Download doc - PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A MATERIEI LA LIMBA ŞI

PLANIFICARE ŞI PROIECTARE

CLASA a V-a

Anul şcolar 2011 – 2012

Exemple de bune practici

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a V-a

PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA A V-A

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii

Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului

limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră

pozitivă, responsabilă din punct de vedere social

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia

pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural

Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

CLASA A V-A

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1 identificarea informaţiilor esenţi-

ale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia

- idee principală, idee secundară;- mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu

basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune, monologuri, dialoguri etc.);

- mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context în diverse situaţii de comunicare;

- dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral;

1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora

- structura secvenţelor descriptive, narative şi dialogate;

- organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necu-noscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora

- vocabularul limbii române;- cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi

conţinutul cuvintelor;- cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative;

rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;- articolul de dicţionar;

1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale

- corespondenţa dintre sunet şi literă;- vocalele, consoanele, semivocalele;- grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;- silaba;- greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse

situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a triftongului şi a hiatului;

- pronunţie corectă şi intonaţie, la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

- *organizarea propoziţiei şi a frazei;1.5 aplicarea principiilor ascultării

active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

- indici de iniţiere de către partener a unui dialog; - *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea

orală;- *constituenţii textului oral.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.1.

înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

- propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată; - formularea ideilor principale şi a celor secundare

dintr-un text citit/ascultat; - expunere orală – individual sau în grup – a unui plan

simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;

- rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;

- *constituenţii textului oral;- povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie; - formularea unor aprecieri personale referitoare la

mesajele ascultate/ textele studiate; 2.2 selectarea elementelor de lexic

adecvate situaţiilor de comunicare

- stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară);

- sensul unor cuvinte în diferite contexte; - utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale

noi; - cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative;

rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpuri lexico-semantice;

- *selectarea cuvintelor; 2.3 alcătuirea unor propoziţii şi

fraze corecte din punct de vedere gramatical

- propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare;

- dezvoltarea unei propoziţii simple;- părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice

acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale); substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

- părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr; atributul, complementul;

4

- *organizarea propoziţiei şi a frazei; - formele limbii literare; - dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând

minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului, acordul în gen etc.);

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse

- rolul de emiţător şi rolul de receptor;- prezentarea succintă a unor texte literare sau

nonliterare; - exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea

acestora în funcţie de context;- dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru

elevi;- *acte de vorbire; - pronunţie corectă şi fluentă în limba română, pentru

clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;- *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea

orală;2.5 participarea la diferite situaţii

de comunicare - situaţia de comunicare dialogată; organizarea

dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului;

- *acte de vorbire.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse


3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text

- idei principale, idei secundare;- opera literară; texte literare (populare şi culte), texte

nonliterare (articolul de dicţionar, reclama); - conţinutul şi structurarea formală a textului poetic

(în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate - raportul dintre realitate şi literatură;

3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);- întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“

se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);

- specii literare: schiţa şi basmul;3.3 identificarea expresiilor şi a

cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

- sinonime şi antonime; - figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie,

repetiţie, epitet);

5

3.4 sesizarea corectitudinii utili-zării categoriilor gramaticale învăţate

- verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea; substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod; adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea

- cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de carte; volumul;

- biblioteca;- citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa

unui auditoriu divers; valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate;

- note de lectură.

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse


4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

- părţile componente ale unei compuneri;- aşezarea corectă a textului în pagină;- structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente

auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare;

- plan de idei pentru un text propriu; - povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;- transformarea textului dialogat în text narativ;- aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe

ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;

- compuneri după un suport vizual;4.2 utilizarea, în redactare, a unor

sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

- sinonime, antonime;- câmpuri lexico-semantice;- cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe,

prefixe);- articolul de dicţionar;

6

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie

- propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; propoziţia principală şi propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;

- ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);

- dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate;

- dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

- scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.);

- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);

- autoevaluare a propriilor texte redactare.

CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară1.2.1.Raportul dintre realitate şi literatură.1.2.2.Textul şi opera. Opera literară.1.2.3.Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă

la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.

1.2.4.Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. 1.2.5.Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul1.3.1.Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi

specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

7

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală2.1.1.Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor,

mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată. 2.1.2.Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte; - adresarea către o persoană, salutul; - formularea de întrebări; - iniţierea sau încheierea unui schimb verbal; - susţinerea unei discuţii directe sau telefonice; - cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea

socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;

- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; - prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.

2.2. Comunicarea scrisă2.2.1.Procesul scrierii

Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.

2.2.2.Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).Notiţele. Lucrarea semestrială.

3. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi

de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

8

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3.1. LexiculVocabularul limbii române. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa3.4.1. Verbul.

Timpul, persoana, numărul (actualizare).Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul. Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.Cazurile substantivuluiNominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.Pronumele personal de politeţe. ٭Formule reverenţioase de adresare.

3.4.3.2. Numeralul Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinanţii substantivuluiAdjectivulAdjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile3.4.5.1. Adverbul

9

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei 3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. SubiectulSubiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. AtributulElementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

10

Şcoala _______________________________ Profesor ______________________________Disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a V-a Nr. de ore/săptămână - 5

PLANIFICARE ANUALĂ

Structura anului şcolar 2011-2012: 36 de săptămâni; 180 de ore/anSemestrul I: 15 săptămâni x 5 ore/săptămână – 75 de ore (1 Decembrie 2011 – zi liberă)Semestrul al II-lea: 21 de săptămâni x 5 ore/săptămână – 105 ore (1 Mai 2012; 4 iunie 2012 – zile libere) 2 – 6 aprilie 2012 (S XXVII) – activităţi extracurriculare şi extraşcolareTeze: semestrul I – până la data de 30 noiembrie 2011 semestrul al II – lea – până la data de 25 mai 2012Ore la dispoziţia profesorului: semestrul I – 6 ore

semestrul al II-lea – 10 ore

Unitatea de învăţare Nr. de

oreSăptămâna Observaţii

Semestrul I

1. Unitatea de învăţare introductivă

Evaluare iniţială

9

1

I-II

2. Cartea – obiect culturalTitlul.Autorul.Tabla de materiiAşezarea în pagină.VolumulBibliotecaSituaţia de comunicareStructura textului oralProcesul scrieriiContexte de realizareNoţiuni de lexicNoţiuni de foneticăNoţiuni elementare de sintaxă

Evaluarea sumativă a unităţii

Ore la dispoziţia profesorului

23

1

1

III -VII Zi liberă:1 Decembrie

3. Textul şi operaRaportul dintre realitate şi literaturăOpera literarăStructura operei literareModuri de expunereFigurile de stilTextul în versuri.VersificaţiaSchiţaMorfosintaxa. Verbul


Lucrare scrisă semestrială

30

1

4

VIII- XV

11

Ore la dispoziţia profesorului 5

Semestrul al II-lea

4. Textul literar Texte literare în proză şi în versuri - populare şi culteLegendaSnoavaParabola biblicăOpera lirică în versuriSubstantivulSubstituţi ai substantivului. Pronumele şi numeralul



30

1

4

XVI - XXII

5. Textul literarTexte literare în proză şi în versuri - populare şi culteBasmulDeterminanţi ai substantivului. AdjectivulPărţi de vorbire neflexibile. Adverbul şi interjecţia


19

1

XXIII - XXVI

Activităţi extracurriculare şi extraşcolare

5 XXVII

6. Textul nonliterar Articolul de dicţionar. ReclamaSintaxa propoziţieiSintaxa frazei




24

1

4

6

XXVIII - XXXIV

Zile libere:1 mai, 4 iunie

7. Recapitulare finală 10 XXXV - XXXVI

12

Şcoala ______________________________ Profesor _____________________________Disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a V-a Nr. de ore/săptămână - 5

Planificare calendaristică

Structura anului şcolar 2011-2012: 36 de săptămâni; 180 de ore/anSemestrul I: 15 săptămâni x 5 ore/săptămână – 75 de ore (1 Decembrie 2011 – zi liberă)Semestrul al II-lea: 21 de săptămâni x 5 ore/săptămână – 105 ore (1 Mai 2012; 4 iunie 2012 – zile libere)

2 – 6 aprilie 2012 (S XXVII) – activităţi extracurriculare şi extraşcolareTeze: semestrul I – până la data de 30 noiembrie 2011 semestrul al II – lea – până la data de 25 mai 2012Ore la dispoziţia profesorului: semestrul I – 6 ore


SEMESTRUL I (12.09.2011 – 23.12.2011)

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice

Conţinuturi Număr de ore alocate

Săptămâna Observaţii

1.Unitatea de învăţare introductivă

1.1 1.5 2.1 2.4 2.5

1.1 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 3.13.4 4.1 4.2 4.3

Secvenţă introductivă Prezentarea programei şcolare pentru clasa a V-a şi a manualelor alternativeRecomandarea lecturii particulare

Recapitulare iniţialăTextul narativ. Textul dialogatScrierea despre textul literar (Povestirea scrisă)Caracterizare de personajTextul nonliterar: articolul de revistă pentru copii, afişulCompunerea narativă liberăNoţiuni de foneticăNoţiuni de vocabular

3

6

I

I-II

13

Elemente de morfo-sintaxă

Testare iniţială 12. Cartea – obiect cultural

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.53.13.23.33.44.1

Cartea – obiect culturalTitlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în paginăVolumul. BibliotecaSituaţia de comunicare. Emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canalSituaţia de comunicare dialogatăStructura textului oralIdeea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oralOrganizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialoguluiConstituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei. Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ)Procesul scrierii. Părţile componente ale unei compuneri (actualizare)Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.)Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratimaContexte de realizarePovestirea unor întâmplări reale sau imaginareTransformarea textului dialogat în text narativOpinii personale referitoare la textele literare studiate (moduri de expunere, personaje, figuri de stil etc.)Notiţele. Lucrarea semestrialăNoţiuni de lexicVocabularul limbii româneCuvântul - unitatea de bază a vocabularului

23 III –VII

14

Formă şi conţinut. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat.Rădăcina. Prefixele. SufixeleSinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ)Noţiuni de foneticăSunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.Noţiuni elementare de sintaxă (actualizare din ciclul primar)Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa)Propoziţia şi părţile de propoziţiePropoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simplePropoziţia afirmativă şi propoziţia negativăPropoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativăFraza.



1

13. Textul şi opera

1.11.21.53.13.23.34.4

Textul şi operaRaportul dintre realitate şi literaturăOpera literarăStructura operei literare. Textul în prozăNaraţiunea, personajul (portretul fizic şi portretul moral), naratorulModurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogulFigurile de stil. Personificarea. Comparaţia. EnumeraţiaRepetiţia. EpitetulTextul în versuri. Versificaţia. Versul şi strofa. RimaSchiţaMorfosintaxaVerbul. Categorii gramaticale (actualizare)

30 VIII – XV 1 Decembrie – zi liberă

15

Moduri personale şi moduri nepersonale (recunoaştere)Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect simple, mai-mult-ca-perfectul, viitorul IVerbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea




1

4

5

* S X-XI Lucrare scrisă semestrială ( recapitulare, susţinere, corectare) – 4 ore

Vacanţa de iarnă (24.12.2011 – 15.01.2012)

16

Şcoala ______________________________ Profesor _____________________________Disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a V-a Nr. de ore/săptămână - 5

Planificare calendaristică

Structura anului şcolar 2011-2012: 36 de săptămâni; 180 de ore/anSemestrul I: 15 săptămâni x 5 ore/săptămână – 75 de ore (1 Decembrie 2011 – zi liberă)Semestrul al II-lea: 21 de săptămâni x 5 ore/săptămână – 105 ore (1 Mai 2012; 4 iunie 2012 – zile libere)

2 – 6 aprilie 2012 (S XXVII) – activităţi extracurriculare şi extraşcolareTeze: semestrul I – până la data de 30 noiembrie 2011 semestrul al II – lea – până la data de 25 mai 2012Ore la dispoziţia profesorului: semestrul I – 6 ore


SEMESTRUL al II -lea (16.01.2012 – 22.06.2012)

4. Textul literar 1.11.21.52.12.22.33.44.14.34.4

Textul literarTexte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi speciiLegendaSnoavaParabola biblicăOpera lirică în versuriSubstantivulSubstantivele comune şi substantivele propriiGenul. Numărul (actualizare)Articolul. Articolul hotărât, articolul nehotărâtCazurile substantivuluiNominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativAcuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi prepoziţia compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără

30 XVI – XXII

17

precizarea felului)Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului)Genitivul. Articolul genitival posesiv. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat.Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ – genitiv. Funcţii sintactice; atribut (fără precizarea felului)VocativulSubstituţi ai substantivuluiPronumelePronumele personal: persoana, numărul, genul(actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.Pronumele personal de politeţe. * Formule reverenţioase de adresare.NumeralulNumeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut,complement



1

4

5. Textul literar 1.11.21.52.12.22.33.44.14.34.4

Textul literarTexte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi speciiBasmulDeterminanţii substantivuluiAdjectivulAdjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii

19 XXIII - XXVI

18

sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.Părţile de vorbire neflexibileAdverbulAdverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complementInterjecţia

Evaluarea unităţii de învăţare 1Activităţi extracurriculare şi extraşcolare (Programul „Şcoala altfel”) - sugestii -

1.11.21.52.12.32.43.54.4

Sub semnul POETULUI – atelier de poezie

Nestematele folclorului- excursie de documentare

Biblioteca pentru copii! Călătorie în FANTAZIA

5 XXVII

6. Textul nonliterar 1.11.21.41.53.13.23.34.4

Textul nonliterarArticolul de dicţionar. reclama Sintaxa propoziţieiPredicatulPredicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral).Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).AtributulElementele regente ale atributului.Complementul

24 XXVIII – XXXIV

19

Elementele regente ale complementului (numai verbul).Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elemente de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse).Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.




