225
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
3. POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC3.1. Potenþialul turistic antropic-consideraþii teoreticePotenþialul turistic antropic reprezintã ansamblul de obiective create de
societate care îndeplinesc condiþiile valorificãrii pe plan turistic. Acesta s-aconturat în timp istoric, îmbogãþindu-se treptat în urma ascensiunii creative aomului, care a produs mereu noi valori, ,,îmbogãþindu-ºi� mediul artificial, înconcordanþã cu creºterea pretenþiilor sale de culturã ºi civilizaþie.
Obiectivelor turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de omîn alte scopuri, însã au ajuns în aceastã ipostazã de ,,potenþial turistic� treptat,pe mãsurã ce ele au devenit reprezentative pentru o anumitã regiune sau etapãistoricã, socialã, culturalã sau tehnicã. Îndeplinind aceastã condiþie ele au rolulde a reîmprospãta memoria socialã a vizitatorului.
Societatea modernã se confruntã cu o creºtere numericã fãrã precedent afondului turistic antropic ºi o diversificare pe unitatea de suprafaþã mult maimare decât în cazul potenþialului natural, datoritã progresului tehnologic ºi creºteriiapetitului pentru nou ºi inedit.
Atractivitatea componentelor antropice este determinatã de o serie deproprietãþi:
l unicitatea, singularitatea este o însuºire a obiectivelor antropice caresporeºte atractivitatea turisticã, fie cã este vorba de un ,,produs unicat�, fie deun obiectiv ajuns unicat datoritã menþinerii în timp;
l dimensiunea ieºitã din comun a obiectivelor antropice este un atributcare polarizeazã atenþia ºi interesul turiºtilor. De dimensiuni foarte mari (PalatulParlamentului, Crucea de pe Caraiman) sau foarte mici (obiecte de artã, cãrþietc.) anumite componente antropice ale potenþialului sunt admirate de mii ºi zecide mii de turiºti participanþi la diferite forme de turism;
l ineditul este ºi el o sursã de atracþie care rezultã din natura materialuluide construcþie (în cazul Crucii de pe Caraiman de exemplu), culoarea specificã(în cazul unor mãnãstiri din Moldova), amplasarea obiectivelor în locuri insolite(Castelul Bran, al Huniazilor, Cetatea Devei etc.), arhitectura deosebitã (CastelulPeleº, Palatul Parlamentului);
l vechimea unor obiective trezeºte, de asemenea, interesul turiºtilor, fie cãsunt obiective prezente în muzee (obiecte antice, podoabe foarte vechi, cãrþivechi, elemente de tehnicã popularã veche etc.), fie cã sunt obiective cu rezonanþãistoricã (Biserica Densuº, Mãnãstirea Vodiþa) dispensate în spaþiul geografic;
226
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
l funcþiile sau funcþia îndeplinitã de anumite edificii poate deveni adeseao sursã de interes turistic (Clãdirea Guvernului, Opera Românã, Teatrul Naþional).
Fondul turistic antropic din România reuneºte o gamã foarte largã ºi variatãde componente, care pot fi grupate în:
§ obiective cultural-istorice;§ obiective etnoculturale ºi etnofolclorice;
3.2. Patrimoniul turistic cultural-istoricPatrimoniul cultural-istoric naþional cuprinde monumente, ansambluri ºi
situri cu valoare excepþionalã din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ºtiinþific,antropologic, cât ºi peisaje culturale reprezentative pentru þarã sau o regiunegeo-culturalã clar definitã. În cadrul acestui patrimoniu sunt incluse bunuri imobileºi mobile. Bunurile imobile prezintã valoare din punct de vedere arheologic,istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-ºtiinþific.Bunurile mobile includ obiecte cu semnificaþie istoricã ºi documentarã, valoareartisticã ºi etnologicã, ºtiinþificã ºi tehnicã.
Patrimoniul cultural naþional cuprinde peste 760 000 de bunuri culturalemobile, dintre care peste 20000 de monumente, 5200 de situri arheologice ºi 474monumente ºi ansambluri de arhitecturã cu valoare excepþionalã.
3.2.1. Criterii de identificare ale potenþialului turisticcultural-istoric
Din punct de vedere turistic analiza ºi delimitarea bunurilor culturale depatrimoniu se face pe baza unui set de criterii:
§ locul - variabil prin poziþie, extensiune, accesibilitate ºi care se poatereferi la aºezarea unui singur obiect sau monument, pânã la un sit, zonã istoricãsau rezervaþie de arhitecturã; analiza locului se face pornind de la continent,þarã, regiune, provincie, oraº, comunã, sat, cartier, muzeu, monument izolat, buncultural mobil;
§ geniul tehnic care se referã la mijloacele de care s-a slujit artistul pentrua-ºi realiza operele ºi monumentele, unde limitele de creaþie sunt elastice ºiextensibile; de multe ori turiºtii sunt deosebit de interesaþi sã cunoascã vechitehnici artistice;
§ poziþia etnologicã porneºte de la origini, pânã în contemporaneitate, undedefinirea ºi stabilirea etapelor de evoluþie a monumentelor ºi bunurilor culturalepoate îmbrãca forme de ipotezã, iar precizãrile foarte exacte sunt destul de rare;în acest context pot fi menþionate câteva etape-origini: preistorice, antice, evulmediu, romanicul, goticul, baroc º.a.
227
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC§ subiectul sau tema culturalã se referã la sursele de inspiraþie care au stat
la baza multor bunuri culturale ºi care poate caracteriza o anumitã culturã, înanumite perioade de evoluþie istoricã; aici pot fi incluse era, evul, secolul, etapa,filonul, perioada, faza, nucleul cultural - care toate vin sã contureze marilecurente ale artei ºi culturii;
§ starea de conservare ºi pãstrare are un rol major în valorificare, deoarecemonumentele ºi bunurile culturale trebuie sã se gãseascã în cât mai bunã starepentru a fi vizitate de turiºti ºi periodic sunt supuse unor lucrãri de restaurareºi conservare; multe bunuri cultural-imobile ºi mobile nu sunt puse în valoare,datoritã stãrii de degradare în care se aflã;
§ gradul de înþelegere a bunurilor culturale este determinat de modul cumacestea sunt receptate de vizitatori ºi, de aici, rezultã ºi rolul lor educativ ºi dedeschidere a orizonturilor culturale; turiºtii prin cunoaºterea ºi percepþia unornoi elemente de culturã ºi civilizaþie pot respecta identitãþile culturale ºi devinmai toleranþi în raport cu alte forme de culturã.
La baza determinãrii importanþei monumentelor româneºti au stat mai multerepere elaborate de Ministerul Culturii care, în principal, au avut în vederetipurile de monumente care se gãsesc în þara noastrã ºi care alãturi de criteriileenunþate au mai avut în vedere ºi alte considerente, precum:
§ valoarea istoricã, care exprimã ideea de vechime ºi raritate, unicitate aunui bun cultural;
§ valoarea esteticã, care ne dã mãsura expresivitãþii, coerenþei stilistice,virtuozitatea tehnicii ºi a execuþiei;
§ valoarea urbanisticã ºi constructivã, care se referã la elemente dearhitecturã ºi ornamentare a spaþiilor construite, la modul de dispunere aleacestora;
§ valoarea memorialã, care se leagã de pãstrarea unei anume identitãþiculturale, sau unor construcþii care sunt legate de marile valori ale culturii ºicivilizaþiei româneºti.
Din întreaga zestre culturalã a României, numai anumite bunuri culturalemobile ºi imobile au reale valenþe turistice ºi pot constitui punctele de bazã înrealizarea unor produse turistice originale.
3.2.2. Obiectivele cultural-istorice - caracteristici tipologicePe baza Ordonanþei de Guvern nr. 68/26 aug. 1994, întãritã prin legea nr.
41/1995 au fost stabilite principalele categorii de obiective:l monumente ºi situri arheologice;l monumente ºi ansambluri de arhitecturã;l rezervaþii de arhitecturã ºi urbanism, clãdiri, monumente ºi ansambluri
memoriale;
228
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
l monumente de artã plasticã ºi comemorativã;l monumente tehnice;l locuri istorice;l parcuri ºi grãdini.
3.2.2.1. Monumente ºi situri arheologicePrin cercetãrile arheologice de peste 100 de ani au fost aduse la luminã
multe obiective ºi bunuri culturale antice, care în parte s-au pãstrat în situ, iaraltele au fost conservate prin intermediul unor muzee ºi colecþii de arheologie.Oferta turisticã în acest domeniu nu este foarte bogatã, dar este deosebit devaloroasã. Situarea României în spaþiul central-european, marcat de prezenþaarcului carpatic, a Dunãrii Inferioare, a þãrmului Mãrii Negre a condus lainterferenþa influenþelor unor puternice civilizaþii euro-asiatice, care ºi-au pusamprenta asupra primelor construcþii civile ºi militare ºi a artei strãvechiromâneºti. Astfel, pe teritoriul românesc se gãsesc vestigii ce aparþin unor cetãþigreceºti de pe litoral, cetãþi dacice, castre, fortificaþii, oraºe daco-romane. Lanivelul teritoriului naþional existã un numãr de 28400 de monumente din care5200 de situri arheologice.
Valenþele turistice rezultã, în principal, din vechimea, valoarea lor artisticã,istoricã, prin accesibilitate, fiind reprezentative pentru civilizaþia ºi culturaromâneascã.
Locuirea preistoricã a pãmântului românesc a lãsat numeroase urme carereprezintã în majoritatea cazurilor elemente de atracþie turisticã. Descoperirilepaleolitice cele mai reprezentative sunt: Valea Dârjovului (Olt), Ohaba Ponor(Hunedoara), Cioclovina (Hunedoara), Iosãºel (Bihor), Ceahlãu etc.
Reprezentative pentru civilizaþia neoliticã sunt siturile arheologice de laTãrtãria, Hamangia, Tâmpeºti, Ariuºd, Cucuteni etc.
Descoperiri semnificative din epoca bronzilui s-au realizat la: Sighiºoara,Sãrata Monteoru, Periam, Pecica, Mediaº, Sighetul Marmaþiei etc.
Vestigii din epoca fierului au fost descoperite la: Bucureºti, Basarabi, Poiana,Rahãu, Bârseºti, Bâlvãneºti, Vinþul de Jos, Stânceºti, Cotnari, Ciumbrud, Cipãu,Blaj, Agighiol etc.
Urme ale culturii ºi civilizaþiei Greciei antice au fost descoperite pe þãrmulMãrii Negre în coloniile Histria (întemeiatã de ionienii veniþi din oraºul Miletcare o numesc Istros), Callatis (întemeiatã de coloniºtii dorieni din HeracleeaPontica în apropierea actualului oraº Mangalia), Tomis (întemeiatã de milesienipe locul actualului oraº Constanþa).
Edificatoare rãmân vestigiile ºi siturile arheologice dacice ºi romanedescoperite la: Ciumeºti (Satu Mare), Apahida (Cluj), Mediaº, Zimnicea,
229
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Sighiºoara, Costeºti, Blidaru, Piatra Roºie, Bãniþa (Munþii Orãºtiei), Cãpâlna(Alba), Cetãþeni (Dâmboviþa), Popeºti (Argeº), Alba Iulia, Câmpulung Muscel,Turda, Cernavodã, Hârºova, Drobeta-Turnu Severin, Isaccea, Orºova, Mãcin,Cluj-Napoca, Moigrad-Zalãu, Cãlimãneºti-Cãciulata, Oradea, satele Topalu,Adamclisi (Constanþa), Veþel (Hunedoara), Mârºid (Sãlaj), Dobrosloveni (Olt),Geoagiu, Orãºtioara, Sarmizegetusa (Hunedoara), Mahmudia (Tulcea) etc.
În patrimoniul mondial UNESCO au intrat numeroase fortãreþe dacice dinMunþii Orãºtiei (Fig. 26): Sarmizegetusa Regia-Grãdiºtea de Munte, Costeºti-Cetã-þuia, Costeºti-Blidaru, Luncani � Piatra-Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna.
Cãlan
Simeria Cugir
Haþeg
Sibiºel
Deva
Hunedoara
Orãºtie
Sarmizegetusa RegiaCetãþuia
Blidaru
Piatra Roºie
Bãniþa
Cãpâlna
Dupã CIMEC
Fig. 26. Fortãreþele dacice din Munþii Orãºtiei ce fac parte dinpatrimoniul mondial UNESCO
Aceastã ofertã turisticã româneascã poate fi pusã în evidenþã prin câtevaprograme turistice: ,,Sud-vestul Transilvaniei - leagãn al latinitãþii româneºti�,,,Dobrogea - tãrâm al istoriei ºi civilizaþiei daco-romane�, ,,Vestigii daco-romanepe malurile Dunãrii� etc.
3.2.2.2. Monumente ºi ansambluri de arhitecturãÎn aceastã categorie se înscrie numãrul cel mai mare de bunuri culturale,
care reprezintã diferite perioade istorice ºi mai multe curente artistice. Cele maireprezentative aparþin evului mediu ºi perioadei premoderne, ºi care s-au pãstratcel mai bine. Ele includ bunuri de facturã religioasã sau civilã, mãrturii alemodului de evoluþie a culturii ºi civilizaþiei româneºti.
230
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
3.2.2.2.1. Monumente ºi ansambluri de arhitecturãde facturã religioasã
La nivelul teritoriului naþional numãrul cel mai mare de monumente dearhitecturã este reprezentat de cele de cult, fie mari ansambluri monahale, fietemple, biserici, catedrale ºi mãnãstiri. Puþine sunt oraºele ºi satele care sãnu deþinã un astfel de monument. Existã judeþe care concentreazã un marenumãr de astfel de bunuri culturale: Suceava, Neamþ, Braºov, Prahova, Vâlcea,Gorj etc.
Bisericile creºtin ortodoxe sunt cele mai numeroase ºi mai interesanteobiective repartizate uniform pe teritoriul þãrii. În România existã 3804 demonumente aparþinând patrimoniului creºtin ortodox (Fig. 27).
Reprezentativã este Biserica Patriarhiei din Bucureºti. Biserica Patriarhieieste un monument de istorie ºi arhitecturã ridicat între anii 1656�1658 dedomnitorul Constantin ªerban Basarab. Între 1664 ºi 1669 biserica a fost sediulMitropoliei Þãrii Româneºti. Are un plan trilobat cu pronaos lãrgit, cu 4 turle.Biserica este o reproducere fidelã a bisericii episcopale din Curtea de Argeº, darse deosebeºte de aceasta prin dimensiunile ei mult mai mari ºi prin pridvorullarg deschis, sprijinit pe 12 coloane. Faþadele sunt decorate cu 2 registre dearcade apãrate de un brâu de piatrã. Din vechile fresce zugrãvite în 1668 nu s-aupãstrat decât icoana hramului, pictatã în firida de deasupra uºii din pridvor.Turnul clopotniþã din faþa bisericii a fost construit în 1698 prin grija lui C-tinBrâncoveanu ºi restaurant în 1958.
Se remarcã bisericile ortodoxe ce au fost incluse pe lista monumentelor dinpatrimonial universal: bisericile Tãierea capului Sf. Ioan Botezãtorul din satulArbore, Sf. Cruce din satul Pãtrãuþi, Sf. Gheorghe din Suceava.
Biserica reformatã este reprezentatã în România de 301 de obiective.Recunoscute prin arhitecturã ºi istorie sunt bisericile din Reteg (sec. XV), Sãsarm(sec.XVI), Strugureni (sec. XVIII), Þigãu (sec. XVI).
Patrimoniul romano-catolic este reprezentat de 253 de biserici. Cele maicunoscute sunt cele de la Boda (1860), Vitãneºti (sec. XIX), Rãdãuþi (1823),Sibiu (sec. XV).
Patrimoniul unitarian este reprezentat de 61 de biserici. O importanþãdeosebitã o au bisericile: Herpea, Isla, Maiad, Mitreºti (Mureº), Ozun, Petriceni,Poian (Covasna), Suatu, Sãnduleºti (Cluj), Sâmbenedic, Sânmiclãuº (Alba),Ioneºti (Braºov), Plãtãreºti (Cãlãraºi), Mereºti, Oclad (Harghita), OdorheiuSecuiesc etc.
Patrimoniul evanghelic este reprezentat de 219 biserici. Reprezentativesunt bisericile din Alba Iulia (1691), Bãlcaciu (sec. XV), Boz (1523), Câlnic
231
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Fig.27
. Prin
cipale
le cat
edrale
ºi mã
nãstiri
din R
omâni
a
catedr
alãmã
nãstire
232
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
(sec. XIII, în patrimoniul UNESCO), Metiº (Sibiu), Miercurea Sibiului, Reciu,Sebeº, Valea Lungã, (Alba), Seluº (Mureº), Petriº (Bistriþa Nãsãud) etc.
Patrimoniul greco-catolic este reprezentat de 9 biserici, dintre cele maicunoscute fiind: Timiºoara, Carei, Camãna de Jos (Braºov), Noroieni, Livada,Porumbeºti (Satu Mare) etc.
Biserica armeano-catolicã este reprezentatã de bisericile din Gherla(1723-1724) ºi Dumbrãveni (1766-1791).
