PROIECT

Proiect PSA

Cuprins

1. Tema de proiect32. Memoriu tehnic43. Memoriu justificativ de calcul..53.1Alegerea Semifabricatului53.2Calcule de verificare a avansului.7 3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei7 3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei.8 3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei......................................................................9 3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans10 3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului114. Avansul efectiv125. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere..126. Calculul Cutitului de Strung147. Determinarea parametrilor geometrici constructivi.168. Norme de tehnologia securitatii muncii...179. Bibliografie...1810. Anexe Desene 1.Tema de proiect

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta din carbura metalica, fixata mecanic pentru prelucrarea arborelui din figura.

Executie ms STAS 2300-89.

L=637[mm]

d=91[mm]

Ra=3,2 [m]

Material: OLC 25

2. Memoriu tehnicCutitele sunt scule aschietoare de larga raspandire in constructiile de masini, folosindu-se la prelucrarea pe strunguri universale, revolver, Carusel etc. In acest proiect de vom referi la cutite de strung cu placuta din carbura metalica, fixate mecanic pentru prelucrarea arborelui precizat.

In functie de felul operatiei de prelucrare:

A) Cutite pentru strunjire;

B) Cutite pentru rabotare;

C) Cutite pentru mortezare.

Forma sculelor aschietoare este determinata de procedeul de lucru, de modul de detasare al aschiilor si de forma piesei. Scula este destinata sa indeplineasca urmatoarele doua functii: sa aschieze un strat de material de o anumita grosime, sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare piesei.

Partile componente ale sculelor aschietoare:

partea activa,

partea de calibrare,

corpul sculei si

partea de fixare a sculei.Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate mecanic

Fixarea placutelor aschietoare prin lipire este o operatie laborioasa si costisitoare, datorita acestui fapt trecerea la fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se considera pe deplin justificata, deoarece se obtin urmatoarele avantaje:

Se elimina tensiunile interne care apar in urma lipirii

Se asigura exploatarea rationala a placutelor

Permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute

Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, intrucat suportul placutei nu se scoate de pe masina dupa uzura, ci se inlocuieste usor si rapid, numai placuta

Placa de prindere a placutei aschietoare joaca si rolul de prag de conducere si rupere al aschiilor

Creste productivitatea prelucrarii etc.

Datorita acestor avantaje se obtin o reducere de costuri pe muchia aschietoare, singurul factor care justifica acceptarea, in anumite situatii a unor conditii de aschiere mai putin favorabile.

Fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se realizeaza fie prin brida cu surub, fie cu ajutorul unui excentric, a unei parghii, prin pana sau prin strangere directa cu surub.

Dintre materialele utilizate la executarea sculelor aschietoare, placutele din carburi metalice sunt cele mai importante. Datorita proprietatilor lor generale ca: duritate ridicata (peste 80 HRC), rezistenta mare la uzura si o mare stabilitate termica (pana la 900C), carburile metalice si nemetalice, putand lucra cu viteze de aschiere de 2-6 ori mai mari decat in cazul sculelor din otel rapid, sculele aschietoare din carburi metalice sunt in prezent cele mai raspandite.

Placutele din carburi metalice utilizate la aschiere se compun din carburi de wolfram, titan si tantal legate intre ele cu ajutorul unui liant care este cobaltul.

In functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale de aliaje dure: P, M si K. Placutele din carburi metalice se folosesc in prezent la prelucrarea marii majoritati a materialelor metalice si nemetalice, la prelucrarea materialelor plastice etc.

Intrucat forma acestor placute trebuie sa asigure unghiurile de aschiere in starea lor montata, fara interventia ascutitorului si in orice pozitie succesiv, forma lor impreuna cu forma locasului trebuie astfel alese incat geometria rezultanta sa satisfaca in conditii bune majoritatea cazurilor de prelucrare.

Din punct de vedere economic placutele negative reprezinta solutia cea mai avantajoasa. Dupa uzura ele sunt rotite in acelasi plan de atatea ori cate muchii aschietoare poseda, dupa care pot fi intoarse pentru a le utiliza din nou de acelasi numar de ori.

Se asigura interschimbabilitatea, durabilitatea acestora crescand cu 30% fata de celelalte cazuri. Placutele fara unghi de asezare avand utilizate toate muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare.

La cutitele cu placute fixate mecanic avem unele dezavantaje: concentratori de tensiuni in zona de fixare a placutei si aderenta de fixare marita numai in zona de fixare.

3. Memoriu justificativ de calcul

Material prelucrat:

OLC 25

Lungimea semifabricatului

Diametrul nominal final a sem.

Rugozitatea sem.

Abaterea superioara finala a sem.

Abaterea inferioara finala a sem.

Diametrul final maxim a sem.

Diametrul final minim a sem.

3.1. Alegerea Semifabricatului

STAS SR EN 10060 - 2004

Diametrul nominal initial a sem.

Diametrul initial maxim a sem.

Diametrul initial minim a sem.

Abaterea superioara initiala a sem.

Abaterea inferioara initiala a sem.

Adancimea nominala de aschiere

Adancimea maxima de aschiere

Adancimea minima de aschiere

Abaterea de la rectiliniaritate

Abaterea de la cilindricitate

3.2. Calcule de verificare a avansului3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei

pt OLC 25 STAS 500

Modul de rezistenta axial

Rezistenta la rupere a sem.

Rezistenta admisibila a sem.

