Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2017
Print ISBN 978-92-79-66334-5 doi:10.2767/65516 KE-04-17-232-RO-C PDF ISBN 978-92-79-66313-0 doi:10.2767/236421 KE-04-17-232-RO-N
© Uniunea Europeană, 2017 Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei
Noiembrie 2014
Autori:
Richard Wynne, Centrul de cercetare în domeniul munciiVéronique De Broeck, Karla Vandenbroek, PreventStavroula Leka, Aditya Jain, Universitatea din NottinghamIrene Houtman, TNODavid McDaid, Ah-La Park, LSE
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 1
Cuprins
Terminologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1. Obiectivele documentului de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2. Structura orientărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3. Importanța sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Ce înseamnă sănătatea mintală și starea de bine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Riscurile pentru sănătatea mintală și starea de bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Efectele sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Legăturile dintre sănătatea fizică și cea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14De ce ar trebui ca angajatorii să gestioneze sănătatea mintală la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
4. Legislația UE principală în materie de SSM și sănătate mintală la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Directiva-cadru și sănătatea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Alte instrumente de politică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Politici de reglementare ale UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Inițiative strategice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Politici naționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
5. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Care sunt principalele pericole psihosociale de la locul de muncă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Metodologia evaluării riscurilor pentru sănătatea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Tipurile și eficacitatea intervențiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
6. Orientări privind prevenirea și promovarea sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25O abordare comună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Politica și infrastructura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Politica privind sănătatea și securitatea în muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Politica de promovare a sănătății la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Politica privind reabilitarea și revenirea la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Colectarea și analiza informațiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Conceperea intervențiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Rezultate comune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Care este obligația angajatorilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Angajatorii și gestionarea riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Rolul angajaților . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
7. Orientări existente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Orientări privind promovarea sănătății mintale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Orientări privind sănătatea și securitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Orientări privind revenirea la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 2
8. Studii de caz naționale privind politica de susținere a sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . 40Belgia: Prevenirea sarcinii psihosociale cauzate de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Regatul Unit: Standarde privind gestionarea stresului la locul de muncă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Italia: Standarde în materie de gestionare a sănătății și securității . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Scoția: „Towards a Mentally Flourishing Scotland” și „Health Works” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Norvegia: Planul strategic național pentru muncă și sănătate mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Danemarca: Inițiativa de îmbunătățire a inspecției factorilor psihosociali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Țările de Jos: Convenții privind munca și sănătatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Finlanda: Acord-cadru pentru asigurarea competitivității și a ocupării forței de muncă . . . . . . . . . . . . . . . 47Germania: PsyGA – Sănătatea mintală la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Anexa 1: Instrumente de reglementare la nivel european . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Anexa 2: Inițiative de politică fără caracter obligatoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 3
Terminologie
Termen DefinițieAnaliza riscurilor Utilizarea sistematică a informațiilor pentru a identifica pericolele și a estima
riscul.Criterii de risc Termeni de referință prin care se analizează semnificația riscurilor.Cultură organizațională Un model de ipoteze de bază inventate, descoperite sau dezvoltate de către
un anumit grup, care reprezintă o combinație de valori, convingeri, înțelesuri și așteptări pe care membrii grupului le au în comun și pe care le utilizează în cadrul comportamentului și al rezolvării problemelor.
Evaluarea riscurilor Procesul prin care se compară riscul estimat cu criterii de risc prestabilite în vederea stabilirii semnificației riscului.
Estimarea riscurilor Examinarea sistematică a muncii realizate pentru a analiza ce provoacă lezarea sau vătămarea, indiferent dacă pericolele ar putea fi eliminate sau nu, iar dacă nu, ce măsuri preventive sau de protecție sunt aplicate sau ar trebui să se aplice pentru controlarea riscurilor.
Eveniment critic (organizație)
Un eveniment sau o serie de evenimente care întrerup fluxul normal de activități al organizației, producând efecte asupra sănătății și siguranței psihologice.
Eveniment critic (persoană)
Un eveniment sau o serie de evenimente care exercită un impact cu un grad de stres suficient de înalt încât să depășească abilitățile de adaptare, care sunt de obicei eficace, ale unei persoane sau ale unui grup.
Factor psihosocial Interacțiunea dintre obiectul unui loc de muncă, organizarea muncii și conducere și alte condiții de mediu și organizaționale, precum și competențele și nevoile angajaților.
Gestionarea cazurilor Procesul de gestionare activă a absenței unui angajat din motive de boală.Gestionarea handicapurilor
Angajatorii recurg la gestionarea handicapurilor pentru a ajuta angajații care nu pot lucra din cauza unei lezări sau a unei boli. Scopul gestionării handicapurilor este să aducă beneficii angajatorului prin readucerea rapidă la locul de muncă a angajaților formați, cu experiență.
Hărțuire (timorare, timorare în grup) la locul de muncă
A hărțui, a ofensa, a exclude social o persoană sau a afecta negativ sarcinile de serviciu ale unei persoane; activitatea negativă este repetată și regulată și se întinde pe o anumită durată.
