MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ALBA CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ALBA IULIA Str. T. Vladimirescu, nr. 39 cod. 510207, tel. 0258819383, fax 0258819383 e-mail: [email protected]
OPȚIONAL – clasa a VIII a deficiențe mintale severe, profunde şi/sau asociate
COMUNICĂM ȘI NE DISTRĂM
Propunător: profesor psihopedagogie specială, Zdrenghea Ioana Cristina
Durata: anul școlar 2015-2016
ARGUMENT
Motivaţia alegerii opţionalului ,,Comunicăm și ne distrăm ” survine din experienţa muncii cu elevii cu deficiențe mintale severe, profunde şi/sau asociate. Elevii cu astfel de deficiențe, în special cei care prezintă tulburări de spectru autist, au dificultăți în comunicare și în relaționarea socială. În unele cazuri se observă absența totală a limbajului, în alte cazuri predomină ecolalia - copilul repetă ca un papagal ceea ce a auzit mai înainte, dar uneori şi cuvinte sau fraze ce au fost spuse mai demult, adesea reproducând exact şi accentul vorbitorului. La alţi copii cuvintele sunt folosite necorespunzător, frazele sunt stereotipe, repetitive, structura gramaticală e una primitivă. Există adesea situaţii în care pronumele sunt folosite greşit, “tu” sau “el/ea” în loc de “eu”. Vorbirea la persoana a doua sau a treia atrag adesea atenţia că ceva nu este în regulă la aceşti copii. Problemele de comunicare se răsfrâng şi asupra tonului vocii, a volumului sau a intensităţii acesteia - adesea monotone, lipsite de modulaţii. De asemenea, în majoritatea cazurilor lipsesc gesturile, mimica, expresia facială, postura, care pentru majoritatea oamenilor constituie importante surse de informaţie, de comunicare a mesajelor.
Ca urmare a dificultăților de comunicare, la copiii cu deficiențe mintale severe se observă absența jocului simbolic sau imaginativ precum și a jocurilor colective. Astfel de copii trebuie stimulați și dirijați în interacțiunea socială funcțională și în jocurile colective. Abilitățile de comunicare și de joc pornesc de la instrucțiuni și denumiri receptive, iar apoi se trece la imitație verbală și a acțiunilor, iar apoi la activități de denumire expresivă. Pe tot acest parcurs trebuie stimulată și încurajată comunicarea în orice context și trebuie utilizate diverse mijloace vizuale, auditive, olfactive, gustative, kinestezice.
De aceea, consider că opţionalul ales oferă posibilitatea propunătorului de a-i determina și a-i stimula pe elevii cu deficiențe mintale severe, profunde şi/sau asociate să devină prieteni, să comunice funcțional și să interacționeze adecvat.
Ca argument final am ales câteva citate ale unor persoane cu autism care vorbesc despre propriile lor simțăminte și care exprimă modul lor de gândire:
„Nu puteam interpreta cuvinte, doar să le prind esența. Spre deosebire de mulți oameni înalt-funcţionali cu autism, imaginile nu mă ajutau pentru că erau plate și statice, iar lumea mea de semnificaţii se baza pe experiență spațială, pe simț tactil, pe mișcare, miros sau sunetul scos de un obiect lovit cu degetul. O imagine plată nu realiza acest lucru și nu era niciodată de mărimea sau de proprietățile fizice simţite ale lucrului real… Am învățat să văd imaginea pentru fiecare cuvânt, să-l traduc în gest corespondent cu experiența din lumea reală și să-l conectez cu cuvântul. Într-un final, s-a născut pentru mine înțelesul.” (Donna Williams)
„Cuvintele „știu” și „simt” erau la fel ca „ăla” și „din” și „de” – nu poți să le vezi, să le atingi, deci înțelesul nu era semnificativ. Oamenii nu-ți pot arăta un „știu” și nici nu poți să vezi cum arată un „simt”. Am învățat să folosesc cuvintele „știu” și „simt” la fel cum o persoană nevăzătoare folosește cuvântul „văd” și o persoană surdă folosește cuvântul „aude”. Uneori puteam înțelege aceste concepte invizibile, intangibile, dar fără imagini interne, ele se risipeau ca niște nori.” (Donna Williams)
„Îmi amintesc frustrarea de a nu fi în stare să vorbesc până la vârsta de 3 ani. Aceasta m-a determinat să fac multe crize. Puteam înțelege ceea ce îmi spuneau oamenii, dar nu puteam să rostesc cuvintele. Era ca o mare bâlbâială și începutul cuvintelor era dificil… Țin minte cum îmi spuneam logic că va trebui să țip pentru că aveam altă metodă de comunicare.” (Temple Grandin)
