i
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în Republica Moldova
a metodelor de învățare bazate pe probleme:
Sporirea competitivității și angajabilității studenților
(PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 3
Licență în Administrație Publică
Pilot Study Student-Centered Active-Learning Programme
Elaborat: Valentina Prițcan, conf. univ., USARB (coordonator instituțional)
Daniela Pojar, lector, USARB (lider de echipă)
Ina Odinokaia, conf. univ, USARB
Sergiu Boca, lector, USARB
Vladimir Rusu, lector, USARB
Evaluat: Louise Faber, associate professor, AAU
Kate Goodwin, associate professor, UoG
"Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei
Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar
părerile autorilor, și Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a
informației incluse în prezentul proiect de document."
First draft:
Revised:
Final draft:
Chisinau, 2017
ii
Sumar executiv
Prezentul raport face parte din Pachetul de Lucru 3. Scopul acestui raport este de a
efectua o analiză privind posibilitatea de implementare în cadrul Universității de Stat „Alecu
Russo” din Bălți a unor metode active de predare, centrate pe student, în speță a Învățării
bazate pe probleme (PBL). În vederea realizării scopului propus, a fost efectuată analiza,
conform unei metodologii elaborate de către coordonatorul proiect, a sistemului de
învățământ superior din Republica Moldova, la nivel de stat și la nivel instituțional, în cadrul
USARB. Analiza a fost efectuată respectând metodologia Pachetului de Lucru 2, în cadrul
căruia a fost efectuată analiza sistemului de învățământ superior în Danemarca și Regatul
Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și, respectiv la universitățile din Aalborg (AAU) și
Gloucester (UoG). La fel, s-a ținut cont de respectarea acelorași niveluri și acelorași criterii
din Pachetul de Lucru 2.
În mod deosebit a fost supus analizei programul de studiu „Administrație Publică” la
USARB, încercându-se compararea acestuia conform anumitor indicatori cu programele
văzute (inclusiv la specialitățile juridice) la Universitatea din Aalborg și cea din Gloucester.
În acest scop a fost realizată analiza încrucișată pentru indicatorii propuși pentru
toate trei universități, reliefându-se similitudinile și diferențele. Diferențele se datorează în
mare parte gradului de autonomie academică de are dispun țările vizitate față de Republica
Moldova. În același timp conform Raportului University Autonomy in Europe: The Scorecard,
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord se află pe locul III, cu un scor de 94% în
ceea ce privește nivelul de autonomie academică, iar Danemarca se află pe locul18, cu un scor
de 56% privind gradul de autonomie academică.1
Ca rezulta al acestei analize s-a încercat elaborarea unui plan de studii
reconceptualizat la specialitatea „Administrație Publică”, care va fi implementat, începând cu
1 septembrie 2017 la USARB.
La elaborarea acestuia, s-a ținut cont de experiența universităților din Uniunea
Europeană, vizitate pe parcursul elaborării Pachetelor de Lucru 2 și 3, de conținutul actual al
planului de studii la specialitatea menționată și, reieșind din necesitatea respectării cadrului
legal în vigoare în Republica Moldova. S-a încercat elaborarea Foii de Parcurs necesare
implementării programului de studii respectiv, cu indicarea actelor normative necesare a fi
ajustate pentru sporirea gradului de autonomie academică a universităților din Republica
Moldova.
1 http://www.eua.be/Libraries/publications/University_Autonomy_in_Europe_II_-_The_Scorecard.pdf?sfvrsn=2, vizualizat la 30.01.2017
1
Cuprins
Introducere ........................................................................................................................................................................... 2
1. Analiza suportului bibliografic ........................................................................................................................... 3
1.1.Introducere ............................................................................................................................................................... 3
2. Metodologie ................................................................................................................................................................ 8
2.1 Cadrul metodologic ........................................................................................................................................ 8
2.2 Colectarea datelor .......................................................................................................................................... 9
2.3 Analiza datelor .............................................................................................................................................. 10
3. Licență în Administrație Publică la USARB ................................................................................................. 11
3.1 Introducere..................................................................................................................................................... 11
3.2. Nivel de sistem .............................................................................................................................................. 13
3.2 Nivel al managementului universitar .................................................................................................. 20
3.3 Nivel al Facultății/Catedrei ..................................................................................................................... 23
3.4 Nivel al Consiliului de Studii ................................................................................................................... 31
3.5 Integrarea studenților dezavantajați ................................................................................................... 33
3.6 Mediul fizic ..................................................................................................................................................... 34
3.7 Nivelul programului de studii................................................................................................................. 37
3.8 Nivelul Formării Pedagogice ................................................................................................................... 68
4. Analiza încrucișată comparativă (Cross-case analysis) ........................................................................ 71
4.1 Introducere..................................................................................................................................................... 71
4.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăți și indicatori ................................................................ 71
5. Programul de Studii Pilot la Administrație Publică, ciclul I, licență ................................................. 76
6. Foaia de Parcurs – Road Map ........................................................................................................................... 95
7. Concluzii finale ....................................................................................................................................................... 97
Bibliografie ........................................................................................................................................................................ 98
2
Introducere
Societatea bazată pe cunoaștere, tehnologizarea educației, surplusul și accesul
sporit la informații, dinamica pieței muncii, multitudinea de furnizori de servicii
educaționale, duc la profunde şi multidimensionale transformări la nivelul
universităţilor din Republica Moldova, în vederea sporirii competitivităţii acestora pe
plan national și de ce nu internaţional, fapt ce a impus un nou mod de gândire şi
concepere a întregului sistem de învăţământ superior. În acest sens, sistemul de
învăţământ superior trebuie să ofere oportunităţi de învăţare şi formare adaptate
continuu la schimbările rapide ale ştiinţei, tehnicii şi pieţei muncii. Acest lucru
presupune existenţa unui învăţământ superior preocupat de asigurarea calităţii, care
asigură o compatibilizare curriculară ce oferă posibilitatea formării de competenţe în
concordanţă cu cele necesare pe piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale,
echipamente şi metode moderne, centrare pe student.
Prezentul raport descrie situația actuală la nivel de țară în Republica Modlova și
la nivel institutional, la USARB, prin prisma programului de stduii „Adinistație Publică”.
La fel, s-a efectuat o analiză a unor surse bibliografice de valoare, cărți care
constitui un real support methodologic pentru pionierii PBL. De către embrii echipei s-
au studiat 6 cărți, rezumatul cărora va fi prezentat în capitolul următor.
O atenție sporită s-a acordat analizei cadrului legal care reglementează inițierea
și modificarea programelor de studii, în mod special axându-ne pe conținutul
programului de studii „Administrație Publică” din cadrul Facultății de Drept și Ltiințe
Sociale a USARB.
Tabelul 1. Echipa responsabilă de Programul de Studii
Nr.
d/o
Numele, prenumele Funcție Poziția în echipă
1. Prițcan Valentina Conf. univ., dr. Coordonator
instituțional
2. Pojar Daniela Lector universitar Lider de echipă
3. Odinokaia Ina Conf. univ., dr. Membru al echipei
4. Boca Sergiu Lector universitar Membru al echipei
5. Vladimir Rusu Lector universitar Membru al echipei
3
1. Analiza suportului bibliografic
1.1. Introducere
În vederea implementării metodelor centrate pe student și, în special a celei ce
ține de învățarea bazată pe probleme, echipa de proiect a analizat o serie de investigații
științifice care constituie suportul bibliografic al proiectului. În acest scop au fost
examinate următoarele surse bibliogarfice:
1. New Aproaches to Problem-Based Learning: Revitalising Your Practice
in Higher Education/ edited by Terry Barrett and Sarah Moore.
Această carte reprezintă un îndrumar metodic pentru cei care vor să utilizeze
metoda PBL în predare. Bazele PBL constau în crearea problemelor reale pentru
studenții, care vor lucra în echipe mici. Această carte abordează metoda PBL mai multe
perspective, deoarece stabilește dimensiunile-cheie ale PBL. Autorii prezintă multiple
idei și strategii de integrare a PBL în predare și de a avea o predare bazată pe cercetare.
Pentru practicienii PBL această carte deschide posibilitatea de revitalizare și consolidare
a metodelor active de predare și a ale celor centrate pe cel ce învață.
Cartea este alcătuită din 20 de capitole, structurate în trei părți:
Stakeholders designing PBL initiatives (capitolele 1-8);
Students using PBL to enhance capabilities (capitolele 9-14);
Sustainability and building capacity in PBL initiatives (capitolele 15-20).
Autorii cărții, Terry Barrett and Sarah Moore fac o trecere în revistă a variilor
teorii care au fost formulate recent de către cercetătorii în domeniu, ceea ce facilitează
cititorii să ia cunoștință cu ultimele investigații în materia PBL. Cartea este structurată în
șaisprezece capitole, în care se analizează conceptul PBL din perspectiva a șase principii
care guvernează metoda PBL. Aceste principii au servit drept imbold autorilor sus-
numiți să purceadă la elaborarea cărții.
Cartea oferă răspunsul la următoarele întrebări:
Care este valoarea PBL;
Care sunt abordările moderne ale PBL;
Cum va influența PBL asupra calității procesului didactic;
Cum să revitalizezi metoda PBL.
În viziunea acestor autori, principiile guvernatoare ale metodei PBL sunt
următoarele:
I. Determinarea și formularea problemei în PBL
În primele capitole ale cărții autorii oferă o multitudine de exemple de posibile
probleme, ce pot fi utilizate în PBL. La fel, aceștia prezintă anumite metode care ar
facilita determinarea problemei, inclusiv rolul tehnologiilor în acest proces. Un capitol
4
parte este dedicat descrierii modalității de colaborare a staffului academic cu
reprezentanții pieții muncii în vederea determinării problemei.
II. Monitorizarea activității PBL în grupuri mici
De regulă, activitățile sunt realizate în grupuri de 5-8 persoane, sub îndrumarea
unui tutore, iar autorii vin cu recomandări pentru facilitarea muncii acestora.
III. Evaluarea în PBL
Autorii propun diverse modalități de evaluare care au menirea de a îmbunătăți
procesul de învățare a studenților și de a majora randamentul acestora.
IV. Elaborarea curriculumului în PBL
Elaborarea curriculumului în PBL reprezintă un proces managerial
multidimensional, iar autorii analizează și oferă ideii pentru întocmirea acestuia. În
vederea racordării acestuia la necesitățile pieței muncii, universitățile curriculumul
trebuie să răspundă la următoarele întrebări: care sunt cunoștințele necesare unui
student? Și care sunt competențele și aptitudinile-cheie pentru un absolvent?
V. Dezvoltarea competențelor necesare pentru angajare
Metoda PBL facilitează formarea unor asemenea competențe necesare
angajatorilor, precum: competențe de comunicare, lucrul în echipă, gândirea critică,
creativitate, capacitatea de a soluționa probleme etc.
VI. Filosofia PBL
Sunt descrise activitățile tuturor celor implicați în PBL, începând cu tutorele
grupurilor și finalizând cu studenții. Autorii își împărtășesc în acest sen propriile
experiențe și idei, care ar permite să se recentreze rolul cadrului didactic în PBL.
2. The Power of Problem-Based Learning: A Practical “How to” for
Teaching Undergraduate Courses in any Discipline/ edited by Barbara J.Duch,
Susan E. Groh and Deborah E. Allen
Această carte scoate în evidență rolul PBL ca un procedeu didactic de anvergură,
care pune accentul pe probleme desprinse din realitate și care are menirea de a motiva
studenții să identifice, să analizeze și să aplice diverse concepte, informații. La fel se pun
accente pe colaborarea grupului și comunicarea eficientă în cadrul grupului.
Universitatea din Delaware este recunoscută la nivel internațional ca un centru
de utilizare la scară largă și dezvoltare a PBL. Autorii descriu experiența acumulată pe
parcursul a douăzeci de ani de utilizare a PBL la instituție, împărtășind cunoștințele
achiziționate pe parcursul acestei perioade. Această carte oferă răspunsuri la întrebările
care le formulează un începător: Cum? De unde încep? Cum determin problemele? Cum
organizez studenții în grupuri? Etc.
Încă de la început, autorii fac o scurtă incursiune istorică și descriu cum a fost
implementat PBL la Universitatea din Delaware. Ideea a fost lansată în anul 1994, în
Wingspread (SUA), în cadrul unei conferințe organizate în comun de către autoritățile
federale, reprezentanții corporațiilor, reprezentanții instituțiilor de învățământ
5
superior. De către aceștia a fost elaborată o listă a celor mai importante calități necesare
unui absolvent de colegiu sau universitate, precum:
Nivel înalt al competențelor de comunicare, de utilizare a tehnologiilor
informaționale moderne, care pot fi utilizate la necesitate,
Competențe de luare a deciziilor argumentate – altfel spus, identificarea
eficientă a problemei, colectarea și analiza informațiilor referitoare la această problemă
și identificarea soluțiilor,
Competențe de funcționare în cadrul comunității globale prin deținerea de
diverse aptitudini, inclusiv adaptabilitate, flexibilitate;
Aptitudini practice specifice domeniului său de activitate,
Capacitatea de a utiliza caracteristicile menționate anterior pentru a
soluționa probleme concrete în condițiile complexe din lumea reală.
Toate aceste calități stabilesc necesitatea de a schimba stilul tradițional de
instruire în favoarea unor noi metode, axate pe dobândirea de către studenți a
competențelor de identificare, analiză și soluționare a problemelor concrete.
La fel, autorii descriu calea care este necesar de a fi parcursă de la elaborarea
planurilor de studii bazate pe PBL până la implementarea acestora, oferind sfaturi
inclusiv cum să obții suportul instituțional necesar pentru implementare.
3. Problem-Based Learning: Case Studies, Experience and Practice/ edited
by Peter Schwartz, Stewart Mennin and Graham Webb
Această carte se adresează atât celor care utilizează deja metodologia învățării
bazate pe probleme (PBL), cât şi celor pionierilor acestei metode. Pentru maeștrii PBL
cartea reprezintă o importantă sursă de consolidare a competențelor și de formare
suplimentară, iar pentru pionerii PBL, lucrarea furnizează o serie de instrucțiuni care
vor facilita înțelegerea şi vor permite dezvoltarea cu succes a unei noi strategii de
predare-învățare PBL. Autorii își împărtășesc experiența acumulată de-a lungul
activității lor, prezentând situații concrete, transpuse din viața reală.
Autorii au compilat un număr de 22 studii de caz, scrise de 37 de profesori din 6
ţări, care sunt specializați în diferite domenii, precum: medicină, stomatologie,
biomedicină, științe ale naturii, arhitectură, inginerie și optometrie. Punctul de
interferență ale acestor studii de caz constă în prezentarea provocărilor și dificultățile cu
care s-au ciocnit pe parcursul implementării PBL.
În această carte autorii reiterează fundamentul metodei PBL: studenții răspund
pentru propriile cunoștințe, iar aceasta poate fi realizată doar prin intermediul
următoarelor etape de învățare:
Problema este o necunoscută;
Interacțiunea în grup și împărtășirea cunoștințelor;
Formularea opiniilor de soluționare a problemei;
6
Identificarea obiectivelor de învățare pentru a progresa în rezolvarea
problemei;
Studiul individual între întâlnirile de grup;
Distribuirea cunoștințelor obținute individual cu grupul din care face parte
și aplicarea acestora în soluționarea problemei;
Repetarea, după caz a etapelor de învățare;
Reflectarea asupra a ceea ce învățat.
Ideea directoare a cărții este că metodele de evaluare folosite în PBL trebuie să
corespundă modului în care studenții învață PBL.
4. Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to
Undergraduate Psychology Teaching/ edited by Alexia Papageorgiou, Peter
McCrorie, Stelios Georgiades and Maria Perdikogianni
Autorii acestei cărți au realizat un rezumat ale celor mai importante teorii al PBL
și anume: originile PBL, metode moderne de predare, și aplicarea lor în practică, metode
de organizare a sălii de clasă încât studenții să capete competențe de soluționare a
problemelor. În principiu, această carte se referă la PBL în predarea psihologiei. Autorii
descriu un curriculum cu aplicarea PBL la specialitatea psihologie, prezentând studii de
caz și situații problematice. La fel, carte reprezintă o sursă utilă de informații pentru
cum să dotezi sala de clasă unde se va instrui utilizând metoda PBL. La fel, în carte este
descris cum psihologia a devenit o disciplină care se studiază în universități și rolul pe
care îl au acestea în formarea viitorilor specialiști în psihologie. În această ordine de
ideii, autorii vin cu recomandări de a schimba sistemul de predare pentru a îmbunătăți
pregătirea viitorilor psihologi ca profesioniști. În opinia autorilor, PBL presupune
analiza unui volum mare de informații în mod independent și aplicarea parctică a
acestora. Pentru facilitarea învățării se vor utilizat tehnologii informaționale în predare
precum: MOODLE, Podcast, webinar, chat, forum, drop-box etc. La fel și evaluarea se face
on-line, de la egal la egal.
5. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay
Wilkie
Cartea oferă soluția necesară pentru a utiliza ICT în predare-învățare. Menirea ei
este de a convinge specialiștii diverselor instituții de învățământ să opteze pe metodele
de instruire moderne, să aplice la scară largă tehnologiile informaționale și să dezvolte
sistemul de instruire axat pe soluționarea problemelor în cadrul cursurilor de
specializare. Cartea este structurată în patru capitole. În primul capitol sunt enunțate
principalele probleme și provocări provocările pe care le oferă sistemul de instruire
PBL. Al doilea capitol prezintă o descriere cum un pedagog care utilizează metode
7
tradiționale în predare poate deveni un pedagog care utilizează metode moderne.
Autorii descriu care sunt provocările și ce bariere sunt în calea lor pentru se reconverti.
În capitolele următoare vom găsi informații cu referire la tehnologiile moderne de
instruire și la necesitatea de formare a competențelor pedagogice la cadrele didactice
tinere.
6. Teaching for Quality Learning at University: What the Student Does,
4th edition/ edited by John Biggs and Catherine Tang
În această carte sunt prezentate ideile de redimensionare a procesului didactic, în
ceea ce privește schimbarea accentelor: centrare pe cel ce învață, mai mult se
evidențiază rolul studentului, iar profesorul este un facilitator, care trebuie să definească
clar rezultatele învățării pe care studenţii ar trebui să le atingă la finele temelor predate
de profesori. În acest context, cartea se bazează pe conceptul ralierii constructive,
utilizat în implementarea învăţării bazate pe rezultate. Ralierea constructivă identifică
rezultatele învăţării care trebuie atinse şi ajută profesorii să elaboreze activităţile de
predare-învăţare care vor ajuta studenţii să atingă aceste rezultate şi să poată evalua cît
de bine aceste finalităţi au fost atinse. Fiecare capitol include sarcini care oferă idei şi
recomandări cum ar putea fi implementat acest concept. Cartea oferă o serie de exemple
practice din experiența mai multor cadre didactice din țări precum: Australia, Hong
Kong, Irlanda, America de Nord ş.a. Autorii susțin că există 3 nivele a predării. Primul
model se bazează pe diferențele dintre studenți: studenți buni și studenți mai puțin buni.
În acest caz profesorii își asumă responsabilitatea de predare și ceea ce ține de însușire
și reușita studenților. Nereușita o explică prin apartenența anumitor studenți la un
anumit mediu social, instituția preuniversitară absolvită etc. Profesorii la nivelul doi se
bazează pe ceea ce fac profesorii. Acest model este la fel bazat pe transmitere, dar
transmiterea conceptelor şi a înţelegerii, nu doar a informaţiei. Procesul de învăţare este
apreciat în funcţie de ce face profesorul şi nu de tipul de student cu care interacţionează.
Această metodă de predare este centrată pe profesor. Al treilea nivel se bazează pe ceea
ce face studentul şi cum se raportează aceasta la procesul de predare. Acest model de
predare este centrat pe student şi scopul predării este de a oferi suportul pentru
învăţare. Pentru a atinge acest scop, e necesar de a stabili următoarele:
Ce este necesar să se învețe pentru ca studenții să atingă finalitățile de
învățare;
Cum înțeleg studenții conţinutul predat și modul în care acesta se
integrează în finalităţile dorite;
Ce tipuri de activităţi de învăţare-predare sunt necesare pentru a atinge
nivelele dorite de înţelegere.
8
Deci conform ultimului model, rolul profesorului se schimbă, el deja nu este
factorul decisiv si expertul, si acest lucru poate să creeze bariere psihologice pentru
mulţi profesori ce sunt obişnuiţi cu sistemul tradiţional de predare.
În cazul aplicării PBL, relațiile între student și profesor se modifică: profesorul
este văzut ca un mentor, care ajută studenții să se adapteze pe cât este posibil și să
"perceapă" problema.
Ca o concluzie, putem afirma că sursele bibliografice analizate succint prezintă
valoroase repere metodologice pentru cei care vor să devină practicieni ai PBL. Este
important să se acorde o atenție sporită calității predării prin aplicare unor noi metode,
prin centrarea predării spre cel care învață. În acest sens inclusiv managementul
universitar este cointeresat în utilizarea unor metode și tehnologii moderne în predare,
stimulându-le prin instituirea unui sistem adecvat de creștere și de motivare.
2. Metodologie
2.1 Cadrul metodologic
În vederea elaborării raportului ce ține de Pachetul de Lucru 3 ne vom conduce
de metodologia-tip elaborată în cadrul proiectului și care a servit ca bază pentru
efectuarea analizei comparativă a învățării bazate pe probleme în țările-partenere ale
Uniunii Europene: Danemarca și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord,
prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2.
La elaborarea Programului-pilot s-a ținut cont de gradul de utilizare a metodei
PBL în diferite universități pe care le-am vizitat și experiența cărora am studiat-o,
inclusiv utilizarea altor metode active de predare. Fiecare universitate are specificul său
și o abordare individuală per program privind utilizarea metodelor active de predare în
special a PBL. În contextul predării disciplinelor juridice din cadrul programelor de
studii supuse analizei pentru specialitatea „Administrație Publică” am constatat că PBL
nu se aplică în aceeași măsură ca în cadrul altor programe. Știința dreptului, fiind una
rigidă, statică, fără profunde cunoștințe teoretice studenții nu pot excela.
În vederea demarării acestui program pilot s-a elaborat o variată actualizată a
planului de studii la specialitatea „Administrație Publică”, unde în cadrul variilor
discipline predate cadrele didactice vor utiliza metode active de predare, în special PBL.
Dezideratul de a ajunge la raportul de 50 la 50 între cursuri și proiect este greu de atins
în cadrul specialității „Administrație Publică” datorită specificului disciplinelor predate
și inclusiv limitărilor impuse de cadrul legal. În acest context, ajungem la concluzia că în
procesul de implementare a programului de studii bazat în totalitate pe PBL, Planul-
cadru pentru studii superioare, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1045 din
29.10.2015, poate prezenta anumite inconveniente din următoarele perspective:
- deşi consacră autonomia universitară drept un principiu fundamental în
procesul de exercitare a libertăţii academice, Planul-cadru o restrânge în mod
9
semnificativ, obligând universităţile, la elaborarea planurilor de învăţământ, să includă
în mod obligatoriu discipline de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (10%)
şi discipline de orientare socio-umanistică (10%). În felul acesta se micşorează
proporţional ponderea disciplinelor fundamentale şi de specialitate, care contribuie
prioritar la formarea competenţelor profesionale ale viitorilor specialişti;
- având în vedere că durata studiilor la specialitatea Administraţie Publică
este de trei ani, includerea obligatorie a unor discipline care nu dezvoltă abilităţile
profesionale concrete duce la excluderea firească din planul de învăţământ a unor
unităţi de curs inerente pentru formarea viitorului specialist;
- experienţa unor universităţi de prestigiu din România (Universitatea din
Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ion
Cuza” din Iaşi etc.) este un exemplu grăitor de veritabilă autonomie la elaborarea
planurilor de învăţământ. Astfel, planurile de studii din cadrul acestor instituţii conţin
exclusiv discipline fundamentale şi de specialitate care contribuie la formarea
profesională multilaterală a studentului, nelăsând loc pentru anumite discipline
generale, care s-ar atribui mai mult ciclului liceal.
Reieșind din cele expuse și ținând cont de constrângerile de ordin legislativ, care
nu pot fi înlăturate fără a cauza anumite efecte pe termen lung, de către echipa de
proiect, de comun acord cu factorii de decizie din USARB s-a decis elaborarea unui plan
de studii realist, care are șanse de implementare și care este orientat PBL. Pentru reușită
este necesar ca toți cei care desfășoară activități didactice să conștientizeze că este
necesar să se pună accent pe gândirea studenţilor, pe implicarea lor în realizarea de
proiecte, pe rezolvarea de probleme care au tangenţă cu viaţa practică (prin găsirea
unor soluţii noi, originale ale acestora), pe investigaţia ştiinţifică şi învăţarea unor noi
tehnici de cercetare, stimulând gândirea, imaginaţia, creativitatea şi originalitatea
studentului şi înlăturând astfel lipsa de motivare şi formalismul ambelor părți ale
procesului diactic. Anumite acțiuni sunt prezentate în Foaia de parcurs.
2.2 Colectarea datelor
Pentru a se atinge obiectivele studiului, s-a procedat inițial la o cercetare de
birou. Analizând sursele bibliografice prezentate mai sus cu privire la metodele
moderne și inovative de predare centrate pe student, au fost identificate criteriile (şi
subcriteriile), utilizate pentru descrierea cadrului instituțional al Programului de studiu
respectiv.
La etapa primară a fost descris contextul instituțional al integrării unui program
de studiu în cadrul USARB.
La a doua etapă au fost colectate și analizate datele derivate din actele
normative care reglementează, direct sau indirect, sistemul de învăţămînt superior,
Carta USARB şi alte acte instituţionale ale acesteea.
10
Ulterior s-a realizat o analiză comparativă a criteriilor, evidenţiindu-se punctele
comune şi diferenţele între sistemul din Danemarca, Regatul Unit al Marii Britanii și al
Irlandei de Nord și cel din Republica Moldova.
Tabelul 2. Model de raportare a datelor
Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecții
L1: Nivel de sistem
L2: Nivel al manage-
mentului universității
L3: Nivel Facultate/Catedră
L4: Nivel Consiliul de Studii
L5: Integrarea studenților
dezavantajați
L6: Infrastructura (mediul
fizic)
L7: Nivelul Programului de
studii
L8: Nivelul formării
Pedagogice
2.3 Analiza datelor
Tabelul 3. Șablon pentru de analiza transversală
Criterii, proprietăți,
indicatori
USARB AAU UoG
L1: Criteriu etc.
Tabelul de mai jos rezumă criterii mai importante pentru studiul efectuat, modele
comune care au apărut în timpul analizei, precum şi variațiile apărute.
Tabelul 4. Model de reducere a datelor
Modele comune Particularități
L1: Nivel de sistem
Criteriul 1
Criteriul 2
Criteriul 3
11
3. Licență în Administrație Publică la USARB
3.1 Introducere
Tradiţiile Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi sunt legate de înfiinţarea în
anul 1945 la Bălţi a unui Institut Învăţătoresc (Hotărârea Sovietului Comisarilor
Poporului din R.S.S.M. nr. 532 din 12 iunie 1945). În anul 1953, prin Hotărârea
Consiliului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 846 din 13 august 1953, Institutul Învăţătoresc a
fost reorganizat în Institutul Pedagogic de Stat din Bălţi.
În anul 1959 Institutului Pedagogic i-a fost conferit numele Alecu Russo.
În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 330 din 21 mai 1992,
Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi a fost reorganizat în
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI.
Universitatea provine din „rude” mai îndepărtate. În anul 1906, la 10 septembrie
are loc un eveniment de avengură pentru învăţământul bălţean: se inaugurează
Gimnaziul de băieţi, iar puţin mai târziu - şi Gimnaziul particular de fete „E. I. Genschke”.
După unirea Basarabiei cu România în anul 1918, Gimnaziul particular de fete
„E. I. Genschke” a devenit Liceul de fete „Domniţa Ileana” care, în anul 1937, a trecut în
actualul bloc administrativ al Universităţii bălţene. Prin aceeaşi metamorfoză a trecut şi
Gimnaziul de băieţi, reorganizat în Liceul de băieţi„Ion Creangă”, avînd sediul în actualul
bloc de studii nr. 6 (sfinţit la 31 octombrie 1943).
Gimnaziul de fete „E. I. Genschke” şi Liceul de fete „Domniţa Ileana” au rămas în
istorie, ultimul încheindu-şi activitatea în 1944. Liceul de băieţi „Ion Creangă” a avut mai
mult noroc, fiind reînfiinţat în 1995, funcţionând în blocul său natal.
Blocul de studii nr. 2, cel mai în vârstă dintre toate blocurile (dat în exploatare în
anul 1896), a găzduit rând pe rând Administraţia Financiară a oraşului, Şcoala Normală,
Liceul industrial de fete. Şcoala normală a funcţionat în perioada interbelică. În anii de
după război, în locul ei activase pînă în 1954 Şcoala pedagogică, redevenind în formula
actuală Colegiul Pedagogic (din 1992).
