Îndrumător: Realizatori: Bogdan Căpraru
Seria şi grupa: 25
~2009~
0
Mutaţii în cadrul produselor şi serviciilor bancare~Management bancar~
Cuprins
Capitolul 1. Sectorul bancar – între metode tradiţionale şi tehnologii moderne
Capitolul 2. Impactul inovaţiei asupra dezvoltării produselor şi serviciilor bancare
2.1. Servicii bancare electronice: internet-banking, home-banking, mobile-banking
2.1.1. Internet-banking şi home-banking
2.1.2. Mobile-banking
2.2. Schimbări în cadrul produselor bancare
2.2.1. Produsele moderne de plată. Cardurile bancare
2.2.2. Modificări în cadrul altor produse bancare
Capitolul 3. Implementarea produselor şi serviciilor bancare moderne în România
Concluzii
Bibliografie
1
Capitolul 1. Sistemul bancar – între metode tradiţionale şi tehnologii moderne
Economia mondială este marcată, în toate sectoarele sale, de specificul secolului al
XXI-lea, care a creat o lume informatizată, şi odată cu ea, o economie digitală, în care
informaţia alături de inovaţie reprezintă premise ale supravieţuirii pe piaţa concurenţială în
continuă schimbare. Impactul tehnologiilor moderne se resimte cel mai intens asupra
sectorului financiar-bancar amplu dezvoltat în ultimii ani, care a căpătat un rol deosebit în
funcţionarea economiei de piaţă contemporane, prin finanţarea celorlalte sectoare şi facilitarea
transferurilor băneşti.
Schimbările survenite pe fondul amplificării importanţei acestui domeniu au avut
drept consecinţă tendinţa de extindere la nivel internaţional şi dinamizarea activităţilor
financiar-bancare şi, prin urmare, intensificarea concurenţei, devenită un factor determinant
pentru crearea de produse şi servicii inovative, care să valorifice noile tehnologii. Apariţia
acestor produse şi servicii demonstrează renunţarea la imaginea tradiţională oarecum pasivă a
băncilor şi tendinţa spre flexibilitate faţă de necesităţile tot mai diverse ale clienţilor, tendinţă
dovedită şi de substituirea specializării cu universalizarea bancară. Influenţa acestor
schimbări a condus astfel la creşterea calităţii produselor şi serviciilor bancare, pentru a
menţine fidelitatea şi încrederea clientelei. Acest obiectiv al băncilor este important mai ales
în contextul economic nefavorabil actual, în care băncile apelează tot mai mult la stat şi la
instituţii financiare internaţionale, ivindu-se astfel posibilitatea manifestării riscului de panică
a clientelei.
Necesităţile clienţilor şi universalizarea activităţii bancare au determinat extinderea
acesteia spre alte ramuri, nespecifice imaginii clasice a băncii: de exemplu, acestea oferă în
prezent produse şi servicii privind asigurările (bancassurance), fondurile de pensii, piaţa de
capital (gestionarea portofoliilor, instrumente financiare derivate etc), consultanţă financiară.
Odată cu apariţia mijloacelor moderne de comunicaţie şi a internetului, care s-a
răspândit cu rapiditate pe plan mondial, băncile s-au adaptat cerinţelor unei lumi moderne:
economia de timp în obţinerea informaţiilor şi plăţi, atenuarea riscurilor.
Automatizarea şi modernizarea tehnicilor şi metodelor din domeniul bancar, inclusiv
a serviciilor şi produselor oferite, s-a realizat pe fondul apariţiei tehnologiilor revoluţionare,
electronice şi digitale: reţeaua globală Internet a avut un impact deosebit în toate domeniile,
iar sistemul bancar a devenit unul din cele mai informatizate sectoare din economie. Preluarea
şi prelucrarea automată a informaţiilor a fost esenţială în contextul evoluţiei operaţiunilor
2
specifice bancare, precum gestionarea mijloacelor de plată, evidenţa conturilor, gestiunea
valorilor mobiliare şi a depozitelor, activitatea de creditare. De exemplu, în Franţa, sectorul
bancar deţine 20% din cheltuielile privind informatica, deşi acest sector reprezintă numai 4%
din PIB1. Urmările directe ale dezvoltării industriei Internetului şi a telecomunicaţiilor asupra
băncilor au determinat transformarea sistemului bancar tradiţional: în ultimii ani, odată cu
intrarea în secolul XXI şi în tranziţia spre o societate informaţională, băncile au respectat
tendinţa globală prin crearea de noi produse şi servicii electronice, ca alternativă la cele
tradiţionale, oferind avantaje multiple:
timpul redus de obţinere a informaţiilor şi de efectuare a operaţiunilor (operativitate
în comunicarea – rapidă şi ieftină – cu clienţii);
simplificarea tranzacţiilor prin utilizarea din ce în ce mai puţin a instrumentelor pe
suport-hârtie, concomitent cu folosirea modalităţilor electronice (cardul, servicii bancare
la distanţă etc.);
reducerea costurilor (atât în ceea ce priveşte procesarea operaţiunilor, cât şi
referitoare la deplasarea la sediul băncii);
decongestionarea ghişeelor bancare şi scăderea necesităţii de înfiinţare de noi sedii;
securizarea operaţiunilor, inclusiv prin reducerea nevoii de bani lichizi;
orientarea personalului bancar către activităţi constructive (consultanţă pentru
investiţii sau finanţare, creşterea rolului funcţionarului bancar în promovarea şi
„vânzarea” produselor), întrucât operaţiunile de rutină se derulează prin intermediul
canalelor electronice.
Pentru a menţine încrederea şi fidelitatea clienţilor, în contextul creşterii concurenţei,
datorate adoptării facile a noilor tehnologii de către întregul sector, băncile trebuie să
implementeze sisteme de siguranţă, în încercarea de a combate tentativele de fraudă. Mai
mult, noile servicii oferite, în ciuda facilităţilor pe care le deţin, prezintă şi dezavantajul
înstrăinării tot mai puternice a clientului de banca sa.
Serviciile bancare electronice (numite şi servicii de bancă la distanţă) oferă
posibilitatea de informare şi efectuare de tranzacţii prin accesul la un calculator conectat la
reţeaua Internet (Internet-banking, Home-banking), utilizarea serviciului de telefonie mobilă
(Mobile-banking) sau folosirea unor programe dedicate care să facă legătura între server-ul
băncii şi terminalele clientului (Electronic banking – utilizat cu precădere de către companii).
1 Turliuc, V., Cocriş V., Roman A., Dornescu V., Stoica O., Chirleşan D., Monedă şi credit, ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 2008, p. 208
3
În România, introducerea acestor servicii on-line pe piaţa bancară este relativ
recentă, clienţii beneficiind de avantajele menţionate, însă răspândirea acestora este încă în
fază incipientă, în primul rând din cauza reticenţei şi lipsei de informare a clienţilor (mai ales
persoane fizice, care încă preferă produsele şi serviciile bancare tradiţionale: plata cu numerar
sau cec, consultarea contului direct la ghişeul băncii etc.), iar în al doilea rând, din cauza
dezvoltării reduse a infrastructurii de telecomunicaţii (zone fără acoperire în ceea ce priveşte
telefonia mobilă sau accesul la internet) şi a cadrului legislativ insuficient reglementat şi în
continuă schimbare2. Din aceste motive, băncile trebuie să valorifice fiecare oportunitate de
diferenţiere, atât prin menţinerea imaginii favorabile şi a notorietăţii, cât şi prin tehnici de
promovare a avantajelor aduse de noile produse şi servicii, în funcţie de specificul
necesităţilor şi posibilităţile financiare ale fiecărui tip de client (persoană fizică sau juridică).