„Profesorii… știau cât de mult să intervină în lumea mea pentru a mă scoate din visele mele și a mă face atent. O intervenție mai severă mi-ar fi cauzat crize, dar fără intervenție n-aș fi avut niciun progres. Copii cu autism vor rămâne în micile lor lumi dacă sunt lăsați de capul lor. M-aș fi defazat, închis urechile și visam cu ochii deschiși… deveneam complet absorbită în învârtirea unei monezi sau studiul rumegușului de pe birou. În timpul acesta restul lumii dispărea, dar atunci logopedul îmi prindea bărbia pentru a mă trage înapoi în lumea reală.” (Temple Grandin)
„Aveam cam 3 ani când mi-am dat seama că primeam indicaţii, dar cuvintele individuale se estompau în fluctuaţiile din jurul meu și uneori erau copleșite de sunetele de dinainte sau de cele care urmau. Pe măsură ce am ajuns să accept că diferențele auditive erau o parte din viața mea, eram confuz că alții nu înțelegeau că asta era una din problemele mele.” (Lucy Blackman)
VALORI ȘI ATITUDINI
Stimularea limbajului receptiv și expresiv Dezvoltarea interesului faţă de comunicare și interacțiune socială Transformarea comunicării într-o activitate distractivă Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de jocul colectiv Apropierea tot mai mare de normele adecvării sociale
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea abilităţii de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea abilităţilor de conversație
3. Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului prin diferite forme ale limbajului verbal şi nonverbal
4. Dezvoltarea abilităților de utilizare adecvată și de înțelegere a structurilor gramaticale
1. Dezvoltarea abilităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referință Activități de învățare1.1 Stabilirea complianței - captarea atenției prin utilizarea unor jocuri sau exerciții
preferate de elevi și trecerea treptată spre activități mai puțin plăcute de ei- exerciţii de identificare a stimulilor vizuali, a semnelor mimicogestuale- exerciţii de dezvoltare a auzului fonematic (diferenţieri auditive: zgomote, onomatopee, sunete emise de diverse surse)
1.2 Dezvoltarea atenției și prezenței elevului în mediu
- exerciţii de dezvoltare a auzului fonematic (diferenţieri auditive: zgomote, onomatopee, sunete emise de diverse surse)- exerciţii de identificare a stimulilor vizuali, a semnelor mimicogestuale- diferenţieri auditive: identificări şi diferenţiere de zgomote/ onomatopee/ sunete înregistrate, provocate de diverse surse (obiecte în cădere, sunete emise de animale/mijloace de transport/fenomene meteorologice şi de instrumente muzicale etc.;
1.3 Ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale scurte exprimate de profesor
- exerciţii aplicative de executare de comenzi verbale simple: „Ridică mâna!” Aşază păpuşa pe scaun!”, ”Dă-mi mingea!”, etc.- exerciţii de receptare a unor mesaje vizând comportamentul de ascultător/ privitor (“Să ascultăm !; Să privim !; Să mirosim !; Să atingem!)- exerciţii de familiarizare cu formule de salut, de solicitare, de prezentare, de permisiune- exersarea unor comenzi verbale potrivite la mediu ambiant („Închide uşa!”; „Ordonează obiectele!”; „Mănâncă gustarea!” etc.)- exerciţii de ascultare şi înţelegere a unor mesaje accesibile, însoţite de suport obiectual/ imagistic
1.4 Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/modele acţionale oferite de profesor/imagini (imitare/alternare)
- exerciţii de imitare a unor sunete, gesturi, expresii mimico-faciale, acţiuni, cuvinte emise de profesor- joc de alternare a rolurilor în care profesorul imită tot ceea ce face copilul (zâmbeşte, se încruntă, râde - abordând o mimică adecvată)- exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de a formula enunţuri concordante cu diferite expresii mimico-gestuale, exprimate în imagini și de a imita acțiunea/sentimentul exprimat de imagine (”Copilul plânge / se bucură – fă și tu ca el”; ”Copilul miroase floarea – fă și tu ca el” etc.)
