Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri

IstoriaOradei,unuldintreoraşelecelemai vechidelafrontieradeapusaspaţiuluiromânesc,impresioneazădeopotrivăprinvechimeasa(primaatestaredateazădincursulanului1113),prinevenimentelepoliticeşimilitarecarei-aumarcatexistenţa,prinşirulaproapeneîntreruptdecalamităţicares-aurevărsatasupra-i,câtşiprinmulţimealocurilorşispaţiilordinincintasa,care,dinfeluritemotive,prezintăuninteresapartedinpunctuldevederealistorieispiritualităţii,sensibilităţilor, arhitecturii civile, religioase şimilitareetc.NuînultimăinstanţămemorabilitateaurbeidepemalurileCrişuluiRepederămânepregnantăprinnumărulmaredeoa-menidecultură,prindiferiţiireprezentanţibisericeşticareaucontribuitdecisivlaimpunereaînconştiinţacontempora-nilorlorsauînceaageneraţiilorurmătoareetc. Statutuloraşului,forţas-aeconomicăşiculturală,grandoareaşimasivitateazidurilorcetăţiilui,coroboratăcueleganţa diferitelor palate, biserici, case particulare, ho-teluri, cafenele, restaurante, pieţe publice etc. au fost înmăsură să reţinăatenţiamultorvizitatori şi să-ideterminepe cei care şi-au consemnat impresiile şi amintirile desprelocurilepecarele-auvizitatsăconsacreînjurnaleleoriscri-erilelordemaitârziuspaţiigeneroaseşiOradei. Numeroaseaufostşisuntîncăînurbelocurileca-pabilesăimpresionezeprivireaorisăstârneascăimaginaţiavizitatorilor.Inclusivnaştereasaşiacetăţiisaleseleagădeunastfeldespaţiu,identificatşialesderegeleLadislauIpen-truridicareauneimănăstiridedicateSfinteiFecioareşicaremaiapoivaconstituinucleulviitoareifortificaţii.CronicaluiMarcudinKalt(maicunoscutăsubnumeledeCronicapictatăde laViena)nepovesteşte înacestsenscăacesta,aflat lavânătoare,„agăsitînparohiafortăreţeiBihor,întrefluviileCriş(...)unlocunde,laîndemnulîngerilor,ahotărâtsăridiceîncinsteaFecioareiMariaomănăstire”. În aceeaşi ordine de idei, Oradea a fost locul pe

careilustrecapeteîncoronateşiînalţiprelaţil-aualespentrua-şiodihnirămăşiţelelorpământeşti.Dinnoianulacestorasedetaşează,evident,LadislauI(sanctificatîn1192şidevenitLadislauIcelSfânt)alcăruimormânt,adăpostitîncatedraladininteriorulcetăţii,vadeveninudoarunimportantlocdepelerinaj,cişidejudecatăprinobiceiulprestăriidejurământîn faţa acestuia, considerat ca un garant al unei dreptejudecăţi.Învecinătateasa,câtevasecolemaitârziu,aalessă-şi aşeze mormântul şi Sigismund de Luxemburg, ilustrăfigurăapoliticiieuropenedelasfârşitulsecoluluialXIV-leaşiprimaparteaceluiurmător,regealUngariei,Croaţiei,Boe-miei şiGermaniei, împărat romano-german, iniţiatorul cru-ciadeidin1396finalizatăprinconfruntareadramaticădelaNicopoleşiorganizatorulconciliuluide laKonstanzmenitacombatehusismul(1414–1418). Oradea a fost apoi locul unde va activa o vremevestitul astronom Georg von Peuerbach şi unde acesta vapunebazeleunuiobservatorastronomic,unuldintrecelemaivechidinspaţiuleuropean,şialefectuăriiunorobservaţiişicalculeprivindeclipseledelună,multedintreacesteaavânduncaracterdepionierat. Numeroaseaufostapoipersonalităţilecare, într-unfelsaualtul,şi-aupuspeceteaasupradestinelororaşului,îmbogăţindu-iistoria,patrimoniul,zestreaarhitecturalăetc.AlăturideLadislauIşideSigismunddeLuxemburg(acestavapetrece,dealtfel,Paşteleanului1412încetate,alăturideVladislav Iagello), şialtecapete încoronate îşi vor legaac-tivitateadeaceastăurbe:AndreialII-lea,ŞtefanalII-leacelSfânt,Ladislaual IV-leaCumanul,regineleMariaşiBeatrix,Matia Corvinul, Ioan Sigismund, Sigismund Báthory (născutchiarînpalatulepiscopaldincetate),GabrielBáthory(aces-tavafichiarucisînvecinătateaacesteia),GabrielBethlen,GheorgheRáckócziI,GheorgheRáckóczialII-leaetc. Lungiilistedecapipoliticiiseadaugăceaaînalţilorprelaţi:Demetrius,AndreaScolari,GiovanideCurzola,Gio-vanideDominisdaArbe,IoanVitez,ThurzóZsigmond,IoanFilipeczetc.Îiurmeazănumeroşioamenidecultură,artişti

ori savanţi care s-au născut ori au activat pentru o vremeaici:JeronimusdeSanctoMiniato,GrigoredeSanok,NicolausLassocki,Podocathoro,NicolausMachinensis(ultimiipatruauformatunadevărat„litterarumasylum”lacurteaepiscopuluiIoanVitez),NicolaeOlahus,EmanuilGojdu,IosifVulcan,AdyEndreetc.LegăturilestrânsealeacestuiadinurmăcuOradea(prin activitatea sadepoet, jurnalist, prinprietenii săi deaici)audeterminatorganizareaunuimuzeudedicatvieţiişipersonalităţiisale,inauguratla26mai1955.

