Sistemul Vascular Din punct de vedere anatomic, este impartit in
Circulatia sistemica (circulatia mare ori circulatia periferica)
Circulatia pulmonara (mica circulatie, functionala)
Consta dintr-o retea inchisa de tuburi care incep si se termina la
nivelul cordului:
Arterele, sistem de distributie care transporta sange la presiuni
mari de la inima catre tesuturi
Microcirculatia, un sistem de difuziune si filtrare
Venele (si vasele limfatice), un sistem de colectare care
transporta sagele la presiuni scazute de la tesuturi catre inima
Suprafata totala de
sectiune (cm2)
Caracteristici Fizice ale Sistemului
Vascular
Velocitatea liniara medie a fluxului
de sange este invers proportionala
cu suprafata totala de sectiune a
unui teritoriu vascular
- 21 cm/s in aorta
- 0.03 cm/s in capilare, in conditii de
repaus
- 14 cm/s in venele cave
Distributia
sangelui
Tipul vasului
Aorta
Artere mici
Arteriole
Capilare
Venule
Vene mici
Vene cave
Presiuni in Sistemul Vascular
Valori normale ale presiunii de-a lungul sistemului circulator, masurate
in clinostatism
Pulsatila
Valoare
medie: 100
mmHg
Presiune
medie
17 mm Hg
0 mm
Hg
VS
Pulsatila
Valoare
medie: 16
mmHg
Presiune
medie
7 mm Hg
VD
Zona de presiune crescuta: VS in sistola arteriolele
circulatiei sistemice
Zona de presiune joasa: capilarele circulatiei sitemice cordul
drept circulatia pulmonara atriul stang VS in diastola
HEMODINAMICA
Reprezinta studiul legilor fizice care guverneaza circulatia
sangelui
Descrie proprietatile
Continatorului – vasele de sange (diametrul vascular,
elasticitate, complianta vasculara)
Continutului – fluidul circulant, sangele (densitate, vascozitate,
presiune, viteza de circulatie, flux)
Fluxul de sange este mobilizat de un gradient presional de-a
lungul unui circuit cu rezistente variabile
Fluxul sanguin F printr-un vas de sange este determinat de doi
factori:
gradientul de presiune DP intre extremitatile vasului, care
reprezinta forta motrice a fluxului de sange
rezistenta vasculara R intre capetele vasului, care se opune
curgerii sangelui prin vas
Relatia intre presiune, flux si rezistnta poate fi exprimata prin
legea lui Ohm a hidrodinamicii:
Relatia Intre Presiune, Flux si
Rezistenta
Fluxul Total de Sange in Circulatie Fluxul sanguin – volumul de sange (DV) care trece printr-un
anumit punct din circulatie pe unitatea de timp (Dt):
F = DV/Dt
Fluxul de sange global in intreg sistemul circulator al unui adult
aflat in repaus reprezinta cantitatea de sange pompata de inima/
minut, adica debitul cardiac:
DC = VB x FC = 5 litri/min
F = ∆P/R = debitul cardiac (l/min)
∆P = diferenta de presiune intre Ao si VC (mm Hg), ori intre AP si
venele pulmonare
R = rezistenta periferica totala (RPT) (mmHg/ml/min) in circulatia
sistemica ori in cea pulmonara
Relatia Flux – Velocitate
Dx
F = DV/ Dt
DV = A x Dx, unde A este aria sectiunii transversale a vasului de
sange, iar Dx – distanta pe care coloana de sange o strabate in
Dt, cu viteza medie v; astfel:
Rata de intrare a masei intr-un sistem in care miscarea este
continua si cresterea masei acumulate in unitatea de timp este
nula, este egala cu rata cu care masa paraseste sistemul
Aplicatii in hemodinamica
Doua circuite de vase conectate in serie (circulatia sistemica si cea
pulmonara) sunt strabatute de acelasi flux DC in inima stanga
trebuie sa fie egal cu DC al inimii drepte
Fluxul total la oricare nivel de arborizatie trebuie sa fie
constant
Velocitatea liniara medie a fluxului sangvin printr-un anumit