Intervenție primară Încercare de prevenire a efectelor sau a fenomenelor vătămătoare emergente. Intervențiile de la nivel primar au un caracter proactiv prin natura lor și presupun dezvoltarea înțelegerii în cadrul organizației.
Intervenție secundară Intervenție menită pentru luarea de măsuri în vederea îmbunătățirii percepției sau a creșterii resurselor individuale ale grupurilor care ar putea risca să fie expuse. Aceste acțiuni vizează asigurarea educării și a formării.
Intervenție terțiară Intervenție care vizează reducerea efectelor negative și repararea daunelor. Intervențiile terțiare au un caracter de reabilitare prin natura lor.
Loc de muncă sănătos și sigur din punct de vedere psihologic
Un loc de muncă care promovează starea de bine a lucrătorilor din punct de vedere psihologic și care acționează în mod activ pentru prevenirea vătămării sănătății psihologice a lucrătorilor, care se produce inclusiv ca urmare a neglijenței, a neatenției sau a unor acte intenționate.
Pericol Sursa, situația sau acțiunea care are un potențial de vătămare sub aspectul producerii de leziuni corporale sau al afectării sănătății ori o combinație a acestora.
Pericol psihosocial Elemente ale concepției și ale gestionării muncii, precum și contextele sociale și organizaționale ale acesteia, care au potențialul de a cauza vătămarea psihologică sau fizică.
Promovarea sănătății Procesul care le permite oamenilor să exercite un control sporit asupra sănătății lor și să își îmbunătățească sănătatea.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 4
Termen DefinițiePromovarea sănătății mintale
Promovarea sănătății generează condiții de viață și de muncă sigure, stimulatoare, satisfăcătoare și plăcute.
Reabilitare Proces menit să permită persoanelor să atingă și să își mențină nivelul fizic, senzorial, intelectual, psihologic și social funcțional optim.
Revenirea la locul de muncă
Gestionarea tuturor aspectelor care privesc revenirea la locul de muncă în urma unei boli.
Risc Combinația dintre probabilitatea producerii unui eveniment periculos sau a unei (unor) expuneri periculoase și gravitatea vătămării sau a problemelor de sănătate care pot fi cauzate de evenimentul sau de expunerea (expunerile) respectivă (respective).
Risc psihosocial Probabilitatea ca factorii psihosociali să aibă o influență periculoasă asupra sănătății angajaților prin percepțiile și experiența acestora, precum și a gravității problemelor de sănătate care pot fi cauzate ca urmare a expunerii la acești factori.
Sănătate O stare complet bună din punct de vedere fizic, social și psihic, nu doar absența bolii sau a infirmității.
Sănătate mintală O stare de bine în care o persoană își valorifică abilitățile, poate face față situațiilor solicitante normale din viața sa, poate lucra în mod productiv și fructuos și își poate aduce contribuția la comunitatea în care trăiește.
Securitate și sănătate în muncă (SSM)
Condiții și factori care afectează sau care ar putea afecta sănătatea și securitatea angajaților sau a altor lucrători (inclusiv lucrători temporari), a vizitatorilor sau a oricăror alte persoane de la locul de muncă. Organizațiile pot fi supuse unor cerințe legale pentru asigurarea sănătății și a securității persoanelor în afara celor care se află strict la locul de muncă sau a celor care sunt expuse la activitățile de la locul de muncă.
Sistemul de gestionare a securității și sănătății în muncă
O parte din sistemul de gestionare al unei organizații care este utilizat pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii acesteia în domeniul SSM, precum și pentru gestionarea riscurilor din domeniul SSM. Un sistem de gestionare constituie un set de elemente interrelaționate utilizate pentru stabilirea politicii și a obiectivelor, precum și pentru îndeplinirea acestor obiective; acesta include structura organizațională, activități de planificare (inclusiv, spre exemplu, evaluarea riscurilor și stabilirea obiectivelor), responsabilități, practici, proceduri, procese și resurse.
Stresul la locul de muncă
Un model de reacții emoționale, cognitive, comportamentale și fiziologice în raport cu aspectele negative și nocive ale obiectului unui loc de muncă, ale organizației muncii și ale mediului de lucru.
Vătămare Efectele dăunătoare ulterioare și conexe asupra sănătății unui angajat sau unor angajați în urma expunerii la pericole la locul de muncă.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 5
1. Obiectivele documentului de orientare
Sănătatea mintală și starea de bine a forței de muncă europene sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca fiind aspecte importante pentru părțile interesate din domeniul locurilor de muncă europene:
• Pentru angajatori este din ce în ce mai clar că sunt implicate costuri – acestea pot fi exprimate sub forma absenteismului, a prezenteismului și a productivității pierdute. În plus, există aspecte privind modul de abordare a sănătății mintale și a stării de bine – cum se poate reduce riscul, cum se poate promova sănătatea mintală și starea de bine, cum se pot gestiona procesele vizând revenirea la locul de muncă și cum se pot aborda procesele de recrutare pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.
