I!:i'ilqiq,;,t 'lIIf'fItI

T

IIIII

JII

DE

OANONICIJ }{ETROPOLITANU, ASOCIATiIINEI

r8-S.8

700

-

Nr. 76. Tt'ansunttum de a. 1409, dona-tiolis a Luclov. R. supei' sylva et villa O la cho-r u ur Filek Cil'itnti Kolosvi{r' concessae'

* Nr, 1ii0. Mauclatum de a. 1,424, quo li-beram Colonolum migrationenr impedire i'oletiiespuniri praecipiuntur.

-

Nr. 138. 'ft'actatus t\e 7426 tlefensionalisiritel Sigismundum Imp. et I)aan partium tran-salpinaluil Yaivodam.

-

Nr. 155. Delegatorirtm de an. 1434, incausa actuun potetrtiariorum per Saxones Transil.in praecliis Chege, Fata (sic) etc. patratorttm.Et cct.

Cserey Mich. Historia Transilvaniae ab a.1661 etc. 4. tomi duo. Tom. I. pugg. 1083. Tom.II. 1971. Llnguresce.

Ejusdem Genuina status Transilvanici effi-gies ab a, 1661 etc. fol. pagg. 408. Unguresce.

(Va urmrt.)

n - ^----^ ^.^+^ *^.^+s.- Li^-'^et^ f i; Cr tril^i-'.LrUUt{ulttl.l'uu P(islr [r ur\r6r4rr ({ r*r v' rlroru'

(Coniinuare dein nr. precedenie.)

ri) Epistol'a lui KIain catrh episcopulu Bobuintru tote dupa originale:

Illustrissime, ac Rme Dne Praesul DneDomine Patrone gratiosissime !

Ilarr docr purar de ii{tpiia ra, ct re mi'rocrinerJi, tiad6nr liurn cau ,[ocr 4trur aurezltnninrulu nu 6is.lii,re, c'lmi cr, ,lea a[i;in t]]T,Iiap nii;Inerare dinrp,r'nce.ae, r'r dc nanii,riape mir! c,xnr, 4iind Iib c'l,.ziue, xt nd canrr ni'li c$ nuci,recx, ui ilenrpt ooTencala qe am rfllxur uri ,1, rtpe'fagii,uri ,1nrpalre.te nrn qe cau rinr,pir, nu Sr,p de rpca dupepca inirnii [re-du ]i'bltrar c\ a\T,t Iib ncl{6nl t0ate, ui niqi unanrn Ja napr ntmice ra cla, xnnd axum de orge ct rnnd,ui ct dau, inp mie ni,ti din qe flpe dpenrare nric.l xuninenu rui cr' dn.

Anoi marn 6ocr purar xa cn micr, dea rui o ntopiuimis,napea adunr,pat au zic n. I'eprnan, xl ttrio na da, tlapr cunrriondiqie, quae supponii me fidei dignitatem, et conse-quentel lionestatem non habere, xondigiia au docr, naaqea riflpre din xaca mea adapt ct nu iacn cau ct o dauundera cr, crl rini,ttcactil,,tr

- i\ltpiia ta nine p1ii, xr eu ltrream cn o dar aipea, uiui dunt qe 0 am drir, mai Durirpoc arn .focr trr o iau deaxO,ro, ui cl o dar aiui, uri dutt qe odatt oam 06n6c,li-'-nzi,'i,'i !lr n';-:

-..-.. ,..'* ^.-.Yr- *'.-^- /.,.-,-v^.!rrv!rp^..^ ^,-,l r!r r dJlt-, nolrl oUro trol uq \UalrtrULE rUt a

honestate) ct r,t'ndecr, dap cr o dar nipea crce rilrpeacrt,Aqecre ptcnunt:upi qe nri trad dar rr'ie (de lrape, nurn

fipez e6, Mlpiia ra nirnilra uu gii) riu rorul mcau oar,nirmfina mea il .n6lipa ac0menea, iap inirna mea6 tnrxnlr.fmndearn e6 cn 8'6 4rrtt .p rnopalcnir ui un indicem lite-t'alem nateriarum, na xn,nd ap (aura uinena npeun aurpu,

4 darr cl,l a6,'rc, qi auecro Sp;nroace dare mie prcnuncupiflTrhTi Tpemdp a6 Dbfar .p, ntmni.le me,le, r{fiT nu lot clipieaqen n6Kpu.

Deqi mr por nrpinreruii inimi a Mrpiei.ra"le, na c6re tnieocrinegi a nopunui cr, micr dea doao . ffiOpai1etxi,ntrni rpt:nre 6na nenrpu rnine, rir, mt uir xmnd uri nmnd.ui qemi nine a minre ipcernn, a.nra Ilenrpu un nerror arrmieu, nape,re iacre aiqi .ra ,gBngrrupr, mi niui de Bis,riinugi uirr lltlriia ra.

Iap rrrr por, fia rre rpcrttecfi cn re mi.rocriacgi rrr,pin-rege ami (ipra, til6T,nn(l ,la amr,pa.ra inimii me.le, flenrprtiT,{orpre rpcu mead rir,z6T aqr)cre p'ncuuncupi, coriorind limrzioa uri lloarrrea .prni nar Hanua, uri ,rsrpu fienrpt {o.rocu.rde ongle ,pnr ui nenrpu a,r rinorpadiei, ui auoi ch

^67.de aqecrea,,$t:uuri dunr Hraiinga deropnivii mene cmepenii anir

6i rcnir .ra Mr'piia r?r ilenrpu aqecr .ruKp6, dap xa ct nrre +rpeoez npe Mrpiia ra ru mai mu.Ire, riape din quda .lu-Hpu.rui rui din amrpa,ra iuirnii ap nrpvede, am coxorir mainine a rpirnirc aqsacrr cmepim a mea crpicoape, din Ha-pca llfu,pira ra nrpinrege nei xunoage r0r nnnpu.r. IIpeJrftnrT, fiilpe iapt, uti iapt purr'ndrmt de eprtuuni ptrrmiucr,prrnnd s.{aroc.losiroape.re mmni.

Anur 1796 Ianunpic 12,Ar Mr,piei rale Ii6 roTttr

Camuia(Va urulr.)

cmepir caurtI{aain rn. n.

Vechi'a lYletropolia de N. Pope'a.(Recensiune

-

critica.)

Candu am luatu pen'a in mana, ca se aratu publi'cului acestu productu recente altt literaturei nostre preterenulu istoriei baserecesci, am doritu a impleni unadetoreniia literaria, puru literalia.

For'a mai intende vorbe despre valot'ea si momen-tulu criticei preste totu, si mai pucinu clespre ale asestei-ain particulariu, incepu recensittnea, in care apoi la te'n-pulu si loculu seu voliu iniiese si adauge observhrilemele.

Titluiu opului este:Vech,i' a n[etroltolta artod,osu't'ortt'(tncr a Tt"ansilaaniei,

suprin'tet"ea st restaurarea ei', d,e Nicolaw Poytda, proto-sincelu, at"ch,id,,, asesoriw cons,, profesoriu de teolog' ment-brw frmd. alu' Asociat. transi'lu, ltentru literat' rom' etc'Sabin'iu, cu tipariulu tipografiei tui S' Filtsch (Wr'Krqft), 1870.

E tiparitu in 8 mare, numers pagire XiV' si 352'l\fateri'a e impartita in trei pbrti indicate prein

titlu. Partea antAnia -ftateza elespre aeclui'a metroytol{'a

ot't. rom' a Transilaaniei ir.. 6 capete, demustrandu f'esistenti'a, IL originea, III. pusetiunea st iwred,i,ctiuneauechiei metropol'ie i h'ansiluattiei,,

-

apoi in c. IV' setrateza d,a'ntetroytolitii, ce au siediuiu intru acestu sca'llnu,

701

in c. V. ile apostasi'o' nrctroltolitu'lui Atan'asirt, er' in c'YL rnti't"ea si, cosecen'tiele ei,

trn partea a c10u'a, ce porta titl'ila despre snltt'i'nterect, uech,iei ntetr. u I'c"arlsiluaniei, , it c' VII' se aratastaq'ea basel'acei ort' dain Ard,eahr' clryta unire ' apoi inc. VIII. ytrimele incercd,ri, si in c' IX' primale ra'die (Jesparar-ttia petttr'tt' t'estaurarea ttacltiei tnatrop' a Transil'ianiei, si in stlinsa legaiura'cu aceste c' X' luct"d'rilad,eyrftatiunei rlein' 1862, si in o"XI' ultimi'i ltasi pentrw,' utoro' o, no'u echiei n'ntr op olte q' Tr an silu un'iei'

Partea a trei'a d,esytre restcr'rtrarea aech'iei matropolieq, Trart'siluanie,i, it c. XII. arata resol'oirea ueclt'i'ei m'etro-polie prein im,peratttlu, iu c. XI[' congresulu' serbescwa*;r, lSOl st roman'ii, in c' XIY ' d'esparttrea fayt'i'ca arom,aniloru d,e catt'ir' serbi, in c' XV' ht'articulareq' re'stawatei metroltolie 1'0m'. a Transiluan'iei, si in c' XVI'yrimulw clngrasu natiunalo baserecescw a\w restaurateimetrolt olte a T't'att siluan'iei.

Acest'a esie tabl'a tle materie a opului, cu carei[. Fope'a inavuti literatur'a romana' Se intrhmu acumuintrtt una cercetate uai detaliata a dinsului'

-

"

Intru facerea unei istorie doue lucrbri tle capeteniasurrtu: cule gerea documenteloruistorice de tota pla's'a,si prelu.r*ua loru,

-

seau ailunarea matelialelui,

si intramarea dinsului intru unu edificiu'Cea cle a,ntAniu dein luertr'rile aceste, candu a

$ucesu, ilocumenteza d'eligenti'a si staruinti'a autoriului,er' a dou'a adievereza agerimea, judecat'a si talentulu deistoricu alu dinsului.

Fentru adunarea materialelui, autoriulu a folositupentru evenemcntele ilein a-antea anului 1848 pre:

P etn"t Mairn'u, i stor i" a b aser ecei r oman'ilol"tt'Georgiu' Stncai, Clwonic' a romaniloru'T. Ci"pariu, Acte si fragmente'A, n". Lauriatttt, (cu d,estingere :,) rJ'oc'um'en't'ele istor'

,. Anclreiu b. Siagu,n'u,, istori"a base''acesca'.Ales. G earto glu Lasaio dqcs tt,, i st' b aser ecesca'Fotitzo, istort' a D ac|'ei.G. Barititq Trq,nsiluani'a 1869'Syteranti'a d'ein Arad'u, 1869.

A fora cie acesti-a intr'unu locu doria ple"Fr, Griselitti, istor{ a banatu'Iui Temesi'anu"

. J. Tr\ster, d'espre Dac/ia uecllia sd noua'Atnaclde Tlierry (dn'qta trad,ztctiunea gec'nxana &

d,nzrli',i ErJ. Br"rcl;,h arclt, Lipsi' a 1865)'Era pentru cvenimentele dupa 1848 funtile-i suntu

brosiurele, cliuaria-le, cercularia-le si alte scripte oca-siuna,li dein tempulu acest'a.

In sele cle antAniu nu aflhmu clocumente a forade cele cunoscute. Si autoriulu uecliei X[etro7olte fecepulrlicuiui nostru unu servitiu prea bunu culegundu siasiediandu la unu locu aceste iuct'ure imprasciate preincbrti in palte prea rali si pentru aceea inacesibili'

fnse at' fi fostu cu totulu cle doritu, cri autoriulu

se fia numitu deplenu iitlulu opurelolu, dein cari scotedocumentele sale, si se fia indicatu pre totu loculu sipaginele, de pre cari citeza; cri, asiri ce-ne ar' av6 voliasi cui i - ar' ciri man'a impregiurhrile, se pota urmaricitatele iritru funtfinele origiuarie si a se convinge dbspreautenti'a loru.'

Acest'a erri, de cloritu, pentru ch lectorii mai scrupu-Iosi forie a clese ori se temu de scapethri omenesci sise semtiescu indemnati a merge pre firulu intlicatu panhIa ins'a funtA,na,

A doua eI'd, de doritu, ma potere-amu dice nece-sariu, cd, intru unu opu istoricu de destinatiunea vechieiiVletiopolie documentele se se reproiluca, tote dela celude'antA,niu panb la celu dein urma, in limb'a originale,la cale

-

,1..u autoriulu cugetd de lipsa pentru publi-culu seu,

-

se poteau adauge traduceri fideli.Reproducerea clocumeuteloru in limb'a originariu-.,

lui e cu totulu necesaria si pentru czi ori-ce-ne se sepota convinge de fidelitatea traductiunei,

-

care lucrude mrilte ori apesa forte multu,

-

si pentru cd, intruunele casure se se pota judecri despre autenti'a docu-mentului chiaru, cb doedmehte apocrife inca suntudestule.

lVIe miru forie, cumu au scapatu aceste 'tlein vecle-rea Autoriului uach,iei Mett"oytol{'e, si de ce dinsulu citanduasi6 de multe ori pre P. IVlaioru nu i - a urmatu inrespectulu acest'a. Ch P. llaioru pune documentele inlinb'a originaria si raru numai in versiune.