1.5 Semnalizarea, prin mijloace verbale şi nonverbale (gestică,
- exerciții de formulare a unor întrebări/răspunsuri (conversații tematice între colegi)
mimică), a înţelegerii unui mesaj transmis
- formularea unor propoziții cu început dat- exersarea unor răspunsuri în situații spontane – comentarii potrivite diferitelor contexte (de ex. : ”Îmi place” – după o activitate; ”Te doare?”- când se lovește un copil; ”Gata, am terminat” – după finalizarea unei activități; ”Desenez o casă” – descrie printr-un verb acțiunea pe care o fac în momentul respectiv)- Exerciţii – joc de exprimare a unor comportamente nonverbale (gesturi, mimică), după suport imagistic- organizarea de jocuri de grup, schimbând rolurile copiilor (jocuri de-a v-aţi ascunselea, cu mingea, de-a prinselea etc.)
2. Dezvoltarea abilităţilor de conversație
Obiective de referință Activiăți de învățare2.1 Dezvoltarea limbajului expresiv - exerciţii de denumire obiectuală şi imagistică, cu
precizarea funcţiei/ utilităţii obiectului („Ce este acesta?”; „La ce foloseşte ?” etc.)- exerciţii de integrare propoziţională, după suport obiectual/ imagistic- formularea răspunsurilor la întrebări, plecând de la imagini pe diverse teme
2.2 Exersarea vocabularului după criterii semantice şi morfologice (fără utilizarea terminologiei)
Exerciţii de fixare, prin suport obiectual/ imagistic, a următoarelor cunoştinţe :1. verbe (cuvinte-acţiuni: „dorm”, „mănânc”, activităţile elevilor în şcoala şi în afara ei, etc.)2. substantive (noţiuni integratoare/ vocabular tematic: culori; forme; fructe şi legume; animale, păsări; obiecte de îmbrăcăminte şi de încălţăminte; fenomene ale naturii; mijloace de transport; unelte, meserii; rechizite; gradele de rudenie; obiecte de uz casnic)3. adjective (cuvinte – însuşiri)- exerciţii-joc de descriere obiectuală /imagistică;- exerciţii-joc cu antonime – sinonime;4. pronume personal şi posesiv- exerciţii de elemente de identificare personală/ identitatea altor persoane familiare;- joc didactic – stabilirea relaţiei de apartenenţă a copilului la colectivul clasei „Al meu şi al nostru!” (identificarea, dintr-o mulţime de obiecte expuse, a celor care-i aparţin /a celor care aparţin întregii clase);5. numeralul- exerciţii - joc „ Eu spun una, tu spui multe!”;
- exerciţiu-joc cu verbalizare „Găseşte imaginile perechi!”;- exerciţii-joc cu asociaţii : obiect-imagine, imagine-obiect, obiectimagine- cuvânt- joc didactic: „Găseşte imaginea potrivită! (Loto imagistic pe categorii)
2.3 Integrarea cuvintelor şi a expresiilor noi în propoziţii simple/ dezvoltate
- jocuri lexicale de utilizare a sinonimiei - antonimiei- exerciţii de construire a unor enunţuri (propoziţii simple şi dezvoltate) cu cuvinte şi expresii noi- exerciţii de tipul asocierii „substantiv-adjectiv” şi introducerea acestora în propoziţii simple şi dezvoltate (3-5 cuvinte)- jocuri didactice cu jetoane (memory, lotto)
2.4 Înțelegerea noțiunilor spațio-temporale și utilizarea adecvată a acestora
- exerciţii de verbalizare a orientării şi organizării spaţiale şi temporale:- formulare de răspunsuri la întrebări pe teme legate de spaţialitate şi de temporalitate;- introducerea noţiunilor spaţiale în comunicare (pe, sub, lângă, în, deasupra, dedesubt, în faţă etc.);- introducerea noţiunilor temporale în comunicare (precizarea timpului când se petrece acţiunea (acum-azi-mâine; momentele zilei; zilele săptămânii; anotimpurile- jocuri didactice (”Calendarul naturii”, ”Potrivește cu anotimpul”)
2.5 Folosirea corectă a cuvintelor și a expresiilor în diferite contexte