• În cazul angajaților, problemele de sănătate mintală presupun, de asemenea, costuri cu asistența medicală, pierdere de salarii și afectarea sănătății și a situației sociale. În plus, există aspecte care privesc stigmatizarea, recuperarea și reintegrarea în câmpul muncii și care dobândesc o semnificație specială în cazul unor probleme de sănătate mintală.
• Profesioniștii sunt și ei afectați de aceste probleme – de la profesioniștii din domeniul asistenței medicale la cei din domeniul securității și sănătății în muncă până la cei din domeniul resurselor umane etc. –; problemele de sănătate mintală determină provocări speciale în activitatea lor, diferite de cele specifice problemelor de sănătate fizică. Procesele referitoare la tabuuri, lipsa de informare în domeniu, discriminarea și stigmatizarea operează în moduri care sunt mult mai semnificative pentru problemele de sănătate mintală decât pentru cele de sănătate fizică.
• Există costuri la nivelul întregii societăți – sistemul de sănătate și cel de asigurări sociale suportă costuri financiare reale, iar persoanele, familiile și comunitățile suportă de asemenea costuri în ceea ce privește sănătatea și aspectele sociale.
Abordarea tuturor acestor aspecte în privința fiecărei părți interesate depășește obiectul prezentului document de orientare. Totuși, acesta introduce și oferă orientări angajatorilor, angajaților și altor părți interesate cu privire la gestionarea aspectelor privind sănătatea mintală la locul de muncă. Obiectivul său este să asigure un nivel înalt de orientare cu privire la aspectul care poate fi utilizat pentru a direcționa politica și practica la locul de muncă. În același timp, documentul urmărește să direcționeze cititorii spre cadrul politicii UE în domeniu. În final, documentul își propune să descrie și să asigure accesul la unele constatări ale unor studii care stau la baza orientărilor.
În esență, acest document de orientare își propune să aibă o valoare practică pentru toate părțile interesate din domeniu (angajatori, sindicate, factori de decizie sau profesioniști). Prin urmare, el adoptă o abordare practică, vizând să prezinte un cadru integrat pentru promovarea sănătății mintale la locul de muncă, precum și exemple de bune practici.
În prezentele orientări se recunoaște faptul că există o mulțime de alte documente de orientare în domeniu, la care se recurge, după caz. Totuși, elementul unic al prezentelor orientări îl constituie faptul că ele au la bază o perspectivă holistică – ele urmăresc să abordeze toate aspectele chestiunii reprezentate de sănătatea mintală și de starea de bine la locul de muncă, iar nu să se axeze pe chestiuni individuale. Prin urmare, ele adună la un loc materiale din domeniul securității și al sănătății, al promovării sănătății, al reintegrării și al recrutării, pentru a oferi un set cuprinzător de proceduri pentru abordarea tuturor aspectelor vizând sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă.
Orientările au la bază Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Această directivă (cunoscută ca directiva-cadru) reprezintă prima inițiativă legislativă a UE privind sănătatea și securitatea și prezintă o abordare generală a modului în care ar trebui gestionate sănătatea și securitatea la locul de muncă. Există și alte directive și politici (1) la fel de relevante (cuprinse în
(1) A se vedea anexele 1 și 2 pentru detalii privind aceste instrumente.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 6
capitolul 4). Orientările sunt bazate, de asemenea, pe bunele practici privind promovarea sănătății mintale la locul de muncă, menținerea locului de muncă și revenirea la locul de muncă.
Obiectivele specifice ale orientărilor sunt:
• încadrarea gestionării aspectelor privind sănătatea mintală la locul de muncă (prevenire, promovare și revenire la locul de muncă) în contextul directivei-cadru, al legislației aferente și al bunelor practici în domeniu;
• creșterea nivelului de informare cu privire la importanța gestionării sănătății mintale și a stării de bine la locul de muncă;
• prezentarea generală a procedurilor necesare pentru gestionarea aspectelor legate de sănătatea mintală la locul de muncă pentru angajatori, sindicate, angajați, factori de decizie și practicieni;
• furnizarea de exemple practice privind modul în care acest lucru se poate realiza prin intermediul unor studii de caz;
• furnizarea de referințe la alte surse relevante de orientări, studii și informații cu privire la politicile în domeniu.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 7
2. Structura orientărilor
Orientările sunt împărțite într-o serie de capitole prevăzute a îndeplini funcții fundamental diferite:
• Capitolul 3: Importanța sănătății mintale la locul de muncă – prezintă principalele argumente pentru justificarea promovării și gestionării proactive a sănătății mintale la locul de muncă. De asemenea, orientările prezintă informații generale despre aceste aspecte prin prisma costurilor și a impacturilor, precum și despre cazuri din domeniul muncii și al sănătății pentru luarea de măsuri.