OimportanţăaparteaavutOradeaînSecolulLu-minilor.Graţieaportuluiunuimarenumărdeintelectualicareauactivatînurbe,aceastaadevenitunfocaralIluminismuluiînspaţiulromânesc.Ointensăactivitateaudesfăşurat-o înacestsensepiscopiiromano-catolici,precumCsákyImre,celcareastrânslacurteasaimportanţimuzicieni,aorganizatobibliotecăbogată în lucrări din celemaidiversedomeniietc.Succesoriisăi,CsakyMiklósşiForgácsPál,i-aucontinuatînliniimariactivitatea;oremarcăaparteomerităfiguraluiPatachichÁdám,ceamaideseamăpersonalitatedinfrunteaepiscopiei din cursul veacului al XVIII-lea, cel care s-a în-conjurat de numeroase personalităţi de seamă, oameni decultură,artiştietc. Statutul Oradei de centru al Iluminismului româ-nesc s-a consolidat şi mai mult după înfiinţarea Episcopieigreco-catolice de Oradea. Rezultate notabile sunt consem-nate încă din timpul episcopului Ignatie Darabant, al căruipalmaresgeneralelegatşideelaborareadocumentuluiintit-ulatSupplexLibellusValachorum,unimportantmemoriupol-iticalromânilortransilvăneni.Meritădeasemeneaamintiteeforturileluipentruorganizareauneireţeleşcolarecâtmaidense,pentru tipărireaunui câtmaimarenumărde cărţi,precum şi pentru suportulmaterial acordat unor corifei aiŞcoliiArdelene(GheorgheŞincai,SamuilMicu,IoanCorneli).Eforturilesaleaufostpreluateşicontinuatedeurmaşulsăuînînaltafuncţieecleziastică,SamuilVulcan,activitateaaces-tuiaurmărindconsolidareamişcăriideemanciparea româ-nilor transilvăneni, difuzarea cuceririlor ştiinţei în rândulpopulaţiei,creştereagraduluideculturăetc. Consideratăoadevărată„rezervaţiedearhitectură”,Oradeaafostdintotdeaunaşicontinuăsăfieîmpodobităcuunimpresionantnumărdeclădiri,multedintreeleadevărate„bijuterii”arhitecturale,operealeunorinegalabiliarhitecţişiproiectanţidinrândulcărorasedetaşeazăVápiMáté,FranzAntonHillebrandt,RimanócziKálmán(sen.şijun.),GuttmanJózsef, Busch David, Knapp Ferenc, Sztarill Ferenc, KomorMarcel,JakabDezsö,VagoJosefetc.Unroldeseamăl-ajucatmaiapoiOradeaînlungulprocesdeunireaTransilvanieicuRomânia,înoraş,încasaavoca-tului şi viitorului primarAurel Lazăr având loc, la data de12octombrie1918,oîntâlnirecareareunitmaimulţilideripoliticiromâni.Cuacestprilejafostelaborată„Declaraţiade la Oradea”, document care a fostmai apoi citit de dr.AlexandruVaida-Voevod înparlamentulde laBudapesta. Înprezent locuinţa acestuia găzduieşte un muzeu memorialdedicatimportantuluiompoliticromân.

Casa memOrială „aurel lazăr” (stradaAurelLazăr,nr.13)

MuzeulmemorialAurelLazăr(importantompoliticromân,militantpentrudrepturileromânilordinTransilvania)estegăzduitdeclădireacareaservitcareşedinţăafamilieiavocatuluidr.AurelLazăr.Colecţiacesedezvăluievizitato-rului acestuimuzeu este formată dinmobilierul unui salon

careaaparţinutluiAurelLazăr(masăcutăbliecucaseteşicupicioarelesculptate,câtedouăscauneînalte„bărbăteşti”şi„femeieşti”(sculptate),canapeasculptată…),numeroaseportreteşifotografiialefamilieiLazăr–portretulînuleialluiAurelLazăr(realizatdupăfotografia-portret),portret-fo-tografieînramăaltatăluiluiAurelLazăr,portret-fotografiealluiAurelLazăr,portret-fotografieînramăalmameiluiAurelLazăr,medalion cu portretele părinţilor, fotografie în ramăcuIuliaLazăr(mama)alăturidecopilulAurelLazăr,portre-tuldneiAureliaLazărîncostumnaţional,fotografiafamilieiAurel Lazăr (soţie,fiu), fotografiecufiul luiAurel Lazăr încurteacasei,fotografiealuiAurelLazărînatelierulpictoruluiE.Kovács, fotografie-portreta luiAurelLazăr încostumdegală–şipiesedeartădefacturăsecessionsaudeinfluenţăasiatică.

muzeul memOrial „iOsif VulCan” (stradaIosifVulcan,nr.16)

