Download doc - Print

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 34

Chisturile de maxilar

BIBLIOGRAFIE:

2. C. Burliba§a - Chirurgie oral a §i maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucure§ti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

51334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza

A. in condilul mandibular

B. in ramul ascendent mandibular si unghi

C. in apofiza coronoida

D. in procesul alveolar

E. Nici un raspuns

(pag. 716)

51334002. Chistul radicular are initial forma:

A. Piriforma

B. Sferica

C. Neregulata

D. Bilobat

E. Policiclic

(pag. 722)

51334003. Chistul rezidual are frecventa de:

A. 1-5%

B. 3-13%

C. 22%

D. 26%

E. 50%

(pag. 723)

51334004. Membrana chistului dentiger se insera pe:

A. Apexul dintelui inclus

B. Suprafata radiculara a dintelui inclus

C. La coletul dintelui inclus

D. Pe osul adiacent

E. Pe fibromucoasa gingivala

(pag. 717)

51434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza:

A. in jurul coroanei unui canin superior inclus

B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale

C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte

D. intre radacinile incisivilor centrali superiori

E. intre incisivii laterali si caninii superiori

(pag. 719)

51434006. Chistul rezidual ia nastere din:

A. chist radicular restant, dupa extractia dintelui

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro1

682 Rezidentiat 2004

http://www.rezidentiat2004.ro/

Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie

C. lama adamantina a unui dinte supranumerar

D. resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare

E. degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale

(pag. 723)

51434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea:

A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical

B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular

C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui

D. degenerescentei chistice a resturilor epiteliale din parodontiu

E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate

(pag. 722)

51434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata:

A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti

B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti

C. imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori

D. imagine de radiotransparenta neregulata cu insule calcificare de os

E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara

(pag. 724)

51434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza:

A. evacuarea continutului chistic prin punctie

B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala

C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice

D. extirparea chirurgicala a membranei chistice

E. extractia dintilor adiacenti

(pag. 727)

51534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza:

A. existentei epiteliilor in spongioasa osoasa;

B. prezentei dintilor;

C. consistentei osoase;

D. vascularizatiei bogate;

E. drenajului limfatic incrucisat.

(pag. 713)

51534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare:

A. rezidual;

B. folicular;

C. radicular;

D. nazoalveolar;

E. globulomaxilar.

(pag. 721)

51534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare:

A. fractura"in os patologic";

B. infectarea ;

C. degenerarea maligna;

D. fistulizarea;

E. recidiva.




(pag. 725)

51534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza:

A. degenerarii grase a elementelor mezenchimale;

B. suprainfectarii chistului;

C. presiunii coloidosmotice;

D. fistulizarii spontane;

E. dezvoltarii embrionare.

(pag. 722)

51534014. Cum se mai denumeste chistul folicular:

A. keratochist;

B. dentiger;

C. rezidual;

D. globulomaxilar;

E. de eruptie.

(pag. 714)

51534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca:

A. keratita opaciforma;

B. nevomatoza bazocelulara;

C. boala Behcet;

D. sindromul Sjogreen;

E. mononucleoza infectioasa.

(pag. 715)

51634016. Chistul calcificat odontogen:

A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei

B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate

C. este o forma de chist foarte frecventa

D. este situat intraosos

E. celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina.

(pag. 718)

51634017. Chistul de eruptie:

A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adeseatemporar in eruptie

B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat

C. Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionala

D. Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosata

E. Chistul are o coloratie alba.

(pag. 717)

51634018. Chistul dentiger:

A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant

B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti

C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse

D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce

E. provine din resturile Malassez

(pag. 716)

51634019. Chistul nazolabial:

A. este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimal

B. clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian

C. evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior

D. are o consistenta dura



E. radiografia standard este in incidenta de film muscat.

(pag. 720)

51634020. Chistul nazopalatin

A. se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centrali

B. cresterea in dimensiuni este foarte rapida

C. continutul chistului este un lichid seros

D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive

E. sunt diagnosticate intre 20-40 ani

(pag. 719)

51634021. Sindromul Gorlin consta in:

A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cumodificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice

B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale

C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie

D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens

E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.

(pag. 715)

52134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este:

A. Semnul Valsalva

B. Semnul Dupuytren

C. Semnul Vincent d'Alger

D. Semnul Heryng

E. Semnul Virchow-Troisier

(pag. 724)

52134023. Cea mai frecventa complicatie a chisturilor maxilare este:

A. Degenerescenta maligna

B. Deschiderea sinusului maxilar

C. Furunculul nazal

D. Infectarea chistului

E. Sindromul Frey

(pag. 725)

52134024. Este considerat chist extraosos:

A. Chistul globulo-maxilar

B. Chistul radicular

C. Chistul folicular

D. Keratochistul

E. Chistul nazo-labial

(pag. 720)

52134025. Imaginea radiologica caracteristica chisturilor mediane interincisive este:

A. baloane de sapun

B. "miez de paine"

C. "inima" cu varful Tntre incisivii centrali

D. "soare care rasare"

E. "os patat"

(pag. 725)

S2134026. Sunt considerate odontogene urmatoarele chisturi, cu exceptia (clasificarea OMF, 1990):

A. Chistul dentiger (folicular)

B. Chistul periodontal lateral

C. Chistul globulo-maxilar



D. Chistul gingival al sugarului

E. Keratochistul odontogen primordial

(pag. 714)

52234027. In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra:

A. chistul periapical

B. chistul radicular

C. chistul dentiger

D. chistul lateral periodontal

E. chistul rezidual

(pag. 721-723)

52234028. In etiopatogenia chistului radicular intervine:

A. o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicale

B. o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicale

C. predispozitia individului

D. presiunea osmotica a lichidului interstitial

E. vascularizatia deficitara in zona periapicala

(pag. 722)

52234029. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual:

A. este situat la nivelul apexului unui dinte vital

B. este situat lateral de apexul unui dinte vital

C. este situat la nivelul apexului unui dinte devital

D. este situat lateral de apexul unui dinte devital

E. se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretat

(pag. 723)

52234030. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de:

A. chist calcifiat odontogen

B. chist globulo-maxilar

C. chist de eruptie

D. chist gingival al sugarului

E. chist anevrismal

(pag. 714)


A. este cel mai frecvent chist de maxilar

B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor

C. se mai numeste si chist de eruptie

D. este de origine inflamatorie

E. este un chist neodontogen

(pag. 716)

52234032. Chistul marginal posterior este:

A. Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclus

B. chistul median palatin posterior

C. de origine inflamatorie

D. cel mai frecvent gasit la caninii maxilari

E. o urgenta chirurgicala

(pag. 718)

52234033. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este:

A. citrin

B. hemoragic



C. albicios

D. purulent

E. nu are continut

(pag. 724)

52234034. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele,cu exceptia:

A. degenerescenta maligna

B. ruperea peretelui chistic

C. avulsia spontana a dintilor

D. fractura spontana "in os patologic" a mandibulei

E. osteomielita

(pag. 725)

52234035. Chistul nazo-labial este localizat in:

A. portiunea inferioara a canalului incisiv

B. portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal

C. portiunea inferioara a canalului infraorbitar

D. dreptul apexului incisivului central

E. portiunea superioara a canalului nazo-lacrimal

(pag. 720)

52234036. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei:

A. se practica cura radicala sinusala

B. se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajul

C. se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasului

D. se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferior

E. se practica marsupializarea

(pag. 730-731)

52234037. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza:

A. un traumatism

B. o boala de sistem

C. eruptia dentara

D. o incluziune dentara

E. un chist radicular infectat

(pag. 733)

52234038. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde:

A. tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioare

B. dureri de tip nevralgiform

C. deformarea importanta a contururilor osoase

D. mobilitate dentara

E. partile moi prezinta semne celsiene

(pag. 733)

52234039. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor,cu exceptia:

A. au tendinta de crestere si liza osoasa

B. durerea apare devreme

C. recidiveaza in proportie de 20-40%

D. este un chist de dezvoltare

E. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte

(pag. 715-716)

52234040. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar:

A. sunt de origine inflamatorie



B. sunt chisturi juxta-osoase

C. sunt chisturi neodontogene

D. au evolutie foarte rapida

E. pot fi confundate foarte usor

(pag. 720)

52234041. Rolul esential in cresterea chistului il are:

A. rezorbtia osoasa

B. presiunea intrachistica

C. osteoclastele

D. continutul chistic

E. cristalele de colesterina

(pag. 722)

52234042. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este de origine inflamatorie

B. in interiorul chistului se gaseste keratina

C. nu are tendinta de crestere si liza osoasa

D. se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclus

E. nu are tratament

(pag. 715)


A. provine din teaca Hertwig

B. apare numai la dintii temporari

C. exista posibilitatea transformarii maligne

D. apare extrem de rar

E. prezinta o simptomatologie zgomotoasa

(pag. 716-717)

52234044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false:

A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar

B. este un chist de dezvoltare

C. este foarte greu de diagnosticat

D. se poate infecta

E. initial are forma sferica

(pag. 721-722)

52234045. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza:

A. o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centrali

B. o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor laterali

C. nu se poate decela radiografic

D. o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centrali

E. o radiotransparenta fara contur net

(pag. 719)

52234046. Chistul periodontal lateral de dezvoltare:

A. este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilar

B. dispare odata cu aparitia dintelui pe arcada

C. se formeaza doar in raport cu dinti devitali

D. degenereaza malign in lipsa tratamentului

E. este un pseudochist

(pag. 718)

52234047. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii:



A. chistul calcifiat odontogen

B. chistul nazo-palatin

C. chistul folicular

D. chistul gingival al sugarului

E. nici unul

(pag. 714)

52234048. Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este:

A. o zona radiotransparenta fara margini precise

B. mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta

C. identica cu a ameloblastomului

D. nu se vede radiologic

E. o zona radioopaca

(pag. 719)

52234049. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu:

A. cancerul de mezostructura

B. mucocelul

C. keratoacantomul

D. chistul sebaceu

E. nici unul din cele de mai sus

(pag. 720)

52234050. Chistul rezidual:

A. este situat la apexul unui dinte devital

B. este un chist de dezvoltare

C. apare numai pe dintii temporari

D. ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dintelui

E. apare preponderent la barbati

(pag. 723)

52234051. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar:

A. este cel mai frecvent utilizata metoda de tratament

B. consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazala

C. este metoda de electie in chisturi mici

D. se foloseste numai la chisturile de dezvoltare

E. are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida

(pag. 732)

52334052. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente:

A. Unice sau multiple zone de radiotransparenta

B. Cu contur neregulat

C. Tn forma de para

D. Cu resorbtii sau deplasari ale radacinilor dentare cu care vine Tn contact

E. Continand cantitati variabile de material opac

(pag. 716)

52334053. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza

A. Tn condilul mandibular

B. Tn ramul ascendent mandibular §i unghi

C. Tn apofiza coronoida

D. Tn procesul alveolar

E. in ramul orizontal

(pag. 716)



52334054. Membrana chistului dentiger se insera pe:

A. Apexul dintelui inclus

B. Suprafata radiculara a dintelui inclus

C. La coletul dintelui inclus

D. Pe osul adiacent

E. Pe fibromucoasa gingivala

(pag. 717)

52334055. Chistul radicular are initial forma:

A. Piriforma

B. Sferica

C. Neregulata

D. Bilobat

E. Policiclic

(pag. 722)

52334056. Chistul rezidual are frecventa de:

A. 1-5%

B. 3-13%

C. 22%

D. 26%

E. 50%

(pag. 723)

52334057. Afectarea mandibula-maxilar a keratochistului odontogen este Tntr-un raport de:

A. 5-0

B. 1-6

C. 6-1

D. 0-5

E. 3-5

(pag. 715)

52334058. Chistul calcificat odontogen este o forma de chist odontogen:

A. rara

B. frecventa

C. foarte frecventa

D. foarte rara

E. medie ca frecventa

(pag. 718)

S2534059. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evidentiaza:

A. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali

B. chist dentiger al unui meziodens

C. deformarea peretelui infero-extern al fosei nazale

D. zona radioopaca Tntre incisivul lateral si canin

E. radiotransparenta Tn forma de *inima* cu varful Tn jos.

(pag. 719)

52634060. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin:

A. ligaturi metalice din sarma

B. coroane acrilice reunite Tntre ele

C. punti stabilizatoare

D. coroane metalice totale sau partiale reunite

E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.

(pag. 296)



52634061. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin:

A. ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aur

B. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile

C. atela Steiger

D. placa palatina Hawley

E. atela acrilica si ligatura de sarma.

(pag. 313)

52834062. Chistul folicular dentiger provine din:

A. Lama dentara a unui dinte normal

B. Organul adamantin din jurul unei coroane dentare

C. Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu

D. Celulele epiteliale din peretii canalelor incisive

E. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal

(pag. 716)

52834063. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in:

A. Marsupializare

B. Excizie

C. Enucleiere

D. Incizie

E. Rezectie segmentara

(pag. 718)

52834064. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este:

A. Zone de transparenta cu contur bine delimitat, fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau erupt

B. Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta

C. Zona de radiotransparenta in forma de inima, cu varful in jos,intre incisivii centrali

D. Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale, cu convexitate mediana

E. Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin

(pag. 719)

S2934065. Chistul rezidual se dezvolta din:

A. resturile epiteliale ale lui Malassez;

B. celulele epiteliale ale periodontului;

C. granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular;

D. modificarea chistica a organului smaltului;

E. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.

(pag. 722)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

51234066. Caile de infectare a chisturilor pot fi:

A. de la focarul de gangrena dentara

B. printr-o plaga postextractionala

C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala

D. pe calea canalului mandibular

E. pe cale hematogena

(pag. 725)

51234067. Chistul de eruptie este caracterizat prin:

A. localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptie

B. are coloratie galben citrina, vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acopera

C. este foarte dureros spontan



D. este usor sensibil la presiune

E. poate fi confundat cu o tumora maligna

(pag. 718)

51234068. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:


B. este un chist neodontogen de dezvoltare

C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori

D. exteriorizarea se produce oral

E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular

(pag. 721)

51234069. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici:

A. este un chist extraosos

B. este un chist inflamator

C. se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulare

D. prezinta risc crescut de transformare maligna

E. prin crestere poate obstrua fosa nazala

(pag. 720)

51234070. Chistul nazo-palatin:

A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali

B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida, fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata

C. este un chist odontogen de dezvoltare

D. aspectul radiografic este caracteristic, o radiotransparenta in forma de inima cu varful in jos

E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens(pag. 719-720)

51234071. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:

A. perioada de crestere rapida

B. suprainfectarea chistului

C. perioada de latenta

D. perioada de exteriorizare

E. recidivarea chistului

(pag. 723)

51234072. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive, acestea fiind:

A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina

B. perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent, mai rar intraosoasa

C. perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent, mai rar extraosoasa

D. perioda de interiorizare

E. perioada de exteriorizare

(pag. 723)

51234073. Complicatiile chisturilor maxilare sunt:

A. degenerescenta maligna

B. ruperea peretelui chistic

C. avulsia spontana a dintilor

D. fractura spontana"in os patologic"a mandibulei

E. osteomielita

(pag. 725)

51234074. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu:

A. tumora cu mieloplaxe

B. diverticuli sinusali

C. cancer de infrastructura



D. osteomielita maxilarului

E. ameloblastom

(pag. 721)

51234075. In cadrul sindromului Gorlin, chisturile primordiale se asociaza cu:

A. nevomatoza bazocelulara

B. modificari oculare

C. displazii de smalt si dentina

D. poliartrita reumatoida

E. modificari vertebrale

(pag. 715)

51234076. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:

A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazale

B. in chisturile supurate,cand colectia este in tensiune

C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante

D. in chisturile din unghiul mandibulei

E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala

(pag. 726)

51234077. Lacuna esentiala a maxilarelor este:

A. chist hemoragic cu extravazare

B. chist osos solitary

C. chist fisural

D. chist marginal posterior

E. chist extraosos

(pag. 732)

S1234078. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:

A. risc crescut de transformare maligna

B. are coloratie albastruie

C. recidiveaza frecvent

D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic

E. este usor sensibil la presiune

(pag. 718)

51334079. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt:

A. Sectionarea nervului facial

B. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important

C. Lezarea trunchiurilor nervoase

D. Fracturarea mandibulei

E. Sectionarea canalului Stenon

(pag. 730)

51334080. Chisturile epiteliale pot fi:

A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie

B. Chisturi odontogene de dezvoltare

C. Chisturi epiteliale neodontogene

D. Chisturi osoase anevrismale

E. Chisturi osoase idiopatice

(pag. 714)

51334081. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:

A. Chistul radicular

B. Chistul colateral inflamator



C. Chistul rezidual

D. Chistul globulo-maxilar

E. Chistul anevrismal

(pag. 714)

51334082. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu:

A. Displazia fibroasa

B. Condromul

C. Chistul dermoid

D. Tumora cu mieloplaxe

E. Carcinomul adenoid chistic

(pag. 724)

51334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-unplan de tesut:

A. Dens

B. Fibros

C. Subtire

D. Lax

E. Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara

(pag. 722)

51334084. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este:

A. Rapida

B. indelungata

C. Asimptomatica

D. Dureroasa

E. insotita de congestia partilor moi

(pag. 724)

51334085. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este.

A. Incizie, drenaj

B. Trepanarea lacunei coroanei

C. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi

D. Plombarea cavitatii cu grefe osoase

E. Marsupializarea

(pag. 733)

51434086. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu:

A. osteomielita maxilarului

B. fractura spontana"in os patologic"

C. sinuzita maxilara

D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine

E. degenerescenta maligna

(pag. 725)

51434087. Continutul chistului radicular poate fi:

A. lichid sero-citrin

B. lichid clar, ca"apa de stanca"

C. lichid de aspect laptos

D. lichid socolatiu

E. lichid purulent

(pag. 723)

51434088. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:




B. chistul sebaceu

C. lipomul

D. condromul maxilarului

E. carcinomul maxilarului

(pag. 724)

51434089. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constata:

A. deformarea tablei osoase vestibulare

B. bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid"

C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura

D. infiltrarea si aderenta partilor moi invecinate

E. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali

(pag. 724)

51434090. in perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinicevidentiaza:

A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara

B. absenta dintelui de pe arcada

C. persistenta unui dinte temporar

D. dureri cu caracter de parodontita apicala

E. deformarea reliefului osos

(pag. 724)

51534091. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular:

A. serocitrin;

B. pastos;

C. socolatiu;

D. purulent;

E. laptos.

(pag. 723)

51534092. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial:

A. este chist extraosos;

B. este chist intraosos;

C. sterge santul nazogenian;

D. sterge santul labiomentonier;

E. se poate suprainfecta.

(pag. 720)

51534093. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin:

A. inclina convergent incisivii centrali superiori;

B. poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine;

C. intotdeauna este centrat pe dinti vitali;

D. este chist odontogen;

E. are aspect radiografic de"inima".

(pag. 719)

51534094. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar:

A. fractura"in os patologic";

B. osteoradionecroza;

C. infectarea;

D. degenerare maligna;

E. cicatrizare.

(pag. 725)

51534095. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II):



A. incizia Partsch;

B. incizia Pichler;

C. incizia"in romb";

D. incizia verticala;

E. incizia"in trapez".

(pag. 728)

51534096. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu:

A. abcesul vestibular;

B. abcesul palatin;

C. furunculul nazal;

D. abcesul mentonier;

E. chist salivar labial superior.

(pag. 720)

51534097. in ce consta chistotomia (Partsch I):

A. incizie"in trapez";

B. suprimarea unui perete al cavitatii chistice;

C. deschiderea sinusului maxilar;

D. transformarea cavitatii chistice intr-o anexa a cavitatii orale;

E. sutura stransa a mucoasei orale.

(pag. 726)

51534098. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt:

A. keratochistul;

B. chisturi supurate, in tensiune;

C. cand exista riscul dehiscentei;

D. in chisturi parasinusale;

E. chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii.

(pag. 726)

51534099. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu:

A. biovitroceramica;

B. folii din titan;

C. spongie din creasta iliaca;

D. bureti de fibrina;

E. ciment parodontal.

(pag. 730)

51634100. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt:

A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta

B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic

C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic

D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1%

E. Se indeparteaza eventualele invazii microchistice

(pag. 728)

51634101. Chistectomia:

A. operatia Partsch II

B. consta in suprimarea totala a membranei chistice

C. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene

D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati

E. este metoda de tratament de electie

(pag. 727)



51634102. Chistul radicular microscopic este alcatuit din:

A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent

B. intermediar - tesut conjunctiv lax bogat vascularizat

C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar

D. strat intern - cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate

E. in interior lichid chistic de aspect mucoid

(pag. 722)

51634103. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin:

A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertiafrenului buzei superioare

B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust sarat

C. hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioara

D. incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantare

E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima.

(pag. 719)

51634104. Complicatiile chisturilor de maxilar:

A. infectarea chistului

B. fractura spontana in os patologic a mandibulei

C. hipoestezia permanenta in teritoriul n. mentonier

D. degenerescenta maligna

E. recidiva - pentru keratochist in proportie de 10-15%

(pag. 725)

51634105. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri:

A. chist osos simplu

B. chist osos solitar

C. chist hemoragic de extravazare

D. chist primordial

E. chist marginal

(pag. 733)

51634106. Marsupializarea:

A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I

B. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale

C. este indicata in chisturile supurate

D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia

E. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice

(pag. 726)

51634107. Tratamentul chistului osos solitar consta in:

A. chistectomie

B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi

C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica

D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon

E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic

(pag. 733)

51634108. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii:

A. crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice

B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe

C. conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc.

D. extractia dintilor sanatosi limitrofi

E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie.

(pag. 726)



S2134109. Chisturile neepiteliale sunt urmatoarele, cu exceptia (clasificarea Shear, 1983):

A. Chistul median mandibular

B. Chistul osos anevrismal

C. Chistul osos simplu traumatic

D. Cavitati osoase idiopatice

E. Keratochistul

(pag. 714)

52134110. Complicatiile chisturilor pot fi:

A. Degenerescenta maligna

B. Infectarea chistului

C. Epistaxisul

D. Fractura spontana "Tn os patologic" a mandibulei

E. Deschiderea sinusului maxilar

(pag. 725)

52134111. Cura radicals, ca metoda de tratament a chisturilor de maxilar:

A. Constituie metoda de electie

B. Consta Tn extirparea completa a membranei chistice

C. Se mai numeste si operatia tip Partsch II

D. Se mai numeste si marsupializare

E. Este indicata cand starea generala a pacientului este precara

(pag. 727)


A. Ameloblastomul

B. Chistul periodontal lateral

C. Tumora cu mieloplaxe

D. Chistul folicular (dentiger)

E. Lacuna esentiala

(pag. 721)

52134113. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu:

A. Abcesele vestibulare

B. Chistul salivar labial superior

C. Chistul gingival al sugarului

D. Chistul rezidual

E. Furunculul nazal

(pag. 720)

52134114. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear,

1983):


B. Chistul paradentar

C. Chistul gingival al adultului

D. Chistul rezidual

E. Chistul globulo-maxilar

(pag. 714)

52134115. Marsupializarea este indicata:

A. Tn chisturile supurate, cand colectia este Tn tensiune

B. La tineri

C. Tn chisturile de dimensiuni mici

D. Tn chisturile voluminoase ale mandibulei, cand exista risc de fractura Tn os patologic

E. Cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala



(pag. 726)

52234116. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular:

A. este mai frecvent intre 20-40 ani

B. se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporari

C. are intotdeauna forma sferica

D. peretele chistului este in general usor decolabil de planul osos

E. peretele chistului este multistratificat

(pag. 721-722)

52234117. Din punct de vedere microscopic,chistul radicular are urmatoarea sructura:

A. un strat extern fomat din tesut epitelial

B. un strat extern format din tesut conjunctiv dens

C. un strat intermediar

D. un strat intern format din tesut conjunctiv lax

E. un strat intern format din epiteliu de tip pavimentos

(pag. 722)

52234118. Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular:

A. se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern

B. apare in special la dintii permanenti

C. marimea este variabila,de la 1 la 7-8 cm

D. se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devital

E. continutul chistic este un lichid sero-citrin,filant,continand cristale de colesterina

(pag. 722)

52234119. Chistul lateral periodontal(inflamator):

A. se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberant

B. se dezvolta la nivelul unei cai false

C. se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculare

D. are structura diferita fata de a chistului periapical

E. apare lateral de apexul unui dinte vital

(pag. 723)

52234120. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:

A. perioada de crestere rapida

B. suprainfectarea chistului

C. perioada de dezvoltare latenta

D. perioada de exteriorizare

E. recidivarea chistului

(pag. 723)

52234121. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive,acestea fiind:

A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina

B. perioada de dezvoltare apida,extraosoasa mai frecvent,mai rar intraosoasa

C. perioada de dezvoltare lenta,intraosoasa mai frecvent,mai rar extraosoasa

D. perioada de interiorizare

E. perioada de exteriorizare

(pag. 723)

52234122. Perioada de latenta a evolutei chisturilor:

A. prezinta o simptomatologie zgomotoasa

B. este de regula indelungata,asimptomatica

C. se asociaza uneori cu dureri nevralgiforme

D. este inconstanta

E. este perioada in care diagnosticul este evident



(pag. 724)

52234123. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor:

A. deformarea conturului osos

B. semnul Dupuytren

C. mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsiene

D. partile moi sunt nemodificate,doar impinse de chistul subiacent

E. dintii adiacenti sunt expulzati din os

(pag. 724)

52234124. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu:

A. ameloblastomul

B. osteodistrofiile maxilarelor

C. chistul dermoid

D. tumora cu mieloplaxe

E. carcinomul adenoid chistic

(pag. 724)

52234125. In categoria chisturilor fisurale intra :

A. chistul folicular

B. chistul globulo-maxilar

C. chistul median palatin posterior

D. chistul paradentar

E. chistul osos anevrismal

(pag. 714)

52234126. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar,in categoria chisturilor de dezvoltare intra:

A. chistul gingival al sugarului


C. chistul lateral periodontal

D. chistul dermoid

E. chistul calcifiat odontogen

(pag. 714)

52234127. Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt:

A. la mandibula in dreptul caninului

B. la maxilar in zona incisivo-canina

C. la mandibula in regiunea molara

D. la maxilar in regiunea molara

E. atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilor

(pag. 715)