Coef. ce tine cont de modul de fixare

Rezistenta piesei la incovoiere

Avansul ales in fct. de calitatea suprafetei 2.5/20

Coef. ales ce tine cont de material si conditii de prelucrare 2.9/25

Exponent ales - || -

Exponent ales - || -

Coef. - material de prelucrat (stare, grupa) 2.10/26

Coef. - proprietati mecanice ale materialului 2.11/26

Coef. - influenta unghi de atac principal 2.14/27

Coef. - influenta unghi de degajare 2.16/28

Coef. - corelat cu uzura sculei 2.17/29

Coef. - influenta lichid de aschiere 2.18/29

Coef. - influenta razei de rotunjire 2.19/31

Coef. - influenta vitezei de aschiere 2.20/32

Factor de corectie ce tine cont de conditiile aschierii

Valoarea adancimii de aschiere fara U.M.

Valoarea avansului fara U.M.

Forta de aschiere axiala calculata

Forta de aschiere rezultanta

Avansul in fct. de rezistenta piesei

3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei

Modul de elasticitate longitudinal

Moment de intertie

Sageata maxima

Sageata admisibila d.p.d.v a tolerantei

Avansul in fct. de rigiditatea piesei

Coef. ce tine seama de modul de prindere a piesei

3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei

Raza la varf a cutilului sau placutei

Inaltimea maxima a microneregularitatilor

Coef. in fct. de proprietatile materialului

Unghi de atac principal

Adancimea stratului ecruisat

Toleranta la degrosare

Rugozitatea maxima

Rugozitatea maxima fara U.M.

Raza la varf a cutitului sau placutei fara U.M.

Avansul in fct. de rugozitatea suprafetei

3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans

Forta de aschiere radiala

Forta de aschiere tangentiala

Coeficient de frecare

Forta de avans care solicita caruciorul

Puterea strungului ales

Coef. in functie de coeficientul de frecare

Forta tangentiala maxima la care rezista pinionul

Avansul in fct. de rezistenta mecanismului de avans

3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului

Rezistenta admisibila la incovoiere pt. cutit din OL37

Latura minima a patratului in sectiune transversala a cutitului

Latura standardizata a patratului in sect. transv. a cutitului

Avansul in fct. de rezistenta corpului cutitului

4. Avansul efectiv

Avansul efectiv minim dintre cele calculate

5. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere

Coef. ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37

Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37

Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37

Exponentul durabilitatii 2.21/37

Durabilitatea economica a sculei 2.21/37

Coef. care depinde de durabilitatea cutitului 2.22/38

Coef. de prelucrabilitate 2.26/40

Coef. care depinde de starea materialului prelucrat 2.27/40

Coef. de prelucrabilitate

Coef. care depinde de starea suprafetei materialului prelucrat 2.28/42

Coef. care depinde de materialul partii aschietoare a sculei 2.29/42

Coef. care depinde de unghiul de degajare a sculei 2.30/42

Coef. care depinde de unghiul de atac principal al sculei 2.31/43

Coef. care depinde de unghiul de atac secundar a sculei 2.31/43

Coef. care depinde de raza de rotunjire a muchiei taisului 2.32/43

Coef. care depinde de aria sectiunii corpului cutitului 2.33/43

Coef. care depinde de uzura cutitului 2.34/43

Coef. care depinde de forma fetei de degajare 2.35/43

Coef. care depinde de lichidul de aschiere utilizat 2.36/44

Coef. de corectie a vitezei

Viteza economica de aschiere

SN 320

Turatia efectiva

Turatia aleasa 2.38/45

Viteza efectiva de aschiere

Puterea de aschiere

Randamentul strungului

Puterea efectiva de aschiere

6. Calculul Cutitului de Strung

Inaltimea cutitului de strung

Latimea cutitului de strung

Lungimea pana la prinderea cutitului de strung

Coef. pt. aproximarea cutitelor drepte

Coef. in fct. de raportul laturilor sectiunii cutitului 2.39/49

Efort unitar normal

Efort unitar tangential total

Efort unitar normal maxim

Sarcina admisibila

Efort unitar normal

Efort unitar tangential total

Efort unitar total maxim

Latura necesara a patratului in sectiune transversala

Avansul admisibil in functie de dimensiunile cutitului

7. Determinarea parametrilor geometrici constructivi:

pentru OLC 45

Rezistenta admisibila la rupere a semifabricatului

Unghi de degajare in fct. de duritatea semif.

Unghi de asezare ales

Unghi de atac principal ales

Unghi de inclinare ales

Unghiul muchiei de aschiere principal

Unghi de degajare lateral

Unghi de asezare lateral

Unghi de degajare posterior

Unghi de asezare posterior

8.Norme de tehnologia securitatii muncii

In conformitate cu legile in vigoare, se vor respecta urmatoarele norme de tehnica securitatii muncii specifice prelucrarii prin aschiere:- lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop;- inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina in gol;- se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica;- in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva aschiilor;- imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit;- nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte;- controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de la mecanismul de miscare;- la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul din cadrul atelierului intretinere al sectiei;- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand masina in functiune;- la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghidajele;- se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.

9 . Bibliografia

1. Proiectarea sculelor aschietoare, Gh. Secara, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 19792. Proiectarea sculelor aschietoare, Indrumator de proiectare, Gl. Abrudan, E. Bejan, 19823. Tehnologii de prelucrare pe strunguri, A. Vlase, editura tehnica, Bucuresti, 1989

1Student:Kolak Tiberiu-Tomi