În acest context, băncile trebuie să ţină cont din ce în ce mai mult de un management
eficient şi o politică de marketing care să aibă drept suport adaptabilitatea la nou şi
flexibilitatea, în privinţa dezvoltării produselor, activităţii de back-office şi a serviciilor post-
vânzare. Modelul de bancă a viitorului va oferi cu promptitudine soluţii rapide la nevoile
oricărui client, prin accesibilitatea, personalizarea şi inovaţiile aduse produselor şi serviciilor
bancare (tendinţă care se manifestă deja prin combinarea serviciilor bancare cu cele
financiare – asigurări, leasing, brokeraj, credite ipotecare), ca răspuns la cererile clienţilor
mult mai educaţi şi informaţi, capabili de a face comparaţii între opţiunile existente pe piaţa
bancară.
2 Stoica O, Căpraru B., Filipescu D., Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc, ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, p. 153
4
Capitolul 2. Impactul inovaţiei asupra dezvoltării produselor şi
serviciilor bancare
2.1. Servicii bancare la distanţă: internet-banking, home-banking, mobile banking
2.1.1. Internet-banking şi home-banking
Serviciile de bancă la distanţă sunt oferite astăzi de
către toate băncile, atât clienţilor individuali, cât şi celor
instituţionali. Cel mai utilizat dintre acestea este internet-banking-ul, întrucât oferă avantajul
accesării de la orice calculator din lume conectat la internet, spre deosebire de home-banking,
în cazul căruia utilizatorul-client este dependent de sediul sau domiciliul său, acesta fiind
singurul loc de unde se poate accesa server-ul băncii.
Ambele servicii presupun însă utilizarea unui computer cu un sistem de operare
Windows 98 sau mai recent, şi de cele mai multe ori, a unei linii telefonice3. Principala
facilitate oferită utilizatorului-client este posibilitatea accesului nelimitat (24 de ore din 24, 7
zile pe săpămână), acesta nefiind dependent de programul băncii. Operaţiunile care pot fi
realizate prin aceste servicii, atât de către persoane fizice, cât şi de companii, includ:
consultarea soldului şi a istoricului tranzacţiilor efectuate în conturile personale,
extrase de cont;
transferuri între conturi;
informaţii despre depozite şi credite (grafic de rambursare);
efectuarea de plăţi interne (de exemplu, plata salariilor) sau externe de trezorerie sau
aferente tranzacţiilor comerciale – ordine de plată;
efectuarea de plăţi interne programate (de exemplu, plata unei rate la scadenţa
lunară);
avizarea electronică a beneficiarului plăţii (ordinul de plată este transmis acetuia on-
line de către bancă);
schimb valutar şi consultarea cursurilor.
În cazul home-banking, pentru realizarea acestor operaţiuni, clientul se conectează
prin modem şi o linie telefonică dedicată, la serverul băncii, utilizând în acest sens cele două
module: unul instalat la utilizator (Home Banking client) şi software-ul instalat la bancă,
3 Persida Cechin-Crista, Băncile şi operaţiunile bancare, ed. Mirton, Timişoara, 2004, p. 279
5
pentru menţinerea legăturii permanente şi securizate între aplicaţiile clientului şi datele de la
nivelul sucursalei bancare, comunicarea bancă-client realizându-se doar pe planul legăturilor
create între bazele de date. Prin comparaţie, în cazul internet-banking-ului, nu este necesară
instalarea unei aplicaţii distincte, fiind suficient accesul la reţeaua internet. Acest fapt face ca
internet banking-ul să fie considerat mai eficient din punct de vedere al accesibilităţii şi
costurilor.
Asemănările dintre cele două tipuri de servicii bancare on-line se reflectă şi pe planul
avantajelor oferite atât instituţiei băncii, cât şi clienţilor.
Din punctul de vedere al clientului, alte avantaje oferite de aceste servicii includ:
utilizator persoană fizică:
costuri reduse pentru utilizarea unor servicii bancare;
rapiditatea tranzacţiilor;
comoditate – nu este necesară deplasarea la sediul băncii, administrarea conturilor
şi iniţierea tranzacţiilor se pot efectua oricând de acasă sau de la birou.
utilizator client instituţional:
costuri reduse (solicitare de credite, deschiderea de screditive, transferuri, plăţi
curente etc.)
acces rapid şi permanent la informaţii;
managementul lichidităţilor (plăţi securizate, atât interne, cât şi externe).
Din perspectiva băncii, implementarea acestor servicii oferă avantaje pe mai multe
planuri:
creşterea gradului de satisfacere şi fidelizarea clientului, având în vedere
disponibilitatea serviciilor (24 ore din 24) şi anularea condiţionării de locaţia fizică a
băncii (filialelor sale) şi de personalul disponibil;
decongestionarea ghişeelor bancare;
oportunitatea de a oferi clientului servicii personalizate, prin monitorizarea activităţii
operate în bazele de date ale băncii (de exemplu, o plata lunară efectuată manual poate
duce la oferirea unei modalităţi de plată programate);
informarea mai detaliată cu privire la interesele clienţilor (prin formarea unei baze de
date a acestora) şi măsurarea profitabilităţii aduse de aceştia;
comisioanele aferente sunt mult mai mici, datorită neimplicării personalului bancar, ci
doar gestionării platformei on-line;
notorietate ridicată, datorată implementării tehnologiilor recente.
6
Un alt avantaj pentru toate părţile implicate este dat de gradul sporit de siguranţă în
comunicarea client-bancă, bazată pe date de autentificare şi coduri de securitate (parole) –
certificate digitale, care determină anumite drepturi de utilizator, în funcţie de nivelul ierarhic
(prin urmare, şi a atribuţiilor şi drepturilor) la care se găseşte utilizatorul. Mai mult, orice
operaţiune transmisă de client este supusă unui număr succesiv de verificări înaintea
procesării de către bancă.
În cazul internet-banking-ului, procedura care trebuie urmată pentru a avea acces la
acest serviciu, este următoarea: clientul, având un cont deschis la bancă, completează o
cerere-tip, iar apoi îi sunt asociate un nume de utilizator şi o parolă (pe care trebuie să o
schimbe la prima conectare, garantându-se astfel confidenţialitatea datelor). Accesul acestuia
pe perioada de utilizare este permanent monitorizat, oferind facilitatea de obţinere a
informaţiilor în timp real. Situaţia home-banking-ului este cu puţin diferită, securizarea fiind
asigurată de modulul de semnătură electronică şi de drepturile de acces stabilite prin program.
Pentru evitarea riscurilor, băncile utilizează standarde puternice de securitate ce
asigură confidenţialitatea şi integritatea datelor vehiculate prin Internet (tabelul 1), pentru
achiziţionarea cărora trebuie însă să suporte costuri ridicate. Însă există şi riscuri care nu
depind de securitatea implementată de bănci, referitoare la interceptarea şi manipularea
datelor de către terţe persoane, în principal datorită neinformării şi naivităţii clienţilor.