Patrimoniul armeano-gregorian cuprinde 2 biserici în Suceava (1521) ºiBotoºani (sec. XVIII).
Patrimoniul ortodox-armenesc cuprinde 3 obiective. Cele mai cunoscutesunt bisericile din Bucureºti (1911) ºi Piteºti (1852).
Biserica ortodox-ruteanã este reprezentatã de biserica din Oradea construitãîn anul 1692.
l Renumite sunt bisericile de piatrã specifice Depresiunii Haþeg (Densuº,Clopotiva, Sântamaria Orlea, Peºteana); bisericile cu zid, fortificate în stil goticdin sudul ºi estul Transilvaniei, în arealele colonizate cu saºi. Aceste �coloniiregale� întemeiate de saºi, au fost localizate pe o arie destul de îngustã de-alungul arcului carpatic, în sud-vestul Transilvaniei unde au construit în jur de150 de biserici fortificate. Între acestea se remarcã cele incluse în patrimonialmondial UNESCO: Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan ºi ValeaViilor (Fig. 28).
l Bisericile din lemn din România ocupã un loc de frunte între regiunileprincipale ale arhitecturii lemnului: Scandinavia, þãrile Baltice, Silezia, estulcontinentului european. Reprezintã reale mãrturii ale arhitecturii populare ºi aleartei de prelucrare a lemnului, capodopere ale civilizaþiei europene a lemnului,care impresioneazã prin caracteristicile constructive (înãlþime ºi baza de susþinererelativ redusã).
România este cea mai sudicã zonã compactã a arhitecturii de lemn, bisericide lemn de valoarea artisticã a celor româneºti neântâlnindu-se la sud de Dunãre.Sunt asemãnãtoare casei þãrãneºti: sunt construite din aceiaºi materie primã,lemnul, în aceleaºi tehnici, cununi orizontale de bârne; au dimensiuni apropiatecu ale casei (4 × 7 m lãþime, 5 × 10m lungime) (Petrescu P., Stoica Georgeta,Dicþionar de Artã Popularã, 1997, pag. 81).
Bisericile de lemn sunt specifice Maramureºului (bisericile din Ieud, Bârsana(Fig. 30), Viºeul de Mijloc, Botiza, Breb, ªurdeºti etc.), zonei Lãpuº-Chioar(bisericile din Surdeºti - a doua ca înãlþime în Europa - 54 m; Plopiº, Rogozetc.); Sãlajului (Hida, Ileanda, Fildu de Sus etc.) ºi Munþilor Apuseni (Vidra,Gârda de Sus, Ponorel, Rieni etc.). Renumite sunt ºi bisericile de lemn din:Valea Muscelelui (Buzãu), ªoimuº ºi Troaº (Arad), Groºii Noi ºi Luncºoara
233
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Fig. 2
8. Bis
ericile
fortifi
cate d
in Tra
nsilva
nia in
cluse
în pat
rimoni
ul UN
ESCO
Alba
Iulia
Sebe
º Teiuº
Bl
aj M
ediaº
Co
pºa M
icã
Sibiu
Avrig
Agnit
a
Sighiº
oara
Fãgã
raº
Braº
ov
Codle
a
Bara
olt
Rupe
a
Câlnic
Valea
Viilor
Bierta
nSas
chiz
Dârjiu
Viscri
Prejme
rDu
pã CI
MEC
234
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Fig. 2
9. Ce
tãþile
þãrãneº
ti din
Transi
lvania
oraº
cetate
a tãrã
neascã
drum
de acc
es
1.Copº
a Micã
2.Vale
a Viilo
r3.M
osna
4.Agâr
biþi Ax
ente
5.Seve
r6.M
otis7.B
uzd8.N
oul Sã
sesc
Dupã
Grecu
ºi cola
b., 199
6
Lazare
a
Cârþa
Mierc
urea
Ciuc
Sâncrã
ieni
Sântim
bru
Esteln
ic Lemnia
Tg.Se
cuies
c
Zabala
Cova
sna
Zagon
Þufãlãu
Cernat
Alb
iº Turia
Malna
º Bod
oc
Ghidfã
lãu
Ozun
Bicfãlã
u Pre
jmer
Harma
n BR
AªOV
Sânpet
ru Ilie
ni Sf.
Gheor
ghe
Arcuº
Zãlan
Bãþãni
i Mici
Baraol
t
Aita M
areBel
in Ap
ata Maeru
º Rot
bav
Feldi
oara
Hãlchi
u Cod
lea Gh
imbav
Vulcan
Cri
stian
Râºnov
Sãrãþen
i Pra
id Ocn
a de Su
s
Înlãcen
i
Trei Sa
teSân
georgiu
de
Pãdure
Ve þ
ca
Mugen
i Mã
rtiniº
Crãciu
nel
Ocland
Jim
bor
Merch
easa
Homo
rod
Ungra
Rup
ea Jibe
rt Cob
or Ticuºu
Vechi
Benic
Cricãu
Igh
iu ªard
Dumit
ra
Sebe
º Gali þiu
AL
BA IU
LIA
Orãºt
ie Pianu
de SusPet
reºti Sãs
ciori Câl
nic
Boz
Miercu
rea
Gârbov
a Do
bârca
Sibiºel
Sib
iel Orl
at Cristia
n SIBIU
Ocna S
ibiu
ªura M
icã Cisnãd
ioara Cis
nãdie Bra
du Avr
i g
Slimnic
ªura M
are
Guºter
i þa Dai
a Nou Vur
pãr Alþ
ina
Nocric
h Marpo
d Toarcla
Ho
sman B
ruiu
Somarti
nGherd
eal Cin
csor F
ãgãra
º
Veseud
Var
d Dealu F
rumos
Mergh
indal
Cincu Rod
bav
Soars Fel
mer
Hãlme
a g
Selista
t Bãrcut
Mo
vile
Brãden
i Net
uº Iac
obeni
Stejãri
º Ruj
a
Criþ R
oadeº
Buneºti
Me
ºenoar
e Fiº
er Vis
cri Grâ
nari Dâr
jiu Arc
hita Bai
a Ioneºti
Drã
uºeni
Cata
Balj ªom
a
Mãnãr
ade
Cenade
Þapu
ªeica M
icãªei
ca Mare
Veseud
Ad
ãmus
Jidvei
Balcac
iu
Ormeriº
Zã g
ar Bãg
aciu Vii
ºoara
Velt Baz
na Boi
an Târ
nava
Media
º Ign
iºu No
u 1
2
Buia Net
is Peliºor
Ric
hiº Bie
rtan
34
5ªoa
la 6
7
Sighiº
oara
Seleus
Dan
es Las
lea Cur
ciu
Alma
Dârlos Brã
teiu Dupus
Molinc
rav
8Filiteln
ic Sen
ereus
Maghe
rus Nad
eº
Sachiz
Vol
can Dai
a Sae
s Ap
old
Cloaste
rf
235
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
(Hunedoara), Prosteºti-Pãmânteni (Prahova), Tei(Vrancea), Lipia (Argeº), Schit-Orseni (Botoºani),Curteni (Vaslui), Adâncata (Suceava), Lupºa (Alba),Silvanul de Câmpie (Mureº), Cârtojanca (Teleorman),Corbi ºi Brãtuleºti (Giurgiu), Cândeºti Deal (Dâm-boviþa), Voroveºti (Iaºi).
În judeþul maramureº sunt 93 de biserici de lemncatalogate drept monumente istorice. Dintre acesteaopt fac parte din patrimoniul universal UNESCO(Fig. 31): Bârsana, Deseºti, Budeºti, Plopiº, Surdeºti,Poienile Izei, Ieud-Deal, Rogoz.
Biserici renumite se înalþã în centrele urbane cuo rezonanþã istoricã deosebitã cum ar fi Suceava(Bisericile Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe), Alba Iulia(Biserica Reformatã ºi cea Evanghelicã), Bucureºti(Bisericile Sf. Gheorghe Nou, Creþulescu, Stavropoleos, Antim), Braºov (Sf.Nicolae din ªchei, Sf. Bartolomeu), Rãdãuþi, (Biserica Sf. Gheorghe), Bistriþa(Biserica Minoritãþilor, Biserica Evanghelicã) etc.;
În marile oraºe puncte de atracþie importante constituie ºi marile catedrale:Sf. Mihail din Cluj; Catedrala romano-catolicã ºi Catedrala Reîntregirii Neamuluidin Alba Iulia; Catedrala ortodoxã din Târgu Mureº etc.;
Fig. 30. Biserica de lemndin Bârsana
Baia Mare Cavnic
Târgu Lãpuº
Deseºti
Budeºti
ªurdeºti
Bârsana
Iedu Deal Poienile Izei
Plopiº
Rogoz
Dupã CIMEC
Fig. 31. Ansamblul bisericilor de lemn din Maramureº aflate înpatrimoniul universal U.N.E.S.C.O.
236
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Din spaþiul cultural românesc nu pot fi omise unele obiective religioasecare aparþin altor culte ºi minoritãþi, având statut de monumente de interes naþional:sinagogile din Bucureºti (Templul Coral), Dej, Cluj-Napoca; moscheile
(Constanþa) etc.;Impresioneazã prin faima ºi ve-
chimea edificiilor, prin stilurile construc-tive, valoarea frescelor, culoare mãnãs-tirile rãspândite în tot spaþiul etnicromânesc, dar cu o concentrare evidentãîn Bucovina (Voroneþ - capodoperã naþio-nalã ºi internaþionalã, renumitã pentruacel albastru de Voroneþ, Moldoviþa,Suceviþa - unde tenta cromaticã domi-nantã este verdele, Humor, Putna, Drago-mirna etc.) ºi în Subcarpaþii Getici (Mã-nãstirea Curtea de Argeº, Cozia, Tismana,Polovragi, Horez - Fig. 32, etc.), la carese adaugã gruparea de mãnãstiri dinBucureºti ºi zona periurbanã a sa (Cer-
nica, Snagov, Pasãrea, Mãrcuþa, Plumbuita, Antim etc.). În patrimoniul universalau fost incluse mãnãstirile: Voroneþ, Probota, Moldoviþa ºi Humor (Fig. 33).
Fig. 32. Mãnãstirea Horezu
Suceava
CâmpulungMoldovenesc
Gura Homorului
Solca
Rãdãuþi
Fãlticeni
Moldoviþa Arbore
Humor
Voroneþ
Pãtrãuþi
Suceava
Probota Dupã CIMEC
Fig. 33. Bisericile din Moldova incluse în patrimoniul UNESCO
237
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Fig. 34. Mãnãstirile din nordul Moldovei (Foto)
Suceviþa Biserica mãnãstirii Putna
Voroneþ Biserica mãnãstirii Agapia
238
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
3.2.2.2.2. Monumente ºi ansambluri de arhitecturã de facturã civilãÎn aceastã categorie se înscriu toate clãdirile care au multiple funcþionalitãþi:
locuinþe, structuri de cazare ºi alimentaþie publicã, tratament, sedii aleadministraþiilor publice orãºeneºti sau comunale, sedii de instituþii de stat sauprivate, bãnci, tribunale, licee ºi ºcoli, grãdiniþe, muzee ºi colecþii diverse, palatede culturã, castele ºi conace, unitãþi comerciale etc. Multe clãdiri valoroase audispãrut în urma acþiunii de sistematizare brutalã ºi forþatã care a avut loc înaintede 1990. Cele mai multe sunt concentrate la nivelul centrelor urbane, îndeosebiîn municipii ºi oraºele mai mari.
Alãturi de acestea se înscriu ºi elemente de facturã popularã: case, anexegospodãreºti construite de meºteri populari, cu elemente de stil diferite de la ozonã etnograficã la alta.
Ele sunt simboluri ale evoluþiei aºezãrilor din þara noastrã, care reprezintãstiluri tradiþionale în interferenþã cu cele europene, ºi exprimã originalitateasistemului de construcþii arhitectonice din România, dau mãsura gradului dedezvoltare culturalã ºi socio-economicã.
• În cadrul monumentelor ºi ansamblurilor de arhitecturã de facturã civilãun loc aparte ocupã castelele ºi palatele, care au o putere de polarizare a fluxurilorturistice deosebitã. Edificii interesante sub acest aspect sunt: Castelul Bran,ridicat în sec. XIV, la capãtul nordic al culoarului Bran-Rucãr; Castelul Peleº(Fig. 35) - construit în stilul renaºterii germane de influenþã goticã la Sinaia, estecel mai important castel de vânãtoare din þarã, cu importante colecþii de picturiºi sculpturi, mobilier, arme etc.; Castelul Corvineºtilor de la Hunedoara, undestilul gotic se împleteºte cu barocul; sau castelele de la Timiºoara, Câmpina,Lãzarea etc.;
Din categoria palatelor seimpun prin monumentalism ºiarhitecturã: palatul Cotroceni,Mitropoliei, Mogoºoaia, palatulTelefoanelor, Ghica Tei, iar mairecent Palatul Parlamentului - adoua construcþie din lume cagrandoare, dupã Pentagon (acestepalate îmbogãþesc potenþialulantropic al municipiului Bucu-reºti); Palatul Principilor dinAlba Iulia, Palatul Banffy dinCluj-Napoca etc.;
§ Muzeele reprezintã insti-tuþii de culturã intens vizitate,care funcþioneazã, în general, înFig. 35. Castelul Peleº
239
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
ansambluri de arhitecturã valoroase ºi sunt importante prin valenþele lor ºtiinþifice,artistice ºi culturale. Reþeaua muzealã din România subliniazã marea diversitatetipologicã a muzeelor, care numãrã 571 unitãþi. Dupã Institutul pentru MemorieCulturã se disting mai multe tipuri de muzee:
§ Muzee de istorie;§ Muzee etnografice;§ Muzee de artã;§ Muzee arheologice;§ Muzee de ºtiinþele naturii;§ Muzee de ºtiinþã ºi tehnicã;§ Muzee ale satului;§ Muzee numismatice;§ Muzee sau case memoriale.
−−−−− Muzeele de istorie (108) sunt reprezentate prin: Muzeul de Istorie aRomâniei din Bucureºti, Muzeul Unirii din Alba Iulia; Muzeul de Istorie aTransilvaniei din Cluj-Napoca; Complexul Muzeal Bucovina (Suceava); Muzeulde Istorie al Moldovei (Iaºi); Muzeul de Istorie ºi Arheologie (Constanþa); MuzeulPompierilor din Teremia Mare; Muzeul Portului Constanþa; Muzeul RegiuniiPorþile de Fier (Drobeta Turnu-Severin), Muzeul Secuiesc al Ciucului(Miercurea-Ciuc); Muzeul primei ªcoli Româneºti din Scheii Braºovului;Complexul Mitropoliei (Târgoviºte), etc.
−−−−− Muzeele etnografice (81) au fost create ca unitãþi de cercetare ºi conservarea unor valori tradiþionale de excepþie, dar ºi ca lãcaºe de culturã deschise unuipublic larg, eterogen, dornic de a se cultiva sau de a cerceta materialele expuse.Muzeul etnografic reprezintã un trezorier al valorilor etnografice ºi al tradiþiilorlocale, fiind un factor de bazã în înþelegerea procesului de dezvoltare spiritualãºi culturalã a unei naþiuni, ca pãstrãtor al martorilor civilizaþiei þãrãneºti.
Ca obiective turistice, muzeele etnografice pot fi puse în valoare princircuite, tururi de oraºe, excursii tematice. Taxonomia muzeelor etnografice esteîn funcþie de modul de expunere a obiectelor (în aer liber, pavilioane), tematicã(istoric, sociologic, ocupaþional, tehnic, artistic, arhitectural-constructiv), conþinut,gradul de cuprindere teritorialã (locale, regionale, zonale, naþionale, universale).
Deosebit de atractive sunt muzeele etnografice în aer liber, prin faptul cãbunurile culturale se aflã expuse într-un mediu natural, iar exponatele suntprezentate în forma lor originalã, având de multe ori valoare de document, orivaloare tehnicã, ºtiinþificã, artisticã, ca mãrturii ale patrimoniului muzeal naþional.
Reprezentative sunt: Muzeul Þãranului Român (Bucureºti), Parcul Etnografic�Romulus Vuia�(Cluj-Napoca), Muzeul Þãrii Codrului (Mãriuº-Satu Mare),Muzeul Þãrii Oaºului (Negreºti-Oaº), Muzeul Viei ºi Vinului (Miniº-Arad),Muzeul Viticol (Odobeºti-Vrancea), Rezervaþia de Arhitecturã Vrânceanã(Focºani), Colecþia de Ceramicã Popularã de pe Valea Olteþului (Balº), Colecþia
240
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Etnograficã ºi Artã Popularã (Chilia-Olt), Colecþia Etnograficã Zahacinshi(Mihãileni-Botoºani), Colecþia Oologicã �Kalaber Ladislau�(Reghin), ComplexulMuzeal Mãldãreºti (Mãldãreºti-Vâlcea), etc.