Toate şcolile nominalizate au legătură directă cu Universitatea din Bălţi: ele au
funcţionat pe teritoriul actual al campusului universitar (unic pentru universităţile din
Republica Moldova), toate împreună facilitînd într-un anume fel apariţia unicei instituţii
de învăţământ superior din nordul republicii.
Actualmente, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi oferă programe de
studii la un şir de domenii, specialităţi şi specializări, realiazte pe cicluri.
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi îşi asumă misiunea de promotor al
progresului social, de generare şi transfer de cunoaştere şi contribuţie la dezvoltarea
societăţii contemporane. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi contribuie la
dezvoltarea capitalului intelectual, al excelenţei în procesul de educaţie, formare
profesională şi cercetare ştiinţifică. Principalele valori promovate de către Universitate
sunt: libertatea de gândire şi exprimare, căutarea şi promovarea adevărului, integritatea,
echitatea, responsabilitatea socială, competenţa, onestitatea, curajul. Misiunea
12
Universităţii este formată din următoarele componente: educaţie, formare profesională,
cercetare ştiinţifică, contribuţie la dezvoltarea societăţii contemporane.
În domeniul educaţiei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi se focusează
pe următoarele principii:
formarea personalităţilor multilateral dezvoltate în spiritul valorilor
europene, înzestrate cu gândire critică, active, responsabile, cu abilităţi de leadership;
formarea profesională în diverse domenii a unor specialişti competenţi şi
responsabili, care înţeleg problematica legată de progresul social-cultural, economic şi
tehnico-ştiinţific, apţi de a se integra pe piaţa liberă a muncii într-o societate bazată pe
cunoaştere;
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, fiind un centru de educaţie, formare
profesională şi cercetare ştiinţifică avansată, îşi asumă următoarele obiective
fundamentale:
a) afirmarea identităţii culturii naţionale şi participarea la procesul de
integrare europeană;
b) dezvoltarea societăţii în cadrul unui stat de drept, liber şi democratic;
c) promovarea învăţământului, ştiinţei şi culturii naţionale;
d) realizarea unui învăţământ formativ, creativ şi stimulator în concordanţă cu
cerinţele societăţii contemporane;
e) promovarea libertăţii academice în conformitate cu standardele în
domeniu;
f) îmbunătăţirea continuă a procesului didactico-ştiinţific promovând un
învăţământ dinamic şi flexibil adaptat la cerinţele pieţii muncii în condiţii de
competitivitate;
g) îmbunătăţirea metodologiei de echivalare a studiilor în conformitate cu
sistemul de funcţionare a procesului de învăţământ bazat pe credite transferabile
asigurând mobilitatea academică;
h) formarea şi perfecţionarea profesională în diverse domenii a unor
specialişti cu calificare înaltă, având şanse reale de angajare pe piaţa liberă a muncii;
i) implementarea managementului universitar fundamentat pe cerinţele
moderne de calitate;
j) implicarea membrilor comunităţii academice în dezvoltarea ştiinţei şi
culturii europene şi universale;
k) asigurarea pregătirii continue a cadrelor didactice sau de cercetare şi
stabilirea unor criterii de competenţă didactică şi ştiinţifică în procesul de evaluare şi
promovare a acestora;
l) promovarea programelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică,
inovare educaţională, creaţie ştiinţifică, tehnică şi culturală;
m) dezvoltarea parteneriatelor în diferite domenii, atât la nivel naţional, cât şi
13
la nivel internaţional;
n) integrarea centrelor de cercetare în reţelele naţionale şi/sau internaţionale
şi realizarea de cercetări fundamentale şi aplicative generatoare de cunoaştere;
o) valorificarea cunoştinţelor şi rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în scopul
dezvoltării societăţii;
p) asigurarea unor servicii şi produse specifice de înaltă calitate atât pentru
comunitatea academică cât şi pentru beneficiarii acestora;
q) protejarea patrimoniului, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii
Universităţii.
Fiind o instituţie modernă, promotoare a progresului social, orientată spre
crearea şi transmiterea de valori ale cunoaşterii, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din
Bălţi este într-o permanentă căutare, analiză şi reflecţie asupra experienţei centrelor
universitare şi de cercetare de referinţă din ţară şi străinătate, având în vedere
îmbunătăţirea şi diversificarea activităţilor şi serviciilor prestate beneficiarilor sau
partenerilor sociali.
Formarea profesională se realizează la 42 de specialități (ciclul I), 23 de
specialități (ciclul II) și 8 specialități (ciclul III).
În 2012 Universitatea s-a plasat pe locul 6849 în topul web al celor mai bune
20000 de universități din lume, iar în anul 2013 pe locul 6165 (Ranking Web of World
Universities).
3.2. Nivel de sistem
Preliminarii. Sistemul educaţional al Republicii Moldova a aderat la Procesul
Bologna în 2005, an, începând cu care au fost realizate mai multe reforme în domeniul
învățământului superior. Principalele direcţii de realizare a reformelor au vizat în mod
tradiţional trei domenii prioritare:
a) schimbarea structurii sistemului universitar, prin organizarea
învățământului superior în trei cicluri, introducerea Suplimentului la diplomă şi
introducerea Sistemului European de Credite Transferabile;
b) organizarea sistemului de evaluare şi monitorizare internă şi externă a
calităţii prin crearea unei Agenţii de Asigurare a Calităţii, independente de guvern, şi a
centrelor de management al calităţii la fiecare universitate în parte;
c) racordarea ofertei universitare la cerinţele pieţei prin urmărirea traseului
absolvenţilor, crearea legăturilor cu angajatorii, profesionalizarea învățământului, etc.
Structura sistemului de învăţămînt. Sistemul educaţional al Republicii Moldova
este organizat pe niveluri şi cicluri în conformitate cu Clasificarea Internaţională
Standard a Educaţiei (ISCED–2011):
a) nivelul 0 – educaţia timpurie:
– educaţia antepreşcolară;
– învăţămîntul preşcolar;
14
b) nivelul 1 – învăţămîntul primar;
c) nivelul 2 – învăţămîntul secundar, ciclul I: învăţămîntul gimnazial;
d) nivelul 3:
– învăţămîntul secundar, ciclul II: învăţămîntul liceal;
– învăţămîntul profesional tehnic secundar;
e) nivelul 4 – învăţămîntul profesional tehnic postsecundar;
f) nivelul 5 – învăţămîntul profesional tehnic postsecundar nonterţiar;
g) nivelul 6 – învăţămîntul superior, ciclul I: învăţămînt superior de licenţă;
h) nivelul 7 – învăţămîntul superior, ciclul II: învăţămînt superior de master;
i) nivelul 8 – învăţămîntul superior, ciclul III: învăţămînt superior de doctorat.
Procesul de învăţămînt se desfăşoară în baza standardelor educaţionale de stat,
aprobate de Ministerul Educaţiei, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare a instituţiei de învăţămînt.
Durata anului de studiu, a stagiilor de practică, a sesiunilor de examene şi a
vacanţelor se stabileşte pentru fiecare nivel de învăţămînt prin planul-cadru aprobat de
Ministerul Educaţiei.
Învăţămîntul superior al Republicii Moldova are drept misiune:
a) crearea, păstrarea şi diseminarea cunoaşterii la cel mai înalt nivel de
excelenţă;
b) formarea specialiştilor de înaltă calificare competitivi pe piaţa naţională şi
internaţională a muncii;
c) crearea oportunităţilor de formare profesională pe parcursul întregii vieţi;
d) păstrarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor naţionale cultural-istorice în
contextul diversităţii culturale.
Structura generală a învăţămîntului superior din Republica Moldova.
Învăţămîntul superior este structurat pe trei cicluri:
a) ciclul I – studii superioare de licenţă (nivelul 6 ISCED);
b) ciclul II – studii superioare de master (nivelul 7 ISCED);
c) ciclul III – studii superioare de doctorat (nivelul 8 ISCED).
În cadrul studiilor superioare de doctorat şi postdoctorat se realizează activităţi
de cercetare, dezvoltare şi inovare.
Organizarea învăţămîntului superior. Formarea profesională în instituţiile de
învăţămînt superior se realizează prin programe corespunzătoare de studii.
Programele de studii superioare includ activităţi educaţionale şi de cercetare sau
creaţie artistică, care asigură formarea într-un domeniu academic sau profesional
avansat, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Organizarea programelor de
studii superioare este de competenţa instituţiilor de învăţămînt superior.
Programele de studii superioare se diferenţiază în funcţie de:
a) ciclul de învăţămînt superior;
b) domeniul de formare profesională;
15
c) forma de organizare a învăţămîntului superior.
Studiile superioare de licenţă şi de master se organizează în următoarele forme
de învăţămînt:
a) cu frecvenţă;
b) cu frecvenţă redusă;
c) la distanţă.
Studiile superioare de doctorat se organizează în următoarele forme de
învăţămînt:
a) cu frecvenţă;
b) cu frecvenţă redusă.
Instituţiile de învăţămînt superior dispun de statut de autonomie universitară.
Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de organizare şi
autogestionare, de exercitare a libertăţilor academice fără niciun fel de ingerinţe
ideologice, politice sau religioase, de asumare a unui ansamblu de competenţe şi
obligaţii în concordanţă cu politicile şi strategiile naţionale ale dezvoltării învăţămîntului
superior.
Studiile superioare se reglementează prin Nomenclatorul domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor, care este parte componentă a standardelor educaţionale
de stat şi determină domeniile şi specialităţile în baza cărora se realizează formarea
profesională în învăţămîntul superior.
Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor se aprobă
de Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei de comun acord cu ministerele de
resort.
Ciclul I – studii superioare de licenţă. La concursul de admitere în ciclul I de
studii superioare pot participa deţinătorii diplomei de bacalaureat sau ai unui act
echivalent de studii, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi
echivalarea actelor de studii şi calificărilor.
Studiile superioare de licenţă corespund unui număr de 180–240 de credite de
studii transferabile, cîte 30 de credite pentru fiecare semestru.
Durata studiilor superioare de licenţă şi numărul corespunzător de credite de
studii transferabile atribuit unui program de formare profesională (domeniu,
specialitate) se stabilesc de Ministerul Educaţiei ţinînd seama de:
a) Cadrul Naţional al Calificărilor în învăţămîntul superior;
b) cadrul ocupaţional şi competenţele necesare pentru profesare conform
calificării obţinute;
c) specificul domeniului de formare profesională.
Ciclul II – studii superioare de master. La concursul de admitere în ciclul II de
studii superioare pot participa deţinătorii diplomei de studii superioare de licenţă sau ai
unui act echivalent de studii, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi
echivalarea actelor de studii şi calificărilor.
16
Studiile superioare de master corespund unui număr de 90–120 de credite de
studii transferabile, cîte 30 de credite pentru fiecare semestru.
În ciclul I şi ciclul II de studii superioare trebuie să fie acumulate cel puţin 300 de
credite de studii transferabile.
În ciclul II de studii superioare se oferă:
a) programe de aprofundare, care asigură dezvoltarea competenţelor într-o
specialitate din domeniul studiat la ciclul I;
b) programe interdisciplinare sau pluridisciplinare, care asigură dezvoltarea
unor competenţe transversale specifice în două sau mai multe domenii de formare
profesională;
c) programe complementare, care suplimentează competenţele obţinute în
cadrul studiilor superioare de licenţă, în vederea extinderii ariei de inserţie profesională
în cîmpul muncii.
Conform tipurilor de programe indicate mai sus, orientarea studiilor superioare
de master poate fi:
a) master științific, în scopul aprofundării într-un domeniu ştiinţific și care are
ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală;
b) master de profesionalizare, în scopul formării/consolidării competenţelor
profesionale într-un domeniu specializat și care poate constitui o bază pentru cariera
profesională.
Programele de studii superioare de master trebuie să conţină şi o componentă de
cercetare sau creaţie artistică în corespundere cu specificul programului de studii urmat.
Ciclul III – studii superioare de doctorat. Programele de studii superioare de
doctorat se desfăşoară în şcoli doctorale şi se finanţează prin mecanisme distincte.
Şcolile doctorale se organizează în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, precum şi
în cadrul consorţiilor sau parteneriatelor naţionale şi internaţionale, constituite inclusiv
cu participarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.
Programele de studii superioare de doctorat corespund unui număr de 180 de
credite de studii transferabile.
Studiile superioare de doctorat se realizează prin programe de două tipuri:
a) doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică
originală, recunoscută pe plan internaţional. Doctoratul ştiinţific constituie o precondiţie
pentru dezvoltarea carierei profesionale în învăţămîntul superior şi în cercetare;
b) doctorat profesional, în domeniile artelor şi sportului, care are ca finalitate
producerea de cunoaştere originală în baza aplicării metodei ştiinţifice şi a reflecţiei
sistematice asupra unor creaţii artistice sau asupra unor performanţe sportive de înalt
nivel naţional şi internaţional.
Studiile superioare de doctorat pot fi organizate ca învăţămînt cu frecvenţă sau cu
frecvenţă redusă.
17
Evaluarea în învăţămîntul superior din Republica Moldova. Evaluarea
externă a procesului educaţional în învăţămîntul superior se efectuează de către Agenţia
Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional (ANACIP). ANACIP este o
autoritate administrativă de interes naţional, cu personalitate juridică, autonomă faţă de
Guvern, independentă în decizii şi organizare, finanţată din bugetul de stat şi din
venituri proprii.
Evaluarea internă a procesului educaţional în învăţămîntul superior se realizează
de către structurile instituţionale de asigurare a calităţii, în baza unui regulament
instituţional.
Instituţiile de învăţămînt superior sunt supuse evaluării externe a calităţii o dată
la 5 ani, în baza metodologiei şi a criteriilor elaborate de ANACIP.
Evaluarea externă a instituţiilor de învăţămînt superior este luată în calcul la:
a) ierarhizarea instituţiilor de învăţămînt superior pe categorii în cadrul
procedurii de acreditare;
b) autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi reacreditarea
periodică a instituţiilor de învăţămînt superior, precum şi la ierarhizarea programelor
de studii.
Misiunea ANACIP constă în dezvoltarea și promovarea culturii calităţii în
domeniul învăţământului profesional tehnic, superior şi în formarea continuă,
contribuind la sporirea competitivităţii economice și coeziunii sociale în Republica
Moldova.
Scopul ANACIP este de a asigura un sistem integrat, credibil, obiectiv și
transparent de evaluare externă şi acreditare a instituțiilor și a programelor de studii
din învățământul profesional tehnic, superior şi de formare continuă din Republica
Moldova.
ANACIP are următoarele obiective strategice:
- de a contribui la dezvoltarea și promovarea culturii calităţii în învăţământul
profesional tehnic, superior şi de formare continuă;
- de a evalua programele de studii și capacitatea organizaţiilor furnizoare de
învăţământ profesional tehnic, superior şi de formare continuă în scopul realizării
standardelor de calitate;
- de a asigura aplicarea în învăţământul profesional tehnic, superior şi de
formare continuă din Republica Moldova a Standardelor şi Liniilor Directoare pentru
Asigurarea Calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior;
- de a asigura accesul la informaţiile de interes public despre calitatea
învăţământului profesional tehnic, superior şi de formare continuă din Republica
Moldova;
- de a propune partenerilor strategii şi politici în scopul asigurării şi
dezvoltării calităţii în învăţământul profesional tehnic, superior şi de formare continuă;
18
- de a promova profesionalismul și competitivitatea învăţământului
profesional tehnic, superior şi de formare continuă din Republica Moldova;
- de a obţine recunoaşterea ANACIP pe plan internaţional.
ANACIP are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) realizează politicile statului în domeniul calităţii învăţămîntului profesional
tehnic, superior şi al calităţii în formarea continuă;
b) elaborează, în conformitate cu standardele europene în domeniu, şi face
publică propria metodologie de evaluare şi acreditare a instituţiilor ofertante de
programe de formare profesională şi a programelor acestora pe care o propune spre
aprobare Guvernului;
c) formulează şi revizuieşte periodic, în baza bunelor practici europene şi
internaţionale, standardele de acreditare, standardele naţionale de referinţă şi
indicatorii de performanţă utilizaţi la evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţămînt;
d) evaluează, pe bază contractuală, instituţiile ofertante de programe de
formare profesională, precum şi programele acestora, în vederea autorizării de
funcţionare provizorie, acreditării şi reacreditării în învăţămîntul profesional tehnic, în
învăţămîntul superior şi în formarea continuă;
e) efectuează, în bază contractuală, la solicitarea Ministerului Educaţiei,
evaluarea calităţii unor programe şi instituţii ofertante de programe de formare
profesională în învăţămîntul profesional tehnic, superior şi în formarea continuă;
f) asigură obiectivitatea şi validitatea rezultatelor obţinute în procesul
evaluării externe a instituţiilor ofertante de programe şi a programelor acestora;
g) asigură transparenţa în procesul de evaluare externă, inclusiv prin
publicarea rezultatelor evaluării;
h) elaborează şi publică lucrări în domeniul evaluării şi acreditării instituţiilor
de învăţămînt;
i) publică manuale, ghiduri metodice, lucrări de sinteză a bunelor practici de
evaluare şi de asigurare internă şi externă a calităţii;
j) elaborează Codul de etică profesională a experţilor antrenaţi în evaluare;
k) prezintă Guvernului raportul anual de activitate şi îl publică pe pagina sa
web oficială;
l) elaborează periodic rapoarte de autoevaluare a calităţii propriei activităţi în
vederea pregătirii evaluării externe de către agenţii similare din alte ţări;
m) colaborează cu agenţii similare din alte ţări pentru dezvoltarea şi aplicarea
de măsuri eficiente de îmbunătăţire a calităţii programelor de formare profesională;
n) face demersurile necesare ca, în cel mult 3 ani de la înfiinţare, să fie înscrisă
în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior.
19
20
3.3 Nivel al managementului universitar
Conform legislației în vigoare, organele de conducere ale universităților,
structura și numărul acestora sunt stabilite de Codul educației al Republicii Moldova.
Sistemul organelor de conducere ale instituţiilor de învățământ superior este format din
senat, consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, consiliul ştiinţific, consiliul
facultăţii, consiliul de administraţie şi rectorul instituţiei2.
Sistemul organelor de conducere ale USARB este format din Senat, Consiliul
pentru dezvoltarea strategică instituțională, Consiliul științific, Consiliul facultății,
Consiliul de administrație și rectorul instituției. Personalul de conducere din USARB este
format din rector, prorector, decan, șef de departament sau șef de catedră, directorul
școlii doctorale. Conducerea operativă a USARB este asigurată de rector, asistat de
prorectori, cu sprijinul Consiliului de administrație. Rectorul este executorul de buget al
USARB.
Rectorul se alege de către adunarea generală a personalului titular științifico-
didactic, personalului științific și personalului didactic angajat în funcție de bază și a
reprezentanților studenților în senat și în consiliile facultăților cu votul majorității
membrilor. Rectorul este confirmat în post, în baza rezultatelor alegerilor, prin ordinul
fondatorului, în termen de cel mult 3 luni. Prorectorii sînt numiți de rector pe perioada
mandatului său nu mai tîrziu de 6 luni de la data investirii în funcție.
Senatul USARB reprezintă organul colectiv suprem de conducere și are
următoarele competențe și atribuții:
asigurarea respectării principiului libertății academice și al autonomiei
universitare;
elaborarea și aprobarea Cartei universitare, Regulamentului de funcţionare
a Senatului, Regulamentului Consiliului pentru Dezvoltare Strategică Instituţională,
Regulamentului Consiliului Ştiinţific, Regulamentului Consiliului de Administraţie,
Regulamentului de admitere la studii, regulamentele facultăţilor, departamentelor
academice, catedrelor, precum şi alte acte regulatorii de ordin intern;
aprobarea Planului de dezvoltare strategică instituțională;
aprobarea bugetului USARB;
elaborarea și aprobarea metodologiilor și regulamentelor de organizare a
activităților și programelor academice, de cercetare și creație artistică din cadrul USARB,
precum și metodologiilor și regulamentelor de recrutare, angajare și evaluare a cadrelor
didactice;
aprobarea structurii organizatorice și funcționale a USARB;
confirmarea prin hotărîre, fără drept de modificare, a listei membrilor
Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.
2 Codul educației al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07.2014, art. 102
21
Membrii senatului se aleg prin vot direct și secret din personalul ştiinţifico-
didactic, didactic şi auxiliar - ales prin votul secret al corpului profesoral-didactic al
facultăţilor, departamentelor, centrelor ştiinţifice, din studenţi - aleşi de formaţiunile
academice şi asociaţiile studenţeşti, din reprezentanţi ai organelor sindicale – aleși de
organizațiile sindicale. Sînt din oficiu membri ai senatului rectorul, prorectorii și decanii.
Numărul total al membrilor senatului se stabilește, pe baza principiului
reprezentativității proporționale. Studenţii sînt reprezentaţi în senat în proporţie de 1/4
din numărul total al membrilor. Durata mandatului senatului este de 5 ani, sincronizată
cu durata mandatului rectorului. Durata mandatului membrilor senatului din rîndul
studenților este de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Președintele senatului
este rectorul. Secretarul senatului este ales de senat în modul stabilit de Regulamentul
intern cu privire la funcționarea senatului.
Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională este organul de conducere
care se întrunește cel puțin o data în trimestru sau ori de cîte ori este necesar, la
inițiativa președintelui sau a cel puțin 1/3 din numărul membrilor și are următoarele
competențe și atribuții.:
1) coordonarea elaborării Planului de dezvoltare strategică instituțională, care
cuprinde viziunea, misiunea, strategii de dezvoltare a USARB și acțiunile principale
pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, și prezentare senatului pentru aprobare;
2) monitorizarea, evaluarea eficientizării utilizării resurselor financiare și
prezentarea senatului pentru aprobarea proiectului bugetului institutuției de
învățămînt;
3) aprobarea contractului-tip de studii și cuantumului taxelor de studii;
4) asigurarea managementului instituțional privind drepturile de proprietate
intelectuală și de transfer tehnologic;
5) luarea deciziilor, cu avizul favorabil al senatului, privind:
- dezvoltarea și consolidarea patrimoniului USARB cu cel puțin 2/3 din
numărul voturilor membrilor;
- inițierea și închiderea programelor de studii, cu cel puțin 2/3 din numărul
voturilor membrilor;
- metodologia de salarizare și stimulare a personalului;
- activitățile de antreprenoriat, parteneriatele public-private și cooperarea cu
mediul de afaceri:
- angajarea în consorții și fuzionarea cu alte instituții de învățămînt superior.
6) organizarea și desfășurarea alegerilor pentru postul de rector în
conformitate cu Regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a alegerilor.
Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională se constituie din nouă
membri, după cum urmează:
22
1) trei membri desemnați: de Ministerul Educației – doi membri, de Ministerul
Finanțelor – un membru. Membrii desemnați nu pot avea calitate de salariat în cadrul
ministerelor respective.
2) doi membri din rîndul cadrelor didactice titulare, care nu dețin funcții de
conducere și nu sînt membri ai senatului, selectați prin vot secret de adunarea generală
a membrilor consiliilor facultăților și a reprezentanților studenți din senat și din
consiliile facultăților;
3) doi membri delegați din partea senatului, care sînt experți externi și nu au
calitatea de titular ai instituției respective;
4) rectorul;
5) prorectorul responsabil de probleme financiare.
Componența Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională trebuie să
includă și economiști și juriști. Persoana desemnată de Ministerul Finanțelor trebuie să
dețină competențe specifice privind monitorizarea și auditarea financiară. La
constituirea Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională se respectă principiul
echilibrului de gen. Membrii Consiliului pentru dezvoltarea strategică instituțională se
desemnează pentru un mandat de 5 ani. Președintele Consiliului pentru dezvoltare
strategică instituțională este ales de membrii acestuia. Angajații USARB nu pot fi aleși în
funcția de președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională. embrii
Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, desemnați de USARB, beneficiază
de o indemnizație lunară, cu excepția rectorului și a prorectorului. Indemnizația
respectivă se plătește din bugetul USARB pentru membrii desemnați de aceasta, iar
pentru membrii desemnați de fondator și Ministerul de Finanțe – din bugetul
fondatorului. Cuantumul indemnizației este de un salariu mediu pe economie pentru
membri și de două salarii medii pe economie pentru președintele Consiliului. Membrii
Consiliului de dezvoltare strategică instituțională poartă răspundere pentru deciziile
luate, în conformitate cu legislația în vigoare.
Consiliul Ştiinţific al USARB este organul colectiv care asigură coordonarea
întregii activităţi de doctorat în cadrul Universităţii, oferind sprijin instituţional,
administrativ şi logistic școlilor doctorale subordonate. Activitatea Consiliului Ştiinţific
este coordonată de rector şi de prorectorul pentru activitate de cercetare. Consiliul
Ştiinţific este organizat şi îşi desfăşoară activitatea conform Regulamentului de
funcţionare a Consiliului Ştiinţific, aprobat de Senat. Din componenţa Consiliului
Ştiinţific fac parte:
• preşedintele Consiliului Ştiinţific;
• cîte un reprezentant din partea şcolilor doctorale ales prin votul universal,
direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat;
• cel puţin un membru al Consiliului Ştiinţific ales prin votul universal, direct,
secret şi egal al studenţilor din cadrul şcolilor doctorale din USARB.
23
De asemenea, pot fi membri ai Consiliului Ştiinţific şi alte persoane din cadrul
USARB sau din afara ei, din ţară sau de peste hotare, personalităţi din domeniul ştiinţei,
din sectoarele industriei şi socioeconomic sau reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi.
Mandatul membrilor Consiliului Ştiinţific este de 5 ani. Preşedintele şi membrii
Consiliului Ştiinţific, care sunt cadre ştiinţifico-didactice sau cercetători, trebuie să aibă
dreptul de a conduce doctorate. Consiliul Ştiinţific este condus de un preşedinte,
asimilat/asociat cu funcţia de prorector, numit în urma unui concurs public organizat de
către USARB . Şedinţele Consiliului Ştiinţific sînt validate dacă participă cel puţin 2/3 din
membri, iar actele Consiliului sunt adoptate cu majoritatea voturilor membrilor
prezenţi. Consiliul Ştiinţific are următoarele atribuţii:
• elaborarea Strategiei de cercetare şi inovare a USARB;
• elaborarea proiectului Regulamentului de organizare şi funcţionare a
programelor de studii de doctorat, pe care îl supune aprobării Senatului;
• aprobarea deciziilor privind înfiinţarea, divizarea, comasarea sau
desfiinţarea şcolilor doctorale din cadrul USARB;
• aprobarea regulamentelor interne ale şcolilor/şcolii doctorale;
• aprobarea programelor de studii superioare de doctorat ale şcolilor
doctorale, precum şi a celor organizate în cotutelă cu alte instituţii organizatoare de
studii de doctorat, din ţară sau din străinătate;
• avizarea taxelor privind studiile superioare de doctorat, propuse de
consiliile şcolilor doctorale, şi prezentarea lor spre aprobare Senatului;
• aprobarea modelului-cadru de convenţii de cotutelă de doctorat al şcolilor
doctorale;
• adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea calităţii studiilor
superioare de doctorat, pentru buna desfăşurare a evaluărilor periodice ale şcolilor
doctorale şi conducătorilor de doctorat, pentru respectarea normelor de etică şi
deontologie de către conducătorii de doctorat şi studenţii-doctoranzi;
• selectarea conducătorilor de doctorat pentru activitate într-o nouă şcoală
doctorală.
Consiliul Ştiinţific elaborează anual metodologii de admitere şi stabileşte lista
actelor necesare pentru admiterea la doctorat şi le transmite pentru aprobare Senatului.
Consiliul Ştiinţific exercită şi alte atribuţii specifice, stabilite prin Codul educaţiei, Carta
USARB, regulamentul instituţional de organizare şi funcţionare şi alte acte normative.