Ultimele modalităţi de fraudă pe internet nu mai constau doar în introducerea unui
hyperlink către un site unde se cer detaliile despre numărul cardului, PIN-ul şi data expirării,
ci în anexarea unei pagini HTML prin care datele sunt trimise direct către un server, prin
intermediul codului sursă al paginii. În anul 2008, astfel de mesaje spam au fost adresate
clienţilor utilizatori de servicii bancare on-line ai băncilor BCR şi Raiffeisen, şi identificate de
cercetătorii BitDefender prin caracterul lor impersonal şi prin domeniul eronat al băncilor
(.com în loc de .ro).
7
Tabelul 1. Standarde de securitate şi costurile serviciului online banking la diferite bănci
BancaDenumirea serviciului
Standard de securitate Costuri (comisioane)
BCR Click 24 Banking
BCR
Dispozitivul Token:- identificare: coduri unice OTP (one time
password);- autorizare operaţiuni: coduri unice Digital
Signature;
- transferurile intra/interbancare: reducere de 75% faţă de tranzacţiile la ghişeu;
- informaţii personalizate şi schimb valutar: 0.
BRD BRD-NET - protocolul de securitate SSL 128 biţi- nume utilizator şi parolă unică;
- utilizare: 1 EUR/lună;- intrabancar: 2,25 – 7,5 lei;- interbancar: 3,15 – 16 lei;
BancPost Fastbanking - dispozitiv de autentificare Digipass 300- nume utilizator şi parolă unică;
mai mici cu pana la 40% fata de cele practicate pentru operatiunile derulate la ghiseul bancii
Alpha Bank Alpha Click - doua niveluri de certificate digitale- firewall şi tehnologie de criptare de tip SSL- închiderea automată a sesiunii Alpha Click dupa
3 minute de inactivitate- nume utilizator şi parolă unică;
- serviciul este gratuit- comisioanele sunt cu 35% mai mici decât
cele standard
Banca
Transilvania
BT 24 - tehnologie SSL pe 128 biţi- certificat digital de autentificare- mai multe nivele de securitate/ verificare a
datelor de intrare- nume utilizator şi parolă unică;
- Abonament lunar - 20 RON/lună pentru persoane juridice - 1 RON/luna pentru persoane fizice
- Comisioane cu aproximativ 10% mai mici decat cele practicate la ghiseele bancii
Raiffeisen
Bank
Raiffeisen Online - sistem de criptare SSL la 128 biti.- conexiune sigura – https;- nume utilizator şi parolă unică.
- Abonament lunar 1 EUR- Transferuri între conturi proprii gratuit- Plăţi interbancare in LEI - 3.1 LEI
Sursa: http://www.bancatransilvania.ro/index/197.html_BT_24 http://www.brd.ro/persoane-fizice/operatiuni-curente/banca-la-distanta/brd-net/informatii-despre-serviciu.htmlhttp://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Alte-servicii/Internet-Banking.htmlhttps://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_click.html https://www.bcr.ro/ [accesat 28.03.2009]
8
2.1.2. Mobile-banking
Impactul dezvoltării rapide la nivel global a telecomunicaţiilor de tip mobil a
furnizat oportunităţi de valorificare şi de creare de noi produse şi în cadrul
sectorului financiar-bancar. Astfel, băncilor li s-a oferit ocazia să revoluţioneze
legătura lor cu clienţii, prin intermediul unei noi tehnologii în ceea ce priveşte furnizarea
serviciilor financiar-bancare – mobile-banking. Creşterea exponenţială a numărului de
utilizatori ai telefoniei mobile (în 2008, la nivel european, numărul abonaţilor echivala cu
119% din populaţia UE, cu 7% mai mult decât în 20074) a determinat înglobarea acestui tip de
serviciu şi în oferta bancară.
Fiind un serviciu bancar electronic, mobile-banking-ul presupune utilizarea
telefoanelor mobile (fără utilizarea unei cartele SIM speciale) şi a accesului la internet pentru
a menţine legătura necondiţionată cu reţeaua bancară. Băncile care oferă acest tip de serviciu
colaborează cu marile companii de telefonie mobilă, pentru adaptarea tehnologiei la oferta
bancară. Accesul clienţilor la acest serviciu se realizează prin intermediul tehnologiei WAP
(Wireless Application Protocol), deţinută de WAP Forum, o organizaţie fondată de Nokia,
Ericsson, Motorola şi Phone.com. Aceasta reprezintă pentru telefoanele mobile ceea ce web-
ul înseamnă pentru calculatoarele personale şi necesită, în mod asemănător cu internet-
banking-ul, autentificarea clientului. Conexiunea la reţeaua băncii este criptată, crescând
siguranţa desfăşurării operaţiunilor.
Prin intermediul telefonului mobil cu acces la tehnologia WAP, orice persoană poate
consulta informaţii de interes public legate de o bancă, precum cursuri de schimb, nivelul
dobânzilor practicate, localizarea şi programul de funcţionare al sediilor, noutăţi despre
produse şi servicii etc. În general însă, pentru a beneficia de un serviciu de mobile banking,
persoana doritoare trebuie să fie client al băncii şi să facă o cerere de aderare la serviciul
respectiv, după activare, având acces la informaţii private pe bază de autentificare, precum:
informaţii referitoare la conturi (sold, valută, limită de credit);
consultarea istoricului operaţiunilor (în general, extras de cont aferent ultimelor
10 tranzacţii) şi tranzacţii pe carduri;
transferuri între conturi proprii;
informaţii despre depozite (scadenţă, sumă, dobândă, constituiri de depozite) şi
credite (data următoarei plăţi, restanţe);
4 http://ec.europa.eu/romania/news/raport_telecomunicatii_ro.htm [accesat la 31 martie 2009]
9
schimburi valutare;
plată facturi (la utilităţi);
ordine de plată în favoarea unor beneficiari predefiniţi la cererea clientului;
facilităţi legate de accesul la serviciul de mobile-banking: schimbarea parolei,
personalizarea notificărilor, modificarea contului favorit etc.
Serviciul de mobile-banking a fost implementat pe scară largă în domeniul bancar,
oferind avantaje atât clienţilor, cât şi băncii şi întărind astfel relaţia reciprocă dintre aceştia.
Printre avantajele de care dispun clienţii în utilizarea unui serviciu de acest tip se numără:
menţinerea legăturii permanente cu banca indiferent de locaţie (depinzând doar
de aria de acoperire a operatorului de telefonie mobilă) şi de programul băncii;
acces rapid la serviciile bancare şi consultarea tranzacţiilor în timp real;
comisioane reduse datorate costurilor reduse de efectuare a tranzacţiilor;
efectuarea unui număr nelimitat de conexiuni;
stabilirea unor pachete de servicii în funcţie de categoria de clienţi (persoane
fizice şi juridice).
Avantajele detinute de banca utilizatoare a serviciului mobile-banking sunt:
costuri de accesare convenabile care conduc la creşterea operativităţii băncii;
extinderea bazei clientelei către utilizatorii de telefonie mobilă;
fidelizarea clienţilor prin facilităţile oferite şi creşterea notorietăţii băncii;
creşterea reţelei electronice de distribuţie a produselor şi serviciilor;
securizarea comunicării cu clientul prin nume utilizator, parolă, cod unic de
acces, protocoale de securitate, dispozitive firewall.
În prezent, majoritatea băncilor oferă serviciul de mobile-banking, câteva exemple
fiind:
BRD-GSG: MOBILIS – clienţii Orange sau Vodafone au acces la un meniu
simplu, prin care pot vizualiza informaţii despre conturi, realiza transferuri
între conturi, efectua plăţi de facturi sau recepţiona alarme cu privire la
modificările ce au loc în conturile de card.