Nece Sincai uu a lncratu alme4trea, numai cA,tuelu documentele le - a scrisu separatu si versiunea eraseDaratu.

Documentele suntu una avere santa, carea istori-culu nu - i liertatu se o atinga. De aci ce valore potuav6 pentru unu istoricu sertsu stricto colectiunile, in caridocumentele suntu traduse si si aiterr,te ? Ce potemudice, candu ni se infacisieza unu doculrentu romanu ilepie la 1700 seau mai vechiu, si apoi intr'insulu ocurucuvente'cri ,Alb'a Julia(, ,,Transilvania(r s, a. asemeni?Poiemu dice, cir, e intru tote autenticu? Au se dil vre-unu clocumentu romanescu deintru acele tempure, alicarui urditori intru acl-everu se fia usatu cuvente cAsi acele?

' Inse alterbrile de genulu acest'a nu intru atli,t'asuntu a se ascrie dlui Pope'a, in cAtu dlui Laurianu,dein care a inrprumutatu, si la

,

care apriaiu se pro-voca d. Pope'a.

Cu respectu la aclunarea materialelui descepta mi-l are impregurarea neesplicavera , cumu ch autoriuluuechiei Metroltolfie' a urmaritu cu multa atentiune scrie-rile monachiloru dein Blasiu, ale dlui Laurianu, b.Siagun'a, Actele si ltragmenteie dlui Cipariu, cumu siopurele altoru autori despre materi'a, aceea,; era unuproduciu recente alu liier'aturei nosile, unde potei capeLitunele date pretiose despre vechi'a }fetropolia l'ourana,I'a trecutu cu Yederea, cd si candu nece ar' fi esistente.

I702

Se pote, cd, unu istoricu romanu se nu sentia tre-buiuti'a de a resfoliri Arehivulu dlui Cipariu, carelecuplende una suma de date isiorice, in parte panh acinetiparite ?

Se pote, c6 autoriulu aech,iei Metroytolte se nu fiavediutu seau macaru auditu cle publicatiunea acest'a,ce se contiua acumu in anulu alu 4'a ?

Se pote, cri, dinsulu se nq-si fia potutu procurd unuopu, ce-i apare a casa, in Sabiniu ?

Cumu se ne potemu dara esplicA ignorarea totalea documenteloru relative ilein Archivu?

Aceea nu potemu dice, cumu cir opulu dlui P.s'a terminairr in a - ante de aparitiunea Archivului siacunu s'a facutu uurnai tiparirea: ch si in partea acest'aa aecltiei llfctroytoli'e vedemu citate dein publicatiuni facutein tomn'a a. 1869. Asiri la p. 86 se citeza Speranti'aclein Aradu, si la p. 123 Transilvani'a, ambe in pir,rtileloru esite in tomn'a trecuta.

Ce scailere este acest'a pentru vechi'a Metropoliia,se va ved6 in decursulu acestei recensiuni'

Materialele adunatu' mai are si insusirea de a fireproilusu, pre cumu se aflri in cartea, ce autoriului i-afostu mai in cleil$na.

Yoliu acluce unele esemple.In aechi'a Mete'opoli'a p. 22 se reproduce in ver-

siune romana decretulu regelui Mati'a cu d. Bud'a 1479.Cd funtana se ciieza P. I[aioru, bar. Siaguna, documen-tele istorice de Laurianu,

-

tote fora indisarea paginei.E bene! cui place a sci pagiuele, caute si le va

aflri. C)i decretulu amentitu intru adeveru se afla intote trei opurele acele, si anttmitu la P. Maioru pag't42, io istor. bas. de b, Siagun'a Tom. II., pag.85, er'in documente istorice la pag,51.

Inse e rnare iliferenti'a intre decretulu acel'a precumu se afla in Maiorn latinesce, si intre versiunearomana dein celi alalti doi autori citati de d. Pope'a,

una diferentia esentiale, ce unu istoricu nu esteIiertatu se o treca cu vederea.

Eca in ce sth diferenti'a acest'a'T)eu'ctulu regescu la d. Laurianu si b. Siagun'a

in data ia inceputu are:Noi ar,pr duut utni,rira prrr,uirne a npe dinuocu.lri

nocrprt nr,pinrc Ioannitiie lllirp0n0,Iirun dinAan'a Iulia..t At,el'asi clecretu si locu reprodusu tle Maioru lati-

nesce asia suna:Nos tum ad humillime supplicationis instantiam

fidclis nostri Re','erenrli Jcarry chih [tretropo li-tani Naudor albensis . .Ce. ue nu vede diferenti'a esentiale intre aceste

doua testure? Colo Ioannirie Mirpono.liru;r din Aln'a lu,lia,ici Joan;chik I'Ietropolitani Nandor albeusis, careaeste Belgladulu celu dein Serbi'a.

Si unele lucrure cd si aceste nu opaccscu pre

autoriulu wclriei Matroytolte unu singuru momeniul deincontra infacisieza lucrulu cd si cumu aeea chartia regescain tori-trei autorii citati ar' fi intru tote ideniica !

Totu asiri face dinsulu si in alte locure.. Asiri Iap. 24 in charti'a Patriarchului Constantinopolitanu, An-toniu, cale chartia in editiuni porta anulu ilela facere6899 (- 1391), se cetescu aceste apertinentie ale muna-stirei S. Archangelu Michaliu in Maramuresiu:

Sitajulu, Megesiai'a, Ugocea, Bersiav'a, Ciuciulu,Balvanulu, Alnagiulu,

cd funtdne se citeza totu aceli trei autori numiti mai susu.In fapta inse autoriulu aech,iei Metroltolie reprotluce

testulu chartiei pairiarchali dupa ist. bas. de b. Siagun'ap.91, fora de a cugetri,, ore intru cele alalte doue fun-tane, cumu se cetesce.

Laurianu in doc. ist. p. 56 are:Ciaagrul , llerr:uraia, tinrouia, Eepcana, Vivit.l, Eal-

nanu,l. A.rrnazi4ix.'1.

Petru Maioru la p. t45 asiit, ceiesce loculu acest'a:Zilagysri,g, }llegyesalya, Ugocsa, Berzav a, Chicho,

BolvanusAlmazigy...Totu acestu locu se afla si la de Batthyrin

leges ecclesiasti'cae R. Hung Albae Caro-linae 1785 T. I. p. 2L7, cu ore-cari varianti si aei,dar' cu uua variante prea momentosa in testulu decre-tului regescu, intru care e cuprensa intrega carteaacest'a a Patriarchului Antoniu. Cb pre candu P.Maioru si pre urm'a dinsului bar. Siagun'a, Laurianu siautoriulu vechiei l\fetropolie, cetescu intru acestu decretualu lui \rladislau, cumu ch: Ilariu, Priorulu, si,urntatoriid,insului sa d,b episcoltului, dein trhutcaciu, cuuan'itq reue-rintta, era Archieltiscopului clein Transilaania celwid,e acuttl,u si celorw aanitori , cuuenita ascultat'e,

-de Batthyan iu locu de,,Transilvaniat' cetesce:Transalpina.

Dar' me reintolcu, la aechi'a Metrrytoli,a si observu,cumu cb autoriulu trebue:i, se cerna si judece benedocumentele sale dupa tote trei funtAnele, la cari seprovoca; se spuna, care lectiune e mai buna seau celupucinu se presenteze pre tote.

Fiendu cir dinsulu mr fece nece una nece alt'a, eprea indereptatiia supuuelea, cumu ch in fapta s'a folo-situ de funtAn'a, ce-i erd mai in demana: nistori'abese'recei ortodocse resaritene universali, de A. baronu deSiaguna Tom. f., II , Sabiiu 1860u,

-

era pre alaltiiloi i-a citatu numai spre aratare,

Deintru aceste se pote judecri, cu ce acuratctia afostu ar'-toliulu. vech!ei Metropolie intru culegerea ma-te-rialelui si lcproducelea lui.

Se trecedu acumu la cele. co se tienu de a dou'alucrare , isro'f;cului si se le vedemu in aechi'cr nfetro-polf,a.

(Ya urm6.)J. I\{. }'ioldovanu.

?03

(xvl)CoresPoudentie vechie si noue'

u.Fagarasiu, eelre. 1869.

Rme. Ve tramitu in origine buli'a papale, seau cumu

se o nultrescu: mi - se pare cu respectu la renunci-ur.u Epi*.opului i(lein. Eu nu o q:t"i decifrri asiacd, se o'potio ioti.lrg., pentru cil-mi lipsi tempulu fi-,i.o, puri, ch numi suntu bene cunoscute caractere'le

*)'

"o "ur. e ssrisa; speru inse, ch R' D' Vostra, cd unulu

ce v'ati ocupatu forie multu cu anticitatile, o veti potdciti, cumu se cuvener si deca eat cumu presupunu eu'*u ,'.f.r.*.e la iiustrarea istoriei nostre baserecesci deint.lnporu-l" Iui Klein, veti av6 bunetate ai dd locu in'colonele Archivului'

Pre lenga acesta ve mai tramitu si o recomenda-ioria data deicel'asi episcopu eonsangenului seu Noahr'.iotor.oo,1.tse in Transilvani'a patri'a sa' Relativu laacestu dein urma, nu potiu a nu Ye marturi, ch m'a su-

fr** stilulu latinu .lasicu, caracteristicu epocei luiklein *t'), ruodulu seau mai bene daten'a de a se scriechiaru si pasualile pre DerEamenu, si in urma numi po-iui nece cie cA,tu esplicri, cumu a potutu, sesi intreiieniaacestu mare barbatu unu secretariu intru unu tempu,candu elu, ajunsu Ia estrem'a miseria, se vediil nevolituasi opemnord, crucea Pectorale'

'Bull'a o aflai in Vadu, la unu consangenu alu

proiopopului l(lein, ctr ocasiunea escursiunei pentru for-*or.o *o*reioru scolastice parochiali, si mi-o dete prelenga reversulu de a i-o restitui la tempuiu seu'

Mai am la mAna si unu manuscripttt oliginale c1ealu episcopului Klein. Titlulu acestuid'-lu comunicasemuD. prn{. Moldovaou I inse fiendu cir

-

intru unu atti-clu deiu Gazet'a Trniei se plangie, cir nu capeta toteepistolele, c0te ise tramitu prein posta ***), am aflatuco col" cle a o decopirl si pentru R' D' Vostra'

,,Libellus definitionum, per me Joan' fnnocentiumL. B. Iilein Eppum. olim Fogarasiensem in Trnia' protempore Romau anno li62 commorantem, collectarum'et s'ecoodunt alphabetum ordinatarurn, ex sex iomulisohilosophi:re veteris et novae atl usum scholae accomo-'dutu. in Regia Burgundia oirm perfectae a Joh' Bapt'D uir a m e l, et Venetiis 1704 impressae' Item ex Sy-nopi summulisiica auctor'e A' R' P' Fr' J' B' Nac-qorto lliberno Tiderdensi ord. Praeclicatorum professot'eBo-u. impressa 1659'" Acestu manuscriptu e in 4"0mare legatu in piele_cu^ ln] t*ll: l,l. _r,^^-,.. ,^.J, rrUtUlrglli ut. P. Yrv4rrrr ruj'

*) Bullele papali si acumu se scriu..pre pe.tgqpulucu caractere asia iumite Gotice, a nevolia de decili'atu,si cu mulie abreviatiuni."' ;-i Pre atunei liieraiii romani scieau mai bene scrielaiincsce clc citu lomanesce."-"'-h'*1 I-a, venitu Ia ma,na, celu pucinu acest'a un'a'

Nota. Pentru cele comunicate esprimendune ceamai via multiamita Rm. lui dn. Vicariu, facemu cuno-scutu, ch Bull'a comunicata se va publicd impreuna ,ctfdiplom'a baronale si alte acte pentru biografi'a marelurililp". Ai"ilttt. uduog.to Pasaportulu &e maisusu fiendu si forte scurtu.