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” funcţionează înclădirea care a găzduit, între anii 1896 şi 1906, locuinţalui IosifVulcan şi redacţia revistei Familia.Aceastăunitatemuzealăareoapreciatăcolecţiececonţineoseriededocu-menteînoriginal,precumşiînreproduceri,numeredincelecinci serii ale revistei Familia, fondată de Iosif Vulcan înanul1865,mobilieraparţinândacestuia,obiectedeartă şitablouri. Vizitatorulpoatedescoperiaicicolecţiadevolumedinoperaautorului (istorie,poezie, teatru: Liramea,Pan-teonul Român, Ranele naţiunii, Gărgăunii dragostei (manu-scris),Soarecuploaie,ŞtefanVodăcelTânăr,Mireasăpentrumireasă),Colecţiaderevisteliterareşiistorice:Familia,se-riaI–V,Luceafărul,RevistaFundaţiilorRegale,Foaiepentruinimă,minteşiliteratură,CeleTreiCrişuri,documentecareconţinmaimulteacteşcolareaparţinândluiIosifVulcan,de-butulluiMihaiEminescuînrevistaFamilia,uneletextelegatedeprimireaînAcademiaRomânăacărturaruluiorădean,unimnînmanuscrisdedicatdeGeorgeEnescu întemeietoruluirevisteitransilvanesaumanuscriseprecumunpoemolografsemnat de Mihai Eminescu, texte semnate de Vasile Alec-sandrişiGeorgeCoşbuc.TotaicipotfigăsitereproducereadupăpaginadetitlualucrăriiDimitrieCichindeal.Discursderecepţiune de Iosif Vulcan,membru alAcademiei Române,reproduceri după corespondenţa dintre Dimitrie Sturdza şipublicistultransilvănean. Acestorpiesedeosebitecareţindeprodigioasaac-tivitateaintelectualuluiIosifVulcanliseadaugăşiobiectedeartă,tablourişialteobiecteprezenteîncasaluiIosifVulcan(tabloul întemeietorului revisteiFamilia, realizatdeTordayGross,opanoramăenormăasupraoraşuluiOradea,pictatăîn1864deKutrovicsIstván…). Reproducerea atmosferei creative în care şi-adesfăşuratviaţadr.AurelLazăresteîntregităprincolecţiademobiliercepoatefiadmiratăîninteriorulmuzeului,respec-tivomasăsculptată,obanchetăşiunbiroudelemnînstileclecticcuintarsiietc.

muzeul memOrial „ady endre” (ParculTraian,nr.1)

Muzeul memorial „Ady Endre” este găzduit declădirea fostei cafenele „Müller”, o clădire de patrimoniucare lacumpănadintresecoleleXIX-XXerafoartepopularăprintreintelighenţialocalăorădeană.Acestcochetlocal,cuterasă,afostunuldintrelocurilepreferatedetânărulpoet

Ady Endre, el găsind aici spaţiu în care să poată crea. Încadrulsăupotfivăzutevolumedinoperascriitorului(ediţiialeoperelorpoetice,publicisticeşideproză,apăruteatâtîntimpulvieţiipoetului,câtşipost-mortem.Valoareamareaacesteicolecţiiestedatădeediţiileprinceps,câtevadintreelecudedicaţiaautorului),numeroasedocumente(tipărituricareatestăinteresulşirecunoştinţaposterităţiifaţădeper-sonalitatea lui Ady Endre, materializate prin manifestăricultural-literare, seri literare, simpozioane, recitări de po-ezii,spectacoleartistice,înfiinţareamuzeuluimemorial,in-augurarea statuii luiAdy, acordarea numelui său unor şcolisau străzi), precum şimanuscrisele luiAdy Endre (scrisori,cărţipoştaleadresateunorpersonalităţiapropiatepoetului,articole şi poezii semnate, altemanuscriseprovenitede lamembriisocietăţiiliterare„AHalnap”şiprieteniapropiaţiaipoetului, corespondenţamembrilor familieiAdy purtată cudiverşicercetătoriaiopereilui). Acestorremarcabilepiesedecolecţieliseadaugănumeroase reviste literare apărute de-a lungul secolului(colecţiarevisteiNyugat(Occidentul),careafiinţatîntreanii1908şi1937şiesteconsideratăceamaiimportantărevistăliterarămaghiarădinsecolultrecut).DeremarcataportulluiAdyEndrelafiinţareaacesteia,elfiinddelaînceputcolabo-rator, iarmaitârziuredactoralrevistei,maispecific,el îşiîndeplineşteaceastămenirepânălamoarteasaîn1919.Colecţiadefotografiiaferentăexpuneriidinincintamuzeuluiesteformatădinfotografiialepoetuluidindiferiteperioadealevieţiisale,alemembrilorfamilieiAdy,aleunorcolegideredacţieşiprieteniaipoetului. Deremarcatcăînpatrimoniulmuzeuluiseaflăşioimpresionantăcolecţiedefotografiivechi,proveniteînspe-cialdinadoua jumătatea secolului alXIX-lea şi începutulsecoluluialXX-lea.

muzeul de la Centrul eparhial Oradea(Str.CiorogariuRoman3)