Raiffeisen Bank: myBanking – clienţii Orange şi Vodafone pot beneficia de
avantajele acestui serviciu.
BancPost: SmartTel – primul serviciu mobile-banking din România,
disponibil în 3 variante pentru posesorii de card BancPost:
SmartTel™SMS oferă posibilitatea de a primi informaţii referitoare la soldurile
conturilor de card şi a celor curente sub formă de mesaje scrise.
10
SmartTel™3G oferă posibilitatea de vizualizare a soldurilor conturilor curente
şi/sau de card, sub forma unor pagini Web, cu ajutorul microbrowser-ului
încorporat telefonului. Permite, de asemenea, obţinerea de alte informaţii cu
caracter bancar (curs valutar, dobânzi, reţea ATM, reţea unităţi).
SmartTel™WAP oferă informaţii disponibile sub forma unor pagini WML care
permit vizualizarea informaţiilor pe telefonul mobil, prin browsing. Permite, de
asemenea, interogarea soldului contului curent şi/sau de card, schimbarea parolei
personale de acces, obţinerea de informaţii bancare generale (curs valutar,
dobânzi, reţea ATM, reţea unităţi).5
2.2. Schimbări în cadrul produselor bancare
2.2.1. Produsele moderne de plată. Cardurile bancare
Operaţiunile de decontare derulate în procesul decontărilor intra şi interbancare au
la bază instrumente clasice de plată fără numerar precum cec-ul, biletul la ordin, ordinul de
plată, acreditivul. Având în vedere modificările recente în cadrul reglementărilor, ţara
noastră se aliniază tendinţelor europene de renunţare treptată la instrumentele tradiţionale
de plată oferite de bănci, şi adoptarea formatului electronic al acestora.
Conform deciziei BNR/27.11.2008 începând cu data de 8 decembrie 2008 se
interzice emiterea de instrumente de plată de debit de tipul cecului, cambiei şi biletului la
ordin în format vechi (format reglementat de Norma tehnică nr. 9/1994 privind cecul şi de
Norma tehnică nr. 10/1994 privind cambia şi biletul la ordin), se vor schimba formatul,
modul de completare şi de decontare a instrumentelor de debit, respectiv cecul, biletul la
ordin şi cambia în sensul de a permite procesarea electronică a acestora. Noul format al
instrumentelor de debit include o singură faţă, fiind eliminate toate prevederile referitoare
la verso şi înscrisurile pe verso, toate informaţiile regăsindu-se pe faţa (recto)
instrumentelor de debit.
Pentru încurajarea utilizării instrumentelor de plată electronică, s-a înfiinţat în
ianuarie 2008 Asociaţia de Plăţi Electronice din România (www.apero.ro), o asociatie
profesională, neguvernamentală, non-profit, având ca scop protecţia si stabilitatea plăţilor
electronice ca mijloc de sprijinire a dezvoltării economice a ţării noastre6.
5 http://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Alte-servicii/Mobile-Banking-Smart-Tel.html [accesat 30.03.2009]6 http://www.no-cash.ro/ [accesat 1.04.2009]
11
Cardurile bancare
În ultimii ani tot mai mulţi dintre noi conştientizăm avantajele dar uneori şi
dezavantajele utilizării unui card, mai ales în condiţiile în care creşterea continuă a numărului
de tranzacţii, concomitent cu scurtatea timpului alocat transferului resurselor financiare a
impus luarea unor măsuri de securitate care asigură derularea tranzacţiilor în condiţii de
siguranţă. Printre multitudinea de avantaje pe care le oferă utilizarea unui card putem
enumera: minimizarea riscului furtului, comisioane mai mici la retrageri, reduceri la
cumpărături atunci când băncile îşi promovează oferta de carduri de debit sau de credit,
obţinerea de dobânzi pentru sumele păstrate pe card.
În contextul unei economii de piaţă, în care sistemul bancar intervine de cele mai
multe ori prin specializarea plăţilor fără numerar, s-a materializat un produs tehnologic:
instrumentul multifuncţional de plată, credit şi economisire.
a) Cardul de debit (Debit Card)
Cardul de debit oferă posibilitatea accesului nelimitat la banii proprii din contul de
la bancă, contul de card nefiind întotdeauna identic cu contul curent. Tendinţa pe piaţa
românească este ca băncile să unifice aceste două conturi, astfel încât cardul să aiba acces
direct la contul curent. Acest lucru permite un control mai bun al veniturilor, deoarece toţi
banii stau într-un singur cont, iar accesul la ei se face atât la ghiseu (prin retragere de
numerar), cât şi prin intermediul cardului.
Emiterea unui debit card se face pe baza unui cont bancar creat anterior clientului,
acest tip de card fiind asemănător numerarului, în sensul că titularul poate efectua plăţi doar în
limita banilor depuşi în contul bancar corespunzător cardului.Utilizarea debit cardurilor nu
presupune circulaţia documentelor pe suport hârtie, debitarea contului titularului are loc
simultan cu creditarea contului magazinului sau instituţiei care acceptă ca instrument de plată
debit carduri.
Spre deosebire de cardurile de credit, cele de debit se obţin mai uşor, deoarece nu
necesită o analiză detaliată în ceea ce priveşte documentaţia(vechime în relaţia cu banca,
păstrarea de disponibilităţi în cont) pe care trebuie să o prezinte solicitantul unui aslfel de
produs bancar. Cardul de debit oferă mult mai mult decât retragerea de numerar, cea mai
importantă funcţie a sa fiind plata cumpărăturilor la comercianţi, iar dacă titularul de cont a
încheiat în prealabil o convenţie cu banca, i se acordă acestuia un credit în descopetit de cont
(overdraft). Această facilitate prin care banca autorizează plăţi şi după ce fondurile titularului
12
au fost cheltuite este caracteristică în special cardurilor de salarii, permiţând utilizarea sub
formă de împrumut a unor sume în cuantum de 75% din salarii/venituri lunare nete.7 Mărimea
descoperitului de cont este stabilită fie de bancă pe baza unui scoring(informaţii ce ţin de
diferitele aspecte ale vieţii solicitantului, precum şi de tipul de finanţare solicitată), fie de
către conducerea firmei unde lucrează titularul cardului.
Modalitatea de rambursare diferă în funcţie de limita maximă a descoperitului de
cont: în cazul în care se procedează până la echivalentul unui salariu net lunar, rambursarea
creditului trebuie facută în luna următoare, iar pentru un descoperit de cont ce depăşeşte
salariile lunare, rambursarea este permisă pe parcursul mai multor luni.
Folosirea debit cardurilor prezintă avantaje atât pentru bancă cât şi pentru client şi
comerciant.
Din perspectiva băncilor se pot enumera următoarele avantaje:
efectuarea unui control eficient asupra tranzacţiilor clientului în raport cu
disponibilităţile băneşti din cont;
costurile suportate de bancă sunt mai reduse comparativ cu cheltuielile aferente
utilizării cecurilor sau numerarului;
comisioanele percepute de la comercianţi reprezintă o sursă de venit;
decongestionarea ghişeelor bancare.
Principalele avantaje de care dispun clienţii sunt:
clienţii nu sunt nevoiţi să retragă sau să poarte numerar asupra lor pentru a efectua
plăţi, ceea ce conduce la un grad ridicat de securitate a operaţiunilor şi eliminarea
riscurilor de furt;
evidenţa cheltuielilor(extras de cont lunar de pe contul cardului);
nu există o limită a valorii cumpărăturilor şi nu se completează nici un document;
tranzacţia se realizează instantaneu.
