PROIECT
Proiect PSA
Cuprins
1. Tema de proiect32. Memoriu tehnic43. Memoriu justificativ de calcul..53.1Alegerea Semifabricatului53.2Calcule de verificare a avansului.7 3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei7 3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei.8 3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei......................................................................9 3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans10 3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului114. Avansul efectiv125. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere..126. Calculul Cutitului de Strung147. Determinarea parametrilor geometrici constructivi.168. Norme de tehnologia securitatii muncii...179. Bibliografie...1810. Anexe Desene 1.Tema de proiect
Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta din carbura metalica, fixata mecanic pentru prelucrarea arborelui din figura.
Executie ms STAS 2300-89.
L=637[mm]
d=91[mm]
Ra=3,2 [m]
Material: OLC 25
2. Memoriu tehnicCutitele sunt scule aschietoare de larga raspandire in constructiile de masini, folosindu-se la prelucrarea pe strunguri universale, revolver, Carusel etc. In acest proiect de vom referi la cutite de strung cu placuta din carbura metalica, fixate mecanic pentru prelucrarea arborelui precizat.
In functie de felul operatiei de prelucrare:
A) Cutite pentru strunjire;
B) Cutite pentru rabotare;
C) Cutite pentru mortezare.
Forma sculelor aschietoare este determinata de procedeul de lucru, de modul de detasare al aschiilor si de forma piesei. Scula este destinata sa indeplineasca urmatoarele doua functii: sa aschieze un strat de material de o anumita grosime, sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare piesei.
Partile componente ale sculelor aschietoare:
partea activa,
partea de calibrare,
corpul sculei si
partea de fixare a sculei.Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate mecanic
Fixarea placutelor aschietoare prin lipire este o operatie laborioasa si costisitoare, datorita acestui fapt trecerea la fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se considera pe deplin justificata, deoarece se obtin urmatoarele avantaje:
Se elimina tensiunile interne care apar in urma lipirii
Se asigura exploatarea rationala a placutelor
Permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute
Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, intrucat suportul placutei nu se scoate de pe masina dupa uzura, ci se inlocuieste usor si rapid, numai placuta
Placa de prindere a placutei aschietoare joaca si rolul de prag de conducere si rupere al aschiilor
Creste productivitatea prelucrarii etc.
Datorita acestor avantaje se obtin o reducere de costuri pe muchia aschietoare, singurul factor care justifica acceptarea, in anumite situatii a unor conditii de aschiere mai putin favorabile.
Fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se realizeaza fie prin brida cu surub, fie cu ajutorul unui excentric, a unei parghii, prin pana sau prin strangere directa cu surub.
Dintre materialele utilizate la executarea sculelor aschietoare, placutele din carburi metalice sunt cele mai importante. Datorita proprietatilor lor generale ca: duritate ridicata (peste 80 HRC), rezistenta mare la uzura si o mare stabilitate termica (pana la 900C), carburile metalice si nemetalice, putand lucra cu viteze de aschiere de 2-6 ori mai mari decat in cazul sculelor din otel rapid, sculele aschietoare din carburi metalice sunt in prezent cele mai raspandite.
Placutele din carburi metalice utilizate la aschiere se compun din carburi de wolfram, titan si tantal legate intre ele cu ajutorul unui liant care este cobaltul.
In functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale de aliaje dure: P, M si K. Placutele din carburi metalice se folosesc in prezent la prelucrarea marii majoritati a materialelor metalice si nemetalice, la prelucrarea materialelor plastice etc.
Intrucat forma acestor placute trebuie sa asigure unghiurile de aschiere in starea lor montata, fara interventia ascutitorului si in orice pozitie succesiv, forma lor impreuna cu forma locasului trebuie astfel alese incat geometria rezultanta sa satisfaca in conditii bune majoritatea cazurilor de prelucrare.
Din punct de vedere economic placutele negative reprezinta solutia cea mai avantajoasa. Dupa uzura ele sunt rotite in acelasi plan de atatea ori cate muchii aschietoare poseda, dupa care pot fi intoarse pentru a le utiliza din nou de acelasi numar de ori.
Se asigura interschimbabilitatea, durabilitatea acestora crescand cu 30% fata de celelalte cazuri. Placutele fara unghi de asezare avand utilizate toate muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare.
La cutitele cu placute fixate mecanic avem unele dezavantaje: concentratori de tensiuni in zona de fixare a placutei si aderenta de fixare marita numai in zona de fixare.
3. Memoriu justificativ de calcul
Material prelucrat:
OLC 25
Lungimea semifabricatului
Diametrul nominal final a sem.
Rugozitatea sem.
Abaterea superioara finala a sem.
Abaterea inferioara finala a sem.
Diametrul final maxim a sem.
Diametrul final minim a sem.
3.1. Alegerea Semifabricatului
STAS SR EN 10060 - 2004
Diametrul nominal initial a sem.
Diametrul initial maxim a sem.
Diametrul initial minim a sem.
Abaterea superioara initiala a sem.
Abaterea inferioara initiala a sem.
Adancimea nominala de aschiere
Adancimea maxima de aschiere
Adancimea minima de aschiere
Abaterea de la rectiliniaritate
Abaterea de la cilindricitate
3.2. Calcule de verificare a avansului3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei
pt OLC 25 STAS 500
Modul de rezistenta axial
Rezistenta la rupere a sem.
Rezistenta admisibila a sem.