Lanivelulspaţiuluibihoreanortodoxismuls-acon-fundatpânătârziu,cuînceperedinsecolulalXVIII-lea(cândisevaalăturagreco-catolicismul),cupopulaţiaromânească,acestaconstituindu-sedefaptînunuldintrestâlpiiidentităţiinaţionaleromâneşti. Avândo vechime considerabilă în aria noastră deinteres, ortodoxismul a oferit, de-a lungul anilor, cadruldesfăşurării unor multiple activităţi încadrabile domeniu-lui vieţii intelectual-artistice care îşi găsesc probitatea înnumărul mare de documente istorice şi diferite tipuri demanuscrise,înproducţiadetipăriturivechibisericeşti,înceadeicoanepelemnsausticlă,deobiectebisericeştietc. Începuturile unei colecţii muzeale ortodoxe laOradeaseleagădeactivitatealuiRomanCiorogariu,primulepiscop al reînviatei Episcopii ortodoxe române a Oradei;încădelaînceputulactivităţiisaleacestaaluatdeciziadeaadunalaCentrulEparhialtoateobiecteleşilucrurilevechibisericeşti de pe întreg cuprinsul eparhiei sale, în vedereaconstituiriiunuimuzeu,faptpentrucareaemisocircularăcareaveamaiapoi săfietrimisăcătretoateoficiileproto-prezbiterale şi parohii la data de 11/24 decembrie 1921.Creştereanumăruluideobiectedepatrimoniuintrateînpos-esiamuzeului,atâtdintimpulpăstoririisale,câtşidemaiapoi,afăcutnecesarăextindereaspaţiuluiaferentacestuia,astfelcăîntreanii1970şi1973aufostamenajatepatrusălideexpoziţieşidouăpentrudepozit,colecţiafiindinauguratăodatăcusfinţireaparaclisuluidelaCentrulEparhialladatade25noiembrie1973,decătreEpiscopulDr.VasileComanal

Oradei.Înprezent,colecţiamuzealăestestructuratăunitarpemaimultegrupedeexponate,respectiv:Colecţiadedocumente,Colecţia de manuscrise, Colecţia de carte veche, Colecţiadeicoanepelemn,Colecţiadeicoanepesticlă,Colecţiadeobiectedecult.

Colecţia de documente ColecţiamuzealădelaCentrulEparhialdinOradeadeţine documente de mare valoare şi de o importanţădeosebită pentru istoria Episcopiei Ortodoxe Române aOradiei,legate,depilda,deviaţaşiactivitateaepiscopuluiRomanCiorogariu,păstrateînoriginal:Gramatamitropolitanănr.225dindatade24septembrie1921,delaSibiu,caresereferă la învestirea arhimandritului RomanR. Ciorogariu îndemnitateadeepiscopalOradiei-Mari;actulFundaţieiJubil-iareEpiscopRomanCiorogariu,carealuatfiinţăla6decem-brie1927cuprilejulceleide-a75-aaniversăriazileisaledenaştere,pentruajutorareavăduvelorşiorfanilordepreoţi,şiTestamentulmoralalepiscopuluiRomanCiorogariu,redactatladatade27ianuarie1928etc.

Colecţia de manuscrise Cuprindeunnumărde17manuscrise,celmaivechidatânddelajumătateasecoluluialXVII-lea,unOctoihslavo-român, scris în limba română şi slavonăcucaracterechiri-lice. Un mare număr dintre acestea au fost copiatede către diferiţi copişti fie locali, fie peregrini, care audesfăşurato intensăactivitateculturală înspaţiulBihorului(scriere, traducere, copiere demansuscrise etc.), din rân-dulacestoraremarcându-seVasileSturzeMoldoveanuldelacareavemdouăMolitvelniceşiunMinei,IoanPopadin„ŢaraLeşească”,delacareavemCazanialuiVarlaametc;dintrecopiştiiardelenimenţionămpeŞtefanPopadinVimaTurziiautoradouăMolitvelnice,şiTomaPopadinPoieni(Cluj)delacareavemunMinei-Triod.Delacopiştii locali,cumarfiFlorePopas-apăstratunOctoihşiunMolitvelnic,delaPavelMuncăceanulşiIoanPetrovicicâteunMinei,delaGavrilPopaunPenticostar,iardelaIoanPopadinLuncasprieunCodicereligiosscrisla1674înromână,cucaracterechirilice.

Colecţia de tipărituri Cuprinde un număr relativ mare de tipărituriapărute întremijloculveaculuialXVI-leaşicelalsecoluluialXIX-lea (1844). În condiţiile lipseiunor tipografiidornicesătipăreascacărţidedicatecultuluiortodox,unmarenumărdinceleexistenteprovindinaltespaţiialeTransilvanieisaudelaSuddeCarpaţi,dinŢaraRomânească.AstfelseexplicăprezenţaînBihoraEvangheliarului,tipăritlaBraşovîn1561,unexemplardinacestafiind identificat în localitateaBrus-turi,apoiaTâlculuiEvangheliilorşiaMolitvelnicului româ-nesc,ambeletipăritetotlaBraşovîntreanii1567-1568;estede remarcat si prezenţa Cazaniei – cartea de învăţătură aluiCoresi,colecţiamuzealămaideţinând încăunfragmentdin tipăriturile coresiene şi anume din Cartea româneascăde învăţătură, tipărită la Braşov în anul 1581, fragmentaparţinândbisericiidinLupoaia. Dintre celelalte tipărituri remarcabile amintim:Liturghierulslavon,tipăritlaKiev,înanul1629subpatronajulspiritualalmitropolituluicărturarPetruMovilă,scrisînlimbaslavonă,CazanialuiVarlaam,tipăritălaIaşi,în1643,decătremitropolitulcărturaralMoldoveiVarlaam,NoulTestamentdelaBălgrad,tipăritlaAlba-Iuliaînanul1648decătremitropol-itulSimionŞtefanşiÎndreptareaLegii,tipăritălaTârgovişte,

