$ffHtffi$tt
u8ilr0ffir
POMffiUL!Edilia a V-a
Traducere de
Fronw MorNen
NEMIRA
EUPNIilS
Plutonul gl nu cru1l pe nimeniUltima orl.............Pe muntele Golgota.....Incartiruirea.................tn stilul lui Hemingw ay ..............O mitralieri pierdutlDescoperirea unui depozit american....Generalul von Choltit z il viziteazl pe Himmler .................
Ar putea fi salvat Parisul?......Camera de garde de la Hotel Meurice.Evadarea din inchisoarea de la Fresnes.......
tn Montmartre cu Haintr Rogie .................Plimbare nocturni prin Paris.. ....... 213
Gestapoul capiuieezd,. .................... 229
O noapte la Paris..:.... .. 246
Refuz de a indeplini ordinul.. ......... 260
5
26
4L
55
87
105
t29153
167
173
188
201
P1[I0ilU1 gl tI GRUIT p] llllilttlt
- Md tntreb, spuse Micupul, punilndu-gi mina la achi si
ai.tindu-se tn zare, dacd popi s,i ajungi tn Anglia tnotl- Probabil cd da, rdspanse Legionarul, ca o ttoce plictisitd.
- Dac-aifi. peSte, addugd Bdtinul.- $i. ai avea cu ti.ne hrand cita ipi uebuie...
- Alcum, pi-ar lua o groazd de timp,
- Hm!Micusul iSi api.nti din nou priairea cdtre orizont, tncrun-
tindu-se Si scdrpininda-se tn oirful capului.
- Dar afdcut-o careoa? spuse el tn*-an tdrziu.
- Si.gur, dar na de'aici..
- Unde-ai ajunge dac-ai. pomi. de-aici? insistd Micupul, care
nu ar fi. fost el dacd nu s-ar fi ,tinut ca-nc,ipd;inare de o illee, ci.nd
ti cdpuna pe ea.
Legionarul ridicd din umeri.
- Al naibii sd fi.u dacd stiu... Poate la Doosr.
- Atunci, cam cil dc depara zici cd arfi.? tncercd iar Mi.cupal.
- Mm... trei.zeci de kilometri. Optzeci de bilorneti. Un d.rum
al dracului, de greu, tn orice caz,
- De ce nu l-arn tncerca?
Bdtrinul zirnbi:
- Pm*a cd te-ai tneca inainte s,i ajungi la jumdtate.
- Faci Pari.u?
- De ce nu? Sunt sigur de ceea ce i,ti spun!
lichidali parisul!
, - Desigur, murrnurd Barcelona, existd tntotdeaana Si, un ah
Punct de vedqe. Dacd te-ai rdtdci, ceea ce ar fi. foarte probabil,
fi.i.ndcd fi.ecare pdrticicd din mare aratd exact la fel ca oricare
altA pArtici.cA din mare, nu ai. cum sd stii unde-ai ajunge pindla unnd. S-ar putea sd fi.i destul de norocos sd te tezeSti pe coasta
Irlandei, dar, dacd ai trece Pe lingd ea, ar trebui sd o pii dfa tot
tnainte, pdnd tn Gromlanda.
- AS fi tn stare sd risc, spuse Micupul. AS pr{ua sd tnot de
acarn incolo d.e-a lungul si. dc-a ktul oceanulai, pentu tot restul
oicyii, decAt sA rnai.lupt tn rdzboi.ul ,isu mizerabil.
Oridt ar pdrea dc ab*.rd, am inceput efectio sd ne antrentun
pentru asta. inftecare zi bnotam cu pulin nai departe dcdt tn ziua
precedenu,fac,indmreu eforturipinl cind simleam cd am ajuns
la capdtul puterilor, regukfi.ind ca acek mai. skb ,il pind pasul" cu
cel mai putrnic, tn ce n d WoEte, ea arn renunlat k ideea dc a
ajunge inot pind in Gromknda tn zi,ua in care eram gaw sd md
tnec di.n cauza unui circel. Dacd n-*fifott Gregor,pentru mine
rdzbiul s-arfi. terrninat Dar weo doi. din grup Si-a.u continuat tnaio wtrne programul dc antrmarnent. Arn^Andai s-au innrs k miaulnoppi,i, dupd ubina lor accursie pe apd, compla quizapi., dar dcck-
ri.nd plini. de mtuziasm cd au odzut h orimnt ydrrnul Anglici.