1

4

6

* S XXXI – S XXXII

Lucrarea scrisă semestrială (recapitulare, susţinere, corectare) = 4 ore

5. Recapitulare finală

1.1 2.51.2 3.21.3 3.41.4 3.51.5 4.12.1 4.22.3 4.32.4 4.4

Realitate şi ficţiune în opera literarăOpera literară. StructurăTextul în proză. Moduri de expunerePersonajul literar. Caracterizarea. PortretulValori etice şi estetice în basmul popularInstanţele comunicării în textul literarTextul în versuri. Elemente de versificaţieTextul nonliterarCompoziţii cu structură dată şi liberăNoţiuni de foneticăNoţiuni de vocabularElemente de morfosintaxă

10 XXXV – XXXVI

20

CLASA a V-a

PROIECTAREA ORIENTATIVĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

21

SEMESTRUL IPROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea I: UNITATEA DE ÎNVĂŢARE INTRODUCTIVĂ Profesor:______________________________Clasa a V-a / anul şcolar:_________________

Unitatea de

învăţare

Conţinuturi(detalieri)

Nr. ore CS Activităţi de învăţare

Resurseprocedurale/

materiale/forme de

organizare

Evaluare

1. Unita-tea de învăţare intro-ductivă

SECVENŢĂ INTRODUCTIVĂPrezentarea programei şcolare pentru clasa a V-a şi a manualelor alternativePrezentarea criteriilor de evaluare pentru clasa a V-aRecomandarea lecturii particulareRECAPITULARE INIŢIALĂTextul narativTextul dialogatScrierea despre textul literar(povestirea scrisă)Caracterizarea de personajTextul nonliterar

3

6

1.11.52.12.42.5

3.13.23.33.43.54.14.24.34.4

- exerciţii de comunicare dialogată;- exerciţii de exprimare a opiniei;- exerciţii de argumentare / contra-argumentare;- exerciţii de lectură;- exerciţii de reflecţie;

- exerciţii de lectură; - exerciţii de prezentare a primelor impresii de lectură;- exerciţii de reflecţie asupra celor citite şi de raportare a textului suport la propria experienţă;

lectura

expunerea

conversaţia

demonstraţia

explicaţia

dezbaterea

problemati -zarea

harta subiec-tivă a lecturii

jurnalul cu dublă intrare

cvintetul

Chestionar privind alegerea manualului alternativ.

Chestionar de evaluare secvenţială a lecturii particulare.

Prezintă experienţa de lectură pe care ai avut-o, prin desen/ fragment de text / scurt comentariu.

Redactează o listă a întrebărilor (minim 5) adresate autorului/colegilor/profesorului, pe marginea celor citite.

Numeşte sentimentul pe care ţi l-a trezit lectura textului.

22

(articolul de revistă pentru copii, afişul)Compunerea narativă liberă Noţiuni de fonetică şi de vocabularElemente de morfo-sintaxă

- exerciţii de explicare a sensului contextual al unor cuvinte;- exerciţii de evidenţiere a valenţelor conotative ale unor cuvinte/ sintagme;

- exerciţii de delimitare a textului pe unităţi logice;

- exerciţii de evidenţiere a semnificaţiilor globale/ generale ale textului;

- exerciţii de formulare a ideilor principale şi secundare;

- exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate;

- exerciţii de povestire după un plan de idei;

- exerciţii de povestire orală la persoana I şi a III-a;

metoda cubuluiblazonul per-sonajului

metoda cadranelor

ciorchinele

explozia stelară

eseul de cinci minute

jocuri de cuvinte

exerciţiulorganizatorul grafic/

manualul

calculatorul

planşe

postere

CD-uri

Indică sensul conotativ/denotativ al cuvintelor date şi alcătuieşte enunţuri cu ele pentru a le releva sensul.

Realizează o hartă a locurilor unde se desfăşoară acţiunea.

Prezintă particularităţi (minim patru) referitoare la indicii de timp şi de spaţiu(ordinea întâmplărilor, durata acestora, gradarea, deplasarea în spaţiu a obiectelor/ personajelor, tipul de spaţiu) etc.

Segmentează textul în momente de maximă tensiune narativă pe baza termenilor daţi.

Precizează trei dintre valorile de bază promovate de textul suport.

Redactează planul de idei principale şi secundare pentru textul indicat.

Ierarhizează ideile receptate în ordinea importanţei în schema grafică dată.

Povesteşte conţinutul textului dat respectând planul de idei.

Alcătuieşte un alt început /final pentru textul citit.

23

- exerciţii de caracterizare sumară a personajelor;

- exerciţii de exprimare a opiniei despre personajul preferat;

- exerciţii de scriere a unor texte imaginare, în vorbire directă, cu personajul preferat;

- exerciţii de ilustrare, cu proverbe, a dominantelor de caracter ale unor personaje;

- exerciţii de desprindere a mesajului pe care îl transmite opera cititorului;

- exerciţii de identificare a diferitelor tipuri de sunete;

- exerciţii de stabilire a corespondenţei dintre litere şi sunete;

- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;

- exerciţii de marcare corectă a accentului;

tablouriilustraţii de carteflip-chartul

imagini

mijloace rebusistice

dicţionare

enciclopedii

biblioteci virtuale

bloguri literare

site-uri

reviste literare

fişe de lucru

Individual

Frontal

Pe grupe

Redactează cartea de identitate a personajului/blazonul personajului.

Redactează o axă prin care să marchezi evoluţia personajului.

Realizează un scurt dialog ca mijloc de portretizare a unui personaj.

Ilustrează cu proverbe dominantele de caracter ale personajelor.

Transpune mesajul textului literar suport în limbajul picturii/ muzicii.

Indică structura cuvintelor date, precizând: vocalele, semivocalele şi consoanele.

Menţionează numărul de litere şi numărul de sunete din cuvintele date.

Desparte în silabe cuvintele date.

Precizează trei categorii de cuvinte care nu se despart în silabe la capăt de rând.

Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti corect termeni care se diferenţiază prin accent (ex. umbrele/umbrele).

24

- exerciţii de grupare a cuvintelor în funcţie de asemănarea lor ca formă şi ca sens;

- exerciţii de descoperire a sinonimelor şi antonimelor potrivite contextelor date;

- exerciţii de indicare a sensurilor contextuale ale unor cuvinte;

- exerciţii de utilizare corectă a unor neologisme;

- exerciţii de ortoepie şi ortografie;

- exerciţii de redactare a unor scurte texte, valorificând noţiuni de lexic;

- exerciţii de actualizare şi de sistematizare a noţiunilor de morfologie şi de sintaxă;

- exerciţii de analiză morfosintactică;

- exerciţii de sesizare a organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (literare şi nonliterare);

Subliniază forma corectă a cuvintelor date.

Indică sinonime şi antonime pentru cuvintele date introducându-le în contexte adecvate.

Găseşte cuvinte cu acelaşi sens şi cu înţeles opus pentru cuvintele subliniate în textul dat.

Alcătuieşte enunţuri, utilizând corect neologismele date.

Subliniază forma corectă a cuvintelor date.

Realizează o scurtă caracterizare a unui coleg, folosind câte doi termeni care să se diferenţieze prin accent, prin formă şi prin sens.

Grupează cuvintele subliniate în textul dat pe clase morfologice/părţi de vorbire.

Analizează, din punct de vedere morfosintactic, cuvintele subliniate.

Alcătuieşte propoziţii după schema dată (ex.: S+ATR +ATR + P + C+ ATR).

Precizează organizarea morfologică şi sintactică a fragmentului de text dat.

25

Testare iniţială 1

- exerciţii de alcătuire a unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical.

- exerciţii de folosire corectă a semnelor ortografice şi de punctuaţie;

- exerciţii de introducere, în contexte corecte, a cuvintelor şi a propoziţiilor date;

Menţionează patru titluri de cărţi citite. Introdu aceste titluri în trei propoziţii enunţiative şi trei propoziţii interogative.

Rescrie corect textul, respectând punctuaţia şi ortografia.

Identifică predicatele şi precizează tipul propoziţiilor (simplă/dezvoltată, afirmativă/ negativă, enunţiativă/afirmativă).

26

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea a II-a: CARTEA – OBIECT CULTURAL Profesor:______________________________Clasa a V-a / anul şcolar:_________________

Unitatea de

învăţare


Nr.ore

CS Activităţi de învăţare Resurseprocedurale/

materiale/forme de

organizare

Evaluare

2.Cartea – obiect cultural

25 ore

(S III – S VII)

CARTEA – OBIECT CULTURAL

Titlul. Autorul. Tabla de materii

Aşezarea în pagină.Volumul

Biblioteca

2 3.51.52.52.32.44.34.4

- exerciţii de identificare a componentelor unei cărţi;

- exerciţii de precizare a informaţiilor de pe exteriorul şi din interiorul unei cărţi;

- exerciţii de interpretare sumară a titlurilor unor cărţi;

- exerciţii de prezentare orală/scrisă a cărţii preferate;

- exerciţii de definire a unor elemente aparţinând câmpului lexical al termenului carte;

- exerciţii de căutare şi de selectare a

lectura

expunerea

conversaţia

demonstraţia

explicaţia

dezbaterea

problematiza-rea

harta subiectivă a lecturii


cvintetul metoda

Prezintă elementele de identificare a componentelor unei cărţi pe care o recomanzi colegilor. Precizează prin ce îţi captează atenţia coperta prezentată.

Notează cât mai multe titluri de volume şi pe autorii acestora. Propune alt titlu pentru textul pe care l-ai citit, motivând alegerea făcută.

Imaginează-ţi un dialog de 6-8 rânduri, prin care să-l convingi pe un prieten să cumpere o carte. Foloseşte toate tipurile de propoziţii învăţate.

Propune câte două definiţii neobişnuite pentru: carte, copertă, autor, titlu,cititor, comentând una dintre definiţiile pe care le-ai dat cărţii.

Stabileşte cuprinsul unei cărţi, împărţind-o în părţi, capitole şi indicând paginile

27

SITUAŢIA DE COMUNICARE

Emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal

Situaţia de comunicare dialogată

2 1.11.21.31.41.52.22.32.4

informaţiilor cu ajutorul tablei de materii;

-exerciţii de ilustrare a unei coperţi;

- exerciţii de aşezare a textului în pagină;

- exerciţii de lectură şi de reflecţie asupra cărţii;

- exerciţii de recunoaştere a componentelor situaţiei de comunicare;

- exerciţii de urmărire a unor mesaje şi de stabilire a gradului de adecvare a acestora la elementele comunicării

- exerciţii de diferenţiere între

cubului

blazonul personajului

metoda cadranelor

ciorchinele

explozia stelară


jocuri de cuvinte

exerciţiulorganizatorul grafic/

manualul

calculatorul

planşe,

corespunzătoare.

Inventează titlul, autorul şi editura unei cărţi, pentru a realiza coperta întâi, astfel încât să atragă cititorii

Scrie, în cinci rânduri, prefaţa unei cărţi îndrăgite.

Imaginează-te în „pielea” unei cărţi. Scrie un monolog (6-8 rânduri) prin care să convingi pe cineva să te citească.

Priveşte imaginile date şi răspunde întrebărilor: Cine vorbeşte? Cui se adresează? Care este mesajul? La ce se referă? Cum e transmis mesajul? (telefon, aer, calculator, hârtie etc.) Ce mijloace de comunicare sunt folosite?(cuvinte, gesturi, imagini).

Bifează variantele care precizează codurile pe care le poţi folosi în comunicare. Pot să comunic prin:

a) mesaje verbale alcătuite din cuvinte şi propoziţii;

b) desen, muzică,mimă, dans;c) simboluri;d) alte mijloace/coduri.

Realizează jocuri de rol pentru variante de comunicare preferate.