−−−−− Muzeele de artã (137) gãzduiesc marile creaþii ale artiºtilor renumiþiromâni sau strãini. Cele mai cunoscute sunt: Muzeul de artã al României(Bucureºti), Muzeul Colecþiilor de Artã (Bucureºti), Muzeul Literaturii Române(Bucureºti), Muzeul Muzicii (Bucureºti), Muzeul �T. Aman� (Bucureºti), ColecþiaMuzealã de Argintãrie (Braºov), Colecþia de Artã (Constanþa), Colecþia de ArtãPlasticã �Al. Bãlintescu�(Costeºti-Vâlcea), Casa Colecþiilor de Artã (Brãila),Muzeul de Artã (Roman), Muzeul de Artã (Târgoviºte), Casa Personalitãþilor(Lugoj), Casa Domneascã Brebu (Brebu-Prahova), Atelier memorial �AurelPopa�(Satu Mare) etc.
−−−−− Muzeele de arheologie (56) reunesc colecþii de vestigii caracteristicelocuirii în spaþiul carpato-danubiano-pontic. Cele mai reprezentative: RezervaþiaArheologicã Cucuteni (Iaºi), Muzeul Staþiunii Bãile Herculane, RezervaþiaArheologicã Budureasca (Budureasca-Prahova), Rezervaþia Arheologicã�Târgºorul Vechi� (Târgºorul Vechi-Prahova), Rezervaþia Arheologicã Cotnari(Cotnari-Iaºi), Ansamblul Monumental Potlogi (Potlogi-Dâmboviþa), ColecþiaArheologicã Zlatna (Alba), Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Devei, CetateaPoienari etc.
−−−−− Muzeele de ºtiinþele naturii (65) reunesc o serie de elemente de naturãgeologicã, botanicã, zoologicã. Cele mai cunoscute sunt: Muzeul Mãrii (Con-stanþa), Complexul Muzeal de ªtiinþele Naturii (Constanþa), Muzeul de IstorieNaturalã ,,Grigore Antipa� (Bucureºti), Muzeul Naþional Geologic (Bucureºti),Muzeul Botanic (Bucureºti), Muzeul Mineralogic Baia Mare, Muzeul AuruluiBrad, Acvariul Ploieºti, Colecþia de Mineralogie Esteticã a Fierului �ConstantinGruescu�(Ocna de Fier), Colecþia Muzealã Colþi (Colþi-Buzãu), Complexul Muzealde ªtiinþele Naturii (Galaþi), Complexul Muzeal de ªtiinþele Naturii �IonBorcea�(Bacãu), Parcul Dendrologic Simeria, Parcul Zoologic Piatra Neamþ,Peºtera ºi Gheþarul de la Scãriºoara.
−−−−− Muzee de ºtiinþã ºi tehnicã (22) sunt specializate în ilustrarea unor ocupaþiisau domenii de activitãþi: Colecþia de Istorie a Farmaciei (Cluj-Napoca), ExpoziþiaMemorialã �Traian Vuia� (Traian Vuia-Timiº), Muzeul Aviaþiei (Bucureºti),Expoziþia Muzealã �Istoricul Industriei Textile� (Cisnãdie-Sibiu), Expoziþiapermanentã de Istoria Farmaciei Montanistice Bãnãþene (Oraviþa), Muzeul ªtiinþeiºi Tehnicii �ªtefan Procopiu�(Iaºi), Muzeul Cãilor Ferate Române (Bucureºti),Muzeul Fierului (Hunedoara), Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc,Muzeul Petrolului din Ploieºti, Muzeul Sãrii din Slãnic Prahova, Muzeul Ceasului�Nicolae Simache� (Ploieºti), Muzeul Tiparului din Târgoviºte, Muzeul Farmacieidin Sibiu, Muzeul Viticulturii ºi Pomiculturii (Goleºti), Muzeul Locomotivelor
241
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICcu Abur (Reºiþa), Muzeul Þesutului ºi Postãvãritului (Buhuºi), Muzeul Tehnic�Prof.ing.Dimitrie Leonida�(Bucureºti), Muzeul Mineritului (Petroºani) etc.
−−−−− Muzeele satului reconstituie satul de altãdatã în 110 localitãþi.Reprezentative sunt cele din localitãþile: Bucureºti, Cristian (Sibiu), Dãneºti(Vaslui), Tãlmaciu (Sibiu), Poiana Sibiului (Sibiu), Rãºinari (Sibiu), Bãrbãteºti(Vâlcea), Irimeºti (Vâlcea), Tãrcaia (Bihor), Holod (Bihor), Beliu (Arad), Tãcuta(Vaslui), Slãveni (Olt), Cornu (Prahova), Galeº (Sibiu), Leu (Dolj), Botoºana(Suceava), Bârca (Dolj), Rãdineºti (Gorj), Leleºti (Gorj), Bãrbãteºti (Gorj) etc.
−−−−− Muzeul numismatic Bucureºti oferã o imagine complexã a istorieinumismaticii româneºti.
−−−−− Muzeele (casele) memoriale (128) cuprind casele care au aparþinut unorvaloroºi artiºti, scriitori, oameni de ºtiinþã, medici, dar care, în momentul defaþã, sunt foarte puþin valorificate prin turism. Cele mai cunoscute sunt: C.Brâncuºi (Hobiþa), Muzeul Memorial �Ioan Slavici ºi Emil Monþia�(ªiria-Arad),Muzeul Memorial �Ion Pop Reteganul�(Reteag-Bistriþa Nãsãud), Muzeul memorial�Liviu Rebreanu�(Nãsãud), Muzeul Memorial �Mihail Kogãlniceanu�(Iaºi),Muzeul memorial �Nicolae Bãlcescu� (Nicolae Bãlcescu-Vâlcea), G. Enescu(Sinaia), I. Creangã (Tg. Neamþ), A. Pan (Rm. Vâlcea), H. Catargi (Scãeºti-Dolj),Gh.M.Tãtãrãscu, Gh. Marinescu, C. Notara, Th. Aman, D. Avakian, I. Zambacian,C. Medrea (Bucureºti), Mihai Eminescu (Ipoteºti), G. Coºbuc (Hordou aziCoºbuc), etc.
Atragerea lor în turism presupune acþiuni concertate de amenajare,conservare ºi acþiuni de achiziþionare de noi valori, care au aparþinut acestorpersonalitãþi ºtiinþifice ºi culturale.
3.2.2.3. Rezervaþii de arhitecturã ºi urbanismNumãrul acestora este cu mult mai mic ºi se referã, în mod deosebit, la
vechile centre istorice prezente în oraºele ºi unele aºezãri rurale româneºti:Braºov, Sighiºoara, Timiºoara, Sibiu, Arad, Cluj, Bucureºti, Vaideeni (Vâlcea),Bran (Braºov), Slatina.
⇒ Braºovul este un important centru turistic, construcþiile medievale, binepãstrate, exercitând o atracþie deosebitã.
Cetatea Braºovului a fost edificatã între secolele XIV ºi XVIII ºi eraconsideratã a fi una din cele mai puternice din Transilvania. Din mãreþia dealtãdatã se mai pãstreazã o serie de vestigii: Bastionul Þesãtorilor, BastionulFierarilor, Bastionul Postãvarilor, Poarta Ecaterinei, Poarta Scheilor, Turnul Alb,Turnul Negru.
Biserica Neagrã (sec. XIV) este cel mai reprezentativ monument de artãgoticã din þarã noastrã. A fost denumita astfel dupã patina de funingine rãmasãpe ziduri de la marele incendiu din anul 1689.
242
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Piaþa Sfatului este un vechi loc de târg. Este dominat de vechea clãdirea sfatului (sec XV), cu turnul de control al intrãrilor în oraº.
Biserica Bartolomeu (sec XIII - XIV) este impunãtoare prin masivitateaei ºi prin zidurile puternice, prevãzute cu contraforturi. Este o construcþie în stilromanic târziu.
Biserica Romano - Catolicã este ridicatã pe locul unei bazilici vechi întreanii 1776 - 1782, ºi este un monument reprezentativ pentru stilul baroc cuvitralii.
Casa Negustorilor numitã ºi Casa Hirscher a fost construitã în anul 1545dupã modelul vechilor hale de mãrfuri specifice Europei Occidentale.
De o valoare arhitectonicã deosebitã sunt ºi alte obiective din Braºovulmedieval: Muzeul judeþean, Muzeul primei ºcoli româneºti, Clãdirea prefecturii,Biblioteca judeþeanã, Teatrul Dramatic, Muzeul de etnografie, ManãstireaFranciscanilor (sec. XVI), Biserica Sfântul Nicolae (sec. XVI- XVIII), BisericaSfinþii Petru ºi Pavel (sec. XVIII), Biserica Sfânta Treime (sec. XVII-XIX),Biserica Adormirea Maicii Domnului (Dealul Melcilor).
⇒ Oraºul Sibiu are un farmec aparte, deoarece este un �oraº muzeu� ceevocã prin zidurile turnului de apãrare, bastioanele fostei cetãþi a Sibiului,vremurile unei frumoase istorii. Dintre obiectivele de mare valoarea arhitecturalãse remarcã: Piaþa Mare, Turnul Sfatului, Muzeul �Brukental�, BisericaEvenghelicã, Biserica Catolicã, Mitropolia Ortodoxã, Pasajul Scãrilor, Zidul cetãþiiºi turnurile de apãrare.
⇒ Zona centralã a oraºului Alba-Iulia ne oferã câteva construcþii monu-mentale: muzeul Bathyaneum (sec. XVIII), biserica romanicã (XIII-XV), fostulpalat episcopal (XV-XVIII).
⇒ Centrul oraºului Oradea, deºi a fost reconstruit aproape în întregime însecolele XIX ºi XX, are un farmec aparte oferit de construcþiile de secol XIX,de cetatea din secolul al XVI-lea ºi de câteva construcþii din secolul al XVII-lea.
⇒ Oraºul Sighiºoara se remarcã printr-un numãr mare de clãdiri declaratemonumente istorice. Centrul istoric al Sighiºoarei este format din �Citadelã� �o aºezare fortificatã situatã pe dealul care dominã Valea Târnavei ºi din �Oraºulde Jos� � situat la poalele acestuia. În patrimonial UNESCO sunt incluse douãzone Dealul Cetãþii (inclusiv cimitirul Bisericii Dealului ºi grãdinile adiacentecu proprietãþi situate la poalele colinei) ºi Oraºului de Jos.
3.2.2.4. Monumente de artã plasticã ºi comemorativeAcestea ilustreazã momente din istoria naþionalã, sau sunt dedicate unor
eroi, oameni de marcã ai culturii ºi istoriei naþionale. Ele cinstesc evenimente ºipersonalitãþi intrate în nemurire, fiind reprezentate prin ansambluri monumen-tale, monumente, obeliscuri, plãci comemorative care se integreazã în peisajullocalitãþilor româneºti.
243
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICMulte dintre ele poartã pecetea talentului unor maeºtri ai sculpturii
româneºti: C. Brâncuºi, Oscar Han, Cornel Medrea, Frederik Storck, Ion Jalea,Ion Irimescu, Ion Vlasiu, Vida Gheza, Romulus Ladea, Alexandru Tipoia, Gh.Iliescu Cãlineºti, Dimitrie Paciurea, Teodor Burcã, Schmidt Faur, Filip Marin,Ion Vlad, Horia Creaga º.a.
Altele, cele mai multe, aparþin unor meºteri anonimi, dar toate sunt unprilej de aducere aminte pentru valorile istoriei ºi culturii naþionale, înãlþate înoraºe, pe câmpii, la poalele sau pe culmile dealurilor, munþilor, la rãscruce dedrumuri, pe malurile apelor sau a unor drumuri. Din multitudinea lor pot fimenþionate statuile: de la Albac-bustul lui Horea, Alba Iulia - statuia ecvestrãa lui Mihai Viteazul, Câmpeni - statuia ecvestrã a lui Avram Iancu, Dragoslavele(Argeº) - monumentul eroilor din primul rãzboi mondial, Caransebeº - bustulgeneralului Ion Dragalina, Cluj-Napoca - statuia ecvestrã a lui Matei Corvin, Iaºi- statuia ecvestrã a lui ªtefan cel Mare, bustul monumental al lui Dimitrie Can-temir etc.
Un loc aparte este deþinut de cele peste 150 de monumentele de for
public din Bucureºti. Printre cele mai reprezentative se remarcã: Monumentul�1907�, Monumentul �Lupoaica Romei�, Monumentul �Aerului�, Monumentul�Artileriºtilor României�, Monumentul �Constantin Brâncuºi�, Monumentul�Eroilor C.F.R.�, Monumentul �Eroilor din 1916-1918�, Monumentul �EroilorFrancezi”, Monumentul lui „Dinicu Golescu”, Monumentul „Km 0”, Monumentul„Hakim Omar Khayyam”.
O parte dintre aceste monumente ale unor mari personalitãþi, conducãtoripolitici a fost complet distrusã în perioada regimului comunist.
O semnificaþie aparte prezintã grupurile statuare, dedicate unor evenimente:Monumentul Aviatorilor - Bucureºti; ªcoala Ardeleanã - Cluj-Napoca; grupulstatuar Horea, Cloºca ºi Criºan - Alba Iulia; monumentele de la Carei; Moise;Oarba de Mureº; Bobâlna etc.
3.2.2.5. Monumente tehniceÎn aceastã categorie se înscriu toate realizãrile de tip industrial ºi tehnic
care ilustreazã evoluþia gândirii inginereºti ºi geniul creator al specialiºtilor dinþara noastrã. Aici sunt incluse podurile de lemn ºi metalice, vechi instalaþii demorãrit, textile, prelucrãri metalurgice, turbine energetice, mijloace de transport,amenajãri hidrotehnice. Numãrul lor este relativ redus, cu o concentrare maimare în centrele urbane cu o veche tradiþie industrialã. Nu a existat o preocuparedeosebitã pentru pãstrarea ºi conservarea lor ca monumente sau simple exponatede muzeu. Printre aceste obiective pot fi amintite: Podul Prieteniei - Giurgiu-Ruse,Podul A. Saligny dintre Feteºti - Cernavodã, Complexul hidroenergetic Porþilede Fier, Complexul hidroenergetic Vidraru pe Argeº, Transfãgãrãºanul, barajeleºi lacurile hidroenergetice, viaductele, metroul etc.
244
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
3.2.2.6. Locuri istoriceAcestea se referã la spaþiile unde s-au desfãºurat importante bãtãlii,
evenimente istorice (adunãri populare, proclamaþii în spaþii publice, întruniripolitice) ºi cimitirele militare.
Numãrul locurilor cu semnificaþie istoricã este relativ mic ºi nu toate suntcunoscute ºi menþionate în materialele de promovare turisticã. Dintre acestea seremarcã: Cãlugãreni, Izlaz, Milcov, Mirãslãu, Câmpia libertãþii de la Blaj, PodulÎnalt, Stãneºti, Crâmpoaia, Târnava-Vlaºca, Bobâlna, Apatiu, Rovine, ªelimbãr,Stãnileºti, Padeº, Cerneþi, Curechiu, Zarand, etc.
3.2.2.7. Parcuri ºi grãdiniDe-a lungul evoluþiei multor aºezãri urbane au fost realizate în intravilan
numeroase parcuri ºi grãdini. Multe se gãsesc în oraºele vechi, istorice aleRomâniei (Bucureºti - Parcul Herãstrãu, Ciºmigiu, Tineretului, Ioanid º.a., Cluj,Oradea - Parcul Palatului Baroc, Timiºoara - Parcul Trandafirilor, Iaºi - GrãdinaCopou ºi Beilic, Arad, Satu Mare, Rm.-Vâlcea, Tecuci, Mãrãºeºti - Parcul Cuza,Piteºti - Parcul Trivale); altele se gãsesc în incinta, sau imediata apropiere a unorcastele ºi palate, iar altele apar ca parcuri dendrologice. Acestea din urmã suntîn numãr de 10, rãspândite mai ales în spaþiul transilvan (Gurahonþ, Macea - jud.Arad; Mihãieºti - jud. Argeº; Doftana, Fântânele, Hemeiuº - jud. Bacãu; Arcalia,Bistriþa - jud. Bistriþa; Simeria - jud. Hunedoara; Vãleni - jud. Neamþ º.a.).
Numãrul grãdinilor publice este foarte redus, mai cunoscute rãmân grãdinilebotanice (Bucureºti, Cluj, Iaºi).
3.3. Arta popularã ºi manifestãrile etnofolcloriceEtnografia studiazã originea, rãspândirea în spaþiu ºi în timp a artelor,
credinþelor ºi obiceiurilor din culturile populare, la care se adaugã ºi influenþeledatorate unor grupuri etnice distincte. Arta ºi cultura popularã româneascã prezintãcâteva trãsãturi distincte date de:
l vechimea locuirii în spaþiul carpato-pontic-danubian;l existenþa unui procent ridicat de populaþie ruralã, cu ocupaþii ºi meºte-
ºuguri specifice;l condiþii fizico-geografice diverse, cu un potenþial economic generos;l prezenþa unui numãr important de minoritãþi naþionale (18), care prin
formele de culturã proprii îmbogãþesc cultura naþionalã;l procesul relativ mai lent de înnoire a credinþelor ºi tradiþiilor etnoculturale;l predominanþa credinþei ortodoxe a condus la pãstrarea multor obiceiuri
ºi tradiþii legate de sãrbãtorile religioase de peste an;
245
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
l pãstrarea unui mare numãr de obiceiuri ºi tradiþii legate de marileevenimente sociale din viaþa omului: botez, nuntã, înmormântare; sau dedicateunor ocupaþii agricole;
l adaptarea noilor tendinþe ºi a noilor tehnici contemporane la îmbogãþireaºi înnobilarea artei populare.