3.4 Nivel al Facultății/Catedrei
Pornind de la exigentele realitatii sociale cu privire la cadre, mai ales pentru
nordul republicii, tinand cont de doleantele opiniei publice, de traditiile si potentialul de
care dispunea Universitatea, in anul 1995, in cadrul Universitatii de Stat „Alecu Russo”
din Balti a fost infiintata Facultatea Economie si Drept. Problema a fost discutata initial
la Colegiul Ministerului Invatamantului al Republicii Moldova la 22.06.1995 ( Decizia
24
nr.12.3.2 din 22.06.1995). In data de 14.07.1995, in baza deciziei Colegiului a aparut
Ordinul nr.251 al Ministerului Invatamantului al Republicii Moldova „Cu privire la
deschiderea Facultatii Economie si Drept in cadrul Universitatii de Stat „Alecu Russo”
din Balti”. Administratia Universitatii a desfasurat o activitate intensa in vederea
asigurarii formarii profesionale a studentilor noii Facultati, selectand cadrele necesare si
asigurand constituirea noilor subdiviziuni capabile sa rezolve calitativ noile sarcini. In
rezultatul consolidarii institutionale, a cresterii numarului si calitatii cadrelor didactice,
sporirii numarului de studenti la sectia Drept din cadrul Facultatii Economie si Drept si
in vederea optimizarii activitatii de formare profesionala si de cercetare, in rezultatul
examinarii propunerii Universitatii de Stat „Alecu Russo” din Balti referitor la structura
si potentialul didactico-stiintific al Facultatii nominalizate, Consiliul Ministerului
Educatie si Stiinta al Republicii Moldova a adoptat, la 24.08.1998, decizia Cu privire la
constituirea Facultatii de Drept, ca structura de sine statatoare in cadrul Universitatii. In
baza Deciziei Consiliului Ministerului de resort, Senatul Universitatii a concretizat
structura institutionala a Facultatii de Drept, functiile catedrelor, componenta acestora
etc. Pe parcursul anilor 1998 - 2013, rectoratul Universitatii a contribuit la consolidarea
institutionala a noii facultati, restructurind, in functie de premisele create, subdiviziunile
facultatii, creind Catedra de Drept Privat, Catedra de Drept Public si Catedra de
Discipline Socio-umanistice. Divizarea Catedrei de Drept in Catedra de Drept privat si
Catedra de drept public a fost prevazuta in hotarirea Colegiului Ministerului Educatiei al
Republicii Moldova “Cu privire la rezultatele controlului efectuat la Universitatea de Stat
“Alecu Russo” din Balti” din 27.05.2004. In temeiul Hotaririi Senatului Universitatii de
Stat „Alecu Russo” din Balti din 26 august 2013, proces-verbal nr.1), a fost reorganizata
structura Facultatii de Drept cu denumirea Facultatea de Drept si stiinte Sociale. In
cadrul facultatii sint prezente toate specialitatile de la ciclul I, licenta, (Drept si
Administratie publica) si specializarile de la ciclul II, masterat (Stiinte penale si
Criminologie, Dreptul afacerilor, Politici europene si administratie publica, Relatii de
munca si managementul resurselor umane) de la Facultatea de Drept si specialitatile din
cadrul Facultatii de Psihologie si Asistenta sociala (Asistenta sociala, Istoria si Educatia
Civica), impreuna cu personalul didactic si cel auxiliar al catedrelor de profil care
deservesc aceste specialitati/specializari.
Facultatea de Drept și Științe Sociale reprezintă o subdiviziunea structurală a
USARB responsabilă pentru organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ,
realizarea activităţilor metodice, educaţionale şi de cercetare ştiinţifică pentru 7
specialităţi: Drept, Administrație Publică, Asistență Socială, Istori și Educație Civică.
În cadrul facultăţii sunt create 3 catedre care organizează şi efectuează activitatea
didactică şi ştiinţifică la una sau mai multe discipline înrudite.
Facultatea de Drept și Științe Sociale de Drept și Științe Sociale beneficiază de
autonomie în limitele principiului subsidiarităţii conform Cartei USARB. Facultatea de
Drept și Științe Sociale eset în drept să realizeze toate responsabilităţile publice a
25
Universităţii în concordanţă cu misiunea şi obiectivele sale, cu excepţia cazurilor în care
intervenţia autorităţilor de nivel superior prezintă avantaje evidente ce rezultă din
volumul şi natura responsabilităţilor şi din necesitatea de a asigura eficacitatea acţiunii
publice a USARB. Facultatea de Drept și Științe Sociale are drept scop organizarea şi
desfăşurarea procesului instructiv-educativ, realizarea activităţilor metodice,
educaţionale şi de cercetare ştiinţifică pentru domenii şi specialităţi acreditate la ciclul I
licență şi ciclul II masterat. Activitatea şi dezvoltarea instituţională a facultăţii are la
bază Planul Strategic de Dezvoltare aprobat de Consiliul facultăţii pe o perioadă de 5 ani.
În baza acestuia se elaborează Planuri operaţionale ale Facultăţii. Rezultatele activităţii
didactice şi ştiinţifice din Facultate se fac publice prin rapoarte anuale de autoevaluare.
Senatul USARB apreciază periodic activitatea Facultăţi potrivit standardelor de evaluare
academică şi acreditare.
Orice membru al comunităţii universitare din cadrul Facultăţii are vocaţia de a
participa la conducerea activităţii universitare. Facultatea de Drept și Științe Sociale
încurajează şi recunoaşte implicarea studenţilor în procesul decizional şi în
mecanismele de evaluare a activităţii universitare.
Procesul de formare profesională este organizat în baza planurilor de învăţământ,
elaborate de, aprobate de Senat, coordonate cu Ministerul Educaţiei şi a curriculum-ilor
disciplinare, elaborate în cadrul catedrelor. Planurile de învăţământ şi curriculum pe
discipline se actualizează anual.
În îndeplinirea misiunii ce-i revine, Facultatea de Drept și Științe Sociale
realizează următoarele obiective:
a) pregătirea cadrelor calificate în domeniile: Drept, Administraţie publică,
Istorie și educație civică, Asistenţă socială;
b) coordonarea activităţilor didactice şi de cercetare ale catedrelor şi altor
subdiviziuni şi implementarea rezultatelor lor;
c) formarea specialiştilor prin învăţământ de zi, învăţământ cu frecvenţă
redusă, şi prin programe de formare profesională continuă;
d) asigurarea unei temeinice pregătiri de specialitate, formarea capacităţilor şi
competenţelor profesionale necesare absolvenţilor pentru desfăşurarea activităţilor
specifice funcţiilor pe care le vor ocupa după finalizarea studiilor;
e) asigurarea unui nivel calitativ înalt studiilor, în concordanţă cu necesităţile
practicii, noilor cerinţe sociale, cuceririle ştiinţei şi tehnicii contemporane;
f) modernizarea procesului educaţional în funcţie de dotarea hard şi soft
disponibilă, prin promovarea şi extinderea utilizării sistemelor informaţionale pentru
instruire şi evaluare;
g) cunoaşterea şi adaptarea practicilor europene în domeniile pentru care
Facultatea de Drept și Științe Sociale este abilitată;
h) crearea unui climat favorabil între subdiviziunile Facultăţii în plan
intelectual, cultural şi moral;
26
i) afirmarea constantă şi progresivă a Facultăţii ca un focar al învăţământului,
educaţiei şi conştiinţei civice;
j) promovarea parteneriatul cu alte instituţii similare din ţară şi dezvoltă
relaţii de colaborare cu facultăţi din străinătate.
Facultatea de Drept și Științe Sociale promovează activ activitatea şi interacţiunea
studenţilor, cadrelor didactice şi organelor Facultăţii prin intermediul tehnologiilor
informaţionale şi de comunicaţii. La instruirea şi evaluarea studenţilor se vor utiliza
sisteme informaţionale prin:
a) elaborarea în format electronic a Curriculum-lor, suportului curricular,
graficul procesului de studii etc., cu plasarea acestora pe site-ul facultăţii sau
universităţii;
b) iniţierea procesului de implementare a sistemelor de management al
procesului de instruire, utilizîndu-se în acest sens softuri specializate (ex.: MOODLE);
c) organizarea orelor de curs, seminare, laboratoare, lucrului individual al
studentului, evaluări curente şi finale prin utilizarea TIC-ului şi a interacţiunii on-line
atestate în cadrul Facultăţii;
d) înregistrare electronică a performanţelor studenţilor realizate la seminarii,
examene.
Structura organizatorică a Facultăţii este flexibilă, fiind determinată de strategia
de dezvoltare a Facultăţii. Facultatea de Drept și Științe Sociale cuprinde catedre,
laboratoare științifico-didactice, centre şi alte subdiviziuni. În cadrul Facultăţii sunt
constituite trei catedre: Catedra de Drept privat, Catedra de Drept public şi Catedra de
ştiinţe socioumane şi asistenţă socială.
CATEDRA
Catedra este o subdiviziune a Facultăţii care organizează şi realizează activităţi
didactice, metodice şi ştiinţifice în cadrul mai multor unităţi de curs (discipline) înrudite.
Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare şi auxiliar, dintr-o
disciplină sau din mai multe discipline. Catedra poate coordona centre de cercetare
integrate, parţial sau total, acesteia. catedra este condusă de Biroul catedrei, alcătuit din
şeful de catedra şi din cel puţin 2 membri aleşi prin vot deschis dintre cadrele didactice
cu funcţia de bază în catedra respectivă. Managementul operativ al catedrei revine
şefului de catedră. În cadrul catedrei por fi constituite secţii care au drept scop
asigurarea activităţii catedrei la una sau mai multe unităţi de curs. Catedra este
organizată şi îşi desfăşoară activitatea în temeiul Statutului USARB a prezentului
Regulament şi al propriului regulament aprobat de Consiliul Facultății. Catedra are
următoarele competenţe:
a) elaborează planurile anuale de lucru;
b) elaborează şi perfecţionează planurile de învăţământ pentru specialităţile
pe care le coordonează;
27
c) întocmeşte, propune pentru aprobare şi evaluează curriculum la unităţile
de curs;
d) stabileşte modalităţile de evaluare a formării studenţilor, în corespundere
cu Regulamentul privind organizarea evaluării activităţii de învăţare a studenţilor
aprobat de senatul USARB şi a rezultatelor academice ale studenţilor în universitate;
e) elaborează raporturile de autoevaluare;
f) realizează calculul normei didactice a catedrei în corespundere cu
reglementările în vigoare, repartizarea orelor, planificarea altor forme de activitate
didactică, ştiinţifică, educaţională şi monitorizează îndeplinirea planurilor individuale
ale membrilor catedrei;
g) propune componenţa comisiilor pentru examenele de finalizare a studiilor;
h) analizează şi avizează cererile de recunoaştere sau echivalare a
studiilor/creditelor pentru specialităţile şi disciplinele pe care le coordonează;
i) planifică, coordonează şi evaluează activitatea corpului profesoral şi a
personalului de cercetare din catedră;
j) monitorizează realizarea de către corpul profesoral şi de către personalul
de cercetare a obligaţiilor din statele de funcţii şi din fişele individuale ale posturilor;
k) propune scoaterea la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;
1) participă la realizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi
de cercetare; m) propune cadrele didactice prin cumul şi avizează cererile de prelungire
a activităţii peste vârsta de pensionare;
n) coordonează activitatea de cercetare din catedră şi organizează manifestări
ştiinţifice, inclusiv cu participarea studenţilor;
o) coordonează activitatea de pregătire prin doctorat în domeniul de
competenţă;
p) evaluează şi avizează materialele didactice, lucrările ştiinţifice şi alte
materiale elaborate de membrii catedrei;
q) utilizează resursele materiale şi financiare puse la dispoziţie, cu respectarea
prevederilor legale;
r) iniţiază şi participă la acţiuni privind obţinerea de fonduri şi mijloace
suplimentare; s) propune stabilirea unor acorduri de colaborare cu parteneri din ţară
sau străinătate;
t) iniţiază şi realizează în colaborare cu organele de autoguvernare
studenţească şi cu Biblioteca ştiinţifică activităţi cultural-artistice, concursuri, cenacluri
etc.;
u) elaborează raportul anual de activitate;
v) propune sancţiuni şi acordă recompense pentru personalul din catedră.
LABORATORUL
Laboratorul este o subdiviziune a facultăţii sau a catedrei, care are drept scop
28
asigurarea efectuării lucrărilor practice şi de cercetare la una sau mai multe unităţi de
curs (discipline) conform planurilor de învăţămînt, planurilor de cercetare ştiinţifică. În
cadrul Facultăţii de Drept și Științe Sociale pot activa laboratoare în regim de autonomie,
sub forma organizatorică de instituţie publică, organizaţie nonguvernamentală, care
activează în baza propriului Statut şi a Regulamentului aprobat de Consiliul Facultății.
Facultatea de Drept și Științe Sociale poate înfiinţa, reorganiza prin hotărârea Consiliului
facultăţii şi cu aprobarea Senatului Universităţii laboratoare stiinţifico-didactice
subordonate facultăţii. În cadrul Facultăţii activează 3 laboratoare subordonate
facultăţii: Laboratorul de Criminalistică; Laboratorul de cercetări ştiinţifice în domeniul
dreptului comparat; Laboratorul de studii europene, sociologie aplicativă şi politici
regionale şi un laborator de practica juridică în regim de autonomie I.P. „Clinica Juridică
Universitară” din Bălţi, organizaţie nonguvernamentală.
CONDUCEREA FACULTĂŢII
Organul suprem de conducere al Facultăţii este Consiliul Facultăţii, care este ales
pentru un termen de cinci ani în conformitate cu reglementările în vigoare. Consiliul
Facultăţii include cadre didactico-ştiinţifice şi studenţi. În Consiliu sunt reprezentate
Catedra de Drept privat, Catedra de Drept public şi Catedra Ştiinţe Socio-umane şi
Asistenţă Socială în baza respectării principiului egalităţii în drepturi. Consiliul Facultăţii
întruneşte următoarea componenţă: decanul, prodecanii, şefii catedrelor, preşedinţii
comitetelor sindicale ale corpului didactic şi studenţesc ale Facultăţii, de asemenea,
reprezentanţii Catedrelor, precum şi studenţi în proporţie de 15% din efectivul total al
consiliului. Preşedintele Consiliului Facultăţii este decanul, iar vicepreşedinte - un
prodecan. Activităţile de secretariat, precum şi cele organizatorice privind şedinţele
Consiliului Facultăţii se atribuie secretarului Consiliului, ales prin vot deschis dintre
membrii acestuia. Consiliul Facultăţii se întruneşte în sesiuni ordinare nu mai rar decît o
dată în două luni, conform planului de activitate, stabilit la începutul fiecărui an de
studii, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea decanului, a Biroului Consiliului
Facultăţii sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Consiliului. În vederea
coordonării activităţii catedrelor şi pregătirii şedinţelor Consiliului Facultăţii din
membrii Consiliului sunt formate comisii specializate. Domeniile de activitate în care se
formează comisii de specialitate, denumirea acestora, numărul de membri şi component
comisiilor de specialitate, se stabilesc de către consiliul Facultăţii. În cadrul Facultăţii
activează următoarele comisii de specialitate: Comisia de evaluare a calității; Comisia
pentru activitatea științifică și relații internaționale; Comisia pentru activitatea
didactică; Comisia pentru imaginea universității. Consiliul Facultăţii are următoarele
atribuţii:
a) determină strategia dezvoltării Facultăţii;
b) propune pentru aprobare Senatului USARB structura Facultăţii;
c) propune, în conformitate cu legislaţia în vigoare, candidaturi pentru
29
ocuparea postului de rector al instituţiei de învăţămînt şi de decan al facultăţii;
d) examinează şi prezintă Senatului pentru aprobare planurile de învăţămînt
pe programe/specialităţi (pentru studiile superioare de licenţă), pe
programe/specilizări (pentru studiile superioare de masterat), curriculumurile
(programele analitice) pentru unităţi de curs;
e) analizează rezultatele pregătirii studenţilor (rezultatele sesiunilor şi
stagiilor de practică etc.), examinează problemele cu privire la mişcarea contingentului
de studenţi (promovarea, restabilirea, transferul de la o formă de studii la alta, studierea
în paralel la a doua specialitate);
f) propune pentru aprobare Senatului USARB specializările şi programele
pentru studiile superioare de masterat, ciclul II;
g) aprobă planurile de cercetări ştiinţifice şi de perfecţionare a cadrelor
didactico-ştiinţifice;
h) evaluează rezultatele examenului de licenţă, ale susţinerii tezelor de master
şi le propune Senatului pentru aprobare;
i) înaintează Rectoratului USARB propuneri privind prelungirea activităţii
cadrelor didactice care au vîrsta de pensionare, în baza prevederilor stipulate în
contractul de muncă;
j) anual, aprobă şi propune pentru confirmare Senatului raportul decanului cu
privire la activitatea didactico-ştiinţifică şi educativă a facultăţii;
k) realizează alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
În perioadele dintre şedinţele Consiliului Facultăţii conducerea operativă este
efectuată de Biroul Consiliului Facultăţii constituit din: Decan, Prodecani, Secretarul
ştiinţific, şefi de catedre şi secretarul Consiliului. Biroul Consiliului Facultăţii are
următoarele atribuţii:
a. implementează hotărîrile Consiliului Facultăţii şi ia hotărîri privind
problemele curente, în perioada dintre şedinţele Consiliului Facultăţii;
b. coordonează desfăşurarea şedinţelor Consiliului;
c. asigură conducerea curentă a Facultăţii;
d. soluţionează probleme de ordin social.
Conducerea executivă a facultăţii este înfăptuită de decan, care este ales pentru
un termen de cinci ani în conformitate cu reglementările în vigoare. Funcţia de decan
este considerată muncă suplimentară la postul didactic de bază, conform art. 104 (1) al
Codului Muncii. Decanul Facultăţii de Drept și Științe Sociale are următoarele atribuţii:
a) administrează activităţile Facultăţii;
b) activează în numele Facultăţii, reprezentînd-o atît în cadrul instituţiei, cît şi
în relaţiile cu alte persoane juridice şi fizice;
c) se subordonează nemijlocit rectorului instituţiei de învăţămînt şi/sau, prin
delegare, prorectorilor în domenii de activitate;
30
d) conduce şedinţele Consiliului Facultăţii, Biroului Consiliului Facultăţii şi
asigură executarea hotărîrilor adoptate;
e) organizează, coordonează şi supraveghează realizarea procesului de studii
şi de cercetare ştiinţifică în cadrul Facultăţii;
f) aprobă planurile individuale de lucru ale Şefilor de Catedră;
g) dirijează şi controlează dinamica contingentului de studenţi în cadrul
Facultăţii;
h) supraveghează activităţile de acordare a burselor pentru studenţi şi de
repartizare a locurilor în căminele studenţeşti;
i) soluţionează împreună cu prodecanii cererile curente ale studenţilor şi a
cadrelor didactice în limitele legii şi regulilor universitare generale şi a celor specifice
stabilite de Consiliul Facultăţii;
j) Coordonează în cadrul biroului facultăţii elaborarea planului operaţional
care şi propune consiliului spre aprobare;
k) Elaborează, după consultarea catedrelor strategia de dezvoltarea a
facultăţii;
l) propune rectorului pentru desemnare sau destituire candidaturi la postul
de prodecan;
m) determină şi repartizează atribuţiile între prodecani;
n) anual, prezintă Consiliului Facultăţii şi Senatului instituţiei de învăţămînt
raportul cu privire la activitatea didactico-ştiinţifică şi educaţională a Facultăţii;
o) este responsabil de organizarea şi desfăşurarea activităţii Facultăţii, de
respectarea legislaţiei în vigoare, disciplinei muncii de către personalul Facultăţii.
Facultatea de Drept și Științe Sociale are două poziţii de prodecan care se
subordonează direct Decanului avînd atribuţii specific delegate prin ordinul decanului.
Funcţia de prodecan este considerată muncă suplimentară la postul didactic de bază,
conform art. 104 (1) al Codului Muncii. Dacă contingentul de studenţi la facultate se va
reduce sub 800 – se va stabili doar o unitate de prodecan. Pentru învăţămîntul cu
frecvenţă redusă, se acordă unitatea de prodecan, dacă numărul de studenţi depăşeşte
cifra de 500. În calitate de prodecan pot activa persoane de regulă cu titluri ştiinţifico-
didactice. Prodecanii sînt desemnaţi şi destituiţi prin ordinul rectorului în baza
propunerii decanului facultăţii. Secretarul ştiinţific îndeplineşte sarcinile care îi sunt
stabilite de Decan şi asigură funcţionarea statutară a Consiliului şi a Biroului Facultăţii.
Secretarul ştiinţific are următoarele atribuţii:
a) colaborează cu Prorectorul pentru cercetare ştiinţifică şi cu Departamentul
cercetare a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi;
b) coordonează relaţia cu departamentul de relaţii internaţionale al
Universității;
c) coordonează organizarea anuală a conferinţei ştiinţifice a Facultăţii şi a
celei a Studenţilor;
31
d) coordonează organizarea şcolilor de vară;
e) coordonează relaţiile cu Biblioteca, inclusiv achiziţiile de carte;
f) participă la organizarea şedinţelor de Birou şi Consiliu.
3.5 Nivel al Consiliului de Studii
La USARB Consiliul de Studii este reprezentat prin Departamentul de Management
al Calității (DMC), care are un rol puțin diferit de cel al Consiliului de Studii existent în
țările țări analizate în Pachetul de lucru 2. Misiunea Departamentului de management al
calităţii este de a crea un Sistem de Management al Calităţii (SMC) bazat pe o politică, o
structura organizatorică şi pe proceduri care să permită ţinerea sub control, evaluarea /
auditarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii tuturor activităţilor în cadrul Universităţii
de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Departamentul de management al calităţii reprezintă o
structură cu rol de coordonare şi execuţie, care sprijină Comisia pentru învățământ,
evaluare și asigurare a calității în realizarea managementului calităţii în USARB, prin
planificarea acțiunilor, organizarea echipelor de lucru pentru elaborarea documentelor,
instruirea personalului privind asigurarea calității şi gestionarea documentelor SMC.
Direcțiile principale de acțiune ale Departamentului de management al calităţii sunt:
Conceperea şi implementarea unui sistem de Management al Calităţii care
să conducă la îmbunătăţirea continuă a procesului didactic din universitate;
Planificarea şi coordonarea activităţilor de evaluare periodică din
universitate prin audituri interne;
Acordă consultanţă de specialitate;
Organizează programe de instruire şi alte acţiuni de diseminare a
managementului calităţii în vederea dezvoltării culturii calităţii în universitate;
Elaborarea de proceduri de evaluare a cadrelor didactice;
Elaborarea de proceduri de evaluare de către studenţi a activităţilor (în
special activităţilor didactice) din universitate;
Conceperea şi implementarea de proceduri de evaluare a activităţilor de
cercetare ştiinţifică din universitate (în colaborare cu Departamentul pentru activitate
științifică şi relaţii internaţionale);
Elaborarea de proceduri de evaluare a specializărilor universitare şi
postuniversitare prin audituri interne.
POLITICA USARB ÎN DOMENIUL CALITĂȚII
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi tinde să devină un lider naţional în
oferta serviciilor educaţionale acreditată în domeniul pregătirii specialiştilor la nivelul
de licenţă şi masterat, realizării cercetărilor ştiinţifice, consultanţei şi formării
profesionale continue. Politica Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi în domeniul
managementului calităţii este orientată spre asigurarea continuă a clienţilor cu servicii
la nivelul standardelor europene şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor în baza
32
unui feed-back de la clienţi, furnizori şi angajaţi. Scopul principal al universităţii constă
în formarea unor specialişti competenţi, care vor activa într-o economie bazată pe
cunoaştere. Formarea în universitate este privită drept o etapă în formarea de-a lungul
întregii vieţi, un proces integru de dobîndire a competenţelor, iniţiere în cercetarea
ştiinţifică şi socializare a personalităţii. Pentru atingerea acestui scop universitatea
tinde:
1. Să monitorizeze sistematic cerinţele instituţiilor de formare şi a pieţei
muncii.
2. Să prognozeze cerinţele pieţei serviciilor educaţionale, activităţilor
intelectuale şi producţiei ştiinţifice şi să reacţioneze în mod adecvat şi oportun la ele.
3. Să dezvolte şi să perfecţioneze continuu Sistemul universitar de
Management al Calităţii.
4. Să perfecţioneze structura şi tehnologia formării calitative a specialiştilor
prin:
• alternarea formării teoretice şi a stagiilor de practică;
• diversificarea programelor de formare;
• intensificarea activităţii de cercetare, menţinerea şi dezvoltarea şcolilor
ştiinţifice ca bază pentru pregătirea cadrelor de calificare înaltă;
• asigurarea accesibilităţii şi mobilităţii programelor de formare prin
utilizarea tehnologiilor educaţionale moderne, învăţământului la distanţă,
perfecţionarea formelor de lucru independent al studenţilor;
• perfecţionarea sistemului de formare pe cicluri, studierea de către studenţi
a tehnologiilor informaţionale şi a limbilor străine;
• sprijinul tinerilor talentaţi;
• dezvoltarea sistemului de comunicare internă;
• abordarea prin competenţe a procesului de formare;
• optimizarea activităţii de organizare a procesului de formare şi activităţii de
asigurare metodică a lui;
• perfecţionarea asigurării informaţionale a procesului de formare;
• dezvoltarea bazei tehnico-materiale a procesului de formare şi de cercetare
ştiinţifică;
• dezvoltarea programelor educaţionale.
5. Studierea şi implementarea bunelor practici în domeniul formării
profesionale.
6. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu unităţile de formare şi de educaţie
de toate nivelurile, cu alţi furnizori şi clienţi.
7. Autoevaluarea sistematică a posibilităţilor şi rezultatelor satisfacerii
cerinţelor clienţilor interni şi externi.
8. Perfecţionarea continuă a profesionalismului angajaţilor (calificare,
competenţă, inclusiv în domeniul managementului calităţii).
33
9. Crearea condiţiilor pentru o activitate productivă şi de creaţie.
În vederea realizării politicii calităţii universitatea implementează Sistemul de
Management al Calităţii bazat pe cerinţele şi recomandările standardelor din seria ISO
9001:2008.
La luarea deciziilor manageriale în universitate se iau în consideraţie
următoarele priorităţi: (a) satisfacerea beneficiarilor; (b) competenţa personalului; (c)
cultura corporativă; (d) tehnologiile de vîrf; (e) optimizarea cheltuielilor; (f) sănătatea şi
siguranţa. Elaborarea, implementarea şi menţinerea funcţionării eficace a Sistemului de
Management al Calităţii, care cuprinde toate aspectele activităţii universităţii şi a
personalului, este orientată spre realizarea politicii date. Angajaţii Universităţii de Stat
„Alecu Russo” din Bălţi sunt persoane competente în domeniile de activitate încredinţate
şi depun eforturi orientate spre recunoaşterea universităţii drept lider pe piaţa
serviciilor educaţionale. Conducerea universităţii contribuie pe toate căile la realizarea
politicii calităţii şi îşi ia obligaţia de a susţine eforturile angajaţilor în această direcţie şi
de a asigura activităţile respective cu resursele necesare. Politica calităţii Universităţii de
Stat „Alecu Russo” din Bălţi este aprobată la toate nivelurile de management universitar
şi este orientată spre confirmarea faptului că serviciile oferite de universitate satisfac
cerinţele clienţilor şi întrec aşteptările lor.
3.6 Integrarea studenților dezavantajați
Cu regret în cadrul USARB nu există acele subdiviziuni specializate pentru
persoanele cu dizabilități, precum sunt cele de la AAU și UOG, însă Universitatea
întreprinde măsuri importante pentru amenajarea mediu fizic şi adaptarea la
necesităţile acestora, precum şi crearea unor condiţii adecvate pentru participarea
deplină şi egală la procesul de învăţământ.
Anual persoanele cu dizabilități sunt înmatriculate la cota de 15 la sută din
numărul total de locuri prevăzute în planul de înmatriculare cu finanţare bugetară.
persoanelor. Studenții cu dizabilități beneficiază de burse sociale, conform prevederilor
legale în vigoare. La fel, statul garantează plasarea în câmpul muncii a absolvenților
instituțiilor de învățămânr superior, cu finanare bugetară, care au dizabilități.
Dreptul la educaţie nu poate fi îngrădit pe motivul dificultăţilor de învăţare sau al
altor dificultăţi cauzate de anumite dizabilităţi. USARBasigură persoanelor cu dizabilităţi
condiţiile necesare pentru educaţie, instruire, pregătirea profesională, formarea
vocaţională şi formarea continuă, pe tot parcursul vieţii, fără discriminare şi în condiţii
de egalitate cu ceilalţi studenți. USARB asigură accesul persoanelor cu dizabilităţi la
educaţie pentru a obţine studii superioare adaptate necesităţilor individuale, în
conformitate cu programul individual de reabilitare şi incluziune socială. În acest
context sunt lîntreprinse următoarele măsuri:
a) adaptarea rezonabilă a condiţiilor de învăţare la nevoile individuale ale
persoanelor cu dizabilităţi;
34
b) condiţii pentru dezvoltarea şi promovarea unui sistem de învăţămînt
incluziv;
c) dotarea spațiilor educaționale cu echipamentul necesar pentru susţinerea şi
favorizarea educaţiei incluzive a persoanelor cu dizabilităţi.