• Capitolul 4: Legislația principală a UE în domeniul SSM și al sănătății mintale la locul de muncă – prezintă modul în care directiva-cadru este în concordanță cu, și relevantă pentru, gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă și prevenirea afectării sănătății mintale și a stării de bine. Orientările oferă, de asemenea, o descriere succintă și trimiteri la legislația UE și națională relevantă. Ele cuprind abordări de politică cu caracter obligatoriu (de reglementare) și fără caracter obligatoriu (voluntare) ale aspectelor în cauză, de exemplu, legislație, acorduri-cadru.
• Capitolul 5: Evaluarea riscurilor pentru sănătatea mintală – detaliază metode de evaluare a riscurilor pentru sănătatea mintală. De asemenea, orientările sintetizează principalele riscuri psihosociale pentru sănătatea mintală și pentru starea de bine, precum și tipurile de intervenții care se pot realiza pentru gestionarea acestor riscuri.
• Capitolul 6: Orientări privind prevenirea și promovarea sănătății mintale la locul de muncă – oferă orientări cu privire la o abordare cuprinzătoare a gestionării sănătății mintale la locul de muncă, bazate pe cele trei perspective-cheie, și anume: sănătatea și securitatea, promovarea sănătății și revenirea la locul de muncă. Se adoptă o abordare comună prin care se colectează informații cu privire la riscurile asociate locului de muncă, nevoile în materie de sănătate mintală și cerințele privind revenirea la locul de muncă. Aceste informații se utilizează apoi ca bază pentru generarea intervențiilor. Se oferă orientări cu privire la ambele faze ale acestei activități.
• Capitolul 7: Referințe la orientările existente – descrie pe scurt unele dintre orientările principale care există deja în domeniu. În mare parte, acestea se referă la inițiative și orientări majore existente la nivel național sau transnațional în domeniul stresului la locul de muncă, cum ar fi cele publicate de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), Orientările British Standards Institution privind gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă și standardul canadian recent privind sănătatea psihologică și securitatea la locul de muncă. În plus, sunt relevante și inițiativele Rețelei europene pentru promovarea sănătății la locul de muncă (ENWHP) referitoare la promovarea sănătății mintale la locul de muncă și la practicile privind revenirea la locul de muncă, la fel ca și orientările PRIMA-EF privind dezvoltarea unui Cadru european pentru gestionarea riscurilor psihosociale. Aceste inițiative au fost alese deoarece au fost aplicate pe scară largă, au fost elaborate la nivel european sau reprezintă abordări noi și promițătoare ale aspectelor relevante.
• Capitolul 8: Studii de caz – prezintă extrase dintr-o serie de studii de caz care ilustrează modul în care pot fi puse în practică orientările privind sănătatea mintală la locul de muncă. Ele includ studii de caz privind promovarea sănătății mintale, gestionarea stresului la locul de muncă și gestionarea revenirii la locul de muncă. Ele sunt prevăzute să susțină orientările prezentate în capitolele 5 și 6.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 8
3. Importanța sănătății mintale la locul de muncă
Ce înseamnă sănătatea mintală și starea de bine?
Definiția sănătății dată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este cea mai bună definiție disponibilă cunoscută (1946) (2):
„Sănătatea este o stare complet bună din punct de vedere fizic, psihic și social, și nu doar absența bolii sau a infirmității.”
Această definiție recunoaște dimensiunile psihice, fizice și sociale ale sănătății. Ea recunoaște de asemenea faptul că sănătatea nu se referă doar la absența bolii, ci constituie mai degrabă o stare pozitivă care include starea de bine.
În legătură cu sănătatea mintală, OMS (2001) (3) oferă următoarea definiție:
„Sănătatea mintală poate fi înțeleasă ca o stare de bine în care individul își valorifică abilitățile, poate face față situațiilor solicitante normale din viața sa (4), poate lucra în mod productiv și fructuos și își poate aduce contribuția la comunitatea în care trăiește.”
Sănătatea mintală pozitivă
Sănătatea mintală este o stare de bine caracterizată printr-un sentiment de bine, stabilirea unor relații satisfăcătoare și deținerea abilității de adaptare. Sănătatea mintală influențează modul în care oamenii gândesc, comunică, învață și se dezvoltă. Starea de bine percepută sporește rezistența și stima de sine. Acestea sunt ingredientele unei implicări reușite în comunitate, în societate, în viața profesională și în relații.
Sănătatea mintală și bolile mintale au fost deseori descrise ca fiind puncte în cadrul unui continuum. Cu toate acestea, studiile sugerează faptul că trebuie avute în vedere două continuumuri și că este posibil ca absența bolii mintale să nu reflecte întotdeauna adevărata stare de sănătate mintală (a se vedea figura 1). Continuumul „stării de prosperitate și de neputință” (Keyes, 2002) presupune adoptarea unei abordări pozitive a sănătății mintale și propune că, chiar și în absența unei stări de bine mintale optime, o persoană poate, totuși, să prospere.