sector al circulatieie este invers proportionala cu aria sectiunii
transversale totale a acestuia
Principiul Conservarii Masei
Parametrii Vasculari Variaza cu Gradul de
Arborizatie
PARAMETRU AORTA ARTERE MICI ARTERIOLE CAPILARE VENA CAVA
Numar de unitati 1 8000 2 × 107 1 × 1010 open 1
Raza interna 1.13 cm 0.5 mm 15 μm 3 μm 1.38 cm
Aria sectiunii transversale individuale 4 cm2 7.9 × 10-3 cm2 7.1 × 10-7 cm2 2.8 × 10-7 cm2 6 cm2
Aria totala 4 cm2 63 cm2 141 cm2 2827 cm2 6 cm2
Fluxul total 83 cm3/s (ml/s) 83 cm3/s 83 cm3/s 83 cm3/s 83 cm3/s
Velocitatea liniara medie 21 cm/s 1.3 cm/s 0.6 cm/s 0.03 cm/s 14 cm/s
Fluxul prinitr-o singura
unitate
83 cm3/s (ml/s) 0.01 cm3/s 4 × 10-6 cm3/s 8 × 10-9 cm3/s‡ 83 cm3/s
Fluxul poate fi calculat functie de geometria vasului si de
proprietatile fluidului (ecuatia Poiseuille-Hagen):
Altfel spus, fluxul este:
Direct proportional cu diferenta de presiune axiala, DP
Direct proportional cu puterea a patra a razei vasului, r
Invers proportional cu lungimea vasului, l, si vascozitatea
fluidului, h
Legea lui Ohm se aplica tuturor vaselor, ecuatia lui Poiseuille se
aplica numai tuburilor rigide, cilindrice
Legea lui Poiseuille
Legea lui Poiseuille se aplica daca:
Fluidul este incompresibil
Tubul este drept, rigid, cilindric, neramificat, cu o raza
constanta
Velocitatea stratului de lichid aflat in contact cu peretele
vasului este zero (fara alunecare)
Fluxul este laminar
Viscozitatea fluidului este constanta
Fluxul este constant (nepulsatil)
Flux Turbulent, Flux Laminar Flux laminar
Curgerea se face in planuri
paralele cu axul vasului,
fiecare strat de sange ramane
la distanta constanta fata de
peretele vascular
Viteza este maxima in centrul
vasului si minima la perete
Distributia se face dupa o curba
parabolica, determinata in
primul rand de vascozitate
Flux Turbulent, Flux Laminar Flux turbulent
Deplasarea in axul lung al vasului se
suprapune cu deplasarea transversala
a straturilor de sange, formandu-se
vartejuri (curenti turbionari)
Apare la viteze mari de curgere, cand
sangele trece prin o zona ingustata a
vasului sau cand vasul prezinta o
schimbare de directie in unghi strans
Fluxul turbulent nu mai creste liniar cu
DP, ci cu radacina patrata a DP, pentru
ca R creste turbulenta prodce o
pierdere de energie cinetica
Formarea de vortexuri in timpul
turbulentei produce sufluri
Permite estimarea conditiilor in care fluxul devine turbulent
r – raza vasului, v – velocitatea, r – densitatea, h - viscozitatea
Fluxul devine turbulent cand:
Raza vasului (r) este mare (aorta) sau velocitatea sangelui (v)
este crescuta (DC crescut, sau cand o diminuare locala a
diametrului vascular produce o crestere a vitezei de curgere -
stenoza arteriala sau compresie externa)
Viscozitatea (h) scade (anemie); viscozitatea reflecta fortele
coezive care tind sa pastreze organizarea straturilor fluidului
Re < 2000 flux laminar; Re > 3000 flux turbulent
Suflurile apar in: stenoza vasculara, sunturi, leziuni valvulare
Numarul lui Reynolds
Numarul lui Reynolds
Re=2rvr/h
Numarul lui Reynolds ne da o masura a raportului dintre fortele
inertiale si fortele vascoase:
La valori mici ale Re, fortele viscoase (2r/h) sunt dominante
flux laminar caracterizat de o curgere lina, constanta;
La valori mari ale Re, fortele inertiale (vr) predomina, fapt care
conduce la formarea aleatorie de vartejuri flux turbulent
Metode cantitative invazive utilizare
restransa in clinica
Fluxmetria electromagnetica (A)
Fluxmetria ultrasonografica