3.7 Mediul fizic
USARB asigură un mediu fizic propice realizării obiectivilor și misiunii unei instituții de
învățământ superior, ce se constituie în principalul din următoarele imobile:
Blocurile de studii ale USARB
Bloc Nr 1 2 3 4 5 6 8
An edificare 1940 1940 1964 2001/
2003
2002 1935/
1965
1965
An dare în
exploatare
1940 1940 1964 2003 2002 1935/1
965
1965
Adresa Puşkin
36-38
Puşkin
36-38
Puşkin
36-38
Puşkin
36-38
Puşkin
36-38
Puşkin
36-38
Puşkin
43
Suprafața totală 291,8 1763,1 4931,3 2942,7 7018,6 4396,8 1553,1
Regim de înălțime
(nr etaje)
3 2 4 5 5 ¾ 4
Prezență subsol Semi-
subsol
Subsol Semi-
subsol
Subsol Subsol Semi-
subsol
Nu este
Număr încăperi 74 45 81 78 129 45/46 64
Adresa obiectelor din cadrul infrastructurii de cazare a USARB
Cămin Nr Adresa
1 Meridiane – str. Ştefan cel Mare 20
2 Integrala – str. Puşkin 40
3 Olimp – str. Coşbuc 21
4 Romantica – str. Coşbuc 23
5 Luceafărul – str. Coşbuc 21”A”
6 Luceafărul vechi – str. Decebal 121 “A”
7 ABC – str. Decebal 121 “B”
Spaţiul total din cadrul căminelor cu destinaţie locativă şi de numărul real
de locuri
Cămin Nr Suprafaţa
totală
Spaţiu
locativ
Suprafaţa
locuri
obşteşti
Număr
locuri
Norma
sanitară
Norma de
înghesuială
35
1 2021,5 1007,4 596,5 238 6 4,24
2 1520 1071,8 448,2 207 6 5,18
3 2769 1160,9 790,8 236 6 4,92
4 2215,3 1401,5 714,9 295 6 4,75
5 2410,8 994,5 985 175 6 5,69
6 5702,8 2400,52 2323,78 - - -
7 6506,6 2493,3 2134,3 - - -
Un loc deosebit în cadrul mediului fizic al USARB îl ocupă Biblioteca Științifică.
Biblioteca Ştiinţifică este parte integrantă a Sistemului Naţional de Biblioteci,
aflată prioritar în serviciul studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor şi altor categorii
de utilizatori din municipiul Bălţi şi nordul Republicii Moldova.
Centrarea pe utilizator este o latură prioritară pentru asigurarea calităţii şi
competitivităţii instituţiei. Biblioteca USARB este o bibliotecă hibrid, care îmbină
activitatea tradiţională cu cea informatizată, are rol strategic în Societatea Informaţiei şi a
Cunoaşterii. Dimensiunii tradiţionale a Bibliotecii i s-a adăugat dimensiunea inovatoare,
determinată de impactul produs de noile tehnologii informaţionale. Astfel, printre
primele instituţii din Republică, Biblioteca a început să se informatizeze, iar prima
conexiune Internet din USARB a fost constatată la Bibliotecă. Biblioteca îşi colectează
pentru fondurile sale nu numai publicaţii tradiţionale (cărţi, reviste, ziare) dar şi fişe,
microfişe, filme, materiale AV, casete, CD-uri, DVD - uri etc.
Clasată de Guvern la categoria superioară, Biblioteca Ştiinţifică USARB este
Centru Biblioteconomic, Depozitară Regională a Băncii Mondiale, membru al
Consorţiului REM (Resurse Electronice pentru Moldova), TinLib, participantă la
Proiectele Naţionale SIBIMOL şi Memoria Moldovei.
Biblioteca Ştiinţifică USARB este dinamică, deschisă şi flexibilă - una din
importantele structuri universitare, fără de care nu s-ar putea desfăşura procesul de
instruire şi cercetare ştiinţifică.
Evaluând serviciile informaţionale oferite BŞ USARB a introdus taxe pentru
servicii suplimentare şi servicii pentru utilizatorii nespecifici. Această decizie a
îmbunătăţit calitatea serviciilor, bazate pe utilizarea tehnologiilor moderne de
informare şi a răspuns nevoii de informaţii de calitate.
Clădirea Bibliotecii, dată în exploatare în anul 1986, este aşezată pe 4 niveluri,
dotată cu 4 săli de împrumut şi 12 săli de lectură, Mediatecă şi alte subdiviziuni ce pot
oferi concomitent - 763 de locuri.
Anual Biblioteca deserveşte circa 10 – 11 000 de utilizatori, care o vizitează de
peste 500 000 ori şi împrumută mai bine de 1 milion de documente. Utilizatorii
efectuează peste 2 milioane de accesări ale site-ului Bibliotecii.
36
Colecţiile Bibliotecii sunt dezvoltate şi organizate în raport cu nevoile de
informare ale utilizatorilor prin achiziţii oneroase, donaţii, schimb interbibliotecar
naţional şi internaţional, proiecte, depozit legal. Ele sunt structurate în subdiviziuni pe
domenii de ştiinţă, inclusiv publicaţiile periodice, în săli de lectură fiind deschis accesul
la raft, astfel fiind asigurată apropierea resurselor documentare de utilizatori. Colecţiile
de documente sunt constituite din lucrări tipărite şi electronice editate în Republica
Moldova şi străinătate pe diverse domenii în 57 de limbi. Biblioteca tezaurizează un fond
de 1 023 311 documente în 285 414 titluri in valoare de 9 580 760,48 lei.
În rezultatul relaţiilor de colaborare întreţinute de Bibliotecă, colecţiile se
completează cu noi documente provenite din partea ONU, Băncii Mondiale, Centrului de
Informare a Uniunii Europene, Institutului Cultural Român, Institutului Goethe –
Bucureşti, precum şi alţi 21 de parteneri din ţară şi de peste hotare: România, Elveţia,
SUA, Marea Britanie, Ucraina, Rusia, Franţa, Lituania. Circa 26 de proiecte de investiţii,
cercetare/dezvoltare şi de organizare s-au derulat în ultimii 20 de ani. În această
perioadă au crescut donaţiile, care constituie 80-90 % din achiziţiile anuale. Printre
proiectele de lungă durată remarcăm CD al ONU, a Punctului de Informare Documentare
NATO, Centrului de Informare al Uniunii Europene (EUI), colecţiile Institutului Cultural
Român, Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala „C. Negri" Galaţi, Proiectul JDP -
Colecţia de reviste ştiinţifice în limba engleză, Colecţiile Institutului GOETHE – Bucureşti,
WILHELMI, AGEPI, Colecţia IOAN NICORICI.
Analiza mediului de funcţionare a bibliotecii permite unele generalizări: pentru
integrarea armonioasă în infrastructura informaţională a ţării şi participarea activă la
formarea spaţiului informaţional la nivel naţional şi internaţional este necesară
stimularea cererii pentru servicii de bibliotecă şi eliminarea obstacolelor în dezvoltarea
promovării. Activitatea bibliotecii este desfăşurată în raport cu tendinţele mondiale
inerente pieţelor informaţionale avansate, pentru care sunt prioritare: diversificarea,
personificarea şi convergenţa serviciilor informaţionale.
Pe întreg teritoriu al campusului universitar este asigurat accesul la Internet.
Sălile de studii sunt dotate cu mijloace tehnice de instruire (calculatoare,
videoproiectoare etc.). În Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți este organizat
portalul de e-learning www.elearning.usarb.md, care include:
Sistemul de management al învățării – platforma de învățare Moodle;
Sistemul de management al activității de învățare LAMS;
Platforma de e-portofoliu Mahara;
Aplicația pentru organizarea videoconferințelor OpenMeetings;
Aplicația pentru elaborarea hărților conceptuale Cmap Tools;
Aplicația pentru elaborarea și publicarea chestionarelor LimeSurvey;
Un server pentru plasarea conținuturilor multimedia Media Google.
37
La nivel de asigurare cu echipament TICa procesului didactic, cnstatăm
următoarele:
Un laborator, dotat cu 16 calculatoare pentru dezvoltarea cursurilor online;
Centru de evaluare educațională, dotat cu 30 calculatoare pentru
promovarea testărilor computerizate;
Clasă dotată cu tablă interactivă pentru promovarea prelegerilor;
Laborator dotat cu tablă interactivă și 30 calculatoare pentru promovarea
lecțiilor practice;
Săli dotate cu tablă interactivă.
3.8 Nivelul programului de studii
1. Elaborarea planurilor de învățămînt
1.1. Cadrul normativ general
În conformitate cu prevederile art.79 alin.1 din Codul educației al Republicii
Moldova, „instituţiile de învățământ superior dispun de statut de autonomie
universitară”, ceea ce permite de a „elabora planuri de studii şi a programe analitice în
conformitate cu standardele educaţionale de stat” (art. 79 alin. 3 lit. c).
Potrivit art. 96 standardele educaţionale de stat în învățământul superior se
organizează şi se desfăşoară în baza standardelor de conţinut, standardelor de
competenţe, standardelor naţionale de referinţă şi standardelor de acreditare, fiind
elaborate pe domenii de formare profesională de Ministerul Educaţiei și Agenţia
Naţională de Asigurare a Calităţii în Învățământul Profesional şi aprobate de Guvern.
Astfel, prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educației nr.4.1 din 22 octombrie
2015 și Ordinul Ministrului Educației nr.1045 din 29 octombrie 2015 a fost aprobat
Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii
integrate, ciclul III - Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1045 din
29 octombrie 2015 prin care au fost stabilite standardele educaționale de stat privind
conținutul și competențele care necesită a fi implementate la elaborarea sau actualizarea
planurilor de învățământ.
Conform p.57 din documentul nominalizat planul de învățământ va fi elaborat în
concordanţă cu finalităţile de studiu exprimate în competenţe generice şi specifice,
prevăzute în Cadrul Naţional al Calificărilor pe domenii de formare
profesională/domenii de cercetare/programe de studii. Acestea vor fi stipulate în Note
explicative, anexate la planul de învățământ.
1.2. Etapele elaborării și aprobării planului de învățământ
Procesul de elaborare și aprobare a unui plan de învățământ pentru un nou
program de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:
a. Inițierea elaborării noului program de studii poate survine de la orice
persoană sau un grup interesat din cadrul facultății sau catedrei. În acest sens, la
38
propunerea șefului de catedră, decanul facultății emite o dispoziție prin care
nominalizează persoanele care vor face parte din grupul de lucru pentru elaborarea
planului de studiu, incluzând în componența grupului de lucru titulari ai catedrelor,
reprezentanți ai studenților și angajatorilor. Grupul de lucru desemnat elaborează
proiectul planului de învățământ, indicând unitățile de curs/modulele în conformitate cu
logigrama Cadrului Național al Calificărilor pentru domeniului de formare profesională
și în corespundere cu prevederile impuse de planul cadru. De asemenea, schițează lista
cadrelor științifico-didactice cu competențe în domeniu, pentru a fi discutate în consiliul
facultății. În urma avizării programului se vor întocmi planul de învățământ și statul de
funcții pentru noul program de studii.
b. Avizarea programului de studii. Proiectul planului de învățământ este
discutat și aprobat de către Catedra de profil, Consiliul facultății, apoi documentele
programului de studii se transmit spre aprobare Senatului universității. Decizia finală
privind inițierea/închiderea programelor de studii , conform art. 104 alin1. lit. e din
Codul Educației, este luată cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor de către
Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională.
c. După aprobarea finală, conducerea facultății desemnează echipa de
elaborare a raportului de autoevaluare a noului program de studii în vederea
obținerii autorizării provizorii.
Raportul de autoevaluare se depune la prorectorul pentru activitatea didactică,
urmînd a fi verificat de către o comisie desemnată de către subdiviziunea responsabilă
pentru managementul calității. Potrivit Manualul sistemului de management al calității
în USARB3 responsabile de calitatea conceperii, elaborării și implementării planurilor de
studii sunt Comitetele pentru programe ale facultății, avizul cărora privind programul de
studii sunt transmise împreună cu documentele și raportul de autoevaluare Consiliul
Calității a USARB.
d. După remedierea eventualelor deficiențe, raportul de autoevaluare, implicit
planul de învățământ, se depune, cu cel puțin 6 luni înainte de demararea programului
de studii, la Ministerul Educației, care, după coordonarea planului de învățământ, îl
înaintează Agenţiei Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional pentru
desfășurarea evaluării externe în vederea autorizării provizorii.
Proiectele planurilor de învățământ pentru toate ciclurile sunt elaborate pentru
fiecare program de studii și formă de organizare a învățământului (cu frecvență, cu
frecvenţă redusă), sunt redactate în limba română, în două/trei exemplare, fiind
recomandată avizarea planurilor de învățământ de către ministerele de resort care au în
subordine instituţii de învățământ superior sau, după caz, de către asociații profesionale.
3 Manualul sistemului de management al calității în USARB3. COD MC-USARB-01. Standard
de referință: SR EN ISO 9001:2008. Ediția: 2; Revizia:3 din 22.06.2016, pag.47.
39
1.3. Actualizarea și evidența planurilor de învățământ
Planul de învățământ este analizat şi, după necesitate, actualizat. În fiecare an, în
luna mai, se organizează chestionarea studenților şi absolvenților programului în
vederea determinării punctelor tari şi slabe ale programului. Responsabilul de program
monitorizează administrarea chestionarelor.
În acest scop sunt elaborate chestionare pentru studenţii de la ciclul I, licenţă,
care pot să-şi exprime opinia după audierea cursurilor. Chestionarea se face în condiţie
de anonimat.
În vederea îmbunătăţirii planului de învăţământ se încheie acorduri de
colaborare cu facultăţi/universităţi din ţară şi peste hotare, cu autorităţile administraţiei
publice şi organizaţii obşteşti de specialitate. În cadrul acestor parteneriate se pune
accent pe eficientizarea, uniformizarea şi acomodarea planului de învăţământ la
necesităţile actuale de reformare a sistemului autorităţilor publice din Republica
Moldova.
În urma analizei chestionarelor şi în rezultatul propunerilor înaintate de mediul
academic din alte universităţi şi funcţionari din sistemul administrativ, precum şi a celor
înaintate de cadrele didactice implicate în acest program de studii, se actualizează planul
de învăţământ, introducându-se cursuri opţionale/module de studii noi, se revede
numărul de credite ECTS la discipline şi repartizarea lor pe semestre.
Modificarea planului de învăţământ se realizează de catedra responsabilă şi se
aprobă de consiliul facultăţii. Revizuirea/actualizarea planurilor de învăţământ este
validată de Senatul USARB şi prezentată, o dată la 5 ani, spre coordonare, Ministerului
Educaţiei.
Programele de studii care și-au pierdut relevanța pentru piața muncii, nu
corespund criteriilor de acreditare sau produc cheltuieli nejustificate pentru instituție,
pot fi închise prin decizia Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, conform
prevederilor art. 104 alin (e) al Codului educației, după aprobarea Ministerului Educației
și, după caz, a ministerului de resort.
Planurile de învăţămînt, coordonate cu Ministerul Educației, sînt înregistrate în
Direcţia responsabilă de învăţămîntul superior. Numărul de înregistrare şi data
aprobării va fi înscrisă pe foaia de titlu a planului şi introdusă într-un registru de
evidenţă. Planurile de învăţămînt sînt înregistrate cu data coordonării lor.
Un exemplar al planului de învăţămînt, coordonat şi înregistrat, este păstrat în
Direcţia responsabilă de învăţămîntul superior a Ministerului Educaţiei, alt exemplar
este păstrat în instituţia de învăţămînt responsabilă și, după caz, al treilea exemplar – la
ministerul de resort.
40
2. Planul de învățământ la specialitatea 313.1. Administrație publică
2.1. Generalități
Planul de învățământ, la specialitatea 313.1 Administraţie publică, este
documentul care cuprinde un sistem de activităţi de formare profesională şi de cercetare
ştiinţifică al specialiştilor în domeniul administraţiei publice. Titlul obţinut la finele
ciclului I, studii superioare de licenţă este de licenţiat în ştiinţe politice.
Planul de învățământ a fost elaborat în conformitate cu prevederile:
1. Codului educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014;
2. Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învățământ
superior, ciclul I, nr. 142-XVI din 07 iulie 2005;
3. Legii pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, nr.155 din
21.07.2011;
4. Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licenţă, ciclul II – Master,
studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.
1045 din 29 octombrie 2015;
5. Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza
Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.
1046 din 29 octombrie 2015.
Scopul programului constă în formarea specialiştilor calificaţi în domeniul de
formare profesională 313 Administraţie publică, specialitatea 313.1 Administraţie
publică, competenţi să soluţioneze probleme de specialitate la nivel naţional şi
european, oferindu-le cunoştinţe şi abilităţi necesare realizării unei cariere în
administraţia publică.
Caracteristicile distinctive ale programului constau în asigurarea unei pregătiri
profesionale de calitate tuturor celor care doresc să-şi construiască o carieră în
structurile administraţiei centrale şi locale, precum şi în departamentele de specialitate
din cadrul companiilor publice. Formarea profesională este axată pe însuşirea:
fundamentelor ştiinţifice şi normative ale teoriei constituţiei; principiilor generale ale
sistemului politic şi diverselor mecanisme de administrare; dezvoltarea abilităţilor şi
formarea deprinderilor practice în domeniul administraţiei publice.
Absolvenţii ciclului I, studii de licenţă, specialitatea Administraţie publică, pot
ulterior activa în calitate de funcţionar public în funcţii de execuţie; specialist în
domeniul organizării activităţii administrative; specialist în domeniul resurselor umane;
specialist în domeniul relaţiilor publice; specialist în domeniul organizării şi prestării
serviciilor publice; specialist în domeniul documentării administrative; manager de
proiecte în administraţia publică; consilier în administraţia publică; referent în
probleme administrative; expert în domeniul administraţiei publice.
41
Formarea iniţială la ciclul I, studii superioare de licenţă, constituie o premisă
necesară pentru continuarea studiilor la ciclul II, studii superioare de masterat, în
domeniul 31 Ştiinţe politice sau 38 Drept.
Planul de învățământ urmărește realizarea unui învățământ centrat pe student,
orientat spre dobândirea finalităţilor de studiu şi formarea competenţelor prevăzute de
Cadrul Naţional al Calificărilor, prin accentuarea caracterului pragmatic al conţinutului
formativ al unităţilor de curs cuprinse în plan.
a. Finalitățile de studiu
La finele programului de studii absolventul va fi capabil:
- să posede cunoştinţele şi abilităţile necesare începerii unei cariere
profesionale conform calificării;
- să realizeze activități manageriale specifice domeniului de formare
profesională;
- să activeze în spirit de echipă în contextul luării deciziilor administrative;
- să-și dezvolte capacităţi de instrumentare a actelor şi procedurilor
administrative; a limbajul specific administraţiei publice;
- să analizeze realităţile mediului administrativ în scopul elaborării şi
implementării strategiilor manageriale;
- să-și dezvolte abilităţi de comunicare, motivare şi antrenare a viitorilor
specialişti în administraţia publică.
b. Competențele formate în baza programului de studii:
Competenţe
profesionale
Descriptori de
nivel ai
elementelor
structurale
ale compe-
tenţelor
profesionale
CP1
Operarea cu
noţiunile,
conceptele,
teoriile şi
metodele de
bază ale
ştiinţei
administraţiei
în activitatea
profesională.
CP2
Interpretarea
principiilor
fundamentale
de organizare
şi funcţionare a
structurilor
administrative
în scopul
transpunerii
ulterioare a
acestora în
activitatea
profesională în
instituţii
publice şi/sau
private.
CP3
Identificarea,
analizarea şi
rezolvarea
problemelor
din domeniul
administraţiei
publice în
conformitate
cu prevederile
legale, în mod
cooperant,
flexibil şi
eficient.
CP4
Elaborarea,
examinarea şi
adoptarea
deciziilor
privind
activitatea
administra-
tivă.
CP5
Planificarea
strategică a
activităţii
profesionale
curente şi de
personal, în
scopul
dezvoltării
instituţionale
pe termeni
medii şi de
perspectivă.
CP6
Utilizarea
tehnologiilor
moderne,
diverselor
forme şi
metode de
control a
evaluării
activităţii
administra-
tive şi
formularea
propunerilor
de
eficientizare a
acesteia.
CUNOŞTINŢE
1.
Cunoaşterea,
CP1.1
Cunoaşterea,
CP2.1
Explicarea şi
CP3.1
Identificarea,
CP4.1
Cunoaşterea
CP5.1
Distingerea
CP6.1
Perceperea
42
înţelegerea
conceptelor,
teoriilor şi
metodelor de
bază ale
domeniului şi
ale ariei de
specializare;
utilizarea lor
adecvată în
comunicarea
profesională
înţelegerea şi
utilizarea
noţiunilor,
conceptelor,
teoriilor din
domeniul
administraţiei
publice.
perceperea
principiilor
fundamentale
de organizare
şi funcţionare a
structurilor
administrative.
înţelegerea şi
utilizarea
eficientă a
metodelor din
domeniul
administraţiei
publice, în
scopul
încadrării
legale a stărilor
de fapt.
exigenţelor de
elaborare a
proiectelor de
decizii
admninistrativ
e pentru
diverse situaţii
de fapt.
strategiilor
fundamentale
de planificare a
activităţilor
profesionale şi
de personal
curente în
domeniul
administraţiei
publice.
necesităţii
aplicării
tehnologiilor
moderne în
activitatea
administraţiei
publice.
2. Utilizarea
cunoştinţelor
de bază
pentru
explicarea şi
interpretarea
unor variate
tipuri de
concepte,
situaţii,
procese,
proiecte etc.
asociate
domeniului
CP1.2
Utilizarea
cunoştinţelor
achiziţionate în
cadrul
disciplinelor
fundamentale
pentru
explicarea şi
interpretarea
conceptelor şi
proceselor din
domeniul
administraţiei
publice.
CP2.2
Interpretarea
diverselor
modele
administrative
în vederea
soluţionării
unor probleme
tipice din
domeniul
administraţiei
publice.
CP3.2
Analiza şi
încadrarea
legală a
rezolvării
situaţiilor şi
modelării
proceselor din
sfera
administraţiei
publice.
CP4.2
Utilizarea
criteriilor şi
exigenţelor de
elaborare a
proiectelor de
decizii
admninistrativ
e pentru
diverse situaţii
de fapt.
CP5.2
Cunoaşterea
strategiilor
fundamentale
de planificare a
activităţilor
profesionale şi
de personal pe
termen mediu
în
administraţia
publică.
CP6.2
Identificarea
formelor şi
metodelor de
control a
evaluării
activităţii
administrative.
ABILITĂŢI
3. Aplicarea
unor principii
şi metode de
bază pentru
rezolvarea de
probleme/
situaţii bine
definite, tipice
domeniului în
condiţii de
asistenţă
calificată
CP1.3
Aplicarea
metodelor de
bază pentru
soluţionarea
situaţiilor de
fapt în
procesul
formării
profesionale.
CP2.3
Raportarea
principiilor
fundamentale
pentru
soluţionarea
situaţiilor
concrete
relevante
adminidstraţiei
publice.
CP3.3
Aplicarea
normelor
legale în scopul
identificării
soluţiilor
pentru
situaţiile de
fapt modelate
din domeniul
administraţiei
publice.
CP4.3
Implimentarea
principiilor
metodologice
de luare a
deciziilor în
domeniul
administrativ
în condiţii de
asistenţă
calificată.
CP5.3
Aplicarea
principiilor şi
metodelor de
identificare a
strategiilor de
planificare a
activităţilor
profesionale şi
de personal în
administraţia
publică.
CP6.3
Aplicarea
diferitor
mecanisme şi
forme de
control
administrativ
aferente
domeniului
profesional.
4. Utilizarea
adecvată de
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
pentru a
CP1.4
Utilizarea
adecvată de
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
CP2.4
Aplicarea
corespunzătoa
re a
principiilor
fundamentale
pentru
CP3.4
Utilizarea
criteriilor şi
metodelor
standard de
evaluare, în
scopul
CP4.4
Analiza
proiectelor de
decizii
administrative
în vederea
evaluării
CP5.4
Utilizarea
diverselor
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
CP6.4
Utilizarea
adecvată a
tehnologiilor
moderne în
administraţia
publică, în
43
aprecia
calitatea unor
procese,
programe,
proiecte,
concepte,
metode şi
teorii
aplicate în
cadrul
disciplinelor
fundamentale,
pentru
recunoaşterea
şi estimarea
problemelor
din domeniul
administraţiei
publice.
evaluarea
cantitativă şi
calitativă a
proceselor din
domeniul
administraţiei
publice.
aprecierii
eficienţei
soluţiilor
pentru
situaţiile de
fapt modelate
din domeniul
administraţiei.
legalităţii
acestora.
pentru
estimarea
necesităţii
planificării
activităţilor
profesionale şi
de personal.
vederea
evaluării
eficienţei
actului de
guvernare.
5. Elaborarea
de proiecte
profesionale
cu utilizarea
unor principii
şi metode
consacrate în
domeniu
CP1.5
Elaborarea de
proiecte în
domeniul
administraţiei
publice cu
întrebuinţarea
principiilor şi
metodelor
consacrate de
disciplinele
fundamentale.
CP2.5
Redactarea
proiecte lor
specifice
administraţiei
publice cu
utilizarea
principiilor şi
metodelor
consacrate de
disciplinele de
specialitate.
CP3.5
Elaborarea
propunerilor
de modificare
şi amendare a
legislaţiei în
domeniul
administraţiei
publice.
CP4.5
Elaborarea
proiectelor de
decizii
administrative
pentru situaţii
concrete şi
previziunea
efectelor
scontate.
CP5.5
Elaborarea
unui plan
managerial
instituţional.
CP6.5
Elaborarea
proiectelor de
e-transformare
a administra-
ţiei publice.
Standarde
minimale de
performanţă
pentru
evaluarea
competenţei:
Definirea
noţiunilor,
interpretarea
conceptelor şi
teoriilor,
precum şi
aplicarea
acestora în
situaţii tipice
din domeniul
administraţiei
publice.
Soluţionarea
unor situaţii de
caz de
complexitate
medie, care
necesită
modelarea şi
simularea unor
procese şi
fenomene
specifice
administraţiei
publice.
Încadrarea
legală a
situaţiilor
modelate
specifice
administraţiei
publice.
Redactarea
unor proiecte
decizionale în
domeniul
administraţiei
publice.
Proiectarea
unui plan
strategic
managerial în
domeniul
administraţiei
publice.
Cunoaşterea
cerinţelor
standard
pentru
tehnologiile
moderne de
comunicare în
administraţia
publică.
Descriptori de nivel ai
competenţelor transversale Competenţe transversale
Standarde minimale de
performanţă pentru evaluarea
competenţei
6. Executarea responsabilă a
sarcinilor profesionale, în condiţii
de autonomie restrânsă şi
asistenţă calificată
CT1
Executarea riguroasă, eficientă,
responsabilă şi în termen, a sarcinilor
profesionale, în spirit de iniţiativă şi
în concordanţă cu principiile etice şi
deontologia profesională.
Elaborarea şi susţinerea în cadrul
unităţilor de curs a proiectelor
planificate, tezelor de an, tezelor de
licenţă în conformitate cu rigorile
metodice.
7. Familiarizarea cu rolurile şi
activităţile specifice muncii în
CT2
Aplicarea tehnicilor de relaţionare în
Realizarea proiectelor / sarcinilor de
grup de complexitate medie, axate pe
44
2.2. Structura planului de învățământ
Planul de învățământ la specialitatea 313.1 Administrație publică include
următoarele compartimente:
a) foaia de titlu;
b) calendarul universitar;
c) planul procesului de studii pe semestre/ani de studii;
d) stagiile de practică;
e) formele de evaluare finală la unităţile de curs/ modulele oferite;
f) forma de evaluare finală a programului de studii;
g) lista unităţilor de curs la libera alegere;
h) matricea corelării finalităților de studiu a programului cu cele ale unităților
de curs/modulelor.
Planul de învățămînt este însoțit de o Notă explicativă în care se descrie profilul
specialității/domeniului de formare profesională/domeniului general de studiu,
concretizate în concepția formării specialistului (scop, caracteristici, angajabilitate,
formare ulterioară, abordări pedagogice, competenţe-cheie dezvoltate în program) și
finalități de studiu preconizate. În același context, Nota explicativă prezintă informația cu
privire la: gradul de noutate, relevanța, corespunderea obiectivelor programului
strategiei instituționale de dezvoltare, consultarea partenerilor (angajatori, absolvenți,
profesori, studenți) și coordonarea procesului de elaborare a programului conform
standardelor de asigurare a calității.
De asemenea se vor indica metodele și criteriile de evaluare, regulile privind
promovarea academică.
echipă şi distribuirea de sarcini
pentru nivelurile subordonate
grup, deprinderea şi exercitarea
rolurilor specifice în munca de echipă,
prin dezvoltarea abilităţilor de
comunicare interpersonală şi prin
asumarea responsabilităţii pentru
luarea deciziilor.
probleme actuale şi relevante
domeniului de formare, care necesită
abordare interdisciplinară şi care
permit de a dezvolta spiritul de
echipă, planificarea activităţii în grup,
repartizarea rolurilor în echipă,
diversitatea în cooperare, nivelul înalt
de studiu.
8. Conştientizarea nevoii de
formare continuă; utilizarea
eficientă a resurselor şi tehnicilor
de învăţare, pentru dezvoltarea
personală şi profesională
CT3
Autoevaluarea nevoii de formare
profesională şi identificarea
resurselor şi modalităţilor de
dezvoltare personală şi profesională,
în scopul inserţiei şi adaptării la
cerinţele pieţei muncii.
Identificarea necesităţii de dezvoltate
personală şi profesională continuă în
concordanţă cu necesităţile pieţii
muncii şi utilizarea în acest sens a
diverselor resurse şi tehnici de
învăţare.
45
2.3. Componentele planului de învățămînt
Planul de învățământ include patru componente definitorii: temporală, formativă,
acumulare, evaluare.