52234128. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu:

A. nevomatoza bazocelulara

B. modificari oculare

C. displazii de smalt si dentina

D. poliartrita reumatoida

E. modificari vertebrale(pag. 715)

52234129. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara:

A. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte

B. apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilar

C. se mai numeste si chist de eruptie

D. evolueaza cu durere atroce

E. se malignizeaza in majoritatea cazurilor



(pag. 715-716)

52234130. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este un chist primordial

B. apare in sindromul Gorlin

C. provine din organul adamantin

D. membrana chistica se insera la coletul dintelui inclus

E. uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dinti

(pag. 716-717)

52234131. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:

A. risc crescut de transformare maligna

B. are coloratie albastruie

C. recidiveaza frecvent

D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic

E. este usor sensibil la presiune

(pag. 718)

52234132. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia:

A. condromul

B. goma sifilitica

C. carcinomul adenoid chistic

D. abcesul laterofaringian

E. tumora cu mieloplaxe

(pag. 724)

52234133. Caile de infectare a chisturilor pot fi:

A. de la focarul de gangrena dentara

B. printr-o plaga postextractionala

C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala

D. pe calea canalului mandibular

E. pe cale hematogena

(pag. 725)

52234134. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie:

A. mucoasa si tegumentul sunt congestionate

B. dureri vii

C. stare generala nealterata

D. stare febrila

E. nu prezinta nici un fel de simptomatologie

(pag. 725)

52234135. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara:

A. infectarea chistului pe cale hematogena

B. infectarea chistului printr-o punctie exploratorie

C. degenerescenta maligna

D. ruperea peretelui chistic

E. nevralgie trigeminala esentiala

(pag. 725)

52234136. In urma ruperii peretelui chistic se produce:

A. deschiderea chistului in cavitatea bucala

B. fistule persistente

C. fractura "in os patologic"

D. degenerescenta maligna

E. osteomielita mandibulei



(pag. 725)

52234137. Degenerescenta maligna a chisturilor:

A. apare foarte frecvent

B. se produce dupa extirpari incomplete

C. se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizante

D. apare exceptional

E. apare mai ales in cazul keratochisturilor

(pag. 725)

52234138. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii:

A. conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupe

B. conservarea structurilor invecinate

C. extractia tuturor dintilor implicati

D. pastrarea unei portiuni din membrana chistica

E. indepartarea completa a tesuturilor patologice

(pag. 726)

52234139. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include:

A. punctia evacuatorie

B. extractia dintilor adiacenti chistului

C. tratamentul chirurgical

D. rezectia segmentara

E. rezectia apicala

(pag. 726)

52234140. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt:

A. marsupializarea

B. punctia evacuatorie

C. cura radicala

D. drenajul continutului chistic prin tub de polietilen

E. incizia si drenajul

(pag. 726)

52234141. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:

A. este un chist intraosos

B. este situat juxtaosos

C. este dureros spontan si la palpare

D. tratamentul de electie este enucleerea

E. apare foarte frecvent(pag. 718-719)

52234142. Chisturile neodontogene sunt:

A. chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilor

B. cunoscute si sub denumirea de chisturi fisurale

C. chistul osos anevrismal si chistul rezidual

D. cu evolutie rapida spre malignizare

E. de origine inflamatorie

(pag. 719)

52234143. Chistul nazopalatin:

A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali

B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida,fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata

C. este un chist odontogen de dezvoltare

D. aspectul radiografic este caracteristic,o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in jos

E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens



(pag. 719-720)

52234144. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de:

A. chist median anterior al maxilarului

B. chist dermoid

C. chist mucoid

D. chistul canalului incisiv

E. chist osos idiopatic

(pag. 719)

52234145. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara:

A. evolutia foarte rapida

B. apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara mediana

C. este intalnit numai la varste tinere

D. incisivii centrali sunt intotdeauna vitali

E. poate evolua cu mobilitate dentara

(pag. 719)

52234146. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este un chist cu evolutie endosinusala

B. se mai numeste si chist nazo-labial

C. este un chist extraosos

D. este de origine inflamatorie

E. este situat in grosimea buzei inferioare

(pag. 720)

52234147. Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:


B. este de origine inflamatorie

C. se face diagnostic diferential cu abcese vestibulare

D. prezinta risc crescut de transfrmare maligna

E. prin crestere poate obstrua fosa nazala

(pag. 720)


A. abcesul palatinal

B. abcesul vestibular

C. furunculul nazal

D. chistul sebaceu

E. chistul salivar labial superior

(pag. 720)



B. diverticuli sinusali

C. cancer de infrastructura

D. osteomielita maxilarului

E. ameloblastom

(pag. 721)

52234150. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:


B. este un chist neodontogen de dezvoltare

C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori

D. exteriorizarea se produce oral

E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular



(pag. 721)

52234151. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:

A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazala

B. in chisturile supurate cand colectia este in tensiune

C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante

D. in chisturile din unghiul mandibulei

E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala

(pag. 726)

52234152. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt:

A. pastrarea unei parti din membrana chistica

B. timpul scurt de vindecare

C. timp indelungat de vindecare si supraveghere

D. extirparea in totalitate a membranei chistice

E. este o metoda curativa

(pag. 726)

52234153. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri,cu exceptia:

A. in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentari

B. in chisturi supurate

C. numai chisturi neodontogene

D. in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic"

E. cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exterior

(pag. 726)

52234154. Operatia tip Partsch I este:

A. marsupializarea chistului

B. chistotomie

C. chistectomie

D. cura radicala

E. metoda de electie in tratamentul chisturilor(pag. 726)

52234155. Cura radicala a chistului:

A. se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogene

B. se aplica in chisturile inflamatorii

C. se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogene

D. constituie metoda de electie

E. se aplica numai in chisturile inflamatorii

(pag. 727)

52234156. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt:

A. perforarea mucoasei nazale

B. edem

C. perforarea mucoasei sinusale

D. tulburari de sensibilitate

E. lezarea trunchiurilor nervoase

(pag. 730-731)

52234157. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica:

A. protejarea cu un decolator a trunchiului nervos

B. exercitarea unei elongari exagerate

C. manopere blande de decolare

D. sectionarea nervului

E. tehnici de microchirurgie



(pag. 731)

52234158. Printre complicatiile chistectomiei se numara:

A. edemul postoperator

B. durerile postoperatorii

C. hematomul intracavitar evolutiv

D. supuratia

E. perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important

(pag. 731)

52234159. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar:

A. este metoda de electie

B. este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazala

C. are avantajul ca se pot proteja crestele alveolare

D. are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai sigura

E. este identica cu operatia tip Partsch II

(pag. 732)

52234160. Lacuna esentiala a maxilarelor este:

A. chist hemoragic cu extravazare

B. chist osos solitar

C. chist fisural

D. chist marginal posterior

E. chist extraosos

(pag. 732)

52234161. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi:

A. lichid hemoragic

B. lichid sero-citrin

C. aer

D. tesut moale

E. colesterina

(pag. 733)

52234162. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este:

A. la nivelul ramurilor mandibulare

B. la nivelul simfizei mentoniere

C. la nivelul unghiului mandibular

D. la nivelul tuberozitatii maxilare

E. la nivelul maxilarului superior

(pag. 733)

52234163. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu:

A. chisturile odontogene

B. displazia fibroasa

C. carcinomul adenoid chistic

D. tumora cu mieloplaxe

E. ameloblastomul

(pag. 733)

52234164. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu:

A. chistul anevrismal

B. chistul mucoid

C. chistul dermoid

D. granulomul central cu celule gigante

E. cilindromul



(pag. 733)

52234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din:

A. organul smaltului nedezvoltat

B. resturi ale canalului nazo-palatin

C. incluzii de epiteliu glandular salivar

D. resturile Malassez

E. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare

(pag. 713)

52234166. Chisturile neepiteliale sunt:

A. pseudochisturi

B. chisturi inflamatorii

C. cavitati esentiale Stafne

D. chisturi de dezvoltare

E. chisturi mucoide

(pag. 713)

52234167. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza:

A. chistul osos hemoragic solitar

B. chistul osos anevrismal

C. chistul dermoid

D. chistul sebaceu

E. chistul radicular(pag. 714)

52234168. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului:

A. sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugarului

B. are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mm

C. sunt foarte durerosi

D. necesita tratament de urgenta

E. sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoare

(pag. 714)

52234169. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi:

A. anomalii vertebrale

B. anomalii costale

C. retard mental

D. malformatii cardiace

E. nevomatoza bazocelulara

(pag. 715)

52234170. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici:

A. se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinte

B. se dezvolta in locul unui dinte

C. se mai numeste si chist primordial

D. este de origine inflamatoie

E. apare in proportie egala maxilar:mandibula

(pag. 715)

52234171. Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger:

A. chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendent

B. provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formare

C. este un chist inflamator

D. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie

E. simptomatologia este foarte zgomotoasa



(pag. 716-717)

52234172. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere:

A. este localizat profund in os

B. dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucos

C. chistul are coloratie albastruie

D. este usor sensibil la presiune

E. continutul este laptos

(pag. 717-718)

52234173. Chistul de eruptie:

A. are un continut citrin,usor hemoragic

B. apare mai frecvent legat de dintii temporari

C. se mai numeste si chist folicular

D. tratamentul de electie consta in extractia dintelui

E. este un chist juxtaosos

(pag. 717-718)

52234174. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase:

A. chistul radicular

B. chistul nazo-labial

C. chistul periodontal lateral

D. chistul calcifiat odontogen

E. chistul globulo-maxilar

(pag. 718-720)

52234175. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici:

A. continutul are un aspect mucoid

B. cresterea in dimensiuni este extrem de lenta

C. incisivii centrali sunt intotdeauna devitali

D. este dureros spontan si la palpare

E. are forma de inima

(pag. 719)

52234176. chistul nazo-palatin poate evolua:

A. palatinal

B. vestibular

C. endosinusal

D. foarte rapid

E. foarte lent

(pag. 719)

52234177. Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu:

A. chist dentiger al unui meziodens


C. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali

D. chistul nazo-labial

E. cancer de infrastructura

(pag. 719-720)

52234178. Chistul nazo-alveolar:


B. se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilar

C. este un chist neodontogen

D. este o varianta a chistului nazo-palatin

E. este situat in osul maxilar



(pag. 720)

52234179. Chistul globulo-maxilar este situat:

A. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superiori

B. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferiori

C. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern

D. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal extern

E. intre radacinile incisivilor centrali

(pag. 720-721)


A. chistul salivar labial superior

B. chistul mucoid

C. chistul radicular cu punct de plecare caninul superior

D. chistul sebaceu

E. furunculul nazal(pag. 720)

52234181. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilare

B. localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibula

C. este intalnit frecvent pana la varsta de 10 ani

D. peretele chistic este tristratificat

E. se face doar tratament conservativ

(pag. 721-722)

52234182. Infectia chistului duce la:

A. ingrosarea peretelui chistic

B. aderenta la peretele osos

C. hiperplazia epiteliului

D. distructia epiteliului

E. rezorbtia chistului

(pag. 723)

52234183. Continutul chistului radicular:

A. este un lichid sero-citrin

B. contine cristale de colesterina

C. are aspect murdar

D. devine purulent in cazul unei infectii supraadaugate

E. este de consistenta dura

(pag. 723)

52234184. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie:

A. apare de regula in gingia fixa

B. are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapical

C. dintele adiacent este vital

D. apare numai pe dintii temporari

E. apare la nivelul unei cai false

(pag. 723)

52234185. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela:

A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara

B. prezenta unui rest radicular pe arcada

C. persistenta unui dinte temporar

D. dureri violente

E. tablia osoasa deformata



(pag. 724)

52234186. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:

A. tumori maligne in stadiu avansat

B. tumori benigne

C. tumori maligne in stadiul de debut

D. tumori de parti moi

E. osteodistrofiile maxilarelor

(pag. 724)

52234187. In perioada de exteriorizare a chisturilor:

A. apare semnul Dupuytren

B. apare la palpare senzatia de "minge de celuloid"

C. mucoasa endobucala acoperitoare este lezata

D. durerile sunt insuportabile

E. stare generala alterata

(pag. 724)

52234188. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu:

A. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina

B. hetero si homotransplante osoase

C. material autopolimerizabil

D. hidroxilapatita

E. biovitroceramica

(pag. 730)

52234189. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu:

A. chisturile foliculare

B. keratochistul

C. ameloblastomul

D. keratoacantomul

E. cilindromul

(pag. 718)

52234190. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu:

A. ameloblastomul

B. chistul dermoid

C. un dinte inclus

D. odontomul

E. chistul globulo-maxilar

(pag. 719)

52334191. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:


B. Chistul colateral inflamator

C. Chistul rezidual


E. Chistul anevrismal

(pag. 714)

52334192. Chisturile neodontogene sunt:

A. Cheratochisturi

B. Chistul globulo-maxilar

C. Chistul nazo- labial

D. Chistul nazopalatin

E. Chist osos esential



(pag. 719)

52334193. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-unplan de tesut:

A. Dens

B. Fibros

C. Subtire

D. Lax

E. Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara

(pag. 722)

52334194. Chisturile epiteliale pot fi:

A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie

B. Chisturi odontogene de dezvoltare

C. Chisturi epiteliale neodontogene

D. Chisturi osoase anevrismale

E. Chisturi osoase idiopatice

(pag. 714)


A. Abcesul vestibular

B. Adenomul pleomorf

C. Chistul radicular al caninului superior

D. Furunculul nazal

E. Chistul salivar labial superior

(pag. 720)

52334196. Complicatiile chisturilor pot fi:

A. Infectarea chistului

B. Degenerescenta maligna

C. Fractura spontana Tn os patologic

D. Osteomielita

E. Diplopie

(pag. 725)

52334197. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului consta Tn:

A. Incizie, drenaj

B. Trepanarea lacunei osoase

C. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi

D. Plombarea cavitatii cu grefe osoase

E. Marsupializarea

(pag. 733)

52334198. Accidentele intraoperatorii Tn tratamentul chisturilor maxilare sunt:

A. Sectionarea nervului facial

B. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important

C. Lezarea trunchiurilor nervoase

D. Fracturarea mandibulei

E. Sectionarea canalului Stenon

(pag. 731)

52334199. Perioada de latenta Tn evolutia chisturilor de maxilar este:

A. Rapida

B. Tndelungata

C. Asimptomatica

D. Dureroasa



E. Tnsotita de congestia partilor moi

(pag. 724)

52334200. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu:

A. Displazia fibroasa

B. Condromul

C. Chistul dermoid

D. Tumora cu mieloplaxe

E. Carcinomul adenoid chistic

(pag. 724)

52334201. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda:

A. podeaua fosei nazale

B. bolta palatina

C. incisivul lateral

D. sinusul maxilar

E. spina nazala anterioara

(pag. 716)

52334202. Chistul de eruptie are urmatoarele caracteristici:

A. coloratia albastruie

B. elastic

C. fluctuent

D. u§or sensibil la presiune

E. dureros

(pag. 718)

52334203. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt:

A. o perioada de exteriorizare

B. o perioada de evolutie rapida

C. o perioada de dezvoltare lenta

D. o perioada de dezvoltare intraosoasa

E. o perioada de dezvoltare Tn pusee succesive

(pag. 723)

S2534204. Chistul periodontal lateral:

A. este un chist mic cu perete subtire

B. se dezvolta lateral Tn raport cu radacina unui dinte devital

C. poate fi gasit la orice grup de dinti

D. poate fi gasit numai la nivelul molarilor

E. cel mai adesea se formeaza pe fata distala a molarului 3 maxilar.

(pag. 718)

52634205. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica:

A. ajustarea prin §lefuire a suprafetelor ocluzale

B. restaurari protetice

C. tratamentul proceselor carioase

D. tratamente ortodontice

E. imobilizari

(pag. 279)

52634206. Sistemele de imobilizare se clasifica dupa urmatoarele criterii:

A. perioada de timp Tn care se mentine imobilizarea

B. Tn functie de gradul de mobilitate dentara

C. Tn functie de starea pulpei dentare



D. relatia dintre sistemul de imobilizare §i dintii angrenati

E. Tn functie de modalitatea de realizare.

(pag. 294)

52634207. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:

A. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile

B. benzi metalice, ortodontice

C. coroane acrilice reunite Tntre ele

D. punti stabilizatoare

E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.

(pag. 311)

52634208. §ina Mamlock:

A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali

B. este un mijloc de imobilizare temporara

C. are rigiditate deosebita

D. prezinta aspect fizionomic

E. are durabilitate mare.

(pag. 312)

52634209. Imobilizarea intracoronaa a dintilor laterali cu amalgam:

A. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal

B. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara

C. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a Il-a

D. poate fi Tmbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co

E. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili Tntre ei.

(pag. 309)

52634210. Ligaturile din sarma de vipla, cupru, aur, folosite ca mijloace de imobilizare temporara, auurmatoarele dezavantaje:

A. constituie un factor de retentie pentru detritusurile alimentare

B. necesita corectari periodice, activari, care sunt o sursa potentiala de rupere a sarmei

C. se pot aplica numai la dintii laterali

D. executate incorect exercita traumatisme la nivelul partilor moi: buze, obraji, limba

E. pot aluneca spre cervical.

(pag. 299)

52634211. Imobilizarea temporara:

A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice

B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite Tntre ele

C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla

D. se realizeaza cu aparate ortodontice

E. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice.

(pag. 295-296)

52634212. Imobilizarea prin ligatura de sarma Tn "8":

A. este un mijloc de imobilizare permanenta

B. se face cu sarma de vipla de 0,25 mm

C. se aplica pe dintii laterali

D. executata incorect produce leziuni ale partilor moi Tnvecinate

E. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare.

(pag. 299)

52834213. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte:

A. chistul radicular

B. chistul de eruptie




C. chistul lateral periodontal

D. chistul rezidual

E. chistul dentiger

(pag. 714)

52834214. Keratochistul odontogen are caracteristic:

A. apare mai frecvent la maxilar

B. este localizat mai frecvent la mandibula

C. localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventa

D. evolueaza in unghiul mandibular

E. evolueaza catre ramul ascendent

(pag. 715)

52834215. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu:

A. Chistul nazo-palatin

B. Chistul nazo-labial

C. Chistul periodontal lateral


E. Chistul rezidual

(pag. 719)

52834216. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu:

A. Abcesul vestibular

B. Chistul radicular al caninului superior

C. Chistul nazo-alvelar

D. Furunculul nazal

E. Chistul salivar labial superior

(pag. 720)

52834217. Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu:

A. Apexul unui dinte devital

B. Un dinte vital

C. Un canal aberrant

D. O cale falsa

E. O fractura radiculara

(pag. 723)

52834218. Chistul residual se dezvolta din:

A. Un granulom apical

B. Chist radicular care nu a fost chiuretat

C. Un chist periodontal insufficient chiuretat

D. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal

E. degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu

(pag. 723)

52834219. Complicatiile chisturilor sunt reprezentate de:

A. Infectie

B. Fractura spontana

C. Fractura in "lemn verde"

D. Ruperea peretelui chistic

E. Degenerescenta maligna

(pag. 724)

52934220. Chistul folicular:

A. este denumit si chist pericoronar;




B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor;

C. se intalneste in deosebi la copii si adolescenti;

D. este denumit si chist rezidual;

E. este denumit si chist periodontal apical.

(pag. 716)

52934221. Chistul nazopalatin:

A. reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;

B. situat interincisiv inferior;

C. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive;

D. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;

E. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.

(pag. 719)

52934222. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:

A. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);

B. chistul nazo-palatin (nazal alveolar);

C. chistul globulo-maxilar;

D. chistul de eruptie;

E. chistul dentiger.

(pag. 714)

52934223. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:

A. chistul radicular;

B. chistul de eruptie;

C. chistul rezidual;

D. chistul dentiger;

E. chistul primordial.

(pag. 714)


PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 35

Leziuni orale cu potential de malignizare

BIBLIOGRAFIE:



S1235001. Obiectiv, eritroplazia prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este asimptomatica

B. apare ca o placa alba cu diametrul mai mare de 5 mm

C. este dureroasa la palpare

D. apare ca o pata de culoare rosie vie,catifelata

E. senzatie de usturime la contactul cu alimente iritante

(pag. 818)

51335002. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG(1985) ca "o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prinstergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".

A. Lichenul plan

B. Eritroplazia

C. Leucoplazia

D. Lupusul eritematos

E. Candidoza orala

(pag. 819-826)

51335003. Dupa O.M.S. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este:

A. Leucoplazia

B. Eritroplazia

C. Lichenul plan


E. Papilomatoza florida

(pag. 818-825)

51335004. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de:

A. 10-12%

B. 5-25%

C. 3-6%

D. 50-60%

E. 90%

(pag. 827)

S1435005. Discheratozele orale considerate carcinom"in situ"sunt:

A. eritroplaziile

B. leucoplaziile

C. manifestarile orale ale lichenului plan

D. manifestarile orale ale lupusului eritematos

E. papilomatoza fluorida a cavitatii orale

(pag. 818)

51435006. Keratoza actinica este consecinta:

A. expunerii prelungite la razele solare

B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale

C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori

D. actiunii unor agenti poluanti industriali

E. radiochimioterapiei


717 Rezidentiat 2004



(pag. 826)

51435007. Leucoplazia se manifesta clinic prin:

A. pete catifelate de culoare rosie

B. placa alb-sidefie, translucida ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui

C. retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga

D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice

E. vilozitati fine, albe, cenusii sau roze

(pag. 820)

51435008. Nevii reprezinta:

A. carcinoame"in situ"ale tegumentelor

B. dermatoze precanceroase

C. tumori cutanate de natura virotica

D. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare bruna

E. keratoze senile

(pag. 829)

51435009. Radiodermitele cronice sunt provocate de:

A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor

B. expunerea prelungita la actiunea razelor solare

C. factori genetici

D. factori neuro-distrofici

E. factori imunitari

(pag. 827)

51435010. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilo-faciale pot fi:

A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive

B. paralizia unor ramuri nervoase motorii

C. odontalgia si mobilitatea dentara

D. trismusul

E. tota raspunsurile de mai sus

(pag. 835)

51535011. Care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa:

A. leucoplazia;

B. eritroplazia;

C. lichenul plan;

D. limba scrotala;

E. candidoza.

(pag. 818)

51535012. Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul epidermoid din punct de vedere histopatologic:

A. displazia;

B. nuclei in mitoza;




C. pastrarea integritatii membranei bazale;

D. dezorganizarea arhitectonicii celulare;

E. nuclei"in palisada".

(pag. 819)

51535013. Ce este tumora Ackermann?:

A. carcinom verucos;

B. sarcom ;

C. epiteliom bazocelular;

D. epiteliom spinocelular;

E. keratoacantom.

(pag. 826)

51535014. Ce investigatie poate diagnostica o eritroplazie:

A. coloratia vitala;

B. citologia exfoliativa;

C. biopsia;

D. tomografia computerizata;

E. antibiograma.

(pag. 819)

51535015. Ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna:

A. candidoza;

B. lupusul;

C. eritroplazia;

D. leucoplazia;

E. papilomatoza.

(pag. 824)

51535016. in tratamentul lichenului plan oral, Tetraciclina se administreaza:

A. 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani;

B. 2-4g/zi timp de 6 saptamani;

C. 0,5-1g/zi timp de 6-8 saptamani;

D. 1g/zi timp de 1 saptamana;

E. 1g/zi timp de 2 saptamani.

(pag. 834)

51635017. Cornul cutanat:

A. apare de obicei la persoane tinere

B. sediul este numai la nivelul pielii paroase

C. nu prezinta risc de malignizare

D. dezvoltarea este rapida, dureroasa

E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continui

(pag. 827)

51635018. Eritroplazia:

A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin

B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee

C. evolutia este de scurta durata

D. reactioneaza bine la tratament

E. histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ"

(pag. 818)

51635019. Keratozele actinice:

A. afesteaza in special adollescentii

B. apare in urme expunerii prelungite la soare



C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite

D. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie

E. nu prezinta risc de malignizare

(pag. 827)

51635020. Leucoplazia se poate localiza:

A. pe tegumentele expuse la soare

B. pe mucoasa obrazului

C. pe tegumentele acoperite

D. pe mucoasa conjunctivala

E. in santul intercuspidian

(pag. 820)

51635021. Leucoplazia:

A. poate fi inlaturata prin stergere

B. apare ca o pata alba

C. are diametrul mai mic de 0,5cm

D. este localizata numai retrocomisural

E. evolutia bolii este de scurta durata

(pag. 819)

51635022. Melanoza Dubreuilh:

A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare

B. apare ca o leziune de culoare bruna

C. afecteaza in special copiii

D. sediul este oriunde pe suprsfata corpului

E. sexul feminin este mai afectat

(pag. 831)

52135023. Acyclovirul se foloseste Tn tratamentul:

A. Candidozei orale

B. Eritroplaziei

C. Lichenului plan oral

D. Leucoplaziei paroase orale

E. Lupusului eritematos

(pag. 822)

52135024. Asociata cu prezenta virusului Epstein-Barr este:

A. Leucoplazia paroasa orala

B. Lichenul plan oral

C. Eritroplazia

D. Candidoza orala

E. Papilomatoza orala florida

(pag. 822)

52135025. Etiopatogenia lupusului eritematos este:

A. Virala

B. Bacteriana

C. AutoimunaD. Neuro-distroficaE. Uneori medicamentoasa

(pag. 824)

52135026. Exereza prin tehnica micrografica Mohs se folose§te Tn tratamentul:

A. Lupusului eritematos

B. Leucoplaziei paroase orale



C. Eritroplaziei

D. Candidozei orale

E. Papilomatozei orale floride

(pag. 819)

52135027. Leucoplazia se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Posibila etiologie viralaB. Dimensiuni de pana la 5 mm diametru

C. Prin Tndepartarea stratului superficial se evidentiaza microulceratiiD. Frecventa deloc neglijabila Tn cavitatea oralaE. Disparitia stratului cornos §i granulos

(pag. 325-327)

52235028. Eritroplazia, clinic subiectiv, se manifesta:

A. dureri spontane intermitente

B. dureri provocate de agenti termici

C. dureri iradiante

D. senzatii de arsura

E. asimptomatic

(pag. 818)

52235029. In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de:

A. lipsa structurii papilare

B. prezenta congestiei periferice in eritroplazie

C. lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplazice

D. lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice

E. prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice

(pag. 819)

52235030. care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa

A. leucoplazia

B. eritroplazia

C. lichenul plan

D. limba scrotala

E. candidoza

(pag. 818)

52235031. ce diferentiaza eritoroplazia de carcinomul epidermoid din puct de vedere histopatologic

A. displazia

B. nuclei in mitoza

C. pastrarea integritatii membranei bazale

D. dezorganizarea arhitectonicii celulare

E. nuclei "in palisada"

(pag. 819)

52235032. pe baza carei investigatii se pune diagnosticul de certitudine d eritroplazie

A. coloratia vitala

B. citologia exfoliativa

C. biopsia

D. tomografia computerizata

E. antibiograma

(pag. 819)

52235033. leucoplazia

A. apare ca o pata alba

B. are diametrul mai mic de 5 mm



C. poate fi inlaturata prin stergere

D. afecteaza preponderent sexul feminin

E. apare frecvent inainte de varsta de 40 de ani

(pag. 819, 820)

52235034. prin diferente de potential in etiologia leucoplaziei actioneaza ca factori etiologici

A. tutunul

B. alcoolul

C. lucrarile adjuncte incorect adaptate

D. lucrarile conjuncte incorect adaptate

E. bimetalism

(pag. 820)

52235035. in leucoplazia verucoasa se recomanda

A. administrarea unei medicatii de protectie cu vitamina A

B. indepartarea factorilor iritativi locali

C. aplicarea de substante caustice

D. badijonari cu pantotenat de calciu

E. tratamentul chirurgical

(pag. 821)

52235036. leucoplazia se poate localiza

A. pe tegumente expuse l soare

B. pe mucoasa obrazului

C. pe tegumente acoperite

D. pe mucoasa conjunctivala

E. in santul intercuspidian

(pag. 820)

52235037. lichenul plan oral

A. este o keratoza cutaneo mucoasa

B. are o componenta displazica severa

C. este o leucokeratoza

D. este o metaplazie epidermoida

E. este o varietate lezionala intalnita la persoane imunosupresate

(pag. 822)

52235038. In tratamentul licheului plan oral tetraciclina se administreaza

A. 1-2 g/zi timp de 3-4 saptamani

B. 2-4 g / zi timp de 6 saptamani

C. 0,5-1 g / zi timp de 6-8 saptamani

D. 1 g / zi timp de 1 saptamana

E. 1 g / zi timp de 2 saptamani

(pag. 824)

52235039. forma benigna a lupusului eritematos este

A. lupusul eritematos acut sistemic

B. lupusul eritematos acut diseminat

C. lupo-eritematoviscerita maligna

D. lupo-eritematoviscerita benigna

E. lupusul eritematos cronic discoid

(pag. 824)

52235040. eruptia din lupusul eritematos

A. are caracter simetric

B. se observa la nivelul fetelor, mainilor



C. este lenta, apreciat in ani si zeci de ani

D. apare ca o formatiune proeminenta, dura, keratozica

E. este inconjurata de o colereta acantozica

(pag. 824, 825)

52235041. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita dePINDBORG(1985)ca "o pata sau placa alba,nu mai mica de 5mm diametru,care nu poate fi inlaturataprin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".