Joannes Inn0ceiltius Liber Baro KleinEpisc0ptls olim Fogarasiensis S' 0' R'

que M. Consiliarius etc'Cum tlilecttls in Christo filius Alexander

Novah familiaris no$ter ad patrios lares reviden-dos, aliaque sua honesta negotia peragenda illTransylvaniam redire ctlpiat, et ea propier n0-siram liceritiam requisiuerit I Nos autem grati animinostri signa inclubia ostentlere Yolentes omnibusubique atl quos perucnire contigerit per praesen-tes testamur, ac notum facimus, ipsum apud Noscomplures per ann08 ingenuae fidelitatis, bonorummorum, christianarumque virtutum specinren sem-per tletlisse: Quare omnibus Illmis, ac Rmis Ar-chiepiscopis, Episcopis, Abbatibus, Vicarijs, cae-terisq; Ecclesiae L{inistris, nec non Excmis DD'Gubernatoribus, Rectoribus, Officialibus t)'m poli-ticis quilm militaribus, atl quos in suo siue itinere,siue permanentia tleclinabit, quantum in donino pos-sumus pro commentlato habemus I Rogantes eos, uteius personam gr*tiis, et fauoribus prosequantur'ac i;omnibus tueantur incolumem' trn quorum fi-dem has praesentes ilostras literas subscripsimus,nostroque solito sigilio muniri manclauimus' Da'tum Ronrae ex Aeciibus nostris die 24'a Maji Anno}IDCCLII.

(Sigilu nu are')Joseph Maruzzi Sec-rius'

' ,odorsatu. S'a aflatu in archivulujudecatorescu

alu Districtului Fagarasiu. Fagurasiu in 'ulru 1U6/'Bas. Alutanu m. P. ases' jud'

:

-

Dn. A. Papiu Ilarianu avir bunetate' intruuna scrisoria dein 8 Apr. a' c' a ne face cunoscutu, chaaflatuinbibliotec'aUniversitateideinBuguresciunuacleveratn tesauru de manuscripte, cuprendienclu operelemarelui filologu romanu si Consiliariu in Leopole Ioh'Budai alihs beleanu, in t4 di patrusprediece volume'tote inedite, cea mai maue parte filologice si istorice'precumu Dictionuria, Gramatece etc-, cari Dn' Papiu,i, proporo a Ie siudid, er' noue ne'le a descrisu pentruo te potti"ri, in Archivulu nostru, ceea ce noi o vomuface in Nr, XXXVI. ce urmezar unde auume avemu setraethmu despre J. Budai si Sam' Crisianu intre

760

fuugentem, eorumtlem Petri et Matthaei pap filij,etiamsi in ministros Dei et ipsi euatlereut, va-leant atque possint quoquomotlo ex iam tlicta domoeliminare. Casu vero quo, ipsi Jeremias, et Joan-nes presbiteri ac etiam Petrus filij sui, eoruntlem-que filij legitimi in eo munere sacerdotali cessa-rent vel tbrsitan deffcerent, aliumque sacerdotemaditnci oporteret in Ecclesiam felekien., Ex tuncannotati Jeremiae Plebani haeretlibus Secularibus,incolae universae possessionis felek, praescriptosQuadraginta, et insuper pro aeilificationis motlernaerefrrsione, Sextlecim hocest: in toto Quinquagintasex florenos hungaricales, uon autem amplius prohao tota domo Parochiali et pertinentijs eius sol-uere tenantur. Qua Bumma persoluta omnis tanilemhuius domus proprietas et dominium reale protemplo felekien., Una cum Universis fructibus,libertatibus, et metis antiquis in perpetuum reser-vetur, adque Plebarrum alienum futurum sine ulte-rioris iurie strepitu non iure haereditario sed of-fitio (sic) tenus devoluatur. Qua Judiciaria uostradecisione et finali determinatione ambae partescontentae, Itlem Jeremias plebanus in sua, et Vni'versorum filiorum suorum scilicet vet'bum Dei inEcclesiae felekien. Contionntolum,, et Pretlican-dorum (sic) personis alictam summam Quadragintaflorenorum caeteris fratribus coram nobis pleuedeposuit, dicti etiam fratres ab eodem perceperunt,In Quorum omnium praemissorum fidem, testimo-nium, firmitatemque perpefuam, praesentes literasnostras Privilegiales sub impendentis et Authenticimaioris sigilli civitatis nostrae munimine robora-tas Antenominatis Jereniae Plebano, et JoanniSacertloti ac filijs suis eorundemque filijs ethaeretlibus Universie extradantlas duximus atqueex certa nostra tleliberatione tlecrevimus. Daturnin civitate praescripta Coloswar, decima tertia diemensig Februa , Anno Dni. Jesu, Millesinro Quin-genterimo Nonagesimo Quinto. (L S. pend.)

r Gregorius Diossy, tlictae civitatis iuratusnotarius mn. propria.

Nota. Tote aceste trei documente suntu cu ace-l'asi sigilu, dein cari celu mai vechiu e mai bene con-serbatu. Tote trele sigilele suntu pre cera alba, si spen-iliura de fire intreito iovergate, si anume iu celu maivechiu albe, galbene si verdi,

-

in celu de midilosugalbene si venete, er' in celu dein urma rosie si albe.Inscriptiunea sigilului este S. CONSULUM. CIUITA-TIS. COLOSWAR. cu ,litere fracte, si ia. midiulocu

cu emblemele a trei' turnuri pre unu muru cu portaarcuata sub densulu, crl pre tab. VI nr. 5-8 dein Isto-ri'a Clusiului de Al. Jakob, Buda 1870.

Pre tote trele e indorsatu nr. 3991/i840.; si inla-intru de asupr'a Ia fia-care ar. 31491L782.

Vechi'a Metropolia de N. Pope'a.(Coniinnare

781

grirr,roir tiparita la 1619. *) Not'a metropolitului afostu ecrisa pre rxargenea inf'eriora a folialoru t,-37 ;putredindu inse partea ac6st'a a cartei, s'a curatitu decompactoriu, cu care ocasiune, dorere, notiti'a parenteluimetropolitu s'a ciuncaritu' Ce a remasu este:

pre f. 1-4: Adext ,:tt urtdixa Dor:o'$rcix uam dom 4rpornan mi 1 xrui. mi mai nrape flecrpe r0arc m'bnacripi,le gepieimordonee'i auiurdepe r.ltdrn ,1t apdea.l rui ,1' mapamupeu'ui arn 6ocr 4, [inuru'.1 t:rxnlT piutui [%llt rn dospigin'Crpierr ui rnrprupicitn' Kumam (urmeza folia putredtte sitaliate, apoi) f. i: de mape rpeast npeEintrtgiei, deaiadrqo de rpe (er' taliate I altele intregi, inse fora scriso-ria. Apoi) f. 32: pumtnege ct grgi filirn Ex negi xuptgide nrsare. ni num negi nrxagcmi niqniruaui i[nxpar de rineui de miat a rpeia HUtn Ba BeU pura exi dumnezru. uiru ue nugi drutndi 4rntptgiitl uepruari. {r'f, llull noeimigi crnt dic npeur iF c?rr:' 61'10. XeA. flrcqa. an. ka' (adecaanulu facerei ?130, carele este"',inulu dela Christosu 1622,luu'a lui Aprilie in 21 dile.)

Acesta notitia este momentosa, pentru cb ne ade-veresce unu lucru panb, aci necunoscutu: Dositeiu, seancumu s'a scrisu elu I)osoteiu, la a' 1622 erd acumu me-tropolitulu Albei Juliel ma elu c6" atare visitase in a'ante de Aprile 1622 phrtile Ungariei panh pre la Do-britinu,

-

plein urmare inceputulu pastoriei dinsuluiin Alb'a Julia, cauta se cadia iu a-ante de anulu D.7622, Mai iu colo, ea ne arata unele dein trecutuluacestui metropolitu si reversa lumina preste cele cu-prensa in charti'a publicata de il. Hajtleu' In line eaprebeza nesuinti'a acestui metropolitu de a introducelimb'a romana, cu 20 ani in a-ante de despusetiu'nile relative ale lui G. Rakoci.]

Numele vechiei metropolie dein Trnni'a se vedemai in colo pre s i gi I e I e, cu cari suntu proverliutechartiele metropolitiloru.

Encislic'a lui Varlaam dein 1688 are sigilu cu in-scriptiune slovenesca, pre carele se potu ceti chiaru cu-veutele

,,llirpolroni'r E:nrga6cri. *o) La suscrisulu seafla una'lpistila a lui Varlirarl provediuta cu acelu'asisigilu.

In Acte si fragm. p. 255 actu de sub Teofilu, alucarui sigilu are in giuru: a{acryl iac,rr

-

no1ifEmrjr68l.

In cancelari'a metropolitana dein Blasiu se pestrezaurmatoriale sigilaria eredite dela vechi'a metropolia: a)cu cercrtscriptiunea 6i6 nlra'r ior Mirgononi . . ASln *

-

b) cu cercuscriptiunea: 11sg56 iac'r: nrr:rrMirgono,rir 6rnirpa6tdnSi portandu insemnele metro-poliei: st'a Treime' representata prein celi trei angericinandu la Avramu,

-

si diosu anulu 1700, seau 1706'

") Cartea ac6st'a se afla in bibliotec'a dein BlasiuNr. 878.n*) Bibliotec'a dein BIasiu, pre tabl'a mineiului

slov. pusu sub N. 862.

Aceste documente si monumente arata, crediu, proeinvederatu, cumu ch vechi'a metropolia romana s'a nu-mitu: lVletropoli'a Belgradului, care lucrualmentre in a-ante de d. P. nu scimu se-lu fia trasucene-va la iniloiela. Dein contra 'elu a fostu recunoscutude toti.

De aceea arehiereulu unitu dein Blasiu, candu er6se se inaltie la demnitatea de metropolitu, a staruitu in-tru aceea, cd se capete titlu de Alb'a Julia.

Sl totu ac6st'a ft caus'a, de archiereulu basereceigr. orientali, in 24 Maiu 1855 protesttr la regimulu tie-rei, cd, metropolitulu unitu se nu aiba titlulu de rnedro-politu alw Albei Julie, de ora-ce titlalu acelu-a este ere-dttatea baserecei gr, orientalt, d,ein Ard.eahr,,

- si vediendu,

cb acestu protestu remane fcrra efectulu doritu, la 1 Dec.protesth, de nou atlresandu-se dereptu la person'a impe-ratului.

Ambe aceste proteste suntu publicate per entewwmis oechi,'a Mett'opolta, Ma ce este mai multu, autoriuluascrie numai,,sistemei j exriti,co-wltrarnontano- absolutistice,ocil protestele acele ,rrernasera aoci, cari suna in pust'i,aa-

preiu urmare recuoosoe, cumu ci protestele aoesteau lbstu intemeliate sl cuuu oh vechi'a ruetropolia ro-mana si-a avutu numele dela Alb'a Julia.

Fienilu tlara atleveritu prein documentel cunoscutude tota lumea romana si lecunoscutu si de autoriulu ve-chiei metropolie numele celu adeveratu alu metropolieiromane: cumu se intempla, de in loculu uumelui isto-ricu sl diplomaticu 1 metroltol|'a Albei Julie" in frunteaoptrlui acestui-a aflbmu numele: ,,ntetroytolta Transil'oaniei" ?

Ce este alia fapt'a autoriului, ile cAtu rlit, l'esaer-ti,re tend,entiosa, ce nu aiuta scopwlw 'inha nemicw, er! aw'tori,wlui, forte rnultu-i d,etrage?

la p. 33 u oe"hiri Metr. i\ei se espune cidemustratu,

-

prein decretulu regelui tr{ati'a dela 1479-

prein alu lui Vladislau dela 1494 -

si prein dalte-ri'a data lui P. Parteniu,

-

cumu sh episcopi'a Mun-caciului a fustu suPnsa ruetropolitului romatru de Al-b'a Julia.

La argumentele produsa am se leflectezu, cumucir, prein acele 3 dloeumente, asiri pie cltmu_ suntu, nu eproLata chiaru de locu suborilinatiunea acelui episcopu.

Prein decretulu lui Mati'a nu e probata, pentru cIintr'insulu (dupa editiunea lui P. Maioru) nrl ooure aDlen-tire de metropolitulu Belgrailului dein Tt'nni'a, cd de alucelui dein Serbi'a.

Plein decretulu lui Vladislau inca nu, pentru cbIeotiunea Transilvania este dubia, cumu amentiramumai susu, *)

*) Basilovits, brevis uotitia fundationis TheodoriKoriathovics Kassoviae 1799 P. II. p. E2 si 86 e pentrudepentlentl'a acelui episcopu dela- Il{etropolitulu deinRomaui'a.