- exerciţii-joc de continuare a unui dialog început- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare, pe teme accesibile (dialoguri situaţionale- exerciţii de utilizare corectă a formulelor de adresare si de politeţe- exerciţii de folosire a cuvintelor noi în contexte situaţionale- exerciții de identificare a relațiilor cauză- efect- exerciții de discriminare a întrebărilor ce?, unde?, când?, cine?, cum? – pe baza imaginilor
3. Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului prin diferite forme ale limbajului verbal şi nonverbal
Obiective de referință Activități de învățare3.1 Interacţiunea şi comunicarea cu cei din jur prin utilizarea diferitelor tipuri de limbaj (verbal, nonverbal)
- exerciţii de mimă /pantomimă- dialog însoțit de mimică (imitare)- exerciţii-joc cu marionete în vederea iniţierii şi desfăşurării unui dialog- exerciţii de relatare a unor fapte şi întâmplări din
viaţa cotidiană- exerciţii de folosire a achiziţiilor verbale în comunicarea în grup- exerciţii de iniţiere a unui dialog pe baza unui suport imagistic- conversaţia în care elevul poate alege răspunsul de tipul „adevărat/ fals” (de ex., „Afară este noapte. Este adevărat ?”, „Acum este iarnă. Este adevărat ?”)- jocuri didactice (”Melcul”, ”Greutatea măgărușului”, etc. )
3.2 Rostirea mesajelor, utilizând intonaţia necesară (comunicarea expresivă)
- exerciţii de reproducere a modelului propoziţional oferit de profesor (propoziţie enunţiativă, eclamativă, interogativă)- exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi gânduri în legătură cu fapte şi întâmplări cunoscute- recitări de poezii însoțite de mimică- dialoguri situaţionale ( „La piaţă”, „La cumpărături”, „La doctor”, „La supermarket”, „La telefon” etc.)
3.3 Folosirea corectă a cuvintelor în îmbinări gramaticale (propoziţii simple şi dezvoltate)
Exerciţii de integrare propoziţională:- completare de propoziţii lacunare;- formulare de propoziţii cu început dat;- formulare de propoziţii simple/ dezvoltate (3-5 cuvinte);- dezvoltarea propoziţiilor simple;- construcţie de propoziţii enunţiative, interogative şi exclamative;- ordonarea cuvintelor în propoziţie;Exerciţii de realizare a acordurilor gramaticale corecte: subiect – predicat, substantiv – adjectiv, pronume – verb- exerciţii de sinonimie şi antonimie simple (înlocuirea, într-un context propoziţional, a unor cuvinte cu sinonimele sau antonimele lor
3.4 Îmbinarea de enunţuri într-un mesaj propriu
- exerciţii de construire a unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/ sau a unui şir de întrebări- exerciţii-joc de dezvoltare a unor enunţuri (propoziţii cu început dat/ propoziţii lacunare), pe baza unui suport imagistic sugestiv- dialoguri cu roluri situaţionale:- exerciţii de adresare corectă în diverse situaţii (în mijloacele de transport în comun, în relaţiile cu cei din jur);- exerciţii de formulare a propoziţiilor dezvoltate după imagini, diapozitive, diafilme, suport imagistic al CD-urilor educative;- jocuri didactice
3.5 Redarea, prin cuvinte proprii şi cu sprijin, a unei poveşti cunoscute
- exerciţii de ordonare imagistică a conţinutului unei poveşti cunoscute (3-4 imagini)- exerciții de identificare a personajelor unei povești cunoscute- redarea conţinutului unui fragment dintr-o poveste cunoscută sau al întregii poveşti, cu respectarea succesiunii logice - prin sprijin verbal (întrebări ajutătoare) şi imagistic (Poveşti ilustrate; „Şcoala mea”, „Programul zilnic”; „Ziua mea de naştere” etc.)