28

STRUCTURA TEXTULUI ORALIdeea principalăIdeea secundarăPlanul simplu şi planul dezvoltat de ideiRezumatul oralOrganizarea dialogului simpluFormule elementare de menţinere a dialogului*Constituenţii

2 1.11.31.41.52.12.22.32.4

comunicarea dialogată/monologată;

- exerciţii de identificare a mai multor planuri de comunicare orală;

- exerciţii de participare la dialoguri pe diverse teme;

- exerciţii de conştientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ieşire dintr-un dialog;

- exerciţii de stabilire a trăsăturilor comunicării orale şi a celei scrise;

- exerciţii de recunoaştere a informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral;

- exerciţii de organizare şi de menţinere a dialogului;

- exerciţii de exprimare a unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;

- exerciţii de ascultare activă a unui mesaj oral;

postere,

CD-uri,

tablouri,ilustraţii de carte,

flip-chartul

imagini,

scheme,

mijloace rebusistice,

dicţionare,

enciclopedii,

biblioteci virtuale,

bloguri literare,

site-uri,

reviste literare,

fişe de lucru/

Notează situaţiile în care comunicarea poate fi întreruptă.

Structurează un dialog pe o temă la alegere.

Redă, într-un text cu 6-8 replici, modalitatea de intrare/ieşire dintr-un dialog.

Precizează care sunt situaţiile care reprezintă comunicarea orală şi care sunt cele care ilustrează comunicări scrise.

Realizează, în echipă, un poster pe tema comunicării.

Iniţiază un dialog pe o temă la alegere, folosind adecvat formulele de menţinere a dialogului.

Exprimă-ţi punctul de vedere referitor la necesitatea folosirii formulelor de adresare în iniţierea unui dialog.

Formulează ideile principale şi secundare din textul ascultat.

Ierarhizează ideile receptate la exerciţiul anterior în ordinea importanţei lor.

29

textului oralStructura cuvântului.Organizarea propoziţiei şi a frazei.*Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicaţie).

- exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate;

- exerciţii de formulare a ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text ascultat;

- exerciţii de precizare a secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral;

- exerciţii de precizare a constituenţilor textului oral;

- exerciţii de relaţionare corectă a cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze;

- exerciţii de dezvoltare a unui enunţ sau a unui cuvânt într-o structură textuală orală;

- exerciţii de rezumare orală;

- exerciţii de adaptare a comportamentului verbal/nonverbal la o situaţie de comunicare inedită;

Individual

Frontal

Pe grupe

În perechi

Formulează ideile principale şi pe cele secundare din textul ascultat.

Prezintă modul de îmbinare al secvenţelor dialogate narative şi descriptive din textul ascultat.

Susţine un monolog pentru a prezenta rolul constituenţilor textului oral.

Alcătuieşte enunţuri folosind cuvintele şi construcţiile date.

Dezvoltă în structuri textuale orale proverbele date.

Efectuează rezumatul oral al textului povestit de către un coleg.

Participă la un joc, alături de 3-4 colegi, în care fiecare dintre voi va interpreta, pe rând, rolul de vorbitor, ascultător şi observator. După derularea jocului, notează în caiet impresiile tale.

Alege din schiţa “Bubico…” de Ion Luca Caragiale două replici ale doamnei şi două ale naratorului. Notează replicile, iar în dreptul fiecărei replici desenează mimica sau gesturile care crezi că o pot însoţi şi precizează intonaţia cu care crezi că a fost

30

PROCESUL SCRIERII

Părţile componente ale unei compuneri(actualizare)Aşezarea corectă a textului în pagină.Elementele auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.)Semnele de punctuaţie

CONTEXTE DE REALIZARE

4

4

4.14.24.34.4

4.14.24.3

- exerciţii de utilizare a unui vocabular adecvat situaţiei de comunicare.

- exerciţii de alcătuire a planului de idei pentru un text propriu;

- exerciţii de redactare a unor lucrări scurte pe o anumită temă;

- exerciţii de redactare a unor compuneri după un suport vizual;

- exerciţii de transformare a textului dialogat în text narativ;

- exerciţii de scriere despre textul literar (moduri de expunere, figuri de stil, personaje);

- exerciţii de redactare a unor texte

rostită replica.

Scrie trei reguli pe care îţi propui să le respecţi când comunici cu părinţii tăi. Realizează o povestire dialogată, utilizând mărci ale stilului oral.

Exprimă un punct de vedere în care să susţii sau să negi afirmaţia: “Arborii sunt ca noi fiinţe verticale, înălţându-se dinspre pământ spre cer, sprijinite şi întemeiate pe pământ, însă cu trupul lor puternic urcând drept, cu fruntea sus.” (Petru Creţia – Pădurile).

Alcătuieşte un plan de idei pentru o compunere cu titlul „Hotarele verii”

Scrie o scurtă compunere (8-10 rânduri) despre proiectul „Cartea copilăriei mele”.

Redactează o compunere, având ca suport imaginile date.

Completează enunţurile lacunare date, transformând în text narativ dialogul următor.

Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să prezinţi rolul personificării în textul dat.

Imaginează-ţi un scenariu narativ posibil în continuarea textului citat.

31

Povestirea unor întâmplări reale sau imaginareTransformarea textului dialogat în text narativOpinii personale referitoare la textele literare studiate(moduri de expunere, personaje, figuri de stil etc.)Notiţele.Lucrarea semestrială

4.4 imaginative (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte);

- exerciţii de structurare a notiţelor la diferite discipline;

- exerciţii de conştientizare/ de înţelegere a regulilor de scriere corectă în situaţii problematice;

- exerciţii de redactare de texte

Precizează perspectiva din care sunt relatate întâmplările în textul suport.

Lucrează împreună cu 2-3 colegi. Luaţi câte un caiet de notiţe de la obiecte de studiu diferite pentru fiecare grupă. Realizaţi un poster în care să arătaţi aspectele pozitive şi negative ale caietelor de notiţe.

Completează căsuţele cu semnele de punctuaţie potrivite cu textul dat.

Utilizează semnele de punctuaţie studiate, într-un text de 8-10 rânduri, cu titlul: „De vorbă cu Virgula”.

Precizează cum faci o corectură într-un text scris de mână.

Menţionează ce se scrie între parantezele rotunde.

Bifează/subliniază răspunsul corect în afirmaţiile de mai jos. În redactarea lucrării semestriale se folosesc: prescurtări, scheme, sublinieri, culori diferite, bumbi sau linii pentru introducerea unor idei, alineate, rânduri libere, formulări eliptice.

Scrie o compunere narativă care să înceapă astfel:

32

NOŢIUNI DE LEXIC

Vocabularul limbii române

Cuvântul – unitate de bază a vocabularului

5 1.32.23.34.14.3

narative, descriptive, explicative;

- exerciţii de manifestare a creativităţii şi originalităţii în redactarea compoziţiilor libere;

* * *

- exerciţii de motivare a apariţiei / dispariţiei unor cuvinte din limbă;

- exerciţii de asociere a unor termeni;

- exerciţii de contextualizare a unor termeni noi;

identificarea

conversaţia

învăţarea prin descoperire

exerciţiul complex

problematizarea

cadranele

„Într-o zi din vacanţa mare, a apărut la poartă o fată cam de 12 ani…”

Combină personaje şi episoade din diferite cărţi citite de tine, pentru a crea o povestire nouă.

Pornind de la imaginile cromatice din textul dat, realizează descrierea unui răsărit de soare.

Imaginează-ţi că te afli pe o planetă diferită decât cea a Pământului. Redactează un text în care să explici un fenomen observat de tine acolo.

* * *

Scrie, în dreptul fiecărei imagini, obiectul pe care aceasta îl denumeşte. Precizează, apoi, dacă se mai utilizează în limbajul actual aceşti termeni şi motivează-ţi răspunsul.

Citeşte cu atenţie textul dat, subliniază cuvintele care au formă învechită şi rescrie-le în forma actuală.

Decupează dintr-un ziar şapte cuvinte pe care nu le înţelegi şi lipeşte-le pe nişte jetoane. Caută într-un dicţionar sensul lor şi apoi alcătuieşte un afiş, folosind aceşti termeni. Dă un titlu afişului şi prezintă-l colegilor.

33

Formarea cuvintelor derivate

- exerciţii de diferenţiere a sensurilor unor cuvinte

- exerciţii de sesizare a corelaţiei dintre forma şi sensul cuvintelor

- exerciţii de recunoaştere a structurii unui derivat

- exerciţii de diferenţiere a cuvântului de bază de rădăcină

- exerciţii de formare a unor cuvinte derivate

- exerciţii de evidenţiere a opoziţiei realizate cu ajutorul prefixelor

- exerciţii de corectare, prin rescriere, a unor greşeli în formarea

ciorchinele

brainstor-mingul

fişe de

exerciţii

fişe de evaluare

DOOM

manualul

folii de flip-chart

ziare

jetoane

creioane colorate

Scrie pe spaţiile libere termenul potrivit pentru termenul subliniat în fiecare din enunţurile date. Explicaţi sensul cuvintelor subliniate din enunţurile date.

Găseşte în careu termenii care au acelaşi sens şi care se deosebesc prin formă. Transcrie, apoi, pe spaţiile libere seriile de cuvinte găsite.

Aranjează alfabetic termenii următori, scriindu-i în coloană. Subliniază cu roşu sunetele comune tuturor şi cu albastru sunetele diferite.

Completează fiecare petală a florii cu un grup de sunete, astfel încât să obţii cuvinte noi, înrudite cu termenul dat. Scrie-le, apoi, pe spaţiile punctate şi include-le în câte un enunţ.

Scrie în casete cât mai multe cuvinte derivate cu sufixe şi prefixe, formând părţile de vorbire indicate.

Lucraţi în perechi! Îmbină sufixele date cu temenii de bază din tabel, pentru a obţine cuvinte derivate. Colegul de bancă va scrie, în coloana din dreapta, cuvintele cu sens opus, precizând cum s-au format acestea.

Rescrie enunţurile următoare, corectând greşelile şi precizând în ce constau acestea.

34

Sinonimele. Antonimele

Câmpuri lexico-semantice (aplicativ)

cuvintelor derivate

- exerciţii de completare a unor enunţuri cu sinonimul adecvat

- exerciţii de contextualizare corectă a unor sinonime

- exerciţii de grupare a unor termeni în perechi de antonime

- exerciţii de formare a unor antonime cu ajutorul prefixelor

- exerciţii de redactare a unor compuneri din perspective diferite, apelând la relaţia de antonimie

- exerciţii de formare a unor câmpuri lexico-semantice

activitate frontală /individuală /în perechi

Înlocuieşte în textul citat cuvintele subliniate cu sinonimele lor.

Clasifică adjectivele din seria următoare în ordinea crescătoare a intensităţii şi include-le în enunţuri.

Alcătuieşte un dialog de 4-5 replici, în care răspunsurile să reia întrebările prin sinonime.

Uneşte prin săgeţi termenii din prima coloană cu cei din a doua coloană, pentru a obţine perechi de antonime, pe care să le grupezi apoi în tabel, în funcţie de partea de vorbire prin care se exprimă.

Formează, cu ajutorul prefixelor, antonime de la cuvintele de bază indicate. Include în enunţuri termenii găsiţi.

Lucraţi în perechi! Într-un text de 5-7 rânduri, descrie o zi de toamnă, imaginându-ţi că eşti foarte bucuros şi încântat de peisajul surprins. La sfârşit, colegul de bancă va transforma compunerea ta, imaginându-şi că este foarte trist. Includeţi într-un tabel perechile de antonime utilizate.

Priviţi imaginea dată şi completaţi ciorchinele cu primii cinci termeni care vă vin în cap. Selectează din seria dată cuvintele înrudite ca sens cu termenii scrişi în tabel. Formează,

35

NOŢIUNI DE FONETICĂ

Sunetul şi litera

2 - exerciţii de evidenţiere a structurii fonetice a unui cuvânt;

- exerciţii de sesizare a diferenţelor de scriere pentru aceleaşi sunete

- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre sunet şi literă

- exerciţii de ordonare alfabetică a unor cuvinte

- exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele limbii literare

apoi, cel puţin două derivate de la aceştia.

Precizează vocalele, semivocalele şi consoanele din cuvintele date.

Scrie cuvinte în care sunetele î,c,v,i sunt redate prin litere diferite.

Precizează câte sunete şi câte litere au cuvintele date.

Având în vedere pronunţarea diferită a literei x, completează cadranele cu termenii din seria dată, scriind cu roşu sunetele corespunzătoare acestei litere.

Scrie forma de plural a termenilor din tabel, precizând numărul de litere şi de sunete pentru fiecare.

Ordonează alfabetic cuvintele date.

Ascultă cu atenţie următorul text. Identifică termenii pronunţaţi diferit faţă de forma lor literară şi precizaţi în ce constă această deosebire

Lucrează în perechi! Creează un text narativ, de 5-6 rânduri, în care să incluzi termeni scrişi greşit şi termeni a căror pronunţie se abate de la norma literară. Fă schimb de caiete cu colegul tău de bancă. Identificaţi-vă reciproc greşelile şi subliniaţi-

36

Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul

- exerciţii de identificare a diftongului / triftongului / hiatului

- exerciţii de formare a unor cuvinte cu ajutorul diftongului, triftongului, hiatului

- exerciţii de scriere şi pronunţare corectă a cuvintelor cu diftong / triftongul / hiat

- exerciţii de diferenţiere a diftongului de hiat

le cu roşu!