A. Lichenul plan

B. Eritroplazia

C. Leucoplazia


E. Candidoza orala

(pag. 819-826)

52235042. Ce este tumora Ackerman?

A. carcinom verucos

B. keratoacantom

C. epiteliom bazocelular

D. sarcom

E. epiteliom spinocelular

(pag. 826)

52235043. Tratamentul lupusului eritematos consta in:

A. administrarea de antipaludice de sinteza

B. administrarea de antibiotice

C. antiinflamatoare nesteroidiene

D. administrarea Tetraciclinei 1-2mg/zi

E. administrarea de Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi

(pag. 825)

52235044. Din punct de vedere histologic papilomatoza florida a cavitatii bucale:

A. prezinta un aspect benign

B. prezinta un aspect malign

C. prezinta degenerescenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale

D. se caracterizeaza prin aparitia stratului cornos si fibros

E. prezinta caracterele unui carcinom in situ

(pag. 825)

52235045. Candidoza orala:

A. reprezinta o deficienta a sistemului imun

B. este replicata in geneza cancerului oral

C. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional

D. este o leucokeratoza sau o metaplazie epidermoida

E. este singura iesire precanceroasa a mucoasei orale

(pag. 826)

52235046. Keratozele actinice

A. afecteaza cu preponderenta persoanele tinere sub 30 de ani

B. presupun expuneri de scurta durata le razele solare


D. debutul este brusc

E. se prezinta sub formaunor pete pigmentare bine delimitate

(pag. 826)

52235047. Riscul de malignizare a keratozelor actinice este de:



A. 50%

B. 100%

C. 15%

D. 10-12%

E. 20%

(pag. 827)

52235048. Keratoza actinica este consecinta:

A. expunerii prelungite la razele solare

B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale

C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori

D. actiunii unor agenti poluanti industriali

E. radiochimioterapiei

(pag. 826)

52235049. ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna

A. candidoza

B. lupusul

C. eritroplazia

D. leucoplazia

E. papilomatoza

(pag. 824)

52235050. keratozele actinice

A. afecteaza in special adolescentii

B. apar in urma expunerii prelungite la soare


D. se prezinta sub forma unor pete de culoare rosie

E. nu prezinta risc de mlignizare

(pag. 827)

52235051. cornul cutan

A. apare frecvent la persoane tinere sub 20 dea ni

B. apare la persoane mai in varsta

C. este localizat exclusiv la nivelul pielii paroase

D. este localizat exclusiv la nivelul fetei

E. apare intr-un procent de 1 % din totalul leziunilor faciale cu potential de malignizare

(pag. 827)


A. apare de obicei la persoane tinere

B. sediul este numai la nivelul pielii proase

C. nu prezinta risc de malignizare

D. dezvoltarea este rapida, dureroasa

E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continue

(pag. 827)

52235053. din punct de vedere histopatologic la nivelul cornului cuatn

A. nu se gasesc atipii sau modificari in structura epidermului

B. modificarile sunt de tip atrofic

C. modificarile sunt de tip hipertrofic

D. modificarile sunt de tipul parkeratozei

E. modificarile sunt de tipul hiperkeratozei

(pag. 827)

52235054. tratamentul cornului cutan consta in



A. masuri de protectie impotriva radiatiilor solare

B. crioterapia leziunilor cu azot lichid

C. laserterapia prin vaporizare

D. administrare de Tigason

E. exereza chirurgicala in tesut snatos

(pag. 827)

52235055. radiodermita cronica este

A. consecinta unor efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor

B. consecinta expunerilor indelungate la razele solare

C. o boala plurifactoriala

D. o boala dispozitionala

E. o boala in aparitia careia se intrica atat factori genetici cat si factori heterogeni

(pag. 827)

52235056. radiodermitele cronice apar dupa o perioada medie de

A. 10 ani dupa iradiere

B. 5 ani dupa iradiere

C. 15 ani dupa iradiere

D. 1 ani dupa iradiere

E. 6 luni dupa iradiere

(pag. 828)

52235057. in radiodermitele cronice examenul histopatologic evidentiaza

A. o acantoza alternand cu zone de atrofie

B. imaginea unui "carcinom in situ"

C. aspect asemanator boli Bowen

D. degenerescenta colagenului in corion

E. keratinizarea mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos

(pag. 828)

52235058. riscul de malignizare a radiodermitelor cronice este intre

A. 85-90%

B. 1-5%

C. 5-25%

D. 25-30%

E. 45-55%

(pag. 828)

52235059. perioada de latenta a cancerului aparut pe radiodermite este intre

A. 5-10 ani

B. 10-30 ani

C. 30-40 ani

D. 1-5 ani

E. 1-2 ani

(pag. 828)

52235060. boala Bowen apare la examenul histopatologic ca

A. un carcinom in situ

B. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de atrofie

C. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de hiperkeratoza

D. modificari degenerative ale celulelor malpighiene

E. absenta modificarilor in structura epidermului

(pag. 828)

52235061. keratoacantomul reprezinta



A. o tumora epiteliala benigna fara potential de malignizare

B. o tumora epiteliala maligna

C. o tumora epiteliala bengna cu potential de malignizare

D. o tumora epiteliala benigna cu localizarea cea mai frecventa la nivelul mainilor

E. o tumora epiteliala cu localizare mai rara la nivelul fetei

(pag. 829)

52235062. keratoacantomul

A. se prezinta ca un mic nodul prost delimitat

B. se prezinta ca un mic nodul bine delimitat

C. se prezinta ca un mic nodul cu modificari de culoare

D. se prezinta ca un mic nodul de consistenta elastica

E. e prezinta ca un mic nodul cu suprafata neregulata

(pag. 829)

52235063. clinica bolii keratoantomului se distinge prin

A. aparitia recenta

B. infiltratia tesuturilor din jur

C. adenopatie de acompaniament

D. prezenta ulceratiei sub crusta

E. indepartarea crustei determina hemoragie

(pag. 829)

52235064. nevii nevocelulri se clasifica in

A. nevul pigmentar maculos, care apare ca o proeminenta ovoida brun inchisa

B. nevul tuberos, care apare ca o pata de culoare brun inchisa

C. nevul in dom, care are aspectul unei cupole puternic bombate

D. nevul tuberos, care esfe un nev acromic

E. nevul pigmentar gigant, asa numitul "graunte de frumusete"

(pag. 830)

S2235065. melanoza Dubreuilh

A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare

B. apare ca o leziune de culoare bruna

C. afecteaza in special copiii

D. sediul este oriunde pe suprafata corpului

E. sexul feminin este mai afectat

(pag. 831)

52335066. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de:

A. 10-12%

B. 5-25%

C. 3-6%

D. 50-60%

E. 90%

(pag. 827)

52335067. Urmatorii agenti virali pot avea contributie Tn etiopatogenia cancerului oral:

A. virusul Epstein-Barr

B. rhabdovirusul

C. virusul citomegalic

D. virusul herpes simplex

E. virusul Coxackies

(pag. 816)

52335068. Lichenul plan se poate manifesta doar ca eruptie orala, Tn:



A. 45% din cazuri

B. 50 % din cazuri

C. 60 % din cazuri

D. 65% din cazuri

E. 70 % din cazuri

(pag. 822)

52335069. Dupa O.M.S. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este:

A. Leucoplazia

B. Eritroplazia

C. Lichenul plan


E. Papilomatoza florida

(pag. 824)

52335070. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG(1985) ca "o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi Tnlaturata prinstergere si nu poate fi clasificata Tn nici o alta boala".

A. Lichenul plan

B. Eritroplazia

C. Leucoplazia


E. Candidoza orala

(pag. 818)

S2535071. Eritroplazia:

A. prezinta o forma hipertrofica §i una hiperplazica

B. Tn combinatie cu lichenul plan oral realizeaza a§a numita *leucoplazie patata*

C. apare mai frecvent la nivelul boltii palatine

D. se diferentiaza de carcinomul epidermoid prin pastrarea integritatii membranei bazale.

E. OMS o considera singura leziune benigna a mucoasei orale.

(pag. 819)

S2635072. Bioterapia de reactivare este indicata Tn:

A. parodontita marginala cronica superficiala Tnaintea tratamentului antimicrobian §i antiinflamator

B. parodontita juvenila Tnaintea tratamentului antimicrobian

C. parodontita marginala cronica profunda Tnaintea tratamentului complex

D. parodontita distrofica

E. parodontopatii involutive cu semne de inflamatie.

(pag. 316-317)

S2835073. Candidoza orala poate degenera malign in:

A. Carcinom bazocelular

B. Carcinom spinocelular

C. Carcinom metatipic

D. Sarcom

E. Nu se malignizeaza

(pag. 826)

52935074. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu:

A. leucoedemul;

B. eritroplazia;

C. stomatite infectioase;

D. stomatite provocate de agenti fizici;

E. stomatite protetice.

(pag. 820)



52935075. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:

A. leucoedemul;

B. leucoplazia;

C. chieilita;

D. papilomatoza florida;

E. stomatite infectioase.

(pag. 819)

52935076. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este:

A. leucoplazia;

B. leucoedemul;

C. eritroplazia;

D. cheilita;

E. lichenul plan oral.

(pag. 818)

52935077. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu:

A. lupusul eritematos oral;

B. leucoedemul;

C. leucoplazia paroasa orala;

D. keratozele actinice;

E. radiodermitele cronice.

(pag. 823)

52935078. Tratamentul lichenului plan oral se face cu:

A. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani;

B. hidroxoclorochin;

C. mepacrin;

D. atebrina;

E. clorochin.

(pag. 824)


51235079. Boala Bowen are urmatoarele caracteristici:

A. este o dermatoza precanceroasa

B. apare sub forma unor eroziuni profunde

C. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei

D. prezinta risc de malignizare

E. apare dupa iradierea tegumentelor fetei

(pag. 828-829)

51235080. Cancerul preinvaziv este:

A. cancer de gradul zero

B. cancer minimal invaziv

C. cancer cu debut in spatiile profunde

D. cancer intraepitelial

E. cancer cu debut la suprafata

(pag. 831)

51235081. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:

A. carcinomul de mucoasa

B. lichenul plan

C. eritroplazia

D. afectiuni virotice ale mucoasei



E. candidozele cronice

(pag. 822)


A. enantemele medicamentoase

B. lupus eritematos

C. celulita

D. lichenul plan-forma hiperkeratozica

E. candidozele cronice

(pag. 819)

51235083. Diagnosticul diferential al keratoacantomuui se face cu:

A. furunculul

B. nevii celulari

C. eritroplazia

D. lichenul plan

E. epiteliomul spinocelular

(pag. 829)

51235084. Eritoplazia:

A. evolueaza cu regularitate spre malignizare

B. nu intotdeauna se malignizeaza

C. are ca etilogie consumul de tutun, alcool, predispozitie imunitara

D. debuteaza cu dureri sub forma de arsura

E. este asimptomatica

(pag. 818-819)

51235085. Evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasoara in urmatoarele etape:

A. etapa de hiperkeratoza

B. etapa sclerodermica

C. etapa atrofica

D. etapa hipertrofica

E. etapa hiperplazica

(pag. 828)

51235086. In etiologia leucoplaziei concura urmatorii factori generali:

A. tulburari psihice

B. hipovitaminoza A

C. leziuni carioase multiple

D. lucrari protetice incorect adaptate

E. luesul

(pag. 820)

51235087. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici:

A. afecteaza cu prepondernta persoanele varstnice

B. sunt formatiuni proeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural

C. sunt pete pigmentate bine delimitate,de culoare bruna murdara

D. apar in special la nivelul mucoasei jugale

E. se pot maligniza

(pag. 826-827)

51235088. Lichenul plan oral:

A. este un carcinom in situ

B. este o keratoza cutaneo-mucoasa

C. are o etiologie neuro-distrofica

D. evolueaza intotdeauna spre malignizare



E. se asociaza cu eritoplazia

(pag. 822-824)

51235089. Lichenul plan oral:

A. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat

B. prezinta o forma hiperkeratozica

C. la aparitia lui contribuie factorii imunologici

D. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein-Barr

E. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale

(pag. 822)

51235090. Lichenul plan se manifesta clinic ca

A. suprafete albe, opaline, uniforme

B. retea ramificata, cu arborizatii

C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb

D. papule albe, mici

E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice

(pag. 822-823)

51235091. Malignizarea lichenului plan se produce cel mai frecvent pe formele:

A. recente

B. vechi

C. atrofice

D. erozive

E. verucoase

(pag. 823-824)

51235092. Tumorile cu debut in spatiile profunde se exteriorizeaza mai intai prin urmatoarele semnesubiective:

A. glosodinia pentru tumorile limbii

B. hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceratii

C. trismus

D. disfagie pentru unele tumori faringiene

E. pete albe cu suprafata neregulata

(pag. 835)

51335093. Biopsia este contraindicata in:

A. Leziuni vasculare

B. Leziuni diskeratotice

C. Variatii anatomice normale: linia alba, pigmentatii fiziologice

D. Leziuni traumatice recente

E. Leziuni acute, subacute inflamatorii

(pag. 839)

51335094. Care din urmatoarele diskeratoze prezinta un potential de malignizare crescut.:

A. Eritroplazia

B. Keratoza traumatica

C. Leucoplazia

D. Lichenul plan

E. Lupusul eritematos

(pag. 818)

51335095. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degeneraremaligna:

A. Patata

B. Eroziva

C. Verucoasa



D. Omogena

E. v(pag. 821)

51335096. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia cancerului oro-facial:

A. Tutunul si alcoolul concentrat

B. Agentii virali

C. Tulburari endocrine

D. Factori imunitari

E. Absenta igienei orale

(pag. 815-818)

51335097. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati in etiopatogenia lichenului plan oral:

A. Factori neuro-distrofici

B. Tulburari ale metabolismului glucidic

C. Efecte adverse medicamentoase

D. Factori imunologici

E. Fumatul

(pag. 822)

51335098. Diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu:

A. Leucoplazia idiopatica

B. Lichenul plan

C. Candidoza cronica hiperplazica

D. Hiperkeratoze orale

E. Limba paroasa

(pag. 822)


A. Leucoedemul

B. Carcinomul de mucoasa

C. Lichen plan

D. Eritroplazia

E. Candidoze cronice

(pag. 820-821)

51335100. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate in considerare urmatoarele leziuni:

A. Lupusul eritematos oral

B. Leziunile luetice

C. Papilomatoza fluida

D. Leucoplazia

E. Eritroplazia

(pag. 823)

51335101. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, in perioada asimptomatica si/sau subclinicase face prin:

A. Examen radiografic

B. Examen clinic

C. Examen biopsic

D. Coloratia intravitala cu albastru de toluidina

E. Examen citologic

(pag. 836)

51335102. Formele clinice ale eritroplaziei sunt:

A. omogena

B. hipertrofica

C. atrofica



D. scleroasa

E. pigmentara

(pag. 819)

S1335103. Formele clinice ale lichenului plan sunt.

A. Eroziv

B. hipercheratozic

C. verucos

D. atrofic

E. bulos

(pag. 822)

51435104. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin:

A. recoltarea unui fragment de tesut din leziunea suspecta

B. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm

C. prin raclarea celulelor de pe zona suspecta

D. prin punctie aspirativa a continutului tumoral dintr-o leziunea suspecta

E. determinarea markerilor tumorali

(pag. 839)


A. stomatitele aftoase

B. candidoza orala cronica

C. papilomatoza orala

D. leucedemul

E. lichenul plan

(pag. 820)

51435106. Leucoplazia beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice:

A. suprimarea factorilor presupusi cauzali

B. cauterizarea leziunilor cu substante astringente

C. medicatie de protectie cu vitamina A

D. administrare de Tetraciclina si Griseofulvina

E. excizie chirurgicala

(pag. 821)

51435107. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifestaca:

A. ulceratii

B. gingivita hiperplazica

C. epulis

D. nodul interstitial

E. fisuri in"foaie de carte"

(pag. 834)

S1535108. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:

A. stomatita infectioasa;

B. epulisul;

C. leziuni luetice;

D. lichen plan;

E. gingivita.

(pag. 819)


A. carcinomul de mucoasa;

B. candidoza cronica;



C. papilomatoza;

D. chistul mucoid;

E. perlele Fordyce.

(pag. 820)

51535110. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu:

A. leucoplazia;

B. eritroplazia ;

C. dermatoze buloase;

D. glosita candidozica;

E. limba geografica.

(pag. 823)

51535111. Diagnosticul diferential in lupusul eritematos discoid se face cu:

A. lichenul plan;

B. sifilisul;

C. tuberculoza;

D. actinomicoza;

E. leucoplazia.

(pag. 825)

51535112. Factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt:

A. factori neurodistrofici;

B. tulburari de metabolism glucidic;

C. consumul cronic de alcool;

D. tutunul;

E. factori imunologici:

(pag. 822)

51535113. Medicatia folosita in tratamentul lupusului eritematos este:

A. antipaludice de sinteza;

B. antibiotice cu spectru larg;

C. chinolone;

D. citostatice;

E. corticoizi.

(pag. 825)

51535114. Tratamentul leucoplaziei consta in:

A. aplicarea de substante astringente;

B. badijonari cu acid tricloracetic;

C. indepartarea factorilor iritativi locali;

D. pastrarea unei igiene orale riguroase;

E. dispensarizarea prin controale periodice la 4-6 luni.

(pag. 821)

51535115. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este:

A. Tetraciclina 1-2g/zi, 3-4 saptamani;

B. Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi;

C. Penicilina 4 milioane/zi, 4 saptamani;

D. Kanamicina 1g/zi, 3 saptamani;

E. Vitamine D2,K,PP,B1,B6,B12,A.

(pag. 824)

51635116. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu:

A. leucoplazia

B. eritem exudativ multiform



C. lichenul plan

D. papilomatoza orala

E. eritroplazia

(pag. 824)

51635117. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul uneipredispozitii determinate de.

A. tulburari hormonale

B. diabetul

C. hipovitaminoza A

D. luesul

E. hipertensiunea arteriala

(pag. 820)

51635118. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt:

A. dinti cu leziuni traumatogene

B. dinti cu pozitii iatrogene

C. bimetalismul

D. puntile dentare laterale

E. tutunul si alcoolul

(pag. 820)

51635119. in tratamentul eritroplaziei se poate recurge la:

A. excizie chirurgicala

B. extirpare prin vaporizare cu laser

C. tratament cu antibiotice si corticoizi

D. irigatii cu solutii acide

E. irigatii cu solutii alcaline

(pag. 819)

51635120. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt:

A. lichenul plan

B. candidoza cronica

C. leucoedemul

D. aftoza cronoca recidivanta

E. carcinomul cu debut in suprafata

(pag. 820)

51635121. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori:

A. alba-sidefie

B. alba laptoasa

C. alb-galbuie

D. verzuie

E. cenusie

(pag. 820)



B. Lichenul plan


D. Eritroplazia

E. Leucoedemul

(pag. 822)


A. Leucoedemul



B. Disfagia sideropenica

C. Stomatitele protetice

D. Candidozele cronice

E. Papilomatoze

(pag. 821)


A. Eritemul exsudativ multiform

B. Lupusul tuberculos

C. Papilomatoza orala florida

D. Lichenul plan

E. Leucoplazia paroasa orala

(pag. 825)

52135125. Eritroplazia prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice:

A. Hipertrofica

B. Hiperplazica

C. Atrofica

D. Discoida

E. Romboidala

(pag. 819)

52135126. Tn etiopatogenia lichenului plan oral Tntanlim:

A. Factori neuro-distrofici sau vegetativi

B. Tulburari de metabolism glucidic

C. Factori iritativi locali

D. Hipovitaminoza A

E. Factori imunologici

(pag. 822)

52135127. Lichenul plan oral prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Localizare Tn special pericomisurala

B. Polimorfism lezional

C. Risc de malignizare crescut pentru formele recente

D. Simptomatologie variabila Tn functie de forma anatomo-clinica

E. Se poate administra tratament cortizonic

(pag. 822-824)

S2135128. Papilomatoza orala florida:

A. Se suprapune uneori pe un lichen plan

B. Histopatologic prezinta acantoza, hiperkeratoza, papilomatoza

C. Este o afectiune autoimuna

D. Are un polimorfism lezional accentuat

E. Formeaza una sau mai multe placarde bine delimitate

(pag. 825)

52235129. Eritroplazia este o efectiune care se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este o efectiune rar intalnita

B. este o efectiune frecvent intalnita

C. are o componenta metaplazica severa

D. are o componenta displazica severa

E. este o leziune precanceroasa a mucoasei orale

(pag. 818)

52235130. In etiopatogenia eritroplaziei sunt incriminati urmatorii factori:

A. alimentele condimentate



B. fumatul

C. lucrarile protetice acrilice

D. bauturile alcoolice concentrate

E. fondul unei predispozitii imunitare

(pag. 818)

52235131. Eritroplazia afecteaza cu preponderenta urmatoarele categorii de pacienti:

A. sexul feminin

B. sexul masculin

C. decada a V-a de viata

D. decada a VI -a de viata

E. decada a VII -a de viata

(pag. 818)

52235132. Eritroplazia se manifesta clinic obiectiv prin:

A. pata de culoare rosie vie

B. aspect neted, lucios

C. poate fi solitara sau pot fi mai multe pete

D. petele multiple pot fi confluente

E. are aspect albicios

(pag. 818)

52235133. Eritroplazia se prezinta sub urmatoarele forme clinice:

A. forma distrofica

B. forma atrofica

C. forma hipertrofica

D. forma ulcerata

E. forma hipercheratozica

(pag. 819)

52235134. Forma atrofica (agranulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect:

A. suprafata rugoasa, granulara

B. suprafata neteda

C. suprafata usor denivelata prin depapilare

D. cu zone de hiperkeratoza

E. fara zone de hiperkeratoza

(pag. 819)

52235135. Forma hipertrofica (granulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect:

A. suprafata neteda

B. suprafata neregulata, granulara

C. este usor reliefata fata de tesutul din jur

D. este acoperita pe alocuri cu zone de hiperkeratoza

E. este acoperita cu depozite albicioase

(pag. 819)

52235136. Eritroplazia din punct de vedere histopatologic prezinta:

A. caracterele unui carcinom in situ

B. caractere exclusiv de benignitate

C. grad inalt de displazie care efecteaza toate straturile mucoasei

D. integritatea membranei bazale

E. invadarea membranei bazale

(pag. 819)

52235137. Histopatologic, eritroplazia se caracterizeaza prin:

A. caracterele unui carcinom in situ



B. arhitectura asemanatoare cu carcinomul epidermoid

C. grad inalt de displazie ce afecteaza toate straturile mucoasei

D. prezenta abundenta a stratului cornos

E. diparitia membranei bazale

(pag. 819)


A. papilomul mucoasei orale

B. stomatite infectioase, provocate de proteza si de agenti fizici sau chimici

C. enanteme medicamentoase

D. candidoze cronice

E. forma eroziva a lichenului plan.

(pag. 819)

52235139. Topografic, eritroplazia poate sa apara:

A. in zonele de "mare risc" ale cavitatii bucale

B. numai pe mucoasa jugala

C. numai pe mucoasa planseului bucal

D. simultan in mai multe locuri

E. numai pe mucoasa palatului

(pag. 819)