A. Componenta temporală – reprezintă modul de planificare în timp a
procesului de formare (săptămână, semestru, an, ciclu), unitatea principală de măsură a
procesului de formare fiind creditul de studiu ECTS.
Componenta temporală a planului de învățământ este reprezentată prin
calendarul universitar, care include repartizarea activităţilor didactice pe ani, semestre
(sesiuni în cazul studiilor cu frecvenţă redusă), cu stabilirea termenelor şi duratei
semestrelor, stagiilor de practică, sesiunilor de examene, a evaluării finale (examenului
de licenţă) şi a vacanţelor.
În sistemul de învățământ superior se aplică Sistemul European de Credite
Transferabile (ECTS). Creditele de studiu se alocă după cum urmează: pentru un
semestru academic – 30 de credite de studii transferabile; pentru un an academic –
60 de credite de studii transferabile.
Un credit de studiu reprezintă 30 ore de activitate de învăţare, sub toate aspectele
ei (activităţi didactice, de cercetare, realizate în auditoriu (de contact) şi activitate
individuală), solicitate studentului pentru realizarea finalităţilor de studiu.
În sistemul învățământului superior naţional, volumul anual de muncă al
studentului (ore-auditoriu și lucru individual) este de circa 1800 de ore.
La învățământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă, numărul total de credite se
repartizează proporţional pe ani de studiu.
Durata săptămânii de studii la ciclul I, licență, este de 5 zile, cu un număr
săptămânal de 25-30 ore de contact direct.
În corespundere cu cerinţele Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I -
Licenţă, ciclul II Master, studii integrate, ciclul III - Doctorat), aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015, pentru specialitatea 313.1
Administrație publică, durata studiilor superioare de licenţă (ciclul I), învăţământ cu
frecvenţă la zi este de 3 ani, respectiv 180 credite ECTS.
Anul de studii este divizat în două semestre a câte 15 săptămâni fiecare. Numărul
total de ore de studiu prevăzute în plan - 5400, dintre care: ore de contact direct - 2700;
numărul orelor de lucru independent – 2700, ceea ce este echivalent cu 180 de credite.
Durata studiilor superioare de licenţă (ciclul I), învăţământ cu frecvenţă redusă
este de 4 ani (cu un an mai mult decât la învățământul cu frecvență), respectiv 180
credite ECTS.
Anul de studii universitar este divizat în două semestre. Un semestru (cu excepţia
ultimului) este format din 2 sesiuni:
46
- o sesiune de predare-învăţare cu durata de 3 (iniţială, anul I – 4) săptămâni
de studii câte 6 zile, cu un număr săptămânal până la 46 ore de contact direct şi 1
săptămână de evaluare, care se completează cu o săptămână de sesiune de reexaminare.
- 3 săptămâni vacanţa de iarnă, 8 săptămâni vacanţa de vară şi 1 săptămână
vacanţa de primăvară. Semestrul VIII include practica de cercetare şi documentare
investigare, cercetare, experimentare, redactare, elaborare a prezentării, susţinere
publică a tezei de licenţă.
Numărul total de ore de studiu prevăzute în plan – 5400, dintre care: ore de
contact direct – 1368; numărul orelor de lucru independent – 4032, ceea ce este
echivalent cu 180 de credite. Pentru studii cu frecvență redusă coraportul orelor este:
contact direct – 20% și lucru independent – 80%.
B. Componenta formativă – reprezintă modul de distribuire a unităţilor de
conţinut (unitate de curs, pachete de cursuri, module).
Planul de învăţămînt include setul de unităţi de curs/module repartizate pe
semestre/ani de studiu. După gradul de obligativitate şi posibilitatea de alegere, unităţile
de curs/modulele se clasifică în: obligatorii; opţionale; la libera alegere.
După funcţia în formarea profesională iniţială prin competenţe generale şi
competenţe specifice, unităţile de curs /modulele oferite vor fi grupate în:
a) Componenta fundamentală (cod F) – reprezintă о componentă de bază,
dezvoltată şi adaptată domeniilor de formare profesională, care are drept scop
acumularea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor de bază, integrate în competenţe, care
permit abordarea ştiinţifică a domeniului dat, precum şi înţelegerea şi crearea de
cunoştinţe noi. Unităţile de curs/modulele fundamentale se oferă în regim obligatoriu,
iar ponderea recomandată a unităților de curs în planul de învățământ fiind 20-30%,
ceea ce reprezintă 36- 63 credite ECTS.
b) Componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (cod G)
are drept scop formarea deprinderilor de a învăţa, cerceta, analiza, expune, comunica
efectiv oral şi în scris, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale, în
domeniul de pregătire profesională şi în contexte culturale diverse, ponderea
recomandată fiind de 5-10%, ceea ce reprezintă 9-18 credite ECTS.
Componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale este obligatorie
şi va include: un curs de limbă străină de circulaţie internaţională cu aplicare în
domeniul de formare profesională, oferit începînd cu anul I de studii; un curs de
tehnologii de comunicare informaţională; un curs separat de Etică și cultură
profesională; un curs de Educaţie fizică pentru studenţii anului I / II, care nu se
cuantifică cu credite, dar a cărui evaluare cu calificativul „admis” reprezintă o
precondiţie de admitere la examenul de finalizare a studiilor superioare de licenţă.
c) Componenta de orientare socio-umanistică (cod U) are drept scop
formarea unui orizont larg de cultură juridică, filozofică, politologică, sociologică,
47
psihologică şi economică, care i-ar permite viitorului specialist să-şi asume
responsabilităţi într-o societate liberă şi să se adapteze operativ şi eficient la
modificările din societate, fiind recomandat în regim de opţiune şi include 9-18 credite
ECTS, ceea ce reprezintă 5-10%.
d) Componenta de specialitate (cod S) - asigură elementul individual al
formării profesionale și reprezintă un pachet de unități de curs/module, obligatorii și
opţionale, care asigură elementul distinctiv al formării profesionale, reieșind din logica
structurării domeniului, în conformitate cu tendințele pieței muncii, asigurând astfel un
nivel sporit de relevanță a studiilor și angajabilitate a absolvenților, fiindu-i rezervate
pentru monospecialități între 54 – 72 credite ECTS, ceea ce reprezintă 30-40%.
Trunchiul programului de formare include unităţile de curs/modulele din
componenta fundamentală (cod F), de formare a abilităţilor şi competenţelor generale
(cod G) şi socio-umanistică (cod U), care reprezintă structura formativă de bază
obligatorie în pregătirea viitorului specialist la ciclul I.
Fiecare student urmează să-și stabilească propriul traseu educaţional de
formare profesională, din unităţile de curs propuse prin planul de învățământ, inclusiv
din contul pachetelor opţionale şi la libera alegere, pentru obţinerea unei diplome
universitare. Traseul individual de formare profesională este reflectat în Suplimentul la
diplomă, eliberat obligatoriu fiecărui absolvent din învățământul superior.
Stagiile de practică ale studenţilor reprezintă una dintre formele obligatorii de
formare a specialiştilor de înaltă calificare, fiind orientate spre obţinerea competenţelor
generice şi specifice într-un domeniu de formare profesională/specialitate.
Tipurile stagiilor de practică, termenele, etapele, domeniul/ramura, locul sunt
stabilite de instituţia de învățământ superior (catedre/facultăţi/departamente) în strictă
corespundere cu finalităţile de studiu şi competenţele scontate pentru domeniul de
studiu/specialitatea/programul respectiv și sunt stabilite în planurile de învățământ
(calendarului universitar/graficului procesului de studii).
Pentru programele de învățămînt la specialitatea 313.1 Administrație publică,
studii cu frecvență la zi și studii cu frecvență redusă, ponderea creditelor unităţilor de
curs este următoarea:
1. Componentа de discipline fundamentale (F) în plan îi revin 58 de credite
ECTS.
2. Pentru componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (G)
planul prevede 14 credite ECTS.
3. Pentru componenta de orientare socio-umanistică (U) planul prevede 12
credite ECTS.
4. Pentru componenta de orientare spre specialitatea de bază (S) planul
prevede 64 de credite ECTS.
5. Practica de specialitate I, Practica de specialitate II, Practica de cercetare 26
credite ECTS.
48
6. Susţinerea tezei de licenţă 6 credite ECTS.
Organizarea practicii studenţilor. Obiectivele practicii de specialitate rezidă în
familiarizarea studenţilor cu particularităţile specialităţii, achiziţionarea deprinderilor
profesionale iniţiale. Practica de specialitate I se promovează în sem. IV, cu durata de 3
săptămîni şi se creditează cu 180 de ore, 6 credite. Practica de specialitate II se
promovează în sem V, cu durată de 6 săptămîni şi se creditează cu 360 de ore, 12
credite.
Practica de cercetare are drept scop dezvoltarea abilităţilor practice necesare şi
aplicarea cunoştinţelor teoretice la activitatea profesională independentă şi efectuarea
cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei pentru realizarea proiectului tezei
de licenţă. Studentul, de comun acord cu cadrul didactic conducător al tezei de licenţă şi
mentorul responsabil de practică va operaţionaliza conţinutul stagiului de practică în
funcţie de tema de cercetare.
Practica de cercetare se promovează în sem VI, cu durată de 8 ore săptămînal şi
se creditează cu 240 de ore, 8 credite.
La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie
creată de Catedra responsabilă, ţinînd cont de referinţa mentorului din cadrul unităţii-
bază de practică despre activitatea stagiarului, calitatea susţinerii publice a raportului,
rezultatele realizării sarcinii individuale, aprecierea conducătorului de practică. Notele
obţinute pentru stagiul de practică se includ în rezultatele sesiunii respective de
examinare, se iau în considerare la calculul mediei reuşitei academice a studentului.
Evaluarea practicii de licenţă se face de către o comisie cu privire la susţinerea
practicii de licenţă, desemnată de către şeful Catedrei responsabile, în două etape, în
dependenţă de activitatea studentului în procesul de elaborare a proiectului tezei de
licenţă şi de referinţa conducătorului tezei de licenţă.
C. Componenta acumulare, care reflectă modalităţile de alocare a creditelor
de studiu ECTS.
Cuantificarea unităţilor de curs/modulelor din planul de învățământ se realizează
ca valori numerice întregi – credite de studiu – în funcţie de timpul integral de învăţare,
pretins studentului.
Totodată, în planul de învățământ se indică numărul total de ore, prevăzut pentru
studierea fiecărei unităţi de curs/modul. Durata standard de studiu a unei unităţi de
curs/modul este de un semestru. Planificarea intensităţii studierii unităţilor de curs pe
parcursul semestrului se realizează de către instituţia de învățământ, reieşind din
legăturile interdisciplinare, cât şi din faptul că la ciclul I norma săptămânală a
studentului nu poate să depăşească 25-30-36 ore de contact.
Raportul „ore de contact direct – ore de studiu individual” se stabileşte în funcţie
de domeniul de formare profesională/programul de master, finalitățile de studiu,
specificul unităţii de curs/modulului: gradul de noutate şi/sau complexitate şi
49
asigurarea didactico-metodică, fiind propus de catedra/departamentul de profil, în baza
unei metodologii specifice pentru fiecare domeniu general de studiu, aprobat de
consiliul facultăţii care organizează programele de studii respective și Senatului
universitar, apoi publicat pe pagina web a instituţiei de învăţămînt superior.
Creditele se alocă pe unităţi de curs, stagii de practică şi teza de licenţă care sunt
evaluate independent. Un credit se alocă pentru 30 ore de studiu. Creditele reflectă
cantitatea de muncă investită de student pentru însuşirea unei unități de curs / modul,
sub toate aspectele (prelegeri (curs), seminare, ore practice, lucrări de laborator, studii
individuale, stagii de practică, elaborarea proiectelor, susţinerea probelor de evaluare).
Creditele acordate unei discipline au valori întregi cuprinse între 2 şi 6 credite de studiu.
Prin acordarea de credite se certifică faptul că pentru rezultatul obţinut la evaluare a
fost realizat volumul preconizat de muncă.
D. Componenta evaluare, care reprezintă modalităţile de evaluare curentă şi
finală a finalităţilor de studiu şi competenţelor obţinute de student la unitatea de
curs/modulul respectiv.
Tipurile şi modalităţile de evaluare a finalităţilor de studii sunt:
evaluarea curentă: testare, eseu, referat, studiu de caz (individual sau în grup),
raport asupra practicii etc., fiind obligatorie pe parcursul semestrului.
evaluarea finală: examinare orală, examinare în scris, examinare combinată, eseu,
prezentare, portofoliu, teză/proiect de cercetare, fiind cuantificate cu note. Calificativele
„admis – respins” pot fi utilizate la evaluările intermediare în cadrul modulelor şi pentru
cursul Educaţia fizică.
examen de licență:finalizarea studiilor la ciclul I – licență.
Pentru specialitatea 313.1 Administrație publică, planul de învăţământ prevede
următoarele tipuri şi modalităţi de evaluare a finalităţilor de studii:
- evaluarea curentă (test, eseu, referat, studiu de caz, proiect, raport,
prezentări etc.) La evaluarea curentă se utilizează tehnologiile informaţionale
(platformele de învăţare MOODLE etc.).
- evaluarea finală a unităților de curs/modul (examen oral/scris, examen
combinat, evaluare asistată de calculator (on-line pe platforme de învăţare) etc.
Teza de an este parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de
specialitate prevăzute în planul de studii în semestrele III-IV. Teza de an prevede
formarea la studenţi a capacităţilor de documentare şi analiză critică a informaţiei,
expunerii succinte (adnotării) articolelor ştiinţifice de specialitate, analizei şi perfectării
unei bibliografii la o temă. Tematica tezelor de an oferă posibilitatea studentului de a
continua cercetarea în elaborarea tezei de licenţă.
Temele tezelor anuale sunt distribuite studenţilor la începutul semestrului III, iar
susţinerea publică a tezelor de an are loc în anul II, semestrele III şi IV. Tezele de an se
susţin cu cel puţin o săptămână până la începerea sesiunii de examene în faţa unei
50
comisii constituite din două sau mai multe cadre didactice, numite de către şeful
catedrei de resort.
Studiile se finalizează cu examenul de licenţă care se rezumă la susţinerea
publică a tezei de licenţă. La susţinerea tezei de licenţă sunt admişi absolvenţii care au
realizat integral prevederile planului de învăţământ şi care au susţinut cu succes
prezentarea preventivă a tezei de licenţă în faţa comisiei desemnate de către şeful
Catedrei responsabile.
Teza de licenţă reprezintă o componentă esenţială a evaluării activităţii
studentului. Aceasta testează abilităţile de a concepe şi a realiza o cercetare
independentă, sub tutela conducătorului, precum şi a de a redacta cercetarea conform
regulilor comunităţii ştiinţifice. Scopul tezei de licenţă constă în sistematizarea şi
aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi
formarea competenţelor de rezolvare a problemelor metodice şi de cercetare, în
conformitate cu tema tezei de licenţă şi cu sarcinile puse în faţa studentului de către
conducătorul ştiinţific.
Tematica tezelor de licenţă este elaborată de catedra responsabilă şi este difuzată
studenţilor pe parcursul semestrului IV de studii. Tematica tezelor de licenţă şi
conducătorii ştiinţifici sunt aprobaţi la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe
Sociale.
Teza de licenţă este însoţită de avizul conducătorului ştiinţific.
Susţinerea publică a tezei de licenţă are loc în faţa Comisiei de Licenţă.
PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ: actual
Nivelul calificării Nivelul 6 ISCED
Domeniul general de studiu 31 Ştiinţe politice
Domeniul de formare profesională 313 Administraţie publică
Specialitatea 313.1 Administraţie publică
Numărul total de credite de studiu 180
Titlul obţinut la finele studiilor Licenţiat în ştiinţe politice
Baza admiterii Diploma de bacalaureat sau un act echivalent de
studii; diploma de studii superioare
Limba de instruire Limba română
Forma de organizare a
învăţământului Învăţământ cu frecvenţă
51
CALENDARUL UNIVERSITAR
Anul
de
studii
Activităţi didactice Sesiune de examinare Stagii de
practică
Vacanţe
sem. I sem. II iarnă Vară iarnă primăvară vară
I 01.09.2016-
17.12.2016
06.02.2017-
27.05.2017
19.12.2016-
24.12.2016
09.01.2017-
28.01.2017
29.05.2017-
24.06.2017 -
25.12.2016-
08.01.2017
30.01.2017-
04.02.2017
17.04.2017-
24.04.2017
25.06.17-
31.08.17
II 01.09.2017-
16.12.2017
05.02.2018-
26.05.2018
18.12.2017-
23.12.2017
09.01.2018-
27.01.2018
28.05.2018-
23.06.2018
30.04.2018-
26.05.2018
25.12.2017-
08.01.2018
29.01.2018-
04.02.2018
17.04.2018-
24.04.2018
25.06.18-
31.08.18
III 03.09.2018-
15.12.2018
04.02.2019-
25.05.2019
17.12.2018-
24.12.2018
09.01.2019-
26.01.2019
27.05.2019-
22.06.2019
05.11.2018-
14.12.2018
04.02.2019-
11.05.2019
25.12.2018-
08.01.2019
28.01.2019-
02.02.2019
29.04.2019-
06.05.2019
Repartizarea unităților de curs/modulelor în planurile de învăţământ pe
ani de studii
Anul I, semestrul 1 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore Numărul de ore pe
tipuri de activităţi Form
a de
evalu
are
Numă
r de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
F.01.O.001 Teoria generală a
dreptului 180 90 90 44 46 - E 6
F.01.O.002 Drept constituţional şi
instituţii politice 180 90 90 44 46 - E 6
F.01.O.003
Modul: 1. Teoria
administraţiei publice
2. Istoria administraţiei
publice
180
60 60 30 30 -
E 6 30 30 16 14 -
F.02.O.004 Drept internaţional
public 120 60 60 30 30 - E 4
F.01.O.005 Politologie 120 60 60 30 30 - E 4
G.01.O.006 Limba engleză/
franceză/ germană I 120 60 60 - - 60 E 4
Total ore: 900 450 450 194 196 60
6 30 450
G.01.O.007 Educaţia fizică I 60 30 30 - 30 - C
52
Anul I, semestrul 2 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore
Numărul de ore pe
tipuri de activităţi Form
a de
evalu
are
Numă
r de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
F.02.O.008 Drept administrativ I 180 90 90 44 46 - E 6
F.02.O.009 Drept civil 150 75 75 45 30 - E 5
F.02.O.010 Drept penal 120 60 60 30 30 - E 4
F.03.O.011 Drept instituţional al
Uniunii Europene 90 45 45 30 15 - E 3
U.02.А.012
/
U.02.А.013
Construcţie europeană
/
Civilizaţie europeană
120 60 60 30 30 - E 4
G.02.O.014
Tehnologii
informaţionale şi
comunicaţionale
120 60 60 14 - 46 E 4
G.02.O.015 Limba engleză/
franceză/ germană II 120 60 60 - - 60 E 4
Total ore: 900 450 450 193 151 106
7 30 450
G.02.O.016 Educaţia fizică II 60 30 30 - 30 - C
Anul II, semestrul 3 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore
Numărul de ore pe
tipuri de activităţi Form
a de
evalu
are
Numă
r de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
F.03.O.017 Drept administrativ II 180 90 90 44 46 - E 6
F.03.O.018 Drept financiar şi fiscal 120 60 60 30 30 - E 4
F.03.O.019 Dreptul familiei şi stare
civilă 120 60 60 30 30 - E 4
S.03.O.120 Drept informaţional 120 60 60 30 30 - E 4
S.04.O.121 Drept contravenţional 120 60 60 30 30 - E 4
S.03.A.122
/
S.03.A.123
Dreptul muncii/
Dreptul muncii al
Uniunii Europene
120 60 60 30 30 - E 4
U.01.A.024
/
U.01.A.025
Filosofia. Probleme
filosofice ale
domeniului/
Filosofia şi istoria
ştiinţei
120 60 60 30 30 - E 4
53
Total ore: 900 450 450 224 226 -
7 30 450
Anul II, semestrul 4 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore
Numărul de ore pe
tipuri de activităţi Form
a de
evalu
are
Numă
r de
credit
e To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
S.04.O.126 Controlul actului
administrativ 150 75 75 45 30 - E 5
S.04.O.127 Drept procesual civil 180 90 90 44 46 - E 6
S.03.A.128
/
S.03.A.129
Dreptul protecției
sociale/
Dreptul protecţiei
sociale al Uniunii
Europene
120 60 60 30 30 - E 4
S.04.O.130 Contracte
administrative 90 45 45 30 15 - E 3
U.04.A.031
/
U.04.A.032
Principiile economiei
de piaţă/
Managementul
proiectelor
120 60 60 30 30 - E 4
G.04.O.033 Etica şi deontologia
profesională 60 30 30 16 14 - E 2
Practica de specialitate
I 180 90 90 - - - E 6
Total ore: 900 450 450 195 165 -
7 30 360
* Teza de an este parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de
specialitate din semestrele III-IV.
Anul III, semestrul 5 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore
Numărul de ore pe
tipuri de activităţi Form
a de
evalu
are
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
S.05.O.134 Răspunderea juridică a
funcţionarului public 90 45 45 30 15 - E 3
S.05.A.135
/
Managementul
serviciilor publice/ 120 60 60 30 30 - E 4
54
S.05.A.136 Managementul
resurselor umane în
administraţia publică
S.05.A.137
/
S.05.A.138
E-guvernare/
E-service în
Administraţia Publică
120 60 60 30 30 - E 4
S.05.A.139
/
S.05.A.140
Drept funciar şi
publicitate imobiliară/
Urbanism şi
amenajarea teritoriului
120 60 60 30 30 - E 4
S.05.A.141
/
S.05.A.142
Dreptul mediului/
Drept vamal 90 45 45 30 15 - E 3
Practica de specialitate
II 360 180 180 - - - E 12
Total ore: 900 450 450 150 120 - 6 30
270
Anul III, semestrul 6 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore
Numărul de ore pe
tipuri de activităţi Forma
de
evalua
re
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
S.06.O.143 Managementul
achiziţiilor publice 120 60 60 30 30 - E 4
S.06.O.144 Administraţia publică
centrală 90 45 45 30 15 - E 3
S.06.O.145 Administraţia publică
locală 90 45 45 30 15 - E 3
S.06.O.146
Reglementarea juridică
a activităţii de
întreprinzător
90 45 45 30 15 - E 3
S.06.A.147
/
S.06.A.148
Birotica, corespondenţă
şi tehnici de
secretariat/
Tehnici de elaborare a
documentelor
administrative
90 45 45 30 15 - E 3
Practica de cercetare 240 120 120 - - - E 14
Teza de licenţă 180 90 90 - - - E
Total ore: 900 450 450 150 90 -
7 30 240
55
Stagiile de practică
Nr.
crt. Stagiile de practică Sem.
Durata
nr.
săpt./ore
Perioada Număr de
credite
1. Practica de specialitate I 4 3/180 30.04.2018-26.05.2018 6
2. Practica de specialitate II 5 6/360 05.11.2018-14.12.2018 12
Total 18
Teza de licenţă
Nr.
crt. Denumirea activităţii Sem.
Durata
nr.
săpt./ore
Perioada Număr de
credite
1.
Elaborarea și susținerea tezei
de licență: documentare,
investigare, cercetare,
experimentare, redactare,
elaborarea prezentării,
susținere publică
Practica de
cercetare VI 13/240
04.02.2019-11.05.2019
(8 ore/săpt.)
14 Susținerea
tezei de
licență
VI 3/180 27.05.2019-22.06.2019
Minimul curricular iniţial pentru un alt domeniu la ciclul II – studii
superioare de master (la libera alegere)
Nr.
crt.
Denumirea unității de
curs/ modulului An
ul
Se
me
stru
l
Total ore Numărul de ore
pe tipuri de
activităţi Form
a de
evalu
are
Numă
r de
credi
te
To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
1. Teoria generală a dreptului I I 180 90 90 44 46 - E 6
2. Drept constituţional şi
instituţii politice I I 180 90 90 44 46 - E 6
3.
Modul: 1. Teoria
administraţiei publice
2. Istoria administraţiei
publice
I I 180
60 60 30 30 -
E 6 30 30 16 14 -
4. Drept administrativ I I II 180 90 90 44 46 - E 6
5. Drept administrativ II II III 180 90 90 44 46 - E 6
Total 900 450 450 222 228 -
5 30 450
56
Unităţi de curs la liberă alegere
Nr.
crt.
Denumirea unității de curs/
modulului
Total ore Numărul de
ore pe tipuri
de activităţi Form
a de
evalu
are
Num
ăr de
credi
te
To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
1. Bazele culturii informaţiei 30 10 20 - 10 - C
2. Cultura comunicării 60 30 30 - - 30 C 2
3. Securitatea muncii. Protecţia civilă 30 15 15 15 - - C -
4. Guvernare modernă şi integrare
europeană 90 45 45 30 15 - E 3
5. Regionalizarea administrativă 90 45 45 30 15 E 3
6. Protecţia juridică a drepturilor omului 90 45 45 30 15 - E 3
7. Teoria sondajelor în administraţia
publică
90 45 45 30 15 E 3
9. Psihologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3
10. Sociologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3
*se evaluează în cadrul unităţii de curs Pedagogie
**se evaluează în cadrul unităţii de curs Psihologie
Modulul psihopedagogic (la libera alegere)
Nr.
crt
.
Denumirea unităţii de curs/ modulului
Total ore
Numărul de ore pe
tipuri de activităţi
Fo
rma
de
ev
alu
are
Nu
mă
r d
e c
red
ite
To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
1. Pedagogie 120 60 60 30 30 - E 4
2. Psihologie 120 60 60 30 30 - E 4
3. Psihologia vârstelor. Stresul în mediul
educaţional 150 75 75 45 30 -- E 5
4. Dirigenţie. Educaţie incluzivă 150 75 75 45 30 -- E 5
5. Didactica ştiinţelor administrative 180 90 90 46 44 - E 6
6. Management educaţional 120 60 60 30 30 - E 4
7. Etica pedagogică 60 30 30 16 14 - E 2
8. Practica de iniţiere în pedagogie* 30 15 15 - - 15 - 1
9. Practica de iniţiere în psihologie** 30 15 15 - - 15 - 1
10 Practica pedagogică 480 240 240 - - - E 16
11. Practica de specialitate I 120 60 60 - - - E 4
12. Practica de specialitate II 240 120 120 - - - E 8
Total 1800 900 900 242 208 30 10 60
57
Descrierea finalităţilor de studii şi a competenţelor
Competenţe profesionale:
CP1. Operarea cu noţiunile, conceptele, teoriile şi metodele de bază ale ştiinţei
administraţiei în activitatea profesională.
CP2. Interpretarea principiilor fundamentale de organizare şi funcţionare a
structurilor administrative în scopul transpunerii ulterioare a acestora în activitatea
profesională în instituţii publice şi/sau private.
CP3. Identificarea, analizarea şi rezolvarea problemelor din domeniul
administraţiei publice în conformitate cu prevederile legale, în mod cooperant, flexibil şi
eficient.
CP4. Elaborarea, examinarea şi adoptarea deciziilor privind activitatea
administrativă.
CP5. Planificarea strategică a activităţii profesionale curente şi de personal, în
scopul dezvoltării instituţionale pe termeni medii şi de perspectivă.
CP6. Utilizarea tehnologiilor moderne, diverselor forme şi metode de control a
evaluării activităţii administrative şi formularea propunerilor de eficientizare a acesteia.
Competenţe transversale:
CT1. Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi în termen, a sarcinilor
profesionale, în spirit de iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi deontologia
profesională.
CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup, deprinderea şi exercitarea
rolurilor specifice în munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare
interpersonală şi prin asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor.
CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi identificarea resurselor şi
modalităţilor de dezvoltare personală şi profesională, în scopul inserţiei şi adaptării la
cerințele pieței muncii.
Matricea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi
unităţile de curs incluse în planul de învăţământ
Codul Unitatea de curs
Se
m.