- incd oreo doud sdptdmdni, tSi. dddu cu pdrerea Micupul, Si.
cred cd vom reusi.
N-au aaut tnsd aceastd. pansd. Din anuntite moti.oe necanos-
cute noad, pdzd s-a dubkt dc-a lungul intregii coaste si, inainte ca
Mirutul si echi.pa lai de candidapi la traoerwrea inot a Canalului
Mineci,i. sd fi. gdsit mijloacele dc a *ece neobseruapi, istoria a pus
capdt ambipii.lor lor prin dnbarcarea din Normandia. Rdzboial
intruenise din noa.
Minele de aruncltor alungtr din tine orice sentiment.Cazcmatain care ne aflam fusese loviti deja tn plin qi sttrtea inclinatl asemenea
unui be1iv, cu un umdr adAnc infipt in nisip 9i cu celalalt aritindspre cer. Acoperigul se lesase in jos de la mijloc.
Plrerea mea este ci minele sunt 9i mai diabolice decit bom-bele. i1i toacl nervii cu gi mai multl cruzime. Zgomotulpe care
SVEN HASSEL
il fac este infernal gi au obiceiul str cadl unde sunt mai pulin a9-
teptate. Cind este vorba de o bombe, ai mdcar gansa de a-i calcula
punctul probabil de impact.tnci o explozie. Cuematagi-a primit a doua lovituri in plin.
De data aceesta, acoperigul s-a pribugit definitiv. O ploaie de grAne
gi nisip clz:u cu zgomot pe lAnge urechile noastre, buclqi de beton
se flcure lIndari de jur imprejur gi toate luminile se stinserl brusc.
Aceia dintre noi care au putut, au iegit afarl. Maiorul Hinka fuproiectat violent, cu capul inainte, si aterizdcu un zgomot surd pe
un morman de derAmaturi. Se ridici de acolo incet, cu multE grije.
Avea sAnge pe fagd, uniforma ii era zArenTuitl, iar ciotul braluluidrept ti i.q.r, i" mod grotesc, printr-o rupturr a mAnecii. tgi pier-
duse bralul cu doi ani in urml Ciotul nu apucase inci sI se vindece
cum trebuie.O hoarda de gobolani chilnind se revlrsl printre ruinele caze-
matei derAmate. LInul, intrAnd in panicl, se repezi la maior, i se
agdgddepiept, ciscAndu-gi puternic botul hidos, dAnd la iveah unqir de dinli asculili 9i galbeni. Micupl azvdrli cu dosul palmei
animalul, care zbtrd,prin aer, qi, in clipa in care atinse plmAntul,fu apucat de camarazii din pluton 9i sfAgiat tn bucllele.