În România, spre deosebire de alte þãri europene dezvoltate, satul ºi-apãstrat mult din autenticitate, rãmânând un organism bine integrat, întemeiat penumeroase datini ºi experienþe comune, prin care fiecare individ se simte încãfoarte legat de colectivitatea din care face parte. Aceastã apartenenþã a unuiindivid la o anume colectivitate se traduce prin acceptarea unor norme, credinþeºi tradiþii pãstrate de generaþii.
Înþelegerea artei populare româneºti ºi necesitatea de valorificare a ei înplan turistic sunt legate de detalierea acestor particularitãþi. La baza artei ºicreaþiei populare stau noþiunile de credinþã, tradiþie - care se bazeazã petransmiterea prin viu grai a unor gesturi, construcþii, tehnici de lucru, obiecte,obiceiuri, moduri de a acþiona timp de generaþii. Un loc aparte îl ocupã ritualurile,care includ o suitã de comportamente formale sau convenþionale, ordonate dupãlegi nescrise, care pot avea un caracter magic sau religios, sau care îndeplinescfuncþii sociale diverse, cu scopul de a scoate în evidenþã rolul ºi valoarea unuiindivid, sau menþinerea unor norme de comportament.
Practic arta popularã se poate defini ca fiind creaþia unei comunitãþi,întemeiatã pe o lungã tradiþie, împletind funcþionalul cu esteticul în opere deartã, în care formele ºi ornamentele sunt gândite ca întreguri destinate sãîndeplineascã trebuinþele materiale ºi spirituale ale indivizilor ºi colectivitãþilorîn materie de arhitecturã, organizarea interiorului, þesãturi, ceramicã, unelte,podoabe, prelucrarea metalelor, picturã pe sticlã etc.
Având în vedere întreaga evoluþie a poporului român, a artei ºi culturii saletradiþionale, în urma cercetãrilor de specialitate efectuate, au fost determinatemai multe zone etnografice.
Zona etnograficã reprezintã un teritoriu mai mult sau mai puþin rigurosdelimitat, care prezintã caractere etnografice unitare, determinate de tradiþia ºievoluþia istorico-culturalã, cristalizate în tipul aºezãrilor, ocupaþiilor, locuinþei,portului, artei populare, la care se adaugã toate manifestãrile culturii spirituale,ca ºi modul de viaþã.
Aprecierile privind numãrul zonelor etnografice sunt foarte diferite datoritãlipsei unui consens în privinþa condiþiilor minimale pentru acordarea atributuluide zonã etnograficã unui teritoriu. Dupã Paul Petrescu ºi Georgeta Stoica (1997)sunt între 60 ºi 120 de zone etnografice, cele mai reprezentative sunt prezentateîn tabelul 12; dupã Valeriu Butura (1981) existã 44; dupã Ion Vlãduþiu (1979)sunt 41 de zone. Finalizarea Atlasului Etnografic al României va conduce ladelimitãri mai exacte ale teritoriilor cu caractere etnografice unitare.
246
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Unele zone sunt foarte vechi, fiind cunoscute sub denumirea de ,,þarã�:Þara Oltului, Þara Vrancei, Þara Loviºtei, Þara Zarandului, Þara Oaºului, ÞaraHaþegului etc.
Tabel nr. 12
Caracteristicile principalelor zone etnografice din România
Argeºul Se disting douã zone: în nordcase din lemn ºi cununi ori-zontale de lemn, ºi zona de sud(Cotmeana, Piteºti) undepredominã casele de nuiele. Seremarcã prezenþa de timpuriua caselor cu soclu înalt fãcutedin cãrãmidã ºi piatrã. Prelu-crarea lemnului, olãrit.
Babadag Casele ºi anexele sunt cons-truite în sistemul furcilorîngropate în pãmânt, susþinutede un schelet de lemn, împletitecu nuiele ºi lipite cu pãmânt.Acoperiºul este din stuf ºitrestie. Cusãturi, vase de aramã,icoane pe lemn.Bacãu Case construite în tehnica
cununilor orizontale de bârne(în V) ºi construcþii din nuieleîn rest. Ceramicã.Bãrãgan Construcþii din nuiele susþinutede furci de lemn, acoperite custuf, paie, cânepã.Bistriþa Nãsãud Case relativ mari construite deregulã în prelungirea cu graj-durile, aflate sub acelaºi aco-periº. Frecvent casele sunttencuite, iar elementele de de-cor lipsesc. Þesãturi de casã,covoare, prelucrarea lemnului.
Braºov Casele sunt construite multãvreme din lemn de brad subforma bârnelor ºi a ºindrilei.Treptat lemnul este înlocuit decãrãmidã. Intensã viaþã meºte-ºugãreascã ºi culturalã.
Arhitectura ºi ocupaþiiletradiþionale
Costumul popular
Costumul femeiesc se caracte-rizeazã prin prezenþa fotei ºi acatrinþei frumos împodobite.Costumul bãrbãtesc este simplucuprinzând cioareci albi, cãmaºãcu guler mic ºi vestã neagrã,cãciulã mocãneascã.
Costumul popular are o serie departicularitãþi locale: sub mara-mã se poartã un tulpan, cãmaºaeste croitã drept ºi este acoperitãde �pestelcã�.
Costum popular cu fotã, pentrufemei, iar pentru bãrbaþi cãmãºilungi, cu pieptare ºi iþariîncreþiþi.Cu greu se poate reconstitui uncostum cu caracteristici unitarepentru aceastã zonã.Costumul femeiesc: cãmaºãîncreþitã la gât, ºi cu mãmecicu fonduri, cusute deseori cumãrgele. Costumul bãrbãtesc:pãlãrii cu boruri largi împo-dobite cu �gherdane� din mãr-gele, cãmaºã dreaptã cu mãnecifãrã manºete.Costumul femeiesc: maramãfinã împodobitã cu cusãturiprinsã cu ace cu gãmplii mari,cãmaºa din mãtase sau tul alb,avea mãneci largi, bufante.
Zona Etnograficã
247
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Costumul bãrbãtesc: cãmaºãalbã cu guler drept, înalt, ºimâneci strânse în manºete.Peste cãmaºã se îmbracã ovestã neagrã ºi hainã neagrã, curevere mici.
Costumul se încadreazã înportul popular al Dunãrii de Joscu pistelci, cãmãºi drepte ºi cuplatcã, fuste, zãburne.
Portul buciumean se caracte-rizeazã printr-o fineþe deosebitãa materialelor precum ºipodoabele de aur. Se remarcãzadia roºie ºi foarte îngustãpurtatã la spate peste poalelealbe, precum ºi �laibãrul�, ovestã scurtã cu mâneci din pâzãalbã.Costumul popular se distingeprin cãmaºa încreþitã la gât, cumâneci foarte lungi, pornite dela gât.Costumul bãrbãtesc arecãmaºã dreaptã, largã ºicioareci de dimie groasã.Costumul femeiesc este compusdintr-o cãmaºã cu gulerulfrumos decorat, cu mânecilelargi împodobite cu dantelã.Bãrbaþii poartã cãmãºi scurte ºilargi în partea de jos.Costumul femeiesc cuprindecãmaºa încreþitã la gât, iar pestepoalele albe se poartã catrinþa.Costumul bãrbãtesc estecompus din cãmaºã dreaptã, cuguler, lungã pânã aproape degenunchi.Portul femeiesc cuprinde fotãscurtã, neagrã purtatã deasuprapoalelor albe, foarte lungi alecãmãºii care este încreþitã lagât.
Brãila Locuinþa este construitã însistemul paiantei. În zonele cuumiditate accentuatã casa eraridicatã pe o ridicãturã depãmânt. Agricultura, pescuitul,meºteºugurile casnice dauparticularitate acestui þinut.
Bucium Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin cununileorizontale de bârne încheiate lacapete. Prelucrarea lemnului,aurului, pieilor de animale,agricultura.Buzãu Casele sunt construite pe unsoclu înalt din piatrã de râucare încadreazã un parterfolosit ca pivniþã. Sunt folosiþitrunchi rotunzi de brad înche-iaþi prin îmbinãri. Prelucrareapietrei, a lemnului, a fierului,a pãrului de caprã, a argilei.Câmpia Aradului Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã printr-un sistemde furci de gorun care susþincolþurile clãdirii ºi pereþi dinnuiele împletite sau din poticipuºi în picioare ºi lipiþi cupãmânt. Ceramicã (Bârsa).Câmpulung Moldovenesc Arhitecturã tra-diþionalã bazatã pe lemn debrad sub forma cununilor ori-zontale de bârne. Creºtereaanimalelor, prelucrarea lem-nului.Caraºova Casele tradiþionale sunt cons-truite din cununi orizontale debârne ºi acoperiº în patru apede ºindrilã. Cultura pomilorfructiferi, agricultura, creºterea
animalelor.Ceru-Bãcãinþi Arhitectura tradiþionalã este
unicã în þarã, casele fiind cons-truite în întregime din piatrã(înclusiv acoperiºul care estedin lespezi de piatrã).
Continuare – Tabel nr. 12
248
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Costumul popular este specificBanatului: cu opreg cu ciucurilungi ºi cu conci. Costumulbãrbãtesc are pieptar de piele,haine lungi de tipul ºubelor ºicioareci.Caracteristicã este cãmaºa cuciupag, cu mâneci cu fodorimari încreþit la încheieturamâinii.Costumul popular se caracte-rizeazã prin combinarea ele-mentelor tradiþionale româneºti(cioarecii albi) cu elemente cen-tral-europene (cãmãºile feme-ieºti cu guler mic, cu mâneciprinse de umãr, împodobitã cudantelã).Portul popular este ce bãnãþeande munte cu ceapsã pe cap.Cãmaºa cu ciupag ºi poale estespecificã Banatului. Costumul ,bãrbãtesc are cãmaºã albã lungãºi cioareci de pãnurã albã.Costumul popular cuprindepiese de dimie albã precum ºipantaloni de stofã groasã.
Costumul cu fotã este specificîn toatã zona, cu camaºã cuornamente bogate. Costumulbãrbãtesc are cãmaºã largã cuvestã neagrã.Costumul popular se caracte-rizeazã prin contrastul dintrealbul de fond al þesãturilor ºinegrul cusãturilor.
Clisura Dunãrii Construcþiile indiferent dedestinaþie sunt din lemn ºipiatrã în proporþie apreciabilã.Creºterea animalelor, pomi-cultura.
Cluj Casele tradiþionale sunt sus-þinute din bârne groase destejar, iar pereþii din nuieleîmpletite. Creºterea animalelor,pomicultura.
Covasna Arhitectura tradiþionalã este ceade bârne groase cu acoperiº înpatru ape. Creºterea oilor, cul-tura cartfului, prelucrarea lem-nului.
Culoarul Cerna-Mehadia Arhitectura tradiþionalã com--Timiº binã în proporþii egale piatra
de râu ºi lemnul. Acoperiºul înpatru ape este din ºindrilã.Pomicultura, creºterea anima-lelor.
Dâmboviþa Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin prezenþalemnului sub forma cununilororizontale (în nord) ºi a nuie-lelor împletite pe furci îngro-pate în pãmânt (în sud). Agri-cultura, prelucrarea lemnului,ceramica.
Delta Dunãrii Construcþiile tradiþionale suntdin furci îngropate în pãmânt,nuiele împletite, trestie legatãîn mãnunchiuri, acoperiº destuf. Pescuitul, creºterea ani-malelor.
Mãrginimea Sibiului Arhitectura tradiþionalã se ba-zeazã pe lemn dispus sub formacununilor de bârne orizontale.Creºterea animalelor, prelu-crarea lemnului, pomicultura,cusãturi.
Continuare – Tabel nr. 12
249
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Costumul femeiesc se înca-dreazã în aria costumului cufotã. Se adaugã cãmaºa încreþitãla gât. Costumul bãrbãtesc secompune din cãmaºã albã cudungi galbene în þesãturã,chimir de piele.
Costum tipic bãnãþean care lafemei se caracterizeazã prinportul �cepsei� ºi al opregelor,iar la bãrbaþi prin portul cãciuliimari de oaie, a cãmãºii lungi(sub genunchi) ºi a vestei albe.Costumul este cel moldovenesccu cãmãºi albe, cãtrinþe brodatecu lânã sau mãtase. Bãrbaþiipoartã pantaloni încreþiþi.
Atât costumul femeiesc cât ºicel bãrbãtesc pãstreazã nume-roase elemente dacice. Costu-mul femeiesc este compus dininie încreþitã în partea supe-rioarã. Peste poalele albe sepune ºorþul încreþit colorate întonuri închise de roºu.Bãrbaþiipoartã cãmaºã lungã.Costumul se încadreazã întipologia portului din nordul ºivestul þãrii având numeroaseasemãnãri cu costumul slovac.Cãmaºa femeiascã se distingepintr-un decolteu puþin obiºnuitîn portul femeiesc românesc.Costumul bãrbãtesc este de oremarcabilã frumuseþe cu ocãmaºã scutrã prinsã cu o cureafoarte latã ºi peste care se puneun cojoc frumos decorat.
Plaiul Branului Gospodãriile cu ocol întãritbrãnene sunt alcãtuite din douãgrupe de clãdiri aºezate faþã înfaþã: casade o parte, ºura ºianexele de cealaltã parte, uniteprin �ºuºopuri�cu pereþi masivide bârne. Creºterea animalelor,exploatarea ºi prelucrarea lem-nului, încondeierea ouãlor.
Þara Almãjului Casa cu temelie de bolovani derâu peste care se aºeazã bârnegroase de lemn.Mori de apã(Rudãria), olãrit (Moceriº,Dalboºeþ, Bozovici, LãpuºniciMare).
Þara Dornelor Arhitectura tradiþionalã sebazeazã pe lemnul de braddispus sub forma cununilor debrad. Creºterea animalelor,exploatarea ºi prelucrarealemnului, plutãritul.
Þara Haþegului Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin cununi delemn dispuse orizontal,acoperiº de paie înalt fixat cucãpriori. Agricultura, prelu-crarea lemnului, ceramicã.
Þara Maramureºului Este regiunea reprezentativãpentru civilizaþia lemnului,materialul folosit frecvent fiindlemnul care numai în prezenteste asociat cu alte materiale.Creºterea animalelor, exploa-tarea ºi prelucrarea lemnului,pomicultura.
Continuare – Tabel nr. 12
250
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Costumul femeiesc cuprindecãmaºã cu cusãturi pe muchiacutelor. Costumul bãrbãtesc estecompus din cioareci de pãnurã,cãmaºã ºi chimir.
Costumul popular se aseamãnãcu cel maramureºan. Cãmaºafemeiascã este croitã dintr-osingurã bucatã dreptunghiularã.Mânecile au fodori mari. Bãr-baþii poartã cãmãºi scurte cumâneci largi, pantaloni ampliprinºi cu curele late.Costumul femeiesc se compunedin ºtergar de bumbac sauborangic, cãmaºã încreþitã lagât, cu decor cusut cu lânicã,arnici, betealã etc. Costumulbãrbãtesc se compune dincãmaºã cu mânecã largã, bogatdecoratã, iþari încreþiþi, vestã ºiopinci.Costumul femeiesc: moldo-venesc cu catrinþã. Costumulbãrbãtesc: pãlãrii cu �za-gara�cãmaºã dreaptã sau cupoale detaºabile.
Costumul femeiesc: cãmaºã cu�brezãrãu�la gãt, cãtrinþã cufond negru sau cãmaºa cu fudorpeste mânecã. Costumul bãrbã-tesc: cioareci de dimie albã, iþaristrâmþi ºi încreþiþi pe picior.
Continuare – Tabel nr. 12
Þara Moþilor Arhitectura tradiþionalã sebazeazã pe bârnele de braddispuse orizontal. Casele vechiau un singur nivel ºi suntacoperite cu ºindrilã. Creºtereaanimalelor, prelucrarea lem-nului ºi a ceramicii, pomi-cultura.
Þara Oaºului Arhitectura tradiþionalã secaracterizeazã prin construcþiidin bârne masive de stejarciplite sub forma unor blãni dedimensiuni mari. Creºtereaanimalelor, prelucrarea lem-nului.
Þara Vrancei Regiunea se încadreazã în ariaconstrucþiilor din cununiorizontale prinse la capete încheotori. Construcþiile sunt aco-perite cu ºindrilã. Agricultura,pãstoritul, exploatarea ºiprelucrarea lemnului.
Þinutul Botoºanilor Case construite din furci destejar care susþin un schelet delemn acoperit de vãlãtuci dinjipi de secarã sau nuiele.Tâmplãrie, rotãrie, olãrie, fie-rãrie.
Valea Bistriþei La construcþia caselor ºi aanexelor predominã lemnul subformã de cununi orizontale.Prelucrarea lemnului, plutãritul.