înanul1652laîndemnulmitropolituluiSimionŞtefan.Alăturideacestecărţicolecţiamuzealăcuprindeşiunnumărde 5 cărţi străine (în latină şi slavonă): Psaltirea scrisă înlimbalatinăînanul1573,VechiulTestamenttipăritlaRomaînanul1588înlimbalatină,PsaltireatipăritălaMoscovaînanul1759,înlimbaslavonă,EvangheliatipăritălaMoscovaînanul1779,înlimbaslavonăşiEvangheliatipăritălaMoscovaînanul1857înlimbaslavonă.

Colecţia de icoane Colecţiadeicoanepelemn.Cuprindeaproximativ300 icoanepe lemnşipe sticlă,celemaivechidatânddinsecolulalXVII-lea. ColecţiacuprindetreiicoaneîmpărăteştidatoraterenumituluiartistDavidZugravul,dintrecaredouă,IisusHris-tosbinecuvântândşiMaicaDomnuluicuPruncul–Hodighitria,poartăsemnăturaautorului,toateproveninddelabisericadinGhighişeni.LuiisedatoreazăşirealizareaUşilorîmpărăteştidelabisericadinSeghişteexpusesieleincolecţie. Dintre zugravii locali care au activat în aceastăpartedeţară, sedetaşeazăactivitatea luiTeodordeMich-erechi(azilocalitateînUngaria),căruiaisedatoreazădouăicoanepelemndin(MaicaDomnuluicuPruncul–HodighitriaşiDeisis,datateîn1768),precumşi,MaicaDomnuluicuPrun-cul,aceastadinurmăpurtândchiarsemnăturazugravului. Întrecelelalteicoanedincolecţieseremarcăprinfrumuseţea şi bogăţia ornamentaţiei lor cele pe lemn careau ca simbol distinctiv motivul frânghiei răsucite, precumceaavândtitlulIisusHristosPantocratordatatăînanul1741şi semnată de zugravul Ştefan din Vicea după cum reiesedin inscripţia cu caractere chirilice care se află în parteasuperioarăa icoanei.DesecolalXVIII-lea,demarevaloareartistică şi pline de expresivitate sunt şi setul de icoanePrăznicarepictatepelemnîntemperaşifoiţădeaur,separedeacelaşiautoranonim,proveninddelaoşcoalăgrecească.Icoanepesticlă:suntprezentedeasemeneaînnumărmareremarcându-seprinpondereanumericăceleceoreprezintăpeMaicaDomnuluicuPruncul–Hodighitria,Eleusa(Mângâi-etoarea)şiMaicaDomnuluiÎndurerată.Nulipsescdesigurniciceleinspiratedinaltetemebiblice,precumNaştereaDomnu-lui,IntrareaDomnuluiînIerusalim,saucelelegatedesfinţi,patronişiprotectori,cumarfi:SfântulIerarhNicolaeşiSfân-tulMareMucenicGheorghe.MajoritateaprovindelacentrulNicula, alături de care sunt prezente trei icoaneprovenitede la centrul Iernuţeni pictate de către un iconar renumitşicuşcoalăPopaSanduşianume:MaicaDomnuluicuPrun-cul–Hodighitria,SfântulIerarhNicolaeşiSfântulArhanghelMihail.Eledateazădinanul1798şi sunt lucrăridevaloareexcepţională.

Colecţia de obiecte de cult Cuprinde unmare număr de obiecte liturgice dinpânză de omare valoare artistică (precum SfântulAntimisslavon,oxilogravurăpepânzădeindinanul1692);Obiecteliturgicedinlemn.îndeosebicrucidinlemnpentrubinecuvân-tare,pictateîntemperacelemaivechidatânddinveaculalXVIII-lea;colecţiacuprindeşiocrucecupostamentdesecolulalXVIII-leapictatăîntempera,oanaforniţăşicâtevadiscuridinlemn.unpotirdinlemnşiocutiepentrupăstrareaSfân-tuluişiMareluiMir;Obiecteliturgicedinmetal:cruci,potire,cădelniţe, truse pentru împărtăşanie, relicvarii, discuri,steluţe, copii, linguriţe, dicher, tricher ş.a., confecţionatedinmetal,argint,argintaurit,fiinddatateunele însec.alXVIII-lea,alteleînsecolelealXIX-leaşialXX-lea.Dintrecru-ci,ceamaivaloroasăestecruceafiligranatăcupostament,