Coef. ce tine cont de modul de fixare
Rezistenta piesei la incovoiere
Avansul ales in fct. de calitatea suprafetei 2.5/20
Coef. ales ce tine cont de material si conditii de prelucrare 2.9/25
Exponent ales - || -
Exponent ales - || -
Coef. - material de prelucrat (stare, grupa) 2.10/26
Coef. - proprietati mecanice ale materialului 2.11/26
Coef. - influenta unghi de atac principal 2.14/27
Coef. - influenta unghi de degajare 2.16/28
Coef. - corelat cu uzura sculei 2.17/29
Coef. - influenta lichid de aschiere 2.18/29
Coef. - influenta razei de rotunjire 2.19/31
Coef. - influenta vitezei de aschiere 2.20/32
Factor de corectie ce tine cont de conditiile aschierii
Valoarea adancimii de aschiere fara U.M.
Valoarea avansului fara U.M.
Forta de aschiere axiala calculata
Forta de aschiere rezultanta
Avansul in fct. de rezistenta piesei
3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei
Modul de elasticitate longitudinal
Moment de intertie
Sageata maxima
Sageata admisibila d.p.d.v a tolerantei
Avansul in fct. de rigiditatea piesei
Coef. ce tine seama de modul de prindere a piesei
3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei
Raza la varf a cutilului sau placutei
Inaltimea maxima a microneregularitatilor
Coef. in fct. de proprietatile materialului
Unghi de atac principal
Adancimea stratului ecruisat
Toleranta la degrosare
Rugozitatea maxima
Rugozitatea maxima fara U.M.
Raza la varf a cutitului sau placutei fara U.M.
Avansul in fct. de rugozitatea suprafetei
3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans
Forta de aschiere radiala
Forta de aschiere tangentiala
Coeficient de frecare
Forta de avans care solicita caruciorul
Puterea strungului ales
Coef. in functie de coeficientul de frecare
Forta tangentiala maxima la care rezista pinionul
Avansul in fct. de rezistenta mecanismului de avans
3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului
Rezistenta admisibila la incovoiere pt. cutit din OL37
Latura minima a patratului in sectiune transversala a cutitului
Latura standardizata a patratului in sect. transv. a cutitului
Avansul in fct. de rezistenta corpului cutitului
4. Avansul efectiv
Avansul efectiv minim dintre cele calculate
5. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere
Coef. ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37
Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37
Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37
Exponentul durabilitatii 2.21/37
Durabilitatea economica a sculei 2.21/37
Coef. care depinde de durabilitatea cutitului 2.22/38
Coef. de prelucrabilitate 2.26/40
Coef. care depinde de starea materialului prelucrat 2.27/40
Coef. de prelucrabilitate
Coef. care depinde de starea suprafetei materialului prelucrat 2.28/42
Coef. care depinde de materialul partii aschietoare a sculei 2.29/42
Coef. care depinde de unghiul de degajare a sculei 2.30/42
Coef. care depinde de unghiul de atac principal al sculei 2.31/43
Coef. care depinde de unghiul de atac secundar a sculei 2.31/43
Coef. care depinde de raza de rotunjire a muchiei taisului 2.32/43
Coef. care depinde de aria sectiunii corpului cutitului 2.33/43
Coef. care depinde de uzura cutitului 2.34/43
Coef. care depinde de forma fetei de degajare 2.35/43
Coef. care depinde de lichidul de aschiere utilizat 2.36/44
Coef. de corectie a vitezei
Viteza economica de aschiere
SN 320
Turatia efectiva
Turatia aleasa 2.38/45
Viteza efectiva de aschiere
Puterea de aschiere
Randamentul strungului
Puterea efectiva de aschiere
6. Calculul Cutitului de Strung
Inaltimea cutitului de strung
Latimea cutitului de strung
Lungimea pana la prinderea cutitului de strung
Coef. pt. aproximarea cutitelor drepte
Coef. in fct. de raportul laturilor sectiunii cutitului 2.39/49
Efort unitar normal
Efort unitar tangential total
Efort unitar normal maxim
Sarcina admisibila
Efort unitar normal
Efort unitar tangential total
Efort unitar total maxim
Latura necesara a patratului in sectiune transversala
Avansul admisibil in functie de dimensiunile cutitului
7. Determinarea parametrilor geometrici constructivi:
pentru OLC 45
Rezistenta admisibila la rupere a semifabricatului
Unghi de degajare in fct. de duritatea semif.
Unghi de asezare ales
Unghi de atac principal ales
Unghi de inclinare ales
Unghiul muchiei de aschiere principal
Unghi de degajare lateral
Unghi de asezare lateral
Unghi de degajare posterior
Unghi de asezare posterior
8.Norme de tehnologia securitatii muncii
In conformitate cu legile in vigoare, se vor respecta urmatoarele norme de tehnica securitatii muncii specifice prelucrarii prin aschiere:- lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop;- inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina in gol;- se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica;- in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva aschiilor;- imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit;- nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte;- controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de la mecanismul de miscare;- la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul din cadrul atelierului intretinere al sectiei;- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand masina in functiune;- la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghidajele;- se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.
9 . Bibliografia
1. Proiectarea sculelor aschietoare, Gh. Secara, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 19792. Proiectarea sculelor aschietoare, Indrumator de proiectare, Gl. Abrudan, E. Bejan, 19823. Tehnologii de prelucrare pe strunguri, A. Vlase, editura tehnica, Bucuresti, 1989
1Student:Kolak Tiberiu-Tomi