52235140. Evolutia eritroplaziei este:

A. de lunga durata

B. rebela la tratament

C. cu potential de malignizare transformandu-se intr-un carcinom spinocelular

D. de scurta durata

E. nu se malignizeaza niciodata

(pag. 819)

52235141. Malignizarea eritroplaziei se manifesta clinic prin:

A. aparitia unor eroziuni pe suprafata placii eritroplazice, care se acopera cu cruste

B. histologic se constata intreruperea membranei bazale

C. aparitia multiloculara a leziunilor

D. reliefarea suprafetei leziunii fata de tesuturile din jur

E. acoperirea leziunilor pe alocuri cu zone de hiperkeratoza

(pag. 819)

52235142. tratamentul eritroplaziei consta in

A. excizia chiurgicala

B. extirparea prin vaporizare cu laser

C. tratament cu antibiotice si corticoizi

D. irigarea cu solutii alcaline

E. irigarea cu solutii acide

(pag. 819)

52235143. la exereza prin tehnica micrografica Mohs a leziunilor de eritroplazie se recurge dinurmatoarele motive

A. leziunea este foarte bine delimitata

B. leziunea este rar multifocala

C. leziunea este intotdeauna superficiala

D. leziunea pare superficiala, existand dovezi de cancere spinocelulare minimal invazive adiacente

E. leziunea are margini vag delimitate

(pag. 819)


A. este o leucokeratoza a mucoasei orale



B. este o metaplazie epidermoida a mucoasei orale

C. este o keratoza cutaneo-mucoasa

D. este o afectiune autoimuna

E. este o afectiune hiperkeratozica

(pag. 819)

52235145. predispozitia individuala in cadrul leucoplaziei este data de urmatorii factri generali

A. luesul

B. tulburarile hormonle

C. diabetul zaharat

D. hipovitaminoza A

E. bimetalismele

(pag. 820)

52235146. factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt

A. dinti cu leziuni traumatogene

B. dinti cu pozitii iatrogene

C. bimetalismul

D. puntile dentare laterale

E. tutunul si alcoolul

(pag. 820)

52235147. prin efect caloric asupra mucoasei orale actioneaza urmatorii factori, determinandleucoplazia

A. lucrarile protetice conjuncte incorect adaptate

B. lucrarile protetice adjuncte incorect adaptate

C. bimetalismul

D. tutunul

E. alcoolul

(pag. 820)


A. este multa vreme asimptomatica

B. este sesizata ca o asperitate perceputa in contact cu limba

C. este descoperita intamplator la un examen stmtologic

D. determina senzatia de jena in masticatie

E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie

(pag. 820)

52235149. leucoplzia

A. se prezint sub forma unor placi albe sidefii

B. are o suprafata neteda

C. are o suprafata cu un aspect papilomatos

D. se prezinta cao retea cu rborizatii ca nervurile unei frunze de ferig

E. se prezinta sub form unui placard eritematos

(pag. 820)

52235150. din punct de vedere histopatologic leucoplazia se caracterizeaza prin

A. keratinizarea mucoasei

B. aparitia stratului cornos si granulos

C. disparitia stratului cornos si granulos

D. un grad inalt de displazie

E. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza, hiperkeratoza, acantoza

(pag. 820)

52235151. diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu



A. leucoedemul

B. carcinomul de mucoasa cu debut in suprafata

C. candidozele cronice

D. papilomatozele

E. goma sifilitica

(pag. 820)

52235152. evolutia leuoplaziei

A. este scurta

B. este de lunga durata

C. poate sa regreseze spontan

D. poate sa fie spre malignizare

E. este asociata cu ureri nevralgice

(pag. 821)

52235153. tratamentul leucoplaziei vizeaza

A. suprimarea factorilor presupusi cauzali

B. aplicarea de substante caustice, iritante

C. indepartarea factorilor iritativi mecanici

D. medicatie de protectie cu vitamina A

E. tratament topic cu bleomicina(pag. 821)

52235154. leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt

A. lihenul plan

B. candidoza cronica

C. leucoedemul

D. aftoza cronica recidivanta

E. carcinomul cu debut in suprafata

(pag. 820)

52235155. placile leucoplzice pot avea unele din urmatoarele culori

A. alba sidefie

B. alba laptoasa

C. alb galbuie

D. verzuie

E. cenusie

(pag. 820)

52235156. diagnosticul diferential a leucoplaziei se face cu

A. perlele Fordyce

B. papilomatoza

C. carinomul de mucoasa

D. candidoza cronica

E. chistul mucoid

(pag. 820)

52235157. leucoplazia paroasa orala

A. este o varitate lezionala intalnita la persoanele imunosupresate cronic

B. este asociata cu prezenta virusului Epstein Barr

C. este frecvent intalnita la varstnici

D. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de organe

E. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de maduva hematogena

(pag. 822)

52235158. clinic leucoplazia paroasa orala



A. se prezinta ca o pata alba

B. se caracterizeaza prin un contur neregulat al leziunilor

C. are o suprafta plicaturata, rugoasa

D. nu se poate suprainfecta cu candida

E. se prezinta ca o pata rosie

(pag. 822)

52235159. diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu

A. eritemul exudativ multiform

B. leucoplazia idiopatica

C. leucoplazia fumatorilor

D. candidoza cronica hiperplazica

E. cu diferite forme de hiperkeratoze ale mucoasei orale

(pag. 822)

52235160. factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt

A. factori neurodistrofici

B. tulburari de metabolism glucidic

C. consumul cronic de alcool

D. tutunul

E. factori imunologici

(pag. 822)

52235161. clinic lichenul plan

A. are debut acut

B. are debut insidios

C. se insoteste de senzatia de asprime a mucoasei

D. se insoteste de senzatia de uscaciune a mucoasei

E. de alterarea starii generale

(pag. 822)

52235162. formele clinice de lichen plan sunt

A. hiperkeratozice

B. atrofice

C. buloase

D. erozive

E. patata

(pag. 822)

52235163. Histopatologic, lichenul plan se caracterizeaza prin

A. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza

B. modificari dermoepidermice, in care se gaseste hiperkeratoza

C. modificari dermoepidermice, in care se gaseste acantoza

D. modificari dermoepidermice, in care se gaseste degenerscenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale

E. keratinizare a mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos

(pag. 822)

52235164. Diagnosticul diferential al lichenuui plan se face cu

A. lupusul eritematos oral

B. stomatita aftoasa conica recidivanta

C. leucoplazia

D. eritroplazia

E. dermatozele buloase

(pag. 823)

52235165. Malignizarea lichenului plan apare:



A. pe leziuni vechi

B. pe leziuni atrofice

C. pe leziuni erozive

D. pe leziuni verucoase

E. pe leziuni hiperkertozice

(pag. 823)

52235166. Papilomatoza florida orala isi face aparitia pe fondul

A. unui lichen plan hiperkeratozic

B. unui lichen plan verucos

C. unui lichen plan eroziv

D. unui lichen plan ulcerativ

E. unui lichen plan bulos(pag. 824)

52235167. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este

A. tetraciclina 1-2 g / zi, 3-4 saptamani

B. tigason 0,5-1 mg / kg corp/ zi

C. augmentin 2*625 mg / zi

D. carbamazepina 3*300mg / zi

E. vitamine D2, K, PP, B1, B6, B12, A

(pag. 824)

52235168. alternativele terapeutice in tratamentul lichenului plan sunt

A. excizia leziunilor care nu dau semne de agitatie celulara

B. aplicarea locala de preparate caustice si iritante

C. crioterapia

D. chirurgia micrografica Mohs

E. tratamentul cu laser

(pag. 824)


A. este un carcinom in situ

B. are o etiologie neuro-distrofica

C. se asociaza cu eritoplazia

D. este o keratoza cutaneo mucoasa

E. evoleaza intotdeauna spre malignizare

(pag. 822, 824)


A. prezinta o forma hiperkeratozica

B. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein Barr

C. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale

D. este o keratoza cutaneo mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat

E. la aparitia lui contribuie factori imunologici

(pag. 822)

52235171. lichenul plan se manifesta clinic ca

A. suprafete albe, opaline, uniforme

B. papule mici albe

C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb

D. retea ramificata cu arborizatii

E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice

(pag. 822, 823)

52235172. lupusul eritematos este

A. o boala dispozitionala



B. o boala plurifactoriala

C. o boala cauzata de factori genetici

D. o boala cauzata de factori heterogeni

E. indus de tulburari de metabolism glucidic

(pag. 824)

52235173. lupusul eritematos

A. inconstant se asociaza cu prurit

B. se prezinta sub forma unui placard eritematos

C. inconstant se asociaza cu senzatia de arsura

D. se prezinta sub forma unei cicatrici de culoare alba

E. se prezinta sub forma unei retele cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga

(pag. 824)

52235174. eruptia mucoasa a lupusului eritematos

A. se asociaza cu senzatia de uscaciune la nivelul gurii si nasului

B. se prezinta sub forma unei zone atrofice

C. se prezinta sub forma unei zone eritematoase

D. se prezinta sub forma unei zone ulceroase

E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie, vie , catifelata

(pag. 824)

52235175. Modificarile histopatologice ale lupusului eritematos discoid:

A. Pot fi asemanatoare lichenului plan

B. Se manifesta prin hiperkeratoza sau parakeratoza

C. Poate aparea degenerescenta hidropica a stratului bazal

D. Prezinta caracterele unui carcinom in situ

E. Arhitectura epiteliala este bulversata datorita unui inalt grad de displazie ce afecteaza toate structurilemucoasei

(pag. 825)


A. leucoplazia

B. eritem exudativ multiform

C. lichenul plan

D. papilomatoza orala

E. eritroplazia

(pag. 824)

52235177. Papilomatoza florida a cavitatii orale

A. este o afectiune hiperkeratozica

B. se caracterizeaza prin mase de vilozitati fine,albe,cenusii

C. se suprapune uneori pe leziuni de lichen plan

D. se suprapune uneori pe keratoza tabagica

E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie

(pag. 825)

52235178. Papilomatoza florida a cavitatii orale evolueaza spre:

A. carcinom epidermoid

B. carcinom verucos

C. tumora Ackermann

D. lichen plan

E. candidoza orala

(pag. 826)

52235179. Procesele patologice de la nivelul tegumentului fetei cu potential de malignizare sunt:



A. leziuni neinflamatorii si nedureroase mai mult sau mai putin reliefate

B. ulceratii cronice atone

C. nevii si nevomatozele cutanate

D. eritroplazia

E. leucoplazia

(pag. 826)

52235180. keratozele actinice

A. se prezinta sub forma unor pete pigmentate bine delimitate

B. se prezinta sub forma unor pete de culoare bruna murdara

C. se prezinta sub forma unor pete plane sau usor reliefate

D. se prezinta sub forma unor pete care in timp devin hiperkeratozice

E. se prezinta sub forma unui placard eritematos

(pag. 826)

52235181. Din punct de vedere histopatologic modificarile in keratozele actinice pot fi:

A. de tip atrofic

B. de tip hipertrofic

C. cu hiperkeratoza

D. cu parakeratoza

E. cu degenerescenta hidropica a stratului bazal

(pag. 826)

52235182. Tratamentul keratozei actinice consta in:

A. crioterapia cu azot lichid

B. unguente cu 5-fluoro-uracil1%

C. laserterapie

D. antibioterapie

E. aplicare de substante caustice

(pag. 827)

52235183. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici:

A. afecteaza cu preponderenta persoanele varstnice

B. sunt formatiuniproeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural

C. sunt pete pigmentare bine delimitate,de culoare bruna murdara

D. apar in special la nivelul mucoasei jugale

E. se pot maligniza

(pag. 826-827)


A. apare pe fondul unei keratite

B. apare pe fondul unei cheilite actinice

C. are o dezvoltare brusca

D. in evolutie este insotit de acuze subiective

E. apare frecvent sub forma unor leziuni multiple

(pag. 827)

52235185. radiodermitele cronice se prezinta ca

A. plaje hiperpigmentate, de culoare cenusie

B. plaje hiperpigmentate, de culoare maro-deschis

C. plaje hiperpigmentate cu o retea teleangiectazica la suprafata

D. elemente discoide

E. un mic nodul bine delimitat

(pag. 828)

52235186. evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasuara in urmatoarele etape



A. etapa sclerodermica, cu zone hiperkeratozice cornoase, verucoase

B. etapa hiperplazica, prezentan o piele atrofica, acromica

C. etapa de malinizare, sub forma de zone hiperkeratozice, cornoase, veruci, papiloame

D. etapa de malignizare la nivelul unei formatiuni vegetante sau pe marginile ulceratiei

E. etapa sclerodermica, prezentand o piele atrofica, acromica sau hipercromica

(pag. 828)

52235187. tratamentul radiodermitelor cronice consta in

A. protectia impotriva iradierii

B. utilizarea razelor C, care produc mai putine radiodermite cronice

C. evitarea lezarii zonelor de radiodermita

D. excizia larga si plastia lipsei de substanta

E. aplicarea de unguente cu 5 fluoro-uracil 1%

(pag. 828)

52235188. boala Bowen are urmatoarele caracteristici

A. apare su forma unor eroziuni profunde

B. prezinta risc de malignizare

C. apare dupa iradierea tegumentelor fetei

D. este o dermatoza precanceroasa

E. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei

(pag. 828, 829)

52235189. diagnosticul diferential al keratoacantomului se face cu

A. furunculul

B. nevii celulari

C. eritroplazia

D. lichenul plan

E. epiteliomul spinocelular

(pag. 829)

52235190. nevii reprezinta

A. displazii cutanate circumscrise

B. displazii cutanate cu evolutie lent

C. displazii cutanate de etiologie cunoscuta

D. displazii cutante care persista toata viata

E. displazii cutanate care se pot maligniza

(pag. 829)

52235191. semnele de malignizare a neviilor sunt

A. extensie brutala

B. suprafata neregulata

C. culoarea devine mai deschisa

D. infiltrarea tesuturilor din jur

E. sangerarea si ulcerarea dupa traumatisme

(pag. 831)

S2335192. Care din urmatoarele diskeratoze prezinta un potential de malignizare crescut.:

A. Eritroplazia

B. Keratoza traumatica

C. Leucoplazia

D. Lichenul plan

E. Lupusul eritematos

(pag. 818)

52335193. Formele clinice ale eritroplaziei sunt:



A. omogena

B. hipertrofica

C. atrofica

D. scleroasa

E. pigmentara

(pag. 819)


A. Leucoedemul

B. Carcinomul de mucoasa

C. Lichen plan

D. Eritroplazia

E. Candidoze cronice

(pag. 820-821)

52335195. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degeneraremaligna:

A. patata

B. eroziva

C. verucoasa

D. omogena

E. nodulara

(pag. 821)

52335196. Formele clinice ale lichenului plan sunt.

A. eroziv

B. hipercheratozic

C. verucos

D. atrofic

E. bulos

(pag. 822)

52335197. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate Tn considerare urmatoarele leziuni:

A. Lupusul eritematos oral

B. Leziunile luetice

C. Papilomatoza orala

D. Leucoplazia

E. Eritroplazia

(pag. 823)

52335198. Care din urmatoarele leziuni sunt considerate precancere cutanate:

A. Keratoza actinica

B. Radiodermita cronica

C. Boala Bowen

D. Xeroderma pigmentosum

E. Hemangiomul

(pag. 823)

52335199. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, Tn perioada asimptomatica si/sau subclinicsse face prin:

A. Examen radiografic

B. Examen clinic

C. Examen biopsic

D. Coloratia intravitala cu albastru de toluidina

E. Examen citologic

(pag. 826)



52335200. Biopsia este contraindicata Tn:

A. Leziuni vasculare

B. Leziuni diskeratozice

C. Variatii anatomice normale: linia alba, pigmentatii fiziologice

D. Leziuni traumatice recente

E. Leziuni acute/subacute inflamatorii

(pag. 839)

52335201. Eritroplazia poate avea urmatoarele forme:

A. eritematoasa

B. eroziva

C. hipetrofica

D. veziculoasa

E. atrofica

(pag. 819)

52335202. Riscul de malignizare a leucoplaziei este:

A. Tn cazul igienei orale defectoase

B. mai mare la femei

C. mai mare la barbati

D. mai mare la tineri

E. mai mare la consumatorii de alcool §i tutun

(pag. 821)

52335203. Lupusul eritematos acut sistemic afecteaza cu preponderenta:

A. copii

B. persoanele Tntre 20 -40 ani

C. varstnicii

D. femeile

E. barbatii

(pag. 824)



B. Lichenul plan


D. Hiperkeratoze orale

E. Limba paroasa

(pag. 822)

52335205. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati Tn etiopatogenia lichenului plan oral:

A. Factori neuro-distrofici

B. Tulburari ale metabolismului glucidic

C. Efecte adverse medicamentoase

D. Factori imunologici

E. Fumatul

(pag. 822)

S2335206. Care dintre urmatorii factori sunt implicati Tn etiopatogenia cancerului oro-facial:

A. Tutunul si alcoolul concentrat

B. Agentii virali

C. Tulburari endocrine

D. Factori imunitari

E. Absenta igienei orale

(pag. 815-816)




S2535207. Lupusul eritematos afecteaza cu predilectie:

A. mucoasa planseului oral

B. mucoasa jugala la nivelul molarilor

C. valul palatin

D. mucoasa linguala

E. gingia si rosul buzelor.

(pag. 825)

52635208. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:

A. produse medicamentoase de origine sintetica

B. restaurari protetice

C. restaurari protetice

D. proceduri balneoterapeutice

E. vitaminoterapie.

(pag. 317)

52635209. Tn bioterapia de reactivare prin vitaminoterapie se folosesc:

A. vit.A sub forma de drajeuri

B. vit.A sub forma de drajeuri

C. vit.K sub forma de capsule

D. vit.K sub forma de capsule

E. vit.E sub forma de capsule.

(pag. 317-318)

52635210. Tn parodontita marginala cronica superficiala bioterapia de reactivare:

A. este indicata Tnaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator

B. este necesara pentru reducerea tulburarilor vasculare persistente dupa tratament

C. se realizeaza prin administrarea de vit.A

D. se realizeaza prin administrarea de produse de origine animala

E. poate fi realizata prin masaj gingival.

(pag. 317-318)

52635211. Masajul gingival:

A. se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la Unit-ul dentar

B. masajul manual se face prin miscari circulare sau prin actiuni dinspre coronar spre apical

C. se face 5-10 minute zilnic timp de o luna

D. este indicat Tn zonele inflamate, abcese parodontale

E. reprezinta un procedeu de bioterapie de reactivare.

(pag. 318)

52835212. Leziunile cu potential de malignizare sunt:

A. eritroplazia

B. leucoplazia

C. lichenul plan

D. stomatita aftoasa

E. stomatita odontiazica

(pag. 818)


A. candidoze cronice

B. carcinom de mucoasa cu debut in suprafata

C. leucoedemul

D. keratoacantomul

E. melanoza Dubreuilh

(pag. 820)




52835214. In etiologia leucoplaziei sunt incriminati urmatorii factori locali:

A. Dinti fracturati cu margini ascutite

B. Dinti cariati si netratati

C. Molari de minte superiori in pozitie vicioasa

D. Molari de minte inferiori incomplet erupti

E. Molarii de minte inclusi

(pag. 820)

52835215. Factorii generali care pot favoriza aparitia leucoplaziei sunt

A. Luesul

B. Tulburarile hormonale

C. Hepatita cronica

D. Diabetul zaharat

E. Hipovitaminoza A

(pag. 820)

52835216. Clinic lichenul plan se prezinta astfel:

A. Placi albe sidefii translucide ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui cu suprafata neteda, omogena saurugoasa

B. Suprafete albe, opaline, uniforme, in placarde care in partea centrala pot lua aspect verucos

C. Retea ramificata cu arborizatii ca nervurile frunzei de feriga

D. Zone atrofice, eritematoase sau ulceroase, fine, arborizate

E. Mase de vilzitati fine, albe, cenusii sau roze cu mase vegetante si papilomatoase

(pag. 822)

52835217. Tratamentul lupusului eritematos cuprinde:

A. Antipaludice

B. Corticoizi

C. Citostatice

D. Antibiotice

E. Antitermice

(pag. 825)

52835218. Tratmentul chirurgical in cazul leucoplaziei poate consta in:

A. Excizie

B. Crioterapie



C. Laser

D. Chirurgie micrografica Mohs

E. Iradiere

(pag. 824)

S2835219. In lupusul eritematos diagnosticul diferential se face cu:

A. Lichenul plan

B. Leucoplazia

C. Eritem exudativ mutiform

D. Papilomatoza florida

E. Luesul

(pag. 825)

Tema nr. 36

Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica)

BIBLIOGRAFIE:



51236001. in cazul osteotomiei transmaxilare, trepanatia se face cu:

A. freze sferice nr. 4-6 de piesa dreapta

B. freze cilindrice

C. freze sferice montate la turbina

D. discuri

E. pietre

(pag. 140)

51236002. Osteotomia transmaxilara este indicata in:

A. parodontite apicale fistulizate

B. parodontite acute in stadiul endoosos

C. parodontite apicale cronice rebele la tratament

D. pulpite cronice

E. gangrena necomplicata

(pag. 139)

51236003. Rezectia apexului este de preferat a se realiza cu:

A. dalta

B. ciocanul

C. freze cilindrice

D. discuri

E. pietre

(pag. 148)

51336004. Cea mai frecventa indicatie a rezectiei apicale este pentru

A. dintii frontali

B. premolari

C. molari

D. dintii maxilari

E. dintii mandibulari

(pag. 144)

51336005. In amputatia radacinii palatinale la molarii superiori, incizia trebuie facuta:

A. Pichler

B. Partch

C. Trapezoidala

D. De-a lungul axului radacinii

E. Triunghiulara




(pag. 160)

51336006. Indicatia de baza a drenajului transosos o reprezinta:

A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala

B. parodontita apicala cronica

C. osteita cronica periapicala

D. gangrena simpla

E. abcesul vestibular

(pag. 139)

51336007. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare in treimea apicala este

A. drenajul transosos

B. chiuretajul periapical

C. rezectia apicala

D. amputatia radiculara

E. extractia dentara

(pag. 142)

51336008. Momentul optim de efectuare a chiuretajului periapical este

A. la 24-48 de ore dupa efectuarea obturatiei

B. la o saptamana de la efectuatea obturatiei

C. imediat dupa efectuarea obturatiei

D. nu are importanta

E. atunci cand sunt dureri violente

(pag. 141)

51336009. Obturatia cea mai buna a canalului in rezectia apicala este

A. inainte cu cateva zile de operatie

B. cea intraoperatorie

C. postoperatorie

D. nu are importanta

E. la 48 de ore

(pag. 146)

51336010. Pastrarea integritatii lungimii radacinii se realizeaza in

A. rezectia apicala cu obturatie directa

B. rezectia apicala cu obturate retrograda

C. chiuretajul periapical

D. drenajul transosos

E. amputatia radiculara

(pag. 142)

51336011. Rezectia apicala este contraindicata:

A. in fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii

B. in osteite cronice periapicale

C. in parodontite cronice care nu permit uscarea canalului

D. in esecuri ale tratamentului endodontic

E. la premolarii inferiori

(pag. 145)

51336012. Trepanatia ososasa in drenajul transosos se realizeaza cu:

A. ciupitorul de os

B. dalta si ciocanul

C. freze sferice nr.4-6

D. dispozitivul Traunner in U

E. chiurete curbe(pag. 140)

S1336013. Una dintre indicatiile chiuretajului periapical este:

A. substanta de obturatie a depasit foramenul apical

B. osteite periapicale la dinti obturati

C. granulomul periapical


752



D. gangrena umeda

E. parodontita apicala acuta in stadiul periapical

(pag. 141)

51536014. Ce este"umbra reziduala"Hammer:

A. opacitatea data de conul de gutaperca;

B. imaginea radiologica a unui chist;

C. imaginea radiologica postrezectie apicala;

D. deformarea tablei vestibulare apicale;

E. opacitatea data de un dinte inclus.

(pag. 155)

51536015. Dificultatile ce tin de factori fiziologici in rezectia apicala la molarii superiori sunt:

A. limitarea deschiderii gurii;

B. bride cicatriceale;

C. forma si volumul sinusului maxilar;

D. constitutia si conformatia obrajilor;

E. afectiuni ale buzelor.

(pag. 157)

51536016. in rezectia apicala cu obturatie retrograda se utilizeaza amalgamul de Ag., aliajelerecomandate fiind de tipul:

A. "non gamma 1"cu peste 65% Ag.;

B. "non gamma 2" cu peste 65% Ag.;

C. "non gamma 2"cu peste 45% Ag.;

D. "non gamma 2"cu mai putin de 55% Ag.;

E. "non gamma 3"cu peste 65% Ag.

(pag. 154)

51536017. Indicatia de baza a osteotomiei transmaxilare este:

A. chistul suprainfectat;

B. parodontita apicala supurata la dintii la care nu se poate realiza chiuretajul andodontic;

C. gangrena umeda la dinti cu apexurile deschise;

D. lacuna esentiala a maxilarelor;

E. hemangiomul cavitar:

(pag. 139)

51536018. Momentul optim pentru practicarea chiuretajului periapical este:

A. cu 24 ore inainte de obturatia canalului;

B. concomitent cu obturatia de canal;

C. la 24-48 ore dupa obturatia de canal;

D. odata cu restaurarea protetica;

E. odata cu extirparea pulpei vii.

(pag. 141)

51536019. Vindecarea totala dupa rezectia apicala se realizeaza in:

A. 5-7 zile;

B. 4-6 saptamani;

C. 3-6 luni;

D. 2-3- luni;

E. 6-8 luni.

(pag. 155)

51636020. Premolarizarea molarilor presupune:

A. amputatia radacinii palatinale a molarilor superiori

B. amputatia unei radacini vestibulare a molarilor superiori

C. indepatarea unei radacini impreuna cu coroana adiacenta a unui molar inferior

D. indepartarea apexului oricarei radacini a unui molar superior

E. ampurtatia apexului unei radacini a unui molar inferior

(pag. 160-161)



51636021. Rezectia apicala cu obturatie anterograda este indicata in:

A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate

B. dispozitive coronoradiculare a caror indepartare implica riscul fracturii radacinii

C. leziuni periapicale la dinti cu canale permeabile

D. ace rupte in canal

E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile

(pag. 143)

51636022. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata in:

A. parodontita apicala cronica cu secretie bogata si canale permeabile

B. substanta de obturatie radiculara a depasit foamenul apical determinand reactii de intoleranta

C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continua sa evolueze

D. anchiloza dentoalveolara

E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli)

(pag. 153)

51636023. Rezectia apicala este indicata in:

A. procese periapicale insemnate care distrugand osul reduc mult implantarea radacinii

B. atrofii alveolare intinse, cu mobilitate dentara astfel incat prin rezectie se reduce foarte mult implantareadintelui

C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea alveolara iar radacina nu mai poate fi utilizatapentru dispozitive coronoradiculare

D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a radacinilor

E. esecuri ale tratamentului endodontic

(pag. 144)

51636024. Rezectia apicala la premolarii superiori:

A. prezinta dificultati date de prezenta crestei zigomaticoalveolare

B. impune atentie deosebita pentru a nu deschide fosele nazale

C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar

D. posate fi urmata de paralizii faciale

E. nu prezinta nici un fel de risc chirurgical

(pag. 156)

S2136025. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt urmatoarele, cu o exceptie:

A. Afectiuni cardiace decompensate

B. Diabetul decompensat

C. Perioada ciclului menstrual

D. Starile febrile

E. Convalescenta dupa unele afectiuni acute

(pag. 145)

52136026. Dupa rezectia apicala, "umbra reziduala" Hammer reprezinta:

A. Recidive ale procesului periapical

B. Imaginea radiologica post-rezectie apicala

C. Osteita postoperatorie

D. Cicatrizare osoasa

E. Esecuri postoperatorii

(pag. 155)

52136027. Tn rezectia apicala, cea mai utilizata dintre incizii este:

A. Pichler

B. Partsch

C. In "L"

D. Trapezoidala

E. In "U"

(pag. 147)

52136028. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare Tn treimea superioara este:

A. Premolarizarea

B. Extractia dentara


752


C. Transfixatia

D. Rezectia apicala

E. Alveolotomia

(pag. 142)

52136029. Osteotomia transmaxilara este indicata Tn:

A. Depasiri ale apexului cu substante de obturatie ce nu se resorb

B. Fracturi radiculare Tn treimea superioara

C. Chisturi radiculare mici

D. Fracturi radiculare Tn treimea inferioara

E. Parodontita apicala acuta Tn faza periapicala

(pag. 139)

52236030. Cicatrizarea plagii mucoasei in rezectia apicala se face:

A. in 3 - 6 luni

B. per secundam

C. in 6 - 12 luni

D. in aproximativ 6 saptamani

E. dupa aproximativ 5 - 7 zile

(pag. 155)

52236031. In cazul unui focar periapical suprainfectat, dupa rezectia apicala se va efectua:

A. sutura stransa a plagii cu materiale resorbabile

B. sutura rara si plaga curatata

C. impregnarea suprafetei de rezectie cu nitrat de argint 30%

D. aplicarea in lpaga de iodoform si apoi sutura

E. aplicarea in plaga de streptomicina

(pag. 151)

52236032. La rezectia apicala a molarilor, cand sinusul este departe de procesul apical se procedeazaastfel:

A. se chiureteaza tesutul de granulatie, se rezeca apexul si se continua apoi chiuretajul

B. se sectioneaza apexul cu freza cilindrica, apoi se chiureteaza tesutul patologic

C. se chiureteaza tesutul patologic in totalitate si se pastreaza apexul

D. se rezeca apexul si se lasa plaga nesuturata

E. se chiureteaza energic peretii ososi pentru indepartarea integrala a tesuturilor

(pag. 158)

52236033. La rezectia apicala a molarilor superiori, atunci cand sinusul maxilar se afla juxtaapical:

A. se indepatreaza tesutul de granulatie cu chiureta, apoi se rezeca apexul

B. nu se indeparteaza tesutul de granulatie in totalitate pentru a proteja sinusul maxilar

C. se procedeaza mai intai la sectionarea apexului, apoi se indeparteaza tesutul de granulatie si apexul cuexcavatorul

D. se indeparteaza tesutul de granulatie prin frezare la turatii mari

E. se rezeca doar portiunea vestibulara a apexului

(pag. 158)

52236034. Sectionarea apexului in rezectia apicala este preferabil sa fie realizata cu:

A. dalta si ciocanul

B. freze cilindrice

C. pietre

D. discuri

E. laser

(pag. 148)

52236035. In principiu, rezectia apicala poate fi efectuata:

A. la toate grupele de dinti, pe ambele arcade

B. numai la dintii frontali

C. numai la persoane tinere

D. numai la canini

E. numai la premolarii si molarii inferiori



(pag. 144)

52236036. Pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori seutilizeaza de obicei anestezia:

A. nervului nazopalatin

B. nervului bucal

C. la spina Spix

D. nervului infraorbitar

E. nervilor alveolari superiori si anteriori

(pag. 158)

52236037. Amputatia radiculara se efectueaza la:

A. caninii superiori

B. molarii de minte atipici, cu radacini fuzionate

C. molarii superiori, in special primul molar

D. molarii inferiori daca cele doua radacini nu sunt sudate

E. premolarii infeirori

(pag. 159)

52236038. Pentru amputatia radiculara la molari se prefera:

A. anestezia de contact

B. anestezia prin refrigeratie

C. electroanalgezia

D. anestezia tronculara

E. anestezia generala

(pag. 159)

S2336039. Indicatia de baza a drenajului transosos o reprezinta:

A. parodontita apicala acuta, Tn faza periapicala

B. parodontita apicala cronica

C. osteita cronica periapicala

D. gangrena simpla

E. abcesul vestibular

(pag. 139)

S2536040. Dificultatile ce tin de factorii fiziologici Tn cazul rezectiei apicale la molarii superiori se refera

la:

A. forma §i volumul sinusului maxilar

B. limitarea deschiderii gurii

C. constitutia §i conformatia obrajilor

D. elasticitatea pielii

E. afectiuni ale buzelor.

(pag. 157)

S2636041. Tn tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice sunt indicate:

A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%

B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 Tn apa calduta

C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice §i corticosteroizi

D. aplicatii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog)

E. administrarea pe cale generala de antibiotice

(pag. 325)

52936042. Chiuretajul periapical are ca obiectiv:

A. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit apexul;

B. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj;

C. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical;

D. chiuretarea unui focar acut principal;

E. chiuretarea unui focar acut principal;

(pag. 140)

52936043. Contraindicatiile rezectiei apicale:

A. in cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale;


752


B. in cazul unor procese apicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand multimplantarea radacinii;

C. in cazul unor leziuni periapicale;

D. in cazul unor cai false in apropierea apexului;

E. in cazul unor leziuni periapicale depasind 1 din lungimea radacinii.

(pag. 145)

52936044. Rezectia apicala este indicata in cazul:

A. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii;

B. leziuni coronoradiculare intinse care depasesc marginea alveolara si radacina;

C. atrofii alveolare intinse, care au redus mult implantarea radacinii;

D. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale;

E. in primele 2 luni de sarcina.

(pag. 143)


51236045. Cavitatea pentru obturatie la rezectia apicala cu obturatie retrograda se prepara cu:

A. freze cilindrice

B. freze diamantate efilate

C. freze con invers

D. discuri

E. instrumente Black

(pag. 153 - 154)

51236046. Esecurile rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze:

A. s-a efectuat pe dinti pluriradiculari

B. necroza osului prin frezaj intempestiv

C. radacina dintelui rezecat patrunde in sinus

D. pacientul este febril in timpul rezectiei apicale

E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma

(pag. 156)

51236047. in principiu rezectia apicala se poate realiza:

A. la toti dintii din cavitatea bucala

B. numai la dintii frontali

C. numai la persoane tinere

D. la dintii cu leziuni periapicale

E. numai la canini

(pag. 144)

51236048. in timpul VII (radicular) al rezectiei apicale cu obturatie anterograda se face:

A. rezectia apexului

B. chiuretarea tesutului patologic

C. trepanarea tabliei osoase

D. curatirea mecanica a canalului

E. obturatia canalului dentar

(pag. 150)

51236049. Indicatiile rezectiei apicale se stabilesc pe baza:

A. acceptiunii pacientului

B. dotarii tehnice

C. pregatirii medicului

D. examenului locoregional si general

E. examenului radiografic

(pag. 144)

51236050. Premolarizarea este indicata la:

A. molarul I inferior



B. molarul II inferior

C. molarul I superior

D. molarul II superior

E. premolarul I superior

(pag. 160)

S1236051. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la:

A. dinti cu dispozitive corono-radiculare

B. dinti cu obturatii vechi incomplete

C. dinti cu radacini drepte

D. dinti frontali superiori neobturati

E. dinti frontali inferiori neobturati

(pag. 153)

51336052. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt:

A. durerea

B. edemul regional

C. deschiderea sinusului maxilar

D. lezarea apexurilor dintilor vecini

E. deschiderea foselor nazale

(pag. 155)

51336053. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt:

A. afectiunile cardiace decompensate

B. stari gripale

C. osteoporoza senila

D. hemofilia

E. nefrite cronice severe

(pag. 145)

51336054. In rezectia apicala, incizia trebuie sa indeplineasca unele conditii de baza

A. sa fie suficient de larga

B. sa nu se suprapuna viitoarei plagi ososase

C. sa permita o buna sutura a lambourilor

D. sa nu depaseasca 1 cm.

E. sa fie orizontala

(pag. 147)

51336055. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt

A. Canale obturate incomplet

B. Parodontita apicala cronica

C. Dispozitive coronoradiculare

D. Ace rupte pe canal

E. Gangrena umeda

(pag. 153)

51336056. Tipul de incizie in amputarea radacinii vestibulare la molarii superiori poate fi

A. curba, plasata la 0,5 cm de marginea gingivala

B. in L

C. in anvelopa

D. trapezoidala

E. nici una dintre acestea

(pag. 159)

S1436057. in cadrul amputatiei radacinii palatinale la molarii superiori:

A. se fac doua lambouri triunghiulare care se decoleaza anterior si posterior;

B. pentru trepanarea tablei osoase se folosesc numai frezele sferice.

C. se face o incizie paralela cu festonul gingival, la 0,5 cm superior de acesta;

D. incizia se face de-a lungul axului radacinii;

E. descoperirea radacinii palatinale se face prin decolarea fibromucoasei palatine, de la colet catre apex;


752


(pag. 160)

51436058. In cadrul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori:

A. incizia poate fi curba si plasata la 1 cm de marginea gingivala;

B. incizia poate fi curba si plasata la 0,5 cm de marginea gingivala;

C. sectionarea radacinii se face imediat deasupra tavanului camerei pulpare;

D. sectionarea radacinii se face imediat sub tavanului camerei pulpare;

E. radacina este indepartata cu clestele.

(pag. 159-160)

51436059. in cadrul amputatiei radiculare la molarii inferiori:

A. se indeparteaza una dintre cele doua radacini, ale carei canale sau canal nu au putut fi tratate corect;

B. dupa separare, radacina bolnava se extrage cu elevatorul cudat.

C. se face sectionarea coroanei pana la zona interradiculara;

D. se indeparteaza numai radacina fara sectionarea coroanei;

E. se practica asa-numita premolarizare;

(pag. 160-161)

51436060. in cadrul timpului de rezectie a apexului:

A. sectionarea apexului la baza procesului osos;

B. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii superiori;

C. suprafata de rezectie va avea o inclinare ascendenta la dintii superiori;

D. se prefera dalta si ciocanul in locul frezei cilindrice;

E. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii inferiori.

(pag. 148)

51436061. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt:

A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala

B. parodontitele apicale cronice cu secretie bogata

C. parodontita marginala acuta

D. parodontita marginala cronica

E. granulom periapical

(pag. 139)

51436062. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata:

A. atunci cand canalele sunt obturate incomplet si nu mai pot fi dezobturate;

B. cand exista ace rupte in canal;

C. cand se rezeca 14 din radacina;

D. cand exista canale cu anomalii anatomice care le fac inabordabile;

E. in obturatii canalare cu depasire.

(pag. 153)

51436063. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii:

A. fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii;

B. infectii ale mucoasei orale care contraindica temporar interventia;

C. cai false cand sunt plasate in treimea apicala;

D. parodontite cronice care prin secretia produsa, nu permit uscarea canalului;

E. atrofii alveolare intinse, care au redus implantarea radacinii.

(pag. 144-145)

51436064. Rezectia apicala este indicata in:

A. parodontita apicala cronica granulomatoasa;

B. obstacole reprezentate de ace rupte accidental in canal;

C. fracturi radiculare cu respectarea fara exceptie a regulii de pastrare a cel putin 2/3 din radacina;

D. fracturi coronare in treimea superioara;

E. leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara.

(pag. 142-145)

51436065. Rezectia apicala:

A. are avantajul ca da posibilitatea unei obturatii calibrate, efectuate la vedere;

B. mai este denumita chiuretaj periapical;



C. este o metoda nechirurgicala care consta in extirparea apexului periapical;

D. mai este denumita apicectomie;

E. este indicata in chisturi radiculare indiferent de implantarea radiculara restanta.

(pag. 142-143)

51536066. Accidente intraoperatorii in rezectia apicala sunt:

A. lezarea dintilor vecini:

B. deschiderea sinusului maxilar;

C. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier;

D. hemoragia spongioasa;

E. lezarea nervului infraorbitar.

(pag. 154-155)

51536067. Contraindicatii absolute de ordin general ale rezectiei apicale sunt:

A. osteoporoza senila;

B. diabetul decompensat;

C. toxicozele grave;

D. perioada ciclului menstrual;

E. primele 2 luni si ultima luna de sarcina.

(pag. 145)

51536068. in rezectia apicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. vindecarea chirurgicala se face in 6-7 zile;

B. obturatia coronara definitiva se face dupa o saptamana;

C. includerea dintelui intr-o lucrarea protetica cel mai devreme dupa 2-3 saptamani;

D. obturatia coronara definitiva se face dupa 2-3 saptamani;

E. aplicarea pe dintele in cauza a unui dispozitiv corono-radicular cel mai devreme dupa 4-6 saptamani.

(pag. 153)

51536069. in rezectia apicala sunt considerate indicatii operatorii incorecte urmatoarele:

A. efectuarea interventiei la bolnavi cu stare generala alterata;

B. efectuarea interventiei in puseu acut;

C. pregatirea necorespunzatoare a canalului radicular;

D. necroza osoasa prin frezaj osos intempestiv;

E. rezectia insuficienta a apexului.

(pag. 156)

51536070. Indicatiile chiuretajului periapical sunt:

A. parodontita apicala cronica granulomatoasa;

B. parodontita cronica reziduala;

C. cementita necrotica;

D. parodontita apicala cronica cu secretie bogata;

E. chisturi radiculare mici.

(pag. 140)

51536071. Indicatiile rezectiei apicale sunt:

A. chisturi radiculare mici si mijlocii;

B. osteita periapicala cronica;

C. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii;

D. granulomul intern Palazzi;

E. cementita.

(pag. 143)

51536072. Premolarizarea este amputatia radiculara la:

A. molarii 1 superiori;

B. molarii 2 inferiori;

C. molarii 3 superiori;

D. premolari;

E. molari 1 inferiori.

(pag. 160)


752


51536073. Riscurile existente in cazul efectuarii la cald a rezectiei apicale sunt:

A. diseminarea infectiei;

B. hemoragia postoperatorie;

C. intarzierea vindecarii postoperatorii;

D. neinstalarea anesteziei;

E. obturatia intraoperatorie incompleta de canal.

(pag. 145)

51636074. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot consta in:

A. deschiderea foselor nazale

B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier

C. lezarea dintilor vecini

D. deschiderea sinusului maxilar

E. deschiderea canalului mandibular

(pag. 154-155)

51636075. Dificultatile rezectiei apicale la molarii inferiori sunt date de:

A. grosimea redusa a tablei linguale

B. prezenta canalului mentonier

C. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare

D. prezenta canalului mandibular in imediata vecinatate a molarilor

E. prezenta sinusului maxilar

(pag. 158-159)

51636076. Nivelul trepanarii tablei osoase vestibulare in cursul rezectiilor apicale:

A. este orientata de examenul radiografic

B. nu are importanta

C. poate utiliza dispozitivele in"U"Brosch-Trauner

D. poate fi stabilit de eventuale deformari, erodari ale tablei vestibulare

E. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare

(pag. 148)

51636077. Obturatia canalului in cadrul rezectiilor apicale:

A. se efectueaza numai intraoperator

B. se poate efectua preoperator

C. se efectueaza preoperator, numai in cazul in care se reuseste uscarea perfecta a canalului

D. intraoperator se efectueaza anterograd sau retrograd

E. obturatia retrograda se realizeaza cu ciment oxifosfat iodoformat si con de gutaperca

(pag. 146)

51636078. Rezectia apicala cu obturatie retrograda presupune:

A. incizia si decolarea mucoperiostului

B. trepanare osoasa

C. rezectie apicala si chiuretaj

D. pregatirea canalului si obturatia anterograda

E. pregatirea cavitatii retentive si obturarea ei

(pag. 153)

51636079. Rezectia apicala la premolarii inferiori:

A. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fixa si mobila, mai aproape de festonul gingival

B. intampina greutati datorita vecinatatii canalului mentonier

C. nu este ingreunata de conditiile locale

D. necesita protejarea pachetului vasculonervos mentonier

E. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produsa de procesul periapical al premolarilor cu gauramentoniera

(pag. 158)

51636080. Rezectia apicala:

A. este imposibila datorita vecinatatii sinusului

B. iumpune pastrarea a 2/3 din lungimea radacinii implantate in os

C. consta in extirparea apexului si a tesutului patologic periapica



D. consta in chiuretajul tesutului patologic periapical

E. in cazul radacinilor lungi se pot efectua rezectii pe o lungime mai mare de 1/3 din radacina dintelui,aceasta ramanand in continuare cu o implantare suficienta

(pag. 142)

51636081. Tehnica amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori presupune:

A. anestezie generala obligatorie

B. incizie curba vestibulara

C. descoperirea radacinii prin indepartarea tablei osoase vestibulare

D. sectionarea radacinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare si indepartarea radacinii

E. sutura

(pag. 159-160)

S2136082. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot fi:

A. Deschiderea sinusului maxilar

B. Lezarea dintilor vecini

C. Fractura tuberozitatii

D. Deschiderea foselor nazale

E. Fractura procesului alveolar

(pag. 154)

52136083. Contraindicatiile absolute (de ordin general) ale rezectiei apicale sunt:

A. Afectiunile cardiace decompensate

B. Primele doua luni §i ultima luna de sarcina

C. Diabetul decompensat

D. Osteoporoza senila

E. Hemofilia

(pag. 154)

52136084. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:

A. Starile febrile

B. Perioada ciclului menstrual

C. Diabetul decompensat

D. Nefritele cronice severe

E. Afectiunile neuro-psihice

(pag. 145)


A. Parodontita apicala acuta Tn faza periapicala

B. Substanta de obturatie a canalului a depa§it foramenul apical

C. Necroza apexului

D. Leziuni traumatice (fracturi) radiculare

E. Dinti cu obturatii incomplete

(pag. 140-141)

52136086. Metodele de chirurgie endodontica sunt:

A. Osteotomia transmaxilara

B. Alveolotomia

C. Replantarea

D. Chiuretajul periapical

E. Amputatia radiculara

(pag. 139)

52136087. Obturatia retrograda Tn rezectia apicala se face cu:

A. Acrilat autopolimerizabil

B. Amalgam de argint tip "non gamma 2"

C. Pasta iodoformata Walchoff

D. Pasta de hidroxid de calciu

E. Con de gutapera

(pag. 154)


752


52136088. Rezectia apicala este contraindicata Tn urmatoarele situatii locale:

A. Atrofii alveolare Tntinse

B. Fracturi radiculare plasate Tn treimea inferioara a radacinii

C. Fracturi radiculare plasate Tn treimea superioara a radacinii

D. Leziuni corono-radiculare Tntinse, ce depa§esc marginea alveolara

E. Procese apicale Tnsemnate

(pag. 145)

S2236089. Pentru obturatia retrograda se pot utiliza urmatoarele materiale:

A. cimentul fosfat de zinc

B. amalgamul de argint

C. acrilatul autopolimerizabil

D. endomethasone

E. ciment iodoformat

(pag. 154)

52236090. Incizia pentru rezectia apicala trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

A. sa aiba o dimensiune minima

B. sa fie suficient de larga pentru o buna vizibilitate

C. sa sectioneze separat mucoasa si periostul

D. sa permita o buna sutura a lambourilor

E. sa se suprapuna peste viitoarea lipsa de substanta osoasa

(pag. 147)

52236091. Trepanarea osoasa in rezectia apicala se face cu:

A. freze stelate

B. ciupitorul de os

C. chiurete sau excavatoare

D. freze sferice ascutite

E. freze con invers

(pag. 148)

52236092. Frezajul pentru trepanarea osului in rezectia apicala se va efectua:

A. cu viteza mare si presiune ferma

B. lent, pentru a evita supraincalzirea

C. abordand semicircular osul din jurul apexului

D. intrerupt la intervale variabile de timp

E. cu turbina

(pag. 148)

52236093. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii locale:

A. infectii ale mucoasei bucale

B. procese apicale cu pastrarea a cel putin 2/3 din implantarea radacinii

C. atrofii alveolare intinse cu dinti mobili

D. procese apicale intinse care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii

E. parodontite apicale cronice granulomatoase

(pag. 145)

52236094. In cayul efectuarii rezectiei apicale "la cald":

A. exista riscul deschiderii sinusului sau foselor nazale

B. exista riscul deschiderii canalului mandibular

C. exista riscul intarzierii vindecarii postoperatorii

D. exista riscul lezarii dintilor vecini

E. exista riscul diseminarii infectiei

(pag. 145)

52236095. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei apicale sunt:

A. lezarea dintilor vecini

B. deschiderea sinusului etmoidal

C. deschiderea canalului mandibular

D. deschiderea foselor nazale



E. hemoragia spongioasa

(pag. 154, 155)

52236096. La examenul radiologic efectuat dupa rezectia apicala umbra reziduala Hammer areurmatoarele semnificatii:

A. recidiva procesului periapical

B. are semnificatie patologica

C. e datorata unei osificari incomlpete

D. poate fi datorata lipsei de inchidere a orificiului de trepanatie in tablia vestibulara

E. are semnificatia unei acutizari a procesului periapical

(pag. 155)

52236097. Constitiue greseli de tehnica operatorie in rezectia apicala urmatoarele:

A. rezectia apexului oblic spre vestibular

B. obturarea canalului radicular

C. pregatirea mecanica necorespunzatoare a canalului radicular

D. chiuretajul incomplet al tesutului patologic

E. insamintarea osoasa de la un proces septic de vecinatate

(pag. 156)

52236098. La rezectia apicala a molarilor superiori putem intampina urmatoarele dificultati:

A. grosimea mica a corticalei osoase vestibulare

B. bolta palatina plata, ce nu permite vizualizarea radacinii palatinale

C. limitarea deschiderii gurii

D. distanta intercomisurala mica

E. forma si volumul sinusului maxilar

(pag. 157)

52236099. Metodele de chirurgie endodontica sunt:

A. osteotomia transmaxilara

B. replantarea terapeutica

C. chiuretajul periapical

D. rezectia apicala

E. amputatia radiculara

(pag. 139)


A. obturatiile radiculare cu depasirea apexului

B. profilactic in tratamentul gangrenei simple intr-o singura sediinta

C. profilactic in tratamentul gangrenei complicate

D. in parodontita apicala acuta in faza endoosoasa

E. in parodontite apicale cronice cu secretie bogata

(pag. 139)

52236101. Accidentele intraoperatorii in cazul osteotomiei transmaxilare pot fi:

A. deschiderea foselor nazale

B. luxatia dintilor vecini

C. lezarea apexului dintilor vecini

D. sectionarea apexului

E. deschiderea sinusului maxilar

(pag. 140)

52236102. Incizia pentru osteotomia transmaxilara este:

A. dreapta, verticala

B. dreapta orizontala

C. usor curba, de 1cm, in dreptul apexului dintelui vizat

D. o simpla intepatura, cu bisturiul

E. extinsa intre apexurile dintilor vecini

(pag. 139, 140)

52236103. Trepanarea osoasa in osteotommia apicala transmaxilara se va realiza


752


A. oblic in sus

B. perpendicular pe apex

C. la 2mm deasupra apexului dintelui vizat

D. cu freze cilindrice nr. 4 - 6

E. cu freze sferice nr.4 - 6

(pag. 140)

52236104. Trepanarea osoasa in osteotomia transmaxilara se va efectua

A. tinand seama de datele de anatomie normala

B. conforma datelor radiologice

C. dupa orientarea cu dispozitivul Brosch-Trauner

D. numai dupa fistulizarea spontana in vestibul

E. cu dalta si ciocanul

(pag. 140)

52236105. Printre contraindicatiile rezectiei apicale se numara si:

A. fracturile radiculare in treimea inferioara a radacinii

B. leziunile periapicale cronice

C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea radiculara

D. stomatite

E. varsta intre 45 - 55 de ani

(pag. 145)

52236106. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:

A. hemofilia

B. osteoporoza senila

C. perioada ciclului menstrual

D. afectiunile neuropsihice

E. starile febrile

(pag. 145)

52236107. Esecuri ale rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze:

A. efectuarea interventiei pe dinti pluriradiculari

B. necroza osului prin intempestivitatea frezajului osos

C. bolnavi cu starea generala alterata

D. radacini curbe sau care patrund in sinus

E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma

(pag. 156)

52236108. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la:

A. dinti cu dispozitive coronoradiculare

B. ace rupte in canal

C. dinti cu radacini drepte

D. dinti frontali superiori neobturati

E. dinti frontali inferiori neobturati

(pag. 153)

52236109. Cavitatea apicala la rezectia cu obturatie retrograda se rpepara cu:

A. discuri

B. freze fisura

C. instrumente Black

D. freze sferice de dimensiuni reduse

E. freze "con invers"

(pag. 154)

52236110. Chiuretajul periapical este indicat in:

A. tratamentele endodontice corecte, la dinti asimptomatici timp de cel putin 2 ani de la tratament

B. cementita necrotica al un dinte cu tratament endodontic corect

C. cand substanta de obturatie radiculara a depasit foramenul apical

D. parodontita apicala acuta seroasa

E. parodontita apicala cronica cu canalul radicular deschis



(pag. 140, 141)