din argint şi argint aurit din prima jumătate a secolului alXIX-lea,împodobităcupietresemipreţioase.Areîncorporatăîn interiorocrucedin lemndechiparoscareare sculptatăpeopartescenaRăstignireaDomnului,iarpecealaltăparteBotezul Domnului. Este o lucrare de excepţională expresieartistică. Menţionăm, de asemenea, prezenţa în colecţie atrei cădelniţe argintate din secolul al XVIII-lea, de valoareistoricăşiartisticădeosebită.Ceamaivecheestecădelniţade la1762,dăruitădefraţiiGavriletebisericiidinVelenţa,careprezintă inscripţia:„Ierei IoannGavriilovici,GheorghiiGavriilovici.1762–Anno1762”. Colecţiadeveşminteliturgicecuprindemaimulteveşmintearhiereştidintrecareseremarcăcelcareaaparţinutepiscopului Nicolae Popovici al Oradiei, confecţionat dinmătase,brodatcufirdeaurşiargint,compusdinstihar,sa-cos,epitrahil,omofor,brâu,mânecuţeşibederniţă. Desigur,categoriilorenumeratepânăînprezentliseadaugăAlteobiectedecultcuovaloareinestimabilădinpunctdevedereistoric,artistic,arhitecturalşianume.Din-treacesteaseremarcăjugulpentruclopotdin lemn,de la1686,proveninddelabisericadelemnmonumentistoricdinBoianulMare, judeţulBihor;clopotuldinbronzde la1746,proveninddelabisericadelemndinŞumugiu;uşadebisericădin lemn, de secol XVI-XVII, provenind de la biserica delemndinLazurideBeiuş,unexemplarrarisimdeartăvecheromânească, care prezintă un decor sculptural alcătuit dinrozete,vrejuri,motivulfrânghieirăsucite,imaginizoomorfe,inclusivbalaurul,untripticaieveacelorgoticeetc.

tezaurul episCOpiei rOmanO-CatOliCe(Str.SirulCanonicilor2)

Episcopia Romano-Catolică din Oradea e ceamaiveche dintre toate celelalte din oraș, întemeierea ei fiindprecedatădeaceeaamânăstiriiridicatederegeleLadislaucelSfântîncinsteaFecioareiMaria(înjurulcăreiaaveamaiapoisăaparăCetatea)șideceaaprepoziturii. Prezențade-alungultimpuluiînfrunteainstituțieiepiscpaleaunuimarenumărdereprezentanțicareauacor-datactivitățilorcultural-artisticeunroldeseamăafăcutcaOradeasăcunoascăsubacestaspect,înmulteetapealeisto-rieisale,oviațăînfloritoare.PefilierăitalianăauajunsaiciprimeleelementespecificeUmanismuluișiRenașterii. Lunga serie a fost deschisă de LadislauDéméndi,iardintreurmașiiimediațiaiacestuiasevaremarcaAndreaScolari„consideratcaoperfectăîncarnareaspirituluirena-scentist,unprelatdemndeperioadacarearămasînistoriapapalității subnumeledepontificatul de aur”. Pe întreagaperioadăcâtadeținutfuncțiadeepiscoplaOradeaaîncercatsăadunelacurteasaunnumărcâtmaimaredeartiștiital-ienicucareaaconstruitcapeleșiaridicataltareîmpodobiteapoicucelemailuxoasedecorații.Nicigrijapentrucartenua fost ocolită, lui Scolari atribuindu-i-se prima intenție deconstituirelaOradeaauneibiblioteci,maicuseamădupăceobunăpartedincărțileepiscopieiaufostarsedeunincendiuizbucnitînsacristiaceleadăpostea.Încet-încetumanismladepășitlimitelecurțiiepiscopale,revărsându-seșiînmediulorășenesc,influențândaicimoduldeviațăallocuitorilor. Continuarea tradiției cultural-umanistice înurbeadepemalurileCrișuluiRepedevacontinuașiînprimapartea veacului al XV-lea grație unei suite de alți înalți prelațideorigineitaliană:GiovannideMilanesidaPrato,GiovannideCuirzolașiGiovannideDominisdaArbe. Însă,„CeamaiimpresionantăpersonalitateaRenașteriidinEuropacentralăaacesteivremiafostepiscopulIoanVitezdeZredna,exem-