Sursa: Dicþionarul de Artã Popularã, 1997
251
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
În decursul timpului a existat tendinþa de amalgamare a multor elementecare aparþin unor zone etnografice apropiate, astãzi fiind mai rãspândit termenulde vatrã folcloricã.
⇒ O primã vatrã folcloricã se contureazã în imediata vecinãtate a lanþuluicarpatic cuprinzând, în mare, urmãtoarele regiuni:
l Transilvania de sud (cu zonele Hunedoara, Sibiu, Þara Oltului, ÞaraBârsei);
l Oltenia de nord (Gorj, Vâlcea);l Muntenia de nord-est (Prahova, Buzãu, Brãila);⇒ A doua vatrã se gãseºte de o parte ºi de alta a Carpaþilor Orientali,
care include urmãtoarele regiuni folclorice:l Moldova de nord (Suceava, Câmpulung, Rãdãuþi);l Moldova Centralã (Neamþ, Bacãu);l Transilvania de est (Reghin, Topliþa, Ciuc);l Maramureº (Mara, Viºeu, Oaº, Lãpuº).⇒ A treia vatrã folcloricã cuprinde partea centralã a Transilvaniei; se
axeazã pe cursurile marilor râuri (Mureº, Someºuri, Criºuri) ºi cuprinde câtevaregiuni:
l Transilvania de nord (cu zonele Someº, Chioar, Zalãu);l Transilvania de vest (Þara Moþilor, Cluj, Turda, Alba);l Transilvania Centralã (Mureº, Târnave).Acestor valoroase vetre folclorice li se alãturã altele ceva mai mici:l Banatul de nord-est (Þinutul Haþeg, Þinutul Pãdurenilor);l Criºana (Bihor, Beiuº, Zarand).⇒ Cea de-a patra amplã vatrã folcloricã se aflã în sudul þãrii ºi de-a
lungul Dunãrii, având incluse ºi spaþii din aria subcarpaticã:l Banatul de sud-est (Valea Dunãrii, Valea Cernei, Valea Bistrei);l Oltenia de sud (Mehedinþi, Dolj);l Muntenia de sud-vest (Olt, Teleorman);l Muntenia de sud-est (Ilfov, Ialomiþa);l Dobrogea (Tulcea, Constanþa).În afara conceptelor de zonã etnograficã ºi vatrã folcloricã trebuie reþinute
noþiunile de þinut etnografic ºi arie etnograficã.Þinutul etnografic desemneazã o arie geograficã întinsã, complexã din
punct de vedere etnografic. Cuprinde mai multe zone etnografice ce au în comuncaracteristicile etnografice generale. Cele mai cunoscute regiuni geografice cãrorali se atribuie noþiunea de þinut etnografic sunt: Þinutul Sucevei, Þinutul Fãlciului,Þinutul Albei etc.
Aria etnograficã desemneazã teritorii mici care se disting prin caracteristicietnografice distincte ale unui singur fenomen etnografic (a arhitecturii, a
252
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
costumului etc.)Conturând pe scurt existenþa acestor vetre, nu trebuie sã ne aºteptãm la
aspecte cu desãvârºire uniforme ºi omogene în cuprinsul lor, ci doar la anumitetrãsãturi dominante, alãturi de care evantaiul trãsãturilor particulare nuanþeazãfilonul comun al etnografiei româneºti. Schimbãrile ce au avut loc în mediulrural, în ultimele cinci decenii, au dus la numeroase transformãri în modul deviaþã, multe cu caracter negativ, astfel multe tradiþii ºi meºteºuguri s-au pierdut.
Pe plan european ºi internaþional existã trei tendinþe cu impact major asupravieþii rurale:
1. asimilarea rapidã a noilor valori culturale împrumutate din mediul cita-din sau prin circulaþia liberã a persoanelor;
2. revirimentul mai lent ale culturilor tradiþionale, prin mijloace proprii, pebaza unor strategii specifice fiecãrei þãri;
3. existenþa unor schimbãri lente, dar continue, care influenþeazã treptatschimburile interculturale. În acest context, în apãrarea valorilortradiþionale majoritatea naþiunilor au pus accentul pe:
l dezvoltarea meºteºugurilor ºi artei artizanale, prin încurajarea înfiinþãriide asociaþii sau întâlnit între artizani;
l realizarea de produse artizanale, de serie micã, cu multiple utilitãþi, caresã respecte formele tradiþionale, cu rol estetic sau decorativ, funcþional;
l programe turistice noi, care sã valorifice (alãturi de centre urbane, muzee)ºi localitãþi rurale tradiþionale.
Þãrile cu puternice industrii turistice au creat toate condiþiile necesarepentru pãstrarea ºi stimularea activitãþii artizanale, a manifestãrilor folcloriceautentice. În ciuda evoluþiei societãþii moderne, cultura popularã ºi-a schimbatmereu conþinutul ºi formele, dar ºi-a pãstrat filonul arhaic tradiþional. De altfel,turistul care face drumeþie, fiind interesat de valorile etnoculturale ale unei regiunisau aºezãri, doreºte sã cunoascã ateliere ºi meºteri iscusiþi, sã asculte creaþiipopulare originale. Pentru turiºti este interesant ºi util sã cunoascã valorileetnoculturale ale unui popor, pentru a înþelege evoluþia socio-economicã, istoricã,artisticã a acestuia, dezvoltându-ºi orizontul de cunoaºtere ºi spiritul de toleranþã.
3.3.1. Potenþialul turistic etnoculturalArta popularã româneascã prezintã forme ºi moduri diferite de manifestare,
care diferã prin trãsãturi specifice de la o vatrã folcloricã la alta, incluzând maimulte componente majore care relevã concepþia esteticã ºi socialã a poporuluiromân.
253
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
a) Aºezãrile rurale tradiþionale, privite în ansamblu, reprezintã un grupde construcþii, locuinþe care alcãtuiesc un anume mod de viaþã, care îºi poateschimba funcþiile ºi fizionomia în timp ºi spaþiu. Acestea se definesc prin vechimeaistoricã, funcþia socio-economicã, durata de locuire, modul de dispersie agospodãriilor.
Pe teritoriul României existã sate cu ocupaþii agricole dominante care le-auimprimat un anume mod de viaþã, forme distincte de organizare spaþialã - tipurilerisipit, rãsfirat, adunat.
b) Arhitectura tradiþionalã s-a conturat în timp, specificul ei fiind dat destructura materialã a construcþiilor, proporþii, volume, decor, ornamente.
Condiþiile naturale, împrejurãrile sociale, istorice ºi, nu în ultimul rând,îndemânarea tehnicã, opþiunea esteticã a locuitorilor ºi-au pus amprenta asupradiferitelor edificii de lemn sau zidãrie ale satului românesc.
Elementele care definesc orice construcþie tradiþionalã, laicã sau religioasãsunt: dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor deconstrucþie, formele de acoperiº, elevaþia, ornamentele exterioare ºi interioare.Condiþiile amintite mai sus au impus de-a lungul timpului numeroase forme decase þãrãneºti tradiþionale, acestea grupându-se în tipuri sau familii regionale ºizonale (Stoica Georgeta, Petrescu P., 1997).
Arhitectura tradiþionalã bazatã pe lemn se caracterizeazã prin douã sistemeconstructive: cununi orizontale de bârne ºi scheletul de lemn umplut cu diversemateriale
În funcþie de caracteristicile constructive se disting: (Fig.36)l Case deasupra întâlnite în Oltenia ºi Muntenie. Denumirea este folositã
pentru a deosebi aceste construcþii de locuinþele îngropate.l Case înalte, cu etaj, apãrute târziu în arhitectura tradiþionalã.l Casele cu foiºor au ca particularitate o terasã deasupra ieºitã din planul
dreptunghiular al clãdirii. Foiºorul se întâlneºte atât la casele înalte cât ºi la celejoase ºi constituie un spaþiu semideschis care face legãtura între interiorul caseiºi curte.
l Casele cu legãturã au douã corpuri de construcþie legate printr-o pasarelã.Alãturi de cele douã tipuri majore de gospodãrii (cu ocol deschis ºi cu ocol
întãrit) cele mai atractive, din punct de vedere arhitectural, sunt bisericile delemn, creaþii ale unor meºteri anonimi.
Pe teritoriul României existã un numãr de aproximativ 600 de biserici delemn, cu aria cea mai mare de concentrare în þinuturile Sãlajului ºi Maramureºului.Se impun prin modul de fasonare ºi îmbinare a bârnelor, împãrþirea interioarelor,elevaþia turnului, care în Oltenia ºi Muntenia este mai mic de înãlþime, în timpce în Transilvania, Maramureº, Banat atinge înãlþimi mult mai mari.
Arhitectura tradiþionalã bazatã pe utilizarea pietrei apare izolat în toateprovinciile þãrii. Se remarcã Clisura Dunãrii, Valea Bistrei, Valea Almãjului,
254
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Þara Haþegului. În zona Bãcaia, Orãºtioara, Geoagiu piatra era folositã ºi laacoperiº.
c) Organizarea interiorului constituie cea mai concludentã expresie amodului de viaþã ºi a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumosºi funcþionalitate. Interiorul locuinþelor þãrãneºti este condiþionat de mediul natural,ocupaþii, stadiul de dezvoltare al tehnicii, de schimburile culturale. Locuinþele seidentificã prin elevaþie, planul ºi funcþiile încãperilor, instalaþiile de încãlzire,mobilierul, stilul ornamentelor folosite. Cele mai frumoase interioare se potîntâlni în gospodãriile din nordul Moldovei (þesãturi de lâna, mobilier de lemn,ceramicã, sistem de încãlzire monumental), Maramureº (cuptor masiv, mobilierde lemn frumos decorat, þesãturi viu colorate de tipul cergilor, icoane pe lemnºi sticlã), Gorj (mobilier frumos decorat reprezentat de lãzile de zestre, dulapuriºi icoane, þesãturi de lânã, scoarþe), Vâlcea (interior sobru în nord ºi mai coloratîn sud, mobilier sculptat), Argeº (mobilier frumos decorat, ceramicã).
Casã ºi moarã cu roatã verticalã, Bedeciu,Cluj, sec. 20
Casã cu foiºor, Vladimir, Gorj, sec. 19 Casã cu foiºor ºi prispã, Fundu Moldovei,Suceava, sec. 20
Fig. 36. Construcþii din lemn reprezentative
Casã din lemn, Peºtiºani, Gorj, sec. 18
255
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Dupã Dicþionarul de artã popularã (1997) interioarele se pot clasifica dupãornamentaþie ºi dispunerea elementelor ce compun interiorul.
⇒ Din punct de vedere al ornamentaþiei se disting trei tipuri:l Interioare cu scoarþe pe perete în dreptul patului (Oltenia, Dobrogea,
Þara Criºurilor);l Interioare caracterizate de folosirea lãicerului pe pereþii din dreptul patului
ºi al laviþei, a ºtergarelor (Moldova);l Interioare caracterizate de folosirea icoanelor pictate pe sticlã ºi a ceramicii
în scopuri decorative (Maramureº);⇒ Din punct de vedere structural interioarele locuinþelor tradiþionale se
prezintã în câteva tipuri:l Interior cu vatrã sau cuptor în camera de locuit, pat lângã peretele din
spate al încãperii ºi laviþe dispuse în colþul opus sobei (sec. al XIX-lea);l Interior cu vatrã în tindã, sobã în camera de locuit, pat în colþul opus
intrãrii (sec. al XIX-lea);l Interior cu casã cu vatrã în tindã ºi paturi dispuse paralel pe pereþii
longitudinali ºi masã între ele (sec. al XX-lea).Atragerea acestor valori în turism presupune conservarea ºi pãstrarea
locuinþelor þãrãneºti în formele lor cât mai originale, cu atenuarea influenþelorurbane tot mai puternice, ca ºi a kitsch-ului.
d) Arta tradiþionalã de prelucrare a lemnului s-a sprijinit pe întinselesuprafeþe de pãdure din þara noastrã, care au condus la conturarea unei adevãratecivilizaþii a lemnului. Aici se includ casele, bisericile, unele instalaþii tehnice,mobilierul, uneltele gospodãreºti, ghizdurile fântânilor, gardurilor ºi anexelorgospodãreºti.
Ca ornament ºi tehnicã de execuþie mobilierul tradiþional se împarte îndouã categorii: cel lucrat în lemn de stejar ºi fag, care este ºi cel mai rãspânditîn mediul rural, ºi cel de brad care era preferat mai ales în mediul urban ºi încasele boiereºti.
Din categoria uneltelor gospodãreºti fac parte obiectele utilizate de pãstoricu sunt (gãleþile, lingurile de diferite mãrimi, bâtele ciobãneºti, cãucele de apãetc.), obiectele de tors ºi þesut (furci, fuse, vârtelniþe, sucale, brâgle etc.),instrumentele tradiþionale din lemn (fluierul, taragotul bãnãþean, dube etc.),uneltele agricole (Stoica Georgeta, Petrescu P., 1997)).
Meºterii cioplitori au utilizat întreaga gamã de prelucrare a lemnului:cioplirea, crestarea, sculptarea cu diverse ornamente, incizarea, încrustarea cumetal, pirogravarea. În diferite zone etnografice existã obiceiul de a decora înculori anumite piese de mobilier (nordul Munteniei, Olteniei, Braºov, Banat,Sibiu).
256
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
e) Instalaþii tehnice tradiþionale - sunt legate de ocupaþiile agricole, silvice,transport. Ele s-au dezvoltat din uneltele casnice manuale ºi s-au diversificat,adaptând sisteme mecanice diferite, în funcþie de materiile prime sau produselece urmau sã fie prelucrate (mori, pive de ulei, prelucrarea þesãturilor, extracþiaºi fasonarea metalelor, etc.). Diversificarea lor s-a produs odatã cu circulaþiaproduselor meºteºugãreºti prin târguri, oboare, bâlciuri, iarmaroace, nedei etc.
În România se întâlneau mai multe tipuri de mori:l Moarã cu roatã orizontalã (sudul þãrii);l Moarã cu roatã verticalã (pe principalele cursuri de apã);l Moarã acþionatã de vânt (Dobrogea, sudul Moldovei);l Moarã cu tracþiune animalã (în zonele de câmpie).Pivele de ulei erau întâlnite pe tot teritoriul þãrii noastre având denumiri ºi
caracteristici constructive diferite de la o regiune la alta.Astãzi puþine gospodãrii þãrãneºti mai folosesc asemenea instalaþii, cu
deosebire în zonele montane. Multe dintre ele au devenit obiecte de patrimoniunaþional, fiind pãstrate în muzee ºi colecþii etnografice.
f) Portul popular reprezintã o adevãratã carte de vizitã a neamuluiromânesc, fiind un ansamblu vestimentar cu piese de îmbrãcãminte ºi podoabedistincte, de mare valoare artisticã. Costumul popular este determinat de condiþiilenaturale (relief, climã), ocupaþii, meºteºuguri ºi reflectã starea socialã, vârsta,trecutul istoric. Astãzi are un rol de element de podoabã în zilele de sãrbãtoare,sau la importante ceremonii din viaþa omului. Se caracterizeazã prin materiileprime folosite, croialã, ornamentaþie, cromaticã. Un loc aparte îl ocupã costumulspecific de sãrbãtoare, care cuprinde multe elemente decorative ºi cromatice.Extinderea materialelor de tip industrial a simplificat sistemul de confecþionarea costumului tradiþional ºi a condus la asimilãri de piese, ornamente, compoziþiicromatice ºi decorative noi. Cele mai frumoase costume populare pot fi admirateîn zonele Bucovinei, Muscelului, Vâlcii, Banatului, Braºovului, Oaºului,Maramureºului.
g) Sculptura popularã în piatrã s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul eiornamental, fiind întâlnitã în aºezãrile din aria intra ºi extracarpaticã, în apropiereazonelor de extracþie. Meºterii populari din unele sate transilvane, buzoiene,argeºene, vâlcene, nemþene, sucevene realizeazã multe elemente de construcþie:stâlpi de pridvor, de poartã, scãri, balustrade, colaci de fântânã, mese de piatrã,pietre funerare, pecetare pentru aluatul prescurilor etc. Astãzi rolul ºi importanþaacestui meºteºug a scãzut prin apariþia formelor industriale din beton.
h) Arta popularã a prelucrãrii pieilor este prezentã în aproape toatezonele etnografice, unde existã meºteri care se ocupã cu tãbãcãria, cojocãritul,cizmãritul etc. Elementul dominant este confecþionarea pieselor de iarnã: cãciuli,cojoace scurte, lungi, pieptare. Ele impresioneazã prin tehnicile de decorare,motivele folosite ºi ocaziile pentru care sunt confecþionate. Pentru împodobirea
257
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIClor se mai folosesc ºi blãnurile de animale sãlbatice (dihor, jder, vulpe). Alãturide acestea se mai confecþioneazã: curele, chimire, opinci, tolbe de vânãtoare,traiste, pungi, hamuri ºi alte obiecte de marochinãrie mãruntã.