Completează rebusul cu termenii adecvaţi, astfel încât să obţineţi în coloana marcată numele ştiinţei care studiază sunetele limbii.

Scrie sub fiecare imagine obiectul reprezentat. Desparte în silabe substantivul găsit, marcând printr-un chenar diftongii, triftongii şi vocalele în hiat.

Completează coloanele cu cel puţin trei termeni care să conţină sunetele şi grupurile de sunete indicate. Include, apoi, în enunţ, câte un termen din fiecare categorie.

Aranjează jetoanele următoare, astfel încât să obţii cât mai multe cuvinte cu diftong/triftong/hiat.

Subliniază forma corectă a termenilor din enunţurile date.

Pronunţă corect cuvintele date, apoi transcrie-le, subliniind cu culori diferite diftongul, triftongul şi hiatul.

Include în câte un enunţ diftongii daţi. Colegul de bancă va alcătui enunţuri proprii, în care sunetele respective să formeze un hiat.

Rescrie enunţurile, evitând hiatul prin utilizarea cratimei.

37

Silaba

NOŢIUNI ELEMENTARE DE SINTAXĂ

Propoziţia şi părţile de propoziţiePropoziţia simplă şi dezvoltată Dezvoltarea unei

2 1.42.12.34.3

- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe

- exerciţii de grupare a cuvintelor după numărul de silabe

- exerciţii de formare a unor cuvinte cu ajutorul silabelor date

* * *

- exerciţii de diferenţiere a părţilor de propoziţie principale de cele secundare

- exerciţii de completare a spaţiilor libere cu părţile de propoziţie corespunzătoare

Desparte în silabe cuvintele date, grupându-le, apoi, în funcţie de numărul de silabe.

Stabileşte numărul de silabe pentru fiecare din versurile citate.

Scrie, în trei minute, cât mai multe cuvinte care să înceapă cu silabele date. Realizează, apoi, despărţirea în silabe a acestora.

Precizează care poate fi structura unei silabe şi oferă câte un exemplu pentru fiecare situaţie.

Cele trei silabe date îşi caută locul într-un cuvânt potrivit. Scrie, în fiecare casetă, termenul potrivit, astfel încât silaba dată să se regăsească la începutul / în interiorul / la finalul cuvântului găsit.

* * *

Identifică părţile de propoziţie din textul citat, subliniindu-le cu roşu pe cele principale şi cu verde pe cele secundare. Scrie întrebarea corespunzătoare fiecăreia dintre ele.

Completează spaţiile libere de pe fiecare poster, astfel încât să obţii enunţuri logice. Precizează partea de propoziţie utilizată!

38

propoziţii simplePropoziţia afirmativă şi propoziţia negativăPropoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativăFraza


1

- exerciţii de despărţire a frazei în propoziţii

- exerciţii de transformare a unor enunţuri

- exerciţii de evidenţiere a scopului comunicării

- exerciţii de construcţie a unor enunţuri / texte utilizând diferite tipuri de propoziţii

Desparte în propoziţii fraza următoare şi realizează schema ei. Scrie apoi pe două coloane propoziţiile afirmative şi pe cele negative.

Transformă enunţurile următoare, astfel încât acestea să devină propoziţii dezvoltate.

Răspunde următoarelor întrebări printr-un enunţ afirmativ. Colegul de bancă va oferi răspunsul negativ.

Precizează ce rol au următoarele propoziţii, clasificându-le în enunţiative şi interogative.

Menţionează trei titluri ale unor cărţi citite. Include-le în propoziţii enunţiative şi apoi transformă-le în propoziţii interogative. Alcătuieşte propoziţii şi fraze după schemele date. Imaginează-ţi că eşti coperta unei cărţi. Scrie un monolog prin care să convingi elevii să te citească. Inserează toate tipurile de propoziţii învăţate.


1

39


Unitatea a III-a: TEXTUL ŞI OPERA Profesor:______________________________Clasa a V-a / anul şcolar:_________________

Unitatea de

învăţare


Nr.ore


materiale/forme de

organizare

Evaluare

3.Textul şi opera

40 ore

(S VIII – S XV)

RAPORTUL DINTRE REALITATE ŞI LITERATURĂ

2 1.11.21.31.52.12.22.42.53.13.23.54.14.34.4

- exerciţii de stabilire de conexiuni între realitate şi literatură;

- exerciţii de lectură şi de reflecţie asupra textelor citite;

- exerciţii de valorizare a informaţiilor receptate;

- exerciţii de comparare a mai multor tipuri de texte;

- exerciţii de comentare/interpretare a raportului realitate /literatură în texte literare;

- exerciţii de stabilire a unor asemănări şi deosebiri între două

Lectura mediatoare/inocentă/explicativă/interpretativă

harta subiectivă a lecturii,

jurnalul cu dublă intrare,

jurnalul de lectură,

demonstraţia,

observaţia,

exerciţiul,

metoda cubului,

Lucrează într-o grupă de 4-5 colegi. Realizaţi un poster în care să precizaţi cel puţin trei aspecte pe care le găsiţi în realitate şi cel puţin trei aspecte pe care nu le puteţi găsi în realitate, identificate în textul dat. Completaţi ceea ce scrieţi cu desene. Completează Jurnalul du dublă intrare.

Lucrează în pereche cu un coleg de clasă. Clasificaţi cărţile citite de voi în două categorii: cele care urmăresc să informeze cititorul despre realitate, fără să-l impresioneze şi cele bazate pe imaginaţie.

Compară cele două texte date, stabilind asemănări şi deosebiri.

Având ca suport textul dat, prezintă într-o compunere de 8-10 rânduri, că o operă literară este o cale de iniţiere într-o lume imaginară.

Citeşte textele date şi stabileşte asemănări şi deosebiri pe baza cunoştinţelor dobândite.

40

texte;

- exerciţii de evidenţiere a semnificaţiei unor imagini artistice;

- exerciţii de valorizare a reacţiilor afective faţă de text;

- exerciţii de evidenţierea valorilor etice şi culturale pe care le vehiculează textul;

- exerciţii de producere de text pe baza unor cerinţe date;

- exerciţii de identificare a efectelor expresive ale unor construcţii lingvistice;

explozia stelară,

brainstormin-gul,

posterul,

jocul,

DEX,

manualele alternative,

ilustraţii,scheme,

albume de artă

Individual

Frontal

Pe grupe

Comentează imaginile artistice din fragmentul de text dat.

Subliniază elementele cu încărcătură sugestivă din textul citat.

Prezintă un moment din viaţă când ai avut sentimentul că arta/literatura este o bucurie pentru totdeauna.

Evidenţiază valorile etice şi culturale pe care le transmite textul citit.

Redactează un scurt portret sentimental al scriitorului preferat.

Comentează raportul realitate-ficţiune în configuraţia fragmentului de operă „ Amintiri din copilărie” de I.Creangă

Relatează opiniile tale referitoare la următoarele situaţii imaginare:

n-ar exista cuvântul;n-ar exista literatura.

Evidenţiază expresivitatea construcţiilor lingvistice subliniate în textul dat.

41

OPERA LITERARĂ

2 1.11.31.41.52.12.22.43.13.54.14.4

- exerciţii de lectură şi de reflecţie asupra operei literare în proză şi în versuri;

- exerciţii de stabilire a trăsăturilor operei literare;

- exerciţii de receptare a operei literare;

- exerciţii de formulare a unor puncte de vedere asupra unor probleme discutate;

- exerciţii de observare a corelaţiei dintre diferitele componente ale operei literare;

- exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente faţă de opera literară citită/studiată;

Lectura mediatoare/inocentă/explicativă/interpretativă




demonstraţia,

observaţia,

exerciţiul,

metoda cubului,

explozia stelară,

Exprimă o opinie în legătură cu opera literară citită/studiată.

Numeşte cinci trăsături ale operei literare citite/studiate.

Indică prin sinonime sensul cuvântului operă.

Redactează câteva consideraţii în care să susţii sau să infirmi afirmaţia: „Opera literară modelează realitatea prin imagini artistice, selectând, combinând şi modificând limba pentru a trezi emoţii puternice.”

Propune un titlu sugestiv pentru fragmentul selectat. Identifică tipul de operă literară din care face parte fragmentul şi explică succint titlul.

Comentează, în cinci rânduri, efectul expresiv al imaginilor artistice din textul suport.

Argumentează ideea că fragmentul aparţine unei opere literare.

Prezintă sentimentele trezite în sufletul tău la lectura acestei opere. Redactează câteva impresii de lectură.

Redactează o scrisoare imaginară adresată scriitorului preferat în care să-ţi exprimi

42

STRUCTURA OPEREI LITERARE

Textul în prozăNaraţiuneaPersonajul (portretul fizic şi portretul moral)Naratorul

2 1.11.21.31.52.12.22.42.53.13.23.33.54.14.4

***

- exerciţii de identificare a elementelor de structură prezente în diferite tipuri de texte;

- exerciţii de precizare a ordinii logice şi cronologice a unei naraţiuni;

- exerciţii de precizare a relaţiei narator - autor;

- exerciţii de comentare a relaţiei narator-naraţiune;

brainstormin-gul,

DEX,


ilustraţii,scheme,

Individual

Frontal

Pe grupe

impresiile avute la lectura operei lui.

Imaginează-ţi că eşti autorul unei opere literare în care un personaj vrea să creeze o lume a inocenţei, a purităţii copiilor. Alcătuieşte un text de 15-20 de rânduri în care să prezinţi acţiunile pe care le-ar întreprinde personajul creat de tine, pentru a-şi îndeplini idealul.

***

Identifică elementele de structură prezente în textele date

Motivează necesitatea respectării ordinii logice şi cronologice a unei naraţiuni.

Urmăreşte şi comentează relaţia narator-autor în scena selectată.

Comentează perspectiva din care se realizează nararea întâmplărilor.

Comentează relaţia narator - naraţiune în fragmentele date.

Exemplifică formula naratorului-personaj.

Redactează un scurt text narativ în care naratorul are o atitudine subiectivă.

43

MODURILE DE EXPUNERE

3 1.11.21.31.52.12.22.42.53.13.23.33.54.14.4

- exerciţii de prezentare a portretului fizic şi moral al unui personaj;

- exerciţii de redactare a unui text narativ;

* * *

- exerciţii de recunoaştere a modurilor de expunere utilizate în textul narativ;

- exerciţii de recunoaştere/identificare a particularităţilor naraţiunii;

- exerciţii de selectare a secvenţelor dialogate dintr-un text;


- exerciţii de identificare a secvenţelor descriptive;

Lectura explicativă/interpretativă


demonstraţia,

observaţia,

exerciţiul,

metoda cubului,

explozia stelară,

Indică personajele, felul şi semnificaţia lor în ansamblul textului suport.

Prezintă un personaj din cărţile citite al cărui caracter te-a impresionat.

Redă, într-un text narativ, într-un stil umoristic, o experienţă personală.

* * *

Prezintă câte o particularitate a fiecărui mod de expunere utilizat în textul suport.

Redactează un text, de 15-20 de rânduri, în care să prezinţi configuraţia/ împletirea modurilor de expunere în fragmentul de text dat.

Selectează fragmentul care reprezintă o comunicare dialogată.

Transformă textul dialogat în text narativ.

Comentează modul particular de exprimare a personajelor care participă la dialog.

Comentează secvenţele descriptive care aparţin coordonatelor temporale şi spaţiale ale textului suport.

44

FIGURILE DE STIL

31.11.41.5

- exerciţii de sesizare a felului în care se combină într-un text cele trei moduri de expunere;

- exerciţii de redactare a unor texte narative, descriptive, dialogate;

- exerciţii de comentare/interpretare a utilizării modurilor de expunere într-o operă literară;

* * *

- exerciţii de identificare şi de receptare a procedeelor de expresivitate artistică;

brainstormin-gul,

fişe de lucru


ilustraţii,scheme,

Individual

Frontal

Pe grupe

Alege varianta corectă. Descrierea are rolul de: a) a crea atmosfera; b) a detalia acţiunea; c) a fixa cadrul acţiunii; d) a caracteriza personajul.

Alege răspunsul corect.În acest fragment, rolul important îl deţine:a) dialogul, b) descrierea, c) naraţiunea, d) naraţiunea şi descrierea. Alcătuieşte o scurtă naraţiune în care să inserezi o descriere a celui mai simpatic coleg continuând enunţul: „Îmi amintesc…”

Alcătuieşte o compunere descriptivă în care să prezinţi, printr-o imagine panoramică, un peisaj de vară.

Scrie replicile unui dialog care are ca scop: a) o informaţie, b) o confirmare, c) o solicitare.

Realizează un scurt dialog ca mijloc de portretizare a unui personaj.

Prezintă particularităţile descrierii în fragmentele de text date.

* * * Exemplifică personificări realizate prin verbe şi adjective.

Selectează personificările din basmul preferat.