intravasculara (B)
Masurarea Fluxului Sanguin
B
adenosine
A
Presiunea Sanguina Este forta exercitata de sange pe unitatea de suprafata a
peretelui vascular, relativ la presiunea barometrica (PB)
Unitati de masura:
mm Hg sau cm H2O in practica medicala (P = rgh)
Pascali, g/cm2, sau dynes/cm2 in fizica
1 mm Hg = 1.36 cm H2O = 1330 dyne/cm2 = 0,133 kPa
Diferente de Presiune in Sistemul
Vascular Presiunea in axul lung al vasului - diferenta de presiune intre
capetele vasului (sau ale circuitului vascular); este forta motrice
care face posibila deplasarea coloanei de sange
Presiunea transmurala – diferenta dintre presiunea in interiorul
si exteriorul vasului; determina gradul de distensie vasculara
Presiunea hidrostatica – determinata de greutea coloanei de
sange intre doua puncte aflate la inaltimi diferite
Factori care genereaza presiune
in interiorul vaselor
1. Complianta vasculara
2. Gravitatia
3. Rezistenta vascoasa
4. Velocitatea (efectul Bernoulli)
Reprezinta volumul de sange care poate fi acomodat intr-un
segment vascular pentru o crestere presionala de o unitate:
O complianta vasculara redusa (= rigiditate vasculara) determina
cresterea presiunii vasculare cand volumul sangvin
expansioneaza
1. Complianta Vasculara
Complianta vasculara = DV/ DP
2. Gravitatia Generaza presiune hidrostatica intre doua puncte aflate la inaltimi
diferite:
DP = rgDh
In sistemul cardiovascular, nivelul h de referinta (inaltime zero)
este situat la nivelul cordului, unde presiunea nu este afectata de
modificari de postura
In clinostatism: presiunea intravasculara este relativ constanta
In ortostatism: presiunea intravasculara creste la nivelul
membrelor inferioare si scade intracranian
Diferentele axiale de presiune (notate ΔP in figura) intre patul
arterial si cel venos sunt neschimbate in clinostatism comparativ
cu pozitia ortostatica
3. Rezistenta Vascoasa Vascozitatea sangelui, h, reprezinta forta interna de frecare intre
straturile fluidului aflat in miscare
Potrivit legii lui Poiseuille
DP = F x 8hl /pr4
Si
DP = F x R R = 8hl /pr4
Vascozitatea produce o crestere a rezistentei la curgere care va
creste presiunea sangvina
4.Relatia Presiune – Velocitate Energia transmisa de cord coloanei de sange este discontinua,
pulsatila in cursul unui ciclu cardiac variatii ale velocitatii
sangvine
Variatiile de velocitate sunt insotite de modificari ale presiunii
intravasculare:
Presiunea fluidului (energia potentiala, p) trebuie sa scada
cand velocitatea (energia cinetica, ½ ρv2) creste, pentru a
satisface principiul conservarii energiei sau ecuatia lui
Bernoulli:
Energia totala = energia potentiala + energia cinetica = ct
Redistributie intre velocitate si presiune
p + ½ ρv2 + ρ g h = ct,
iar pentru fluxuri orizontale: p + ½ ρv2 = ct
Efectul Bernoulli Presiunea scade cand velocitatea fluxului sangvin creste
F = A1 x v1 = A2 x v2 v2 > v1
P1 + ½ ρv12 = P2 + ½ ρv2
2 = ct P2 < P1
Diferenta totala de presiune intre doua puncte ale sistemului
vascular insumeaza:
DPtotal = DPhidrostatica + DPcomplianta + DPrezistenta vascoasa + DPinertia
Inertia este rezistenta unui obiect la modificarea starii sale de
miscare si reflecta interrelatia dintre energia cinetica
(velocitate) si energia potentiala (presiune)
DPinertia se refera la efectul Bernoulli in vasele in care velocitatea
variaza datorita ciclului cardiac sau unor evenimente patologice
Impedanta Vasculara Presiunea si fluxul sangelui prin arterele mari si mijlocii sunt