Din larg, artileria marinei trdgea asupra noastrl flre oprire,demolAnd incetul cu incetul zidurile de beton in care ne puseserim
speranpele de a ne proteja. Trupele de infanterie recent debarcate
irrairrtarr, iar noi le respingeam cum ne pricepeam mai bine, arun-
cind grenade. Micupl leglna neglijent in mAnI o grenadtr, in vreme
ce ajuta la scoaterea unui supravieluitor de sub derAmeturile caze'
matei. fl priveam inmlrmurit: cuiul de siguranli al grenadei era pe
jumltate scos, iar el nu dedea niciun semn cdar fiobservat. Micuplinsi qtia ce face cAnd era vorba de grenade. El gi cu mine eram, ca
sr zic aga, campionii in domeniu. Miculul le arunca la o distanqd
de 118 metri, eu la 110. PinI la aceadatd.,nimeni nu fusese in stare
sI ne depigeascl performanPle.tntre timp, distraclia continua. Dura deja de cAteva ceasuri
bune gi incepuse si ne plictiseascl. Era ca gi cum ne-am fi aflat ininteriorul unei tobe uriage, in care ar fi betut un milion de
lichidaqi parisul! 7
nebuni. Dupd un timp, simlurile f se toceau gi percepeai totul ca
pe un simplu zgomotde fond.,Porta propuse un joc de cd4i, dar cine se Putea concentra asu-
pra lui? Nervii ne erau incordali la maximum, iar urechile ne
pocneau la cea mu mici schimbare in calitatea zgomotului pro-vocat de infernul ce ftrcea ravagii de jur impreiurul nostru.Binuiam instr cr aceasta nu era decAt o joacl de copii, in comPa-
ralie cu ceea ce, cu siguranli, avea si ltmeza Mai curAnd sau mai
tdrzht, vor lansa un atac pe scari largl; un adevlrat mlcel. Deie
Domnul si nu foloseasci arunctrtoare de flicari. Dacd ar face-o,
am fi pierduji. $tiam cI ei nici nu cru[au gi nici nu a;tePtau crurare.
Avuseseri griji se ne informeze ci singura noastri posibilitate de
a sclpa era sI ne predlm, cici intenpionau si lupte pAne cind ar figters de pe f.alapnmAntului 9i pe ultimul dintre noi. Propagandi,
fireqte. Lansam gi noi astfel de prostii. CAnd ar fi sosit momentul,fie ci s-ar fi folosit aruncitoarele de flacnri, fie ci nu, noi trebuiastr luptlm pAne la ultimul, cu spatele lazid,fdrxd, cavreun gand de
a ne preda si ne treacr prin minlile noastre bine instruite.BitrAnul stitea in picioare, singur gi pirtrsit, tntr-un col1, legl-
nAndu-se ugor dintr-o parte in alta, privindu-gi cu o expresie in-ghelatd casca de olel pe care o linea cu ambele miini. Nu $ia ci-lprivesc, 9i pe obrajii lui am vizut doutr giroaie curate de lacrimirostogolindu-se prin stratul de fum gi murdtrie. Iattr, mi-am zis,
un om care nu va mai putea indura prea mult dezgusttrtoarele
imagini gi zgomote gi mirosuri ale rlzboiului.Bombardamentul continua. Absolut pe nea$teptate, flrl niciun
semn prevenitor, tavanul noului nostru adapost se prtrbugi. Pentru
o clipl, dominarl panica qi confuzia. Ca un telegraf betAnd innegtire, tn minte mi se intipiri gAndul; deci asta simli cAnd egti
ingropat de viu... deci asta simli cAnd e$ti ingropat de viu... deci
asta... $i apoi, deodati, m-am trezit in picioare, lAngd Micupl,amAndoi chinuindu-ne si sprijinim o traversl grea, pentru a Pre-veni o noutr alunecare de pimAnt. Micupl nu spunea nimic: stitea
doar acolo, transpirind gi strAngAnd din din1i. Aveam senz'^\ia ca
fiecare oscior din trup mi se fringea sub apdsare. Aproape ci-midoream ca Miculul sI renunle la aceastIluptn inegali pentru ca,
SVEN HASSEL
pe urmi, qi eu, ftrre sI md fac de rAs, sI dau &umul pi4ii mele depovartr gi str mi scufund in pace pentru a-mi da sfArgitul sub deri-mtrturi. Dar Miculul rtrmase cu inciplllnare pe poziirie qi, inainteca eu str mI fac de rugine, aplru Gregor cu un ciocan qi nigteproptele. Nu eram ingropali de vii, dar fuseserlm pe aproape.