Avantaje pentru comerciant:
utilizarea cardului reprezintă o premisă a creşterii vânzărilor deoarece suma pe care o
poate cheltui un client nu este limitată;
banca percepe vânzătorului taxe mai mici decât în cazul operării numerarului;
decontări mai rapide decât în cazul instrumentelor de plată clasice(cec);
o nouă tehnică de câştigare a fidelităţii.
7 Niţulescu, Gabriel, Ghidul financiar-bancar al României-ediţia a III-a revizuită, Editura House of Guides, Bucureşti, 2008, p. 87
13
b) Cardul inteligent (Smart card)
Datorită siguranţei sporite şi a vitezei mari de procesare a plăţilor, cardurile
inteligente iau locul celor cu bandă magnetică. Cardurile "inteligente" - cu cip - permit
derularea unor tranzacţii mult mai sofisticate decât celelalte carduri denumite, şi pot fi
individualizate pentru fiecare client, permiţând astfel băncilor să îşi flexibilizeze oferta.
Aceste carduri au primit acest nume datorită faptului că au un microprocesor
încorporat într-un card, imprimându-i acestuia un grad de inteligenţă determinat de memoria
şi puterea procesorului. Caracteristicile unui card cu circuit cip integrat (ICC Card, Integrated
Circuit Cip), sunt determinate de standarde internaţionale (ISO 7810) care stabilesc
dimensiunea fizică a plasticului (PVC sau ABS), toleranţa la temperatură, flexibilitatea,
poziţia contactelor electrice exterioare şi funcţionarea lor, modul în care cipurile comunică cu
exteriorul. Procesarea tranzacţiilor cu cip se face potrivit unor standarde comune adoptate de
Europay, MasterCard şi Visa, denumite pe scurt EMV.
Smart cardurile oferă câteva avantaje în raport cu clasicele carduri magnetice:
nu este necesară autorizarea online (autorizarea de acceptare a cardului la plată,
obţinută prin intermediul terminalului electronic);
le pot fi asociate plăţi mai mari în descoperit de cont(overdraft);
pot memora de 10 ori mai multă informaţie şi sunt reutilizabile;
au o arie largă de aplicabilitate fiind compatibile şi cu alte
dispozitive portabile(PC, telefoane etc.);
securitate sporită (nu pot fi copiate, pinul fiind codul personal de identificare al
clientului);
sunt economice în raport cu facilităţile oferite.
Din punctul de vedere al accesului la card8, există două tipuri:
carduri cu contact(Contact Card) - necesită introducerea într-un cititor de carduri
inteligente( Smart Card Reader). Cardurile inteligente cu contact au un microprocesor
încorporat cardului, în locul benzii magnetice, iar atunci când sunt introduse în cititor
are loc transferul de informaţii;
carduri fără contact (Contactless Card) - comunică la distanţă printr-o antenă cu un
cititor/transmiţător.Au un design asemănător cu o carte de credit normală, prezentând
însă în interior un cip şi o antenă ce permit comunicarea cu o antenă externă. Acest tip
8 Paraschiv, Dorel, Mihai, Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p.149
14
de carduri este folosit în aplicaţii care necesită tranzacţii rapide, fiind folosite la ora
actuală în transportul public sau pentru plata taxelor pe autostrăzi.
În România cardurile cu cip au fost implementate destul de recent în sectorul bancar.
Primele carduri cu cip din România au fost emise, în toamna anului 2005, de ProCredit Bank,
aceasta fiind urmată, în aprilie 2006, de ING Bank şi, în iunie 2008, de Garanti Bank. Pentru
că nu toate instituţiile bancare acceptă cardurile cu cip, instrumentele de plată inteligente
emise în România sunt duale, dotate atât cu microprocesor, cât şi cu bandă magnetică,
tehnologia cu cip putând fi integrată atât cardurilor de credit, cât şi celor de debit.
În ţara noastră, cel mai recent anunţ de lansare a cardurilor cu cip a fost al BRD-
GSG. Astfel, BRD vine în ajutorul clienţilor, pentru a creşte gradul de siguranţǎ a tranzacţiilor
efectuate de aceştia, prin încorporarea în card a unui microprocesor (cip) care stochează şi
prelucrează mai multe informaţii referitoare la posesorul cardului, contul acestuia şi banca
emitentă. Noua tehnologie adaugă la funcţionalităţile standard ale cardurilor BRD cel mai
înalt grad de securitate recunoscut la nivel internaţional. Cardurile BRD devin astfel carduri
duale, fiind prevăzute nu numai cu bandǎ magnetică, dar şi cu cip. Primele instrumente de
plată migrate la noua tehnologie sunt cardurile Maestro şi Cirrus BRD. Vor urma, în cel mai
scurt timp, toate cardurile MasterCard.
Deşi nu emit încă astfel de instrumente de plată, există bănci care doar acceptă
carduri cu cip atât la bancomate (ATM), cât şi la comercianţi (POS), acest lucru presupunând
modernizarea reţelei de bancomate şi POS-uri. Iniţiativa în acest sens a aparţinut BCR, în
primavara anului 2005, după care au urmat ProCredit Bank, ING Bank, Credit Europe Bank,
Romanian International Bank, MKB Romexterra Bank, BRD - Groupe Société Générale,
Banca Transilvania şi CEC Bank.
c) Cardul co-branded
Cardurile de credit co-branded presupun o asociere între o instituţie de credit şi o
companie de telecomunicaţii, de asigurări, aeriană, din domeniul IT, al distribuţiei de
carburanţi, restaurante, etc. Avantajul principal constă în diverse beneficii acordate
deţinătorilor acestor carduri pentru cumpărăturile realizate la comerciantul respectiv care
constau în bonusuri precum: reduceri în magazinele partenere la achitiţionarea unor produse
(între 2% şi 10%), puncte de fidelitate acumulate pentru fiecare utilizare, care pot fi convertite
15
după o anumită perioadă de timp pentru achiziţionarea de produse sau plata de servicii,
promoţii mai numeroase.
În România, programele de fidelitate sunt încă la început, însă deja există carduri co-
branded care oferă discounturi şi permit acumularea de puncte de fidelitate pentru utilizatori.
În acest moment, doar nouă bănci (BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Unicredit Ţiriac Bank,
Banca Transilvania, Finansbank, Banca Carpatica, OTP Bank, Bancpost) emit carduri co-
branded, în parteneriat cu diverse societăţi. Dintre acestea, BRD (opt tipuri de carduri emise
prin BRD Finance), BCR (şase), şi Banca Transilvania (cinci carduri din care trei în
colaborare cu Credisson) sunt instituţiile cele mai solicitate de către clienţii lor pentru acest
tip de produs.
Cel mai promovat produs de acest tip al BRD este cardul de credit PUNCT Card, un
card special creat pentru cumpărături, cu utilizare naţională şi internaţională, permiţând
accesul la o linie de credit de până la 20.000 Lei. Cu PUNCT Card se pot
efectua diverse plăţi la comercianţii acceptanţi MasterCard, plata
facturilor la utilităţi, cât şi retrageri de numerar sau interogarea soldului.