52236111. Incizia in chiuretajul periapical este:

A. de regula orizontala, plasata in dreptul apexului

B. usor curba

C. verticala in derptul apexului

D. intereseaza numai mucoasa

E. sectioneaza mucoperiostul pana la tablia osoasa

(pag. 141)

52236112. In timpul trepanarii osoase din chiuretajul periapical semnele exteriorizarii procesului petabla osoasa vestibulara sunt:

A. zona de os dur, de culoare mai alba

B. proeminentele osoase

C. eroziuni osoase

D. zona de os moale

E. secretia purulenta abundenta

(pag. 141)

52236113. Accidentele intraoperatorii ale chiuretajului periapical sunt:


B. atingerea apexului dintelui vizat

C. deschiderea canalului mandibular

D. deschiderea sinusurilor maxilare

E. lezarea dintilor vecini

(pag. 142)

52236114. Plaga postoperatorie in chiuretajul periapical:

A. se sutureaza cu fire neresorbabile

B. se sutureaza la 48 de ore dupa interventia chirurgicala

C. se vindeca la nivelul cavitatii bucale in 5 - 6 zile

D. se spala periodic cu solutii antiseptice sau antibiotice

E. se sutureaza cu fire resorbabile

(pag. 142)

52236115. Rezectia apicala este cunoscuta si sub denumirile de

A. osteotomie

B. apectomie

C. apicectomie

D. gingivectomie

E. amputatie radiculara

(pag. 142)

52236116. In evaluarea indicatiei de rezectie apicala se are in vedere ca:

A. 2/3 din radacina sa fie obturata

B. 1/2 din radacina sa fie obturata

C. 2/3 din radacina sa fie implantata in os

D. dintele sa ramana cu o implantare suficienta dupa o rezectie mai mare de 1/3 din lungimea radacinii

E. dintele va fi cuprins obligatoriu intr-o lucrare protetica conjuncta

(pag. 142)

52236117. Indicatiile rezectiei apicale sunt:

A. parodontita apicala cronica granulomatoasa

B. esecuri ale tratamentului endodontic

C. parodontita apicala acuta

D. osteita periapicala cronica

E. leziuni traumatice radiculare

(pag. 142, 143)

52236118. Printre indicatiile rezectiei apicale se numara:

A. ace rupte accidental in canal


752


B. canale obstruate de procese dentinare

C. esecuri ale tratamentului endodontic

D. parodontita apicala acuta

E. pulpita acuta seroasa totala

(pag. 143, 144)

52236119. Rezectia apicala se recomanda in cazul leziunilor periapicale de tipul:

A. necroza apexiana

B. chisturi radiculare mari pe dinti cu implantare redusa

C. chisturi radiculare mici si mijlocii ce depasesc jumatate din implantarea radiculara

D. parodontita apicala acuta supurata

E. parodontita apicala cronica granulomatoasa

(pag. 143)


A. primele doua luni de sarcina

B. hemofilia

C. diabetul zaharat decompensat

D. afectiunile neuropsihice

E. ultima luna de sarcina

(pag. 145)

52236121. Incizia pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori este:

A. orizontala la nivelul fundului de sac vestibular inferiori

B. curba, cu convexitatea in jos, plasata in fundul de sac vestibular

C. la limita dintre mucoasa fixa si mobila, mai apropiata de festonul gingival

D. verticala

E. cu sectionarea periostului in fundul de sant vestibular, separat de mucoasa

(pag. 158)

52236122. Decolarea lamboului mucoperiostic pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se face:

A. dinspre mezial

B. dinspre distal

C. de sus in jos

D. cu impingerea formatiunilor vasculo-nervoase odata cu lamboul mucoperiostic

E. cu sectionarea pachetului nervos si sutura lui ulterioara

(pag. 158)

52236123. Treapnatia osului pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se efectueaza:

A. sub gaura mentoniera

B. dupa evidentierea gaurii mentoniere

C. cu freze cilindrice

D. cu freze con invers

E. cu freze sferice

(pag. 158)

52236124. Elementele anatomice care dau particularitate rezectiei apicale la premolarii inferiori sunt:

A. numarul radacinilor

B. angulatia regiunii radiculare apicale

C. grosimea tabliei osoase vestibulare

D. grosimea corticalei linguale

E. gaura mentoniera

(pag. 158)

52236125. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt:

A. gaura mentoniera

B. corticala deosebit de groasa a mandibulei

C. canalul mandibular cu continutul sau

D. sinusul maxilar

E. linia oblica interna

(pag. 158, 159)



52236126. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori cuprind:

A. Sectionarea coroanei

B. obturatia corecta a tuturor canalelor radiculare

C. rezectia apexului radacinii bolnave

D. extractia radacinii bolnave

E. chiuretajul alveolei ramase dupa extractia radacinii bolnave

(pag. 160, 161)

52236127. Constituie greseli de tehnica operatorie generatoare de esec in rezectia apicala urmatoarele:

A. efectuarea rezectiei apicale la bolanvi cu stare generala alterata

B. obturarea canalului radicular cu ciment si con de gutaperca

C. efectuarea rezectiei apicale in puseu acut

D. rezectia insuficienta a apexului

E. ramanerea pe loc a portiunii de radacina rezecata

(pag. 156)

S2336128. Trepanatia osoasa Tn drenajul transosos se realizeaza cu:

A. ciupitorul de os

B. dalta §i ciocanul

C. freze sferice nr.4-6

D. dispozitivul Tn U Brosch-Traunner

E. chiurete curbe

(pag. 140)

52336129. Chiuretajul periapical este indicat Tn urmatoarele situatii:

A. procesul patologic nu poate fi oprit la nivel periapical

B. substanta de obturatie a depa§it foramenul apical

C. necroza a apexului

D. scop profilactic

E. parodontite apicale cronice cu secretie bogata

(pag. 140)

52336130. Tn raport cu leziunea, rezectia apicala este indicata Tn:

A. leziuni periapicale

B. obstacole care Tmpiedica tratamentul corect al canalului

C. esecuri ale tratamentului endodontic

D. leziuni radiculare

E. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin

(pag. 142)

52336131. Obstacolele care Tmpiedica tratamentul corect endodontic sunt:

A. anomalii anatomice

B. canale obstruate de procese dentinare

C. obstacole reprezentate de ace rupte accidental Tn canal

D. cementita

E. caile false

(pag. 143)

52336132. Indicatiile cele mai frecvente ale rezectiei apicale sunt:

A. incisivi

B. canini

C. molari

D. premolari

E. molari de minte

(pag. 144)

52336133. In rezectia apicala, incizia trebuie sa Tndeplineasca unele conditii de baza

A. sa fie suficient de larga

B. sa nu se suprapuna viitoarei plagi ososase

C. sa permita o buna sutura a lambourilor


752


D. sa nu depaseasca 1 cm.

E. sa fie orizontala

(pag. 147)


A. afectiunile cardiace decompensate

B. stari gripale

C. osteoporoza senila

D. hemofilia

E. nefrite cronice severe

(pag. 145)

52336135. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt:

A. durerea

B. edemul regional

C. deschiderea sinusului maxilar

D. lezarea apexurilor dintilor vecini

E. deschiderea foselor nazale

(pag. 155)

52336136. Tipul de incizie Tn amputarea radacinii vestibulare la molarii superiori poate fi:

A. curba, plasata la 0,5 cm de marginea gingivala

B. Tn L

C. Tn anvelopa

D. trapezoidala


(pag. 159)

52336137. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt


B. Parodontita apicala cronica

C. Dispozitive coronoradiculare

D. Ace rupte pe canal

E. Gangrena umeda

(pag. 153)

52336138. Fata de situatiile sectionarii ideale ale apexului, exista si situatii patologice:

A. Chisturile voluminoase

B. Procesul evolueaza de la apex Tn sus

C. Procesul evolueaza descendent

D. Fracturi radiculare

E. Tumori maligne

(pag. 149)

52336139. Unii autori recomanda impregnarea suprafetei de rezectie cu:

A. Solutie de nitrat de argint 30%

B. Solutie slaba de cloramina

C. Hidrochinona 5%

D. Cloroform

E. Alcool 70%

(pag. 151)

52336140. Tn plaga osoasa, Tnainte de sutura se aplica:

A. iodoform

B. Marfanil

C. Marbadal

D. Streptomicina

E. Alvogyl

(pag. 151)

52336141. Obturatia retrograda se realizeaza cu:



A. Amalgam de cupru

B. Amalgam de argint

C. Acrilat autopolimerizabil

D. Glasionomer

E. Adhesor

(pag. 154)

52336142. Indicatiile operatorii incorecte sunt:

A. Procese patologice apicale extinse

B. Efectuarea rezectiei la bolnavi tarati

C. Efectuarea rezectiei Tn puseu acut

D. Dinti sinusali

E. Relatii intime cu canalul alveolar inferior

(pag. 156)

52336143. Dificultatile Tntampinate Tn timpul rezectiei premolarilor si molareilor tin de:

A. Factori anatomici

B. Factori fiziologici

C. Factori patologici

D. Volumul sinusului maxilar

E. Grosimea planului osos

(pag. 157)

52336144. La nivelul premolarilor inferiori incizia poate fi:

A. Curba cu convexitatea Tn jos

B. La limita dintre mucoasa fixa §i cea mobila

C. Angulara

D. Trapezoidala

E. Curba cu convexitatea Tn sus

(pag. 158)

52336145. Dupa separarea completa a radacinilor molarilor inferiori extractia radacinii bolnave se facecu

A. Cle§te de molar de minte inferior

B. Cle§te de resturi radiculare

C. Cle§te de premolar inferior

D. Ciupitor de os

E. Elevatoare curbe

(pag. 161)

52336146. Greselile de tehnica operatorie ale rezectiei apicale sunt

A. Rezectia insuficienta a apexului

B. Necroza osoasa

C. Tnsamantarea osoasa de la un proces septic de vecinatate

D. Obturatia incompleta

E. Deschiderea sinusului maxilar

(pag. 156)

S2536147. Chiuretajul periapical este indicat Tn urmatoarele situatii:

A. cementita necrotica

B. parodontita apicala reziduala

C. parodontita apicala cronica granulomatoasa

D. chisturi radiculare mici

E. ace rupte accidental Tn canal.(pag. 140)

52636148. Tn tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indica:

A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%

B. administrare de Nistatin sau Stamicin

C. atingeri locale cu nitrat de argint 30%

D. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi


752


E. aplicatii de colutorii cu antibiotice.

(pag. 324-325)

52636149. Tn tratamentul gingivostomatitei herpetice se practica:

A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice

B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%

C. §tergerea cu tampoane imbibate Tn apa oxigenata a ulceratiilor bucale

D. aplicatii locale cu Ortochrome

E. vitaminoterapie.

(pag. 324)

52636150. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta Tn:

A. spalaturi bucale largi cu solutii antiseptice de: cloramina 3%o, permanganat de potasiu 1/5000 - 1/10000

B. Tndepartarea prin §tergere cu tampoane sau comprese imbibate Tn apa oxigenata a depozitelor de fibrina

C. detartraj minutios supra- §i subgingival

D. aplicarea locala de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antimicotice, anestezice de contact

E. aplicatii locale cu Ortochrome.

(pag. 323)

52636151. Tratamentul pericoronaritelor consta din:

A. spalaturi antiseptice abundente §i dese

B. instalatii de colutorii complexe cu antibiotice

C. aplicarea unui dren din me§a iodoformata

D. administrarea pe cale generala de antibiotice

E. corticoterapie

(pag. 323)

52636152. Tn tratamentul gingivitelor descuamative sunt indicate:

A. atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat 1 Tn apa calduta

B. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice §i corticosteroizi

C. aplicatii locale de produse tipizate cu triamcinolon

D. administrare de Nistatin sau Stamicin

E. administrare de Prednison.

(pag. 322)

52636153. Tn hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomanda:

A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi antiseptice

B. aplicatii de colutorii complexe cu antibiotice

C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi

D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12

E. gingivectomie.

(pag. 322)

52636154. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta din:

A. aplicatii locale cu Ortochrome

B. aplicatii locale cu alcool etilic 70%

C. aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare, mentinute 2-3 minute

D. impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie de clorura de Zn 30%

E. atingeri cu glicerina calda.

(pag. 327)

52636155. Tratamentul gingivostomatitei herpetice consta Tn:

A. aplicatii locale cu Ortochrome

B. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%

C. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de Na 10%

D. administrarea de Nistatin

E. medicatie antivirala.

(pag. 324)

52636156. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante consta Tn:

A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30%



B. infiltratie cu penicilina si xilina

C. administrare de Nistatin sau Stamicin

D. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%

E. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice.

(pag. 324)


A. depasirea apexului cu material de obturatie

B. necroza apexiana

C. parodontita apicala acuta in faza periapicala

D. parodontitele apicale cronice cu secretie persistenta

E. granuloame reziduale

(pag. 139)

52836158. In cadrul osteotomiei transmaxilare pot surveni urmatoarele accidente:

A. lezarea apexului dintilor vecini

B. deschiderea sinusului maxilar

C. deschiderea foselor nazale

D. fractura tuberozitatii maxilare

E. deschiderea canalului mandibular

(pag. 140)


A. Cand procesul patologic a depasit apexul

B. Substanta de obturatie a depasit foramenul apical

C. Ac Lentullo rupt in 1/3 apicala

D. Necroza a apexului

E. Fractura in 1/3 apicala a radacinii

(pag. 140)

52836160. Avantajele chiuretajului periapical sunt reprezentate de:

A. Nu traumatizeaza pacientul

B. Conserva osul periapical

C. Pastreaza integritatea radacinii

D. Menajeaza dintii vecini

E. Asigura o buna implantare a dintelui(pag. 142)

52836161. Indicatiile rezectiei apicale sunt urmatoarele:

A. chisturi radiculare mici si mijlocii care respecta cel putin jumatate din implantarea radiculara

B. dispozitive radiculare la dintii cu obturatii incomplete

C. depasirea apexului cu material de obturatie

D. canale obstruate de procese dentinare

E. parodontita apicala acuta in faza periapicala

(pag. 142)

52836162. Esecurile tratamentului endodontic in care se indica rezectia apicala sunt:

A. Parodontite cronice cu persistenta secretiei pe canal

B. Obturatii de canal incomplete

C. Materialul de obruratie a depasit apexul

D. Dispozitive radiculare care nu pot fi indepartate la dintii cu obturatii incomplete

E. Granuloame reziduale

(pag. 144)

52836163. Contraindicatiile rezectiei apicale sunt:

A. Procese apicale insemnate care reduc mult implantarea radacinii

B. Dinti mobili in atrofii alveolare intinse

C. Caile false in 1/3 apicala

D. Leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara

E. Fracturi radiculare in 1/3 inferioara a radacinii

(pag. 145)


752


52836164. In rezectia apicala obturatia de canal se poate realiza:

A. Preoperator

B. Intraoperator

C. Retrograd

D. Postoperator

E. Fara tratament endodontic

(pag. 146)

52836165. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt:


B. Dispozitive corono-radiculare care nu pot fi indepartate

C. Parodontite cronice cu secretie persistenta

D. Ace rupte in canal

E. Canale cu anomalii anatomice

(pag. 153)

52836166. Accidentele care pot surveni in timpul rezectiei apicale sunt:


B. deschiderea sinusului maxilar

C. deschidere canalului mandibular

D. necroza osoasa

E. hemoragia spongioasa

(pag. 154)

S2936167. Osteotomia trans-maxilara:

A. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;B. are indicatii de baza parodontita apicala cronica;

C. se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe caletransodontala;

D. au indicatii de faza parodontita apicala acuta in faza periapicala;

E. trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6;

(pag. 139) S2936168. Amputatia

radiculara:

A. consta in indepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori;

B. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel incat spatiul dintre apex si baza sinusului safie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia;

C. se indica in procese patologice apiale extinse;

D. metoda se mai numeste premolarizare;

E. atat la molarii superiori cat si inferiori este de preferat anestezia tronculara.

(pag. 159)

Tema nr. 37

Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice

BIBLIOGRAFIE:



51237001. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din:

A. ziua urmatoare interventiei

B. ziua a doua

C. a doua saptamana

D. ziua a sasea

E. ziua a zecea

(pag. 180)

51237002. Dupa efectuarea chiuretajului parodontal, dupa suprimarea eventualelor mese iodoformatese fac atingeri cu:



A. clorura de zinc 20%

B. clorura de zinc 10%

C. clorura de zinc 30%

D. acid citric 1%

E. acid citric 10%

(pag. 181)

51237003. in cazul operatiei Neumann-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta:

A. un lambou triunghiular

B. un lambou trapezoidal cu baza in santul vestibular

C. un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei

D. suprafata neregulata

E. un lambou patrat

(pag. 186)

51237004. in parodontopatii, unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zonade gingie fixa, keratinizata. Aceasta trebuie sa fie:

A. cat mai ingusta

B. de latime egala atat in zona frontala cat si laterala

C. nu are importanta latimea

D. lata de minimum 2 mm, mai lata frontal si mai ingusta lateral

E. lata de minimum 2 mm, mai lata lateral si mai ingusta frontal

(pag. 175)

S1337005. In operatia cu lambou total Newman-Widman se realizeaza un lambou:

A. Triunghiular

B. Trapezoidal

C. Curb

D. Pichler

E. in anvelopa

(pag. 186)

51337006. In tehnica operatiei cu lambou despicat, sectionarea mucoasei se va face oblic fata de axulradacinilor sub un unghi de:

A. 10 grade

B. 5 grade

C. 2 grade

D. 12 grade

E. 7 grade

(pag. 188)

51337007. Linia de incizie in gingivectomii ia de obicei o forma:

A. Ghirlandata

B. Liniara

C. Festonata

D. trapezoidala

E. Oblica

(pag. 183)

51337008. Obiectivul chiuretajului gingival este:

A. indepartarea placii dentare

B. obtinerea unei bune cicatrizari locale

C. reducerea mobilitatii dentare

D. reducerea defectelor gingivale

E. inlaturarea pungilor supracrestale

(pag. 179)

51337009. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre:

A. 2-5mm

B. 4-8 mm

C. 10 mm

D. 7-9 mm


752


E. 12 mm

(pag. 186)

51537010. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt:

A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase;

B. gradul de mobilitate a dintelui;

C. tipul si adancimea pungii parodontale;

D. numarul si dimensiunea radacinilor;

E. tartrul si gradul atrofiei mucoase.

(pag. 178)

51537011. Gingivectomia este indicata in:

A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale;

B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm;

C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice;

D. scop protetic, in cazurile de dinti cu coroane lungi rezultate in urma extruziei;

E. retractii parodontale mixte cu sau fara prezenta de pungi gingivale.

(pag. 182)

51537012. Membranele neresorbabile (Gore tex sau Latex) utilizate in osteoplastie se indeparteazachirurgical dupa:

A. 1-2 saptamani;

B. 2-4 saptamani;

C. 5-7 saptamani;

D. 8-10 saptamani;

E. 8-10 zile.

(pag. 194)

51537013. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutuldesmodontal, au urmatoarele grosimi:

A. 0,1 - 0,3 mm;

B. 0,2 - 0,5 mm;

C. 1 - 2 mm;

D. 6 -8 mm;

E. 3 -5 mm.

(pag. 194)

51537014. Memrane neresorbabile utilizate in osteoplatie sunt:

A. acid polilactic;

B. trombina;

C. dura mater liofilizata;

D. colagen;

E. latex.

(pag. 194)

51537015. Tehnica operatiei cu"lambou plic"este indicata in urmatoarele cazuri:

A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara la un numar restrans dedinti (1-3);

B. largirea zonei de mucoasa keratinizata;

C. pungi osoase localizate la 4-6 dinti indeosebi la nivelul frontalilor superiori;

D. parodontopatii hiperplazice ereditare pe intreaga arcada;

E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare.

(pag. 189)

51637016. Chiuretajul gingival este indicat:

A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte

B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar

C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare

D. in parodontopatiile hiperplazice hidantoina

E. nici o varianta nu este corecta

(pag. 180)



51637017. Fibromatoza tuberozitara:

A. este o hiperplazie epitelioconjunctiva

B. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare

C. consta in mucoasa subtire, intinsa, aderenta de os

D. deformeaza tuberozitatea fie in plan transversal, fie in plan vertical

E. se insotesc frecvent de bride vestibulare

(pag. 199)

51637018. Indicatiile gingivectomiei in tratamentul bolii parodontale sunt:

A. curativ, in parodontopatiile cu pungi intraosoase de pana la 3-4 mm, fara resorbtii osoase, doar cu lizalimitata a tesuturilor parodontale

B. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale

C. paleativ, temporizand extractiaD. in recidivele postoperatorii


(pag. 182)

51637019. inlaturarea tulburarilor functionale in cadrul terapiei initiale prechirurgicale aparodontopatiilor vizeaza:

A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza ocluzia sI suprasolicita parodontiul

B. detartraj supra sI subgingival

C. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dintii gangrenati

D. imobilizare temporara a dintilor

E. obturaea corecta a cariilor de colet sI aproximale

(pag. 177)

51637020. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt contraindicate de:

A. bolnavi corticodependenti

B. bolnavi cu transplante de organ

C. bolnavi cu tratament indelungat cu anticoagulante

D. in cazul deficientelor campului protetic

E. in cazul lupusului eritematos diseminat

(pag. 198)

51637021. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt indicate in cazul:

A. frenurilor labiale si linguale scurte, groase, inserate in apropierea crestei

B. apofizele genii de volum mare, situate in apropierea crestei

C. gaurile mentoniere aflate in apropierea crestei

D. tuberozitati maxilare sterse

E. creste alveolare reduse ca inaltime, neregulate

(pag. 198)

51637022. Largirea zonei de mucoasa mobila este in cadrul chirurgiei proprotetice:

A. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste

B. se face daca santul vestibular este prea ingust

C. este necesara daca santul lingual este putin adanc

D. nu se face niciodata

E. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase

(pag. 204)

51637023. Pungile supraosoase presupun:

A. deplasarea insertiei epiteliale spre apical

B. resorbtia osului de tip vertical

C. resorbtia osului de tip orizontal

D. cresterea in volum a gingiei, fara modificarea insertiei epiteliale

E. pungi cu 1,2,3 pereti ososI

(pag. 178)

51637024. Tratamentul complex al parodontopatiilor:

A. necesita doar inlaturarea factorilor iritativi sI infectiosI locali

B. impune doar imobilizarea dintilor


752


C. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea ocluziei functionale

D. nu necesita un tratament complex

E. asociaza tratamentul general (al deficientelor) organice cu tratamentul chirurgical si cu cel local(inlaturarea factorilor iritativi, infectiosi sau a tulburarilor functionale)(pag. 176)

52137025. Dupa gingivectomie, cimenturile parodontale de protectie se mentin:

A. 48 de ore

B. 3-4 zile

C. 5-7 zile

D. 10-20 de zile

E. 30-40 de zile

(pag. 185)

52137026. Tn interventia parodontala Neumann-Widmann se creeaza un lambou:

A. Tn dublu echer invers

B. Tn echer invers

C. Despicat

D. Total

E. Tn "L"

(pag. 186)

52137027. Incizia "Tn dublu echer invers din cadrul interventiei parodontale cu lambou despicatformeaza cu axul radacinii un unghi de:

A. 1-3°

B. 5°

C. 10°

D. 30°

E. 45°

(pag. 188)

52137028. La ce interval de timp de la detartraj se practica gingivectomia:

A. Imediat

B. La 24 de ore

C. La 3-4 zile

D. La o saptamana

E. La 2 saptamani

(pag. 182)

52137029. Pentru reperajul adancimii pungilor parodontale Tn vederea gingivectomiei, se foloseste:

A. Pensa stomatologics

B. Pensa Crane-Kaplan

C. Sonda dentara de consultatie

D. Bisturiul gradat Orban

E. Dispozivul Brosch-Traunner

(pag. 183)

52237030. La ce interval de timp de la detartraj se practica gingivectomia :

A. Imediat

B. La 3-4 zile

C. La o saptamana

D. La 24 de ore

E. La 2 saptamani

(pag. 182)

52237031. Dupa gingivectomie, cimenturile parodontale de protectie se mentin :

A. 3-4 zile

B. 48 de ore

C. 10-20 de zile

D. 5-7 zile

E. 30 de zile



(pag. 185)

52237032. In cadrul chirurgiei parodontale, prin tehnica Neuman-Widman se creaza un lambou:

A. Total

B. In dublu echer invers

C. Despicat

D. In " L"

E. In echer invers

(pag. 186)

52237033. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale cu lambou despicat, incizia " in dublu echerinvers "formeaza cu axul radacinii un unghi de:

A. 30°

B. 10°

C. 1-3°

D. 45°

E. 5°

(pag. 188)

52237034. Pentru reperajul adancimii pungilor parodontale in vederea gingivectomiei se foloseste:

A. Pensa stomatologica

B. Pensa Crane-Kaplan

C. Sonda dentara de consultatie

D. Dispozitivul Brosch-Traunner

E. Bisturiul gradat Orban

(pag. 183)

52237035. Incizia primara din cadrul gingivectomiei va fi incliata catre apex intr-un unghi de :

A. 10°

B. 45°

C. 30°

D. 5°

E. 60°

(pag. 183)

52237036. In gingivectomii, linia de incizie ia de obicei o forma :

A. Oblica

B. Festonata

C. Ghirlandata

D. Trapezoidala

E. Liniara

(pag. 183)

52237037. In cadrul operatiei Neuman-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta :

A. Un lambou triunghiular

B. Un lambou trapezoidal cu baza in fundul de sant vestibular

C. Un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei

D. Un lambou patrat

E. Suprafata neregulata

(pag. 186)

52237038. Dupa efectuarea chiuretajului gingival si suprimarea eventualelor mese iodoformate se facecontrolul plagii la fiecare doua zile cu inlaturarea depozitelor moi si atingeri cu :

A. clorura de zinc 10 %

B. clorura de zinc 20 %

C. clorura de zinc 30 %

D. acid citric 1%

E. acid citric 10 %

(pag. 181)

52237039. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din :

A. ziua urmatoare interventiei


752


B. a doua saptamana

C. ziua a sasea

D. ziua a treia

E. ziua a zecea

(pag. 181)

52237040. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau alimentatia normala incepand din ziua :

A. a sasea

B. a treia

C. a doua

D. a cincea

E. a saptea

(pag. 181)