Un caplt al adipostului era, evident, expus incd pericolului,aga ci ne ingrtrmideam in ticere qi treceam, ferd un cuvAnl, de launul la altul figIri aprinse gi o sticla de calvados. Singurul zgomor,in a{.ara urletului beteliei ce se desflgura afard,, erau gemetele rI-nililor, care te umpleau de mile. Un bfietan de gaptesprezece-opt-sprezece ani urla din toate puterile, in agonie, zdclndintr-un collcu ambele picioare zdrobite pAni la mIduvtr de greutatea unuitun. L-au scos in graba gi l-au tmbibat cu morfini, dar eu n-aq fipariat pe gansele lui. Oricum, sigur era c5. n-ar mai fi putut vreo-dati si umble.
Porta se tAra printre picioarele oamenilor, clutAndu-gi pache-
tul de cx4i pe care-l imprlgtiase explozia. Legionarul desftrEuricalm un mic postav verde gi incepu si joace zaruricu mAna stAngd
contra mAinii &epte. Noi, ceilalli, stAteam in picioare sau aSeza[i,
inghesuili unul intr-altul, intr-o atmosferl incordati ca un arc.AtinseserIm acea limittr a spaimei gi tensiunii care te aduc in pra-gul nebuniei, cAnd orice remarci tntAmpltrtoare sau incident ne-insemnat ti poate duce pe oameni dincolo de limita ralionaluluiqi ii poate transforma in animale silbatice care str se sfAqie gi si se
arunce tn lupti unul impotriva celuilalt. A fost o u$urare cAnd a
apdrut o a doua hoardi de Eobolani: ne-a dat un pretext legitimpentru a acliona violent gi, probabil, a prevenit un mic dezastru.
Orele ffeceau; incet, greoi, una dupi alta, intr-o procesiune or-donati, tArAndu-se inainte, spre o noad,zi sau o noul noapte. Numai eram siguri ce ord era sau de cAte weme ne aflam acolo. Stdteamgi agteptam, pur gi simplu. Nu puteam face nimic altceva. Uniidintre noi fumau, al1ii stateau de vorbe, allii dormeau. Majoritateagedeau gi priveau. Legionarul tgi strAnsese de mult postavul verde,iar Micugul iEi scosese mrirculagi ne clnta, iarlqi 9i iardgi, aceleaqi
melodii. CAliva dintre noi il ocirau, dar majoritatea sufeream inttrcere. Daci nu alrceva, axmatate invila mtrcar si ai ribdare.
lichidali parisul!
Afartr nu puteai sfii dai seama dacd era zi sau noapte. IJn norgros de fum atArna ca un giulgiu intre cer 9i ptunAnt. Nu ptrrea po-
sibil ca cineva - sau chiar ceva - sl fi supravieguit crAncenului atac.
La un moment dat, Porta a scos cele patruzeci gi noui de cd4i
de joc pe care reugise str le salveze gi a inceput si le imparti celor
care stiteau tn apropierea lui, dar chiar gi entuziasmul lui se topiinf4atotalei noastre letargii. In primul rdnd, era aproape impo-
sibil si vezi cdqile flre se aprinzi mereu chibrituri, iar pe de altlparte cui naiba ii mai plsa dacl pierde sau cAqtigll
- Nici mlcar si trigezi nu-1i mai vine, fir-ar si fie, mormliPorra, adunAnd pachetul gi amestecAnd ce4ile cu un aer supirat.
Nimeni nu se deranjd, mdcar si nege. Continuam si ne tnde-
plinim istovitoarea sarcinl de a agtepta
- Agi putea sI mAncali, dracului, in loc si stad pe nenorocitele
voastre de funduri gi sI nu faceli nimic.Porta trecu cu privirea roattr peste noi, in intuneric. Nimeni
nu mi$ci nici micar un mugchi. DAnd din umeri cu indiferenll,el tgi scoase ralia de supraviepire Ei incepu si o haleascd. Priveam
cu ochii goi. Nici mdcar maiorul Hinka nu comenti, deqi deschi-
derea raliei de supravieluire, ca si nu mai vorbim de consumarea
ei, era interzisd in mod expres pdnd,la, sau frre, ordinul unuicomandant. Porta continul si mestece cu sArg, folosindu-gi vArful
baionetei drept furculitra. CAnd igi termini ragia,bdu din apa ce
se folosea pentru rdcirea mitralierelor. Nimeni nu protesti.Nimlnui nu-i pIsa. Cine ar fi vrut sI rlceascl mitralierele cAnd,
in orice clipd, era in pericol sa fie ficut farAme de cdtre inamic?