pulsatile pe parcursul unui ciclu cardiac o analogie cu circuite
de curent alternativ este mai adecvata:
DP = F × Z,
unde Z reprezinta impedanta mecanica, ce include
Impedanta complianta care se opune schimbarilor de volum
(complianta vasculara)
Impedanta vascoasa (ori rezistiva) care se opune curgerii sangelui;
este echivalentul rezistentei "R" din formula legii lui Ohm a
hidrodinamicii, DP = F × R, care se aplica sistemelor cu P si F stabile,
similare circuitelor de curent continuu
Impedanta inertiala care se opune modificarilor fluxului (energia
cinetica a fluidului si a vaselor)
Concluzie: Cand F si P oscileaza, P/F = Z Z depinde nu numai de R,
dar si de complianta si de proprietatile inertiale ale vaselor si sangelui
Legea lui Ohm in curent alternativ:
E = I × Z,
Z depinde de
Resistenta electrica R – analogul hidrodinamic este rezistenta
viscoasa
Capacitanta C - analogul hidrodinamic este complianta
Inductanta L - analogul hidrodinamic este inertia
Rezistenta la Flux Se opune curgerii sangelui prin vase
Potrivit legii lui Ohm a hidrodinamicii
R = DP/ F,
care exprima R independent de geometria vasului ori a
teritoriului vascular, se aplica si circuitelor foarte complexe
precum circulatia periferica in totalitatea sa
Unitati de masura:
URP (unitati de rezistenta periferica): mm Hg/(ml/sec)
CGS (centimetri, gram, secunda): dyne sec/cm5
Conductanta Vasculara Conductanta reprezinta fluxul sangvin printr-un vas pentru o
anumita diferenta de presiune axiala
C = F/DP = 1/R
Unitate de masura: (ml/sec)/mm Hg
R este invers proportional cu r4
R derivat din legea lui Poiseuille este
R = 8hl /pr4
adica intr-un segment vascular individual, neramificat, rigid prin
care sangele curge in flux laminar, rezistenta variaza invers
proportional cu puterea a patra a razei vasului
Pentru o DP axiala data, o diminuare de patru ori a diametrului
vascular scade fluxul sangvin de 256 de ori prin acel vas
Rezistenta totala este mai mare in
arteriole decat in capilare Cu toate ca vasele capilare au cel mai mic diametru individual,
rezistenta totala in arteriole este mai mare decat rezistenta
totala in capilare
De ce? Pentru ca rezistenta insumata a vaselor cu un anumit
grad de arborizatie depinde nu numai de raza, r, dar si de
numarul vaselor conectate in paralel
PARAMETRU ARTERIOLE CAPILARE
Raza (ri) 15 μm 4 μm
Rezistenta individuala
(Ri) (dyne · s/cm5)
∼15 × 107 ∼3000 × 107
Numarul de unitati 1 × 107 1 × 1010
Rezistenta totala
(dyne · s/cm5)
15 3
Vasele conectate in paralel favorizeaza curgerea sangelui pentru
ca fiecare dintre ele ofera o cale suplimentara de acces
Rezistenta totala a circuitului astfel format este mult mai mica
decat rezistenta vasculara individuala
Cresterea rezistentei oricaruia dintre vasele conectate in paralel
va creste rezistenta vasculara totala
Vase Conectate in Paralel
or
Vase Conectate in Serie Cand vasele de sange sunt conectate in serie
Fluxul prin fiecare dintre ele este acelasi
Rezistenta totala la flux (Rtotal) este egala cu suma
rezistentelor fiecarui vas:
Rezistenta totala de-a lungul unui pat vascular, care poate fi
constituit din vase conectate in serie, in paralel ori ambele, este
guvernata de legi similare celor care se aplica rezistentelor
electrice in circuite de curent continuu
Daca fluxul respecta conditiile in care legea lui Poiseuille este
aplicabila:
Viscozitatea masoara rezistenta opusa alunecarii prin fortele
de frecarea dintre straturile de fluid
Unitatea de masura: poise (P)
Vascozitatea totala a sangelui = 3 cP