52237041. Chiuretajul gingival este indicat in :

A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte


C. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia

D. in parodontopatiile hiperplazice ereditare

E. in parodontopatiile hiperplazice hidantoinice

(pag. 180)

52237042. Obiectivul chiuretajului gingival este :

A. reducerea mobilitatii dentare

B. indepartarea placii bacteriene

C. obtinerea unei bune cicatrizari locale

D. inlaturarea pungilor supracrestale

E. reducerea defectelor gingivale

(pag. 179)

52237043. In parodontopatii , unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zonade gingie fixa , keratinizata. Aceasta trebuie sa fie :

A. cat mai ingusta

B. de latime egala atat in zona frontala cat si lateral

C. lata de minimum 2 mm , mai lata frontal si mai ingusta lateral

D. lata de minimum 2 mm , mai lata lateral si mai ingusta frontal

E. nu are importanta latimea

(pag. 175)

52237044. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre :

A. 2-5 mm

B. 3-4 mm

C. 4-8 mm

D. 6-10 mm

E. 7-9 mm

(pag. 186)

52237045. Factorii cei mai important in prognosticul bolii parodontale sunt :

A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase

B. gradul de mobilitate al dintelui

C. tipul ocluziei dentare

D. numarul si dimensiunea radacinilor

E. tartrul si gradul atrofiei mucoase

(pag. 178)

52237046. Gingivectomia este indicata in :

A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale

B. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice

C. tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm

D. scop protetic , la dintii cu coroane lungi rezultate in urma extruziei

E. retractii parodontale mixte , cu sau fara prezenta de pungi gingivale



(pag. 182)

52237047. Membranele nerezorbabile ( Gore-tex sau latex ) utilizate in osteoplastie se indeparteazachirurgical dupa :

A. 1-2 saptamani

B. 5-7 saptamani

C. 2-4 saptamani

D. 5-7 luni

E. 2-4 luni

(pag. 194)

52237048. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutuldesmodontal, au urmatoarele grosimi :

A. 0,1-0,3 mm

B. 6-8 mm

C. 0,2-0,5 mm

D. 3-5 mm

E. 1-3 mm

(pag. 194)

52237049. Membranele utilizate in osteoplastie au o latime de :

A. 0,1-0-3 mm

B. 0,2-0,3 mm

C. 6-8 mm

D. 8-10 mm

E. 0,6-0,8 mm

(pag. 194)

52237050. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa :

A. 5-7 saptamani

B. 5-7 luni

C. nu au nevoie sa fie indepartate

D. nici un raspuns nu este corect

E. 1-2 saptamani

(pag. 194)

52237051. Chiuretajul gingival este indicat in :

A. in scop protetic , la dintii cu coroane scurte


C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare

D. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte


(pag. 180)

52237052. Dupa chiuretajul gingival si indepartarea eventualelor cimenturi gingivale, daca se observao tendinta de proliferare a tesutului de granulatie , se pot face mici cauterizari chimice cu :

A. electrocauterul

B. clorura de zinc 20 %

C. clorura de zinc 30 %

D. o solutie saturata de acid tricloracetic

E. acid citric 10 %

(pag. 181)

52237053. Pungile supraosoase presupun:

A. deplasarea insertiei apicale spre apical

B. rezorbtia osului de tip vertical

C. rezorbtia osului de tip orizontal

D. cresterea in volum a gingiei fara modificarea insertiei epiteliale

E. pungi cu 1,2,3 pereti ososi

(pag. 178)

52337054. Mobilitatea dentara postoperatorie se remite dupa:


752


A. 10 zile

B. 2 saptamini

C. 3-4 saptamini

D. 2 luni

E. 1 an

(pag. 179)

52337055. Obiectivul chiuretajului parodontal este:

A. remodelarea marginala

B. excizia peretelui marginal

C. refacerea insertiei epiteliale

D. obtinerea unei bune cicatrizari locale

E. restabilirea igienei orale

(pag. 179)

52337056. Cimenturile gingivale se mentin de regula:

A. o zi

B. 5-6 zile

C. 2 saptammi

D. 3 saptammi

E. o luna

(pag. 181)

52337057. Vindecarea completa dupa gingivectomie apare dupa:

A. o saptamTna

B. 2 saptamTni

C. 3 saptamTni

D. 30-40 zile

E. 2 luni

(pag. 185)

52337058. Tehnica operatiei cu lambou plic necesita:

A. doar incizie orizontala

B. incizie trapezoidala

C. incizie in 'L'

D. incizie tip Pichler

E. incizie tip Parch

(pag. 189)

S2537059. Factorii cei mai importanti Tn prognosticul bolii parodontale sunt:

A. localizarea bazei pungii parodontale §i gradul rezorbtiei osoase

B. gradul de mobilitate a dintelui

C. tipul §i adancimea pungii parodontale

D. prezenta tartrului §i abrazia dentara

E. atrofia mucoasei bucale.

(pag. 178)

52637060. Alveolita uscata presupune:

A. lipsa congestiei

B. inflamatia alveolei Tn totalitate

C. margini alveolare tumefiate, turgescente

D. hemoragie abundenta

E. dureri absente

(pag. 134)

52637061. Simptomatologia alveolitei presupune:

A. aparitia imediat postextractional a durerii

B. hemoragie postextractionala persistenta

C. trombi care oblitereaza complet lumenul capilarelor gingivale §i osoase

D. vasoconstrictie prelungita a capilarelor



E. aparitia la 3-4 zile postextractional a durerii violente, care cre§te progresiv Tn intensitate, asociata cuafectarea starii generale

(pag. 134)

52637062. Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opre§te:

A. dupa 1-2 h

B. dupa 3-4 zile

C. dupa 300ml sange pierdut

D. dupa 15-20 minute

E. dupa efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar

(pag. 129-130)

52637063. Hemoragia postextractionala tardiva

A. consta Tn persistenta hemoragiei cateva zile dupa extractie

B. este obligatoriu o hemoragie venoasa continua

C. hemoragia este mica, antrenand o pierdere de pana la 100ml sange

D. apare la cateva zile dupa extractie, spontan sau provocata de un mic traumatism

E. nu poate avea cauze generale

(pag. 131)

52637064. Tn cazul aspirarii unor fragmente dentare sau osoase Tn cursul extractiei se recurge la:

A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal

B. dieta bogata Tn fibre (spanac, fasole, varza)

C. medicatie care diminua reflexul faringian

D. tamponarea faringelui

E. administrarea de urgenta a Dilauden-atropina si transportarea pacientului Tntr-un serviciu de bronhologiepentru extragerea corpului strain

(pag. 129)

52637065. Tn cadrul accidentelor postextractionale leziunile nervoase pot interesa:

A. ramurile nervului V/1

B. ramurile nervului VII

C. nervul XII

D. ramurile nervului V/3

E. nervul glosofaringian IX

(pag. 127-128)

S2837066. Chiuretajul in camp inchis este o metoda chirurgicala care urmareste:

A. Indepartarea tartrului subgingival

B. Indepartarea tartrului subgingival si a cementului necrotic

C. Indepartarea tartrului, a cementului necrotic si a epiteliului invaginat

D. Indepartarea osului necrotic

E. Indepartarea tartrului si conturarea tesutului gingival

(pag. 179)

S2937067. Pregatirile preoperatorii in chirurgia parodontala consta in:

A. chiuretajul gingival;

B. clatiri bucale cu solutii antiseptice;

C. obturarea corecta a cariilor de colet;

D. restaurari protetice ceramice definitive corecte;

E. clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate.

(pag. 177)


S1237068. Chiuretajul parodontal curativ este indicat in:

A. afectiuni cronice periapicale

B. pungi parodontale intre 4 - 8 mm

C. pungi parodontale intre 3 - 4 mm

D. pungi parodontale supraalveolare

E. pungi parodontale peste 6 - 8 mm


752


(pag. 180)

51237069. Chiuretajul parodontal paleativ se utilizeaza in:

A. gingivita cronica

B. in pungi parodontale intre 4 - 6 mm

C. in pungi parodontale intre 6 - 8 mm

D. in formele avansate de parodontopatii

E. in recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei

(pag. 180)

51237070. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de:

A. apexul dintelui

B. mucoasa

C. osul alveolar

D. fata interna a pungii gingivale

E. fata externa a pungii gingivale

(pag. 179 - 180)

51237071. Dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica:

A. acid citric 1 %

B. acid citric 10 %

C. E.D.T.A.

D. clorura de zinc 30 %

E. clorura de zinc 10 %

(pag. 188)

51237072. Gingivectomia consta in:

A. modelarea marginilor gingivale

B. excizia peretilor gingivali

C. modelarea crestei alveolare

D. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare

E. repozitionarea apicala de lambouri gingivale

(pag. 182 - 184)


A. parodontopatiile hiperplazice

B. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm

C. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte

D. gingivitele cronice la dinti frontali

E. retractiile gingivale accentuate

(pag. 182)

51237074. in operatia Neuman-Widman lambourile gingivale totale se:

A. inlatura (excizeaza)

B. se decoleaza numai mucoasa

C. se decoleaza numai oral

D. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa

E. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa

(pag. 186)

51237075. Metodele chirurgicale curative in cazul tratamentului in parodontopatii sunt:

A. gingivectomia simpla

B. gingivoplastia modelanta

C. glosectomia partiala a varfului limbii

D. frenoplastii

E. frenectomii

(pag. 179)

S1237076. Printre obiectivele chirurgiei parodontale sunt:

A. indepartarea tesutului patologic periapical

B. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici

C. refacerea mucoasei santurilor vestibulare



D. crearea si mentinerea unei zone de gingie fixa

E. stabilizarea procesului inflamator

(pag. 175 - 177)

51337077. Ca mijloace de imobilizare temporara se pot utiliza:

A. gutiera ocluzala

B. ligaturi IvY

C. ligaturi de sarma in 8

D. sinele orale

E. sinele vestibulare sau vestibulo-orale

(pag. 177)

51337078. Chiuretajul gingival este indicat in:

A. Gingivite tartrice-schmutz pioree

B. in formele avansate ale afectiunii gingivale, temporizand extractia

C. in recidivele postoperatorii, dupa celelalte interventii

D. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea gradului de inflamatie

E. Cand substanta de obturatie a depasit foramenul apical

(pag. 180)

51337079. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt:

A. Dozarea dificila a intensitatii curentului

B. Riscul de combustie si necroza osoasa

C. Producerea mortificarii pulpare ireversibile

D. Pretul de cost mare

E. Cicatrizarea intarziata

(pag. 185)


A. Parodontopatii hiperplazice ereditare

B. Pungi interradiculare

C. in scop protetic

D. in extruzii ale dintilor impeuna cu procesul alveolar

E. in rest radicul intraalveolar

(pag. 182)

51337081. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival sunt:

A. chiureta de tip Gracey

B. chiurete de os

C. pilele subgingivale

D. pietre diamantate in flacara


(pag. 180)

51337082. Materialele utilizate in osteoplastii sunt:

A. implante de ceramohidroxiapatita

B. granule de ceramohidroxiapatita

C. biovitroceramica

D. toate acestea

E. hidroxid de calciu

(pag. 192)

51337083. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc:

A. eliminarea pungilor parodontale

B. crearea unor contururi si structuri gingivale pentru o buna autocuratire

C. restaurarea tesutului parodontal pierdut

D. crearea unui camp protetic ideal

E. drenajul transosos

(pag. 175)

51337084. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste:


752


A. sonda dentara gradata

B. pensa speciala Crane-Kaplan

C. stilet butonat

D. dispozitivul Trauner

E. numai primele doua

(pag. 182)

51337085. Punga parodontala presupune:

A. Distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar

B. Distrugerea fibrelor parodontale

C. Proliferarea insertiei gingivale in sens apical

D. Marirea de volum a gingiei

E. Modificarea aspectului fizionomic

(pag. 176)

51437086. Imobilizarea dintilor in parodontopatii

A. este o masura terapeutica indispensabila, in scopul protejarii parodontiului impotriva microtraumatismelorrepetate din timpul masticatiei

B. provoaca retractie gingivala

C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare

D. impiedica migrarile dentare

E. nu se recomanda, deoarece produce alterarea raporturilor de ocluzie

(pag. 177)

51437087. Indicatiile chiuretajului gingival sunt

A. in scop curativ, in tratamentul parodontopatilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 8mm,cand exista resorbtie osoasa intinsa

B. in scop paleativ, in tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4mm

C. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase, produse prin edeme gingivale

D. ca pregatire preoperatorie, pentru reducerea gradului de inflamatie, in vederea efectuarii altor interventiichirurgicale

E. in scop paleativ, in formele avansate, temporizand extractia

(pag. 180)

51437088. Indicatiile operatiei cu lambou sunt

A. cazurile in care exista o atrofie verticala accentuata, cu prezenta de pungi osoase, numai in formelelocalizate la un dinte

B. parodontopatiile marginale cu prezenta de neregularitati osoase in exces sau in minus, in care pungagingivala fie ca este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii, fie nu mai are suport osos

C. retractii parodontale mixte, cu sau fara prezenta de pungi gingivale

D. granuloamele apicale

E. parodontitele cronice difuz progresive

(pag. 186)

51437089. Printre indicatiile gingivectomiei se numara si

A. parodontopatiile hiperplazice ereditare

B. parodontopatiile hidantoinice

C. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 2-3mm

D. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8mm, cu evolutie orala

E. in pungile interradiculare

(pag. 182)

51437090. Printre metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale,se numara si

A. chiuretajul periapical

B. rezectia apicala

C. gingivectomia

D. gingivoplastia

E. osteoplastia

(pag. 179)



51437091. Scopul tratamentului chirurgical in parodontopatii este


B. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale

C. crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire

D. mentinerea unor zone de gingie fixa keratinizata cat mai ingusta

E. restaurarea tesutului parodontal pierdut

(pag. 175-176)

51437092. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele

A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman

B. tehnica operatiei cu lambou despicat

C. tehnica operatiei cu"lambou plic"

D. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral

E. tehnica operatiei limitate cu lambou total

(pag. 186-188-189-190)

51437093. Terapia initiala in parodontopatii consta in

A. detartrajul minutios

B. obturarea corecta a cariilor, in special a celor de colet si aproximale

C. reechilibrarea ocluziei

D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare

E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale

(pag. 176)

51437094. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune

A. stabilizarea protetica a dintilor mobili, prin sine fixe sau mobile

B. igiena buco-dentara riguroasa

C. stimularea troficitatii locale

D. restabilirea morfo-functionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate

E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor

(pag. 195)

51537095. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in:

A. scop paleativ in pungi infracrestale;

B. scop curativ in pungi infracrestale;

C. pungi cu adancime de 1-2 mm;

D. scop paleativ pentru a temporiza extractia;

E. scop paleativ la 1-2 dinti.

(pag. 180)

51537096. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt urmatoarele ;

A. hemostaza deficitara imediat intraoperator;

B. cicatrizarea fibroasa stransa;

C. dozarea dificila a intensitatii curentului;

D. existenta riscului de combustie si necroza osoasa;

E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mare.

(pag. 185)

51537097. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje:

A. buna hemostaza imediat intraoperator;

B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse;

C. dozarea perfecta a intensitatii curentului;

D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii;

E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica.

(pag. 185)

51537098. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele indicatii:

A. epulis;

B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti;

C. hiperplazii izolate;


752


D. parodontopatii marginale cronice;

E. parodontopatii marginale generalizate.

(pag. 184-185)

51537099. in mod obisnuit se asociaza operatia cu lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme:

A. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali;

B. gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu lambou pe versantul vestibular;

C. gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou la dintii laterali;

D. gingivectomie pe versantul vestibular si operatie cu lambou pe versantul palatinal;

E. cele doua interventii nu se pot asocia.

(pag. 189)

51537100. Incizia primara in gingivectomie:

A. nu va interesa peretele pungii gingivale;

B. va fi usor bizotata in unghi de 30 grade cu apexul dintilor;

C. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii;

D. incizia va fi inclinata spre apex cu 45 grade;

E. respecta in detaliu festonul marginal.

(pag. 183)

51537101. Metodele chirurgicale care se folosesc mai frecvent in tratamentul parodontopatiilormarginale sunt:

A. chiuretajul;

B. osteoplastia;

C. opartia cu lambou;

D. frenoplastia;

E. gingivoplastia.

(pag. 179)

51537102. Pungile supraosoase:

A. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei cu modificarea insertiei epiteliale;

B. apar de regula in hipertrofii;

C. apar de regula in hiperplazii;

D. apar de regula in gingivite;

E. au adancimi variabile.

(pag. 178)

51537103. Tehnica operatiei cu lambou despicat:

A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical;

B. largeste zona de mucoasa keratinizata;

C. abordeaza radacinile vestibulare si linguale;

D. abordeaza radacinile palatinale;

E. poate fi aplicata pe intreaga arcada.

(pag. 188)

51637104. Boala parodontala presupune:

A. afectarea parodontiului apical

B. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii

C. distrugerea osului alveolar si al fibrelor parodontale

D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical

E. marire de volum a gingiei

(pag. 176)

51637105. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc:

A. transplante osoase homologe, consevate si liofilizate

B. transplante heterogene conservate tip os -minerale

C. ceramohidroxilapatita

D. biovitroceramica


(pag. 192)

51637106. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste:



A. indepartarea tesuturilor patologice

B. indepartarea tartrului subgingival

C. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal

D. obtinerea unui latimi adecvate de gingie fixa

E. rezolvarea retractiei gingivale marcate la 1-2 dinti in zona frontala

(pag. 190)

51637107. Chirurgia parodontala urmareste:

A. restaurarea tesutului parodontal pierdut

B. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor

C. stabilzarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale

D. mentinerea sau crearea unei zone de gingie fixa, cheratinizata cat mai lata

E. crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire

(pag. 175-176)

51637108. Chiuretajul gingival:

A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale

B. nu se realizeaza decat in camp inchis

C. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia

D. se poate realiza si in camp deschis

E. nici un raspuns nu este corect

(pag. 179)

51637109. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale:

A. poate consta in frenotomie

B. obligatoriu necesita si frenoplastie

C. se adreseaza frenurilor scurte

D. se aplica frenurilor ingrosate si proeminente

E. necesita obligatoriu excizia frenurilor

(pag. 201)

51637110. Frenoplastiile utilizeaza:

A. excizia frenului

B. plastia in"Z"

C. incizie in"V"sI sutura in"Y"

D. incizie transversala a frenului si sutura longitudinala

E. numai incizia transversala la jumatatea frenului

(pag. 203)

51637111. Hiperplaziile epitelioconjunctive:

A. se situeaza cu precadere in regiunea tuberozitara

B. sunt adevarate pseudotumori

C. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent

D. pot fi unice, bifide sau multiple

E. sunt cauzate de iritatia cronica a protezelor cu margini largi, neregulate

(pag. 199, 200)

51637112. Metodele chirurgicale utilizate frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt:


B. gingivectomia

C. operatii cu lambou

D. gingivoplastia

E. osteoplastia

(pag. 179)

51637113. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate:

A. in parodontpatiile hiperplazice ereditare

B. in atrofiile verticale accentuate, cu pungi osoase adanci, localizate sau generalizate

C. in scop paleativ

D. in parodontopatiile cu neregularitati osoase in exces sau in minus, cu punga gingivala disproportionat demare fata de lungimea radacinii


752


E. ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei, in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale(pag. 186)

51637114. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica:

A. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase fixe pe o intindere suficienta

B. se face in cazul santurilor putin adanci

C. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale

D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare

E. pot interesa santurile perituberozitare

(pag. 204, 205, 208)

51637115. Plastia santurilor periosoase include:

A. deplasarea insertiei mucoase spre marginea bazilara a mandibulei

B. osteotomoo si osteoplastii ale oaselor maxilare

C. aplicare de grefe Ollier-Tiersch

D. utilizarea de conformatoare

E. dezinsertia muschiului milohioidian

(pag. 204, 205, 206)

51637116. Printre deficientele campului protetic edentat sunt:

A. spina nazala anterioara proeminenta, in apropierea crestei alveolare

B. spina nazala anterioara neproeminenta, situata la distanta de creasta alveolara

C. creste alveolare edentate inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata

D. creste alveolare edentate reduse ca inaltime, neregulate, cu mucoasa mobila inserata in apropiereacoamei crestei

E. insertiile muschilor buccinatori, milohioidieni, genioglosi si geniohiioidieni, situate la distanta de creasta

(pag. 198)

51637117. Transplantele autologe osoase utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din:

A. calvaria

B. alveole postextractionale proaspete

C. peretele posteroextern al tuberozitatii maxilare

D. creasta iliaca antero-superioara

E. tibie

(pag. 192)

51637118. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice:

A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical

B. sunt recomandate pentru lizele osoase

C. elimina factorii etiologici

D. nu sunt urmate decat rareori de recidiva

E. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente

(pag. 175)


A. Cicatrizare fibroasa stransa

B. Hemostaza prin electrocoagulare

C. Risc de necroza

D. Risc de mortificari pulpare ireversibile

E. Dureri postoperatorii mai intense

(pag. 185)

52137120. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratamentchirugical sunt:

A. Insertiile musculare vicioase

B. Vascularizatia parodontala deficitara

C. Eruptiile vicioase

D. Morfologia coronara necorespunzatoare

E. Morfologia gingivala necorespunzatoare

(pag. 196)

52137121. Gingivectomia este indicata Tn:



A. Hiperplazii gingivale hidantoinice

B. Tn scop protetic

C. Pungi parodontale sub 3-4 mm

D. Atrofii verticale accentuate

E. Tn vederea coronoplastiei

(pag. 182)

52137122. Tn gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmareste:

A. Adancirea santurilor vestibulare

B. Mobilizarea mucoasei keratinizate Tn sens coronar

C. Regularizarea festonului gingival

D. Refacerea papilelor interdentare

E. Aplicarea de mucoasa keratinizata pe radacina dintelui

(pag. 190)

52137123. Operatiile cu lambou Tn chirurgia parodontala sunt indicate Tn:

A. Atrofii orizontale accentuate

B. Pungi parodontale de 3-4 mm

C. Retractii parodontale mixte fara pungi gingivale

D. Hiperplazii gingivale

E. Parodontopatii marginale cu neregularitati osoase Tn exces

(pag. 186)

52137124. Osteoplastia Tn tratamentul resorbtiilor osoase din parodontopatia marginala cronicaprofunda se poate face cu:

A. Os spongios din creasta edentata veche

B. Transplant omolog liofilizat

C. Os mineral

D. Ceramohidroxiapatita

E. Os cortical din creasta iliaca

(pag. 192)

52137125. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaza prin:

A. Absenta modificarii insertiei epiteliale

B. Migrarea apicala a insertiei epiteliale

C. Hiperplazie gingivala

D. Existenta a 1-2-3 pereti ososi

E. Resorbtie orizontala osoasa

(pag. 178)

S2237126. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt:

A. Risc de necroza

B. Cicatrizare fibroasa stransa

C. Hemostaza prin electrocoagulare

D. Risc de mortificari pulpare ireversibile

E. Dureri postoperatorii mai intense

(pag. 185)

52237127. Dupa terminarea chiuretajului gingival se fac irigatii cu :

A. clorura de zinc 30%

B. solutie de apa oxigenata si ser fiziologic

C. gluconat de clorhexidina 0,12%

D. acid tricloracetic

E. gluconat de clorhexidina 12%

(pag. 180-181)

52237128. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratamentchirurgical sunt :

A. insertiile musculare vicioase

B. incluziile dentare

C. morfologia gingivala necorespunzatoare


752


D. morfologia coronara necorespunzatoare

E. eruptiile vicioase

(pag. 195-196)


A. pungi parodontale sub 3-4 mm

B. in scop protetic, in cazurile de dinti cu coroane scurte

C. hiperplaziile gingivale hidantoinice

D. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand astfel extractia

E. parodontopatii marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8 mm cu evolutie orala

(pag. 182)

52237130. In gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmareste :

A. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens coronar

B. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical

C. adancirea santurilor vestibulare

D. ca decolarile si deplasarile de mucoasa sa dezinsere si muschii mimicii

E. aplicarea de mucoasa keratinizata pe radacinile dintilor

(pag. 190)

52237131. Gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral este indicata in :

A. ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei

B. sechelele gingivectomiei, cu denudarea exagerata a radacinii unuia sau doi dinti din zona frontala

C. parodontopatii hiperplazice ereditare

D. ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare

E. parodontopatii "uscate " localizate la incisivii inferiori, cu pierderea gingiei vestibulare

(pag. 190)

52237132. In chirurgia parodontala, operatiile cu lambou sunt indicate in:

A. atrofii orizontale accentuate

B. retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale

C. hiperplazii gingivale

D. parodontopatii marginale cu neregularitati osoase in exces

E. retractii parodontale mixte cu pungi gingivale

(pag. 186)

52237133. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate in :

A. atrofii verticale accentuate

B. pungi parodontale de 3-4 mm

C. pungi parodontale intre 4 si 8 mm

D. hiperplazii gingivale

E. parodontopatii marginale cu prezenta de neregularitati osoase in minus

(pag. 186)

52237134. In tratamentul rezorbtiilor osoase din parodontopatia marginala cronica profunda,osteoplastia se poate face cu :

A. transplant homolog liofilizat

B. os mineral

C. os cortical din creasta iliaca

D. ceramohidroxiapatita

E. os spongios din creasta edentata veche

(pag. 192)

52237135. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaza prin :

A. existenta a 1, 2 sau 3 pereti ososi

B. absenta modificarii insertiei epiteliale

C. migrarea apicala a insertiei epiteliale

D. rezorbtie verticala a osului din jur

E. rezorbtie orizontala osoasa

(pag. 178)



52237136. Pungile parodontale supraosoase sunt caracterizate prin :

A. cresterea in volum a gingiei

B. migrarea apicala a insertiei epiteliale

C. fara modificarea insertiei epiteliale

D. mucoasa gingivala este edematiata si sangereaza usor la atingere

E. rezorbtie orizontala osoasa redusa

(pag. 178)

52237137. Pungile parodontale supracrestale se caracterizeaza prin :

A. insertia epiteliala este deplasata catre apical

B. rezorbtie verticala a osului din jur

C. rezorbtie redusa, orizontala, a osului din jur

D. existenta a 1,2 sau 3 pereti ososi

E. absenta modificarii insertiei epiteliale

(pag. 178)