E'ar-rlrd:irx.-+*lqF{r6."F&tlnFrPta:tr4'r!ffi!trf,ff::q 1fi

Si cu at$tu mai pucinu probeza ce-va subordina-tiune dalteri'a data lui P. Parteuiul pentru ch eppuluP. Parteniu a venitu la Alb'a Julia nu pentru ore-cesubordinatiune canonica,.c0 uumai dein necesitate: nuave{ in apropiare altu episcopu de ritulu grecescu. Sub-ordiuatu lui S. Stefanu nu poted ff, cb S. Stefanu erdneunitu era P. Parteniu se unise eu baserec'a Romei,care lucru Joaniciu Basilovits pre lungu si pre largu-luaruta.$1

-

st lu-ar' dovedi de ajunsu si dalteri'a pro-dusa in vechi,'a Metroytolta, deoa ea uu ar' ff ciuncarita.Cb in dalteri'a aceea, precumu se afla ea la autorii ci-tati nrai susu, stir, apriatu, cumu cir, P. Parteniu a ve-nitu ia iantire cu recomentlarea episcopalui catolicu M.

'Tarnoczy dela Yatiu, carele in numele seu si a prima-

telui strigonianu i - a incredentiatu parochiele rutene:qui (Tarnoczy) tam nomine suo, lluo,nx lLlwi. ac BsrrlniGeorgii Li,ppat AMpiscopi Strigoniensis et Pri,matts in-alitae Coronae Ewngariae awthoritate eid,ent. saepius prae-misso Rd,o Patri, Parthenio in suis d.toecaibus admini,-strat'ionern saceriJotwm Ruthenorwm c o rnm i s i t d, at o qa edi,plomate ratifi,cauit. Ce ne trebue mai multuspre a cunosce, cumu cb P. Parteniu erd trecutu launire, caudu vedernu, cumu cb unu episcopu catolicu iincredeutieza administratiunea sl-lu intaresce cu diploma?De aci a provenitu apoi, de epispopii de ritulu grecescudela Muncaciu multu tempu au fbstu numai vieari alieppului latinu riein Agri'a. **)

Dar' se astragemu dela aceste. Se puuemu, cumuctr P. P. rru erd unitu si si eri gr. orientale a venituspre a se santi. Ore faptulu acestu-a demustra subor-dinatiunea dinsului sub metropolitulu santitoriu? Decaamu respunde afirmandu, atunci ne amu incurcd forte:ch Basiliu Taraszovits, eppulu Muncaciului imediate pre-cedente, s'a santitu in Moidov'a, ***)

-

prein urmareamu fi siliti a inchiairi, cumu cb episcopi'a Muncaciutruia fostu depeudente dela Metrcipoli'a c"a dein Moldov'a.

Deci deca e se se arate dependenti'a episcopuluiMuncacianu dela metropolitulu de Alb'a Julia, proiluca-sealtu feiiu de documente.

la p. 34. Autoliulu tr,ataudu de origine a aecldet, me-tropol{,e,i, trece liusioru preste materia si supune de ade-verite una suma de lucrure, ce nemene le-a adeveritu.

Relevbmu tnele. ,,8 d,e ltlenu constatatu d,ein par-tea istoricilorw ronr.ani, cd hteresti,narea romaniloru -sitragS inceputulu inca d,ein tetrytulu aytostolilorw (p. .38)

Unde, candu si prein ce ue s'au constatatn acestulucru? D. autoriu nu ne spune, cari suntu acesti autoriromani.

f)ar' ne citeza autori straiui: pre Daniilu Papebro-chiu, C. Janingu t), seau cd se fiu mai iutielesu, Acta

782

sanctorum de Bolandiati, una carte de mai mUltcdieci de foliaute scriga de jesuiti cu multa eruditiunoinse nu si cu eea mai mare critica.

-

Ne citeza gra_matecla. a lui Haise sl face deductiuni cirriose dein-trtins'a.

Asi6 la p. 432 ,in*u-si, d,r. Eaise germanulu d,{lcein citatiunea d,e mai susu.' cd Gotii, intre tote ,popora-legernanp celw d,e antdniu marturid pre la a. 370 crutt-niynulw arianw. Urmeza d,at' inved,eratu, cd atd,krTeof,lw, cdn 6 urrnatorii lui a foskt, romant si nu Goti."-

Seau cu alte cuvente: Fiendu-cir dr. K. W. L. Heyse,unu scrietoriu dein tempulu nostru dice, cumu ch Go-tii la a. 370 au fostu ariani, tlrmeza,, cumu cI eli aucautatu se fia ariani si la a. 325 si prein urmare Teo-filu ,,episcopulu Gotieiu (carele suscrise actele sinoduluiNiceanu dela 325,) nu a potutu fi gotu, cd i-a cautatuse fia fostu romanu.

La acestu genu ile argumentatiune latiuii -i dicuf,Ihrc ante patrem, Ea s6mena, ou cu ou, cu acest'a:Se scie, cb d. Pope'a derle la lumina vechi'a Metr. iqa. 18?0; prein urmare vechi'a Metr. a dlui Pope'a laa, 1825 cauta se fia fostu tiparita.

De ce uu a sitatu dsa in mateli'a ac6st'a pre So-crates Historia ecca IIII c. 27-8, Sozomenu VI c. 37si alti autori a prope ile tempurele conciliului Niceanu Icd ne-a citatu pre gramateculu Heyse, cd se marturi-sesca de lucrure petrecute dereptu 1500 de ani in a-autede botezulu seu !

-Ne-a citatu pre Trtister si pre bas'a celoru scosadein elu inchiaia la p. 49: in tempwlw domntei romani-lorw intrega Dac{a Trai,ana formd ana si,ngura prov'i.n-cia metropol'i,tana, alu carei, metropolin -si atsed resied,en-tta in Transi,Ivanta in cetatea proconsularia (Alb'aJulia.)

Ya se dica. autoriulu nu se multiumi cu asertuludela p. 38, eb inceputulu increstinarei. romaniloru cadein teuapulu Apostoliloru, care lucru, dise dsa, e consta-tatu. Crestiui fora espiscopi sl metropoliti ce-ue a maivediutu? Trebue dara, cd romanii se fia avutu inca preatunci si episcopie sl metropolia; ergo au si avutu,qwoil erat ilemonstranilwnn.

-

Si deca romanii au avutumetropolia, aceea nu a potutu fi alt'a tle cA,tu ceea, cecusta si adi: tecliia rnctrogtoli,a a Transilaaniei,

-

a!pardonu, nu a Transilvaniei, cb acestu nume e multumai nou, c0 a Albei Julie, uude erd si resiedenti'a pro-consulelui.

I'rumosu nesu logicu in tota deductiunea. Se ve.deuu inse, are ea si ce-va temeiu istoricu.

Dein sinulu rece alu Transilvaniei nenumerate mo-numente-si inaltia capetele spre a ne {i marturi despreunu trecutu, a earui amentire descepta doliu in pieptu-rele nostre. Intre monumentele aceste panb adi nu B'aaflatu nece - una umbra de semnu, ctr pre aici iu a-anted.e a, 274 s'ar' fi datu vre-una basereca, yre-unu aliariu,vre-una cruse,

-

vre-uou popa crestinu, vre-unu epi-

iIiIIJtiIItIt

")*n)

**s)t)

Opulu citatu P. I. p. 85 si urm.Cipariu, Acte si f'ragmente p. 185.Basilovits, I. .. p. 56-7.Unde i-a citatu Sincai.

scopu, vre-rtru metropolitu. I)ein contra monumentele de-,pri

"oguri, pontifici,

-

altaria-le si alte luuure de ale cul-tului etnicu suntu prea numerosa. Istori'a inca nu ne Pl'e-senteza unu singuru datu despre esistenti'a ore-carei ierar'chie crestine in Daci'a pre tempulu domnirei Romaniloru'

Si totusi autoriulu oech'iei Metropolde afirma' cumucb romanii voru li avutu una ierarchia, si chiaru me-tropoli'a inca va fi custatu pre atunci' Si tote acestebasanilu-se pre marturi'a lui Triister !

Mai biue ar' li cetitu pre Vaso, Erdely a romaiak alatt'1863, opu premiatul cb in Vass la p' 129 seq' ar' fi aflatu'cultuiu.toi"o d.to.tratu prin marturi scosi dein sinulu pa-mentului nostru,

-

er' la p. 150 "'

{i aflatu eb" obanitwlu second,wcci Ia noi ile Proc(wrator) Aurariat"um, st n'w ileProc(onsul) Aurariarwn,

-

si dora ar'fi mai lasatu ce-vadein credonti'a in vorbele aceste ale lui Tldster'

Nu voliescu a dlce, cumu cb intre romanii deinDaci'a pre tempulu domniei romane nu se va fi ilatuou".-on^o crestinu I dein contra eu afirmu numai aceea'cumu ch, nu se dau urme istorice despre esistenti'a unei

baserece crestine si a unei ierarchie organisate' - sideca cene-va ascrie aceloru tempure de aceste-a' unulu

cd acelu-a nu istoriseza, cd fantaseza'

Minunaiu este si aceea, ch la p' 46 se joca cutierile cri sl cu merele. Aci se citeza dein P' Maiorurr"" i".rtie deintru a XI Novela a lui Justinianu' In-tr'ing'a e vorba ile intemeliarea metropoliei Justinianeipritu ,i intre provinciele supuse ei ocure si: Da'ciatned,itemanea si' Dacta riPmsis'

Autoriulu aechiei, ian ""

provoca la Fotino' Gri'selini si Trijster si pre bas'a acestoru autori Dac'i'a ri-poto a"io Novel'a lui Justiuianu o muta in Ron''aniar'er' Daoi'a meiliterana dereptu in Transilvani'a, si aratacunu ch Trannila in d,i'lele lui ht'sti'rdan'w se a'rnent'esceui proai,nci,a metroYtolitan'a !

' M*r" aberatiune. Daci'a riposa dein Novel'a luiJustinianu este una provincia dein derept'a Dunarei'Serbi'a sl Bulgari'a de aili' Spre atleverire asiu pot6citd pre d. Lairianu, carele dice, cumu ch numai celioe au cetitu istori'a visaudu, cauta Daci'a riposa si me-diterana in Dacia Traiaua; n)

-

inse nu me voliu pro-

voc{ la unultt dein contempuranti nostri, cb mai benela unulu deintre ali lui Justinianu, la Procopiu, carelein cartea a IV despre edificia c. 5 spune, eumu ch Da-ci'a riplsa a fostu in derept'a Dttnarei' Me voliu pro-voci la Notitia inl2terii, unde Daciele aceste se amentescudein colo tle l)Lrnare. **')

"F) Tentamen criticum- P. XII[.*oi Mai ple largu de liacia ripensis et metlitera-

,rrr. ,t' dt i t*'iioitnr-p.i,ou (situata rI Prope de Bede-;;j;*"

"ot*" i*.ol Truritiolo, Iocrilu'nascerei lui

iffi;f,t"; P.ocopio de aedificiis l. tV c' 1') trateza K'I{annert, Geographie der Griechen und Rijmer" 'Iom i 'Landshut. l8l2 Pag. 72 si 105'

?83

Inse nemicu nu e mai curiosu, cd aceea, cl au-toriulu Novel'a o eiteza ilein istori'a bas. a lui P' Ma'ioru,

-

celu pucinu asid dice, -

si apoi P' Maiorula p. 184-8 unde trateza de acesta constitutiune a

.fuiJusiinianu si de primatulu dela Justiniana prima, de-reptu arata locnlu acestei cethti cumu si alu ambeloruDacie amentite in Novela' 'Ma dinsulu merge si maideparte sl afirua, cumu ch, romanii de dein coce ileDonare nece-una data nu au fostu supusi Ochridanului(adeca Esarchului Justinianei prime.) Aeest'a nu -sepote lud,, tle ci,tu cd proba, cumu cl, cene'Ya citeza preMaioru, fora de a'lu ceti.

(Y;r urm{,.)

(Iv.)Fasci'i romani.

A. u. c.1037. L. Raniu Acontiu OPtatu

-

Aniciu Paulinu jun.10SS. Fl. Juliu Constantiu

-

Ceioniu Rufiu Albinu .1089. Fl. Popiliu NePotianu

-

Facundu1090,

-

FelicianuTib. Fabiu Titiatru .

More M. Constautinu.1091.

-

Ursu

-

Polemiu.1092, Fl. Juliu Constantiu ImP. II.

Fl. Juliu Constante 3391093. ._ AcYndinu

L. Arailiu Val. Procnlu Populoniu 3&A{094. :- Antoniu }'Iarcellinu

-

Petroniu Probinu 3411095. Fl. Juliu Constantiu III.

Fl. Juliu Constante II.1096. lU. Ilaeciu Furiu Balbinu Caecilianu

Placidul't. Pisidiu Romulu . 343

109i. Fl. LeontiuFl. Sallustiu lJorrosu 344

1098. -

Amantiu

A. d. Chr.

334

335

. t, 337

336

338

1099. Fl.Fi.

Aibinu

1100. -

Rufinu

Juliu Constantiu IV'Julirt Constante III.