Această abordare este importantă în contextul promovării sănătății mintale – procesul prin care se menține și se îmbunătățește sănătatea mintală pozitivă și starea de bine.
(2) OMS (1946) Constituția Organizației Mondiale a Sănătății.(3) OMS (2001) Mental Health: Strengthening Mental Health Promotion (Sănătatea mintală: Intensificarea promovării sănătății mintale), Fișa informativă nr. 220 http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs220/en/(4) Spre exemplu, stresul de la locul de muncă, de acasă, familial etc.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 9
Figura 1: Continuumul sănătății mintale (1)
Prosperitate
• există unele probleme de sănătate mintală
• funcționare psihologică și socială și stare de bine moderată/optimă
Boală mintală
• emoții pozitive
• stare de bine psihologică
• stare de bine socială
• sănătate mintală optimăSănătate
mintală
• emoții negative
• absența relativă a factorilor determinanți psihologici și sociali ai stării de bine
• există probleme de sănătate mintală
• emoții negative
• absența relativă a factorilor determinanți psihologici și sociali ai stării de bine
• sănătate mintală moderată
Neputință
(1) Adaptare după Keyes, C. (2002): „The Mental Health Continuum: From Languishing to Flourishing in Life” (Continuumul sănătății mintale: de la neputință la prosperitate în viață), Journal of Health and Social Behavior, vol. 43, pp. 207-222.
Probleme și tulburări de sănătate mintală
Problemele de sănătate mintală (5), spre deosebire de bolile mintale, sunt destul de frecvente și se resimt deseori în perioade de stres puternic sau în urma unor evenimente supărătoare. Spre exemplu, simptomele doliului care durează mai puțin de două luni nu se consideră a fi tulburări psihice. Cu toate acestea, doliul poate deveni debilitant dacă persoana în cauză nu primește sprijin în această perioadă și, de asemenea, este posibil să fie necesar ca persoana îndoliată să beneficieze de consiliere în această perioadă. Depunerea unor eforturi active pentru promovarea, prevenirea și tratarea (6) sănătății mintale poate reduce semnificativ riscul ca o persoană să dezvolte o boală psihică.
OMS sugerează faptul că aproape jumătate dintre persoane vor suferi de o boală psihică la un moment dat în viața lor, estimându-se că aproape 10 % din populație suferă de depresie în orice an, iar o altă parte de 2,6 % suferă de o tulburare psihotică. Anxietatea este de asemenea o problemă majoră. În UE-27 s-a constatat că 15 % dintre persoane au solicitat ajutor pentru o problemă psihologică sau emoțională, în timp ce 72 % dintre oameni au luat antidepresive la un moment dat în viața lor (7).
(5) Acestea sunt degradări mai puțin grave ale stării de bine mintale.(6) A se vedea capitolul 9 pentru definițiile acestor termeni.(7) Comisia Europeană (2010). Eurobarometrul privind sănătatea mintală. Disponibil la: http://ec.europa.eu/health/mental_health/eurobarometers/index_en.htm
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 10
Riscurile pentru sănătatea mintală și starea de bine
Riscurile pentru sănătatea mintală și starea de bine pot să provină dintr-o serie de surse și includ surse asociate cu locul de muncă (tabelul 1).
Tabelul 1 : Exemple de riscuri pentru sănătatea mintală din interiorul și din afara locului de muncă (1)
Sursa riscului Factor de riscPersonală și socială • Genetica
• Experiența anterioară de viață• Evenimente din viață• Incidente traumatizante• Sprijin social• Abilități de adaptare• Resurse• Comportamente personale asociate cu sănătatea, de exemplu, alcool și droguri
Locul de muncă • Obiectul locului de muncă• Volumul de muncă și ritmul de lucru• Programul de lucru• Controlul• Mediul și echipamentele• Cultura organizațională și funcția• Relațiile interpersonale la locul de muncă• Rolul în cadrul organizației• Dezvoltarea carierei• Violență și timorare
Socio-economică • Economia și piața muncii– Amenințarea cu șomajul și situația de a fi șomer– Tipul contractului de muncă– Securitatea locului de muncă– Reducerile de la nivelul disponibilității serviciilor– Veniturile
• Geografia• Legislația
– Forța de muncă– Asigurările sociale– SSM
(1) Adaptare după Op De Beeck, R., Van den Broek, K. și De Meyer, S. (2009), în: Haratau, T. și Wynne, R. (ed.): Promovarea sănătății la locul de muncă: Definiții, metode și tehnici, Fundația Romtens, București.
Lista factorilor din tabelul 1 nu este completă, însă ilustrează bine varietatea amplă de aspecte care pot contribui la problemele de sănătate mintală și la bolile psihice. Mulți dintre factori sunt binecunoscuți; genetica poate influența dezvoltarea bolilor psihotice, în timp ce factorii sociali, precum veniturile și nivelurile de deprivare, pot influența atât problemele de sănătate mintală, cât și bolile psihice. Factorii de risc psihosocial au fost asociați cu problemele de sănătate mintală la locul de muncă; spre exemplu, particularitățile structurale ale locului de muncă și metodele de lucru pot influența sănătatea mintală și starea de bine.
