Economia Basarabiei aristeTeritoriile Basarabiei ariste au fost destul de prospere economic n cadrul Principatului Moldovei. Pmnturile Basarabiei erau dens populate de moldoveni i roditoare. Pentru a ntelege mai bine importana teritoriilor Basarabiei ariste n cadrul Moldovei pn la anexare v propunem urmtoarea tabel:

Imperiul Rus instituie n perioada 1812-1830 barier comercial pe Prut, blocnd astfel piaa de desfacere tradiional pentru locuitorii Basarabiei ariste (fostei Moldove). Din 1825 sunt anulate provizoriu unele taxe vamale pentru exportul spre Rusia, iar din 1826-1830 aceste taxe se elimin complet i pentru toate produsele. n urma acestor msuri restrictive toate exporturile tradiionale ale Basarabiei spre Austria i Polonia sunt redirecionate n exclusivitate ctre Imperiul Rus. Chiinul i Ismailul capt privilegii comerciale speciale.n timpul ntregii perioade ariste, Basarabia practic nu i-a dezvoltat economia fapt confirmat de statistici. Chiar i peste 100 ani de ocupaie populaia rural continua s fie de peste 90%. Populaia crturar era mai mic de 10% la finele perioadei ariste (1907). Populaia implicat n industrie era mai mic de 1% i nu a depit 2000 - 4000 oameni.Infrastructura era mult sub media European, Basarabia dispunnd la finele perioadei ariste doar de 1000 km de cale fierat i doar 413 km de osele. Traseele de cale ferat construite n Basarabia arist au fost urmtoarele:O anumit dezvoltare au avut doar unele ramuri din agricultur i anume: pomicultura, legumicultura, creterea tutunului, vinicultura i vinificaia toate n baza exportului spre Rusia. Un factor pozitiv a fost i implementarea reformei fiscale care a nlturat inegalitile de impozitare, situaie rmas n motenire de pe vreamea domnilor fanarioi ai Principatului Moldovei. Putem constata c n urma a peste 100 ani de ocupaie ruseasc, progresul economic n Basarabia arist a fost unul minim n comparaie cu vecinii din vest.