45

2.22.32.44.14.4

- exerciţii de folosire a unor procedee artistice/ figuri de stil cu aderenţă la fiecare tip de text;

- exerciţii de manifestare a creativităţii şi originalităţii în redactarea unor compoziţii;

- exerciţii de comentare a unor figuri de stil;

- exerciţii de creare a unor texte cu imaginile artistice date/create;

Precizează rolul lor în crearea atmosferei de basm.

Relevă specificul personificării în opere ce dezvoltă motivul popular al comuniunii om-natură.

Alcătuieşte un text narativ/ dialogat/ descriptiv, de 8-10 rânduri, valorificând puterea de sugestie a personificării.

Relevă semnificaţiile comparaţiilor date.

Prezintă specificul comparaţiei dintr-un text popular.

Evidenţiază rolul şi semnificaţia enumeraţiei din următorul text.

Explică înţelesul epitetelor identificate de tine în textul dat.

Construieşte cinci comparaţii expresive care să vizeze acţiuni.

Realizează cu ajutorul a cinci comparaţii portretul unei fiinţe îndrăgite.

Construieşte epitete sugestive după modelul eminescian „ropot dulce”, „mândra glăsuire”.

Construieşte contexte în care să foloseşti

46

TEXTUL ÎN VERSURIVersificaţia. Versul şi strofa. Rima

4 1.11.31.41.5

- exerciţii de redactare a unor texte, valorificând valoarea de sugestie a figurilor de stil;

* * *

- exerciţii de lectură şi de reflecţie asupra textului-suport; Lectura

mediatoare/inocentă/

diverse tipuri de enumeraţii care să surprindă impresia de bogăţie a naturii în toate anotimpurile.

Prezintă succint, într-o pagină de jurnal, o mare diversitate de stări sufleteşti, utilizând enumeraţia împreună cu alte figuri de stil. Relatează un eveniment sportiv folosind trei enumeraţii. Precizează rolul epitetelor într-o strofă lirică. Realizează descrierea unui colţ de natură cu ajutorul epitetului. Propune un titlu sugestiv. Comentează efectul repetării verbului într-un text studiat. Precizează rolul repetiţiei în structura versurilor:„ Mai departe, mai departe/ Mai încet, tot mai încet” (M. Eminescu – Peste vârfuri) Comentează semnificaţia repetării adjectivului în textul: „ Oşlobanu, prost-prost, dar să nu-l atingă cineva.” ( I. Creangă – Amintiri din copilărie) Ilustrează, în trei contexte, rolul repetiţiei în configurarea unei stări sufleteşti.

* * *

Completează harta subiectivă a lecturii

Indică două deosebiri şi două asemănări între textul în versuri şi textul în proză.

Scrie şi comentează câteva versuri care

47

2.12.32.53.33.54.14.4

- exerciţii de receptare a textului în versuri;

- exerciţii de operare pe texte date cu noţiunile de vocabular studiate;

- exerciţii de recunoaştere a componentelor de ordin structural specifice textului în versuri;

- exerciţii de observare a corelaţiei dintre diferitele componente ale textului;

- exerciţii de analiză a elementelor prozodice;

- exerciţii de operare cu limbajul specific prozodiei;

- exerciţii de interpretare a valenţelor expresive ale versificaţiei;

- exerciţii de redactare a unor secvenţe lirice pe o structură prozodică dată;

- exerciţii de identificare şi de

explicativă/interpretativă




demonstraţia,

observaţia,

exerciţiul,

metoda cubului,

explozia stelară,

brainstormin-gul,

surprind măreţia naturii.

Comentează rolul folosirii sinonimelor în versurile date.

Recunoaşte componentele de ordin structural din versurile selectate.

Prezintă, în 4-5 rânduri, modul de corelare a diferitelor componente din textul propus.

Stabileşte rima versurilor şi exemplifică alte tipuri de rimă.

Analizează elementele de tehnică prozodică din următoarele versuri.

Construieşte trei enunţuri în care să foloseşti termeni din limbajul specific prozodiei.

Interpretează expresivitatea rimei din secvenţa lirică dată.

Adaugă acestei poezii descriptive două versuri folosind rimele: „glie”şi „ciocârlie”.

Menţionează două figuri de stil diferite din

48

SCHIŢA 5 1.11.31.52.12.32.42.53.13.23.3

receptare a procedeelor de expresivitate artistică;

- exerciţii de identificare a cuvintelor „cheie” în textul liric;

- exerciţii de redactare de text propriu pe baza unor cerinţe date

***

- exerciţii de lectură mediatoare/ inocentă/ explicativă/ interpretativă;

- exerciţii de identificare a ordinii logice şi cronologice a unui text;

- exerciţii de sesizare a felului în care se combină în schiţă cele trei moduri de expunere;

posterul,

jocul,

DEX,


ilustraţii,scheme,

albume de artă

Individual

Frontal

Pe grupe

acest fragment şi comentează succint una la alegere.

Enumără trei argumente pentru a susţine ideea că versurile aparţin unei opere în versuri.

Alege varianta corectă.În crearea atmosferei, un rol important îl are în aceste versuri: a) repetiţia, b) epitetul, c) personificarea d) comparaţia.

Identifică cuvintele „ cheie” din versurile propuse.

Explică semnificaţia titlului poeziei citate.

Evidenţiază într-o scurtă compoziţie caracteristicile fragmentului ca text liric.

***

Completează jurnalul cu dublă intrare.

Susţine structura de operă literară în proză a acestui text.

Prezintă ordinea desfăşurării acţiunii în textul-suport.

Identifică modurile de expunere pe care le regăseşti în text.

49

3.54.14.24.4

- exerciţii de observare a corelaţiei dintre diferitele componente ale textului;

- exerciţii de redactare a unor texte narative (rezumatul, povestirea, caracterizarea de personaj);

- exerciţii de comentare a textului literar;

- exerciţii de identificare a particularităţilor schiţei;

- exerciţii de consolidare a deprinderilor de exprimare corectă;

- exerciţii de exprimare a opiniei;

- exerciţii de argumentare a

Prezintă relaţia autor-narator-personaj în schiţa studiată.

Selectează secvenţe din schiţa studiată care ilustrează vocea naratorului.

Comentează perspectiva din care se realizează nararea întâmplărilor.

Propune un titlu sugestiv pentru fragmentul selectat.

Numeşte dominanta morală a personajului principal din schiţa preferată.

Redactează o succintă caracterizare a personajului din schiţa studiată.

Comentează deznodământul unei schiţe studiate şi propune alt final pentru conflictul narativ.

Prezintă, într-o scurtă compunere, particularităţile care pot încadra o operă literară la specia schiţă.

Scrie o schiţă vizând întâmplările din viaţa de elev.

Propune un titlu sugestiv pentru fragmentul selectat, motivând alegerea făcută într-un text de 5-6 rânduri.

Alege varianta corectă.

50

MORFOLOGIE

Verbul Timpul, persoana, numărul (actualizare).

Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere).

9 1.42.33.44.14.3

apartenenţei unui text la specia literară.

- exerciţii de valorizare a reacţiilor afective faţă de un text propus;

* * *

- exerciţii de identificare şi de grupare a verbelor în funcţie de ceea ce exprimă

- exerciţii de diferenţiere a modurilor verbului, în funcţie de tipul acţiunii denumite

- exerciţii de scriere corectă şi de motivare a unor forme verbale

identificarea

conversaţia


exerciţiul complex

Desfăşurarea acţiunii este redată prin:a) naraţiune, b) dialog, c) descriere.

Prezintă elemente etice descoperite în fragmentul dat.

Indică modalităţile care împrumută textului caracter scenic.

Argumentează că textul propus analizei este o schiţă

Redă, într-o convorbire, sentimentele pe care l-ai trăit faţă de personajul principal al schiţei.

Recomandă prin câteva rânduri sugestive lectura schiţelor lui I. L.Caragiale

* * *

Identifică verbele din textul citat şi grupează-le după ceea ce exprimă (acţiunea, starea, existenţa).

Citeşte enunţurile date şi arată tipul acţiunii denumite de verb. În funcţie de aceasta, precizează modul verbelor.

Scrie în spaţiul punctat din faţa coloanei A litera corespunzătoare modului şi timpului din coloana B.

Dă forma de infinitiv şi de gerunziu

51

Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect, viitorul I.Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea

Funcţia sintactică: predicatul (actualizare).

Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ)

- exerciţii de sesizare a organizării morfosintactice dintr-un text

- exerciţii de selectare a categoriilor gramaticale specifice verbelor

- exerciţii de recunoaştere a momentului acţiunii denumite deverb

- exerciţii de identificare corectă a timpului verbal, în funcţie de tipul acţiunii exprimate

- exerciţii de diferenţiere a formelor verbale de trecut

problemati-zarea

cadranele

ciorchinele

brainstor-mingulfişe de exerciţii

fişe de evaluare

DOOM

manualul

folii de flip-chart

jetoane

creioane colorate

pentru verbele din tabel. Motivează scrierea cu doi de i pentru formele de gerunziu.

Scrie forma negativă a verbelor date.

Completează spaţiile libere cu forma adecvată a verbelor din paranteză, astfel încât să obţii un text unitar. Citeşte cu atenţie verbele date şi bifează în tabel categoriile gramaticale în funcţie de care acestea îşi modifică forma.

Selectează verbele din textul citat şi include-le într-un tabel, diferenţiindu-le în funcţie de momentul desfăşurării acţiunii pe care îl denumesc.

Notează în fiecare petală a florii câte un verb la indicativ prezent care să denumească acţiunile pe care le îndrăgeşti cel mai mult.

Citeşte enunţurile date. Observă acţiunea denumită de verb, raporteaz-o la prezent şi precizează timpul verbal.

Grupează în patru coloane verbele din textul citat, în funcţie de tipul acţiunii exprimate.

Completează casetele, conjugând verbele la timpurile indicate în paranteză.

52

- exerciţii de sesizare a valorii auxiliare a verbelor a fi, a avea, a vrea

- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri în care verbele a fi / a avea / a vrea să aibă diferite valori morfologice

- exerciţii de recunoaştere corectă a funcţiei sintactice a verbului

- exerciţii de diferenţiere a predicatului verbal de cel nominal

- exerciţii de scriere şi pronunţare corectă a formelor verbale de indicativ

- exerciţii de completare a spaţiilor libere cu diferite forme verbale;

- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri proprii / a unor texte cu

frontală

individuală

în perechi

Subliniază verbele cu funcţie de predicat din enunţurile următoare şi arată care este structura lor. Precizează dacă primul termen are înţeles de sine stătător.

Citeşte cu atenţie enunţurile scrise în tabel. Marchează cu X valoarea corespunzătoare termenilor subliniaţi (predicativă, copulativă, auxiliară).

Alcătuieşte câte un enunţ în care verbele a fi, a avea, a vrea să aibă, pe rând, valoare predicativă şi valoare auxiliară. Subliniază, pentru fiecare situaţie, predicatul.

Identifică predicatele din textul următor şi precizează felul lor.

Lipeşte în arborele desenat jetoanele corespunzătoare, astfel încât fructele să conţină predicate verbale, iar frunzele, predicate nominale.

Rescrie corect enunţurile date, fiind atent la formele verbale. Pronunţă-le cu voce tare!

Completează spaţiile libere cu formele inverse ale perfectului compus şi ale viitorului corespunzătoare verbelor date.

Alcătuieşte propoziţii în care să incluzi perechile de verbe indicate. Motivează forma

53

Evaluare sumativă 1

diferite structuri şi forme verbale; diferită a aceluiaşi verb, scriind în paranteză sensul lor.

Inserează în câte un enunţ ortogramele date.

Realizează o pagină de jurnal pentru prima zi din clasa a V – a. Include verbe la toate cele trei timpuri ale indicativului. Subliniază cu roşu verbele copulative şi auxiliare.

Jucaţi-vă, interpretând în faţa clasei rolul unei zâne. Fiecare elev va scrie un bilet cu ce şi-ar fi dori să facă în vacanţa trecută, dar nu a reuşit. Veţi folosi verbe la cel puţin trei moduri diferite.

Descrie anotimpul preferat într-un text de 7 – 8 rânduri, folosind şi propoziţii cu predicat nominal. Subliniază predicatele şi indică felul acestora.


4 * Până la data de 30 noiembrie 2011


5

54

SEMESTRUL al II-leaPROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea a IV-a: TEXTUL LITERARLEGENDA. SNOAVA. PARABOLA BIBLICĂ . OPERA LIRICĂ ÎN VERSURI Profesor:___________________Clasa a V-a / anul şcolar:_________________

Unitatea de

învăţare


Nr. ore


materiale/forme de

organizare

Evaluare

4. Textul literar

35 ore

( S XVI – S XXII)

TEXTUL LITERAR Texte literare în proză şi în versuri, populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii

Legenda 3

1.11.21.31.52.12.22.32.43.13.23.54.14.4

- exerciţii de recunoaştere a modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;

- exerciţii de povestire a textului;

- exerciţii de precizare a semnificaţiei titlului şi a conţinutului;

- exerciţii de sesizare/ recunoaştere/ identificare a particularităţilor naraţiunii;


- exerciţii de redactare de texte narative;

- exerciţii de redactare a unor

lectura

expunerea

conversaţia

demonstraţia

explicaţia

dezbaterea

problematizarea



metoda cubuluiblazonul

Recunoaşte modurile de expunere utilizate în textul-suport.