Rezistenta Vascoasa
In cazul curgerii laminare
Straturile de sange sunt cilindri concentrici
Se considera ca pelicula subtire de sange aflata in contact
direct cu peretele vascular nu se misca din pricina fortelor de
coeziune dintre sange si suprafata interna a vasului
Vitezele de deplasare cresc de la perete catre centru
profilul velocitatilor este o parabola, viteza maxima de
deplasare inregistrandu-se in centrul axului
Viscozitatea Sangelui Depinde de:
1) Concentratia plasmatica a fibrinogenului
2) Hematocrit
3) Raza lumenului vascular
4) Velocitatea liniara
5) Temperatura
La o concentratie a fibrinogenului de 260 mg/dl, un hematocrit de
40% si o temperatura de 37°C, vascozitatea sangelui este de
aprox. 3.2 cP
1) Fibrinogenul
Proteina plasmatica, element cheie in cascada coagularii
Toate proteinele plasmatice cu greutate moleculara mare
contribuie la cresterea vascozitatii sangelui
Fibrinogelnul induce agregarea eritrocitelor, printr-un
mecanism non-specific de legare crestere a viscozitatii in
prezenta fibrinogenului
2) Hematocritul
Reprezinta procentul de celule din volumul total de sange
(valori normale: 35 – 50%)
Cresterea hematocritului creste interactiunea dintre eritrocite
creste viscozitatea
La valori ale hematocritului peste 60%, interactiunea dintre
celule deformeaza eritrocitele, determinand o crestere
abrupta a viscozitatii
3) Raza vasului
Viscozitatea descreste brusc in vase cu raza < 1 mm
(fenomenul Fahraeus-Lindqvist) datorita:
Acumularii axiale a elementelor rosii (plasma imprima o
miscare de spin eritrocitelor periferice RBCs) strat de
plasma in contact cu peretele vascular, unde fortele de
frecare sunt maxime
Numarului mic de eritrocite care circula in interiorul vaselor
f. mici
4) Velocitatea fluxului
Tendinta eritrocitelor de a se deplasa catre centrul coloanei de
sange necesita un anumita viteza de deplasare a acesteia
velocitatea redusa conduce la cresterea viscozitatii
5) Temperatura
Temperatura scazuta creste viscozitatea (inghetarea
extremitatilor), datorita unei cresteri a fortelor de coeziune
dintre molecule
Prezenta crioglobulinelor (infectii, boli autoimune si
limfoproliferative) care precipita la temperaturi sub 37°C pot
conduce la obstruarea vaselor prin cresterea viscozitatii
Rezistenta si Vazomotricitatea Rezistenta vasculara depinde de activitatea celulelor musculare
netede vasculare (CMNV) care modifica raza vasului, r
Arterele mici si arteriolele reprezinta zona de control a
rezistentei vasculare in circulatia sistemica
De ce? CMNV predomina in structura peretelui vascular la acest
nivel, ceea ce permite o mare variatie diametrului luminal si
implicit a rezistentei la flux
Variatii ale r prin contractia ori relaxarea CMNV sub influente
nervoase ori umorale pot produce modificari ale R de pana
la100 de ori
Relatia Presiune-Flux-Rezistenta Legea lui Poiseuille descrie o variatie liniara a presiunii in functie
de flux in tuburi rigide
O crestere a presiunii in vasele reale, pe langa propulsarea
coloanei de sange (variatie liniara a P si F), destinde peretele
arterial, care are si proprietati elastice creste r, determinand o
scadere a R, care conduce la o crestere suplimentara a F
realtie nonlineara intre presiune si flux in vasele elastice
Cresterea tensiunii active (contractia CMNV dupa stimularea
simpatica) creste R si rigiditatea vaselor, ceea ce face relatia P-F
mai liniara si deplasata catre stanga
In concluzie, in vase elastice
R descreste odata cu creterea P datorita distensiei vasculare