Nu toți acești factori acționează în mod negativ. Spre exemplu, sprijinul social este un factor care acționează atât în interiorul, cât și în afara locului de muncă pentru reducerea efectelor produse de factorii de risc pentru sănătatea mintală, iar stilurile de adaptare și comportamentele pot ajuta, de asemenea, la reducerea impactului factorilor de risc negativi asupra sănătății mintale.
În plus, acești factori nu acționează neapărat în mod izolat – ei se găsesc, de regulă, în grupuri în interiorul și în afara locului de muncă. Spre exemplu, veniturile mici, condițiile de muncă precare, nivelurile mari de cereri de locuri de muncă și comportamentele negative de adaptare pot fi deseori asociate unele cu altele. Aceste
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 12
Locul de muncă: cauză și efect – un proces dinamic
Există deseori o relație unu la unu, spre exemplu, între un pericol chimic și efectele sale asupra sănătății, precum și alte efecte, însă cauzele suferinței psihice nu presupun întotdeauna existența unei astfel de relații. În schimb, diferite cauze pot produce același efect, fie că provin din interiorul sau din afara locului de muncă. Spre exemplu, depresia poate fi provocată de un doliu, de o schimbare în împrejurările vieții sau de intrarea în șomaj (8). La fel, o serie de cauze similare pot produce diferite efecte asupra sănătății mintale, de exemplu, o persoană poate deveni deprimată dacă se confruntă în mod constant cu un volum de muncă excesiv, în timp ce o altă persoană ar putea suferi de epuizare, iar alta ar putea deveni anxioasă. Mai mult, acești factori interacționează – cauzele suferinței din afara locului de muncă interacționează cu cele din interior pentru a produce efecte asupra sănătății mintale și a stării de bine (9).
Aceste interacțiuni și relații nespecifice înseamnă că nu este suficient să se controleze cauzele suferinței psihice într-un context – intervențiile trebuie să abordeze, în mod ideal, toate cauzele (sau cel puțin să ajute la gestionarea acestora) dacă se urmărește ca ele să fie eficace. Prezentul document de orientare vizează să promoveze bunele practici în promovarea sănătății mintale la locul de muncă și, în același timp, să încurajeze angajatorii să își îndeplinească obligațiile legale în acest domeniu.
Efectele asupra persoanelor individuale nu se limitează la efectele directe asupra sănătății la nivelul funcționării psihice și afective, ci includ și efecte asupra veniturilor și, deseori, asupra acceptării sociale (stigmatizarea asociată cu problemele de sănătate mintală reprezintă în continuare un proces social puternic). În plus, este posibil să existe, de asemenea, efecte asupra familiei și a rețelelor sociale ale persoanei în cauză în afara locului de muncă (a se vedea, spre exemplu, Studiul de impact privind stresul) (10).
Totuși, efectele stării precare de sănătate mintală la locul de muncă nu se limitează la efectele asupra sănătății individuale. Acestea includ, de asemenea, efecte asupra performanței organizaționale sub aspectul pierderii productivității, al costurilor asociate absenteismului, prezenteismului (11) și aspecte intangibile, însă nu mai puțin importante, cum ar fi moralul slab al forței de muncă și reputația organizațională nefavorabilă. Recentul Sondaj european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (12) (ESENER) oferă informații despre riscurile psihosociale esențiale care afectează locurile de muncă europene din perspectiva directorilor lor.
Efectele pozitive ale muncii asupra sănătății mintale și a stării de bine
În pofida preocupărilor prezentate până acum, munca în general este benefică pentru sănătatea mintală și fizică. Studiile au arătat în mod consecvent faptul că o muncă de bună calitate (mai exact, munca care prezintă particularități pozitive) poate îmbunătăți și proteja sănătatea. Particularitățile vieții profesionale care sunt cunoscute ca promovând sănătatea mintală și starea de bine includ:
• a fi apreciat la locul de muncă;• a desfășura o activitate semnificativă;• a putea lua decizii cu privire la aspecte care vă afectează;• a fi format corespunzător pentru activitatea desfășurată;• a avea la dispoziție resursele necesare pentru desfășurarea activității;• a avea un loc de muncă bine conceput, mai exact, care nu este suprasolicitant;• a desfășura o activitate bine organizată sub aspectul programului de lucru și al timpului liber.