Cardul prezintă cea mai lungă perioadă de graţie existentă în prezent pe piaţă: până la 60 de
zile, la emitere nu se percepe comision, iar dobânda este 0% pentru toate tranzacţiile efectuate
la comercianţi şi rambursate în cadrul acestei perioade. În plus, achiziţia cardului de credit
asigură înscrierea automată în programul de fidelitate BRD: strângerea punctelor de fidelitate
pe card. La BCR pot fi accesate cardurile co-branded de credit: BCR MasterCard-Altex, BCR
VISA- Depozitul de Calculatoare, BCR VISA Ultra PRO Computers, BCR MasterCard-
Praktiker.
Pentru a promova plata cu carduri, unele bănci şi-au
înfiinţat automate de plăţi (Automated Payment Systems - APS),
unele disponibile 24 de ore din 24, precum cel al BancPost. Un alt
exemplu este noul RoboBRD, un automat bancar, cu un software specializat, care facilitează
plata în cash sau pe cardurile BRD. Sistemul acceptă atât plata în numerar,
cât şi de pe card pentru mai multe tipuri de facturi. Banca nu percepe
utilizatorilor comision pentru plata în sistem electronic şi automatul nu
eliberează rest. Clienţii pot veni cu factura, iar robotul scanează automat
codul de bare, afişând în acelaşi timp suma ce trebuie plătită. Plăţile de facturi
efectuate de cǎtre clienţi prin intermediul “Robo BRD” depăşesc 100 de tranzacţii zilnic.
Această cifră reprezintă 75% din totalul plăţilor de facturi (achitate cash) efectuate la nivelul
agenţiilor BRD unde este instalat terminalul.
16
d) Cardul pentru tineri
Încercând să speculeze tentaţia inovaţiei în categoria demorafică a tinerilor şi să
câstige noi segmente de piaţă, băncile pun la dispoziţia acestora carduri speciale. De exemplu,
cardurile realizate în colaborare cu reţeaua European Youth Card Association (EYCA), pun la
dispoziţie în România dar şi în alte 34 de ţări din Europa o serie de beneficii ce constau în:
asigurare de călătorie gratuită, pe timp de un an, pentru voiajele efectuate în
străinătate;
oferte speciale, preţuri reduse la peste 1000 de comercianţi de produse şi servicii din
România şi 300.000 de comercianţi din Europa.
Prin intermediul cardului Euro<26 tinerii pot obţine reduceri de preţuri de până la 50
% pentru accesul în muzeele şi sălile de expoziţii din ţară, pentru achiziţionarea de cărţi, cd-
uri, la transport, la cluburi, cinematografe etc.
Un exemplu de astfel de card, destinat exclusiv studenţilor, este
CARDUL BRD – ISIC. BRD şi Asociaţia pentru Sprijinirea Tinerilor,
Studenţilor şi Profesorilor, licenţa naţionalǎ în România a ISTC
(International Student Travel Confederation) au conceput internaţional BRD – ISIC, care este,
în primul rând, un card de debit în lei, destinat exclusiv studenţilor la zi, pe care aceştia îl pot
utiliza atât în ţară cât şi în străinătate, fiind totodată şi o legitimaţie internaţională de student
recunoscută în 119 ţări din toată lumea.
....................................
e) Cardul cu servicii conexe
Aceste carduri oferă servicii de asistenţă medicală şi juridică, precum şi asigurări
împotriva unor riscuri (de accident, de deces, de pierdere a unor bagaje sau a unor curse
aeriene, răspundere civilă). Serviciile de asistenţă la cerere, oferite posesorilor de astfel de
carduri, se referă la cele de asistenţă medicală (monitorizarea stării de sănătate a deţinătorului
de card, informaţii medicale de urgenţă), şi juridică (furnizarea de contacte cu avocaţi sau
jurişti), şi nu în ultimul rând oferirea înainte de călătorie a unor informaţii medicale şi
administrative referitoare la ţara de destinaţie (paşaport, viză, formalităţi vamale, taxe). Astfel
de carduri cu servicii conexe emise de băncile româneşti sunt în general carduri de tip Gold
(MasterCard, Visa, American Express).
17
2.2.2. Modificări în cadrul altor produse bancare
Pachetele de produse şi servicii
Pentru a veni în întâmpinarea clienţilor, a face faţă schimbărilor într-un mediu
concurenţial şi a-şi majora veniturile, majoritatea băncilor promovează combinaţii de produse
şi servicii bancare, constituind pachete care oferă avantajul costurilor mai mici şi al
simplificării relaţiei cu banca: o persoană obţine cu o singură cerere mai multe servicii cum ar
fi: un cont, un credit, un depozit, un card şi chiar servicii de asigurare. Aceste pachete pot să
conţină chiar şi produse nebancare, constituind obiectul unei vânzări încrucişate – cross-
selling - şi marcând tendinţa generală de pătrundere a băncilor şi în alte domenii financiare
precum asigurările, gestiunea activelor sau a fondurilor de pensii, leasing, etc. Pe plan
internaţional, conform unui studiu recent al companiei multinaţionale SAP, împreună cu
European Financial Management and Marketing Association, 47% dintre băncile (între care 2
şi din România) analizate vând mai mult de 2,5 produse şi servicii bancare aceluiaşi client9,
iar în următorii 3 ani, 35% dintre băncile respondente intenţionează să se înscrie pe acceaşi
tendinţă generală.
Cele mai multe pachete din oferta actuală sunt destinate serviciilor de încasări si plăţi,
iar conţinutul are la bază un cont curent, la care este ataşat un card de debit şi alte servicii
pentru plăţi sau transferuri de bani, prin intermediul internetului sau telefonului. Un alt
serviciu inclus mai poate fi direct debit – autorizarea achitării automate de către bancă a unor
facturi (utilităţi, telefonie, energie, gaz, rate la credit).
Ca exemplu, BRD oferă pachete precum BRD Clasic, BRD Select sau BRD Premium,
avantajele incluzând reduceri de comisioane (de administrare sau întocmire dosar de credit),
gratuităţi la serviciile de bancă la distanţă (BRD-Net, Mobilis, Vocalis), reduceri la partenerii
comerciali ai BRD, asigurare de spitalizare oferită de AIG România şi o asigurare Confort
pentru card, documente şi chei platită separat la prime preferenţiale. O altă bancă, BCR, oferă
pachetul Succes Asigurat BCR (depozit pe 12 luni, card, asigurare de viaţă, serviciul Plăţi
Facturi, serviciul Standing Order) şi pachetul Cont Curent. Sunt de menţionat şi pachetele
destinate pe categorii sociale sau demografice, mai ales tinerilor: Gaudeamus BCR, BRD
Sprint, BRD Student etc.
9 Niţulescu, Gabriel, Ghidul financiar-bancar al României-ediţia aIIIa revizuită, Editura House of Guides, Bucureşti, 2008, p. 102
18
În contextul crizei financiare actuale, oferta de pachete cross-selling a devenit foarte
variată, în principal datorită necesităţii de lichidităţi a băncilor. De exemplu, în februarie
2009, Piraeus Bank a lansat un pachet destinat asociaţiilor de proprietari, incluzând un cont
curent, un card de debit, un cont de economii, un depozit în lei cu dobândă de 14% pe an,
acces la serviciile de on-line banking şi la casete de valori. În acceaşi lună, Libra Bank a
lansat primele „pachete de produse bancare anticriză” destinate persoanelor fizice şi
medicilor: pachetul Social - oferă posibilitatea de a retrage depozitul creat înainte de scadenţă
în cazul intrării în şomaj şi discount de 10% la serviciile medicale de la medicii stomatologi
parteneri ai băncii – şi pachetele Costuri reduse in timp de criză, Tratament special pentru
economiile tale, Reţeta anti-criză, destinate medicilor.