Renumiþi cojocari se gãsesc în satele din nordul ºi centrul Moldovei, sudulTransilvaniei, nordul Olteniei ºi Munteniei.
i) Arta olãritului are cea mai veche tradiþie, având o vârstã milenarã, faptdemonstrat prin descoperirile arheologice. Ceramica popularã româneascã iniþiala fost mult influenþatã de cea greceascã ºi bizantinã, dar treptat ºi-a definitpropriile forme prin elementele de tehnicã, decor ºi colorit, utilizãri. Ea se poatedefini prin mai multe criterii:
l dupã modul de ardere al pieselor de ceramicã: neagrã - cu ardereincompletã ºi roºie - cu ardere completã în mediu oxidant;
l dupã finisaj - smãlþuitã ºi nesmãlþuitã;l dupã tehnica ornamentaþiei - prin pictare pe angobã, cu cornul, gaiþa, sau
pensula (cu desen în prealabil) ºi decorare cu ornamente în relief (branealveolate, figurine).
Ceramica tradiþionalã româneascã îndeplinea douã funcþii majore: ceautilitarã ºi cea esteticã.
Arta olãritului este cunoscutã încã din neolitic prin ceramica de Cucuteniurmatã în perioada dacicã de ceramica neagrã ºi roºie.
Renumite centre de olari se aflã în Oltenia: Poieniþa (Argeº), Iveºti (Vrancea),Horezu, Stroieºti, Slãtioara, Vlãdeºti, Galeºoaia (Gorj), ªiºeºti (Mehedinþi),Oboga, Româna (Olt), Olari (Buzãu), Rãdãuþi, Marginea (Suceava), Sãcel, Vama(Maramureº), Sãscior (Alba), Corund (Harghita), Iveºti (Vrancea), Vadu Criºului(Bihor) º.a.
j) Instrumente populare tradiþionale - sunt aparate de producere asunetelor realizate prin tehnici speciale ºi din materiale deosebite. Unele dintreacestea sunt foarte vechi, precum buhaiul, duba, buciumul, fluierele, cimpoiul,iar altele au fost asimilate în decursul timpului - vioara, þambalul, chitara, fagotul,clarinetul. Numai anumite instrumente sunt lucrate de meºteri populari: duba,drâmba, buciumul, fluierele. Alãturi de acestea mai sunt folosite, în completarealiniei melodice, frunza ºi coaja de mesteacãn, solzul de peºte etc.
În zilele noastre, dintre instrumentele populare se mai folosesc doarbuciumul, cimpoiul, fluierele, naiul, lãuta, cobza, þambalul, ultimele trei fiind defacturã lãutãreascã.
k) Arta împletiturilor are o veche tradiþie în satele româneºti prin faptulcã meºterii folosesc mai multe materiale: nuiele, pai, pãnuºi, papurã.
Cele mai rãspândite sunt împletiturile din nuiele, care au cea mai largãîntrebuinþare, având forme diferite în funcþie de utilitatea obiectelor. Meºterirenumiþi pentru acest tip de împletituri întâlnim în Þara Haþegului, PãdureniiHunedoarei, Bihor, Mureº º.a.
258
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Alãturi de împletiturile mai deosebite (din domeniul pãlãriilor, coºurilorsau obiectelor de decor) un loc aparte prezintã acoperiºurile de paie, trestie, înfuncþie de zona etnograficã, care s-au pãstrat la foarte puþine gospodãrii þãrãneºti.Aria de rãspândire a acestui meºteºug s-a restrâns foarte mult în ultimele decenii,din cauza modernizãrii elementelor de interior ºi a ustensilelor casnice.
În judeþele Mureº, Giurgiu, Galaþi, Brãila, Tulcea, Dolj, Arad mai existãîncã ateliere pentru diverse împletituri. Contribuþia acestor artizani ar putea fimult mai substanþialã, prin realizarea unor produse în stilul artei decorativemoderne, mult cãutate de turiºti.
l) Arta þesãturilor ºi cusãturilor populare are cea mai largã arie derãspândire ºi reprezintã întreaga gamã de piese lucrate din fibre textile cu roldecorativ, definind stilul ornamental zonal al interiorului unei locuinþe sau alcostumului popular. Existã þesãturi realizate din fibre de origine animalã - pãr decaprã, lânã; din fibre de origine vegetalã - in, cânepã, bumbac.
Din punct de vedere al utilitãþii sunt trei mari categorii de þesãturi:l þesãturi de uz gospodãresc - ºtergare, prosoape, feþe de masã;l þesãturi strict decorative - scoarþe, chilimuri, feþe de masã, ºtergare,
chindee, feþe de pernã, perdele;l þesãturi de ceremonial - ºtergare de botez, nuntã, înmormântare, cioltare
de nuntã, ºervete pentru cumetrii, perne, scoarþe, toate foarte valoroasesub raport artistic.
Se remarcã scoarþele de lânã recunoscute internaþional care se caracterizeazãprintr-o mare varietate a motivelor ºi coloritului în funcþie de regiunea geograficã.În Maramureº motivul �horei� se întâlneºte frecvent pe un fond brun-cafeniu. ÎnBanat predominã motivele geometrice dezvoltate pe un fond roºu. Aceleaºi motiveapar ºi în Moldova pe un fond verde sau albastru.
Cusãturile reprezintã modalitãþi tehnice de ornamentare, care sunt utilizatela împodobirea pieselor de îmbrãcãminte sau la decorarea interioarelor. Acestease diferenþiazã în funcþie de þesãtura pânzei, punctele de cusut utilizate ºi puncteledecorative folosite. Din familia cusãturilor fac parte ºi aplicarea paietelor,mãrgelelor, gãietanelor, a broderiilor pe cojoace, pieptare ºi alte obiectevestimentare.
Existã zone folclorice renumite pentru cusãturile, þesãturile ºi broderiileaplicate: Maramureº, Þara Vrancei, Argeº, Muscel, Mehedinþi, Târnave,Bistriþa-Nãsãud, Vâlcea.
m) Arta picturii pe sticlã s-a dezvoltat ca meºteºug popular în Transilvaniaºi în nordul Moldovei, în unele centre urbane ºi rurale, începând cu secolulXVIII. Procedeul a fost folosit mai întâi în Tirol ºi Boemia de sud, de unde s-arãspândit ºi în spaþiul românesc, fiind favorizat de existenþa multor ateliere desticlãrie.
Spre deosebire de centrul Europei, tehnica picturii pe sticlã din Transilvaniaºi-a pãstrat filonul popular nealterat de influenþele urbane. Dacã tehnicile de
259
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIClucru au fost aceleaºi în mai toate centrele româneºti, în schimb modalitãþile deinterpretare a temelor abordate diferã de la un centru la altul, de la un meºter laaltul.
Faþã de numãrul mare al centrelor de picturã pe sticlã în trecut, astãzi aumai rãmas doar centrele de la Laz (Alba), Sibiel (Sibiu), Iernut (Mureº), Nicula(Cluj), Arpaº (Fãgãraº). Centrele cele mai active sunt la Cincu ºi la MãnãstireaBrâncoveanu - Sâmbãta de Sus, ambele în judeþul Braºov. Valenþele artistice ºichiar turistice ale acestui meºteºug sunt date de tematica iconograficã ortodoxã,de facturã bizantinã, armonizarea ºi alternanþa tonurilor de un rafinament deosebit.Culoarea susþine perfect fineþea desenului, iar frumuseþea multor icoane estesporitã prin prezenþa foiþelor de aur ºi argint care le amplificã valoarea ºioriginalitatea.
o) Arta prelucrãrii osului ºi cornului este caracteristicã Transilvaniei ºiMoldovei aceste materiale erau frecvent pentru depozitarea prafului de puºcã(coarnele se cerb), prãsele de cuþit etc. În toate situaþiile erau frumos decorateprin incizie, colorate sau încrustate cu metal ºi sticlã.
p) Arta prelucrãrii artistice a lemnului ºi metalului are o veche tradiþiepe teritoriul þãrii noastre. Podoabele din aur sunt realizate în numeroase sate dinHunedoara, Vrancea, ºi Bucovina. Vasele confecþionate din aramã sunt realizateîn numeroase localitãþi din România.
r) Alte meºteºuguri tradiþionale sunt practicate numai în anumite zoneetnografice, dar care ºi-au pãstrat adânci semnificaþii artistice ºi rituale.
Astfel poate fi amintit meºteºugul încondeierii ouãlelor, practicat în sateleBucovinei sau în satul Oboga de Sus în judeþul Olt. Alt meºteºug se referã laconfecþionarea mãºtilor care sunt folosite în dansurile rituale ºi la anumitesãrbãtori laice legate de Crãciun, Anul Nou, Rusalii.
3.3.2. Manifestãrile etnofolcloriceLa nivelul comunitãþilor rurale viaþa socialã se desfãºoarã în concordanþã
cu un anume instrument de mãsurare a timpului, care sã punã în acord varietateapreocupãrilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru ºi cosmic.Aceste legãturi sunt materializate prin multiple sãrbãtori ºi ritualuri specificepoporului român.
Întregul evantai al manifestãrilor folclorice se bazeazã pe existenþa a treicalendare:
l calendarul civil cu douã solstiþii ºi echinocþii, fazele lunii ºi alteevenimente astronomice sau meteorologice;
l calendarul bisericesc, cu rolul de a þine rânduielile creºtine;l calendarul popular, cu adânci rãdãcini în vechea istorie daco-romanã,
prin care se indicau perioadele cele mai favorabile pentru derularea ocupaþiilor
260
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
agricole ºi pastorale, se preciza rangul sãrbãtorilor ºi se individualizau anumitepractici deosebite.
⇒ Simplu ºi eficient, calendarul popular este un instrument perfecþionat,verificat de timp ºi tradiþii, care pune de acord viaþa socialã cu manifestareaciclicã a fenomenelor cosmice ºi terestre.
În cadrul calendarului popular românesc apar mai multe tipuri de manifestãri:l sãrbãtori de iarnã Crãciun, Anul Nou, Boboteaza - care sunt sãrbãtorite
în întreaga þarã, cu unele variaþii regionale. Practicile cele mai cunoscutesunt colindul, uratul cu capra, ursul, teatrul popular al irozilor, strigãtulprin sat;
l sãrbãtori agricole ale primãverii, legate de începutul anului agrar(Sântoader, Dochia, Lãzãrelul, Sângeorgiu, Armindeni, Ramura Verdeetc.);
l sãrbãtori pastorale ale primãverii, legate de adunatul oilor ºi începutulpãºunatului la munte (Sângeorgiu, Focul Viu, Tânjaua, Sâmbra oilor),sau coborâtul lor toamna (Sânmedru);
l sãrbãtorile verii, ce includ manifestãri legate de bogãþia recoltelor, coptulgrâului (Sânzienele, Paparudele, Cununa Grâului);
l sãrbãtori ale muntelui, care se desfãºoarã în aºezãrile situate pe plaiurilecarpatine, sub forma nedeilor, de Sântilie.
⇒ Sãrbãtorile legate de desfãºurarea calendarului religios sunt cunoscutemai ales pentru prãzmuirea zilelor unor sfinþi, arhangheli, apostoli, care reprezintãºi hramul multor lãcaºe de cult, a Crãciunului, a Paºtelui, sau ceremoniile legatede evenimente din viaþa omului. Alãturi de aceste sãrbãtori se mai pot aminti ºiunele manifestãri folclorice pãstrãtoare de multe obiceiuri ºi datini:
⇒ târgurile - ca locuri de schimb ºi vânzare a unor produse obþinute dinpãstorit, agriculturã, meºteºuguri;
⇒ festivalurile - ca manifestãri artistice cu program variat, având caracterocazional ºi care treptat au pierdut din legãturile cu vechile ritualuri, devenindun eveniment artistic, distractiv ºi de spectacol. Aceste festivaluri se pot împãrþiiîn mai multe tipuri:
− festivaluri muzicale: Festivalul cântecului ºi dansului popular din IlvaMare, festivalul dansului bãtrânesc de la Tg. Mureº, Festivalul cântecului, dansuluiºi portului popular din Gorj, Teleorman, Mehedinþi, zilele culturii popularebihorene la Oradea; Cântecele Oltului de la Cãlimãneºti; Festivalul dansuluifecioresc de la Cluj, Hora de la Prislop;
− festivaluri gastronomice: festivalul vinului (Oradea), festivalul þuicii(Vãlenii de Munte) (Fig. 37);
− festivaluri de satirã ºi umor: Gura satului (Macea-Arad);− festivaluri dedicate începerii sau încheierii unor activitãþi economice:
serbarea þãpinarilor (Prundul Bârgãului), miþuitul mieilor (în zona montanã).
261
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Slatin
aCâ
mpulu
ngMo
ldoven
esc
Gala þ
i Fo
cºani
Lopã
tari
Berca
Bu
zãu
Pãtâr
lagele
Iaºi
Rãzb
oieni
Cotna
ri
Tg. N
eamþ
Bacãu
Pr
ãjeºti
Do
ftana
Copã
lãu
Voron
a
Vârfu
l Câ
mpulu
iRã
dãuþi
Su
cevi þa
Pu
tna Str
aja Gu
ra Hu
moru
luiVa
traDo
rnei
Fund
uMo
ldovei
Raºca
Borºa
Mo
isei
Bogd
an
Vodã
Huþa
Certe
zeVa
du Iz
eiOc
naªu
gatag
Stoice
ni
Hoten
iCã
lineºt
i
Oaº
Chilia
Asua
jul de
Sus
Const
anþa
Hârºo
va
Ostro
v
Nicu
liþel Tu
lcea
Bucu
reºti
Vãlen
ii de M
unte
Fieni
Târgo
viºte
Bolin
tin Va
le
Câmp
ulung
Domn
eºti
Muºãt
eºti
Curte
ade
Arge
º
Slatin
a
Carac
al
Balº
Horez
u No
vaci
Râmn
icu
Vâ
lcea
Bumb
eºti
Ji
uTâ
rgu Ji
u
Drob
etaTu
rnu-S
everin
Tisma
na
Baia
de A
ramã
Vãliu
g Re
ºiþa
Berzo
via
Zerve
ºti
Borlo
va
ªeml
acu
Mare
Vinga
Arad
Se
biº
Mone
asa
Hãlm
agiu
Sibiu
Avrig
Jina
Haþeg
Sil
vaºu
de Jo
s
Ilia
Zam
Mogo
º
Pietro
asa
Vaºcã
u Avram
Ia
ncu
Sãlci
ua
Z
au
de C
âmpie
Mierc
urea
Ci
ucVâ
rghiº
Racoº
Co
mana
Dealu
ªic
lod
Praid
Borse
c Ho
doc
Gurgh
iu Re
ghin
Orad
ea V
adu
Criºu
luiCi
zer
Buciu
m
Zalãu Sâ
nmiha
iuAl
maºul
uiHu
edin
Becle
an
Cãian
u M
are
Ilva M
areMa
ieru
Tih
a Bâ
rgãulu
iPr
undu
Bârgã
ului
Cova
sna
Cern
at Sf.
Gheor
ghe
Sãcel
e
Pred
eal
Râºno
v Zã
rneºt
i
Poina
Braºo
v
Baia
Mare
Satu
Lung
ªomc
uþaMa
re
ªieu
Teaca
Br
âncov
eneºt
i
Dupã
Ghid
ul ga
stron
omic
al Ro
mânie
i, 200
1
Fig. 3
7. Fes
tivalur
i gast
ronom
ice
262
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
Existã posibilitãþi de mãrire a importanþei manifestãrilor etnofolclorice înderularea unor programe turistice. Asemenea manifestãri se cer organizate cucompetenþã ºi atenþie, în apropierea unor muzee în aer liber, în staþiuni balneare,în centre urbane istorice, devenind atracþii deosebite pentru turiºtii interni ºistrãini. Din întreaga prezentare realizatã asupra artei populare se poate desprindeideea cã un rol major în pãstrarea acestor frumoase meºteºuguri tradiþionale îlare artizanatul, care prin prestaþii individuale sau de grup poate sã-ºi valorificeprodusele prin turism.
Alãturi de cele amintite mai sus amintim potenþialul gastronomic al satuluiromânesc. România dispune de un potenþial gastronomic deosebit, rezultat alpãstrãrii caracteristicilor tradiþionale ale bucãtãriei româneºti. la care se adaugãnumeroase influenþe strãine, care nu au fãcut decât sã îmbogãþeascã zestreagastronomicã a României. Acest potenþial este astãzi deosebit de complex ºiprezintã particularitãþi specifice fiecãrei regiuni.
Bucãtãria ardeleneascã se caracterizeazã prin influenþe puternice aleobiceiurilor gastronomice ale saºilor, ºvabilor ºi maghiarilor din Transilvania.Sunt preferate mâncãrurile cu multe calorii ºi foarte aromate. Se adaugã vinurilerenumite din podgoriile Târnava ºi Lechinþa, fiecare cu centre viticole renumite(Fig. 38): Jidvei, Blaj, Valea Nirajului, respectiv Lechinþa, Batoº ºi Teaca.
Particularitãþi deosebite au ºi celelalte regiuni ale þãrii care, însã, suntdeparte de o valorificare optimã a acestui potenþial deosebit de valoros.