Nr.
cre
dit
e
Competente profesionale Competenţe
transversale
CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6 CT1 CT2 CT3
F.01.O.001 Teoria generală a
dreptului I 6 + + + +
F.01.O.002
Drept
constituţional şi
instituţii politice
I 6 + + + + + +
F.01.O.003 Modul: 1. Teoria I 6 + + + + + + +
58
administraţiei
publice
2. Istoria
administraţiei
publice
+ + + + +
F.02.O.004 Drept internaţional
public I 4 + + + + + +
F.01.O. 005 Politologia I 4 + + + + +
G.01.O.006
Limba engleză/
franceză/ germană
I
I 4 + + + +
F.02.O.008 Drept
administrativ I II 6 + + + + + +
F.02.O.009 Drept civil II 5 + + + + +
F.02.O.010 Drept penal II 4 + + + + + +
F.02.O.011
Drept instituţional
al Uniunii
Europene
II 3 + + + + + +
U.02.А.012
/
U.02.А.013
Construcție
europeană/
Civilizaţie
europeană
II 4 + + + +
G.02.O.014
Tehnologii
informaţionale şi
comunicaţionale
II 4 + + + +
G.02.O.015
Limba engleză/
franceză/ germană
II
II 4 + + + +
F.03.O.017 Drept
administrativ II III 6 + + + + + + +
F.03.O.018 Drept financiar şi
fiscal III 4 + + + + + +
F.03.O.019 Dreptul familiei şi
stare civilă III 4 + + + + +
S.02.O.120 Drept
informaţional III 4 + + + + + +
S.03.O.121 Drept
contravenţional III 4 + + + + +
S.03.A.122
/
S.03.A.123
Dreptul muncii/
Dreptul muncii al
Uniunii Europene
III 4
+ + + + + + +
+ + + + + + +
U.01.A.024
/
U.01.A.025
Filosofia. Probleme
filosofice ale
domeniului/
Filosofia şi istoria
ştiinţei
III 4
+ + + + +
+ + + + +
S.04.O.126 Controlul actului IV 5 + + + + + +
59
administrativ
S.04.O.127 Drept procesual
civil IV 6 + + + + +
S.04.A.128
/
S.04.A.129
Dreptul protecţiei
sociale/
Dreptul protecţiei
sociale al Uniunii
Europene
IV 4
+ + + + + + +
+ + + + + + +
S.05.A.130 Contracte
administrative IV 3 + + + +
U.04.A.031
/
U.04.A.032
Principiile
economiei de piaţă
/
Managementul
proiectelor
IV 4
+ + + + +
+ + + + +
G.04.O.033
Etica şi
deontologia
profesională
IV 2 + + +
S.05.O.134
Răspunderea
juridică a
funcţionarului
public
V 4 + + + + + +
S.05.A.135
/
S.05.A.136
Managementul
serviciilor publice
/
Managementul
resurselor umane
în administraţia
publică
V 4
+ + + + + +
+ + + + + +
S.04.A.137
/
S.04.A.138
E-guvernare/
E-service în
Administraţia
Publică
V
4
+ + + + +
+ + + + +
S.05.A.139
/
S.05.A.140
Drept funciar şi
publicitate
imobiliară/
Urbanism şi
amenajarea
teritoriului
V 4
+ + + + +
+ + + + +
S.05.A.141
/
S.05.A.142
Dreptul mediului/
Drept vamal V 3
+ + + +
+ + + +
S.06.A.143 Managementul
achiziţiilor publice VI 4 + + + + + +
S.06.A. 144 Administraţia
publică centrală VI 3 + + + + + +
S.06.O. 145 Administraţia VI 3 + + + + + +
60
publică locală
S.06.O.146
Reglementarea
juridică a activităţii
de întreprinzător
VI 3 + + + + + + + +
S.06.A.147
/
S.06.A.148
Birotica,
corespondenţă şi
tehnici de
secretariat/
Tehnici de
elaborare a
documentelor
administrative
VI 3
+ + + + +
+ + + + +
NOTĂ EXPLICATIVĂ
1. Generalităţi
Planul de învăţămînt, la specialitatea Administraţie publică, este documentul care
cuprinde un sistem de activităţi de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică al
specialiştilor în domeniul administraţiei publice. Titlul obţinut la finele ciclului I, studii
superioare de licenţă este de licenţiat în ştiinţe politice.
Planul de învăţămînt cuprinde:
I. planul de învăţămînt propriu-zis;
II. nota explicativă la planul de învăţămînt.
Planul de învăţămînt a fost elaborat în conformitate cu prevederile:
1. Codului educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014;
2. Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt
superior, ciclul I, nr. 142-XVI din 07 iulie 2005;
3. Legii pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, nr.155 din
21.07.2011;
4. Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master,
studii integrate, ciclul III - Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.
1045 din 29 octombrie 2015;
5. Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza
Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.
1046 din 29 octombrie 2015;
6. Cadrului Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova şi Cadrului Naţional
al Calificărilor pentru învăţământul superior pe domenii de formare profesională,
aprobate prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 934 din 29 decembrie 2010.
2. Concepţia formării specialistului
a. Scop şi caracteristici
61
Scopul programului constă în formarea specialiştilor calificaţi în domeniul de
formare profesională 313 Administraţie publică, specialitatea 313.1 Administraţie
publică, competenţi să soluţioneze probleme de specialitate la nivel naţional şi
european, oferindu-le cunoştinţe şi abilităţi necesare realizării unei cariere în
administraţia publică.
Caracteristicile distinctive ale programului constau în asigurarea unei pregătiri
profesionale de calitate tuturor celor care doresc să-şi construiască o carieră în
structurile administraţiei centrale şi locale, precum şi în departamentele de specialitate
din cadrul companiilor publice. Formarea profesională este axată pe însuşirea:
fundamentelor ştiinţifice şi normative ale teoriei constituţiei; principiilor generale ale
sistemului politic şi diverselor mecanisme de administrare; dezvoltarea abilităţilor şi
formarea deprinderilor practice în domeniul administraţiei publice.
b. Angajabilitate
Absolvenţii ciclului I, studii de licenţă, specialitatea Administraţie publică, pot
ulterior activa în calitate de funcţionar public în funcţii de execuţie; specialist în
domeniul organizării activităţii administrative; specialist în domeniul resurselor umane;
specialist în domeniul relaţiilor publice; specialist în domeniul organizării şi prestării
serviciilor publice; specialist în domeniul documentării administrative; manager de
proiecte în administraţia publică; consilier în administraţia publică; referent în
probleme administrative; expert în domeniul administraţiei publice.
c. Formare ulterioară
Formarea iniţială la ciclul I, studii superioare de licenţă, constituie o premisă
necesară pentru continuarea studiilor la ciclul II, studii superioare de masterat, în
domeniul 31 Ştiinţe politice sau 38 Drept.
3. Finalităţi de studiu preconizate
a. Finalităţile formării:
- a forma funcţionari în administraţia publică capabili să stăpânească
problemele de specialitate la nivel naţional şi european, oferindu-le cunoştinţe şi
abilităţi necesare începerii unei cariere în profesia dată;
- a forma specialişti în domeniul administraţiei publice în vederea asigurării
managementului public autohton;
- a forma funcţionari publici în spiritul eficacităţii manageriale;
- a dezvolta spiritul de echipă în contextul luării deciziilor administrative;
- a pregăti manageri publici, cu aptitudini şi cunoştinţe în domeniul
leadership-ului;
- a dezvolta capacităţi de instrumentare a actelor şi procedurilor
administrative;
- a dezvolta capacităţi de valorificare a limbajul specific administraţiei
publice;
62
- a forma abilităţi de înţelegere a realităţilor mediului administrativ;
- a forma capacitaţi de analiză şi sinteză a proceselor şi fenomenelor social-
economice prin elaborarea şi implementarea strategiilor manageriale;
- a dezvolta abilităţi de comunicare, motivare şi antrenare a viitorilor
specialişti în administraţia publică;
- a cultiva capacităţi decizionale şi de gestionare a schimbărilor în
administraţia publică;
- a consolida capacităţile de asumare a riscurilor şi responsabilităţilor
profesionale;
- a dezvolta capacităţi de iniţiere a strategiilor privind dezvoltarea şi
diversificarea activităţii din administraţia publică centrală şi locală;
- a asigura un corp de funcţionari publici instruiţi în domeniul
managementului resurselor umane;
- a cultiva abilităţi de colaborare cu specialişti din alte domenii şi de a acţiona
în contextul managementului schimbării.
b. Finalităţile programului de studii exprimate prin competenţele profesionale şi
competenţele transversale:
Competenţe
profesionale
Descriptori de
nivel ai
elementelor
structurale ale
competenţelor
profesionale
CP1
Operarea cu
noţiunile,
conceptele,
teoriile şi
metodele de
bază ale
ştiinţei
administraţiei
în activitatea
profesională.
CP2
Interpretarea
principiilor
fundamentale
de organizare şi
funcţionare a
structurilor
administrative
în scopul
transpunerii
ulterioare a
acestora în
activitatea
profesională în
instituţii publice
şi/sau private.
CP3
Identificarea,
analizarea şi
rezolvarea
problemelor
din domeniul
administraţiei
publice în
conformitate
cu
prevederile
legale, în mod
cooperant,
flexibil şi
eficient.
CP4
Elaborarea,
examinarea şi
adoptarea
deciziilor
privind
activitatea
administrativă.
CP5
Planificarea
strategică a
activităţii
profesionale
curente şi de
personal, în
scopul
dezvoltării
instituţionale
pe termeni
medii şi de
perspectivă.
CP6
Utilizarea
tehnologiilor
moderne,
diverselor
forme şi
metode de
control a
evaluării
activităţii
administrative
şi formularea
propunerilor
de
eficientizare a
acesteia.
CUNOŞTINŢE
1. Cunoaşterea,
înţelegerea
conceptelor,
teoriilor şi
metodelor de
bază ale
domeniului şi
CP1.1
Cunoaşterea,
înţelegerea şi
utilizarea
noţiunilor,
conceptelor,
teoriilor din
CP2.1
Explicarea şi
perceperea
principiilor
fundamentale
de organizare şi
funcţionare a
CP3.1
Identificarea,
înţelegerea şi
utilizarea
eficientă a
metodelor din
domeniul
CP4.1
Cunoaşterea
exigenţelor de
elaborare a
proiectelor de
decizii
admninistrative
CP5.1
Distingerea
strategiilor
fundamentale
de planificare
a activităţilor
profesionale şi
CP6.1
Perceperea
necesităţii
aplicării
tehnologiilor
moderne în
activitatea
63
ale ariei de
specializare;
utilizarea lor
adecvată în
comunicarea
profesională
domeniul
administraţiei
publice.
structurilor
administrative.
administraţiei
publice, în
scopul
încadrării
legale a
stărilor de
fapt.
pentru diverse
situaţii de fapt.
de personal
curente în
domeniul
administraţiei
publice.
administraţiei
publice.
2. Utilizarea
cunoştinţelor
de bază pentru
explicarea şi
interpretarea
unor variate
tipuri de
concepte,
situaţii,
procese,
proiecte etc.
asociate
domeniului
CP1.2
Utilizarea
cunoştinţelor
achiziţionate
în cadrul
disciplinelor
fundamentale
pentru
explicarea şi
interpretarea
conceptelor şi
proceselor din
domeniul
administraţiei
publice.
CP2.2
Interpretarea
diverselor
modele
administrative
în vederea
soluţionării
unor probleme
tipice din
domeniul
administraţiei
publice.
CP3.2
Analiza şi
încadrarea
legală a
rezolvării
situaţiilor şi
modelării
proceselor din
sfera
administraţiei
publice.
CP4.2
Utilizarea
criteriilor şi
exigenţelor de
elaborare a
proiectelor de
decizii
admninistrative
pentru diverse
situaţii de fapt.
CP5.2
Cunoaşterea
strategiilor
fundamentale
de planificare
a activităţilor
profesionale şi
de personal pe
termen mediu
în
administraţia
publică.
CP6.2
Identificarea
formelor şi
metodelor de
control a
evaluării
activităţii
administrative.
ABILITĂŢI
3. Aplicarea
unor principii
şi metode de
bază pentru
rezolvarea de
probleme/
situaţii bine
definite, tipice
domeniului în
condiţii de
asistenţă
calificată
CP1.3
Aplicarea
metodelor de
bază pentru
soluţionarea
situaţiilor de
fapt în
procesul
formării
profesionale.
CP2.3
Raportarea
principiilor
fundamentale
pentru
soluţionarea
situaţiilor
concrete
relevante
adminidstraţiei
publice.
CP3.3
Aplicarea
normelor
legale în
scopul
identificării
soluţiilor
pentru
situaţiile de
fapt modelate
din domeniul
administraţiei
publice.
CP4.3
Implimentarea
principiilor
metodologice
de luare a
deciziilor în
domeniul
administrativ
în condiţii de
asistenţă
calificată.
CP5.3
Aplicarea
principiilor şi
metodelor de
identificare a
strategiilor de
planificare a
activităţilor
profesionale şi
de personal în
administraţia
publică.
CP6.3
Aplicarea
diferitor
mecanisme şi
forme de
control
administrativ
aferente
domeniului
profesional.
4. Utilizarea
adecvată de
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
pentru a
aprecia
calitatea unor
procese,
programe,
CP1.4
Utilizarea
adecvată de
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
aplicate în
cadrul
disciplinelor
fundamentale,
CP2.4
Aplicarea
corespunzătoare
a principiilor
fundamentale
pentru
evaluarea
cantitativă şi
calitativă a
proceselor din
domeniul
CP3.4
Utilizarea
criteriilor şi
metodelor
standard de
evaluare, în
scopul
aprecierii
eficienţei
soluţiilor
pentru
CP4.4
Analiza
proiectelor de
decizii
administrative
în vederea
evaluării
legalităţii
acestora.
CP5.4
Utilizarea
diverselor
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
pentru
estimarea
necesităţii
planificării
CP6.4
Utilizarea
adecvată a
tehnologiilor
moderne în
administraţia
publică, în
vederea
evaluării
eficienţei
actului de
64
proiecte,
concepte,
metode şi
teorii
pentru
recunoaşterea
şi estimarea
problemelor
din domeniul
administraţiei
publice.
administraţiei
publice.
situaţiile de
fapt modelate
din domeniul
administraţiei.
activităţilor
profesionale şi
de personal.
guvernare.
5. Elaborarea
de proiecte
profesionale cu
utilizarea unor
principii şi
metode
consacrate în
domeniu
CP1.5
Elaborarea de
proiecte în
domeniul
administraţiei
publice cu
întrebuinţarea
principiilor şi
metodelor
consacrate de
disciplinele
fundamentale.
CP2.5
Redactarea
proiecte lor
specifice
administraţiei
publice cu
utilizarea
principiilor şi
metodelor
consacrate de
disciplinele de
specialitate.
CP3.5
Elaborarea
propunerilor
de modificare
şi amendare a
legislaţiei în
domeniul
administraţiei
publice.
CP4.5
Elaborarea
proiectelor de
decizii
administrative
pentru situaţii
concrete şi
previziunea
efectelor
scontate.
CP5.5
Elaborarea
unui plan
managerial
instituţional.
CP6.5
Elaborarea
proiectelor de
e-transformare
a administraţiei
publice.
Standarde
minimale de
performanţă
pentru
evaluarea
competenţei:
Definirea
noţiunilor,
interpretarea
conceptelor şi
teoriilor,
precum şi
aplicarea
acestora în
situaţii tipice
din domeniul
administraţiei
publice.
Soluţionarea
unor situaţii de
caz de
complexitate
medie, care
necesită
modelarea şi
simularea unor
procese şi
fenomene
specifice
administraţiei
publice.
Încadrarea
legală a
situaţiilor
modelate
specifice
administraţiei
publice.
Redactarea
unor proiecte
decizionale în
domeniul
administraţiei
publice.
Proiectarea
unui plan
strategic
managerial în
domeniul
administraţiei
publice.
Cunoaşterea
cerinţelor
standard
pentru
tehnologiile
moderne de
comunicare în
administraţia
publică.
Descriptori de
nivel ai
competenţelor
transversale
Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru
evaluarea competenţei
6. Executarea
responsabilă a
sarcinilor
profesionale, în
condiţii de
autonomie
restrânsă şi
asistenţă
calificată
CT1
Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi
în termen, a sarcinilor profesionale, în spirit de
iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi
deontologia profesională.
Elaborarea şi susţinerea în cadrul unităţilor de
curs a proiectelor planificate, tezelor de an,
tezelor de licenţă în conformitate cu rigorile
metodice.
7.
Familiarizarea
CT2
Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup,
Realizarea proiectelor / sarcinilor de grup de
complexitate medie, axate pe probleme actuale şi
65
3. Termenul de studii şi structura anilor de studii
În corespundere cu cerinţele Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I –
Licenţă, ciclul II – Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015, durata studiilor superioare de
licenţă (ciclul I), învăţământ cu frecvenţă la zi este de 3 ani, respectiv 180 credite ECTS.
Anul de studii este divizat în două semestre a câte 15 săptămâni fiecare. Numărul
total de ore de studiu prevăzute în plan – 5400, dintre care: ore de contact direct – 2700;
numărul orelor de lucru independent – 2700, ceea ce este echivalent cu 180 de credite.
Ponderea creditelor a unităţilor de curs în Planul de învățămînt este următoarea:
1. Componentа de discipline fundamentale (F) în plan îi revin 58 de credite
ECTS.
2. Pentru componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (G)
planul prevede 14 credite ECTS.
3. Pentru componenta de orientare socio-umanistică (U) planul prevede 12
credite ECTS.
4. Pentru componenta de orientare spre specialitatea de bază (S) planul
prevede 64 de credite ECTS.
5. Practica de specialitate I, Practica de specialitate II, Practica de cercetare 26
credite ECTS.
cu rolurile şi
activităţile
specifice
muncii în
echipă şi
distribuirea de
sarcini pentru
nivelurile
subordonate
deprinderea şi exercitarea rolurilor specifice în
munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de
comunicare interpersonală şi prin asumarea
responsabilităţii pentru luarea deciziilor.
relevante domeniului de formare, care necesită
abordare interdisciplinară şi care permit de a
dezvolta spiritul de echipă, planificarea activităţii
în grup, repartizarea rolurilor în echipă,
diversitatea în cooperare, nivelul înalt de studiu.
8.
Conştientizarea
nevoii de
formare
continuă;
utilizarea
eficientă a
resurselor şi
tehnicilor de
învăţare,
pentru
dezvoltarea
personală şi
profesională
CT3
Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi
identificarea resurselor şi modalităţilor de
dezvoltare personală şi profesională, în scopul
inserţiei şi adaptării la cerinţele pieţei muncii.
Identificarea necesităţii de dezvoltate personală
şi profesională continuă în concordanţă cu
necesităţile pieţii muncii şi utilizarea în acest
sens a diverselor resurse şi tehnici de învăţare.
66
6. Susţinerea tezei de licenţă 6 credite ECTS.
4. Teza de an
Teza de an este parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de
specialitate prevăzute în planul de studii în semestrele III-IV. Teza de an prevede
formarea la studenţi a capacităţilor de documentare şi analiză critică a informaţiei,
expunerii succinte (adnotării) articolelor ştiinţifice de specialitate, analizei şi perfectării
unei bibliografii la o temă. Tematica tezelor de an oferă posibilitatea studentului de a
continua cercetarea în elaborarea tezei de licenţă.
Temele tezelor anuale sunt distribuite studenţilor la începutul semestrului III, iar
susţinerea publică a tezelor de an are loc în anul II, semestrele III şi IV. Tezele de an se
susţin cu cel puţin o săptămână până la începerea sesiunii de examene în faţa unei
comisii constituite din două sau mai multe cadre didactice, numite de către şeful
catedrei de resort.
5. Organizarea practicii studenţilor
Obiectivele practicii de specialitate rezidă în familiarizarea studenţilor cu
particularităţile specialităţii, achiziţionarea deprinderilor profesionale iniţiale. Practica
de specialitate I se promovează în sem. IV, cu durata de 3 săptămîni şi se creditează cu
180 de ore, 6 credite. Practica de specialitate II se promovează în sem V, cu durată de 6
săptămîni şi se creditează cu 360 de ore, 12 credite.
Practica de cercetare are drept scop dezvoltarea abilităţilor practice necesare şi
aplicarea cunoştinţelor teoretice la activitatea profesională independentă şi efectuarea
cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei pentru realizarea proiectului tezei
de licenţă. Studentul, de comun acord cu cadrul didactic conducător al tezei de licenţă şi
mentorul responsabil de practică va operaţionaliza conţinutul stagiului de practică în
funcţie de tema de cercetare.
Practica de cercetare se promovează în sem VI, cu durată de 8 ore săptămînal şi
se creditează cu 240 de ore, 8 credite.
La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie
creată de Catedra responsabilă, ţinînd cont de referinţa mentorului din cadrul unităţii-
bază de practică despre activitatea stagiarului, calitatea susţinerii publice a raportului,
rezultatele realizării sarcinii individuale, aprecierea conducătorului de practică. Notele
obţinute pentru stagiul de practică se includ în rezultatele sesiunii respective de
examinare, se iau în considerare la calculul mediei reuşitei academice a studentului.
Evaluarea practicii de licenţă se face de către o comisie cu privire la susţinerea
practicii de licenţă, desemnată de către şeful Catedrei responsabile, în două etape, în
dependenţă de activitatea studentului în procesul de elaborare a proiectului tezei de
licenţă şi de referinţa conducătorului tezei de licenţă.
67
6. Evaluarea studenţilor
Planul de învăţământ prevede următoarele tipuri şi modalităţi de evaluare a
finalităţilor de studii:
- evaluarea curentă (test, eseu, referat, studiu de caz, proiect, raport,
prezentări etc.) La evaluarea curentă se utilizează tehnologiile informaţionale
(platformele de învăţare MOODLE etc.)
- evaluarea finală a unităților de curs/ modul (examen oral/ scris, examen
combinat, evaluare asistată de calculator (on-line pe platforme de învăţare) etc.
7. Teza de licenţă
Studiile se finalizează cu examenul de licenţă care se rezumă la susţinerea publică
a tezei de licenţă. La susţinerea tezei de licenţă sunt admişi absolvenţii care au realizat
integral prevederile planului de învăţământ şi care au susţinut cu succes prezentarea
preventivă a tezei de licenţă în faţa comisiei desemnate de către şeful Catedrei
responsabile.
Teza de licenţă reprezintă o componentă esenţială a evaluării activităţii
studentului. Aceasta testează abilităţile de a concepe şi a realiza o cercetare
independentă, sub tutela conducătorului, precum şi a de a redacta cercetarea conform
regulilor comunităţii ştiinţifice. Scopul tezei de licenţă constă în sistematizarea şi
aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi
formarea competenţelor de rezolvare a problemelor metodice şi de cercetare, în
conformitate cu tema tezei de licenţă şi cu sarcinile puse în faţa studentului de către
conducătorul ştiinţific.
Tematica tezelor de licenţă este elaborată de catedra responsabilă şi este difuzată
studenţilor pe parcursul semestrului IV de studii. Tematica tezelor de licenţă şi
conducătorii ştiinţifici sunt aprobaţi la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe
Sociale.
Teza de licenţă este însoţită de avizul conducătorului ştiinţific.
Susţinerea publică a tezei de licenţă are loc în faţa Comisiei de Licenţă.
8. Creditele
Creditele se alocă pe unităţi de curs, stagii de practică şi teza de licenţă care sunt
evaluate independent. Un credit se alocă pentru 30 ore de studiu. Creditele reflectă
cantitatea de muncă investită de student pentru însuşirea unei unități de curs / modul,
sub toate aspectele (prelegeri (curs), seminare, ore practice, lucrări de laborator, studii
individuale, stagii de practică, elaborarea proiectelor, susţinerea probelor de evaluare).
Creditele acordate unei discipline au valori întregi cuprinse între 2 şi 6 credite de studiu.
Prin acordarea de credite se certifică faptul că pentru rezultatul obţinut la evaluare a
fost realizat volumul preconizat de muncă.
68
9. Specialitatea
Planul prevede formarea la o mono-specialitate 313.1 Administraţie publică.
10. Actualizarea planului de învăţământ
Planul de învăţământ pentru specialitatea 313.1 Administraţie publică este
analizat şi, după necesitate, actualizat. În fiecare an, în luna mai, se organizează
chestionarea studenţilor şi absolvenţilor programului în vederea determinării punctelor
tari şi slabe ale programului. Responsabilul de program monitorizează administrarea
chestionarelor.
În acest scop sunt elaborate chestionare pentru studenţii de la ciclul I, licenţă,
care pot să-şi exprime opinia după audierea cursurilor. Chestionarea se face în condiţie
de anonimat.
În vederea îmbunătăţirii planului de învăţământ se încheie acorduri de
colaborare cu facultăţi/ universităţi din ţară şi peste hotare, cu autorităţile
administraţiei publice şi organizaţii obşteşti de specialitate. În cadrul acestor
parteneriate se pune accent pe eficientizarea, uniformizarea şi acomodarea planului de
învăţământ la necesităţile actuale de reformare a sistemului autorităţilor publice din
Republica Moldova.
În urma analizei chestionarelor şi în rezultatul propunerilor înaintate de mediul
academic din alte universităţi şi funcţionari din sistemul administrativ, precum şi a celor
înaintate de cadrele didactice implicate în acest program de studii, se actualizează planul
de învăţământ, introducându-se cursuri opţionale/ module de studii noi, se revede
numărul de credite ECTS la discipline şi repartizarea lor pe semestre.
Modificarea planului de învăţământ se realizează de catedra responsabilă şi se
aprobă de consiliul facultăţii. Revizuirea/ actualizarea planurilor de învăţământ este
validată de Senatul USARB şi prezentată, o dată la 5 ani, spre coordonare, Ministerului
Educaţiei.
Planul de învăţământ a fost aprobat la şedinţa Catedrei de drept, proces-verbal
nr.10 din 03.05.2016 şi Şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale, proces-
verbal nr.9 din 05.05.2016.
3.9 Nivelul Formării Pedagogice
Educația continuă a adulților în Republica Moldova este reglementată de
următoarele acte normative:
Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, articolul 35 –
Dreptul la învățătură.
Codul Educației al Republicii Moldova Nr. 152 din 17.07.2014, titlul VII –
Învățarea pe tot parcursul vieții.
69
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.1224 din 09.11.2004 cu
privire la organizarea formării profesionale continue.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 191 din 22.04.2015 cu privire
la Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 616 din 18.05.2016 pentru
aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității în vederea autorizării de
funcționare provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de
învățământ profesional tehnic, superior și de formare continuă și a Regulamentului de
calcul al taxelor la serviciile prestate în cadrul evaluării externe a calității programelor
de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic, superior și de formare
continuă.
Pentru a oferi viitorilor absolvenţi ai programelor de studii superioare
nepedagogice, care, pe parcursul studiilor, nu au realizat modulul psihopedagogic și care
solicită ocuparea funcţiilor didactice, instituțiile de învățămînt superior pot planifica în
regim extracurricular (în afara orarului de bază), un modul de formare psihopedagogică
în volum de 60 de credite de studii transferabile, inclusiv 30 de credite pentru
formarea teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică.
Formarea teoretică în cadrul modulului psiho-pedagogic va include următoarele
unități de curs: modulul pedagogic, modulul psihologic și didactica disciplinei.
În cazul în care instituția de învățămînt superior nu dispune de subdiviziunea
academică responsabilă de organizarea modulului psihopedagogic, studenților li se va
oferi, la cerere, acest modul la o altă instituție, în baza acordurilor interuniversitare.
În cadrul USARB funcționează Centrul de Formare Profesională Continuă. CFPC
reprezintă o subdiviziune specializată de formare profesională continuă a USARB, fiind
integrat în structura sistemului de formare profesională continuă din Republica
Moldova.
Centrul de formare profesională continuă organizează și realizează la nivelul
regiunii de nord a RM și la nivel republican activități de perfecționare a cadrelor
didactice preuniversitare, în baza planului de formare profesională aprobat anual de
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.
Centrul de formare profesională continuă contribuie la:
actualizarea și dezvoltare, prin programe de formare/perfecționare
periodică, a competențelor în domeniul/domeniile de specialitate corespunzător
funcțiilor didactice obţinute prin formarea inițială;
dezvoltarea competențelor pentru evoluția în cariera didactică, prin
sistemul de pregătire și obținere a gradelor didactice;
dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere, îndrumare,
control, evaluare în structurile și instituțiile din sistemul de educație;
70
dobândirea de noi competențe, prin programe de reconversie/readaptare a
calificării pentru noi specialități sau/și noi funcții didactice, altele decât cele obţinute
prin formarea inițială;
dobândirea unor competențe complementare sau de extensie care lărgesc
gama activităţilor și funcțiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv
predarea în sistemul e-learning, consiliere educaționala și orientare în carieră, educaţia
adulților ș.a.
dezvoltarea și extinderea competențelor transversale privind rolurile
sociale și dezvoltarea personală și profesională, interacţiunea și comunicarea cu mediul
social și cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind organizarea,
conducerea și îmbunătățirea performanței strategice a grupurilor profesionale,
autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități ș.a.
În scopul formării continuă a cadrelor didactice ale USARB în domeniul TIC, prin
ordinul rectorului USARB (nr. 05-350 din 12.07.2012) a fost creat un Centru de Resurse,
carea are următoarele atribuții:
informează operativ cadrele didactice despre aplicațiile Web, tehnologiile
informaționale nou apărute, potențialul lor didactic;
oferă servicii de consultanță cadrelor didactice privind utilizarea TIC în
procesul de formare;
expertizează cursurile elaborate pentru platforma de învățare MOODLE;
realizează sesiuni de formare în domeniul utilizării TIC la solicitarea
subdiviziunilor universitare;
organizează seminare, conferințe în domeniul utilizării TIC, pregătește
materiale didactice, ghiduri pentru uzul cadrelor didactice.
În cadrul USARB ca platformă de învățământ online este utilizată
aplicația Moodle. Această aplicație este utilizată și ca instrument de evaluare
computerizată. Funcționalitatea oferită de această aplicație corespunde cerințelor unui
instrument de evaluare computerizată de calitate.