Reconstituie cele 5 etape ale naraţiunii.

Povesteşte conţinutul textului-suport.

Stabileşte o legătură între semnificaţia titlului şi conţinutul legendei studiate.

Identifică în pasajul următor două elemente specifice naraţiunii.

Transformă secvenţa dialogată în text narativ.

Continuă naraţiunea după deznodământul legendei studiate.

Relevă, într-o compunere de 10-15 rânduri, apartenenţa fragmentului dat la specia legendă.

55

compuneri pe baza unor cerinţe; personajului

metoda cadranelor

Compară personajele legendei cu cele ale basmului şi stabileşte asemănări şi deosebiri.

Snoava 2 - exerciţii de lectură a textului;

- exerciţii de identificare a ordinii logice şi cronologice a unui text;

- exerciţii de identificare a ideilor principale şi secundare dintr-un text citit;

- exerciţii de evidenţiere a semnificaţiilor generale ale textului;

- exerciţii de observare a corelaţiei dintre diferitele componente ale textului literar;

- exerciţii de argumentare succintă a apartenenţei unor texte la specia snoavă;

- exerciţii de formulare a unor aprecieri personale referitoare la anumite personaje din textele studiate;

- exerciţii de redactare de texte care valorifică creativitatea;

ciorchinele

explozia stelară


jocuri de cuvinte/

exerciţiulorganizatorul grafic

manualul

calculatorul

planşe

postere

CD-uri


imagini

Prezintă experienţa de lectură pe care ai avut-o prin desen.

Rezumă, în maximum 5 enunţuri, conţinutul snoavei citite..

Notează patru teme cunoscute ale snoavelor româneşti.

Identifică ordinea logică şi cronologică a textului.

Redactează planul simplu şi planul dezvoltat al textului studiat/citit.

Evidenţiază, oral sau în scris, semnificaţiile generale ale textului. Interpretează corelaţia dintre diferitele componente ale textului-suport. Susţine, prin argumente, structura de snoavă a textului studiat. Precizează trăsăturile morale ale personajelor din snoava studiată. Povesteşte o întâmplare care ar putea sta la baza unei snoave; propune un titlu expresiv. Redactează o snoavă despre lăudăroşenie/snobism/ prostie.

56

Parabola biblică

Opera lirică în versuri

2

3

* * *- exerciţii de comentare a unor semnificaţii sugerate de textul biblic;

- exerciţii de identificare a ideilor principale şi secundare dintr-un text citit;

- exerciţii de stabilire a structurii unei naraţiuni;

- exerciţii de formulare a unor aprecieri personale referitoare la anumite pasaje ale textelor studiat


* * *

- exerciţii de valorizare a reacţiilor afective faţă de textul propus;

mijloace rebusisticedicţionare

enciclopedii

biblioteci virtuale

bloguri literare

site-uri

reviste literare

fişe de lucru

Individual

Frontal

Pe grupe

* * * Desprinde semnificaţia morală din parabola studiată.

Identifică ideile principale şi cele secundare din textul citit.

Stabileşte structura textului propus.

Indică, cu referire la parabola studiată, personajele care reprezintă BINELE şi RĂUL.

Evidenţiază trăsătura de caracter ce se desprinde din următorul dialog.

Enumără titlurile parabolelor citite şi expune mesajul fiecăreia.

Povesteşte o întâmplare care ar putea sta la baza unei parabole.

* * *

Redactează o listă de întrebări adresate poetului.

Comentează rolul imaginilor vizuale şi auditive în realizarea cadrului poetic.

57

- exerciţii de analiză a modului în care este structurat textul în versuri;

- exerciţii de comentare a elementelor de versificaţie;


Explică valoarea expresivă a verbelor la timpul prezent. Enumără trei argumente pentru a susţine ideea că versurile aparţin unei opere lirice.

Stabileşte rima versurilor şi exemplifică alte tipuri de rimă.

Prezintă, în scris, modul de expunere specific operei lirice.

Redactează o compunere în care să dezvălui lumea sugerată de un element poetic identificat în text.

Creează un catren care să aibă ca temă luna.

Evidenţiază într-o scurtă compunere caracteristicile fragmentului ca text liric.

Substantivul Substantivele comune şi substantiveleproprii. Genul. Numărul (actualizare) articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.Cazurile

10 2.33.44.14.3

- exerciţii de recunoaştere a substantivului

- exerciţii de diferenţiere a substantivelor comune de cele proprii

- exerciţii de formare a unor substantive comune de la cele

identificarea

conversaţia


exerciţiul complex

Scrie în tabel substantivele comune din textele citate, având în vedere obiectul denumit. Subliniază cu roşu substantivele proprii. Completează piesele de puzzle cu câte trei exemple, astfel încât să obţii categoriile de substantive proprii indicate.

Alcătuieşte cinci enunţuri cu substantive proprii care pot deveni, prin

58

substantivului. Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului) Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului)Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ – genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului).Vocativul

proprii

- exerciţii de grupare a substantivelor după gen şi număr


- exerciţii de completare a unor scheme cu substantive articulate hotărât / nehotărât

- exerciţii de recunoaştere a cazurilor şi funcţiilor sintactice ale substantivului

- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri proprii, cu diferite forme

problematizarea

cadranele

ciorchinele

brainstormingul

fişe de exerciţii

fişe de evaluare

DOOM

manualul

folii de flip-chart

jetoane

creioane colorate

- frontală

individuală

în perechi

derivare, substantive comune.

Grupează substantivele masculine, feminine şi neutre din seria dată. Completează spaţiile libere cu forma adecvată a substantivelor din paranteză, astfel încât să obţii un text unitar.

Scrie, apoi, sub fiecare substantiv, întrebarea la care răspunde, precizându-i şi funcţia sintactică. Acolo unde este cazul, marchează prin săgeţi relaţia cu termenul regent.

Ordonează jetoanele, astfel încât să obţii enunţuri cu sens unitar.

Grupează pe trei coloane substantivele din textul citat, în funcţie de articol.

Articulează cu articol hotărât şi nehotărât, la singular şi plural, substantivele date, respectând modelul.

Transcrie substantivele în nominativ din textul citat, grupându-le pe două coloane, după funcţia sintactică îndeplinită.

Alcătuieşte câte un enunţ în care

59

ale substantivului

- exerciţii de recunoaştere a prepoziţiilor şi a rolului acestora

- exerciţii de diferenţiere a prepoziţiilor simple de cele compuse

- exerciţii de utilizare corectă a substantivelor în dativ şi genitiv

substantivele din seria dată, articulate cu articol hotărât, să îndeplinească funcţia sintactică de nume predicativ. Colegul de bancă va transforma enunţurile, astfel încât substantivele să fie articulate cu articol nehotărât.

Completează spaţiile libere din enunţurile date cu prepoziţiile potrivite.

Grupează prepoziţiile din textul citat în simple şi compuse.

Completează cele două cadrane cu substantivele în acuzativ din textul citat, grupându-le după funcţia sintactică pe care o îndeplinesc (atribut şi complement). Încercuieşte prepoziţiile şi marchează prin săgeţi relaţia cu termenul regent.

Scrie în casete cât mai multe atribute / complemente potrivite, exprimate prin substantive în cazul acuzativ.

Identifică, prin subliniere, substantivele în dativ / genitiv din enunţurile date. Marchează, prin săgeţi, relaţia cu termenul regent, precizând funcţia sintactică.

Pentru a completa enunţul, scrie pe spaţiile libere forma potrivită de dativ / genitiv a substantivelor date, articulându-le cu articol hotărât. Colegul de bancă va

60

- exerciţii de realizare a acordului articolului genitival cu substantivul determinat;

- exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele limbii literare;

- exerciţii de motivare a ortografiei şi a utilizării semnelor de punctuaţie în cazul substantivelor;

- exerciţii de redactare a unor texte cu substantive, aflate la cazuri diferite;

transforma enunţul, articulând substantivele cu articol nehotărât.

Plasează în spaţiile libere formele articolului genitival (posesiv), astfel încât să se realizeze acordul.

Eliminaţi forma greşită de dativ - genitiv a substantivelor proprii din enunţurile date.

Corectează greşelile din enunţurile date, punând substantivele în dativ / genitiv la forma potrivită.

Identifică, prin subliniere, substantivele în vocativ din textele citate şi fă aprecieri asupra punctuaţiei.

Scrie forma de vocativ a substantivelor date, incluzându-le în câte un enunţ.

Subliniază forma corectă a substantivelor din enunţurile date şi explică ortografia lor. Rescrie enunţurile date, punând semnele de punctuaţie necesare.

Redactează o compunere narativă, de 10 – 15 rânduri, cu titlul „Povestea unei picături de ploaie”, în care să incluzi cinci substantive proprii, aflate în cazuri diferite.

61

Imaginează-ţi un dialog în care să te adresezi unor fenomene ale naturii, personificate, punând forma substantivelor la nominativ şi vocativ, după modelul: „– De ce fuge vântul, vântule, când vreau să-l strâng în braţe?”.

Substituţi ai substantivului Pronumele Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.Pronumele personal de politeţe. *Formule reverenţioase de adresare

7 1.42.33.44.14.3

- exerciţii de recunoaştere a formelor pronumelui personal specifice celor cinci cazuri

- exerciţii de selectare a categoriilor gramaticale specifice verbelor

- exerciţii de modificare a unor enunţuri, prin înlocuirea substantivelor cu pronumele corespunzătoare

- exerciţii de completare a unor enunţuri cu pronumele personale adecvate

- exerciţii de diferenţiere a formelor accentuate ale pronumelui personal ce cele neaccentuate

Identificarea

conversaţiaînvăţarea prin descoperire

exerciţiul complex

problematizarea

puzzle

cadranele

ciorchinele

brainstormingul

→ fişe de exerciţii

fişe de evaluare

DOOM

Scrie în dreptunghiuri pronumele personale care pot înlocui substantivele din textul citat, astfel încât să eviţi repetiţiile.

Descoperă în careu cel puţin cinci cuvinte pe orizontală şi cinci cuvinte pe verticală. Precizează valoarea lor morfologică.

Completează schema dată cu formele pronumelui personal. Menţionează criteriile după care acesta îşi schimbă forma.

Rescrie enunţurile date, înlocuind substantivele cu pronumele corespunzătoare. Precizează cazul şi funcţia sintactică a acestora.

Completează spaţiile punctate cu pronumele personale potrivite întrebărilor din paranteză.

Precizează prin ce cuvinte sunt anticipate / reluate pronumele personale în acuzativ / dativ din enunţurile date. Scrie

62

- exerciţii de contextualizare şi de utilizare corectă a formelor pronumelui personal de politeţe şi a formulelor reverenţioase de adresare;

- exerciţii de scriere corectă a formelor pronominale;

- exerciţii de redactare a unor texte cu diferite pronume;

manualul

folii de flip-chart

jetoane

creioane colorate → frontală

individuală

în perechi

sub fiecare întrebarea, marchează prin săgeţi relaţia cu termenul regent, menţionând şi funcţia sintactică. Lipeşte jetoanele cu formele neaccentuate ale pronumelui personal în dreptul enunţului potrivit.

Formulează câte trei întrebări pentru fiecare din situaţiile date, utilizând pronumele personale de politeţe şi formulele reverenţioase adecvate fiecăreia.

Găseşte în coloana din dreapta forma prescurtată corespunzătoare pronumelor personale de politeţe date.

Corectează greşelile din enunţurile date, fiind atent la formele pronumelor personale.

Redactează o compunere narativă, în care să inserezi şi pasaje dialogate.Vei utiliza cel puţin patru forme neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ şi dativ, precum şi patru formule reverenţioase de adresare.

Numeralul Numeralul cardinal. Numeralul ordinalFuncţii sintactice:

3 1.42.33.44.14.3

- exerciţii de recunoaştere a numeralului, diferenţiindu-l în funcţie de ceea ce exprimă;- exerciţii de evidenţiere a valorii morfologice şi a funcţiei sintactice ale numeralului în diferite

identificarea

conversaţia


Subliniază cu o linie numeralele cardinale şi cu două linii pe cele ordinale din textele citate.

Identifică numeralele din enunţurile

63

subiect, atribut, complement

contexte;

- exerciţii de transformare a unor enunţuri, modificând valoarea morfologică a numeralelor ;

- exerciţii de scriere corectă a numeralelor

- exerciţii de redactare a unor texte cu diferite numerale

exerciţiul complex

problematizarea

cadranele

ciorchinele

brainstormingul


fişe de evaluare

DOOM

manualul

folii de flip-chartjetoane

creioane colorate

→ frontală

date, precizează valoarea lor morfologică şi funcţia sintactică.