Deşi avantajoase din punctul de vedere al costurilor, pachetele de produse şi servicii
bancare anulează practic posibilitatea de comparaţie din partea clienţilor, ceea ce poate duce
la descurajarea concurenţei şi posibilitatea băncilor de a introduce comisioane şi taxe
suplimentare.
Tendinţe în cadrul produselor de creditare şi depozite
Cele mai recente tendinţe în domeniul creditării îl reprezintă creditele pentru
investiţii, acordate persoanelor juridice, mai ales IMM-urilor, ţinând cont de colaborările
băncilor cu instituţii internaţionale precum BEI sau BERD. În 2007, BCR a lansat noi produse
bancare destinate IMM-urilor, printre care şi creditul de investiţii – Ideal Invest BCR, destinat
finanţării afacerilor prin realizarea de noi capacităţi şi obiective de producţie sau modernizări.
Mai mult, BRD cooperează cu BEI şi BERD pentru programe de finanţare a investiţiilor
companiilor.
O altă tendinţă favorabilă s-a manifestat în privinţa creditului ipotecar. Dacă la nivelul
anului 2003, studiile BNR arătau că există premise încurajatoare pentru dezvoltarea pieţei
creditului ipotecar, dar perioadele de acordare a acestora nu au depăşit, în perioada 2000-
2003, termenul de 10 ani (durata minimă de acordare), mai târziu piaţa acestui produs bancar
s-a dezvoltat considerabil, perioadele de acordare ajungând la peste 30-35 de ani, cu
menţiunea că în contextul financiar mondial nefavorabil, băncile au devenit mai reţinute în
acordarea de credite pentru investiţii imobiliare.
În ceea ce priveşte depozitele bancare, în contextul crizei financiare actuale, se
observă tendinţa generală a băncilor de a acorda dobânzi foarte ridicate (în jur de 15%), chiar
mai mari decât rata lombard a BNR (14% pe an). Depozitele în Euro deţin dobânzi anuale în
19
medie de 7%, iar cele în USD, 5%. Acest trend se datorează atât încercării băncilor de a
încuraja economisirea, cât şi nevoii de lichidităţi a acestora, însă un efect negativ este
creşterea dobânzilor şi la creditele acordate.
Mai mult, BancPost a lansat în luna februarie a acestui an depozitul în lei SUPER 90,
pe termen de 90 de zile, cu dobândă progresivă şi posibilitatea de a retrage banii oricând
pastrând dobânda acumulată până la data retragerii. Suma minimă pentru constituirea unui
depozit SUPER 90 este 2.000 RON, iar dobânzile sunt fixe: 14% pentru maxim 30 zile, 15%
(31-60 zile) sau 16% (61-90 zile), una din cele mai ridicate de pe piaţă.
BRD a creat recent depozitul Avans, în care clientul poate încasa anticipat dobânda,
chiar în ziua constituirii depozitului, beneficiind şi de avantaje fiscale. Chiar şi în aceste
condiţii, dobânda se menţine la un nivel ridicat de 11-13%.
O altă inovaţie în acest domeniu se referă la oferta combinată de depozite (cu dobânzi
ridicate) şi plasamente în unităţi de fond. Produsul RONSmart de la BancPost oferă
posibilitatea deschiderii unui depozit la termen (până la 50% din plasament cu dobânzi de
până la 13%) şi a investiţiei la Fondul Deschis de Investiţii Bancpost Active Balanced,
comisioanele aferente fiind reduse sau chiar zero.
Alte produse financiare
Având în vedere oportunitatea ivită băncilor la sfârşitul anului 2007, de atragere de
clienţi noi prin produsul de administrare fond de pensii, în primele luni ale anului 2008 s-a
creat o piaţă concurenţială în acest domeniu, în care băncile concurau cu societăţile de
asigurări. Astfel, s-au înfiinţat BRD-Fond de Pensii, Bancpost Fond de Pensii, BCR
Administrare Fond de Pensii etc., băncile lărgind oferta şi în acest domeniu.
O altă tendinţă manifestată la nivelul întregului sistem bancar este ce de orientare spre
activitatea de consultanţă pentru dezvoltarea, cedarea, sau operaţiuni de capital ale firmelor,
extinzându-se astfel şi latura de investment banking.
20
Capitolul 3. Implementarea produselor şi serviciilor bancare
moderne în România
Modernizarea şi diversificarea sectorului bancar din ţara noastră s-a realizat după anul
1990, odată cu trecerea la etapa tranziţiei spre economia de piaţă. Organizarea sistemului
bancar pe două nivele, creşterea treptată a numărului de bănci şi mărirea interesului
instituţiilor financiar-bancare străine pentru piaţa nou creată cu potenţial ridicat de dezvoltare
au condus la formarea sistemului bancar actual, creându-se un mediu caracterizat prin
concurenţă şi oferte variate de produse şi servicii.
Carduri
Piaţa cardurilor în România s-a dezvoltat începând cu anul 1992, prin băncile
Bancorex, BCR, BRD, Banca Agricolă şi Banca Ion Ţiriac, nou afiliate la VISA. În prezent,
conform BNR, numărul de carduri emise (inclusiv co-branded) este de peste 21,5 milioane10,
iar numărul de ATM şi POS-uri existente în ţară este de 8778 respectiv 84422.
În ceea ce priveşte cardul destinat comerţului on-line, primul card de acest tip a fost
lansat de BancPost, urmând ca odată cu implementarea tehnologiei de securizare 3D Secure
(2004), şi alte bănci să adopte astfel de produse.
Servicii bancare la distanţă
Modernizarea activităţii bancare s-a realizat şi prin adoptarea efectelor favorabile ale
progreselor pe plan tehnologic. Sub presiunea concurenţei din partea băncilor străine nou
intrate pe piaţa din România (ABN-AMRO cu serviciile Fastbanking şi Bank Station; ING
Bank - Electronic BankING, Société Générale - Sogecash, Citibank - Pay-link), BCR şi
Bancorex, care la vremea respectivă erau bănci cu capital majoritar autohton, au iniţiat
primele servicii de electronic banking şi telebanking (accesarea informaţiilor bancare prin
telefon sau fax). Mai apoi, au urmat BRD (serviciul MultiX) şi BancPost (serviciul e-bank),
iar utilizarea acestor servicii a fost impulsionată mai ales de reducerile de comisioane la
operaţiuni efectuate prin programe electronice preinstalate.
Mult mai târziu, în 1999, Banca Turco-Română a fost cea care a lansat primul serviciu
de tip internet-banking, numit BTR-net, premiat ulterior ca produsul bancar al anului.
Internet-banking-ul a avut o răspândire mult mai rapidă, datorită accesibilităţii, lipsei
10 http://www.bnro.ro/StatisticsReportHTML.aspx?icid=800&table=623&column= [accesat 2.04.2009]
21
necesităţii unui soft special şi a absenţei taxelor. Serviciul de mobile-banking a apărut în ţara
noastră începând cu anul 2000, odată cu lansarea SmartTEL SMS de către BancPost.
Utilizarea serviciilor bancare la distanţă are în prezent ca suport legal Ordinul
Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCTI) nr. 389 din 27 iunie 2007
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţã, de tipul aplicaţiilor
internet-banking, home-banking sau mobile-banking, care abrogă ordinul MCTI 218/2004.
Pentru practicarea acestui tip de servicii de către bănci este necesar avizul prealabil al MCTI,
în care se pune accentul pe măsurile de securitate ale sistemelor.