345

. 346

Fl.Fl,

EusebiuPhilippu

3/r,7

,1+b1101,

Salia

791

alu Biblioiecei gimnasiali de aici, donatu de Rm' D'Canonicu C, Papfalvi. Noi l'amu publicatu aici deinlitera in litera forb scaimbare, de unde si cuventelelatine, si ce e scrisu cu litere latine, tote suntu copiatedupa esernplariu.

Vechi'a Metropolia de N. PoPe'a.(Continuare tlein Nr' Pleceil')

la pag. 63. Autoriulu incepe iratatulu despre ma-tt'opolitii aechie'i' rnetropolie a Transi'laawiei' Celu ile,nieoio in sirulu veneratiloru Parenti (numai pentrucb pre celi de mai iu a'ante nu-i scimu,) e ,,Teof'lu alwneiropoliei' Goti,ei epi'scopu", alu 2 Ulfil'a, alu 3 Sevina,alu 4 Unila. Dupa autoriulu toti acesti-a au sieiliutu prescaunulu vechiei motropolie romane,

-

si pre cumuautoriulu ,,rad,i,ematu ltre d,ocuntente istorice d'ent'ne d"etota cred,enida" afrrma, celi de ant6,niu 2, adeca Teofilusi Ulfil'a au fostu nascuti romani.

Asiri,'dara celebrulu codice de Upsal'a este unuprocluptu literariu romanu. Me bucuru ! si trecu presteaceste lucrure scosa

"d'ein d,ocumente d'emna de tlta cre'

d,ent{a" forb alta reflesiuue, de cAtu acest'a:deca Ulfil'a a fostu metropolitulu (se intieiege or-

todosu) vechiei noetropoliei deiu Tran'si'laani'a, cauta seoo*prii*i*o pre Jornande, carcle a scrisu pre larguistori'a gotiloru, cauta, clicu, se-lu aompatimimu, ch' elude si abiri cu 150 de ani a traitu mai tardiu cA Ulfil'a,totu nu a sciutu, unde si'a avutu Ulfil'a scaunulu, siintru nescienti'a sa a pusu resiedenti'a dinsului dein colode Duaare, la pol'a Emului; *)

-

si despre imperatuluValente a scrisu

' cumu cb, a facutu pre goti ariani' si'

nu crestini, dandu-ne a intielege, aumu ch Ulf'l"a i'ncaa fastu grianw si nu ortod,os?r.u*)

Trecu si preste altele dein catalogulu metropoliti-loru dein Transilvani'a, cari in parte mare suntu basatepre documente totu asia ilentne d,e tota cred'enti'a, cl' sicele .lespre romanulu si, ortod,osulw Ulfil'a,

-

si maibene adaugu aci una notitia, ce in a. 1870 am copiatude pre unu Evangeliu slovenescu scrisu cu mAn'a, 0e seafla in baserec'a !'eleacului:

!i8 ror nzgiH'r:nfi uri rs$ agi/'rog8n QiiS'r8i ruinS n8ngagr cQimr$n8i ISX ca$ caslrfui'r a cE

.cr

792

lui Aianasiu, eandu este in posesiunea mieriiului specificude a o resface? Lente este tiestula in Transilvani'a, fier-berea nu recere multa maiesiria.

la pag. 107. .Atanasiw d,e totw yruein'i' asecli a a,uutwl,r;, lnrcq"'trlu ince\tu,tu de d,insulw, adeca la apostasia ,'t

-

p. 110: Atanasiu nu averi ytartisani ntulti, -

'p. 170:,,nwta,i una ytarte sC inca forte neinsatrtnata s'a u'nittt."

Invetiatur'a acest'a e de totu noua si panh aci ne-cunoscuta. Ne deda,semu a tien6 , cb. tn'ai tot'i romaniis'au unitu la 1700 si relapsulu s'a facutu, numai dupace strabunii nostri au facutu trist'a esperientia, ch pleinuniune au scuturatu unu calaritoriu si au luatu pre altulu;au scapatu de sttperintendentele calvinu si au apucatusub iesuitu.

Aceste ie tiened,mu, pentru ch vediusemu iu Klain $)si Laurianu **) actulu uniunei suscrisu de 50-60 pro-topopi dein Transiivani'a sl Marauuresiu cu preste J500de popi. Cetisemu la aceli-asi autori, sumu ch la sino-dulu dein 1700 venisera si multime de laici (dupa Laurianuedte 3 ilepuiati dein fia-care satu,) asiri, c6,tu sinoduludela 1700 ,,.fil celw n'rai nta,re sinodw q'lu romanilorw d,einTs"q,nsiluani'a,4 **t'q.| Cetisernn in Klain, ch, a fora de eelidein Transilvani'a si Maramuresiu, la acelu siuodu airmai partecipatu si preuti dein pbrtile Orb,dii mati ,.aleaaro,ru nume se afla in Blasiu in Arhiuulu' episcoytescu." f)

A fora de aceste, lamenttrrile episcopului Klain, ch,baserec'a unita s'a stricatu preiu technele inimiciloru na-tiunei romane,

-

asertulu lui S. Klain, tt) ch sub gu-bernarea jesuitilorti in Seannime mai toti parasira unirea,(prein urmare mai in a-ante si celi dein Scaunime aufostu uniti.)

Cetisemu de relapsulu celu mare, carele s'a facutudapa L744, pre tempulu, candu episcopulu Klain caderi,in lupt'a pentru derepture politico-natiunali,

-

desprecare h,,cru ayemu una proba neimpumnabile: Rescriptuluimparatescu dela 14 Ostobre 1746, emanatu sub N' 331'prein care se renduescu nProtectorii religiunei unite,(si unde aceste se cetescu:

Eiqrirl,ern, nes n"ci,rrccn.d,a,e tn' priorem, statutn't ac su-b'ind,e magis rnagisgue stabiliandae d'ictae Uiloni porro

*) Historia Daco-r'ou:anorum. Foia 1862 -p. 170'

"r'{') }Iagazinulu istoricu III p. 307 seq. -

I)ocum.isiorice p. 166.

B**)- DocLrmente istorice p. 168. -Magaz. ist. l. cit.t) Historia l)acororn. l.-cit. pag. t7-l:

-

d. Pope'anega suscriptiunile cu argumente luate dein Sincai Tom.III. p. ltlL-5, carele dir:e: ,,p_re charti'a, ce se tiene inArcilr'Lriu iiiatiiciei Fagarasiuiui . . nu suniu iscalitimetropolitulu Atana,siu si protopopii cu preutii de subdinsii.il

-

Inse acest'a nu e de ajunsul cb a fora decbarti'a, de care s'a folositu Sincai, in Archivulu deinBlasiu s'a poiutu affri si aitu eserrrplariu cu susct'iptiuui.Si cuuru cb s'a aflatu ne adeveresce S. I(lain, Foai'aoitata 1r. 170.

tt)' Acte si fragruenie pag. 93.

qulque 'insistam,u,s, et jarn circuli,, in quibu,s Pr"otectores niobis ,esoluti , junti praesuiptant 'ipsis instructionem,,oneranl suam impendent, d,esignati sunt etc' *)

Tote aceste tiened,mur cumu cl' aileverescu trecereapluralitatei romaniloru la uniune'

Acumu vene autoriulu aecldei metrop', ca se uespura, cumu ch lucrulu s'a intempiatu cu totulu alminte;cir nu toti seau parted mai mare dein romani s'a unituIa 1700, cd numai una parte forte neinsemuata'

Si ce ne produce dsa spre a tlemustri adeveruluasertului seu ? Ore-cari citate dein N. Bethlan, unele ileinSincai; si cu acest'a cugeta a fi terminatu totu.

Inse noi se vedemu poterea argumenteloru produsa'l{icolau Bethlen erd calvinu si lucrd cu tota ener-

gi'a, cd romanii nu cu catolicii, cd cu calvinii se seunesca. Olu insu ne marturesce de activitatea sa indireptiuuea acest'a, **)

-

si staturele calvine se plangula fi02, ch catolicit' cw poterea astragw ltre romani d'elauniuneu cu reformat'iri. ***) Prein urmare de N' Bethlense pote afirmri cu dereptu cuventu, cumu c)' este inte-,.*rto, intru a carui marturia nu totu de-a un'a trebuese te incredi.

Dar' ou tote aceste se lub,mu de bune cele, ce dicedespre uniune. Afla-se la elu unde-Yar cumu ch ,Ata'-nasi,u, d"e totw prtrcini partisatt;i a auutu in luuulu' apos-tasiei?" se&u cumu ch ,,nuntai wna ltarte st inca fortenehzsemnata s'a unitu?" Nu! Elu neca-iri si cu nece-unucuventu nu ne spune de aceste'

Dar' Sincai ? Nece elu.Citatele produsa ile autoriulu vechiei Metr' demu-

stra numai aceear cumu cit la 1700 s'au datu romani deaceii-a, cari nu au volitu st acepteze uniunea, care lucru'nertre nu I'a negatu. Dara cumu cb' romanii, ce se con-traridu uniunei, ar fi fosiu mai multi, cd celi, ce o auimbracisiatu, acest'a nu ese dein cele scrisa de numitiiautoril prein urmare asertulu autoriului este una esa-geratiune.

(Continuarea e tiparita la pag. ?39-744')

Iitesulu baserecei romatre cu cea calvina'In istoria nu aflbmu urme, cari se ne adeveresca,

cumu cb, romanii in tempurele mai vechia aru fi zelatupentru latirea religiunei sale. Numai dela seclulu alui8, crodu baserec'a romana s'a desbinatu si au inceputua esiste la romanii dein Transilvani'a tloua confesiuni,intempinbmu la fia-care deintru aceste nesuinti'a de a{".o ."^*^liii

"i r ir,rqulti nunerulu credintiosiloru" sei;r4!s yr vDUrr!*) Copi'a litografata a tlocumenteloru cumperate

prein fi'atii lVlocionii metropolitulu Siulutiu, p' lL-t2.;' .,.. t^ ,. 46-G inqfpuctiunee data aceloru Proteetori.Ia IJ' rJ-v ruc

*L) Sl ne murturesce si Csersi chiaru in ioculu re-produsu de d. Pope'a la Pag. 109.-

**tF)' Archivu pagin'a 656,

739

quam l{uic etiam V. Capiiulo declarare me immunemesse ab hae, ac omnis haereseos labe, et haberi, ut unume fatribusl si vero acatholicus judicatus fuero, qualemego me nec volo, nec agnosco, uec profiteor, nec putodari tam aeqvanimem judicem qui hoc ronunciare possit,{aciat Illias Va mecum, quae Regiae ordinationes prae-suibunt, siquid-em ord.inationibus Regiis didici senopersubesse, et obedire, tanquam qui credo omnem poiesta-tem a Deo esse I bene enim constat mihi, quod tali incasu nec beneficii hujus fundationis, nec CatholicaeEcclesiae communionis amplius particeps esse possum.Vel si dubium tantum remanet de meae catholicae fideisinceriiate, ut et hoc dubium, et omne, quod hinc pro-veniret scandalum tollatur', per Xti Dni Sanguinem, quietiam pro mei peccatoris anima efusus est, oro, digneturgratiose dimittere me trausire ad Ritum latinum, etenim tunc non tantum omne clubium tolitur, sed etiammagnae aedificationi ero, et quidem Iis qu"i putabanime non vere Catholicum, in hoc, quia amplius coufir-mabuntur in fide catholica, acatholicis autem, quia meoe,-remplo stimulabuntur et ipsi amplecti fidem caiholicam.Quodsi in activitate Illustritatis vestrae non esset medispensare ad ritum latinum transire, tlignetur saltempaterne in locis suis hoc negotium promovere ac com-mendare. Quod dun humillime suplieo, in profundissimojugique veuerationis cultu filiali cum devotione sauasexosculans manus perseyero Balasfalvae die 28 Aug. 17g8

Illustritatis Vestraeh"umillimus, ac minimus servus

Samuel Klein m, n.Acesi;e suntu documentele relative la S. Klain, ce

am aflatu in Archivulu Metropoliei dein Blasiu. Maieste inca st opiniunea seau informatiunea ce feronimuKalnoki a datu eppului Bobu cu d. 19. truniu 1784, asupr'a lui S. Klain, Germanu Perterlaki, Gavrila Sincaisi Petru Maioru, candu acesti-a au cerutu se fie dimisidein munastire I inse charti'a acest'a s'a publicatu inVieti}a lui ffi,ncai d,e A, P. Ilarianw p, 89, si pentruaceea au aflu de lipsa a o mai reproduce st aci.

Mai adaugu uumai unele cuvente., ce amu aflatudein tradiiiune demna de tota credenti'a.