4. Dezvoltarea abilităților de utilizare adecvată și de înțelegere a structurilor gramaticale
Obiective de referință Activități de învățare4. 1 Învățarea unor noțiuni noi - exerciții de denumire a unor substantive –
singular/plural- exerciții de categorizare a unor substantive (de ex: ”grupează imaginile care arată jucării”)- exerciții de denumire a unor substantive însoțite de adjective (Ex: ”Ce vezi? Cum este..?”)- exerciții de denumire a unor acțiuni- exerciții de identificare a pronumelor posesive (ex. de tipul ”Arată nasul meu, arată nasul tău, arată nasul colegului”)- exerciții de identificare a numeralelor (ex: ” Ce vezi? Câte......sunt?”)- exerciții de identificare a unor noțiuni precum: primul, ultimul, înainte, după, la mijloc, la fel, diferit
4.2 Dezvoltarea capacității de a formula întrebări adecvate
- exerciții de discriminare a întrebărilor ce?, unde?, când?, cine?, cum? – pe baza imaginilor- jocuri educative pentru identificarea noțiunilor spațio-temporale (de ex: ”Unde este cubul roșu?”, ”Cum este ușa?”, ”Când mergem la mare?”)- exerciții de formulare spontană a unor întrebări/ răspunsuri în funcție de contextul creat în clasă- exerciţii de realizare a acordurilor gramaticale corecte: subiect – predicat, substantiv – adjectiv, pronume – verb
4.3 Formularea adecvată a propozițiilor simple și dezvoltate
- exerciții de dialog cu colegii pe diferite teme (de ex: ”Eu sunt...”)- exerciții de formulare a propozițiilor simple pe baza unor imagini- exerciții de dezvoltare a propozițiilor simple- exerciţii de punere în corespondenţă a unui enunţ simplu (propoziţie simplă/ dezvoltată) cu suportul imagistic corespunzător (selecţie de imagini potrivite
enunţului)- jocuri de verbalizare a unor imagini/ acţiuni
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII:
Comunicarea verbală
- Exerciţii pentru înţelegerea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat/ transmis- Exerciţii de introducere a noţiunilor spaţiale şi temporale în comunicare- Unitǎţi lingvistice: cuvânt, propoziţie simplă- Cuvântul - element de comunicare. Utilizarea cuvintelor familiare şi noi în diverse contexte- Propoziţia:
- simplă şi dezvoltată (4-5 cuvinte);- enunţiativă, exclamativă, interogativă;
Dialogul:
- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;- identificarea unei persoane/a unui obiect;- formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri;- oferirea unor informaţii despre identitatea proprie şi despre identitatea membrilor familiei;- oferirea unor informaţii despre forma şi despre utilitatea unor obiecte;- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;- dialogul situaţional;- povestirea unor fapte şi întâmplări după un suport vizual (redarea, cu sprijin psihopedagogic, a conţinutului unui fragment dintr-o poveste);
Exerciţii de comunicare expresivă
- exerciţii de dialog în grup;- jocuri didactice şi dramatizări;
ARIA TEMATICĂ :
şcoala; familia; obiecte de vestimentaţie şi de uz personal; reguli de igienă; mijloace de transport; unelte şi meserii; reguli de circulaţie;
fructe şi legume; animale, păsări; anotimpurile; ziua, momentele zilei; zilele săptămânii; lunile anului; activităţile elevilor în şcoală şi în afara şcolii; ghicitori, proverbe, povestiri, poezii, basme.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
- observația- fișe de lucru- probe orale
Bibliografie:
- Programa școlară ”FORMAREA ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE” – curriculum pentru clasele I-X deficiențe mintale severe, profunde şi/sau asociate, aprobat prin ordin al ministrului nr.5235 / 01.09.2008
- Leaf R, McEachin J., Dayharsh J., Boehm M., Ghid de terapie ABA, Editura Frontiera, București, 2010
- Anca Dumitrescu, Analiza comportamentală aplicată în tulburările de spectru autist- Suport de curs – Autism, cu spijinul Rotary International District 2241
Recommended
