g
fr '' ,/,\qfr,?w EEU
ff*Crisfian Vornicu
Iluslralii de, rllexia Udriqle
https://www.libris.ro/istoria-romaniei-pentru-copii-in-100-de-imagini-NIC978-606-38-0482-3--p13317793.html
circa 1O0O.0OO iHr.'
primii oameni p-e teriioriul Rominiei
Unellele din imaginea alilurali au losl liurile deoamenii din cea mai veche perioadd a isloriei noaslre,
epoca pielrei, c6nd ei nu cunoiteau melalele.Au o vechime de aproximativ 60O.O00 de ani
qi provin de pe valea Dirjovului, in apropiere deSlalina. Oamenii care Ie loloseau migrau din Ioc in locpenfru a vina mamuli ii alle animale, penlru a culege
dilerile planle gi a pescui.
Ca qi in alle pdrli ale Europei slrhvechi, oamenii de peleriloriul de aslezi al Romaniei piclau pe perelii pefleriloranimalele gi p5sdrile pe care Ie vinau. Aceasli piclurdrupeslrE descoperild Ia Cuciulal, in judelul.Sdlaj, are o
vechime de aproximaliv 12.OOO de ani, culorile acesteia
Aamulii erau animalepe care oamenii preisloriciIe v6nau frr gr
circa 800 i Hr'
iormarea geto-dacilor
ca secolele VII * VI iHr. /*ro$1
$arct 'coloniilor grecell\ de
Din secolul al VIII-lea i.Hr.,gelo-dacii erau lormali ca popor pe
leriloriul de asl5zi al Rominiei. Erauorganizati in triburi gi uniuni de iriburi
!i aveau credinle polileisle (credeauin mai multi zei). Zeul principal eraZalmoxis. Ei se rugau in lEcaguriprecum cel din imagine, sancfuarul
de Ia Sarmizegelusa.
La gelo-daci, nobilii se numeau larabastessau pileaii !i purfau cAciuli, numile piJeus,
erau conducilori militari gi Ior Ie aparlineauobiectele de aur descoperile de echeologi (coiluri,podoabe, diademe). Probabil ca brilara de aurdin imagine era pu ale Ia ceremonii religioase
de preolii gefo-daci. Oamenii de rind aparlineauclasei sociale numile comali.
Unii greci !i-au pdresit pdm6nlurile nafalegi au migral in zona .llirii Negre, numifl
de ei Ponjos Euxeinos (adicE -mareaprimiloare"). Pe lirmul dobrogean de
aslezi, au infemeial colonii, intii Hislria,apoi Tomis gi Callatis, ?n secolele
V[-VI i.Hr. Au avut Iegdluri comerciale,politice ii cullurale cu gefo-dacii.
Slindard at gelo-dacilor
- (uD cap de Iup cu uo corp de balaur).In timpql lupielor, i inspiimarda p€ adversari,cAci aeml care inlra priD gora descbisa
a Iupalai prcducea un Soieral putemic_
la Sarmizegetusa
Brdlard de aur geto
44 illr.
62 - 441.1.,J.
#i ilril':;6,'
ayfir*!r,
domnia regelui Burebisla
in anul 82 i.Hr., lriburile geto-dace au lml unilicale deregele Burebisfa, 4futat gi de marele preol Deceneu. RegalulIui Burebisla era loarte intins, pe leritoriul siu liind mulle
cel5ti gi a;ezari lorlilicale denumile dave_ Cea de Ia CmtegtiIdcea parfe dinlr-un sislem de celili care apArau capilala
Daciei, din Auntii OrSgtiei, Sarmizegelusa.
/ui BurebrSra-
E7 - 106 d-Hr.
domnia regilui Decebal
Rqitrele ceHFi de Ia CosteEti
Regele Burebista a avul o polilica exlerna cur4joasa.VdzAnd Iuplele penlru putere de Ia Roma, dinlre Caesar
qi Pompei, gi-a doril sd-l sprijine pe ulfimul. Inscriplia deIa Dionysopolis (astizi, Balcic, in Bulgaria) ne aral5 ca
Burebisla I-a frimis ca sol Ia Pompei pe Acornion, inainlede bitilia de Ia Pharsalos, din 48 iHr., penlru a-i spune
despre ajulorul pe care voia sI i-l acorde.
.::':::;iii.-:.
iti*{+iii,';
Busl reprezenlADdu -1,probabil, pe r€geleDecebal
Deslrlmal Ia moarlea Iui Burebista, regalul dac alosl reldcul de regele Decebal, dar avea o intindere
mai mici. Decebal probabil ca era un nume pe careI-a adoplat regele dupd o viclorie asupra romanilor,
balus insemnind cel ptlernic (vileaz). Romanii,alragi de bogiliile Daciei qi de pozilia ei slralegica,au Iuplal, in mai mulle r5zboaie, penlru a o cuceri_
\D-4
$6 dnr'
96 - fi dHr'
.- i nalalulul I ralandomlna " l
RuiDele podului de la Drob€ta
;,,ffi"r.".-'6 \or$area
T fopaeum Traiaoi'-. (-..-J ',-"..*t
^ - -^r,,I 'T.
10 $flPat aru' r r41un
1-i..' :.:i
in limpul impirafului Traian, Imperiul Romana alins cea mai mare inlindere leritoriali. $i-apregalil armala penlrG a afaca Dacia, a frecul
Dunirea cu soldalii sii, dar a inlimpinalo pulernica rezislenle a dacilor condugi de
Decebal. A losl nevoit se poarfe doud rdzboaiepenfru a-i inlringe deliniliv pe acepfia, in anii
101 1O2 gi 105-106 d.Hr,
12
i:::l r:xi5:.d:i1P-:*"f iPenlru ca armala romana sA ireacamai ulor lluviul Dundrea, impdralul
Traian i-a ordonat arhileclului rlpolodordin Damasc sa consfruiasci un pod
de piafri, in dreptul oragului Drobela(asfizi, Drobela Turnu-Severin).
Conslruil inlre anii 103-105 d.Hr., a lostIolosil de armala Iui Traian in rizboiul
daco-roman din 105-106 d.Hr.
in 102 d,Hr., pe feritoriulaclualei localifali .fl.damclisi,s-a desliqurat o balalie inire
armala dacilor, condusdde regele Decebal, gi cea
romana, a Iui Traian. Bhtdliaa losl alil de grea, inc8lTraian qi-a rupl hainelepenlru a-i pansa pe unii
^ soldali romani r5nili.In aminlirea vicforiei, in anul109 d.Hr., Traian a ordonalconslruirea monumenf ului
Tropaeum Traiani.
13
in anul 113 d.Hr., in cinslea vicloriei asupradacilor, Traian a ordonal conslruirea uneicolumne, in lorul sdu (pia!5 publicE) de Ia
Roma. Pe columna, sunl sculpfale (basorelieluri)scenele de IuplA din rEzboaiele din anii 101-102
qi 105-1O6 d.Hr. Columna esfe un imporlantmonument al isloriei noaslre, demonslr6nd
originea romanica a poporului rom6n.
Podal de Ia Drobela impresioneaza tiaslazi prin modul in care a lost realizaf.flrhiiecfuI fipolodor din Damasc eraIoarle cunosccl penlru coDslrucliile sale_
Recommended