' Candu a esiiu dein Blasiu (pre la anulu 1802)suiudu-se pre cateclr'a baserecei catedrali spre a-si lu{remasu bunu clela ioculu, ce infrumsetiase mulii ani, s-idela auditorii, ce cu multa placere-lu ascultdu, incepricuventarea dicunciu:,,Nece utra data n'am cuge-a-+,, ^:, ,] -:-- - ^L-"^ -^1:,. ^r^.,^ g ^^ -.-!s!L! va uvttr pg!ra yUllu D!UrvE aPa, SI Seintorse catril parete spre a-si ascunde lacremele, cari-icurgeau'perdu. *

I)espre statur'a si figur'a corpului seu am aflaiudela Dobo fostulu ordiniora parochu alu Teiusiului, careled.upa mama se tragea dein famili'a Klain,

-

cumu chS. Klain a fostu omu uscatiu, negritiosu, tle statura

preste cea midilocia, cu frunte mare, pieptu latu, siol-duri anguste, cAngutori'a curgea preste dinsele

-

destemperamentu tare viu.

-In Blasiu custa si adi unu proverbiu,' car'ele arata,cumu ch S, Klain in pracse nu a observatu regul'astrabuuiloru: in ilivinis non est properandum. Liturgi'adinsului erd seurta de minune. --

Candu studiamu in Pest'a, am cautatu cu unu soeiudupa mormentulu lui S. Klain si P. Ilaioru. Nu amupotutu aflh alta de c6,hr unele marturiri ale matriculeimortiloru la parochi'a catolisa dein Bucl'a (Rd,cz vdros,)de unde am facutu urmatoriele note, camu cu grab'a,ch invertirea cartiloru mortiesci con$umase tempu multi-sioru si parentele monachu erri, chiamatu de alte afaceri.

Liber IV. Mortuorum p. 701.15-Maii 1806... Klein presb. gC. Fogaras. sepultusab Eppo Martino Gdrgei ad Cryptam.

Liber V. Mortuorum p. 110.16 Febr. 1821 Revdiss. P. l{ajor. . . 60 aetatisanno, sepultus ab Szojkovics VAbiacono. Taban.Duph acesie date loculu inmormenthrii lui S. Klain

este Crlpt'a baserecei dein Rri,cz vd,ros, unde loculu fia-carui inmormentatu este indicatu prein una tablitia demetalu, pre cumu ne a spusu cu multa bunavoientiaparentele monachul dar nu ne a si aratatu, pentruch-lu chiamd" alte afaceri. Er' Petru Maioru jace inmormentariulu publicu numiiu in uratricula. Loculu adinu mai este indicaiu prein nece unu- semnu; celu pucinunoi, de st amu cautatu de repetlte ori, nu amu aflatutrece unu atare semnu. J. M. Moldovanu.

Veohi'a lWetropotri.a de trt. Pope'a.(Continuare tlein Nr. XXX\'.)

La pag. 114. Autoriulu tratanclu despre cosecen-tiele uniunei dice: Romanii necwnw sef,a castigatu, darcr,eli, pf.wd,uua & 'inca forte rnfu,ltw prein u,nire. Dupa aceeainsira rele, d.e cari romauii au paiimitu, fora se arate,cumu cir neesistendu unirea romanii nu aru ff suferitude acele rele.

Ce aru fi potutu pierde romanii prein uniune, chiarunu precepemu. Uli nu aveiiu nece-unu dereptu politicu,nece unu dereptu natiunale I baserec'a lorn nu numai cir,nu erd, recuuoscuta seau scutita macaru in cAtu-va preinlegile tierei, dein contra ea era lasata cu totulu in arbi-triulu superintendentelui calvinescul pusetiune sociale,avere, cultura s, a, cumu poted,u se aiba nesce omeni,qui praeter tr,,e,i'ced,ent, laboris n ili,i,l llaltebanig

Ce aru fi potu-t'-r eli dara pierde prein ';n!une ?A urmaiu inse totu-si unu reu ileintrins'a: ,,corytwlu

nati,unei se tl,esbi,nd,." Acestu teu I'amu recunoscutu si'a-iri si-lu resunoscemu si aici. lVfariurisimu, ch de aiciau urmatu rele in tresutu si mai armezl, si adi, fnsecauta se marturisimu st aceea, cl, cuhur'a moclerna si

93'*

III;tota desvoltarea spir.itului omenescu luaru una direptiune

cd, aceea, in cAtu se pare forte incumetatu a cred.e, cbse va mai d:i vre-una natiune, carea se remana pre ve_nitoriu nedesbinata in.multe confesiuni. Unetatea con-fesiunale este sparta chiaru si io

-

.uioti.isim,a Spania.Deca rontanii d,e confesiune d;iaersa s,an, pa.secutatw

,nl,altratatzt, si^sfetticatu st eli.intre setta (.p.180), acest,anu a proye[itu de a colo, cb romanii s,au derfucutu iodoue confesiuni, cd mai vertosu auio o.pr.r.rea seauegoismulu pA,rtiloru, cari au facutu, cri phrtile se se ddpre se-ne instrumentu techneloru shaine.

Adi inse desbinarea confesiudale ar, pot6 se numai impedece intru nemicu progresulu; nece-lu va im_pedecri, deca romanii -r,oru invetid a-si nnoderri egoismulu,dupa esemplulu, ce alte natiuni desbinal in B_4 son_fesiuni le presteza.

-

,,Ce .aalore potw aud.Jolosa_le acele_a, (ce unitii,, pre-tutd,u a fi castigatw preht, wnire,) facia ,u pi,erderea lt-bertatet, autonomilei st i,nd,eltend,eintiit, baset,uei rorw?k is_treba autoriulu la p. 135.

_

fntru adeveru, deca,romanii unindu_se aru fi pier-dutu acele 3 lucrure pretiosa, atunci folosale adusa deuuire _ oricd,tu de mari aru fi fostu ele, _ totu nu arufi ajunsu uemicu,

Dar' romanii u'.'jndu-se nu au potutu pierde au_tonomi,a baserecei sale, pentru .h oo o au avutu, si ceomulu uu are, nece pote pierde.

Luclulu acestu-a fiendu prea cunoscntu nu maiaducu nenicu spre a-lu demustiri. Almentre siinaechi,antetroytolta se rebunosce, cumu cA, baserec,a romana ina-ante de uniune nu a fostu autonoma, ia pag. 1Zg,rinde cetimu cuventele aceste:

,,unitti prein unirea lorwcu,-baserec'a gtapista_si sco,tnLbara ,ru*oi uaw ju,gw cw al-iwiu"..l adeca (dupa dis,a dsale) io logo uo fostu ro-manii in a-ante de unire si in-jugu"ui forto si dupaunire.

libertate, ce autonomia, ce ind,ependentia aupierdutu dara unitii, candu s'au unitu? _-'_

La pag, 186 se desputa unirei chiaru si meritulu$e 1 ti aiutatu cultur'a r.omaniloro.

-Si-oru .o .u fu_uu de argumente'/ Eca-le!

_oTotu resltectulw catrtt, pa_rentii literatw.ei romnns, S, Klain, &,rto; ,,t p. Maiorw;d,ar: se nw uitd,ma, cd, aceste suntzr, meritele lorw ltropriest, ,,Lu ala wriunei, -

se .nu

uitd,mu, ,; ;;;_ pr"e temyrilu,::lj-:_rr::^ttii ortod,osi incq, ^d,ed,era ;rr;;; m,ar.i, dicev. merr, si amentesce ?re Georgiu Lazaru. Mai apoiintreba:

,,o,t"tod,osii ,u dt* uo iot- tninlnit* to cultu.a,de c6tu 1tut,taa, ce se uni,?,,T-"^

-^r ^r,r-.^:- ! ,. .o*uur.rull aechxeL nl,etr. se afla in mareub-u.r"1i1o. pre tote lineele, **o-"r. o, ,ooor* ,f oo-mal oern urmatona_le.

:- 740

*) Archivu, pagin'a g1!,^^,^. l])-l::i? A. 1fl62 pag. 163. pote6 etu av6 cuttura, deca nuscrea, lalmesce'1

*l'*\ Pno;1^,,3,^ ^:.-..- n Y -/ +*urru,rls ur!4t(r, a, f. p, Ut,f) ILidem p. 59.

-.ft) Canonulu acelu-a dein tr728 nu pr.obeza oii i n Tlanni'aaru fi fostu scole ortodose.

illos .sunt, qui lagere noaerint,*.) * am,ta actele metro-politiloru, pre c6,te s'au publicaiu, _ marturi,a lui Klain,

ch, metroltolitulu Atanasiu nw scied lati,nrsce, *! -.- .o-

-latiunalile lui G. Bethlen date lui Ioane Gregory, eppuluMnncaciului si Maramuresiului, in Casiovi'a IZ,Ian. t6ZTunde aceste se dicu despre statulu baserecei grecesci:,,cujus omnis status ir?,scitiae tenebris et simonia oltres_sus(r$*)

-

cari se repetiescu si in colatiunrlile, .1'C.Rahoci dede lui Bas. Taraszovitz cu d. Alb'a Iulia b.fanuariu 1634. t).

Dupa uniune, episcopii uniti trametedu teneri cutalente eminenti la Tirnavil, Vien'a, Rom,a, l,*,p.f,

_lpre airi, de unde se reintorced.u cu mentea cultivata inscientie te.ologjce si profane, su Anem'a plena de sentie_mente natiunali si cu zelu inflacaratu peniru radicarea ro_maniloru. Acestia iucepura a cultivri campulu istorieinostre natiunali si a respandi cultura d.ein ce iu ce maimulta nu numai intre romanii uniti, c6 sl intre celialalti romani.

Nece se pote dice: d,eca s,a inalti,atu Klaitt st celialalti, e meritulu loru ytersonale. pentru ch e constatatu,ch si cele mai mari talente remanu morte, deca nu auocasiune si miedia tle a se cultivat. Romanii au avutufora indoiela si iu a-ante de uniuue destule talente cri,Sincai, Klain etc. Dar' unde suntu ele? Nu s,au ara-tatu, nece au

,prod.usu ce-va, eb nu au avutu potentiade a se desvoita. Este dara unu meritu necontestabilealu uniunei, cumu ch ea subministrh, talenteloru nostresi ocasiune st miedia de a se desvbltd si polei, si preinacdst'a

_:1 ou produse in data la inceputu pre unu fno- roentiu Klain, apoi in totu decursulu seclului trecutu unusiru contimu de barbati eminenti, caroru in partea ceaalalta nece d. F. nu le afla parechia.

Cultur'a gr'. orienialiloro ,.rur" si in secl. trecutumai totu unde se aflri, sub domni'a principiloru calvi_nesci. ,,5i, pre atunci eruu scole ortod,oser,; dice afio-riulu reportandu-se la unu ca,nonu alu sinodului dela1728, Erdu dicemu si noi, pre ici colo, inse qni bened;isttnguit, bene d,ocet: necumu gimnasiu ,*.rro, doranece una scola primaria de Domne-ajuta, cd numai deacele, iinde se invetiri a ceti dein psaliire st a cantd,cAte ceva. tt)

Totu camu asid merse lucrulu si in secl. presenie,si abid se plenira 20 ani dela tempulu, u

"urri culturaunu strainu nepartiale asiri o cayacteyiseza: uicariwluSi,agun'a, a

,,iwcsyc,qfujf, a rad,icd, cu,rsu,lw teologicw d,ainSabtniw, d,ela. unu, d,iucnetate d,e d,nw la, unw ariu intregwsi, a yrhnt Ia frecuartat ea d,i,nsulu,i nunzai d,e aceli, "ce

I

II

Care er.d statulu culturei le nni i- ^ ^_t- )^ -__^:.-.-_arata iiter.atur'a nostra au utuo.l,:#l ;.il;,1;;?dice : sclzolis Valachi cq,rent, atque aden ,lo,i*i*i, in*,

T 741,ttoru potd aratci Teslimott'iw scolastacw I (adeca se cere6',u ,r*rta, cb a fosiu in ce-va scola' Mai in a-ante neceatfi,tu nu se cerei Bpre a fi suscepuiu la cursu') in'sep*oA to tunpwlw ii

"are s,ria aito"'iwtu (a' 1S4S-g)

o:i*ro ,* potuie strabate cw ord'in'atiwrtea acest'a'*)De alalta parte erri inca ilein secl' trecutu gimna-

siu,6losofia si-cursu completu de teologia, asiri', cAtnpreutii de plenu pregatiti faceriu cursu scol' de 14 ani'" Panir,iu ,, i8lb a fostu dara la uniti cultura maimultisiora si ea s'a midilocitu prein uniune' Cultur'aacest,a ffi benefacutoria pentru toti romanii: prein ea*u a.t.up*t ctrscienti'a de se-ne si se intari curagiulu

"otuoiloro I ea avri portatori destinsi cA S' Klain' Sincai

si P. Maioru, pre ale caroru scripte nu se prea cunosceunitulu, prein a caroru activitate urele confesiunali seimpacara'benisioru, confesiunea inceth mai cle totu a fiunu parete desPartitoriu'

.'A o.g,i, meriiulu uniunei intru promovarea cultureila romani este a negd fapte vedite si cunoscute'

iitu mai susu, e marturu de violenti'a cu care $'au sco-latu in contr'a unitiloru.

