FIeidi
Repovestire de Lisa Churchdupd un roman de Johanna Spyri
Ilustrafii de
Jamel Akib
Traducere din englezd de
$tefania Ndstase gi Mihaela Popescu
CURTE^ GVECHE
CUPRINS
CAPITOLUL 1
Tot mai sus, pe munte
CAPITOLUL 2
intAlnirea cu bunicul
CAPITOLUL 3
Acasd cu bunicul
CAPITOLUL 4
Cu caprele 29
CAPITOLUL 5
Yizitala bunica
CAPITOLUL 5
Doi oaspefi'
CAPITOLUL 7
Noua familie
CAPITOLUL 8
O plimbare prin orag 60
CAPITOLUL 9
Bani qi pisoi
CAPITOLUL 10
Cealdtd bunicd
CAPITOLUL 11
Fantoma din casd
CAPITOLUL 12
in drum spre casd 101
CAPITOLUL 13
Acasd 109
CAPITOLUL 14
Bat clopotele duminica 114
CAPITOLUL 15
Sosesc, fur sffugit, musafirii!
CAPITOLUL 16
in casd noud 126
121
CAPITOLUL 17
Vegti de la prieteni de departe 132
CAPITOLUL 18
Viala cu bunicul L37
CAPITOLUL 19
La revedere, nu adio LM
Tu ce pdrere ai?
lntreberi pentru discutii 153
Notd cdtre pnrinli gi educatoride Arthur Pober, doctorlneducafie 156
CAPITOI,UL 1
Tot mai sus, pe munte
>
- Ffeidi, line pasul!
Cuvintele parcd i-au strdpuns urechilefetilei de cinci ani, peste mdsurd de furfofo-
litd. Ea a dat din cap cdtre mdtuga ei gi aiu{it pasul. Era o zi caldd, de iunie gi cele treirochii pe care le purta - una peste alta - gi
galul gros de lAnd ii ingreunau mersul.
- Ai obosit? a intrebat mdtuqa Dete.
- Nu, a rdspuns fetifa. Mi-e cald.
- CurAnd ajungem sus. Dar mai ai ceva
de mers. Trebuie sd mergi mai repede gi sd
faci pagi mari gi vom ajunge cam furtr-o ord,
a spus femeia cu veselie ftr glas.
Hrmr
Aveau serrzatia cd trecuserd ore bune de
la plecarea din Dorfli, dar, de fapt,pornise-rd la drum de numai un ceas gi abia ajunse-
serd intr-un sdtuc, aflat la poalele muntelui.Oamenii se opreau aici de obicei pentru a se
odihni gi a-gi vizlta prietenii, in drumul lorcdtre vArf. Dar, ln ziua aceea, tdndra femeie
gi copila nu se opriserd pentru odihnd, cdld-
toria pe care o fdceau fiind prea importantdpentru a fi intreruptd de vizitarea unor pri-eteni.
- Dacd urci mai sus pe munte, te voiinsoli gi eu, Dete! le-a strigat o femeie.
Dete i-a fdcut semn cu mAna, dAnd dincap gi incetinind pasul, astfel incAt femeia
mai in vArstd s-o ajungd din urmd.
- Presupun cd aceasta este fetila ldsatd
in urmd de sora ta, nu? a intrebat-o femeia,
vdzAnd-o pe Heidi.
- Da, rdspunse Dete. O duc sd locuiascd
impreund cu bunicul ei.
Tor ver sus, pE MUNTE
- Ai de gAnd sd lagi copila cu el? Nu eqti
in toate minfile! Cum poqi face aga ceva?
Oricum, bdtrdnul nu va dori sd aibd grijd deea. O sd vd dea pe amAndoud afard imediatce ajungefi!
- Nu poate face asta, a spus Dete. Este
bunicul ei. Am avut grijd de ea de cAnd i-amurit mama, pe cAnd sdraca feti{d avea unan. Dar acum mi s-a oferit o gansd nemai-pomenitd. Am gdsit, in sfArgit, un loc pldcutunde sd trdiesc gi sd muncesc. Sj a venittimpul ca bunicul ei sd-gi facd datoria.
- Aga cd ai de gAnd sd lagi pur pi simplufetifa cu bdtrAnul gi sd pleci? a intrebatfemeia surprinsd. imi vine tare greu sd cred
cd vei face aga ceva.
- Ce vrei sd spui? a intrebat Dete. Mi-amfdcut datoria fald de Heidi! Ce crezi cd artrebui sd fac cu ea? N-o pot lua cu mine!
BdtrAna nu rdspunse. Ajunserd la casa pe
care aceasta o vizTta, iar Dete igi aminti deea. O femeie mai tAndrd locuia acolo, aldfuri
Hupr
de mama sa qi de fiul ei, Peter. Mai toatd
lumea il cunogtea pe bdiatul de 11 ani, care
cobora in fiecare dimineald in vale dupdcapre. Le mAna apoi sus pe munte gi avea
grijd de ele pAnd seara, cAnd venea vremea
sd se intoarcd acasd.
- Mult noroc! a strigat bdtrdna, intrdndin casd s-o vadd pe bunic5.
Dete i-a fdcut cu mAna, privind-o cumintrd in cdbdnufa aceea maronie. Nu voia sd
recunoascd faptul cd prietena sa ar fi pututavea dreptate. S-a oprit cAteva clipe sd-gi
aranjeze pdldria gi apoi i-a aruncat o privirelui Heidi. Trebuia sd-si vadd de drum.
CAPITOLUL 5
Yizita la bunica
Fleidi igi petrecea toate zilele cu Peter.
Mergeau sus pe pajigti, printre st6nci gi flori.
in cele din urmd, vremea s-a rdcit gi buni-
cul i-a spus lui Heidi cH trebuie sd rdmdnd
acasd. Peter era la fel de trist ca fetifa. Nu
numai cd ii pdrea rdu dupd mdncarea pe
care o primea in plus laprdnz, dar gi caPre-
le ii fdceau mai mari probleme cAnd era
singur. Animalele pdreau sd se poarte mai
frumos cAnd Heidi le mAna cu bldndele.
CAnd s-a fdcut foarte frig, nici Peter nu a
mai iegit cu caprele. Era vremea sd meargd
la qcoald. Heidi il intreba cu mare drag pe
Hru
bdiat despre gcoale, dar Peter nu prea avea
chef sd vorbeascd despre asta. ii plScea mai
mult sd meargd cu caprele decAt sd stea la
gcoald. intr-o seard, in loc sd rdspundd la
intrebdrile lui Heidi, Peter i-a transmis un
mesaj:
- Bunica te agteaptd pe la ea, a spus
bdiatul.
Era ceva nou pentru Heidi, sd se ducd in
v izitd,la cineva. in urmdtoarele zlle l- abdtut
atAt de mult la cap pe bunic, incAt acesta s-a
invoit gi i-a fdcut pe plac.
Bunicul s-a ridicat de la masd. S-a urcat
in pod qi a dat jos de acolo o pdturd cu care
urma sd o inveleascd pe fetifd. Apoi s-a dus
in gopron gi a tras afard o sanie mare. Dupd
ce s-a urcat tn fafd, a aqezat-o cu grijd pe
fetifd pe genunchii lui. Nu dupd mult timp
s-au oprit in fala cdsufei lui Peter.
- Iatd, am ajuns. Fugi induntru. Cdnd
incepe sd se innopteze sd.o pornegti spre
t.. .
r , ...:j ,
,, t,. ;".. i-: :-,;'1:.::i,"",.: . , *-r i- ,
'..";.|i"i.{, 1,;;',;.:4r*1.,, * -, jl-