Conform statisticilor recente ale MCTI (6 februarie 2009), numărul total al
instrumentelor de plată la distanţă avizate s-a ridicat odată cu creşterea numărului de bănci din
sistem, în 2008 existând 51 de avize acordate, din care majoritatea sunt de internet-banking,
după cum se observă din tabelul următor:
Tabelul nr. 1. Numărul instituţiilor bancare şi a serviciilor de bancă la distanţă
avizate în perioada 2006-2008
ANUL: 2006 2007 2008Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei: 218/2004 389/2007 389/2007Număr total bănci: 26 30 35Număr total instrumente de plată cu acces la distanţă avizate: 40 42 51
din care: INTERNET BANKING: 25 29 39
HOME BANKING: 11 10 9MOBILE BANKING: 3 3 3
Sursa: http://www.mcti.ro/index.php?id=465&L=0 [accesat 30.03.2009]
Mai mult, evoluţia în ansamblu a utilizării instrumentelor de bancă la distanţă este una
crescătoare, mai ales în cazul internet-banking-ului, în cazul căruia se observă o tendinţă
ascendentă atât din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, cât şi în ceea ce priveşte
numărul de utilizatori, dublat în perioada 2007-2008 (graficele nr. 1 şi 2).
22
Sursa: http://www.mcti.ro/index.php?id=465&L=0 [accesat 30.03.2009]
Din graficele de mai sus se observă scăderea numărului de utilizatori şi a numărului de
tranzacţii în 2008 faţă de anul 2007 la serviciul mobile-banking, însă serviciile de home-
banking şi respectiv internet-banking au înregistrat în ultimii 3 ani, evoluţii favorabile în ţara
noastră.
Grafic nr. 3. Valoarea tranzacţiilor prin servicii de bancă la distanţă,
anul 2008 (echivalent EURO)
Sursa: http://www.mcti.ro/index.php?id=465&L=0 [accesat 30.03.2009]
Numai în 2008, valorile tranzacţiilor au fost foarte ridicate, fapt care se înscrie în
trendul general al ultimilor ani (graficul nr. 3). Se observă totuşi că în ciuda numărului de
utilizatori şi de tranzacţii mai redus în cazul home-banking-ului faţă de internet banking,
valorile cele mai ridicate ale tranzacţiilor se întâlnesc în cazul home-banking-ului.
23
Concluzii
Sectorul bancar şi gradul său de dezvoltare este unul din factorii determinanţi cei mai
importanţi pentru dinamica economiei. Tendinţele de globalizare au condus la creşterea
puternică a cadrului concurenţial în domeniul financiar-bancar. Sub impactul concurenţei şi a
noului profil al clientului (care doreşte accesibilitate şi diversificare, rapiditate, riscuri
scăzute), băncile au început să dezvolte produse şi servicii noi, inovative, care să răspundă cu
rapiditate cerinţelor pieţei, prin universalizarea activităţilor desfăşurate. Astfel, prin
informatizarea serviciilor bancare, înglobarea tehnologiilor moderne din domeniul
telecomunicaţiilor şi electronic în sfera bancară – şi mai ales în cadrul plăţilor – a crescut
eficienţa sectorului financiar-bancar şi al gradului de satisfacere al clientelei.
Aceste schimbări s-au resimţit în cadrul tuturor tipurilor de produse şi servicii
bancare, dar cele mai inovative dintre acestea sunt serviciile de bancă la distanţă – internet-
banking, home-banking, mobile-banking – care fac un pas în plus spre noţiunea de „bancă a
viitorului”, chiar dacă au apărut noi riscuri în utilizarea acestora de care băncile trebuie să ţină
cont. Având în vedere avantajele aduse de aceste servicii pentru client, banca se poate orienta
către activităţi mai productive, astfel că se observă accentul pus pe serviciile de consultanţă.
Alte produse bancare, precum cardurile, au devenit instrumente moderne de plată
care oferă numeroase facilităţi, precum cea de overdraft în cazul cardurilor de debit, siguranţă
sporită în cazul cardurilor cu cip sau programe de fidelitate pentru cumpărături cu cardul co-
branded, toate pentru a menţine relaţia bancă-client.
Contextul mondial actual nefavorabil şi-a pus amprenta şi asupra ofertei bancare de
produse şi servicii: pachetele de produse – de fapt o tendinţă existentă dinaintea izbucnirii
crizei – şi-au modificat structura datorită necesităţii de lichidităţi a băncilor, promovând mult
mai mult depozitele, cu scopul încurajării economisirii. Mai mult, în cazul depozitelor,
dobânzile oferite sunt foarte ridicate.
În România, implementarea noilor tehnologii este relativ recentă, iar piaţa noilor
produse se dezvoltă într-un ritm redus, datorită lipsei de informare a clienţilor (mai ale cei în
vârstă) şi a legislaţiei insuficiente. Piaţa este însă evaluată ca având potenţial,daca ţinem cont
de evoluţia în ansamblu a utilizării instrumentelor de bancă la distanţă.
Facilităţile oferite de operaţiunile bancare on-line şi produsele în schimbare vor
domina sectorul bancar în viitor, însă băncile vor trebui să adopte produsele tehnologice cele
mai bune, pentru a răspunde solicitărilor clientelei.
24
Bibliografie
Cărţi
1. Niţulescu, Gabriel, Ghidul financiar-bancar al României-ediţia a III-a revizuită, Editura House of Guides, Bucureşti, 2008
2. Paraschiv, Dorel, Mihai, Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003
3. Persida Cechin-Crista, Băncile şi operaţiunile bancare, Editura. Mirton, Timişoara, 2004
4. Stoica O, Căpraru B., Filipescu D., Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Editura. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005
5. Turliuc, V., Cocriş V., Roman A., Dornescu V., Stoica O., Chirleşan D., Monedă şi credit,Editura. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 2008
Surse internet
http://www.bancatransilvania.ro/index/197.html_BT_24 [accesat 28.03.2009]
http://www.brd.ro/persoane-fizice/operatiuni-curente/banca-la-distanta/brd-net/informatii-despre- serviciu.html [accesat 28.03.2009]
http://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Alte-servicii/Internet-Banking.html [accesat 28.03.2009] https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_click.html https://www.bcr.ro/ [accesat 28.03.2009] http://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Alte-servicii/Mobile-Banking-Smart-Tel.html
[accesat 30.03.2009] http://www.bitdefender.ro/NW777-ro--Clientii-e-banking-din-Romania-s-ar-putea-trezi-fara-
nici-un-ban-in-cont.html [accesat 30.03.2009] http://www.financiarul.com/articol_22612/pachet-bancar-pentru-asociatiile-de-
proprietari.html [accesat 2.04.2009] http://www.ghiseulbancar.ro/articole/5/7329/
Bancile_ne_ademenesc_cu_pachete_de_servicii.htm [accesat 2.04.2009] http://www.sfin.ro/articol_13671/e_mai_ieftin_sa_cumperi_%E2%80%9Een-gros
%E2%80%9C_de_la_banca.html [accesat 2.03.2009] http://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Economii/RONSMART.html http://www.mybank.ro/ultimele-stiri/bancile-incurajeaza-investitiile-in-fonduri-prin-dobanzi-
mari-la-depozite-v4657.html http://www.bnro.ro/StatisticsReportHTML.aspx?icid=800&table=623&column
[accesat2.04.2009] http://www.mcti.ro/index.php?id=465&L=0 [accesat 30.03.2009]
25