Relaiiunea directoriului fiscale Petru Dobr'a (carelenu erii unitu, cE romano-catolicu, inse pre cuqu are cu-ragiulu de a o spune pre facia chiaru intru ac6sti rela-iiube, erri ,o*uoo .o do..r. pentru natiunea sa,) specifica mai multe atrocitir,ti st profanhri .le baserece cle aieunitiloru. *)

Investigatiunea oficiosa facuta la t775 iu pbrtileReginului**) arata cumu protopopulu ,lela ItliceluMich'Popoviciu intrd, in baserecele unite lud s' cuminecatrrrade pre altariu si in vediulu poporului o iranted in mie-diu loculu baserecei.

La pag. 141 seq. La cele ce scrie autoriulu de.,pa'secutarea toturorr+,'; carei baserec'a gr' orientale aiirto .rporu dupa uniuue, avemu a observd', cumu shfersec*tiuoile .o-u uoi.tu ea Lea adusu preste

baserec'a

orientale. Ele au custatu in a-ante de 1700, uniuneas'a facutu si Pentru a scaPd de ele'

Persecutiunile baserecei gr' orientali in seclulu tre-cutusuntudaranumaicontinuareapersecutiuniloru'ce romanii au suferitu pentru relegiunea loru in cursu.de mai nulti secli.

De au fostu ele cAte una data mai violente seauehiaru si atroci, vin'a nu caile a supr'a unuiuei' cd cau'

sele ad-everate au fostu:a) technele strainilolu spre a tien6 pre roncani de-

saEiti, si a-i face se se smacine imprumutata, dapa 17L&(ca'ndu se incepe violenii'a aceloru persecutiuni') potere-amu dicu: techlnele strainiloru spre a paralisd pre uuiiisi a-i impedecd intru eluptarea derepturelorn politico'natiunali.

b) interesa-le dinastice, cari nu se tiened'u asecu-rate, he catu dupa si'erpirea ioiaie a ioiuloiu acatoli-ciloru.

c) zeiulu unoru-a si alu celoru alalii spre a laiifia-care confesiunea sa'

d) airocithti comise a supt'a unitiloru't Cror.l. insirate in ceie 3 punte de antAniu nemenu. Ie va trage la indoiela' Alt'a este cu puutu alu 4,de care unii omenii nu Yoru a sci nemicu'

trl.+^ -..+irla rl.gg2 qene-va insir:a, nu-ma.i sca,derilelbLs Par !r@rw, '

si pecatele unei pirrti, er' pre- a-le celei alalte de totu1e irece cu veder"a. Si istoriculu nu este liertatu sefia Pariiale.

Rescriptuln imperatescu de\a !7L6, cal'ele s'a ameu-

-.1 flnu t. c. p. bl.

In Blasiu a sta,tu pan), la 48 ornatulu baserescu,intru care unu popa unitu fuse macelatu la aliariu, ce'lebrandu Iiturgi'a.

Unele c6 aceste, facute seau dein amaretiunea Ane-mei seau dein fanatismu, au trasu dupa se-ne certdri sirepresalia esecutate de regimulu imperatescu, - pote siresbunhri pre ici eolo.

Amu pot6 procluce si altele tie natur'a ac6st'a, insela ce se o. u*"ri*o dilele cu reamentirea loru? SiatAt'a cliseramu numai, cd se aducemu a mente celoru'ce scriu istorie de statulu basereceloru lomane, c>a lliacos

intra m'wros peccatur et entra, si cumu ch e nedereptu aiosim pecatie unei phrti si a retac6 pre ale celei alalte'

Dupa opiniunea nostra caus'a principale a persecu-tiuniloru aceloru-a esie regimulul elu le-a urclitu, elule-a esecutatu, pentru ch a fostu de opiniune, cumu ch'interesa-le saio politice poftescu supresiunea confesiuneigr. orientali.

Proba suficiente clespre ac6st'a ni esie, ch persecu-tiunile s'au inceputu dupa alungarea lui Klain ilein scaunu'

cabdu baserec'a unita inca erei pornita spre disolutiune'Dar' poiitic'a regimeloru s'a scaimbatu sl se scaimba

dupa impregiurhri. -Sub

Rakoci, Io' Balingh capiianuluI\funcaciului \a 1646 prense pre Bas' Taraszovits eppulude acolo, pentr,t

"f, u'u unitu cu baserec'a Ro-

mei, lu iruoru la altariu, unde in ornatu episcopescucelebri s. liturgia silu teri pre stradele publice' apoi'lualuuca in inchisoria, unde jact unu anu' si trei luni'***)Cu 100 de ani mai iardiu foli'a s'a intorsu, poporu siunii preuti dein Tranni'a fura persecutati de generaluluimperatescu Bucow s. a. pentru cb' nu-se uni6u cubur.rec'a Romei. Preste alta suta de ani s6menach foli'a er' s'a intorsu intru altu feliu ' Dar'acestenu se tienu de aici. Noi volimu a clice numai, ch par-tea leului iniru acele persecutiuni a fostu a regimului:lui se cuvene. se'i dhmu si multiumit'a,

-

si nu uniunei

+) Reiaiiunea are

II

La pag. L47, Dupa mortea lui Gerasimu Ada-moviciu (1?96) se denumi administratoriu protopopuluIluniadorei Io. trIutioi'iciu.

Facia cu ac6st'a obsetvu, cumn ch in ,,clwonoiogilaepiscogtiloru, rom,ani newniti" scrisa pre la 1825,*) dupaee se descrie lacomi'a si tirani'a lui Gerasimu carele,,btrw atdt'a cu grlzq, se scolase a suyda prewtilorw sei,cdtw pre tott in bola-i bagase".

--

armeza aceste: d,upaacastu-ct, u ut"maht, aicariu, lmmesiu si, r"apttorin': IX. Io.Poytouiciw Hondoleanulu."

-

Si numai dupa urorteaacestui-a, dice chronologi'a aceea, a urmatu Hotioviciu.

Si inire ,,d,ocumantela ta biogrofiia lui l{l'ain," cechiaru acumu se publica intru aceste folia, este unu do-cumentu d.ela 2214 Ap. 1798 suscrisu d.e loane Poytouiciu,cd, ,,uicaresiw st ltreses'iu" alw Consistortului d'ein Sabiniw.

Insemnu aci lucrulu, pentru ci se se limpediesca.

La pag 170 seq. Auioriulu sustiene dein respo-teri, cumn ch uecltila ,rnetropol(,ct, cL renlasw ,rproprietateabasaracsiecunrcnice" (orientali)) clriartr, si i,n caswlu acelu-a,candu Atanasiw s'af ft tm,itu ou toti 't'omanit.

E bene ! dar' atunci baserec'a anglicana, basereceleprotestante dein Germani'a si cele dela noi, suntu sl*,di proprietatea baserecei catolice apusane, ch-ce e maipre susu de tota indoiel'a, cunu ch tote baserecele acestes'au tienutu candu-va ile baserec'a apusana.' Fia-ne inse lieriatu a impumnri, acesttl ,,ailat)eru'(alu dlui autoriu, de si dsale i se pare ,,cr,tdtw d,a euid,ente,tn c6ht neme n,u-lu, uu trctge la 'itr,cJoiela."

Dupa opiniunea nostra tes'a; ctnttw cd, fia-ccu"e ba-ser"eca yt cu"ticul ct ria este pr oprietct taa b q,ser acai, uniuer s ali,numai atu.nci s'ar' pot6 aperi, candu in lumea moraies'ar' dd vre-un dereptu, carele se impuna la toti mem-brii ore-carei baserece particularie detorenti'a de a re.man6 pentru tote tempurele in profesarea creclentiei, ceau. profesatu panh aci,

-

seau candu s'ar' dd, macaru inluuaea materiale vre-rina poter e, carea se pota suplimein piepturele creclentiosiloru ore-carei baserece proce-sulu de scaimbarea ideeloru st conviciiuniloru relegiose.

Ei dar' in lume nu se dh nece atare dereptu, neeeaiare potere.

Chiaru pentru aceea nu potemu aceptd, acestu qd,e-uertt, atitw tJe a:idufie.

Fia-care basereca particularia e proprietatea, nu abaserecei ecumeiiice (seau a intregu corpului societhteibastirecesci, a carei credentia o profeseza ba,selec'a par-ticularia,) cd a membriloru sei, aileca a aceloru (bene-seau reu-) credeniiosi, cari facu elementulu viu alu ba-sorccoi paltic';luic, cai'i o si-isiiciiu si duieza deirr srrdo-rea lolusi.

Acumu deca toti membri unei baserece par.ticula-r.ie scaimbandu-li-se convictiunile relegiose, se talia seauapostatesa dela baselec'a universale, ile care s'au tienutu

742

panil aci, ce dereptu mai pote avd baserec'a universalea supr'a bunureloru si demnitbtiloru baserecei apostate?

Ar' impinge in fundamentele dereptului de proprie-tate, candu cene-va ar' dice: una comun'a ce radicasiuagoga spre a celebrri, intr'ins'a cultulu divinu dupaprescrierile lui Moisa, numai panh atunci are dereptulude proprietate a supr'a sinagogei acelei-a, pani, canduremane in credenti'a lui Mois'a I er' deca ea va trececumu-va la crestinismu, pierde dereptulu de proprietatea supr'a sinagogei, pentru ch sinagog'a aceea este pro-prieiatea baserecei universali mosaice.

Impregiurarea crlmu ch unele baserece - si arogaderepture in tienutele apostate, denumescu patriarchi,episcopi etc, in partibus, nu probeza alta, de cd,tu nescepia d,esid,eria , cari numai aceea valore o au, carea sicutari nume de tiere in titulus nxa,gnus alu unoru dom-nitori.'

Candu ciara metropolitulu Atanasiu -

de nu cutotalitatea, inse in totu casulu cu majoritatea multu pre-cumpeniioria a credentiosiloru sei

-

s'a taliatr de cir,trabaserec'a anatolica si s'a unitu cu cea catolica, atuncimetropoli'a oltodosa a Belgradului a incetatu si aincepuiu a fi metropolia unita, care a dura,tu panh,cantlu technele inimiciloru i-au facutu facerea. Dereptuare autoriulu, canclu dice, cum ch Atanasiu

,,wnind"w-seq, incetq,ht, a f{, m,etroltoli,tu ortod,osu",' inse a inceputua fi metropolitu unitu: era metropolitu ,,ortodozu( nua mai fosiu in Tranni'a dela a. 1700 panh in dilelenostre.

Si ducundu elu titlu cu se-ne nu a facrrtu d,erytoli,are,nece a luatu avere straina (cumu dice autoriulu lap,172)1 ch numai aceea a luatu cu se-ne, ce erd, alubaserecei de AIb'a Julia, carea se unise.

Aceste cu respectu la dereptulu de proprietate.Se treeemu acumu la faptele istorice, cu cari autoriuiuvoliesce a probri, cuuru ch Atanasiu dupa uniune nu a maifostu metropolitu (nece cti, unitu).

Faptele aceste suntu urmaioria - ie :,,episcopu,lw Atanasiu, se subord,inic i,ntru, tote arclti-

eptscoyrulai rontatzo-cqtolicu, d,ain, Strigonin'I aytoi unwmetropolttw d,u1ta canonela baserecei ortod,ose, nw se potesubord,i,nd altui m,atrapolitu" ergo etc. (p. 173).

Conclusiunea ar' fi buna, deca ea nu ar fi scosacleintru una.premisa neadeverita.

Candu ft metropolitulu Atanasiu suborclinatu cano-nice metropoiitului dela Strigoniu? Acest'a se bene-voliesca a ni-o arata d. autoriu, ch nu o scimu, nu amuauditu de acesta subor.dinatiune.

Apoi ia cuvenieie : ,,Ltnl,tr rneiroTto'[,iin, 'ii,w '1toie fi sub'

ordinatw ulart metropol'itu", leflectlnLr nunai aceea,cumu ch dupa canoneie baserecei se dau si metro-politi esarchi si metropoliti primati. carelucru se nu se pierdia dein vedere in argumenthri. Maiin colo se nu se uite nece aceea| ce s'a sclisu la pag"46 a vecltiei Metropolie: ,,Aici aad,entw, cir, Tt'anniia'r) ile nu me insiclu, s'a pnblical,n in Telegrafulu romanu.