71
4. Analiza încrucișată comparativă (Cross-case analysis)
4.1 Introducere
În acestl capitol vom încerca realizarea unei analize comparative între sistemul
de învăţământ superior moldovenesc şi sistemele de învăţământ din statele europene:
Danemarca și Marea Britanie, evidențiind atât similitudinile dintre acestea cât şi
deosebirile principale, încercând astfel să evidenţiem atât punctele slabe, cît și acele
atuuri, în același timp vom formula careva recomandări de îmbunătățire, acolo unde este
cazul în opinia echipei de proiect. Propunerile se vor axa în principiu pe utilizarea
metodelor active de predare și a celor centrate pe student.
4.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăți și indicatori
Tabelul 6. Analiza transversală
Criterii,
proprietăți,
indicatori
USARB AAU UoG
L1 Nivel de sistem
Acreditarea
programelor de
studii
Evaluarea externă a
procesului educaţional
în învăţămîntul
superior se efectuează
de către Agenţia
Naţională de Asigurare
a Calităţii în
Învăţămîntul
Profesional (ANACIP).
ANACIP este o
autoritate
administrativă de
interes naţional, cu
personalitate juridică,
autonomă faţă de
Guvern, independentă
în decizii şi organizare,
finanţată din bugetul
de stat şi din venituri
proprii.
Evaluarea internă a
procesului educaţional
în învăţămîntul
superior se realizează
de către structurile
instituţionale de
asigurare a calităţii, în
baza unui regulament
instituţional.
Existența cadrului
national al calificărilor
(CNC);
Actul legislativ care
reglementează
acreditarea
învățămîntului superior
a fost adopta în 2013.
Acreditarea
învățămîntului
superior:
• Acreditarea
insituțională are drept
scop consoldarea
eforturilor depuse
pentru dezvoltarea
isntituțiilor de
învățămînt superior
inclusive prin
deschiderea de noi
prrograme de studii,
ceea ce reprezintă un
element esential al
competitivității și al
relevanței.
• Acreditarea
programelor diferă
după cum se referă la
programe existente sau
Învăţămîntul superior
din Marea Britanie este
împărţit în două etape.
În prima etapă
(Undergraduate),
studenţii învaţă în
general trei ani şi obţin
diplomă de licenţă
(bachelor's degree). A
doua etapă constă în
studii de master
(master's degree) şi
studii de doctorat.
Studiile de master, de
obicei, durează un an,
iar cele de doctorat –
trei ani.
Monitorizarea în
domeniul standardelor
și calitatăţii în
învățămîntul superior
din Marea Britanie este
realizată de un organ
independent – Agenția
de Asigurare a Calității
în Învățămîntul
Superior (QAA).
72
Instituţiile de
învăţămînt superior
sunt supuse evaluării
externe a calităţii o
dată la 5 ani, în baza
metodologiei şi a
criteriilor elaborate de
ANACIP.
pentru inițierea noilor
programe.
• Acreditarea
programelor existente
poate avea loc fie în
cazul refuzului
acreditării
instituționale, fie în
cazul acreditării
provizorii.
L2. Nivel de Management al universității
Structuri de
Guvernare, de
Management și
organizare a
universității
Sistemul organelor de
conducere este format
din Senat, Consiliul
pentru dezvoltare
strategică
instituțională, consiliul
științific, consiliul
facultății, consiliul de
administrație și
Rectorul.
• Conform Actului
danez (de Consoldare)
al Universităţilor
Consiliul este organul de
guvernare al
universităţii.
• Gestionarea
activității academice
este gestionată de
Consiliul academic la
nivel de universitate.
Organul de conducere al
universității este
Consiliul Universității,
care este responsabil de
activitatea educațională
și misiunea universității,
de aprobarea
estimărilor anuale de
venituri și cheltuieli,
numirea personalului de
conducere, precum și de
stabilirea modalităților
de administrare a
universității.
L3. Nivel de Facultate/Departament
Resonsabilități
interne
Facultatea de Drept și
Științe Sociale are
drept scop organizarea
şi desfăşurarea
procesului instructiv-
educativ, realizarea
activităţilor metodice,
educaţionale şi de
cercetare ştiinţifică
pentru domenii şi
specialităţi acreditate
la ciclul I licență şi
ciclul II masterat.
Activitatea şi
dezvoltarea
instituţională a
facultăţii are la bază
Planul Strategic de
Dezvoltare aprobat de
Consiliul facultăţii pe o
perioadă de 5 ani. În
Șeful departamentului
asigură calitatea,
continuitatea și
dezvoltarea
programelor de studii
oferite de departament,
precum şi a activităţilor
de predare, cercetare și
schimbul de cunoștinţe.
Şcoala de Drept a
Universității din
Gloucestershire oferă
oportunitatea pentru
studenţi de a cunoaşte
principiile
fundamentale ale
dreptului din Anglia,
Țara Galilor și Uniunea
Europeană.
În 2015 The Guardian a
clasat Facultatea de
Drept a Universității din
Gloucestershire ca fiind
cea mai bună școală de
Drept din Anglia și Țara
Galilor la capitolul
satisfacția studenților
de predare.
73
baza acestuia se
elaborează Planuri
operaţionale ale
Facultăţii. Rezultatele
activităţii didactice şi
ştiinţifice din Facultate
se fac publice prin
rapoarte anuale de
autoevaluare. Senatul
USARB apreciază
periodic activitatea
Facultăţi potrivit
standardelor de
evaluare academică şi
acreditare.
L4. Nivel de Consiliu de Studii
Structura organului
responsabil de studii
Departamentul de
management al calităţii
reprezintă o structură
cu rol de coordonare şi
execuţie, care sprijină
Comisia pentru
învățământ, evaluare și
asigurare a calității în
realizarea
managementului
calităţii în USARB, prin
planificarea acțiunilor,
organizarea echipelor
de lucru pentru
elaborarea
documentelor,
instruirea personalului
privind asigurarea
calității şi gestionarea
documentelor SMC.
În scopul soluționării
unor probleme
academice, de cercetare
și de colaborare între
diverse structure la
nivel de facultate,
Rectorul poate institui
consilii de studii, care
gestionează una sau mai
multe programe.
Există ca organ
responsabil de
organizarea studiilor la
nivel de facultate.
L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Structuri
responsabile de
studenții cu
dizabilități
USARB asigură
persoanelor cu
dizabilităţi condiţiile
necesare pentru
educaţie, instruire,
pregătirea
profesională, formarea
vocaţională şi
formarea continuă, pe
tot parcursul vieţii,
Facilități pentru
studenții cu nevoi
speciale.
Integrarea studenţilor
din familli în care
părinţii nu avut studii
superioare.
Pentru a-i ajuta pe
studenţi să profite la
maximum de timpul
petrecut la universitate,
serviciul de consiliere le
acordă sprijin în orice
dificultăți de ordin
emoțional, psihologic
sau de sănătate mentală
care se pot întâlni. Acest
74
fără discriminare şi în
condiţii de egalitate cu
ceilalţi studenți.
USARB asigură accesul
persoanelor cu
dizabilităţi la educaţie
pentru a obţine studii
superioare adaptate
necesităţilor
individuale, în
conformitate cu
programul individual
de reabilitare şi
incluziune socială.
serviciu este gratuit,
confidențial și oferit de
consilieri calificați şi
profesioniști care
înțeleg presiunile vieții
universitare.
L6. Infrastructura (mediul fizic)
Asigurarea logisticii
necesare
desfășurării optime
a procesului de
instruire
USARB asigură un
mediu fizic propice
realizării obiectivilor și
misiunii unei instituții
de învățământ
superior.
Infrastructură modern,
adaptată metodei de
predare PBL.
Săli de curs destinate
activităților în grup.
Echipament TIC pentru
evaluarea on-line a
studenților.
Conceput inițial ca o
grădină botanică,
campusul Park îi
uimeşte pe vizitatorii săi
prin parcurile și lacurile
splendid amenajate,
care înconjoară acest
centru academic
modern.
L7. Nivel de program de studii (Administrație Publică)
Integrarea PBL, a
metodelor centrate
pe student în
contextul
programului de
studii
Planul de învățământ
va fi elaborat în
concordanţă cu
finalităţile de studiu
exprimate în
competenţe generice şi
specifice, prevăzute în
Cadrul Naţional al
Calificărilor pe
domenii de formare
profesională/domenii
de cercetare/programe
de studii.
În vederea
îmbunătăţirii planului
de învăţământ se
încheie acorduri de
colaborare cu
facultăţi/ universităţi
din ţară şi peste
hotare, cu autorităţile
administraţiei publice
• Curricula include
PBL bazat pe activitatea
de proiect ca element
central și obligatoriu și
conțin o descriere
exhaustivă a
obiectivelor
educaționale inclusiv
competențele și
aptitudinelor obținute;
• Proiectului i se
atribuie un număr „n”
de ECTS;
• Curricula este o
combinație între module
fundamentale și
obligatorii, dicipline
opționale și proiect;
• Rolul
supervisorului este bine
definit. Acesta devine
mentor, ghid;
Şcoala de business a
Universității din
Gloucestershire oferă
oportunitatea de a
studia dreptul în cadrul
programului intitulat
„Studii Juridice”.
În cadrul programului
„Studii Juridice”
strategia de predare şi
învățare este aliniată cu
cea a Universității, care
își propune să dezvolte
la studenți capacitatea
de a învața independent
și în colaborare, să-i
pregătească pentru
viață și pentru
plasament în câmpul
muncii, să dezvolte
abilităţi de gândire
critică în planificarea și
75
şi organizaţii obşteşti
de specialitate. În
cadrul acestor
parteneriate se pune
accent pe
eficientizarea,
uniformizarea şi
acomodarea planului
de învăţământ la
necesităţile actuale de
reformare a sistemului
autorităţilor publice
din Republica Moldova.
• În curricula sînt
stabilite premisele
pentru colaborarea cu
angajatorii inclusiv
pentru stagii în cadrul
companiilor și
organizațiilor naționale
și internaționale.
luarea deciziilor.
Programul utilizează o
varietate de abordări,
cum ar fi: prelegeri,
dezbateri, seminarii,
jocuri de rol, procese
simulate, studii de caz și
prezentări, pentru a se
asigura că rezultatele de
învățare ale
programului pot fi
realizate și demonstrate.
L7. Nivelul formării pedagogice
În cadrul USARB
funcționează Centrul
de Formare
Profesională Continuă.
CFPC reprezintă o
subdiviziune
specializată de formare
profesională continuă
a USARB, fiind integrat
în structura sistemului
de formare
profesională continuă
din Republica Moldova.
Pentru a face față
rigorilor la anagajare
și/sau promovare,
cerințelor înaintate de
către Agența de
Acreditare din
Danemarca în cadrul
Universității din Aalborg
este creat Laboratorul
de Învățare (Learning
Lab).
În Regatul Unit al Marii
Britanii și al Irlandei de
Nord există la nivel de
stat Cadrul Standardelor
Profesionale pentru
predare și susținerea
învățării în învățămîntul
superior.
76
5. Programul de Studii Pilot la Administrație Publică, ciclul I, licență
Conform PLANULUI-CADRU pentru studii superioare (ciclul I – Licență, ciclul II –
Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat Ordinul Ministrului Educației nr.
1045 din 29 octombrie 2015, la elaborarea planurilor de învăţămînt pentru cele trei
cicluri universitare se va urmări realizarea unui învăţământ centrat pe student,
orientat spre dobîndirea finalităţilor de studiu şi formarea competenţelor
prevăzute prin Cadrul Naţional al Calificărilor pe cicluri şi pe domenii generale de
studiu/ domenii de formare profesională. Obținerea finalităţilor de studiu şi formarea
competenţelor pentru un domeniu de formare profesională va fi completată prin
accentuarea caracterului pragmatic al conţinutului formativ al unităţilor de curs
cuprinse în planul de învăţămînt. În acest sens, considerăm că este posibil de a
implementa un progarm-pilot la specilaitatea Administrație Publică, țiândcont de
rigorile Planului_cadru și reieșind din necesitatea orientării predării spre cel care învață.
În continuare,prezentăm schița de program elaborată de către șefa Catedrei
Drept privat, doamna Ina Odinokaia și de către lectorul universitar Vladimir Rusu.
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
APROBAT
la şedinţa Senatului
Universităţii de Stat „Alecu
Russo”
din Bălţi
Rector ____________________ L. Ş.
_____ ___________________
Proces verbal nr. ____ din
_________2017
COORDONAT:
Ministerul Educaţiei
al Republicii Moldova
__________________ L. Ş.
Nr. înregistrare ______________
_____ _________________ 2017
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ciclul I (studii superioare de licenţă)
Nivelul calificării Nivelul 6 ISCED
Domeniul general de studiu 31 Ştiinţe politice
Domeniul de formare profesională 313 Administraţie publică
Specialitatea 313.1 Administraţie publică
Numărul total de credite de studiu 180
Titlul obţinut la finele studiilor Licenţiat în ştiinţe politice
Baza admiterii Diploma de bacalaureat sau un act echivalent de
77
studii; diploma de studii superioare
Limba de instruire Limba română
Forma de organizare a
învăţământului Învăţământ cu frecvenţă
CALENDARUL UNIVERSITAR
Anul
de
stud.
Activităţi didactice Sesiune de examinare Stagii de
practică
Vacanţe
sem. I sem. II iarnă vară iarnă primăvară vară
I 01.09.2017-
16.12.2017
05.02.2018-
26.05.2018
18.12.2017-
23.12.2017
09.01.2018-
27.01.2018
28.05.2018-
23.06.2018
25.12.2017-
08.01.2018
29.01.2018-
04.02.2018
17.04.2018-
24.04.2018
25.06.2018-
31.08.2018
II 03.09.2018-
15.12.2018
04.02.2019-
25.05.2019
17.12.2018-
24.12.2018
09.01.2019-
26.01.2019
27.05.2019-
22.06.2019
29.04.2019-
25.05.2019
25.12.2018-
08.01.2019
28.01.2019-
02.02.2019
29.04.2019-
06.05.2019
24.06.2019-
31.08.2019
III 02.09.2019-
14.12.2019
10.02.2020-
16.05.2020
16.12.2019-
24.12.2019
09.01.2020-
31.01.2020
18.05.2020-
30.05.2020
01.06.2020-
19.06.2020
(Teza de
licență)
04.11.2019-
14.12.2019
10.02.2020-
16.05.2020
25.12.2019-
08.01.2020
01.02.2020-
08.02.2020
20.04.2020-
27.04.2020
Repartizarea unităților de curs/ modulelor în planurile de învăţământ pe
ani de studii
Anul I, semestrul 1 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore Numărul de ore pe
tipuri de activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
F.01.O.001 Teoria generală a
dreptului 180 90 90 44 46 - E 6
F.01.O.002 Drept constituţional şi
instituţii politice 180 90 90 44 46 - E 6
F.01.O.003
Modul: 1. Teoria
administraţiei publice
2. Istoria administraţiei
publice
180
60 60 30 30 -
E 6 30 30 16 14 -
F.02.O.004 Politologie 120 60 60 30 30 - E 4
F.01.O.005 Proiect interdisciplinar 120 60 60 30 - 30 E 4
78
G.01.O.006 Limba engleză/
franceză/ germană I 120 60 60 - - 60 E 4
Total ore: 900 450 450 194 166 90
6 30 450
G.01.O.007 Educaţia fizică I 60 30 30 - 30 - C
Anul I, semestrul 2 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore
Numărul de ore pe
tipuri de activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
F.02.O.008 Drept administrativ I 180 90 90 44 46 -
E 10 Proiect 120 60 60 30 - 30
F.02.O.009 Elemente de drept civil 120 60 60 30 30 - E 4
F.02.O.010 Elemente de drept penal 120 60 60 30 30 - E 4
U.02.А.011
/
U.02.А.012
Drept instituţional al
Uniunii Europene/
Structuri politice în
statele europene
120 60 60 30 30 - E 4
G.02.O.013
Tehnologii
informaţionale şi
comunicaţionale
120 60 60 14 - 46 E 4
G.02.O.014 Limba engleză/
franceză/ germană II 120 60 60 - - 60 E 4
Total ore: 900 450 450 178 136 136
6 30 450
G.02.O.015 Educaţia fizică II 60 30 30 - 30 - C
Anul II, semestrul 3 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore Numărul de ore pe
tipuri de activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
F.03.O.016 Dreptul familiei şi stare
civilă 120 60 60 30 30 - E 4
F.03.O.017 Drept administrativ II 180 90 90 44 46 - E 6
S.03.O.118 Drept financiar şi fiscal 120 60 60 30 30 - E 4
S.03.O.119 Drept contravenţional 120 60 60 30 30 - E 4
S.03.O.120 Proiect interdisciplinar 120 30 90 - - 30 E 4
S.03.O.121 Drept informaţional 120 60 60 30 30 - E 4
S.03.A.122 Dreptul muncii/ 120 60 60 30 30 - E 4
79
/
S.03.A.123
Dreptul muncii al Uniunii
Europene
Total ore: 900 420 480 194 196 30
7 30 420
Anul II, semestrul 4 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore Numărul de ore pe
tipuri de activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
S.04.O.124 Controlul actului
administrativ 120 60 60 30 30 - E 4
S.04.O.125 Drept procesual civil 150 75 75 45 30 - E 5
S.04.A.126
/
S.04.A.127
Dreptul protecției
sociale/
Dreptul protecţiei sociale
al Uniunii Europene
120 60 60 30 30 - E 4
S.04.O.128 Psihologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3
U.04.A.029
/
U.04.A.030
Principiile economiei de
piaţă/
Managementul
proiectelor publice
120 60 60 30 30 - E 4
G.04.O.031 Etica şi deontologia
funcționarului public 60 30 30 16 14 - E 2
Practica de specialitate
I 180 90 90 - - -
E 8
Proiect 60 20 40 - - 20
Total ore: 900 440 460 181 149 20
7 30 350
Anul III, semestrul 5 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore Numărul de ore pe
tipuri de activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
S.05.O.132 Răspunderea juridică a
funcţionarului public 120 60 60 30 30 - E 4
S.05.A.133
/
S.05.A.134
E-guvernare/
E-service în
Administraţia Publică
120 60 60 30 30 - E 4
S.05.A.135
/
Drept funciar şi
publicitate imobiliară/ 120 60 60 30 30 - E 4
80
S.05.A.136 Urbanism şi amenajarea
teritoriului
U.05.A.037
/
U.05.A.038
Managementul serviciilor
publice/ Managementul
resurselor umane în
administraţia publică
120 60 60 30 30 - E 4
Practica de specialitate
II 360 180 180 - - -
E 14
Proiect 60 20 40 - - 20
Total ore: 900 440 460 120 120 20 6 30
270
Anul III, semestrul 6 (15 săptămâni de studii)
Cod Denumirea unității de
curs/ modulului
Total ore Numărul de ore pe
tipuri de activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
S.06.O.139 Managementul
achiziţiilor publice 120 60 60 30 30 - E 4
S.06.O.140 Administraţia publică
centrală 90 45 45 30 15 - E 3
S.06.O.141 Administraţia publică
locală 90 45 45 30 15 - E 3
S.06.O.142
Reglementarea juridică a
activităţii de
întreprinzător
90 45 45 30 15 - E 3
S.06.A.143
/
S.06.A.144
Birotica, corespondenţă
şi tehnici de secretariat/
Tehnici de elaborare a
documentelor
administrative
90 45 45 30 15 - E 3
Practica de cercetare 240 120 120 - - - E 14
Teza de licenţă 180 90 90 - - - E
Total ore: 900 450 450 150 90 -
7 30 240
Stagiile de practică
Nr.
crt. Stagiile de practică Sem.
Durata nr.
săpt./ore Perioada
Număr de
credite
1. Practica de specialitate I 4 4/240 29.04.2019-25.05.2019 8
2. Practica de specialitate II 5 7/420 04.11.2019-14.12.2019 14
Total 22
81
Teza de licenţă
Nr.
crt. Denumirea activităţii Sem.
Durata nr.
săpt./ore Perioada
Număr de
credite
1.
Elaborarea și susținerea
tezei de licență:
documentare, investigare,
cercetare, experimentare,
redactare, elaborarea
prezentării, susținere
publică
Practica de
cercetare VI 13/240
10.02.2020-
16.05.2020
(8 ore/săpt.)
14 Susținerea
tezei de
licență
VI 3/180 01.06.2020-
19.06.2020
Minimul curricular iniţial pentru un alt domeniu la ciclul II – studii
superioare de master (la libera alegere)
Nr.
crt.
Denumirea unității de
curs/ modulului An
ul
Se
me
stru
l
Total ore Numărul de ore
pe tipuri de
activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te
To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
1. Teoria generală a dreptului I I 180 90 90 44 46 - E 6
2. Drept constituţional şi
instituţii politice I I 180 90 90 44 46 - E 6
3.
Modul: 1. Teoria
administraţiei publice
2. Istoria administraţiei
publice
I I 180
60 60 30 30 -
E 6 30 30 16 14 -
4. Drept administrativ I I II 180 90 90 44 46 - E 6
5. Drept administrativ II II III 180 90 90 44 46 - E 6
Total 900 450 450 222 228 -
5 30 450
Unităţi de curs la liberă alegere
Nr.
crt.
Denumirea unității de curs /
modulului
Total ore Numărul de ore pe
tipuri de activităţi For
ma
de
eval
uare
Num
ăr de
credi
te To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
1. Bazele culturii informaţiei 30 10 20 - 10 - C
2. Cultura comunicării 60 30 30 - - 30 C 2
3. Securitatea muncii. Protecţia
civilă 30 15 15 15 - - C -
4. Guvernare modernă şi integrare
europeană 90 45 45 30 15 - E 3
82
5. Regionalizarea administrativă 90 45 45 30 15 E 3
6. Protecţia juridică a drepturilor
omului 90 45 45 30 15 - E 3
7. Teoria sondajelor în
administraţia publică
90 45 45 30 15 E 3
8. Sociologia conducerii 90 45 45 30 15 - E 3
*se evaluează în cadrul unităţii de curs Pedagogie
**se evaluează în cadrul unităţii de curs Psihologie
Descrierea finalităţilor de studii şi a competenţelor
Competenţe profesionale:
CP1. Operarea cu noţiunile, conceptele, teoriile şi metodele de bază ale ştiinţei
administraţiei în activitatea profesională.
CP2. Interpretarea principiilor fundamentale de organizare şi funcţionare a
structurilor administrative în scopul transpunerii ulterioare a acestora în activitatea
profesională în instituţii publice şi/sau private.
CP3. Identificarea, analizarea şi rezolvarea problemelor din domeniul
administraţiei publice în conformitate cu prevederile legale, în mod cooperant, flexibil şi
eficient.
Modulul psihopedagogic (la libera alegere)
Nr.
crt
.
Denumirea unităţii de curs/
modulului
Total ore Numărul de ore pe tipuri
de activităţi
Fo
rma
de
ev
alu
are
Nu
mă
r d
e c
red
ite
To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Se
min
ar
La
bo
rato
r
1. Pedagogie 120 60 60 30 30 - E 4
2. Psihologie 120 60 60 30 30 - E 4
3. Psihologia vârstelor. Stresul în
mediul educaţional 150 75 75 45 30 -- E 5
4. Dirigenţie. Educaţie incluzivă 150 75 75 45 30 -- E 5
5. Didactica ştiinţelor administrative 180 90 90 46 44 - E 6
6. Management educaţional 120 60 60 30 30 - E 4
7. Etica pedagogică 60 30 30 16 14 - E 2
8. Practica de iniţiere în pedagogie* 30 15 15 - - 15 - 1
9. Practica de iniţiere în psihologie** 30 15 15 - - 15 - 1
10 Practica pedagogică 480 240 240 - - - E 16
11. Practica de specialitate I 120 60 60 - - - E 4
12. Practica de specialitate II 240 120 120 - - - E 8
Total 1800 900 900 242 208 30 10 60
83
CP4. Elaborarea, examinarea şi adoptarea deciziilor privind activitatea
administrativă.
CP5. Planificarea strategică a activităţii profesionale curente şi de personal, în
scopul dezvoltării instituţionale pe termeni medii şi de perspectivă.
CP6. Utilizarea tehnologiilor moderne, diverselor forme şi metode de control a
evaluării activităţii administrative şi formularea propunerilor de eficientizare a acesteia.
Competenţe transversale:
CT1. Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi în termen, a sarcinilor
profesionale, în spirit de iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi deontologia
profesională.
CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup, deprinderea şi exercitarea
rolurilor specifice în munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare
interpersonală şi prin asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor.
CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi identificarea resurselor şi
modalităţilor de dezvoltare personală şi profesională, în scopul inserţiei şi adaptării la
cerințele pieței muncii.
Matricea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi
unităţile de curs incluse în planul de învăţământ
Codul Unitatea de curs
Se
m.
Nr.
cre
dit
e
Competente profesionale Competenţe
transversale
CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6 CT1 CT2 CT3
F.01.O.001 Teoria generală a
dreptului I 6 + + + +
F.01.O.002
Drept
constituţional şi
instituţii politice
I 6 + + + + + +
F.01.O.003
Modul: 1.Teoria
administraţiei
publice
2. Istoria
administraţiei
publice
I 6
+ + + + + + +
+ + + + +
F.01.O. 004 Politologia I 4 + + + + +
F.01.O. 005 Proiect
interdisciplinar I 4 + + + + + +
G.01.O.006
Limba engleză/
franceză/ germană
I
I 4 + + + +
F.02.O.008 Drept
administrativ I II 10 + + + + + + +
84
Proiect
F.02.O.009 Elemente de drept
civil II 4 + + + + +
F.02.O.010 Elemente de drept
penal II 4 + + + + + +
U.02.А.012
/
U.02.А.013
Drept instituţional
al Uniunii
Europene/
Structuri politice în
statele europene
II 4 + + + + + +
G.02.O.014
Tehnologii
informaţionale şi
comunicaţionale
II 4 + + + +
G.02.O.015
Limba engleză/
franceză/ germană
II
II 4 + + + +
F.03.O.019 Dreptul familiei şi
stare civilă III 4 + + + + +
F.03.O.017 Drept
administrativ II III 6 + + + + + + +
S.03.O.118 Drept financiar şi
fiscal III 4 + + + + + +
S.03.O.121 Drept
contravenţional III 4 + + + + +
S.03.O.120 Proiect
interdisciplinar III 4 + + + + + + + + +
S.03.O.120 Drept
informaţional III 4 + + + + + +
S.03.A.122
/
S.03.A.123
Dreptul muncii/
Dreptul muncii al
Uniunii Europene
III 4
+ + + + + + +
+ + + + + + +
S.04.O.126 Controlul actului
administrativ IV 5 + + + + + +
S.04.O.127 Drept procesual
civil IV 6 + + + + +
S.04.A.128
/
S.04.A.129
Dreptul protecţiei
sociale/
Dreptul protecţiei
sociale al Uniunii
Europene
IV 4
+ + + + + + +
+ + + + + + +
S.04.A.130 Psihologia
conducerii IV 3 + + + +
U.04.A.031
/
U.04.A.032
Principiile
economiei de
piaţă/
Managementul
proiectelor publice
IV 4
+ + + + +
+ + + + +
85
G.04.O.033
Etica şi
deontologia
funcționarului
public
IV 2 + + +
S.05.O.134
Răspunderea
juridică a
funcţionarului
public
V 4 + + + + + +
S.05.A.137
/
S.05.A.138
E-guvernare/
E-service în
Administraţia
Publică
V 4
+ + + + +
+ + + + +
S.05.A.139
/
S.05.A.140
Drept funciar şi
publicitate
imobiliară/
Urbanism şi
amenajarea
teritoriului
V 4
+ + + + +
+ + + + +
U.05.A.135
/
U.05.A.136
Managementul
serviciilor publice/
Managementul
resurselor umane
în administraţia
publică
V 4
+ + + + + +
+ + + + + +
S.06.A.143 Managementul
achiziţiilor publice VI 4 + + + + + +
S.06.A. 144 Administraţia
publică centrală VI 3 + + + + + +
S.06.O. 145 Administraţia
publică locală VI 3 + + + + + +
S.06.O.146
Reglementarea
juridică a activităţii
de întreprinzător
VI 3 + + + + + + + +
S.06.A.147
/
S.06.A.148
Birotica,
corespondenţă şi
tehnici de
secretariat/
Tehnici de
elaborare a
documentelor
administrative
VI 3
+ + + + +
+ + + + +
NOTĂ EXPLICATIVĂ
1. Generalităţi
Planul de învățământ, la specialitatea Administraţie publică, este documentul care
cuprinde un sistem de activităţi de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică al
86
specialiştilor în domeniul administraţiei publice. Titlul obţinut la finele ciclului I, studii
superioare de licenţă este de licenţiat în ştiinţe politice.
