistemelor de informaţii
geografice,ed.Lux Libris;
10. Russu, A.,:Topografie cu elemente de geodezie şi fotogrametrie,ed. Agrosilvică
11. Chiţea, G.,Kiss,A., Vorovencii, I.,2003:Fotogrametrie şi teledetecţie,Braşov;
12. Legea 46/2008-Codul Silvic
13. Codul muncii 2011
14. Ord.198/2009
15. Ungur, A.,2008: Pădurile României.Trecut,present şi viitor., Ed. Devadata
16. Raportul activităţii RNP an 2010– pagina web oficială – www.rosilva.ro
17. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – pagina web oficială –www.maap.ro
18. Asociaţia Administratorilor de Păduri – pagina web oficială –www.ocoaleprivate.ro
19. www.certificareforestiera.ro
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 62
LUCRARE DE DISERTAŢIE.STUDIU ASPURA OCOALELOR SILVICE PRIVATE
Anexa Nr.1: Lista ocoalelor comune în anul 2006 si 2010
Anexa Nr.2: Chestionar
Anexa Nr.3 Baza de date după operaţia de codificare
Anexa Nr.4: Contract de administrare
2011 Ing. Hălălişan Aureliu-Florin 63
Recommended