Rescrie enunţurile următoare, astfel încât numeralele să aibă valoare substantivală.

Scrie cu litere numerele date.

Subliniază forma corectă a numeralelor din enunţurile date.

Completează tabelul, formând numerale ordinale pentru genul masculin şi feminin de la numeralele cardinale indicate.

Mihai, Andrei, Daniel, George şi Ciprian au participat la un concurs de biciclete. Alege dintre ei trei câştigători şi realizează o scurtă prezentare radiofonică, prin care să precizezi pe ce loc s-a clasat fiecare.

Scrie reţeta pentru o salată de fructe, folosind numerale cardinale şi ordinale.

Evaluarea unităţii de învăţare

1


4

64


Unitatea a V-a: TEXTUL LITERAR BASMUL Profesor:______________________________Clasa a V-a / anul şcolar:_________________

Unitatea de

învăţare


Nr. ore


materiale/forme de

organizare

Evaluare

5. Textul literar

20 ore

(S XXIII – S XXVI)

TEXTUL LITERAR Texte literare în proză şi în versuri, populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii

Basmul 8

1.11.21.31.52.12.22.32.43.13.23.54.14.4

- exerciţii de lectură mediatoare/ inocentă/explicativă/ interpretativă;

- exerciţii de identificare a ordinii logice şi cronologice a basmului;

- exerciţii de sesizare a felului în care se îmbină în basm cele trei moduri de expunere;

- exerciţii de observare a existenţei unor elemente specifice basmului;

- exerciţii de precizare a

lectura

expunerea

conversaţia

demonstraţia

explicaţia

dezbaterea problematizarea



cvintetul

metoda cubuluiblazonul

Completează Jurnalul cu dublă intrare: Lumea mea / Lumea textului.

Redă acţiunea textului, respectând ordinea logică şi cronologică. Precizează ce observi în legătură cu particularităţile organizării acţiunii.

Sesizează modul de îmbinare a celor trei moduri de expunere în basmul studiat

Prezintă succint semnificaţiile formulelor iniţiale, mediane şi finale. Exemplifică existenţa cifrelor în basmul studiat. Comentează împletirea dintre real şi fantastic din structura basmului studiat. Motivează şi interpretează finalul unui basm.

Precizează ipostaza naratorului şi rolul

65

naratorului şi a rolului lui în text;

- exerciţii de interpretare a coordonatelor temporale şi spaţiale în structura basmului;

- exerciţii de desprindere a valorilor general-umane materializate în basm;

- exerciţii de caracterizare a personajelor;

- exerciţii de argumentare succintă a apartenenţei unor fragmente la specia basm popular;

- exerciţii de formulare a mesajului care se desprinde din basm;

- exerciţii de producere de text propriu;

personajului

metoda cadranelor

ciorchinele

explozia stelară


jocuri de cuvinte/


manualul

calculatorul

planşe

postere

CD-uri


imagini

lui în textul-suport.

Numeşte trăsăturile spaţiului şi timpului în structura basmului.

Conturează, în scris, valorile lumii basmului.

Scrie numele unor personaje de basm cunoscute de tine şi explică rolul numelui în conturarea individualităţii lor.

Atribuie trei caracteristici proprii unui erou de basm.

Povesteşte un fragment revelator pentru trăsăturile fantastice ale unui personaj de basm (pozitiv sau negativ). Evidenţiază, într-o compoziţie de 10-15 rânduri, însuşirile eroului pozitiv din basmul citit.

Argumentează succint apartenenţa următorului fragment la specia basm popular.

Formulează, sub forma unui enunţ, mesajul desprins din basmul preferat.

Imaginează-ţi tărâmul fabulos unde trăiesc zmeii, continuând următorul pasaj

66

- exerciţii de stabilire a unor asemănări şi deosebiri între basmul popular şi basmul cult.

mijloace rebusistice

dicţionare

enciclopedii

biblioteci virtuale

bloguri literare

site-urireviste literare

fişe de lucru

Individual

Frontal

Pe grupe

de basm cu o secvenţă descriptivă.

Continuă naraţiunea în spiritul basmului popular: „ Ajungând în pădure, merge trei zile şi trei nopţi…”

Notează succint asemănările şi deosebirile dintre basmul popular şi cel cult.

Determinanţi ai substantivului AdjectivulAdjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile.

5 1.42.33.44.14.3

- exerciţii de identificare a adjectivului, a termenului regent şi a acordului cu acesta;

- exerciţii de diferenţiere a adjectivelor propriu-zise de cele provenite din alte părţi de vorbire;

problematizarea

cadranele

ciorchinele

brainstormingul


fişe de evaluare

Identifică adjectivele din textul citat, marcând prin săgeţi relaţia cu termenul regent.

Completează tabelul cu adjectivele din enunţurile următoare clasificându-le în propriu-zise şi provenite din verb la participiu.

Formează adjective de la cuvintele de

67

Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz.Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativTopica adjectivului

- exerciţii de formare a unor adjective;

- exerciţii de sesizare a organizării morfosintactice dintr-un text;

- exerciţii de grupare a adjectivelor în după formele flexionare

- exerciţii de evidenţiere a modificărilor survenite prin schimbarea topicii adjectivului

- exerciţii de sesizare a valorii expresive a adjectivului

- exerciţii de construcţie a unor enunţuri / texte cu diferite adjective

DOOM

manualul

folii de flip-chartjetoane

creioane colorate

→ frontală

individualăîn perechi

identificarea

conversaţia


exerciţiul complex

brainstormingul

bază indicate, alegând sufixul / prefixul potrivit.

Scrie participiul verbelor din seria dată.

Completează spaţiile libere cu forma adecvată a adjectivului din paranteză, fiind atent la acordul cu substantivul determinat.

Grupează apoi adjectivele pe două coloane, în variabile şi invariabile.

Rescrie textul citat, plasând adjectivele în faţa substantivelor determinate. Precizează ce modificări au survenit.

Asociază substantivelor din textul dat câte un adjectiv. Reciteşte textul, precizând care este rolul adjectivelor adăugate.

Lucraţi în perechi! Alcătuieşte câte un enunţ cu adjectivele din seria dată, având funcţia sintactică de atribut. Colegul de bancă va transforma enunţul tău, incluzând în enunţ antonimul fiecărui adjectiv, cu funcţia sintactică de nume predicativ.

68

- exerciţii de descriere, utilizând diferite tipuri de adjective

Într-un text de 8-10 rânduri, realizează o descriere a unui colţ de natură, utilizând şi adjective care să exprime originea, forma, culoarea, mărimea, mirosul, înălţimea, cantitatea, starea sufletească.

Părţile de vorbire neflexibile

AdverbulAdverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement

6 1.42.33.44.14.3

- exerciţii de recunoaştere a adverbului, diferenţiindu-l în funcţie de ceea ce exprimă;

- exerciţii de asociere a unor adverbe;

- exerciţii de modificare a enunţurilor, transformând adjectivele în adverbe;

- exerciţii de formare a unor adverbe;

- exerciţii de contextualizare a

→ fişe de exerciţiifişe de evaluare

DOOM

manualul

→ frontală

individuală

în perechi


Completează cadranele cu adverbele din textul citat, clasificându-le în funcţie de ceea ce exprimă şi precizând funcţia lor sintactică.

Asociază verbelor indicate cât mai multe adverbe de loc, de timp, de mod.

Include în enunţuri trei dintre structurile obţinute.

Modifică enunţurile date, astfel încât adjectivele să devină adverbe. Marchează prin săgeţi relaţia acestora cu termenul regent.

Formează, cu ajutorul sufixelor, adverbe de la cuvintele de bază indicate. Completează literele care lipsesc pentru a forma adverbe, ţinând cont de indicaţiile din paranteză.

Lucraţi în perechi! Pornind de la imagine, formulează şase întrebări, în care să incluzi adverbe de loc, de timp şi de mod. Colegul de bancă va răspunde la

69

Interjecţia

adverbelor ;

- exerciţii utilizare adecvată a interjecţiilor;

- exerciţii de clasificare a interjecţiilor după formă şi după conţinut;

- exerciţii de motivare a ortografiei şi punctuaţiei interjecţiilor;

întrebările date, utilizând antonimele adverbelor.

Scrie interjecţiile sugerate de imaginile date.

Citeşte cu atenţie textele citate şi transcrie în cadrane interjecţiile, clasificându-le după ceea ce exprimă. Găseşte încă un exemplu pentru fiecare situaţie.

Rescrie enunţurile, punând semnele de punctuaţie necesare. Motivează alegerea făcută.


1

70

SUGESTII PENTRU PROGRAMUL ŞCOALA ALTFEL2– 6 aprilie 2012 ( S XXVII)


Conţinuturi (detalieri)

Nr.ore CS Activităţi de învăţare

Resurseprocedurale/

materiale/forme

de organizare

Evaluare

Activităţi extracurrriculare şi extraşcolare

Sub semnul POETULUI – atelier de poezie

Nestematele folclorului- excursie de documentare

5 1.11.21.52.12.32.43.54.4

- exerciţii de interpretare a unor secvenţe lirice/populare şi culte;

- exerciţii de redactare de text propriu pe baza unor cerinţe date;

- exerciţii de asociere a poeziei cu muzica şi cu ritmurile dansului;

- exerciţii de evidenţiere a valorilor perene ale creaţiei populare româneşti;

- exerciţii de descoperire a unor obiceiuri folclorice;

- exerciţii de sistematizare a informaţiilor culese în excursie;

- exerciţii de lectură inocentă, mediatoare, explicativă,

- lectura independentă

- lectura explicativă- dialogul de

orientare- reflecţia

- observaţia independentă

- brainstormingul- conversaţia- expunerea- posterul

- scrierea creativă

- coli de flip-chart- resurse

bibliografice- DVD

- fişe de lucru

Interpretează o secvenţă lirică/populară, cultă.

Redactează un text respectând cerinţele formulate.

Creează un moment artistic în care să asociezi textul, muzica şi dansul.

Susţine opinia ta despre frumuseţea artei româneşti într-un text de 10-15 rânduri.

Reconstituie, cu ajutorul colegilor, în cadrul unei şezători, un obicei din viaţa colectivităţii rurale.

Elaborează o culegere de folclor (album fotografic, CD/DVD)

Prezintă primele impresii la citirea/audierea textului.

71

Biblioteca pentru copii!Călătorie în FANTAZIA

interpretativă;

- exerciţii de reprezentare simbolică sau iconică a situaţiilor problematice întâlnite în cărţile citite;

- ,,exerciţii de călătorie” în FANTAZIA;

- individuală- frontală- pe grupe- în perechi

Reprezintă, simbolic sau iconic, un element/ o situaţie problematică întâlnită în text.

Selectează, din lectura ta particulară, două titluri reprezentative pentru tema abordată.

Realizează un poster cu simboluri ,,întâlnite” în lumea FANTAZIEI.

72


Unitatea a VI-a: TEXTUL NONLITERAR Profesor:______________________________Clasa a V-a / anul şcolar:_________________

Unitatea de

învăţare


Nr. ore CS Activităţi de învăţare Resurseprocedurale/

materiale/forme de

organizare

Evaluare

6. Textul nonliterar

35 ore

( S XXVIII – S XXXIV)

TEXTUL NONLITERARArticolul de dicţionarReclama

4 1.11.21.41.53.13.23.34.4

- exerciţii de recunoaştere a particularităţilor textului nonliterar;

- exerciţii de observare a structurii textului publicitar şi a articolului de dicţionar;

- exerciţii de precizare a mărcilor lingvistice specifice textului nonliterar;

- exerciţii de sesizare a informaţiilor din textul nonliterar;

- exerciţii de stabilire a structurii fiecărui tip de text;

- exerciţii de formulare a unor puncte de vedere asupra unor probleme discutate;

- exerciţii de transformare a unui

Identifică în fragmentul dat mărcile textului nonliterar.

Prezintă structura textului unei reclame şi a articolului de dicţionar.

Evidenţiază, într-un text de 4-5 rânduri, specificul textului, răspunzând întrebărilor: Ce este explicat? De către cine? Cum? De ce?

Priveşte reclamele reproduse şi grupează-le pe domenii: cultură, alimentaţie, igienă.

Stabileşte structura tipului de text dat.

Convinge-ţi colegii, printr-un eseu, despre necesitatea promovării unui produs prin reclamă.

Transformă textul literar într-un text nonliterar.

73

text literar în text nonliterar;

- exerciţii de redactare de texte nonliterare;

- exerciţii de manifestare a creativităţii şi originalităţii în redactarea unor texte;

Realizează o reclamă pentru un medicament miraculos ce vindecă răutatea.

Alcătuieşte un text nonliterar de 4 -5 rânduri care să conţină expresiile date.

Reclama descrie un anumit produs. Transcrie adjectivele din reclamele reproduse şi arată la ce se referă acestea..