(8) Kuoppala, J., Lamminpää, A., Liira, J. și Vaino, H. (2008): „Leadership. Job Well-Being, and Health Effects — A Systematic Review and a Meta-Analysis” (Calitatea conducerii, starea de bine la locul de muncă și efectele asupra sănătății – o examinare sistematică și o metaanaliză), J. Occupational & Environmental Medicine, vol. 50, pp. 904-915.(9) Spre exemplu, Waddell, G. și Burton, K. (2006): Is work good for your health and well-being? (Este munca benefică pentru sănătatea și starea ta de bine?), Londra, The Stationery Office.(10) www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/Stress%20Impact%20Integrated%20Report.pdf(11) Această situație este definită de cele mai multe ori ca a merge la serviciu în pofida absenței stării de bine.(12) EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Sondajul european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente – Gestionarea securității și a sănătății la locul de muncă. Raport al Observatorului european al riscurilor, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 13
Un alt element pozitiv al locului de muncă se referă la cultura organizațională, care poate sprijini sănătatea mintală și starea de bine. Elemente de cultură cum ar fi stilul de gestionare și de comunicare pot contribui la o stare de bine mintală pozitivă. În plus, practicile pozitive de gestionare în legătură cu domenii precum participarea la procesul decizional și asigurarea de feedback prompt și constructiv pot contribui în mod pozitiv la starea de bine a angajaților. Desigur, promovarea unei culturi pozitive în ceea ce privește sănătatea și securitatea joacă, de asemenea, un rol important.
Aspectele sociale de la locul de muncă pot oferi, de asemenea, un mediu care favorizează sănătatea mintală și starea de bine. Spre exemplu, acesta poate asigura:
• sprijin social – colegii de muncă pot ajuta persoanele în cauză să își împărtășească problemele personale, să facă față acestora și să le depășească;
• abilități de adaptare – interacțiunea socială de la locul de muncă poate oferi direct sau indirect oportunități de a deprinde abilități de adaptare eficace;
• sprijin material – locurile de muncă oferă resurse sub forma veniturilor monetare. Ele pot oferi totodată sprijin material direct din partea colegilor de muncă pentru a ajuta la rezolvarea problemelor.
Costurile asociate problemelor de sănătate mintală la locul de muncă
Costurile asociate problemelor de sănătate mintală au un impact major asupra locurilor de muncă. În cadrul activității privind Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare (13) s-a estimat că valoarea totală a costurilor pentru productivitate care au fost asociate absenteismului determinat de bolile mintale s-a ridicat la suma de 136 de miliarde de euro în 2007. Aceasta a echivalat cu aproximativ 624 de euro pe angajat în UE la momentul respectiv. Dintre aceste costuri, suma de 99 de miliarde de euro a fost corelată cu depresia și cu boli care evoluează cu anxietate. Costurile aferente bolilor mintale sunt comparabile cu cele aferente bolilor cardiovasculare, care s-au ridicat la 36 de miliarde de euro în 2007. Ar trebui menționat faptul că aceste costuri nu sunt legate de tratamente, prestații de asigurări sociale sau alte costuri puse pe seama societății în general.
Multe alte studii au evidențiat, de asemenea, nivelul foarte ridicat al costurilor cu problemele de sănătate mintală. Spre exemplu, în 2002, Comisia Europeană (14) a estimat că nivelul costurilor asociate stresului la locul de muncă se ridică la 3-4 % din produsul intern brut, iar în Germania (15) costurile anuale asociate tulburărilor psihologice au fost estimate la 3 miliarde de euro. O prezentare generală bună a studiilor privind costurile este oferită de Leka et al. (16).
Impactul problemelor de sănătate mintală asupra ocupării forței de muncă
Problemele de sănătate mintală au o influență disproporționată asupra absenței de la muncă, a handicapului și a pensionării anticipate. Atunci când o persoană suferă din cauza unei probleme de sănătate mintală, este posibil ca ea să nu mai lucreze pentru o perioadă mai lungă de timp, să fie mai predispusă să devină handicapată și să fie mai predispusă să se pensioneze anticipat (17). Mai mult, conform datelor dintr-o serie de țări, problemele de sănătate mintală determină proporția crescută de absenteism, handicap și pensionare anticipată odată cu trecerea timpului.
Spre exemplu, în Germania, cazurile de pensionare anticipată determinate de problemele de sănătate mintală au crescut în perioada 1989-2010 de la cu puțin peste 20 % la aproape 40 % dintre toate cazurile de pensionare determinată de problemele de sănătate. De atunci, proporția acestor cazuri de pensionare anticipată asociată
(13) McDaid, D. (2008): Mental health in workplace settings (Sănătatea mintală în mediul de la locul de muncă), Document de consens, Comunitățile Europene, Luxemburg.(14) Levi, L., „Spice of life or kiss of death?” (Flacăra vieții sau sărutul morții?), în Working on stress, revista Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, nr. 5, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, 2002. Disponibil la: https://osha.europa.eu/en/publications(15) EU-OSHA (2009): OSH in figures: stress at work — facts and figures (SSM în cifre: stresul la locul de muncă – date și cifre), Luxemburg, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene.(16) Leka, S., Van Wassenhove, W. și Jain, A. K. (2014, sub tipar): „Is psychosocial risk prevention possible? Deconstructing common presumptions” (Este posibilă prevenirea riscurilor psihosociale? Demontarea ipotezelor comune), în Safety Science.(17) Evans-Lacko, S., Knapp, M., McCrone, P., Thornicroft, G. și Mojtabai, R. (2013): „The Mental Health Consequences of the Recession: Economic Hardship and Employment of People with Mental Health Problems in 27 European Countries” (Consecințele recesiunii asupra sănătății mintale: Greutățile economice și angajarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală în 27 de țări europene), în PLoS ONE, 8(7).