3.4. Spaþiul rural ºi satul românesc � resurse pentrudezvoltarea turismului verde (agroturism)
Dezechilibrat, uneori marginalizat, spaþiul rural românesc a pãstrat, în ciudavicisitudinilor vremii, tradiþiile culturale, datinile strãbune ºi, mai ales, ospitalitateaspecificã României, fiind printre puþinele din Europa în care se mai pãstreazãîncã, aproape nealterate în anumite zone, valenþele tradiþionale spirituale, viaþaeconomicã ºi mediul înconjurãtor.
Satul românesc � prin specificul etnocultural ºi etnografic, prinoriginalitate ºi bogãþia resurselor proprii spaþiului geografic aferent � poate sã seconstituie ca un produs turistic inedit, care sã satisfacã o gamã largã de motivaþiiîn turismul organizat ºi pe cont propriu, intern ºi internaþional. Îndeosebi înzonele montane ºi colinare portul popular, folclorul mai prezintã acea notã deoriginalitate atât de rar întâlnitã astãzi ºi, din acest motiv, atât de cãutatã deturiºti. Toate formeazã un potenþial, care se constituie în resursã turisticã înunele zone, iar în agroturism contribuie la individualizarea destinaþiilor rurale,dacã se reuºeºte punerea în valoare a elementelor de patrimoniu existente. Creaþiapopularã are caracter �viu� datoritã existenþei atelierelor specializate în diferiteactivitãþi (olãrit, sculpturã în lemn ºi piatrã, cusãturi ºi picturi, prelucrarea
263
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
Hlipic
eni
Hârlã
u Plug
ari
Cotna
riProbot
a Tom
eºti Bohot
in Ave
reºti Hu
ºiVu
tcani Mu
rgeni
Bereºt
i Sm
ul þi Oa
ncea
Pãuneº
tiPan
ciu
Jariºte
a Od
obeºti
Vârte
ºcoiu
Coteº
ti Rm.Sã
ratGr
eabãnu
Râmn
icelu
Zãrne
ºti Ce
rnãteº
ti Ru
ºeþu
Niculi þ
el Tulcea
Ba
badag
Ostro
v Istria
Cernav
odã
Medgi
dia
Murfa
tlar 1
23 4
5
Jârlãu
Îns
urãþei
Sudiþi Fet
eºti
Ulmu
Greac
a Giu
rgiu
Zimnic
ea
Urzic
eni
Valea
Mare
ªtefãn
eºti
Topolo
veni
Câmp
inaUr
laþi
Valea
Cãlug
ãreasc
ã
Gorne
t-Cric
ov
Pleniþ
a Vâ
nju M
are Segarc
ea Am
ãrãºtii
d
e Jos
Drãgã
neºti O
lt
Drãgãº
ani
Târgu
Jiu
Buzia
º
Recaº
Ter
emia M
are
Moldo
va No
uã
Oravi
þa Jam
u MareTir
ol
Media
º Bla
j Jid
vei
Zalãu
ªim
leul
Silvani
eiªamºud
Sebeº
Margh
ita San
islãu
Valea
lui Mi
hai
Ighiu
Aiud
Turda
Lechin
þa Bistriþ
a
Halme
u Seini
6 7
Someº
Mureº
Mureº
Timiº
Jiu
Olt
Olt
Argeº
Dunãrea
Dunãrea
Ialom
iþa
Buzãu
PrutTro
tuº
Siret
Bârlad
Siret
Someº
1.Vale
a Nuc
arilor
2.Alim
an3.O
ltina
4.Ostr
ov5.B
ãneas
a6.B
ucium
eni
7.Nico
reºti
Fig. 3
8. Ce
ntre v
iticole
264
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
metalelor ºi osului, împletirea firelor vegetale). Pe lângã valoarea culturalã, acesteaprezintã interes pentru activitãþile turistice ºi mai ales pentru agroturism în calitatealor de componente ale profilului economic tradiþional din gospodãrii ºi sate.
Casele ºi gospodãriile þãrãneºti devin elemente de atracþie mai ales prinarhitectura tradiþionalã (care se remarcã prin stiluri variate de la o regiune laalta), mãrimea ºi forma construcþiei, prin predominarea unui anumit tip de materialde construcþie (lemn � în Carpaþi, Subcarpaþi, Podiºul Sucevei; piatra � în sudulDobrogei, zona Nãsãud etc.). Planul casei variazã mai ales în funcþie de eleviaþie,care determinã o distribuþie diferitã a încãperilor destinate locuirii, gãzduiriituriºtilor, pregãtirii ºi servirii mesei etc. Interioarele locuinþelor prezintãdecoraþiuni care le conferã un caracter rustic, sau conþin numai inventarul impusde normele pentru clasificarea structurilor de primire turistice.
Pentru conservarea unor valoroase elemente de patrimoniu, pentruevidenþierea varietãþii ºi originalitãþii arhitectonice, a tehnicilor tradiþionale, dinprima parte a secolului al XX-lea începe amenajarea muzeelor în aer liber (7 înprezent) cu diferite profile, precum si organizarea de expoziþii ºi colecþiietnografice. Acestea asigurã protecþie ex situ a unor case, gospodãrii ºi instalaþiide industrie þãrãneascã, precum ºi a diferitelor piese de inventar din gospodãrii.
În mediul rural existã 15 locuinþe sãteºti, care beneficiazã de protecþie camonumente de arhitecturã popularã, ºi câteva ansambluri tradiþionale rurale(Tabelul nr. 13), care intrã tot în categoria valorilor de patrimoniu cultural deinteres naþional.
Tabel nr. 13Monumente de arhitecturã popularã (locuinþe sãteºti) ºi ansambluri tradiþionale
ruraleNr.
Denumire Sat Comunã Judeþcrt.
Monumente de arhitecturã popularã (locuinþe sãteºti)1 Case de lemn (sec.XIX) Goieºti Vidra Alba
2 Case (sec.XVIII – XIX) Roºia Montanã Roºia Montana Alba
3 Case (sec.XVIII) Vadu Morþilor Vadu Morþilor Alba
4 Casa Avram Iancu Avram Iancu Avram Iancu Alba
5 Casa Hagi Tudorache Budeasa Mare Budeasa Argeº6 Casa Cartianu Cartiu Turcineºti Gorj
7 Porþi secuieºti Satu Mare Brãdeºti Harghita
8 Casa de lemn Deac Vasile Mosu Bogdan Vodã Bogdan Vodã Maramureº9 Casa de lemn Iurca Hãrniceºti Deseºti Maramureº
265
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC
În mãsura în care casele ºi gospodãriile întrunesc condiþiile pentru primireaturiºtilor ele devin elemente de atracþie cu dublu rol: servesc gãzduirii oaspeþilorºi sunt obiective turistice specifice destinaþiei, fiind rezultate ale influenþeifactorilor geografici, istorici, social-economici, demografici din zona respectivã,iar structura lor reflectã principalele ocupaþii ale populaþiei rurale - agriculturã,creºterea animalelor, pescuit, exploatarea lemnului, prelucrarea materiilorprime etc.
Gospodãriile rurale, care primesc turiºti, trebuie sã fie clasificate, sistemulfolosit fiind îmbunãtãþit în ultimii ani. Pentru individualizare se foloseºte unsimbol (margareta) diferit de cel al altor categorii de structuri de primire turistice.În funcþie de calitatea ºi amenajãrile existente, gospodãriile pot avea1-3 �margarete�. Datoritã condiþiilor impuse de normele în vigoare, la destinaþiese asigurã un anumit grad de confort pentru ºederea turiºtilor, cât ºi protecþiaacestora. Clasificarea se realizeazã de cãtre structuri specializate, reprezentateprin comisii, pregãtite în prealabil pentru aceastã mãsurã.
Structura de primire turisticã dobândeºte valoare prin componentele depotenþial puse în valoare, astfel încât sã întregeascã oferta. Aceasta este favorizatãde o serie întreagã de elemente, care reprezintã caracteristici generale ale calitãþii:
10 Casa Polina Omir Siseºti ªiseºti Mehedinþi11 Casa de lemn Maria Moaca Schitu Topolniþei Izvoru Bârzii Mehedinþi12 Casa Buzescu Strejeºtii de Sus Strejeºti Olt
13 Casa Marcut Iacob al lui Gligor Cãlineºti � Oaº Cãlineºti � Oaº Satu Mare
14 Gospodãria MatisieviciEcaterina Demãcuºa Moldoviþa Suceava
15 Complexul gospodãresc cuocol întãrit Maria Veruleac Breaza de Sus Breaza Suceava
Ansambluri tradiþionale rurale1 Dârsta cu pivã Rucãr Rucãr Argeº2 Mori ºi vâltori Putna Prigor Caraº -Severin3 Mori Ciclova Românã Caraº-Severin4 Pivniþe de deal Bãlãneºti Glodeni Gorj
5 Trei mori de lemn Ponoarele Ponoarele Mehedinþi6 Crama lui Buzescu Buiceºti Priseaca Olt
7 Moara de apã Vitãneºti Þifeºti Vrancea
Sursa: Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional �Secþiunea a III-a � zone protejate
Continuare – Tabel nr. 13
266
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
peisaje atrãgãtoare, climã sãnãtoasã, mâncare bunã, curãþenie, atmosferã plãcutã,relaþie corespunzãtoare între preþ ºi servicii oferite, posibilitatea de a practicaînotul (în mare, lacuri, râuri), schiatul etc., ospitalitate, tarife convenabile, traficmai redus de vehicule. Valoarea lor depinde de aprecierea subiectivã a persoanelorimplicate în deplasarea turisticã, dar este influenþatã în mod cert de imagineadestinaþiei, starea infrastructurii, condiþiile de accesibilitate, calitatea spaþiilor deprimire, disponibilitatea ºi pregãtirea gazdelor pentru asigurarea serviciilorturistice.
Alãturi de casa þãrãneascã, arhitectura popularã, meºteºuguri, obiceiuri,manifestãri folclorice, port ºi folclor popular un numãr mare de sate româneºtidispun ºi de alte resurse turistice: monumente istorice, de artã ºi arhitecturã,cadru natural nepopulat ºi cu un potenþial diversificat (ape minerale ºi/sau termale,bioclimat, peisaje pitoreºti, fond de vânãtoare, domeniu schiabil etc.) astfel încâtîn mediul rural românesc existã posibilitatea realizãrii unei oferte din ce în cemai diversificate, care sã se adreseze tuturor categoriilor de turiºti.
Pe ansamblu, elementele descrise reprezintã factori care pot genera activitãþituristice, sau pot influenþa manifestarea acestora. În funcþie de existenþacomponentelor potenþialului natural ºi antropic, de existenþa ºi accesibilitatearesurselor turistice, de infrastructura creatã pentru primirea turiºtilor, în literaturaeconomicã se vorbeºte despre factori iniþiali (existenþi înaintea desfãºurãriiactivitãþilor turistice ºi independent de acestea) ºi despre factori derivaþi, dediferite tipuri de zone rurale. (Fig. 39)
Aceºtia din urmã sunt relevanþi pentru asigurarea atractivitãþii unui sat,unui spaþiu, unei regiuni rurale de interes turistic. În cazul obiectivului agroturisticaceastã a doua categorie (factori derivaþi) se referã la:
§ infrastructura turisticã: cazare ºi servirea mesei, organizare ºi consiliere,transporturi turistice;
§ infrastructura de petrecere a timpului liber: activitãþi sportive, culturale,programe cu caracter de atracþii (participarea la serbãri, expoziþii,sãrbãtori);
§ oferte turistice speciale: legate de existenta izvoarelor minerale, aamenajãrilor pentru bãi (la nivelul aºezãrii în aceastã categorie se includtârgurile).
Ce condiþii minime trebuie sã îndeplineascã o localitate pentru a deveni
sat turistic? Amplasate într-un cadru natural atrãgãtor, fãrã surse de poluare,accesibilitate, existenþa unor resurse turistice bogate ºi posibil a fi valorificateprin desfãºurarea unor activitãþi culturale sau participarea la acþiuni culturale cese desfãºoarã în sat etc. De asemenea, este necesar un minim de confort, rezolvatcu mijloace locale, simple (apã curentã, canalizare, baie etc.). (Erdeli G., IstrateI., 1995).
Alãturi de acestea, la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contribui ºiurmãtoarele: existenþa unei tradiþii în ce priveºte activitatea turisticã, aportul
267
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICTip
uri de
zone
rural
e
zone
în car
e pred
ominã
facto
rii fav
orizan
þi ai
d
ezvolt
ãrii
zo
ne în
care
predo
minã
fa
ctorii
restric
tivi a
i
dezv
oltãri
i
zon
e cu c
ondiþ
ii med
iiI-V
III - r
egiun
i de d
ezvolt
are
Zone
în ca
re pr
edom
inã fa
ctorii
favo
rizan
þi ai d
ezvolt
ãrii
Zone
în
care
pred
ominã
fact
orii
restri
ctivi
ai de
zvoltã
rii
: A.M
aramu
reº; B
.Rodn
a-Bârg
ãu-C
ãlima
n; C.D
epres
iunea
Ciuc
-Vale
a Bist
riþei;
D.D
obrog
ea de
sud-es
t; E.Zo
na pe
riurba
nã B
ucure
ºti; F
.Dep
resiun
ea Br
aºov-V
alea P
rahov
ei-Su
bcarp
aþii M
unten
iei; G
.Sibiu
-Lotr
u;
H.
Porþ
iele
de
Fier
-Va
lea
Cern
ei-T
ism
ana;
I.C
âmpi
a Ba
natu
lui;
J.C
uloa
rul
Criº
-Som
eº.
: 1.M
oldov
a de
nord
-est;
2.Mold
ova
centra
lã; 3
.Delt
a Du
nãrii;
4
.Dob
rogea
centra
lã ºi d
e sud
-est; 5
.Bãrãg
anul;
6.Su
bcarp
aþii d
e Curb
urã; 7
.Câmp
ia Te
leorm
anulu
i; 8.O
ltenia
de su
d; 9.B
anatul
de su
d;
1
0. Mu
nþii A
pusen
i; 11.P
odiºu
l Som
eºan.
0
12
0 k
m
P ru t
S ir e t
MareaNeagrã
Dunrea ã
D unre aãS om
e º
UN
GA
RI
A
SERB IA
I
MU
NTEN
EGR
Uª
B
U
L
G
A
R
I
A
UC
RA
INA
MO
LD
OV
A
U
C
R
A
I
N
A
dupã
PHAR
E
Fig. 3
9. Tip
uri de
spaþii
rurale
268
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
unor eventuali factori curativi balneoclimaterici (izvoare de ape minerale, termale,nãmoluri terapeutice, mofete, lacuri sãrate, litoral-maritim etc.), existenþa unorvaloroase vestigii arheologice, monumente istorice, de artã ºi arhitecturã, prezenþaunor dotãri social-culturale, sportive, comerciale etc.
3.4.1. Stabilirea tipurilor de sate turisticeConstã în identificarea ºi relevarea specificului localitãþilor ºi gruparea lor
în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovãrii, în fiecare localitate, a celormai adecvate forme de turism, în funcþie, atât de principalele caracteristicigeografice, sociale ºi economice, cât ºi de principalele motivaþii ºi opinii alecategoriilor de turiºti care frecventeazã localitatea respectivã. Aplicareaprincipiului specializãrii în domeniul organizãrii ºi funcþionãrii satului turistic,este cu atât mai necesarã cu cât fiecare localitate ruralã constituie o entitate cuparticularitãþi proprii ºi activitãþi specifice, ce nu trebuie decât sã fie identificateºi valorificate cât mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.
De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc deselecþionare a turiºtilor, aceºtia grupându-se de la sine într-un sat sau altul, înfuncþie de principalele lor motivaþii ºi opþiuni turistice. Aceasta permite o maibunã cunoaºtere ºi funcþionare a mecanismului economic cerere-ofertã, ºi, caurmare, organizarea spaþiilor de cazare ºi a celorlalte servicii, în funcþie deprincipalele caracteristici social-economice ale clientelei turistice. In sfârºit,stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei propagande, reclameºi publicitãþi concrete ºi specifice, în funcþie de particularitãþile fiecãrui tip desat turistic.
Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fiabordatã ca o chestiune de naturã opþionalã, însã, decizia aplicãrii ei în practicã,determinarea tipului satului turistic este de naturã obiectivã. Pentru aceasta, estenecesar ca, alãturi de dorinþa ºi intenþia organizatorilor, satul turistic respectivsã întruneascã un cuantum de condiþii naturale ºi istorice, social-economiceobiective, care sã fie definitorii ºi caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic.
Întrucât caracteristicile care pot fi luate în considerare în tipologia satelor turisticesunt numeroase ºi variate de la o zonã geograficã la alta ºi chiar de la o localitatela alta, ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelorturistice.