Dă note celor trei reclame, notând criteriile pe care le-ai folosit şi punctajul acordat fiecăreia. Analizează una din reclamele reproduse, referindu-te la:- modul cum este descris în cuvinte produsul;- impactul vizual- calitatea imaginii;- cât de convingător ţi se pare. Realizează o reclamă pentru jocul preferat. Foloseşte text şi imagine. Expune, alături de ceilalţi colegi, reclama pentru realizarea turului galeriei.

PROIECT: “Reclama – inima comerţului”.Realizaţi, în grup de 4-5 elevi, o reclamă pentru un produs preferat de voi. Domenii la alegere: literatură, alimente, răcoritoare, jucării, articole de îmbrăcăminte etc.

SINTAXA PROPOZIŢIEI

Total – 16 ore

4

- exerciţii de recunoaştere a predicatului

exerciţiul complex Identifică predicatele din textul citat,

74

Predicatul Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi

1.42.33.44.14.3

- exerciţii de diferenţiere a predicatului verbal de predicatul nominal

- exerciţii de evidenţiere a structurii predicatului verbal şi nominal

- exerciţii de completare a spaţiilor libere cu predicatele potrivite

- exerciţii de sesizare a valorii sintactice şi semantice a verbului a fi

- exerciţii de construcţie a unor enunţuri proprii / a unor texte cu diferite predicate verbale şi nominale;

problematizarea

cadranele

brainstormingul


fişe de evaluare

DOOM

manualul

folii de flip-chart

creioane colorate

→ frontală

individuală

în perechi

subliniindu-le cu roşu pe cele verbale şi cu verde pe cele nominale.

Grupează în patru coloane predicatele verbale din textul citat, în funcţie de modul verbelor prin care sunt exprimate.

Citeşte enunţurile date şi subliniază predicatele nominale. Precizează care este structura acestora.

Completează spaţiile libere de pe fiecare poster cu unul din biletele găsite în plic, astfel încât să obţii enunţuri logice. Precizează tipul predicatului! Scrie în casete cât mai multe predicate potrivite pentru imaginile date.

Notează pe fiecare ramură a copacului câte un enunţ în care verbul a fi să aibă sensul indicat. Subliniază predicatul şi precizează felul lui.

Construieşte un text de opt rânduri – Spiriduşul din vis – ale cărui propoziţii să aibă predicatele din seria indicată.

Pornind de la imaginea dată, redactează o compunere predominant descriptivă, de 10 – 15 rânduri, în care să incluzi câte un predicat verbal exprimat prin verb la toate cele patru moduri şi cel puţin 5 predicate nominale, două dintre ele având numele

75

predicativ multiplu.SubiectulSubiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare)

4 1.42.33.44.14.3

- exerciţii de recunoaştere a subiectului şi a părţilor de vorbire prin care se exprimă;

- exerciţii de modificare a unui text, înlocuind termenii prin care se exprimă subiectul

- exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele limbii literare

- exerciţii de realizare a acordului predicatului cu subiectul

- exerciţii de diferenţiere a tipurilor de subiect

- exerciţii de construcţie a unor enunţuri proprii / a unor texte cu diferite subiecte;

identificarea

conversaţia


exerciţiul complex

cadranele

brainstor-mingul

fişe de exerciţii

fişe de evaluare

manualul

caietele

imagini

frontală

Individuală

în perechi

Subliniază subiectele din enunţurile următoare şi precizează prin ce parte de vorbire se exprimă.

Rescrie textul următor, înlocuind substantivele cu funcţie sintactică de subiect cu pronumele / numerale potrivite.

Corectează enunţurile date, realizând acordul predicatului cu subiectul.

Fiind atent la forma verbului cu funcţie sintactică de predicat, completează spaţiile libere cu subiectul potrivit, precizând felul acestuia după numărul de termeni.

Împarte textul citat în propoziţii şi scrie pe o coloană propoziţiile cu subiect inclus, pe alta propoziţiile cu subiect subînţeles.

Imaginează-ţi că ai vizitat Planeta Cărţii. Redactează în 5-6 rânduri o reclamă pentru eventualii turişti ai acesteia. Subliniază subiectele!

AtributulElemente regente ale atributului

4 1.42.33.4

- exerciţii de recunoaştere a atributului şi a elementului său regent

conversaţia

învăţarea prin Subliniază atributele din textul următor şi marchează prin săgeţi relaţia cu

76

4.14.3 - exerciţii de asociere a unor

atribute elementul regent potrivit

- exerciţii de completare a unor enunţuri cu diferite atribute

- exerciţii de modificare a unor enunţuri

- exerciţii de construcţie a unor enunţuri proprii / a unor texte cu diferite atribute

descoperire

exerciţiul complex

problematizarea

cadranele

ciorchinele

brainstormingul

identificarea

conversaţiaînvăţarea prin descoperire

exerciţiul complex

problematizarea

cadranele

brainstormingul

fişe de exerciţii

fişe de evaluaremanualul

elementul regent.

Asociază substantivelor din prima coloană atributele potrivite din coloana a doua. Alcătuieşte enunţuri cu trei dintre structurile obţinute.

Completează spaţiile libere ale textului cu atributele potrivite din seria dată. Pentru a reface afişul, selectează şi lipeşte jetoanele corespunzătoare fiecărui enunţ.

Transformă enunţurile următoare, astfel încât adjectivele cu funcţie sintactică de nume predicativ să devină atribute.

Alcătuieşte câte un enunţ în care substantivele şi pronumele din seria dată să îndeplinească funcţia sintactică de atribut şi să stea, pe rând, în cazurile acuzativ şi genitiv.

Construieşte trei enunţuri în care să inserezi comparaţii formate cu ajutorul unor atribute în cazul acuzativ.

Pornind de la imaginea dată, alcătuieşte o scurtă compunere narativă în care să incluzi cel puţin trei atribute exprimate prin părţi de vorbire diferite. Subliniază-le cu culori diferite!

Complementul Elemente regente

4 1.42.3

- exerciţii de recunoaştere a complementului şi a elementului

fişe de exerciţii Subliniază complementele din textul

77

ale complementului (numai verbul)

3.44.14.3

său regent;

- exerciţii de completare a unor enunţuri cu diferite complemente;

- exerciţii de modificare a unor enunţuri;

- exerciţii de evidenţiere a rolului semnelor de punctuaţie;

- exerciţii de construcţie a unor enunţuri proprii / a unor texte cu diferite complemente.


folii de flip-chart

jetoane

creioane colorate

frontalăindividualăpe grupe

următor şi marchează prin săgeţi relaţia cu elementul regent. Adaugă pe lângă verbele date câte un complement care să exprime locul, timpul şi modul.

Completează enunţurile date, punând pronumele la forma cerută în paranteză, precizând apoi, funcţia lor sintactică.

Adaugă pe lângă verbele scrise în casete câte un complement în cazul acuzativ, respectiv unul în cazul dativ. Subliniază-le cu culori diferite şi scrie întrebarea corespunzătoare fiecăruia.

Transformă enunţurile date pentru a evita repetiţia complementului.

Explică folosirea semnelor de punctuaţie în textul citat. Reconstituie textul, punând în ordine enunţurile scrise pe jetoane. Adaugă patru enunţuri care să includă complemente în cazul acuzativ şi dativ.

Pornind de la enunţul dat, redactează o compunere narativă în care să inserezi complemente exprimate prin substantive în cazurile dativ şi acuzativ şi complemente exprimate prin adverbe de loc, de timp şi de mod.

Sintaxa frazei 4 1.4 - exerciţii de diferenţiere a ciorchinele

Citeşte cu atenţie enunţurile următoare

78

Propoziţia principală. Propoziţia secundară.Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundareElemente de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse)Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea

2.33.44.14.3

propoziţiilor de fraze

- exerciţii de recunoaştere a propoziţiilor principale şi secundare


- exerciţii de completare a spaţiilor libere cu conjuncţiile potrivite

- exerciţii de construcţie a unor enunţuri proprii / a unor texte cu diferite predicate verbale şi nominale

brainstormingul

identificarea

conversaţia


exerciţiul complex

problematizarea

fişe de exerciţii


folii de flip-chart

jetoane

creioane colorate

frontalăindividualăpe grupe

şi precizează dacă sunt propoziţii sau fraze. Numeşte deosebirile dintre ele.

Desparte în propoziţii fraza următoare, încercuieşte elementele de relaţie şi precizează felul propoziţiilor, în funcţie de înţeles.

Ordonează piesele de puzzle, astfel încât să obţii un text unitar, completând apoi cadranele cu conjuncţiile simple şi compuse întâlnite în text.

Completează spaţiile libere cu elementele de relaţie potrivite contextului.

Continuă enunţul dat cu : două propoziţii principale, în raport de coordonare copulativă; cu o propoziţie principală şi două propoziţii secundare, în raport de juxtapunere.

Alcătuieşte fraze după schemele indicate.


1


4 * Până la data de 25 mai 2012


6

79


Unitatea a VII-a: RECAPITULARE FINALĂ Profesor:____________________________Clasa a V-a / anul şcolar:_________________



Nr. ore


materiale/forme de

organizare

Evaluare

7. Recapitulare finală

Ipostaze ale personajului copil în operele studiate/citite

Jocul- mijloc de acces la misterul existenţei

Şcoala- spaţiu al confruntării

10 1.11.21.31.41.52.12.32.42.53.23.43.54.14.24.34.4

- exerciţii de lectură mediatoare/ inocentă/explicativă/interpretativă;

- exerciţii de reflecţie asupra celor citite şi de raportare a textelor suport la propria experienţă;

- exerciţii de surprindere a ipostazelor personajului copil în operele studiate/citite;

- exerciţii de evidenţiere a frumuseţii jocului ca mijloc de acces la misterul existenţial;

- exerciţii de creativitate vizând jocul şi regulile lui;

- exerciţii de prezentare a imaginii şcolii ca spaţiu al confruntării;

lectura

expunerea

conversaţia

demonstraţia

explicaţia

dezbaterea

problemati -zarea

harta subiec-tivă a lecturii


cvintetul

metoda cubului

Încearcă să te recunoşti în imaginea-etalon pe care ţi-o oferă textul.

Valorifică sugestiile textului, experienţa ta de lectură şi propria viziune asupra celor citite şi consemnează impresiile de lectură.

Exemplifică, cu referire la textele studiate, ipostaze ale personajului copil, realizând scurte comentarii.

Alcătuieşte o compunere de 20-30 de rânduri cu titlul: „Copilăria- inima tuturor vârstelor”.

Proiect: “Jocul şi regulile lui”.

Redactează câteva consideraţii în care să susţii / să infirmi ideea că şcoala este un spaţiu al confruntării.

80

Basmul şi legenda- itinerar de călătorie

Valori etice şi estetice în operele studiate/citite

- exerciţii de selectare a unor citate reprezentative pentru imaginea şcolii de ieri şi de astăzi;

- exerciţii de exprimare a unui punct de vedere;

- exerciţii de interpretare a temei călătoriei în basm şi legendă;

- exerciţii de caracterizare a eroilor-călători

- exerciţii de analiză a elementelor etice şi culturale descoperite într-un text;

- exerciţii de evidenţiere a valorilor etice şi estetice desprinse din operele studiate;

blazonul per-sonajului

metoda cadranelor

ciorchinele

explozia stelară


jocuri de cuvinte/


manualul

calculatorul

planşe

postere

CD-uri

tablouriilustraţii de

Selectează pasaje reprezentative din operele citite pentru imaginea şcolii de ieri şi de astăzi.

Comentează succint citatele selectate la exerciţiul anterior, exprimându-ţi punctul de vedere.

Descrie o călătorie reală/ imaginară, apelând la diverse elemente de expresivitate artistică. Caracterizează eroul de basm/ legendă care te-a impresionat în mod deosebit prin caracterul său. Redactează un dialog imaginar cu un personaj de basm. Scrie o naraţiune cu deznodământ fericit despre o clipă de adevăr şi frumuseţe.

Desprinde valorile etice şi estetice din textele-suport.

Analizează, conform cerinţelor precizate, cuvintele subliniate din text.

81

În lumea sunetelor

De vorbă cu părţile de vorbire

Despre “arhitectura” sintaxei propoziţiei şi a frazei

- exerciţii de consolidare şi sistematizare a noţiunilor de fonetică,vocabular, morfologie şi sintaxă;

- exerciţii de consolidare şi sistematizare a părţilor de vorbire

- exerciţii de consolidare şi sistematizare a noţiunilor de sintaxă

- exerciţii de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

carteflip-chartul

imaginimijloace rebusistice

dicţionare

enciclopedii

biblioteci virtuale

bloguri literare

site-uri

reviste literare

fişe de lucru

Individual

Frontal

Pe grupe

Evidenţiază, în 3-4 exemple, rolul contextului în precizarea sensului unui cuvânt.

Redactează o compunere gramaticală cu titlul „ De vorbă cu părţile de vorbire”.

Completează organizatorul grafic/ ciorchinele cu trăsăturile părţilor de propoziţie.

Completează schema / tabelul dat cu tipurile de propoziţii studiate.

Evidenţiază rolul semnelor de punctuaţie, în propoziţie şi în frază, într-un text în care să îmbini modurile de expunere studiate.

82