Pofia,aparent imperturbabil, iqi incheie masa scobindu-9i uniculdinte rdmas cu o bucattr de cArpi unsuroasi, folositl la curllireapugtilor. Se agezi apoi pe spate, cu mAinile sub cap gi cu un zAm-
bet de mullumire pe buze, ca unul care ar fi terminat o masd cu
trei feluri de mAncare qi o sticld de vin.in sfArgit, bombardamentul dedu semne ci s-ar potoli. Ne ri
dicartrm cu grije, luarim puqtile in mAni, impinserlm plecile pro-
redoare din dreptul ambrazurilor gi instalarim mitralierele inpozilie. Ar fi fost un adevlrat miracol atunci dacd, in iadul lumiide afard, ar mai fi rimas cineva in viapi. Peisajul devenise de
10 SVEN HASSEL
nerecunoscut de cAnd tl vdzusem ultima oari. De jur imprejur,pe o distanli de hilometri,zdceauimprlgtiate dirAmituri. Tiruqiide olel qi barajele de sirmi ghimpatl, supravegheate cu atat drag de
Rommel, dispiruseri cu desivArgire. Maiorul Hinka flcu incer-clri disperate, dar lipsite de succes, de a contact abazala telefonulde companie. Nu mai exista telefon. Nu mai exista bazl. Toatepozijiile pe care le delinusem fuseserl pesemne rase de pe f.aqa
plmAntului de bombardament.Iar acum, inamicul se revlrsa din ambarcaliunile de desant qi
miguna cu miile pe plaje. Val dupnval de figuri imbricate in kaki,cdrora nici nu le trecea prin minte cl ar putea sd mai intAmpinevreo opozilie. La urma-urmei, cine ar fi putut supravielui atacu-
lui silbatic, pentru a putea opune vreo rezistenld)
$i apoi, deodatd, aruncdtoarele de t20 mm incepurl sI arunceo cascade neintreruptl de proiectile in mijlocul hoardelor kaki.Pentru o clipi, infanteria ezitd,, dddu inapoi, evident $ocati de
aceastl primire nea$teptatd. Comandanlii lor nu le oferirl niciunrigaz. DIdeau ordine cu glas ridicat, incolo gi incoace, gi igi gre-
beau oamenii prin migcdri neribditoare de brale qi smucituri dincap. Mitralierele secerau lanluri intregi de trlgltori, aruncltorulde flecari al lui Porta igi trimitea limbile lui dricegti printre aceq-
tia, inhalAnd ici pe unul, dincolo pe altul. Ne ridicarlm din gaura
de iad pentru a-i privi cum mor. Era acum rAndul nostru se learltim ce inseamni o distrugere in masi. Siluetele in kaki cideauuna peste alta, cilcau peste camaraziilor cnzuli, se impiedicau gi
se incurcau in picioare, dar continuau sd vini. Am vlzut un soldatimpiedicAndu-se de un morman de darlmaturi, strepuns in ctrdere
de sArma ghimpatl ascunsi. Jipetele lui erau ingrozitoare chiarqi pentru urechile mele surescitate. A fost o binefacere cAnd, prinsin focul mitralierelor, a fost aproape tliat in doud. Cel pulin au
incetat lipetele.Maiorul Hinka se ridictr brusc in picioare gi se nipusti a[ard,
strigAndu-ne si-l urmtrm. Pornirlm pe urmele lui, cu Micupl gi
Legionarul in frunte. Cu o rnAna lineam armacare atdrnala spate,
prinsi de cureaua agdlatd in jurul gAtului. Cu mAna liberd smul-geam grenade de la centurl gi le aruncam in puzderia de inamici.
lichidali parisul! 1l