52237138. Factorii cei mai important in prognosticul bolii parodontale sunt :

A. localizarea bazei pungii parodontale

B. mobilitatea dentara

C. existenta traumei ocluzale

D. gradul rezorbtiei osoase

E. iritatia data de placa dentara

(pag. 178)

52237139. Chiuretajul gingival curativ este indicat in :

A. pungi parodontale infraosoase de adancime pina la 3-4 mm

B. pungi parodontale intre 4-8 mm

C. cand exista resorbtii osoase intinse

D. gingivite tartrice - "schmutz pioree"

E. in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia

(pag. 180)

52237140. Chiuretajul gingival paleativ se utilizeaza in :

A. gingivita cronica

B. pungi parodontale intre 3-4 mm

C. formele avansate de parodontopatii

D. recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei

E. pungi parodontale intre 6-8 mm

(pag. 180)

52237141. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de :

A. mucoasa

B. osul alveolar

C. apexul dintelui

D. fata interna a pungii gingivale

E. fata externa a pungii gingivale

(pag. 179)

52237142. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale Neuman-Widman, dupa curatirea minutioasaa radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica :

A. acid citric 10%

B. acid citric 1 %

C. EDTA

D. acid tricloracetic

E. clorura de zinc 30%

(pag. 188)

52237143. Gingivectomia consta in :

A. modelarea marginilor gingivale

B. repozitionarea apicala a lambourilor gingivale

C. excizia peretilor gingivali


752


D. modelarea crestei alveolare

E. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare

(pag. 182-184)


A. parodontopatiile hiperplazice ereditare

B. in pungile interradiculare al caror abord nu poate fi realizat printr-un lambou

C. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm

D. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte

E. gingivite cronice la dinti frontali

(pag. 182)

52237145. In operatia Neuman-Widman, lambourile totale mucoperiostale :

A. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa

B. se decoleaza numai oral

C. se excizeaza

D. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa

E. se decoleaza numai vestibular(pag. 187)

52237146. In cazul operatiei Neuman-Widman, la interventiile limitate pe grupe de dinti, se fac :

A. doua incizii verticale , convergente , spre fundul de sac vestibular

B. doua incizii orizontale

C. doua incizii verticale , divergente , spre fundul de sac vestibular

D. o incizie orizontala situata la marginea festonului gingival in cazul in care papilele sunt extrem de tumefiatesi hemoragice

E. o incizie orizontala la baza papilelor in cazul in care acestea sunt modificate

(pag. 186)

52237147. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc :


B. restaurarea tesutului parodontal pierdut

C. createa unei zone de gingie fixa cat mai ingusta

D. crearea unor contururi gingivale care sa permita o buna autocuratire

E. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale

(pag. 175-176)

52237148. Terapia initiala in chirurgia parodontala consta in :

A. inlaturarea factorilor iritativi locali

B. restabilirea raporturilor normale de ocluzie

C. imobilizarea dintilor

D. operatiile cu lambou

E. chiuretajul gingival

(pag. 177)

52237149. Metodele chirurgicale curative in tratamentul parodontopatiilor sunt :

A. frenectomii

B. frenoplastii

C. glosectomia partiala a varfului limbii

D. gingivectomia simpla

E. gingivectomia modelanta

(pag. 179)

52237150. Printre obiectivele urmarite in cadrul tratamentul parodontopatiilor se regasesc:

A. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici

B. refacerea mucoasei santurilor vestibulare

C. stabilizarea procesului inflamator

D. eliminarea pungilor parodontale

E. indepartarea tesutului patologic periapical

(pag. 175-177)



52237151. In terapia initiala din chirurgia parodontala, imobilizarea temporara a dintilor se poate facecu :

A. cavitati aproximale preparate pe dinti vecini si unite prin stifturi parapulpare cimentate

B. sarme cimentate intr-un sant la nivelul fosetelor orale ale dintilor frontali

C. gutiera ocluzala

D. ligaturi de sarma " in 8"

E. sine vestibulare din acrilat

(pag. 177)

52237152. Ca mijloace de imobilizare temporara, in terapia initiala din cadrul chirurgiei parodontale, se

pot utiliza :

A. sinele vestibulare

B. ligaturi Ivy

C. ligaturi de sarma in "8"

D. sinele orale

E. sinele vestibulo-orale

(pag. 177)


A. pretul de cost mare

B. dozarea dificila a intensitatii curentului

C. riscul de combustie si necroza osoasa

D. producerea de mortificari pulpare ireversibile

E. cicatrizarea fibroasa stransa

(pag. 185)

52237154. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival, sunt :

A. chiuretele de tip Gracey

B. chiuretele de os

C. pilele subgingivale

D. pietrele diamantate "in flacara"


(pag. 180)

52237155. Materialele utilizate in osteoplastii sunt :

A. osul spongios din crasta iliaca

B. granulele de corali marini

C. granulele de ceramohidroxilapatita

D. hidroxidul de calciu

E. toate acestea

(pag. 192)

52237156. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc :


B. restaurarea tesutului parodontal pierdut

C. crearea unui camp protetic ideal

D. drenajul transosos

E. indepartarea tesutului patologic periapical

(pag. 175)

52237157. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste:

A. sonda dentara gradata

B. pensa speciala Crane-Kaplan

C. stiletul butonat

D. numai primele doua

E. dispozitivul Trauner

(pag. 182-183)

52237158. Punga parodontala presupune :

A. distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar

B. modificarea aspectului fizionomic


752


C. distrugerea fibrelor parodontale


E. marirea de volum a gingiei

(pag. 176)

52237159. Imobilizarea dintilor in parodontopatii:

A. provoaca retractie gingivala

B. nu este o masura terapeutica indispensabila

C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare

D. impiedica migrarile dentare

E. permite o distributie armonioasa a fortelor masticatorii

(pag. 177)

52237160. Metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt :


B. gingivectomia

C. gingivoplastia

D. rezectia apicala

E. osteoplastia

(pag. 179)

52237161. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele :

A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman

B. tehnica operatiei cu lambou despicat

C. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral

D. tehnica operatiei cu "lambou-plic"

E. gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera

(pag. 186-190)

52237162. Terapia initiala in parodontopatii consta in :

A. detartrajul minutios

B. obturarea corecta a cariilor

C. reechilibrarea ocluzala

D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare

E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale

(pag. 176)

52237163. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune :

A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe

B. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine mobile

C. igiena oro-dentara riguroasa

D. controale periodice la fiecare 8 luni

E. restabilirea morfofunctionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate

(pag. 195)

52237164. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in :

A. scop paleativ in pungi infracrestale

B. scop curativ in pungi infracrestale

C. pungi cu adancime de 1-2 mm

D. scop paleativ pentru a temporiza extractia

E. scop paleativ la un grup de dinti sau chiar la intreaga arcada

(pag. 180)

52237165. Chiuretajul gingival in camp inchis este indicat in :

A. scop curativ in pungi osoase supracrestale

B. scop paleativ in pungi osoase supracrestale

C. gingivitele cronice cu o componenta inflamatorie evidenta

D. scop paleativ pentru a temporiza extractia

E. scop paleativ la 1-2 dinti

(pag. 179)



52237166. Gingivectomia cu electrocauterul este indicata in :

A. epulis

B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti

C. hiperplazii izolate

D. parodontopatii marginale cronice, in formele putin intinse

E. parodontopatii marginale cronice generalizate

(pag. 184-185)

52237167. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje :

A. buna hemostaza intraoperator

B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse

C. dozarea perfecta a intensitatii curentului

D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii

E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica

(pag. 185)

52237168. Incizia primara in gingivectomie :

A. nu va interesa peretele pungii gingivale

B. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii

C. incizia va fi inclinata catre apex intr-un unghi de 45 °

D. respecta in detaliu festonul gingival

E. va fi bizotata in unghi de 30 ° cu apexul dintilor

(pag. 183)

52237169. Membranele nerezorbabile utilizate in osteoplastie sunt :

A. latex

B. teflon

C. colagen

D. acid polilactic

E. Gore-tex

(pag. 194)

52237170. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie sunt :

A. colagen

B. dura-mater liofilizata

C. teflon

D. acid polilactic

E. trombina

(pag. 194)

52237171. Pungile supraosoase :

A. apar de regula in hiperplazii

B. apar de regula in hipertrofii

C. apar de regula in gingivite

D. au adancimi variabile

E. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei, cu modificarea insertiei epiteliale

(pag. 178)

52237172. Boala parodontala presupune :

A. distrugerea osului alveolar si a fibrelor parodontale

B. afectarea parodontiului apical

C. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii


E. procesele evolueaza pe toate fetele radacinilor dentare in mod egal

(pag. 176)

52237173. Chiuretajul gingival :

A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale

B. se realizeaza doar in camp inchis

C. se poate realiza si in camp deschis

D. nici un raspuns nu este corect


752


E. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia

(pag. 179)

52237174. Gingivectomia prezinta avantajul :

A. ca lasa descoperite radacinile dentare

B. unui abord si al unei vizibilitati indirecte asupra tartrului

C. unui abord si al unei vizibilitati directe asupra elementelor pungii parodontale

D. permite excizia in totalitate a elementelor patologice

E. nu lasa descoperite radacinile dentare

(pag. 182)

52237175. Linia de incizie in gingivectomie :

A. ia obligatoriu o forma festonata

B. respecta intocmai festonul gingival

C. ia de obicei o forma festonata

D. nu respecta intocmai festonul gingival

E. va fi plasata la nivelul fundului pungilor sau la limita zonei hiperplazice

(pag. 183)

52237176. Dupa gingivectomie :

A. plaga se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate

B. plaga nu se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate

C. epitelizarea completa a plagii se face cam in 30-40 de zile

D. epitelizarea completa a plagii se face cam in 20-30 de zile

E. vindecarea este completa dupa 30-40 de zile

(pag. 185)

52237177. Dupa gingivectomie :

A. durerea postoperatorie este insuportabila

B. durerea postoperatorie este mica

C. durerea postoperatorie este moderata

D. cimenturile parodontale de protectie se mentin 8-10 zile

E. epitelizarea completa a plagii se face cam in 12-14 zile

(pag. 185)

52237178. Lambourile parodontale au permis :

A. corectarea defectelor de tesut moale

B. eliminarea pungilor si repozitionarea gingiei fixe

C. marirea zonei de gingie fixa

D. ingustarea zonei de gingie fixa

E. plastia de inlocuire a tesuturilor indepartate

(pag. 186)

52237179. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala au avantajul ca :

A. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mare

B. efectul fizionomic este ceva mai bun

C. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mica

D. se pot efectua si intr-o sedinta pe o arcada intreaga

E. se pot efectua cu rezultate bune si in cazul in care pacientul nu vrea sa-si intretina o stare de igienacorespunzatoare

(pag. 186)

52237180. Tehnica operatiei cu lambou despicat :

A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical

B. largirea zonei de mucoasa nekeratinizata

C. abordeaza radacinile vestibulare si palatinale

D. abordeaza mai rar radacinile vestibulare

E. abordeaza mai rar radacinile linguale

(pag. 188)

52237181. Tehnica operatiei cu lambou despicat :



A. largeste zona de mucoasa keratinizata

B. poate fi aplicata pe intreaga arcada

C. se poate aplica numai pe un numar limitat de dinti

D. nu abordeaza niciodata radacinile palatinale

E. abordeaza numai radacinile vestibulare

(pag. 188)

52237182. In tehnica operatiei cu lambou despicat :

A. incizia verticala se practica " in dublu echer invers ", la 1 mm de marginea libera a festonului gingival

B. disectia lamboului de mucoasa se face cu decolatorul

C. disectia lamboului de mucoasa se face cu lama bisturiului

D. lama bisturiului se insinueaza imediat submucos , pana in fundul pungii parodontale

E. sectionarea mucoasei se face oblic, in unghi de 10° fata de axul radacinilor

(pag. 188)

52237183. Tehnica operatiei cu " lambou plic " este indicata in urmatoarele cazuri :

A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara

B. largirea zonei de mucoasa keratinizata

C. la un numar restrans de dinti (1-3)

D. cand se doreste o repozitionare in sens apical a lambourilor

E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare

(pag. 189)

52237184. In tehnica operatiei cu "lambou plic" :

A. incizia orizontala se practica " in dublu echer invers " la 1mm de marginea libera gingivala

B. incizia orizontala se practica " in echer invers " cu bizoul orientat extern

C. incizia orizontala se practica "in echer invers " cu bizoul orientat intern

D. se sectioneaza cu bisturiul longitudinal peretele pungii gingivale

E. incizia intereseaza peretele pungii gingivale pana la baza acesteia

(pag. 189)

52237185. Tehnica operatiei limitate cu lambou total :

A. largeste zona de mucoasa keratinizata

B. este indicata in pungile osoase localizate la 1-2 dinti

C. se face o incizie " in L "

D. se face o incizie orizontala "in echer invers"

E. se obtine un lambou triunghiular

(pag. 189)

52237186. In tratamentul parodontopatiilor marginale se pot asocia diferite interventii astfel:

A. in pungile care nu depasesc 3 mm se face chiuretaj in camp deschis ,iar in portiunile in care pungiledepasesc 3-4 mm se pot face operatii cu lambou

B. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali

C. gingivectomia la dintii frontali si operatii cu lambou la dintii laterali

D. gingivectomie pe versantul palatinal si operatii cu lambou pe versantul vestibular

E. gingivectomie pe versantul vestibular si operatii cu lambou pe versantul palatinal

(pag. 189)

52237187. In gingivoplastia cu lambouri gingivomucoase :

A. se realizeaza incizii de degajare

B. se urmareste mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical

C. se urmareste mobilizarea mucoase keratinizate in sens coronar

D. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa dezinsere si muschii mimicii

E. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa nu dezinsere si muschii mimicii

(pag. 190)

52237188. Gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera :

A. este indicata in ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei

B. este indicata ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare

C. o grefa libera, groasa, cu un derm bine reprezentat, are toate sansele sa se integreze perfect

D. grefa se protejeaza 7-8 zile cu o placuta conformatoare din acrilat


752


E. grefa se protejeaza 7-8 zile cu ciment parodontal

(pag. 191)

52237189. Transplantele osoase autoloage utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din :

A. alveole postextractionale proaspete (5-6 luni)

B. calvaria

C. peretele postero-extern al tuberozitatii maxilare

D. creasta iliaca postero-inferioara

E. creasta iliaca antero-superioara

(pag. 192)

52237190. Transplantele heterogene utilizate in tratamentul parodontopatiilor sunt :

A. os spongios recoltat din alveolele postextractionale recente (5-6 saptamani)

B. "os mineral"

C. implante de ceramohidroxilapatita

D. os spongios din creasta iliaca antero-superioara

E. tibie(pag. 192)

52237191. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc :

A. transplante osoase homoloage, conservate si liofilizate

B. transplante autoloage conservate de tip "os mineral"

C. ceramohidroxilapatita

D. biovitroceramica

E. primele doua variante sunt corecte

(pag. 192)

52237192. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste :

A. indepartarea tesuturilor patologice

B. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal

C. obtinerea unei latimi adecvate de gingie fixa

D. indepartarea tartrului subgingival

E. rezolvarea retractiei gingivale marcate, la 1-2 dinti, in zona frontala

(pag. 190)

52237193. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice :

A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical

B. este recomandat pentru reconstructia lizelor osoase

C. elimina factorii etiologici

D. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente

E. nu sunt urmate decat rareori de recidiva

(pag. 175)

52237194. In cadrul pregatirii preoperatorii in chirurgia parodontala , inlaturarea tulburarilorfunctionale si restabilirea raporturilor normale de ocluzie presupune :

A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie

B. restaurari protetice provizorii corecte

C. obturarea provizorie a canalelor radiculare

D. detartrajul minutios

E. corectarea malpozitiilor dentare

(pag. 177)

52237195. Cand chiuretajul gingival este folosit ca metoda paleativa :

A. se produce o micsorare a adancimi pungii prin diminuarea partiala a tesuturilor moi

B. se reface insertia epiteliala

C. nu se reface insertia epiteliala

D. se produce o cicatrice fibroasa

E. inserarea gingiei se face in sens apical fata de nivelul anterior

(pag. 181-182)

52237196. Gingivectomia cu electrocauterul :



A. este contraindicata in parodontopatiile marginale generalizate

B. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens coronar

C. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens apical

D. este indicata in parodontopatii marginale localizate la 1-2-3 dinti

E. este indicata in hipertrofii izolate

(pag. 185)

52237197. Operatiile cu lambou :

A. sunt indicate, in scop paleativ, in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre 4 si 8 mm

B. sunt indicate in retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale

C. clasic, se executa intr-o sedinta, pe o arcada intreaga

D. clasic, se executa pe grupe de 2-4 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani

E. clasic, se executa pe grupe de 4-6 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani

(pag. 186)

52237198. In tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman :

A. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de minimum 1-2 mm

B. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de maximum 1-2 mm

C. nu se inlatura excesul de mucoasa cand pungile gingivale sunt umplute cu material de aditie

D. controlul plagii se va face la 72 de ore postoperator

E. postoperator se recomanda o alimentatie moale sau lichida timp de 1-2 luni

(pag. 188)

52237199. Membranele utilizate in osteoplastie :

A. vor fi adaptate intim pe smalt si nici intr-un caz pe cement

B. vor fi adaptate intim pe cement si nici intr-un caz pe smalt

C. se sutureaza in jurul dintelui cu fire resorbabile

D. se croiesc intraoperator, cu foarfece, pentru a se adapta perfect la colet

E. au o grosime de 6-8 mm si o latime de 0,1-0,3 mm

(pag. 194)

52237200. Tratamentul postoperator, dupa diferite interventii chirurgicale pentru parodontopatii,consta in :

A. protectia plagii operatorii cu diferite formule de cimenturi parodontale

B. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 10-15 minute in mediul bucal

C. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 5-10 minute in mediul bucal

D. se folosesc si produse pe baza de pectine (Peripac, Septopac)

E. se folosesc si produse pe baza de butilcianoacrilati in solutie etilica, sub forma de spray (Akutol)

(pag. 195)

52237201. Tratamentul complex al parodontopatiilor :

A. nu este necesar

B. impune doar imobilizarea dintilor

C. necesita si inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali

D. asociaza tratamentul general (al deficientelor organice) cu tratamentul chirurgical si cu cel local

E. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale

(pag. 176)

52237202. Tratamentul de intretinere, dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii, presupune :

A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe sau mobile

B. stimularea troficitatii locale

C. controale periodice la fiecare 4-6 saptamani

D. igiena bucodentara riguroasa

E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor

(pag. 195)

S2337203. Factorii care favorizeaza formarea si retentia placii dentare la nivelul parodontiului sunt:

A. tartrul supra si subgingival

B. obturatiile interproximale §i de colet neadaptate corect

C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice

D. ph-ul salivar


752


E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate si/sau prost Tntretinute din punct de vedere al igienei orale

(pag. 176)

52337204. Tnlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali se face prin:

A. detartraj minutios

B. Tndepartarea lucrarilor protetice defectuoase

C. clatiri orale

D. obturarea corecta a cariilor

E. obturarea provizorie a canalelor radiculare Tn gangrenele pulpare

(pag. 177)

52337205. Tn prognosticul bolii parodontale factorii cei mai important sunt:

A. localizarea bazei pungii parodontale

B. atrofia osoasa orizontala

C. gradul rezorbtiei osoase

D. igiena orala

E. sistemul de imobilizare aplicat

(pag. 178)

52337206. Interventiile chirurgicale se vor efectua dupa:

A. ameliorarea fenomenelor inflamatorii acute gingivo-parodontale

B. remisia completa a fenomenelor acute

C. detartraj

D. terminarea tuturor pregatirilor preoperatorii Tn modul cel mai corect

E. periaj

(pag. 179)

52337207. Gingivectomia este indicata Tn:

A. parodontopatii hiperplazice ereditare

B. parodontopatii marginale cronice superficiale

C. gingivite tartrice

D. extruzii dentare Tmpreuna cu procesul alveolar

E. Tn scop protetic

(pag. 182)

52337208. Avantajele utilizarii electrocauterului Tn gingivectomii sunt:

A. hemostaza buna intraoperatorie

B. evita riscul de necroza

C. favorizeaza cicatrizarea fibroasa strTnsa

D. durerea postoperatorie este de intensitate redusa

E. accelereaza procesul de vindecare

(pag. 185)

52337209. Operatiile cu lambou sunt indicate Tn:

A. atrofii verticale accentuate

B. retractii parodontale mixte

C. parodontopatii cronice superficiale

D. gingivite tartrice

E. parodontopatii marginale cu neregularitati osoase Tn exces sau Tn minus

(pag. 186)

52337210. Tehnica operatiei cu lambou despicat este indicata cTnd se dore§te:

A. o largire a zonei de mucoasa keratinizataB. deplasarea meziala a lamboului

C. deplasarea distala a lamboului

D. repozitionarea Tn sens apical a lambourilor

E. abordul radacinii palatinale

(pag. 188)

52337211. Tehnica operatiei limitate cu lambou total este indicata Tn:

A. pungi osoase localizate la 1-2 dinti



B. Tndeosebi la nivelul molarilor superiori

C. la nivelul molarilor inferiori

D. la nivelul premolarilor superiori

E. Tndeosebi la nivelul frontalilor superiori

(pag. 189)

52337212. Indicatiile gingivoplastiei cu lambou pediculat Tn sens lateral sunt:

A. Tn denudarea exagerata a radacinii unuia sau doi dinti frontali

B. Tn parodontopatii marginale cronice superficiale

C. Tn denudarea exagerata a radacinilor molarilor

D. Tn gingivite cronice

E. Tn parodontopatii 'uscate' localizate la unii incisivi inferiori cu pierderea gingiei vestibulare

(pag. 190)

52337213. Gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera este indicata Tn:

A. Tngustarea zonei de mucoasa keratinizata fixaB. ca interventie profilactica Tn cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare

C. Tn hiperplazii gingivale

D. Tn hipertrofii gingivale

E. Tn gingivite cronice

(pag. 191)

52337214. Pungile osoase parodontale pot fi plombate cu os spongios recoltat din:

A. alveolele postextractionale recente

B. menton

C. ram ascendent al mandibulei

D. peretele postero-extern al tuberozitatii maxilarelor

E. creasta iliaca antero-superioara

(pag. 192)

52337215. Metodele chirurgicale care se folosesc Tn tratamentul parodontopatiilor marginale cronicesunt:

A. chiuretajul

B. operatiile cu lambou

C. detartrajul

D. gingivectomia

E. gingivoplastia

(pag. 179)

52337216. Pungile gingivale pot fi:

A. supraosoase

B. supracrestale

C. subperiostice

D. infraosoase

E. intrasoase

(pag. 178)

52337217. Pungile supraosoase sunt TntTlnite Tn:

A. gingivite

B. hiperplazii gingivale

C. hipertrofii gingivale

D. parodontopatii marginale cronice profunde

E. parodontopatii marginale cronice superficiale

(pag. 178)

52337218. Factorii care favorizeaza formarea si retentia placii dentare la nivelul parodontiului sunt:

A. tartrul supra si subgingival

B. obturatiile interproximale si de colet neadaptate corect

C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice

D. ph-ul salivar

E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate si/sau prost Tntretinute din punct de vedere al igienei orale


752


(pag. 176)

S2537219. Gingivectomia este indicata Tn:

A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale

B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm.

C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice

D. scop protetic, Tn cazurile de dinti cu coroane scurte prin abraziune sau infradentie

E. retractii parodontale mixtecu sau fara prezenta de pungi gingivale.

(pag. 182)

52637220. Tratamentul curativ al alveolitei postextractionale consta Tn:

A. toaleta, sutura alveolara

B. Tndepartarea din alveola a cheagului infectat, a corpilor straini sI a osului necrozat

C. aplicatii locale de analgezice sI antiinflamatoare

D. tratament general antiinfectios, antialgic

E. tratament general sI local de stimulare a cicatrizarii

(pag. 135)

52637221. Tn alveolita umeda se produce:

A. inflamatia alveolei Tn totalitate

B. un cheag mic, brun-cenusiu

C. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaseaza foarte usor

D. tesut de granulatie burjonat, foarte sangerand

E. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilatatie

(pag. 134)

52637222. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt:

A. extractii laborioase, prelungite

B. respectarea conditiilor de asepsie, antisepsie

C. persistenta Tn alveola a unor fragmente detasate de os, dinte

D. sutura alveolara si mesele iodoformate aplicate supraalveolar

E. aplicarea intraalveolara de substante antiseptice, hemostatice

(pag. 133)

52637223. Printre complicatiile extractiei dentare sunt:

A. exostozele

B. hemoragie postextractionalaC. bridele cicatriciale periosoase

D. inghitirea unor corpi straini

E. alveolitele postextractionale

(pag. 129)

52637224. Hemoragiile postextractionale sunt clasificate dupa:

A. cauze care le-au generat

B. tipul extractiei

C. momentul producerii

D. felul vasului lezat

E. cantitatea de sange pierdut

(pag. 130)

52637225. Hemostaza locala Tn hemoragiile postextractionale tardive presupune:

A. apropierea cat mai stransa a partilor moi peste alveolaB. administrare de plasma, solutii macromoleculare, sange

C. administrare generala de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. K

D. curatarea plagii de cheaguri, tesuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoase

E. sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolar

(pag. 131)

52637226. Printe accidentele extractiei dentare se numara:

A. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase

B. Tmpingerea unor fragmente dentare sau osoase Tn spatiile perimaxilare

C. hemoragia postextractionala



D. infectiile periosoase

E. alveolita postextractionala

(pag. 128)

52637227. Intre accidentele dentare care se pot produce Tn cursul extractiilor sunt:

A. Tmpingerea resturilor dentare Tn spatiile perimaxilare

B. luxatii ale dintilor vecini

C. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanentiD. fractura dintilor vecini sau antagoni§ti

E. fractura coroanei sau radacinii dintelui de extras

(pag. 121)

52637228. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitara a clestelui se pot produce:

A. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanentiB. fractura tuberozitatii maxilare

C. Tmpingerea radacinilor Tn sinus

D. luxatia mandibulaei

E. plagi gingivale liniare

(pag. 121-123-125)

S2837229. Obiectivele tratamentului chirurgical in parodontopatiile marginale cronice sunt:


B. crearea sau mentinerea unei zone de gingie fixa keratinizata cat mai lata

C. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale


752