Fluxul creste datorita scaderii R
P si F prezinta oscilatii fazice care nu pot fi explicate doar prin
modificari ale rezistentei vascoase, ca in tuburile rigide
Este necesar un termen mai complex pentru a defini P/F
impedanta mecanica, ce depinde de rezistenta viscoasa, dar
si de complianta si de proprietatile inertiale ale vaselor si
sangelui
Este expresia proprietatilor elastice ale vaselor de sange
Este o proprietate cu valoare functionala importanta intrucat
Influenteaza relatia dintre presiune, rezistenta si flux
Diminueaza variatiile intravasculare ale presiunii intre sitola si
diastola
Influenteaza volumul de sange care poate fi acomodat vas
Distensibilitatea Vasculara
V0 – volumul vasului de sange nedestins
Distensibilitatea vasculara = (DV/V0)/DP
Depinde de particularitatile structurale ale fiecarui tip de vas
(artere elastice, musculare, vene):
- in circulatia sistemica, arterele sunt de 8 ori mai putin
distensibile decat venele
- arterele pulmonare sunt de 6 ori mai distensibile decat cele
sistemice
Distensibilitatea Vasculara
Structura Peretelui Vascular Peretele vaselor de sange prezinta trei tunici: intima, media,
adventicea; exceptie – capillarele au doar intima
Proportia componentelor principale ale peretelui vascular, si
anume celule endoteliale, fibre elastice, CMNV si fibre de
colagen, variaza de-a lungul arborelui vascular
Complianta sau Capacitanta Vasculara
C = DV/DP
Reprezinta cantitatea totala de sange care
poate fi continuta de un segment vascular
pentru o crestere presionala de 1 mm Hg
Arterele bogate in fibre elastice au o
complianta mai mare decat cele in
structura carora predomina fibrele
musculare netede
Desi complianta venelor pare sa fie mai
mare la presiuni uzuale, capacitatea lor de
a acomoda cantiati mari de sange pentru
fiecare unitate de presiune este mai
degraba rezultatul unei modificari de forma
Curbe Volum – Presiune In sistemul arterial, o crestere usoara de volum produce o
ascensiune presionala abrupta arterele au o complianta
moderata, sunt menite sa transporte sangele la presiuni inalte,
cu viteze crescute
Venele pot acomoda cateva sute de ml de sange pentru o
crestere presionala de numai 3 – 5 mm Hg sunt rezervoare
de sange
Stimularea simpatica scade capacitanta arteriala si venoasa
prin contractia CMNV
Este o reactie importanta pentru
Redistributia sangelui intre teritoriile vasculare
Cresterea intoarcerii venoase care va creste in final DC
(legea Frank-Starling)
Mentinerea presiunea sangvina in cursul hemoragiilor
Complianta Intarziata Un vas supus unei cresteri de volum prezinta initial o crestere
presionala importanta, dar presiunea revine la normal in minute
sau ore = relaxatarea la stres circulatia poate acomoda
cantitati suplimentare de sange daca este necesar
Complianta intarziata in sens opus: circulatia isi ajusteaza
dimensiunile in mod automat (in minute – ore) la volume scazute
de sange dupa o hemoragie importanta
Relaxarea la stres si reversul acesteia
Sunt proprietati ale musculaturii netede
Permit mentinera unei presiuni relativ constante in interiorul
unui organ cavitar in ciuda unor modificari mari de volum pe
termen lung
Pulsatiile Presionale Arteriale Presiunea sangelui prezinta variatii ciclice intre o valoare
maxima a presiunii atinsa in timpul sistolei si o valoare minima
ce corespunde finalului relaxarii ventriculare
Presiunea diastolica este mentinuta la valori relativ mari, in ciuda
absentei contractiei ventriculare
De ce?