7&3

nlstrct' 'inca sa anLentasce, cd, proain'cia n'atro7olitana" sulu-

nend,u-se archi'eytiscopatului iwsfiniartw" I ch,deca se uitaunele crl aeesie, vene in pi'"puro, si grieriulu dein fabulanu va voli se mai calatoresca cu i[sa,

-

A dou'a fapta doveditoria, cd' Atanasitt' d'uyta u"ni'renu a mai fost niett'opolitu cb n'rnnui c'piscop'z6t este aceea'ch Leopotda ittari' pi'e Atq,nqsiu d'ein' n'on d'a epi'scoytwunitw (P' t73)'

ai tl"ein arbi'Cuventulu ,,d,ein ttou" este Pusu numitriulu iliui autoriu. Ch nu posedemu psss - unu

'latudespre aceea, cumu ch L.opoldu art fi datu metropoli-tu-lei Aiana.iu si diploma de metropolitu ortoilosu' Prim'aintarire, ce imperatulu Leopoldu a datu lui Atanasiu,este ceea de dupa unire. beci cuventulu ,,d"ei'rt' tt'ow"este in contr'a adeverului istoricu si asi6 cade cu totecosecebtiele, ce s'atu pot6 trage deintr'insulu'

Trecemu la cuventulu,,ePiscoYtw".rmpregiurarea, ck Ah;;iu in diplom'a ilela 1701

se numesce episcopu si nu metropolitu, seau nuprobeza nimicu, seau probeza prea multu. Se vedemu'

Titulii se dau dupa ,,chefu'r : Archiereulu romanutlein Belgradu (carele

'erri metropolitu), in diplomele

calvinesciacori ," numesce intru unu tipu, acusi iutrualtulu. In diplom'a lui Georgiu Rakoci cea dela 1643:,,swperintenclri, uulgo alad,ica" *),

-

iutru a lui G'iiu[o"i IL cea deb ieSg ,,su,parintemilens sew eltiscap""ou]-

intru a lui Apafi 1669 ,,eltiscogtws aalachi'ali$(***)-

atleca domnitorii Trannei uorb.r.o cu despretiu desprearchiereii romani si neca-iri nu'i numescu asid, precu"mu eli se nuruidu pre se-ue.

Altulu este tonulu si stilulu, in care aceli'asi dom-uitori vorbescu in colatiunaliie daie episcopiloru delaMuncaciu, cari Ie - amu amentitu mai susu. Aci domniinostri suntu cu reverentia si ie dau titlulu cuvenitu,pentru cb ave6u lipsa de eli in lupiele ctr nemtii' Toiudeio considerhri politice lu.ra si imperatulu Ferdi-nandu III. candu pre episcopulu tlela IVluncaciu'lu nu'nesce,,Episcoprts et Patriarclla".

Acumu du.u n" - amu tien6 strinsu titulii ocurentiin coiatiunalile principiloru Transilvaniei, amu cautri' sedicemu, cd, nece S. Siefanu, nece Sav'a Brankoviis, necealtulu ceneva deinire ioti archiereii baserecei romanonu au fostu metropoliti, cb numai episcopi seau super'intendenti;

-

de ne-amu tien6 ile cuventulu lui Ferdi-npdu III. , amu cautd, se dicemu, cb episcopulu tlelaMuocuciu a fbstu Patriarchu. Si in fine chiaru deindiplom'a, prein care se numesce Atanasiu, amu fi siliti, iothi*iaj cir, st predecesoriulu dinsului, Teofilu, numaiepiscopu a iosiu,

-

cb in diplorn'a aceea asia se Cicc'-

Eca pentru ce anu' disu, cuuo cb tiilulu ocurente

in diplom'a de denumire a lui Leopoldu nu probezanemicu.

De cumu-va inse cene-va cu tote aceste are pla'cere a se legri strinsu de cuventulu ,,episcopu( ocurentein diplom'a i-ui Leopoldu, de si suntemu securi,'ch din-sulu va lapeili deductiunile ce s'atu pote face deiuiruacelu - asi cuventu ocureute in denumirea lui S. Stefauu,si intru a lui Sav'a: concedlemu totu-si, urmeze-se strinsuacelu cuventu. Numai apoi totu asid, se se urmeze sicelu alaltu cuprensu alu tliplomei. Prein urmare nemese nu se supere pre repausatulu Sulutiu, ch in cercu-Iariulu seu se ailreseza catrh,,natiunea romanaslde ora-ce Atanasiu in diplom'a lui Leopoldu se denu-mesce apriatu ile,,episcopu natiunei romane(*')r-

si Sulutiu era sucesoriu nodubitatu a lui Anatasiu' -

Nece se supdre, candu Siulutiu sustiene, cumu ch, meilo- 'polia Albei Julie s'a inmormentatu cu Atanasiu, si la 1855s'a restauratu vechia Metropolia a Albei Julie; pentruch Leopoldu i[tru'aceea-si diploma denumesce pre Ata-nasiu apriatu: ,,in loculu repausatului celui deinurma episcopu Teofilu(. Diploma pune pre Ata-nasiu sucesoriu lui Teofilu, si-lu pune aceea, ce fuseseTeofilu. Deca dara ,episcopulu( Teofilu a fostu ,,metro-politu Albei Julie4, urmeza neaperatu cd si Anaiasiu sefia fostu meiropolitulu Albei Julie'

Acest'a nu va plac6 autoriului. Eca pentru ceamu disu, ch diplom'a data de Leopoltlu probeza preamuliu.

-In fapta Anatasiu a portatu titlulu de metropolitu,cumu dovedescu acte emanate dela dinsulu' **) Totn'asiri-lu aflhmu numitu si in chartie oficiose' in charii'acomisiunei camerali cu d. 1705 Maiu 5, Anatasiu de4 ori se tituleza metropolitu***). Candu a c'erutu ilelaCapitululu dein Alb'a Julia Transumtulu privilegi{-uidatu de Gavrila Batori in 9 Juniu 1609, Capitululuestradandu acelu documentu la 12 Maiu 1713 asiri scrietitlulu lui Atanasiu:

lllustt'issdmws ac Reued,issimws D, Athanasius s' c' r'tr[attis consili'ariws et Ecclesia'um Valachico,rwm 'in Tran'siluarda wnitarum Ar chiepi'scopus. i)

Acunu Capitululu Cein Alb'a Julia d'-rpa locuinti'a'si pusetiuna* ,u oo poieri, se nu cunosca demuitatea sttitulatur'a lui Atanasiu.

La pag. 206. Autoriulu vorbiudu ile mosi'a Me-risianilorul ce domoolu Tierei romanesci Const' Basarabudaruise la 1700 Metrofolei deiu Belgradu, dice, ch,,mosi'a acea prein apostasi'a celui dein urma metropolituAtanasiu o trase era - si indereptu regimulu Romaniei'(

*) Maioru, ist. bas. pag. 72 seq,**) Archivu 649.

*x*; Archivu 611.

*) Popea, vechi'a Metropolia p' 113.+*\

^^r- ^1 4--^-.-+6 noa ORA

''I de! bl rroSurv!!'r tkbt .uu'*irt) Acte si fragurente p. 14.

f) Acestu documentu se pestreza in Arshivulu metropolieitlein Blssiu.

744

Autoriulu s in uare confusiune si face nerlereptateregimului dein Romani'a infacisiandu'lu, c6 inshainatude cairir, romani pentru cb s'au unitu.

Pentru lamurirea cestiunei insemnl,mu'aci, cumuch mosi'a Merisianiloru nu statulu romanu si regimuluilinsului o a rlaruitu Metropoliei Belgradului: cd Prin-cipele dein everea privata a sa. Acestu lucru se adeve-resce dein chrisowlu publicatu in Archivu. *) Ce dereptua potutu av6 ,,regimulu Rom:iniei(' tle a trage in dereptuuna avere, ce nu elu daruise? una avere, ce DomnuluConstantinu a fostu daruitu metropoHei cri, se fia a einin viacus ?

Sl ee ne indereptatiesce a afirmd,, cumu cb ,,regi-

mulu Romaniei(r ar' ii retractatu ac6sta donaiiune ? custavre - unu documentu ? Seau dora a demustratu accluregimu ura confesiunale ? Nu si er' nu. t' Dein contrailomnitorii sl ,,regimulu Romaniei( au reversatu ale lorubenefaceri preste tote confessiunile: a ilaruitu la Lute-ranii si reformatii dein Bucuresci si de airil au daruituIa jurlaui; mai in tempulu mai de aprope regimulu Ro-maniei a tramesu iiarure la ambe confesiunile romanedein imperiulu ausiriacu, er' in anulu trecutu a donatucir,rti instituteloru de dein coce necautandu nece atuncila confesiunea unita seau gr" orieniale a aceloru scole.

Prein urmare Autoriulu neclereptatiesce pre regi-mulu Romaniei, cand.u fora nece-una basa istorica-lu in-facisieza cri sl cumu ar' fi antaniu ,,ortodosutt apoi,rromanu(.

Se inchiaihmu resumeudu in cAte-va cuvente cupren-sulu celoru demustrate aci:

Auioriulu vechiei Metropolie intru culeEerea docu-menteloru a lasatu nefolosite funti tare acesibili; er'intru reproducerea loru de multe ori e lipsitu nu numaide critica, cd si de lidelitate. Documente ciuncarite,adeveru isioricu innecatu dein predilectiune catrh con-fesiunea sa, esageratiuni, conclusa dein premisa neacleve-rate, aserte in locu cle probe si pathos in locu de docu-mente, eca ce aflhmu intru acestu opu. Vechi'a Metro-polia e primulu opu, carele in campulu literaturei nostrebaserecesci porta tipu confesiunale.

J. M. Moldovan.

([v.]Fasti -i romani.

A. u. c.1070.

-

Gallicanu-

Bassu '1071. Galeriu Valeriu Liciniu V.

Fl. Juliu Crispu Caesar1072. Fl. Valeriu Constantinu V.

Valeriu Licinianu Liciniu Caesar1073. Fl. Valeriu Constantinu YI.

Fl. Juliu Constantinu Caesar1074. Fl. Juliu Crispu Caesar II.

Fl. Juliu Constantinn Caesar trI.10?5.

-

Petroniu Probianu

-

Aniciu Julianu10?6. -- Aciliu Severu

-

Vettiu Rufinut077, FL Juliu Crispu Caesar III.

Fl. Juliu Constantinu Caesar IlI.1078.

-

Paullinu

-

Julianu1079. Imp. Constantinu YII.

Fl, ,]uliu Constantiuu Caesar1080.

-

Constantinu YI[.1081.

MaximuJanuariuJustu

A. d. Chr.

3L7

318

. 319

. 320

eol

, 322

ooo. ozo

. 324

325

oZb

o c}ttaat

328

A.u.c1068. Fl. Valeriu Constantinu IV.

Galeriu Valeriu Liciniu IV.1069. Fl. Rufiu Ceioniu Sabinu

Q. Aradiu Rufinu proculu

(Ya urmA)

c't Kr UIU

NOTITIE DIVERSE.Esc. Sa Dn. Metropolitu Dr. f. Vancea, rein-

torcunduse cu pace dela Rom'a, avri bunetate a ilouri,Museului gimnasiale unu mosaicu in marmure negra.cucinci viniete magnifice, intre cari este Basilic'a Vaticana,Colosseum, Pantheon, arculu Antoninu etc. Asemeneadonb totu Museului si frundiariulu tle palma, ce se im-parti totora Episcopiloru in Dbmenec'a Florie-iolu. Pentrucari ailucemu Prea S. Sale publica si caldurosa mul-r:.---: r^irrtl.l!1!al.

-

Totu Museului si bibliotecei gimnasiali donl siSpect. Dn. San. Molnar Jude procesuale dein Blasiuuna moneta intraurita, ce representa pre M. Teresia siIosefu IL de una parte, er' de alt'a una emblema, tleasupr'a cu inscriptiunea DACIA FELIX, er' de suptu:AGRIS. FODINIS. COMMERCIO MDCCLXIX; _impreuna cu 19 bucati de carti. Pentru cari totu ase-uenea muliiu.mita.

q1 A ',",;od['" IJT' #h i';,,1'.,,iff;i]"'oi'ii[T;oto dein Sabiniu. Pentru cari erasi mare multiumita.

A. d. Chr.

*) Originariulu cnsta si acumu, si sn pote ved6 in Blasiu. NT.XXXVIII. va apard in l5.Sept. vechiu a.c.1870.Drliioriu: T. CIPARIU. Imprimeri'a SAM. FILTSCH (W. Kraft) in $abiniu.