plu de om având toate preocupările importante ale epociisale, un strălucitmecenat” (cf. Liviu Borcea). Curtea sa adevenitunlocdeîntâlnirepentrumariînvățațisauoamenide cultură, precum polonezul Grigore de Sanock, cipriotulFilipPodocatharo,dalmatulNicolausMachinensis,umanistulitalianMarzioGaleottidelacurtealuiMateiCorvin,poetulGaspareTribracco etc. Strânse au fost legăturile sale și cucelebrulastronomGeorgPeuerbachcare, lacererea sa,vașiscrieuntratatdegeometrieșivaridicalaOradeaunob-servatorastronomic.Abeneficiat,deasemenea,depriete-niaumanistuluiEneaSilvioPiccolomini,ajunsulteriorpapăsubnumeledePiusal II-lea.A rămas înmemoriaurmașilorși ca un pasionat colecționar de carte,mare parte din elefiind procurate direct de la editorul florentin VespassianodaBisticci.Nobila-i preocupareavea săfie cântată apoi înversuride JanusPannonius,primulmarecreatordepoezierenascentistăînaceastăparteaEuropei. SuccesoriiluiIoanVitez,chiardacănusevorridicalaînălțimeaacestuia,vorcontinuasăducămaidepartevalo-rile renascentiste. Ioan Filipecz Pruis, de pildă, va depuneserioasestrădaniipentrucapoemul luiRogerius,păstrat laOradeasubformădemanuscris,săfietipăritlaBrnoîn1488;Váradi János a fost atras demuzică și poezie, atrăgând lacurteasamulțiartiști;KalmancsehiDomokosarămascunoscutpentrugusturilesalepentrucarte,comandândpentrunumer-oasedintreacesteaexcelenteornamentații,printreceicareau încercat să-i satisfacă setea de frumos numărându-se șiFranciscusdiCastello;aceiașipasiuneovaaveașiurmașulsău, Szatmári György, care, pentru îmbogățirea biblioteciisalevastabililegăturicudoimarieditoriitalieni,frațiiGior-danoșiAldoManuzio. Bogataactivitateatuturoracestorprelați,cașiacelorcareîivorsucceda,sevaconcretiza,întrealtele,încon-stituireaunuifonddepatrimoniudeovaloareinestimabilă,cuprinzândcărțivechi,obiectedecult,mobilierșiveștmintebisericești,picturi,icoane,tablourietc. În prezent Biblioteca Diecezană Romano-Catolicăposedăaproximativ10.000devolumetipăriteînaintedeanul1800,întreacesteafigurând23deincunabule(tipărituriante1501),peste350detitluriaparținândsecoluluialXVI-lea,220titluritipăriturivechimaghiare(ante1712),peste1.000detitluritipărituristrăineaparținândsecoluluialXVII-leaetc.

Dinnumeroaseletitluriexistentesepotaminti:

ANTONINUSFlorentinus:Decensuris.Desponsalibusetmatri-monio–Venezia,JohannesdeColoniaetJohannesManthen,23.Sept.1474.AUGUSTINUS,Aurelius,Sanctus:Opuscula–Strassburg,MartinFlach,11.Aug.1491.GERARDUSdeHarderwyck:Epitomata, seu reparationes to-tiusphilosophiaenaturalisAristotelis–Köln,HeinrichQuent-ell,29.Feb.1496.GRATIANUS:Decretum.CumapparatuJohannisTeutonicietadditionibusBartholomaeiBrixiensis(Ed.:SebastianusBrant.)–Basel,JohannAmerbachetJohannFroben,Kal.Jul.[1.Jul.]1500.HIERONYMUS,Sanctus:EpistolaeP.I-II.–Basel,NicolausKes-sler,8.Aug.1489.JOSEPHUSFLAVIUS:[Opera.P.II.](Ed.:SigismundusGelenius.)DeantiquitatibusJudaicislibriXX.AntiquitateIudaic.FlaviiJosephivita.DebelloIudaico.DeantiquitateIudaeorumcon-traApionemAlexandrinum. De Maccabeis. – Francofurti adMoenum,impensisSigismundiFeyerabendii,impressum…perPetrumFabricium,1588.

MÜNSTER, Sebastian: Cosmographiae universalis lib. VI. –Basileae,apudHenrichumPetri,1552.PLUTARCHOS:[VitaeParallelae.]Opus,quodparallelaetvitasappellant,inquovitaeillustrissimorumvirorumGraecorumacRomanorum…comparantur.(Comment.,Transl.:GuilielmusXylander.)–Heidelbergae,excudebatLudovicusLucius,1561.Basileae,perJohannemOporinum.SALLUSTIUSCrispus,Caius:HistoriaedeconjurationeL.Cat-ilinae,debelloJugurthino.Fragmentaquaedamexlibrishis-toriarum.–OratioinM.TulliumCiceronem.–CICERO, Marcus Tullius: Responsio ad Salustium. Orationesquatuor in Catilinam. Fragmentum orationis … de moribusCatilinae – PORTIUS Latro: Declamatio in Catilinam. (Cumaliis aliorum opusculis.)(Annot.: Henricus Glareanus, Jaco-busBononiensis,Caelius SecundusCurionis,UlrichHutten.)–Basileae,exofficinaHenricpetrina,1571.VERGILIUS,Maro, Publius:Opera. Bucolica&Georgica,Ae-neis. (cont.:) VEGIUS,Maphaeus: Liber XIII, additus XIIAe-neidoslibros.(Ed.,Comment.:ServiusHonoratus,AeliusDo-natus,AntoniusMancinelli,ProbusValerius,JodocusBadius,Augustinus Dathus, Domitius Calderinus, Philippus Beroal-dus.)–Lugduni,inofficinaJacobusSachon,impensasCiriacusHochperg,1517.OSUALDUS de Lasko (LASKAI Osvát): Sermones dominicalesperutilesBigasalutisintitulati.–Hagenau,impensisetsump-tibus Joannis Rynman per industrium Henricum, Gran, 10.Sept.1506.PÁZMÁNYPéter:Hodoegus.Igazsagra-vezerlökalauz.–Poson-ban,typ.Soc.Jesu,1637.