In timpul sistolei, presiunea transmisa coloanei de sange creste
destinderea peretelui arterial care depoziteaza un anumit
volum de fluid crestere gradata a fluxului catre valoarea sa
maximala
In timpul diastolei, presiunea ventriculara scade catre zero vasul
revine la dimensiunea sa initiala, eliberand cantitatea de sange
acumulata in cursul distensiei induse de ejectie fluxul si
presiunea intravasculara descresc gradat in cursul diastolei
Presiunea Pulsului Presiunea pulsului reprezinta diferenta dintre presiunea
sistolica si cea diastolica
Presiunea pulsului depinde in principal de:
1) Volumul bataie, direct proportional
2) Complianta arterelor, invers proportional
Presiunea pulsului in aorta acendenta
Unda Pulsului Transmiterea pulsatiilor presionale – se face sub forma unei
unde de presiune generata de ejectia VS, care se propaga de-a
lungul peretelui arterial si care antreneaza miscarea anterograda
a unei cantitati minime de sange
Velocitatea undei pulsului creste in vase cu complianta redusa,
pentru ca parte din energia undei pulsului este consumata pentru
a destinde vasul:
3 - 5 m/sec in aorta normala
7 -10 m/sec in arterele mari
15 - 35 m/sec in arterele mici
!!! Viteza de transmitere a undei pulsului
este mult mai mare decat velocitatea
coloanei de sange
Amplitudinea pulsatiilor descreste progresiv catre arterele mici,
arteriole si capilare
Datorita:
Amortizarea Pulsatiilor Presionale
1) Rezistentei opuse de vase curgerii sangelui
2) Compliantei vasculare (complianta totala
creste in periferie)
Gradul descresterii este aproape direct
proportional cu produsul dintre rezistenta
si complianta
Presiunea Arteriala Medie Presiunea arteriala medie
Reprezinta media presiunilor arteriale masurate in fiecare
milisecunda pe parcursul unui ciclu cardiac
Este determinata in proportie de 60% de presiunea diastolica
si de 40% de presiunea sistolica presiune arteriala medie <
media valorilor sistolice si diastolice
PM = PD + 1/3(PS - PD)
Circulatia sistemica
Presiunea sistolica 120 mm Hg
Presiunea diastolica 80 mm Hg
Circulatia pulmonara
Presiunea sistolica 25 mm Hg
Presiunea diastolica 8 mm Hg
Tipul vasului Presiunea medie
(mm Hg)
Circulatia
sistemica
Artere 95
Arteriole 60
Capilare 25 (35-15)
Venule 15
Vene 15-3
Circulatia
pulmonara
Artere 15
Capilare 10
Vene 5
Presiuni in Circulatia Sistemica si
in cea Pulmonara
Vasele pulmonare sunt mai scurte, au diametrul mai mare, pereti
mai subtiri si cu mai putine fibre musculare rezistenta scazuta,
complianta mare
Debitul cardiac stang este egal cu cel drept, dar rezistenta totala
in circulatia sistemica (1.1 URP) este mult mai mare decat in
circulatia pulmonara (0.08 URP) este necesara o forta motrice
(DP) mai mare in circulatia sistemica
Presiunea sistemica scade abrupt in teritoriul arteriolar, in vreme
ce presiunea pulmonara scade relativ uniform (arteriolele
pulmonare au stratul muscular mai slab reprezentat si au o
rezistenta scazuta)
Masurarea Presiunii Sistolice si
Diastolice O metoda precisa si directa consta in introducerea unui cateter
in vasul de interes, conectat la un sistem de inregistrare a
presiunii - invaziva, folosita numai pentru studii speciale
In clinica se foloseste masurarea indirecta, neinvaziva cu ajutorul
sfigmomanometrelor aneroide, numita metoda auscultatorie;
valorile obtinute au o eroare de circa10% fata de masurarea
directa
Recommended