Planul de învățământ cuprinde:
I. planul de învățământ propriu-zis;
II. nota explicativă la planul de învățământ.
Planul de învățământ a fost racordat la obiectivele proiectului ERASMUS+
„Introducerea învățării bazate pe probleme în Moldova: Spre consolidarea
competitivității și șanselor de angajare ale studenților/ Introducing Problem Based
Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”,
fiind elaborat în conformitate cu prevederile:
1. Codului educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014;
2. Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învățământ
superior, ciclul I, nr. 142-XVI din 07 iulie 2005;
3. Legii pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, nr.155 din
21.07.2011;
4. Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licenţă, ciclul II – Master,
studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.
1045 din 29 octombrie 2015;
5. Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza
Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.
1046 din 29 octombrie 2015;
6. Cadrului Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova şi Cadrului Naţional
al Calificărilor pentru învăţământul superior pe domenii de formare profesională,
aprobate prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 934 din 29 decembrie 2010.
2. Concepţia formării specialistului
a. Scop şi caracteristici
Scopul programului-pilot este trecerea de la învățământul clasic (teoretizat),
unde profesorul este furnizor de informații, iar studentul receptorul informației, la PBL
(învățământ axat pe problemă), ceea ce ar permite formarea specialiştilor competitivi pe
piața muncii, calificaţi în domeniul de formare profesională 313 Administraţie publică,
specialitatea 313.1 Administraţie publică.
Caracteristicile distinctive ale programului constau în asigurarea unei pregătiri
profesionale de calitate tuturor celor care doresc să-şi construiască o carieră în
structurile administraţiei centrale şi locale, precum şi în departamentele de specialitate
din cadrul companiilor publice. Formarea profesională este axată pe însuşirea:
fundamentelor ştiinţifice şi normative ale teoriei constituţiei; principiilor generale ale
sistemului politic şi diverselor mecanisme de administrare; dezvoltarea abilităţilor şi
formarea deprinderilor practice în domeniul administraţiei publice.
87
b. Angajabilitate
Absolvenţii ciclului I, studii de licenţă, specialitatea Administraţie publică, pot
ulterior activa în calitate de funcţionar public în funcţii de execuţie; specialist în
domeniul organizării activităţii administrative; specialist în domeniul resurselor umane;
specialist în domeniul relaţiilor publice; specialist în domeniul organizării şi prestării
serviciilor publice; specialist în domeniul documentării administrative; manager de
proiecte în administraţia publică; consilier în administraţia publică; referent în
probleme administrative; expert în domeniul administraţiei publice.
c. Formare ulterioară
Formarea iniţială la ciclul I, studii superioare de licenţă, constituie o premisă
necesară pentru continuarea studiilor la ciclul II, studii superioare de masterat, în
domeniul 31 Ştiinţe politice sau 38 Drept.
3. Finalităţi de studiu preconizate
a. Finalităţile formării
La finele ciclului I absolventul va fi capabil:
- să aplice cunoştinţele obţinute în cadrul unităților de curs fundamentale şi
de specialitate studiate, într-un mediu profesional determinat;
- să soluţioneze situații specifice administrației publice, prin aplicarea
metodei studiului de caz;
- să demonstreze creativitate în instrumentarea actelor şi procedurilor
administrative în procesul de învăţare, cercetare şi de muncă;
- să manifeste spirit de echipă în contextul luării deciziilor administrative;
- să valorifice limbajul specific administraţiei publice, precum și a
metodologiei specifice, în realizarea proiectelor semestriale;
- să analizeze şi sintezeze procesele şi fenomenele social-economice prin
elaborarea şi implementarea strategiilor manageriale;
- să consolideze capacităţi decizionale şi de gestionare a schimbărilor în
administraţia publică, prin estimarea riscurilor şi asumarea responsabilităţilor
profesionale;
- să-și cultive abilităţile de colaborare cu specialişti din alte domenii în
contextul managementului schimbării;
- să demonstreze capacitatea de a dezvolta la ciclul II, studii superioare de
masterat, a competenţelor achiziţionate la ciclul I, studii superioare de licenţă.
b. Finalităţile programului de studii exprimate prin competenţele profesionale şi
competenţele transversale:
Competenţe
profesionale
CP1
Operarea cu
CP2
Interpretarea
CP3
Identificarea,
CP4
Elaborarea,
CP5
Planificarea
CP6
Utilizarea
88
Descriptori de
nivel ai
elementelor
structurale ale
competenţelor
profesionale
noţiunile,
conceptele,
teoriile şi
metodele de
bază ale
ştiinţei
administraţiei
în activitatea
profesională.
principiilor
fundamentale
de organizare şi
funcţionare a
structurilor
administrative
în scopul
transpunerii
ulterioare a
acestora în
activitatea
profesională în
instituţii publice
şi/sau private.
analizarea şi
rezolvarea
problemelor
din domeniul
administraţiei
publice în
conformitate
cu
prevederile
legale, în mod
cooperant,
flexibil şi
eficient.
examinarea şi
adoptarea
deciziilor
privind
activitatea
administrativă.
strategică a
activităţii
profesionale
curente şi de
personal, în
scopul
dezvoltării
instituţionale
pe termeni
medii şi de
perspectivă.
tehnologiilor
moderne,
diverselor
forme şi
metode de
control a
evaluării
activităţii
administrative
şi formularea
propunerilor
de
eficientizare a
acesteia.
CUNOŞTINŢE
1. Cunoaşterea,
înţelegerea
conceptelor,
teoriilor şi
metodelor de
bază ale
domeniului şi
ale ariei de
specializare;
utilizarea lor
adecvată în
comunicarea
profesională
CP1.1
Cunoaşterea,
înţelegerea şi
utilizarea
noţiunilor,
conceptelor,
teoriilor din
domeniul
administraţiei
publice.
CP2.1
Explicarea şi
perceperea
principiilor
fundamentale
de organizare şi
funcţionare a
structurilor
administrative.
CP3.1
Identificarea,
înţelegerea şi
utilizarea
eficientă a
metodelor din
domeniul
administraţiei
publice, în
scopul
încadrării
legale a
stărilor de
fapt.
CP4.1
Cunoaşterea
exigenţelor de
elaborare a
proiectelor de
decizii
admninistrative
pentru diverse
situaţii de fapt.
CP5.1
Distingerea
strategiilor
fundamentale
de planificare
a activităţilor
profesionale şi
de personal
curente în
domeniul
administraţiei
publice.
CP6.1
Perceperea
necesităţii
aplicării
tehnologiilor
moderne în
activitatea
administraţiei
publice.
2. Utilizarea
cunoştinţelor
de bază pentru
explicarea şi
interpretarea
unor variate
tipuri de
concepte,
situaţii,
procese,
proiecte etc.
asociate
domeniului
CP1.2
Utilizarea
cunoştinţelor
achiziţionate
în cadrul
disciplinelor
fundamentale
pentru
explicarea şi
interpretarea
conceptelor şi
proceselor din
domeniul
administraţiei
publice.
CP2.2
Interpretarea
diverselor
modele
administrative
în vederea
soluţionării
unor probleme
tipice din
domeniul
administraţiei
publice.
CP3.2
Analiza şi
încadrarea
legală a
rezolvării
situaţiilor şi
modelării
proceselor din
sfera
administraţiei
publice.
CP4.2
Utilizarea
criteriilor şi
exigenţelor de
elaborare a
proiectelor de
decizii
admninistrative
pentru diverse
situaţii de fapt.
CP5.2
Cunoaşterea
strategiilor
fundamentale
de planificare
a activităţilor
profesionale şi
de personal pe
termen mediu
în
administraţia
publică.
CP6.2
Identificarea
formelor şi
metodelor de
control a
evaluării
activităţii
administrative.
ABILITĂŢI
3. Aplicarea
unor principii
CP1.3
Aplicarea
CP2.3
Raportarea
CP3.3
Aplicarea
CP4.3
Implimentarea
CP5.3
Aplicarea
CP6.3
Aplicarea
89
şi metode de
bază pentru
rezolvarea de
probleme/
situaţii bine
definite, tipice
domeniului în
condiţii de
asistenţă
calificată
metodelor de
bază pentru
soluţionarea
situaţiilor de
fapt în
procesul
formării
profesionale.
principiilor
fundamentale
pentru
soluţionarea
situaţiilor
concrete
relevante
adminidstraţiei
publice.
normelor
legale în
scopul
identificării
soluţiilor
pentru
situaţiile de
fapt modelate
din domeniul
administraţiei
publice.
principiilor
metodologice
de luare a
deciziilor în
domeniul
administrativ în
condiţii de
asistenţă
calificată.
principiilor şi
metodelor de
identificare a
strategiilor de
planificare a
activităţilor
profesionale şi
de personal în
administraţia
publică.
diferitor
mecanisme şi
forme de
control
administrativ
aferente
domeniului
profesional.
4. Utilizarea
adecvată de
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
pentru a
aprecia
calitatea unor
procese,
programe,
proiecte,
concepte,
metode şi
teorii
CP1.4
Utilizarea
adecvată de
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
aplicate în
cadrul
disciplinelor
fundamentale,
pentru
recunoaşterea
şi estimarea
problemelor
din domeniul
administraţiei
publice.
CP2.4
Aplicarea
corespunzătoare
a principiilor
fundamentale
pentru
evaluarea
cantitativă şi
calitativă a
proceselor din
domeniul
administraţiei
publice.
CP3.4
Utilizarea
criteriilor şi
metodelor
standard de
evaluare, în
scopul
aprecierii
eficienţei
soluţiilor
pentru
situaţiile de
fapt modelate
din domeniul
administraţiei.
CP4.4
Analiza
proiectelor de
decizii
administrative
în vederea
evaluării
legalităţii
acestora.
CP5.4
Utilizarea
diverselor
criterii şi
metode
standard de
evaluare,
pentru
estimarea
necesităţii
planificării
activităţilor
profesionale şi
de personal.
CP6.4
Utilizarea
adecvată a
tehnologiilor
moderne în
administraţia
publică, în
vederea
evaluării
eficienţei
actului de
guvernare.
5. Elaborarea
de proiecte
profesionale cu
utilizarea unor
principii şi
metode
consacrate în
domeniu
CP1.5
Elaborarea de
proiecte în
domeniul
administraţiei
publice cu
întrebuinţarea
principiilor şi
metodelor
consacrate de
disciplinele
fundamentale.
CP2.5
Redactarea
proiecte lor
specifice
administraţiei
publice cu
utilizarea
principiilor şi
metodelor
consacrate de
disciplinele de
specialitate.
CP3.5
Elaborarea
propunerilor
de modificare
şi amendare a
legislaţiei în
domeniul
administraţiei
publice.
CP4.5
Elaborarea
proiectelor de
decizii
administrative
pentru situaţii
concrete şi
previziunea
efectelor
scontate.
CP5.5
Elaborarea
unui plan
managerial
instituţional.
CP6.5
Elaborarea
proiectelor de
e-transfor-
mare a
administraţiei
publice.
Standarde
minimale de
performanţă
pentru
evaluarea
competenţei:
Definirea
noţiunilor,
interpretarea
conceptelor şi
teoriilor,
precum şi
Soluţionarea
unor situaţii de
caz de
complexitate
medie, care
necesită
Încadrarea
legală a
situaţiilor
modelate
specifice
administraţiei
Redactarea
unor proiecte
decizionale în
domeniul
administraţiei
publice.
Proiectarea
unui plan
strategic
managerial în
domeniul
administraţiei
Cunoaşterea
cerinţelor
standard
pentru
tehnologiile
moderne de
90
aplicarea
acestora în
situaţii tipice
din domeniul
administraţiei
publice.
modelarea şi
simularea unor
procese şi
fenomene
specifice
administraţiei
publice.
publice. publice. comunicare în
administraţia
publică.
Descriptori de
nivel ai
competenţelor
transversale
Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru
evaluarea competenţei
6. Executarea
responsabilă a
sarcinilor
profesionale, în
condiţii de
autonomie
restrânsă şi
asistenţă
calificată
CT1
Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi
în termen, a sarcinilor profesionale, în spirit de
iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi
deontologia profesională.
Elaborarea şi susţinerea în cadrul unităţilor de
curs a proiectelor planificate, tezelor de an,
tezelor de licenţă în conformitate cu rigorile
metodice.
7.
Familiarizarea
cu rolurile şi
activităţile
specifice
muncii în
echipă şi
distribuirea de
sarcini pentru
nivelurile
subordonate
CT2
Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup,
deprinderea şi exercitarea rolurilor specifice în
munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de
comunicare interpersonală şi prin asumarea
responsabilităţii pentru luarea deciziilor.
Realizarea proiectelor/ sarcinilor de grup de
complexitate medie, axate pe probleme actuale şi
relevante domeniului de formare, care necesită
abordare interdisciplinară şi care permit de a
dezvolta spiritul de echipă, planificarea activităţii
în grup, repartizarea rolurilor în echipă,
diversitatea în cooperare, nivelul înalt de studiu.
8.
Conştientizarea
nevoii de
formare
continuă;
utilizarea
eficientă a
resurselor şi
tehnicilor de
învăţare,
pentru
dezvoltarea
personală şi
profesională
CT3
Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi
identificarea resurselor şi modalităţilor de
dezvoltare personală şi profesională, în scopul
inserţiei şi adaptării la cerinţele pieţei muncii.
Identificarea necesităţii de dezvoltate personală
şi profesională continuă în concordanţă cu
necesităţile pieţii muncii şi utilizarea în acest
sens a diverselor resurse şi tehnici de învăţare.
91
3. Termenul de studii şi structura anilor de studii
În corespundere cu cerinţele Planului-cadru pentru studii superioare (ciclul I –
Licenţă, ciclul II – Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015, durata studiilor superioare de
licenţă (ciclul I), învăţământ cu frecvenţă la zi este de 3 ani, respectiv 180 credite ECTS.
Anul de studii este divizat în două semestre a câte 15 săptămâni fiecare. Numărul
total de ore de studiu prevăzute în plan – 5400, dintre care: ore de contact direct – 2700;
numărul orelor de lucru independent – 2700, ceea ce este echivalent cu 180 de credite.
Ponderea creditelor a unităţilor de curs în Planul de învățământ este următoarea:
1. Componentа de discipline fundamentale (F) în plan îi revin 54 de credite
ECTS.
2. Pentru componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (G)
planul prevede 14 credite ECTS.
3. Pentru componenta de orientare socio-umanistică (U) planul prevede 12
credite ECTS.
4. Pentru componenta de orientare spre specialitatea de bază (S) planul
prevede 64 de credite ECTS.
5. Practica de specialitate I, Practica de specialitate II - 22 credite ECTS.
6. Elaborarea și susţinerea tezei de licenţă - 14 credite ECTS.
4. Proiectele semestriale
În semestrele I-III, proiectele semestriale reprezintă cercetări interdisciplinare
sau sunt parte componentă a unei unităţi de curs fundamentale sau de specialitate, iar în
semestrele IV-V sunt corelate cu practica de specialitate I și II.
Scopul proiectelor de grup constă în cooperarea axată pe diversitate și găsirea
unui numitor comun pentru soluționarea problemelor cercetate, axată pe studierea
problemei la un înalt nivel logistic, creativ și multiaspectual. De asemenea, prin
intermediul proiectelor vor fi formate la studenţi capacităţile de documentare şi analiză
critică a informaţiei, expunerii succinte (adnotării) articolelor ştiinţifice de specialitate,
analizei şi perfectării unei bibliografii tematice. Tematica proiectelor semestriale oferă
posibilitatea studentului de a-și continua cercetarea prin elaborarea tezei de licenţă.
Tematica proiectelor propuse spre cercetare va fi actuală, importantă și
relevantă, iar pentru elaborarea acestora studenții, vor fi grupați câte 3-5, fiind ghidați
spre o analiză profundă și consistentă a problemei cercetate.
Temele pentru proiectele semestriale vor fi stabilite, de comun acord, de către
cadrele didactice titulare și studenți, la începutul fiecărui semestru, iar susţinerea
publică a acestora va avea loc cu cel puţin o săptămână până la începerea sesiunii de
examene în faţa unei comisii constituite din două sau mai multe cadre didactice, numite
de către şeful catedrei de resort.
92
5. Organizarea practicii studenţilor
Obiectivele practicii de specialitate rezidă în familiarizarea studenţilor cu
particularităţile specialităţii, achiziţionarea deprinderilor profesionale iniţiale. Practica
de specialitate I + proiectul semestrial se promovează în sem. IV, cu durata de 4 săptămîni
şi se creditează cu 240 de ore, 8 credite. Practica de specialitate II + proiectul semestrial
se promovează în sem V, cu durată de 6 săptămîni şi se creditează cu 420 de ore, 14
credite.
Practica de cercetare are drept scop dezvoltarea abilităţilor practice necesare şi
aplicarea cunoştinţelor teoretice la activitatea profesională independentă şi efectuarea
cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei pentru realizarea proiectului tezei
de licenţă. Studentul, de comun acord cu cadrul didactic conducător al tezei de licenţă şi
mentorul responsabil de practică va operaţionaliza conţinutul stagiului de practică în
funcţie de tema de cercetare.
Practica de cercetare se promovează în sem VI, cu durată de 8 ore săptămînal şi
se creditează cu 240 de ore, 8 credite.
La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note de către o comisie
creată de Catedra de resort, ţinînd cont de referinţa mentorului din cadrul unităţii-bază
de practică despre activitatea stagiarului, calitatea susţinerii publice a raportului
stagiului de practică (proiectului), rezultatele realizării sarcinii individuale, aprecierea
conducătorului de practică. Notele obţinute pentru stagiul de practică se includ în
rezultatele sesiunii respective de examinare, se iau în considerare la calculul mediei
reuşitei academice a studentului.
Evaluarea practicii de licenţă se face de către o comisie cu privire la susţinerea
practicii de licenţă, desemnată de către şeful Catedrei responsabile, în două etape, în
dependenţă de activitatea studentului în procesul de elaborare a proiectului tezei de
licenţă şi de referinţa conducătorului tezei de licenţă.
6. Evaluarea studenţilor
Planul de învăţământ prevede următoarele tipuri şi modalităţi de evaluare a
finalităţilor de studii:
- evaluarea curentă (test, eseu, referat, studiu de caz, raport, prezentări etc.)
La evaluarea curentă se utilizează tehnologiile informaţionale (platformele de învăţare
MOODLE etc.).
- evaluarea finală a unităților de curs/ modul (examen oral/ scris, examen
combinat, evaluare asistată de calculator (on-line pe platforme de învăţare), proiect etc.
7. Teza de licenţă
Studiile se finalizează cu examenul de licenţă care se rezumă la susţinerea publică
a tezei de licenţă. La susţinerea tezei de licenţă sunt admişi absolvenţii care au realizat
integral prevederile planului de învăţământ şi care au susţinut cu succes prezentarea
93
preventivă a tezei de licenţă în faţa comisiei desemnate de către şeful Catedrei
responsabile.
Teza de licenţă reprezintă o componentă esenţială a evaluării activităţii
studentului. Aceasta testează abilităţile de a concepe şi a realiza o cercetare
independentă, sub tutela conducătorului, precum şi a de a redacta cercetarea conform
regulilor comunităţii ştiinţifice. Scopul tezei de licenţă constă în sistematizarea şi
aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi
formarea competenţelor de rezolvare a problemelor metodice şi de cercetare, în
conformitate cu tema tezei de licenţă şi cu sarcinile puse în faţa studentului de către
conducătorul ştiinţific.
Tematica tezelor de licenţă este elaborată de catedra responsabilă şi este difuzată
studenţilor pe parcursul semestrului IV de studii. Tematica tezelor de licenţă şi
conducătorii ştiinţifici sunt aprobaţi la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe
Sociale.
Teza de licenţă este însoţită de avizul conducătorului ştiinţific.
Susţinerea publică a tezei de licenţă are loc în faţa Comisiei de Licenţă.
8. Creditele
Creditele se alocă pe unităţi de curs, stagii de practică şi teza de licenţă care sunt
evaluate independent. Un credit se alocă pentru 30 ore de studiu. Creditele reflectă
cantitatea de muncă investită de student pentru însuşirea unei unități de curs / modul,
sub toate aspectele (prelegeri (curs), seminare, ore practice, lucrări de laborator, studii
individuale, stagii de practică, elaborarea proiectelor, susţinerea probelor de evaluare).
Creditele acordate unei discipline au valori întregi cuprinse între 2 şi 6 credite de studiu.
Prin acordarea de credite se certifică faptul că pentru rezultatul obţinut la evaluare a
fost realizat volumul preconizat de muncă.
9. Specialitatea
Planul prevede formarea la o mono-specialitate 313.1 Administraţie publică.
10. Actualizarea planului de învăţământ
Planul de învăţământ pentru specialitatea 313.1 Administraţie publică este
analizat şi, după necesitate, actualizat. În fiecare an, în luna mai, se organizează
chestionarea studenţilor şi absolvenţilor programului în vederea determinării punctelor
tari şi slabe ale programului. Responsabilul de program monitorizează administrarea
chestionarelor.
În acest scop sunt elaborate chestionare pentru studenţii de la ciclul I, licenţă,
care pot să-şi exprime opinia după audierea cursurilor. Chestionarea se face în condiţie
de anonimat.
94
În vederea îmbunătăţirii planului de învăţământ se încheie acorduri de
colaborare cu facultăţi/ universităţi din ţară şi peste hotare, cu autorităţile
administraţiei publice şi organizaţii obşteşti de specialitate. În cadrul acestor
parteneriate se pune accent pe eficientizarea, uniformizarea şi acomodarea planului de
învăţământ la necesităţile actuale de reformare a sistemului autorităţilor publice din
Republica Moldova.
În urma analizei chestionarelor şi în rezultatul propunerilor înaintate de mediul
academic din alte universităţi şi funcţionari din sistemul administrativ, precum şi a celor
înaintate de cadrele didactice implicate în acest program de studii, se actualizează planul
de învăţământ, introducându-se cursuri opţionale/ module de studii noi, se revede
numărul de credite ECTS la discipline şi repartizarea lor pe semestre.
Modificarea planului de învăţământ se realizează de catedra responsabilă şi se
aprobă de consiliul facultăţii. Revizuirea/ actualizarea planurilor de învăţământ este
validată de Senatul USARB şi prezentată, o dată la 5 ani, spre coordonare, Ministerului
Educaţiei.
95
6. Foaia de Parcurs – Road Map
La momentul actual,cadrul legal ne permite să implementăm PBL ca metodă de
predare. Pentru a atinge obiectivul de 50 la 50 raportul dintr predare clasică și proiect
este necesar a fi realizate anumite modificări ale cadrului legal, care ar avea drept
consecință anumite reformări la nivel instituțional. Anumite modificări ale planului-
cadru ar putea rezulta în reduceri de personal, datorită diminuării numărului de ore la
anumite discipline, situație care nu este dorită de echipa de proiect. Un aspect important
este că nici la Universitatea Aalborg, PBLnu se realzează la raportul de 50 la 50 în cadrul
specialității Drept.
În continuare vom prezenta tabelul cu indicarea normelor legale care necesită a fi
modificate și vor facilita implementarea PBL și ale altor metode centrate pe student.
Aceste modificări vor permite consolidarea principiului autonomiei academice și
nicidecum nu vor avea un impct negativ asupra personalului din USARB.
Actul Normativ Prevederea Propuneri
Plan-cadru pentru studii
superioare, art. 9.
Pentru un modul se recomandă
alocarea a 4-6 credite de studii.
De exclus limitarea numărului de credite
alocate unui modul.
Plan-cadru pentru studii
superioare, art. 9.
La ciclurile I și II, unitatea de curs/
disciplina poate fi realizată prin
activitate didactică auditorială
(contact direct): ore de curs/
prelegeri, seminare, lucrări de
laborator, lucrări practice, lucrări
de proiectare, stagii didactice,
clinice şi alte forme aprobate de
senat.
De atribuit activității didactice auditoriale
supravegherea activității în echipă a
studenților, iar textul de expus în următoarea
variantă:
La ciclurile I și II, unitatea de curs/ disciplina
poate fi realizată prin activitate didactică
auditorială (contact direct): ore de curs/
prelegeri, seminare, lucrări de laborator,
lucrări practice, lucrări de proiectare, stagii
didactice, clinice, supravegherea activității
în echipă a studenților şi alte forme
aprobate de senat.
Plan-cadru pentru studii
superioare, art. 28, e)
Un curs de Educație fizică pentru
studenții anului I/II, care nu se
cuantifică cu credite, dar a cărui
evaluare cu calificativul ”admis”
reprezintă o precondiție de
admitere la examenul de finalizare
a studiilor superioare de licență.
Excluderea obligativității cursului de
Educație fizică.
Reg. organizarea studiilor
în baza SNCS, art. 82
Pentru programele de 180 credite,
se execută o teză de an, în anul II de
studii. Pentru programele de studii
240 de credite, se execută câte o
teză de an, în anul II și III de studii.
De exclus limitarea la un singur proiect, cu
următoarele clarificări:
Poate reprezenta o unitate de curs
fundamentală sau de specialitate
prevăzute în planul de studii în
96
Tipul tezelor/ proiectelor este
determinat de departamentul/
catedra de profil în funcţie de
specificul Programului de studii.
semestrele I-V/VII;
Prevede formarea la studenţi a
capacităţilor de documentare şi analiză
critică a informaţiei, a unei probleme
desprinse din realitate, expunerii succinte
(adnotării) articolelor ştiinţifice de
specialitate, analizei şi perfectării unei
bibliografii la o temă etc.
Tematica proiectului oferă posibilitatea
studentului de a continua cercetarea în
elaborarea tezei de licenţă.
Temele proiectului sunt determinate de
către departamentul/ catedra respectivă,
sunt incluse la propunerea
reprezentanților pieții muncii, altor
reprezentanți ai angajatorilor sau pot fi
propuse chiar de către studenți.
A se permite alocarea de credite ECTS pentru
fiecare proiect, chiar dacă nu reprezintă
rezultatul cumulative a mai multor discipline.
97
7. Concluzii finale
„Eu niciodată nu le predau elevilor mei. Eu doar încerc să le furnizez condițiile în care ei
să poată învăța.” Einstein
În urma realizării acestui raport am ajuns la concluzia că abordările predării cu
utilizarea pe scară largă a metodelor active de predare, în special PBL le consider
necesare de a fi urmat în cadrul disciplinilor de la specialitatea Administrație Publică din
următoarele motive:
1. Conlucrarea cu potențialii angajatori: stagiul de practică reprezintă metodă
prin care această conlucrare poate fi realizată;
2. Studenții vor fi motivați să studieze aspectele teoretice ale disciplinelor în
vederea identificării instituțiilor relevante pentru rezolvarea problemei;
3. Rolul profesorului este de a ghida studentul pentru ca acesta să soluționeze
problema, educație este cu adevărat centrată pe cel ce învață: Less us and more of them!;
4. Consolidarea capacităților de lucru în echipă și posibilitatea ca încă de pe
băncile facultății studenții să identifice free-riders (cei care „călătoresc gratis”),
pregătindu-i pentru realitățile vieții;
5. Examinarea externă (de către personal invitat) va exclude anumite acte de
corupere și va responsabiliza cadrul didactic în activitate, punînd accent pe calitate;
6. Studenții vor deveni mai receptivi unul față de altul și se vor susține
reciproc pe parcursul studiilor;
7. Studenții vor avea o participare activă la proiectarea curriculară;
8. Studenții vor da dovadă de angajament în ceea ce privește îmbunătățirea
continuă a propriilor calități de îvățare, critică constructivă și analiză imparțială a
propriilor eșecuri;
9. Personalul academic va deveni mai vizibil în afara comunității universitare
datorită implicării active în determinarea organizațiilor externe cu care vor colabora;
10. Programul de studii (specialitatea) va avea un impact relevant în societate
datorită colaborării și implicării nemijlocite a organizațiilor externe.
98
Bibliografie
1. Duch, Barbara J., Groh, Susan E. & Allen, Deborah E. The power of problem-
based learning: a practical “how to” for teaching Undergraduate Courses in Any
Discipline", English: 1st ed, Sterling, Va.: Stylus Pub., 2001.
2. Schwartz, Peter, Mennin Stewart & Webb Graham, Problem-Based
Learning: Case Studies, Experience and Practice, London: Kogan Page, 2001.
3. Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades & Maria
Perdikogianni Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to
Undergraduate Psychology Teaching, Palgrave Macmillan, 2015.
4. Biggs John & Tang Catherine, Teaching for Quality Learning at University:
What the Student Does, 4th edition.
5. Terry Barrett & Sarah Moore, New Aproaches to Problem-Based Learning:
Revitalising Your Practice in Higher Education.
6. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay
Wilkie.
7. CARTA Instituţiei Publice Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.
8. Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014.
9. Ghid de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior/ Andrei
Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în
Învățământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.
10. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de licenţă, învăţământul
superior Andrei Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a
Calităţii în Învățământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”).
– 52 p.
11. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de masterat, învăţământul
superior/ Andrei Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a
Calităţii în Învățământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”).
– 48 p.
12. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de
funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de
învăţământ profesional tehnic, superior şi de formare continuă, HG nr. 616 din 18 mai
2016.
13. Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master,
studii integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr.
1045 din 29.10 2015.
14. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, HG nr. 191 din 22 aprilie 2015.