Între celelalte piese de mare valoare artistică șiistoricăpecareMuzeulEpiscopieiRomano-Catoliceledeținesau care sunt legate de trecutul acestei comunități (fiindpăstrate în Palatul Episcopiei Romano-Catolice de Oradea)se remarcă: Portretul Cardinalului Schlauch Lőrinc (pictorBenczúrGyula,uleipepânză),anul1900,mărime:150×250cm.;MateiCorvinînfaţaVienei(pictor:KoroknyaiOttó,uleipepânză),anul1895,mărime:400×600cm.;Portretulepis-copuluiPatachichÁdám,secoulul18.,uleipepânză,mărime:80×100cm.;PortretulîmpăratuluiFranzIosefI.,sf.sec.19.,uleipepânză,mărime:90×130cm.; IcoanaÎnălţareaMaiciiDomnului (pictor: Vinzenz Fischer, 1779, ulei pe pânză)mărime:2500×6000mm.;IcoanaSfăntulLadislau(pictor:Vin-zenzFischer,1778,uleipepânză)mărime:2000×5000mm.;Relicviarul (Herma) Sfântului Ladislau, 1892, argint-email,maistru:LinkFülöp.

COleCţia muzeului episCOpal refOrmat(StradaLibertatiinr.42)

Răspândită în spațiul bihorean mai cu seamă dela jumătatea secolului al XVI-lea, Reforma a contribuitsubstanțialnudoarlaamplificareaviețiispiritualeaacestuiarealcișiladezvoltareaculturii. Unadinconsecințelerăspândiriimișcăriireformateîn zonanoastrăde interes a fostaceeaa întemeierii uneitipografii,măsurajustificând,odatăînplus,constatareacăaceastaafost„prunculcărțiitipărite”(cureferirelafaptulcăinvențiatiparuluiacontribuitmultlarăspândireaideilorluiLutherșiCalvin). Întemeiată de Hoffalter Rafael, aceasta a tipăritmaicuseamăcărțibisericești.PrimulvolumscosaiciafosttraducereașiexplicareacărțiiluiIovdinBiblie,datoratăluiMeliusJuhászPéter. I-aurmat în1566unvolumdecântăribisericeștiîngrijitdeSzegediGergely,pânălacădereaOradiei

subturciînanul1660aiciapărândpeste100devolume.

Ceamainotabilărămâne,desigur,BibliadelaOradea,muncalatipărireaeidebutândîncădinanul1657,tirajulajungândla10000deexemplare.Într-oprimăfazăactivitateas-acon-centratpetipărireaNouluiTestament,acestaieșinddesubtiparînvaraanului1660cândOradeaeraasediatădeturci;în aceste condiții tipografia va fimutată la Cluj, tipărireacompletă a Sfintei Scripturi finalizându-se în cursul anului1661.

Alături de un număr însemnat de biserici refor-mate,multe dintre elemici bijuterii arhitecturale (ca, depildă,celedinAlbiș,Acâș,EpiscopiaBihor,Ciumești,Ip,Finiș,IermataNeagră,Crasna,Recea,MeseșeniideJos,Remetea-îninteriorulcăreias-apăstratofrescădinsecolulalXV-leareprezentându-i pe regii Ștefan, Ladislau și Emeric,Mineu,Mișca etc.), inventarul aparținând acestui cult e fericitcompletatdeexistențaunuimarenumărdepahare,pocale,potire,patene,cănidecultetc.,acărorexpozițiesepoateconstituioricândîntr-unpunctdeatracțieturistică.

DintrepahareledecultpăstratepânăînprezentseremarcăceldeargintauritaparținândbisericiidinNușfalău,datânddinsecolulalXVII-lea,gravatcufigurizoomorfe;celcusocluaparținând localitățiiAdoni, lucratdinargintauritîntr-unateliergermanînadouaparteasecoluluialXVI-lea;cele al localitățiiGhenci, îmbogățite cu decorații în formădesolzidepește;desprecelmicseștiecăafostrealizatînBratislava de către Sebastianus Liebhardt (1575 -1577) saudecătreEligiusSattler(1576-1592);celmareafostexecutatdupăcelmicînanul1758;celaparținândbisericiidinSuplacudeBarcău,înacărui„solzi”sereliefeazăfigurilerusticeale

celor12apostoli;celecusoclualeEpiscopieiBihor,realizateînprimajumătateasecoluluialXVII-leadinargintaurit;celeale localității Mișca, realizate în intervalul dintre sfârșitulsecoluluialXVI-leașiînceputulsecoluluialXVII-leacelmaiprobabilînspațiulgerman,elementulprincipaldecorativalacestoraredândformauneilacrimicesimbolizeazăsuferințaluiIsus;celallocalitățiiSălacea,înfrumusețatcunumeroaeformeaparținândbaroculuimatur,lucratlasfârșitulsecoluluialXVII-leaînatelieruldeargintăriedelaSibiu(probabilsubauspiciileilustruluimeșteraurarSebastianHann). DincategoriapocalelorseremarcăceleaparținândbisericilordinEpiscopiaBihor,CadeașiCetariu,datânddelaînceputul secolului al XVII-lea, luxuriante, având formă deananas(foarterareînspațiultransilvănean,celdinultimalo-calitatefiindlucratdeSeresIstvanjunior,argintarulprincipalalprincipeluiGabrielBethlen);remarcabilestedeasemeneașipocalulcunucădecocosaparținândparohieidinCrasna,creat într-un atelier din Augsburg, datând de la inceputulsecoluluialXVII-lea.