Aºezãrile rurale de interes turistic (Tabelul nr.14) sunt prezente, ºi s-audezvoltat, pe cele mai variate forme de relief, de pe litoralul Mãrii Negre ºiDelta Dunãrii, pânã în zona montanã, fiind grupate pe baza specificului în câtevatipuri majore:
• Satele peisagistice ºi climaterice se caracterizeazã prin prezenþa unuicadru natural atractiv, cu elemente de potenþial turistic numeroase ºi variate, care
269
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICTabel nr.14
Localitãþile rurale cu valenþe turistice din RomâniaNr. Judeþul Localitãþile rurale Importanþãcrt. turisticã1 Alba Bistra, Lupºa, Vidra, Albac, Arieºeni, Gãrda de Sus **
2 Arad Bocsig, Pâncota, Sãvârºin, ªiria, Hãlmagiu *
3 Argeº Arefu, Stoieneºti, Brãdet, Brãduleþ, Lereºti, Rucãr **
4 Bacãu Caºin, Ghimeº � Fãget, Berzunþ, Slãnic Moldova *
5 Bihor Aghireº, Bucium, Pietroasa, ªinteu, ªuncuiuº **
6 Bistriþa Nãsãud Chiraleº, Lechinþa, Bistriþa Bârgãului, Colibiþa, PrunduBârgãului, Rebra, Susenii Bârgãului, Telciu, Tiha Bârgãului *
7 Braºov Bran, Bucium, Cristian, Fundata, Moieciu, ªirnea, Moeciude Sus, Poiana Mãrului, ªoarº, Preduleþ **
8 Botoºani Drãguºeni, Ipoteºti, Lunca *
9 Brãila Gropeni, Ianca *
10 Buzãu Buda, Cislãu, Lopãtari, Starchiojd, Siriu, Bãrnova, Ciurea,Mânzãleºti, Tomeºti *
11 Caraº-Severin Armeniº, Bozovici, Cornereva, Gârnic, Marga **
12 Cluj Cãlãþele, Iclod, Valea Drãganului, Beliº, Bãiþa, Ciucea, Poieni,Sâncrai **
13 Constanþa Tuzla, Costineºti, 2 Mai **
14 Covasna Augustin, Bãþanii Mari, Belin, Micãsasa, Olteni, Arcuº,Breºcu, Bãile Balvanyoº, Malnº Bãi, Sânzieni, ªugaº Bãi, *Turia, Zagon, Zãbala
15 Dâmboviþa Dragodana, Malu cu Flori, Pietroºiþa, Tãtãrani, Voineasa *
16 Gorj Cerna Sat, Câlnic, Glogova, Baia de Fier, Dobriþa, Novaci,Polovragi, Padeº, Tismana **
17 Harghita Atid, Bucim, Ciceu, Dãneºti, Lãzarea, Praid *
18 Hunedoara Bãniþa, Grãdiºtea de sub Munte, Hãlmagiu, Nucºoara, ªoimuº,Veþel, Bucium Orlea, Densuº, Sântãmãria Orlea, Subcetate *
19 Ilfov Cãldãruºani, Snagov **
20 Iaºi Andrieºeni, Ruginoasa, Tansa, Cotnari, Pãun21 Maramureº Bogdan Vodã, Viºeu de Sus, Botiza, Ieud, Moisei, Ocna
ªugatag, Rozavlea, Sãliºtea de Sus, Sãpânþa, Vadu Izei **
22 Mehedinþi Dubova, Eºenilþa, Cireºu, Isverna, Bala **
23 Mureº Gurghiu, Hodac, Ceauºu de Câmpie **
24 Neamþ Agapaia, Tãrcani, Vânãtori, Viiºoara � Bistriþa25 Olt Gostavãþ, Drãghiceanu, Dobrosoveni, Orlea, Teslui �
Comãniþa, Vitomireºti, Vlãdila *
270
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
favorizeazã petrecerea timpului liber. Aºezãrile turistice de acest tip, situate înzonele de deal ºi de munte, cu casele uneori rãspândite la o oarecare distanþãunele faþã de altele, dar ºi în zona litoralã - oarecum izolatã de marile artere decirculaþie � sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilitãþi de plimbare înaer liber, bãi de aer, helioterapie, drumeþie: Fundata, ªirnea (în CuloarulRucãr-Bran), Tismana (Gorj), Brãdet (Argeº), Botiza (Maramureº), Vama Veche,
2 Mai (Constanþa) etc, Caracteristica predominantã a acestor sate, adecvateturismului de sejur (pentru amatorii de liniºte, de plimbãri solitare, într-un cadrunatural pitoresc), este cadrul natural ºi poziþia geograficã izolatã de centreleaglomerate. Satele de deal ºi munte, cu casele rãspândite pe vãi ºi coline, la ooarecare distanþã unele faþã de altele, cu pajiºti, fâneþe sau livezi, satisfac motivaþiafundamentalã a numeroºi turiºti, �reîntoarcerea la naturã�.
• Satele balneare susþin turismul balnear de importanþã localã ºi mai rarregionalã, bazându-se pe o serie de �resurse turistice� exploatate ºi valorificate:ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sãrate, nãmol etc.: Zizin,
(Covasna), Bala (Mehedinþi), Oglinzi ºi Bãltâþeºti (în Subcarpaþii Moldovei),Coºtiui (Maramureº), Câlacea (Timiº), Sâcelu (Gorj) etc.
• Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelormontane cu strat de zãpadã persistent, condiþii de pantã deosebite ce favorizeazãpracticarea sporturilor de iarnã (Fundata, Gãrina - în judeþul Caraº etc.), dar ºizonelor joase, cu oglinzi de apã, care susþin sporturile nautice (Murighiol, Mila
26 Prahova Cornu, Izvoarele, Mãneciu � Ungureni, Teºila, Telega, ValeaDoftanei, Breaza, Brebu, Poiana Þapului *
27 Satu Mare Certeze, Tãºnad, Vama **
28 Sãlaj Muºfalãu, Boghiº *
29 Sibiu Biertan, Cisnãdie, Cisnãdioara, Jina, Poiana Sibiului, Tiliºca,Gura Rãului, Poplaca, Sãliºte � Sibiel, Sebeºul de Sus **
30 Suceava Broºteni, Ciocãneºti, Cârlibaba, Putna, Dorna Arini, Iacobeni,Mãnãstirea Humorului, Panaci, Poiana Stampei, ªaru Dornei,Vatra Dornei, Vatra Moldoviþei, Vama **
31 Timiº Giarmata, Gladna Montanã, Recaº *
32 Tulcea Criºan, Maliuc, Sf.Gheorghe, Murighiol *
33 Vâlcea Vaideeni, Costeºti, Bãrbãteºti, Sãlãtrucel, Mãlaia, Câineni Mari **
34 Vrancea Câmpuri Lepºa, Mãrãºti, Mera, Nereju, Negrileºti, Rãcoasa,Soveja, Þifeºti, Tulnici, Vidra, Vizantea, Vulcãneasa **
Sursa: Banca de date a Institutului de Cercetare pentru Turism. Localitãþile scrise cu caracter italic suntînscrise în circuitul turistic actual
Continuare – Tabel nr.14
271
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPIC23 etc.). Acest tip de sat poate atrage douã categorii de turiºti, în general dinrândul tineretului: sportivi amatori, iniþiaþi în practicarea sporturilor respective,turiºti neiniþiaþi sau mai puþin iniþiaþi, dar dornici sã le înveþe ºi sã le practice.Pentru aceºtia din urmã pot funcþiona instructori de schi, bob, înot etc., recrutaþidin rândul populaþiei locale. De asemenea, în aceste sate pot funcþiona puncte deînchiriere a echipamentului sportiv.
• Sate turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). În aceastã grupã pot fiincluse, în general, sate de munte, în care preocuparea de bazã a localnicilor estecreºterea oilor ºi vitelor, ºi care pot sã atragã turiºti, prin meniuri bazate peproduse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu ouã, carne de pasãre, deovine ºi de bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospeþe ciobãneºti(batal la proþap, berbec haiducesc, balmuº, urdã ºi jântiþã), petreceri specifice ºitradiþionale.
� Satele pescãreºti ºi de interes vânãtoresc oferã ºi organizeazã diferiteforme de agrement speciale pentru turiºti - vânãtoare, pescuit, safari - asigurând,în acelaºi timp, posibilitãþi de cazare, servicii culinar-gastronomice pescãreºtisau vânãtoreºti: Criºan, Sfântu Gheorghe, Murighiol (în zona Deltei) Ciocâneºti(judeþul Suceava), Gurghiu (judeþul Mureº), satele de pe vãile Viºeului ºi Bistriþeietc.
� Sate turistice de creaþie artisticã ºi artizanalã (Tismana, Oboga, Margina,Marga, Cordun, Sãpânþa etc.). Sunt cunoscute interesul numeroºilor turiºti pentrucreaþia artisticã ºi artizanalã, ca ºi dorinþa lor pentru achiziþionarea unor astfelde creaþii direct de la sursã, de la producãtorul însuºi. Pânã în prezent, în acestelocalitãþi se practicã doar turismul de circulaþie. În cel mai bun caz, unele dintreele sunt incluse în itinerarele turistice ale unor firme de turism. Aceste sateoferã, însã, posibilitatea practicãrii unui turism de sejur, în cadrul cãruia înatelierele special amenajate ºi sub îndrumarea unor artiºti ºi meºteri popularirenumiþi, turiºtii s-ar putea iniþia în artã ºi tehnici arhaice populare: icoane pesticlã, picturã naivã, sculpturã în lemn ºi piatrã, þesãtorie popularã, confecþii ºicusãturi populare, ceramicã, muzicã ºi dansuri populare etc.
Avem în vedere identificarea posibilitãþilor de practicare a unora din acesteactivitãþi chiar în cadrul gospodãriilor gãzduitoare. Existã numeroase sate în carepreocuparea de bazã a gospodinelor este þesutul la rãzboaie þãrãneºti, cusãturilesau broderiile populare, activitãþile în care pot fi iniþiaþi turiºtii amatori. Prinurmare, caracteristica esenþialã a acestor sate, imaginea lor de marcã, ar urma sãfie producþia artisticã ºi artizanalã, valorificabilã turistic complex ºi eficient.
• Satele turistice etnofolclorice grupeazã aºezãrile rurale care deþin unfond etnografic, de valoare inestimabilã, reprezentat prin muzee etnografice,arhitecturã popularã de excepþie, port tradiþional ºi folclor etc., Curtiºoara (Gorj),Avram Iancu (Alba), Rãºinari (Sibiu), Vama (Suceava), Nãruja (Vrancea) etc.
Aceste sate pot oferi turiºtilor servicii de cazare ºi masã în condiþii autentice(mobilier, decor ºi lenjerie în stil popular, meniuri tradiþionale servite în veselã
272
POTENÞIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI ªI AMENAJAREA TURISTICÃ A SPAÞIULUI
ºi cu tacâmuri specifice, farfurii ºi strãchini de ceramicã, linguri de lemn etc.,ceea ce nu exclude, desigur, posibilitatea utilizãrii tacâmurilor moderne).
În aceste sate se pot organiza expoziþii artizanale permanente, cu vânzare,iar pentru turiºtii care nu rãmân în localitate, ci doar o viziteazã, se pot amenajauna sau mai multe gospodãrii ca muzeu etnografic în aer liber. De asemenea, potfi identificaþi ºi stimulaþi rapsozii populari, pot fi permanentizate horeleduminicale, serbãrile, târgurile, alte obiceiuri ºi tradiþii locale, la care sã parti-cipe efectiv ºi turiºtii.
Este ºtiut însã cã pãstrarea ºi perpetuarea folclorului ºi îndeosebi aetnografiei (portul, tehnicile de lucru, arhitectura etc.) în formele lor originale,tradiþionale, se aflã în declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etnograficãa þãrii. Formele ºi conþinutul modului de viaþã citadin au pãtruns ºi continuã sãpãtrundã impetuos ºi ireversibil în mediul rural.
Abordând viitorul unor localitãþi rurale din perspectivã turisticã, ºiadaptându-se acestui scop, se impune ca specificul lor etnografic sã fie conservatºi perpetuat, în forme adecvate. În caz contrar, interesul turiºtilor pentru sateleromâneºti, pentru mediul nepoluat în general va scãdea treptat.
• Satele cu obiective de interes ºtiinþific - dispun de diferite tipuri derezervaþii naturale care, prin inedit, unicitate, frumuseþe etc., atrag spre vizitarenumeroºi turiºti strãini ºi autohtoni: Andrieºeni (Vrancea), Cîreºu (Mehedinþi),Bosanci ºi Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramureº) etc.
• Sate cu monumente istorice, de artã ºi arhitecturã cu valoare deexcepþie, renumite pe plan naþional ºi internaþional chiar, sunt specifice Moldovei,cu o salbã impresionantã de mânãstiri, rezultatul �renaºterii� moldave din secoleleXV-XVII (Suceviþa, Putna, Dragomirna, Agapia, Vãratec etc.); Subcarpaþii Getici{Aninoasa, Cotmeana, Cozia, Horezu, Polovragi, Tismana); sudul Transilvaniei- cu renumitele biserici fortificate (Hãrman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristianetc.).
• Sate turistice pomiviticole. În aceste sate, care au ca principalãcaracteristicã activitatea de cultivare a pomilor fructiferi ºi a viþei-de-vie, turismulse poate practica pe toatã durata anului, atât în perioada recoltãrii, cât ºi dupãaceea, prin oferirea fructelor, strugurilor ºi a preparatelor pe baza lor. De asemenea,pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pebazã de fructe. În aceste sate o atracþie deosebitã ºi, în acelaºi timp, o sursãprincipalã de venituri poate s-o reprezinte bãuturile rãcoritoare ºi reconfortante,preparate din fructe (Recaº, Giarmata, ªiria, Agapia etc.).(Fig.38).
Multe tipuri de sate prezentate anterior nu au caracteristici tranºante, acelaºitip putând cuprinde caracteristici specifice celorlalte tipuri, delimitarea realizatãfiind mai mult teoreticã. Spre exemplu, satele Tismana ºi Sibiel au specificetnofolcloric, dar sunt încadrate într-un peisaj natural atractiv, iar Fundata ºiVaideeni sunt pastorale, etnofolclorice ºi peisagistice.
273
POTENÞIALUL TURISTIC ANTROPICÎn concluzie, putem spune cã spaþiul rural al României prezintã o mare
bogãþie de valori cultural-istorice, care rãspund unor variate motivaþii alecãlãtoriilor turistice, între care comorile de artã popularã, etnografie ºi folclorreprezentând o imagine de marca a poporului nostru, a satului românesc. Toateacestea fac ca þara noastrã sã dispunã de multiple posibilitãþi pentru dezvoltareaagroturismului.
3.4.2. Agroturism � turism �verde�In contextul identificãrii ºi nominalizãrii conceptelor operante (miºcarea
de persoane, fenomenul turistic, categoria de turism, faptul turistic, piaþa turisticãºi categoriile acesteia -cererea ºi oferta, atitudinea ºi motivaþia specifice,comportamentul turistic, statutul turistic, formele de turism, agrementul turistic,loisirul turistic), categoria de agroturism se defineºte ca o formã de turismrezultatã atât din acþiuni ale indivizilor ce vizeazã o deplasare într-un spaþiudefinit, cât ºi din consecinþele activitãþilor trecute ºi prezente ale societãþii,constituite într-un cadru adecvat desfãºurãrii acþiunilor turistice.
Astfel, în exercitarea faptului turistic, acþiunea umanã este condiþionatã deexistenþa unei structuri antropice ºi a infrastructurii socio-culturale adecvate,prezente într-un mediu natural nepoluat ºi atrãgãtor. Valorile la care trebuie sãse raporteze activitatea agroturisticã ºi în jurul cãrora va fi elaborat proiectul dedezvoltare sunt: deci satul în complexitatea lui, comunitãþile indigene, modul lorde viaþã, identitatea, relaþia lor cu pãmântul ºi natura, mediul înconjurãtor ºiocupaþiile tradiþionale. Deci, agroturismul se bazeazã pe potenþialul spaþiuluirural, pe oamenii ºi produsele specifice locului, care trebuie sã se adaptezecerinþelor pieþei turistice, abordând o gândire antreprenorialã ºi, fãrã sã unifor-mizeze oferta, trebuie sã-ºi reamenajeze structurile de primire pentru a fi lanivelul standardelor de calitate dorite de turiºti, sã punã în valoare tradiþiileculinare ale bucãtãriei româneºti.
Plecând de aici, �....din punct de vedere al spaþiului de cazare, al asigurãriibazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o acþiune capabilã sã valorificeexcedentul de cazare existent în gospodãria þãrãneascã, pregãtit ºi amenajat pentruprimirea de oaspeþi. Din punct de vedere al acþiunilor care graviteazã în jurulgospodãriei þãrãneºti, agroturismul poate fi privit ca un ansamblu de bunuri ºiservicii oferite de gospodãria þãrãneascã spre consumul persoanelor, care pe operioadã determinatã vin în mediul rural pentru relaxare, odihnã ºi agrement,cure terapeutice, tranzacþii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, iniþiereaîn arta meºteºugurilor tradiþionale, pentru studii ºi documentare, precum ºi pentrumulte alte activitãþi specifice�. (Mitrache ª. ºi colab., 1996, pag.14).
Agroturismul reprezintã acþiunea de deplasare a unei persoane într-olocalitate ruralã nepoluatã, pitoreascã, având un specific agrar, finalizatã prin