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 14
sănătății mintale precare a continuat să crească (18). Mai mult, în Germania a crescut și numărul cazurilor în care cauza absenței de la muncă o constituie problemele de sănătate mintală – între 1989 și 2012, această creștere a fost de 2,5 ori, în timp ce numărul absențelor din alte motive de sănătate a rămas în esență același. Aceste tendințe din Germania sunt reflectate în datele din multe alte țări din UE. Datele din Regatul Unit sugerează nu doar că se produce o creștere a cazurilor în care tulburările de stres sau de sănătate mintală constituie cauza absenței, ci și faptul că absențele puse pe seama acestor stări sunt mai lungi decât cele determinate de problemele de sănătate fizică (19).
Angajații care dezvoltă probleme de sănătate mintală prezintă deseori și comorbidități, mai exact au și o problemă de sănătate fizică. Mai mult, există dovezi care sugerează că oamenii care absentează de la muncă pe perioade lungi din motive de sănătate fizică dezvoltă în continuare și o problemă de sănătate mintală (20). Aceste constatări semnifică faptul că axarea doar pe un singur tip de stare a sănătății este puțin probabil să fie eficace atunci când se promovează sănătatea mintală și revenirea la locul de muncă.
Strategii privind revenirea la locul de muncă
Există multe motive pentru care angajatorii ar trebui să gestioneze în mod activ revenirea la locul de muncă (RLM) în cazul persoanelor cu probleme de sănătate mintală. În esență, angajatorii au obligația să se asigure că nu încalcă legislația în materie de egalitate sau discriminare, mai exact, că nu discriminează din motive de sănătate angajatul care revine la muncă.
Angajatorii și angajații pot beneficia de strategii adecvate privind RLM – se îmbunătățește sănătatea și starea de bine a angajaților, iar angajatorii își reduc costurile asociate absenței.
La momentul actual, există strategii privind RLM bine definite pentru persoanele cu probleme de sănătate fizică. Aici sunt adecvate abordările privind gestionarea handicapurilor: spre exemplu, acestea implică stabilirea politicii privind locul de muncă în domeniu, asigurarea faptului că există persoane formate pentru gestionarea procesului, contactarea din timp a persoanei absente și realizarea de acorduri pentru o revenire sigură și promptă în câmpul muncii (a se vedea capitolul 6 pentru detalii).
Aceste strategii pot fi adaptate pentru gestionarea revenirii la locul de muncă a unui angajat cu o problemă de sănătate mintală. Principalele diferențe în abordare se referă la asigurarea faptului că există un nivel suficient de informare în rândul tuturor părților interesate cu privire la ceea ce implică sănătatea mintală și bolile mintale, abordarea fenomenului stigmatizării, păstrarea confidențialității și asigurarea faptului că există suficiente opțiuni disponibile pentru adaptarea la muncă, astfel încât persoana revenită la locul de muncă să se poată readapta la viața profesională.
Legăturile dintre sănătatea fizică și cea mintală
Sănătatea fizică și cea mintală sunt interconectate – studiile arată că factorii de stres de la locul de muncă și din afara acestuia pot contribui la apariția bolilor de inimă. Revizuiri recente indică faptul că riscurile psihosociale care pot cauza probleme de sănătate mintală sunt legate, în mod sistematic și cauzal, și de alte efecte asupra sănătății, cum ar fi problemele de sănătate fizică (21), precum și morbiditatea cardiovasculară (22), mortalitatea
(18) SUGA (Bericht zur Sicherheit und Gesundheit bei der Arbeit), 1998-2008. Bundesanstalt für Arbeitsschutz und Medizin (BAuA) (Institutul Federal pentru Securitate și Sănătate în Muncă), http://www.baua.de/de/Startseite.html(19) Department for Work & Pensions (DWP) (Ministerul Muncii și Pensiilor), 2013. Statistici DWP, Londra, http://statistics.dwp.gov.uk/asd/(20) http://www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/Stress%20Impact%20Integrated%20Report.pdf(21) Briggs, A. M., Bragge, P., Smith, A. J., Govil, D. și Straker, L. M. (2009): „Prevalence and associated factors for thoracic spine pain in the adult working population: a literature review” (Prevalența și factorii asociați pentru durerea de coloană toracică la populația adultă încadrată în muncă: o revizuire a literaturii de specialitate), J Occup Health, vol. 51, pp. 177-192.(22) Kivimäki, M., Nyberg, S. T., Batty, G. D. et al. (2012): „Job strain as a risk factor for future coronary heart disease: a collaborative meta-analysis of individual participant data” [2358 events in 197,473 men and women] (Suprasolicitarea la locul de muncă ca factor de risc pentru apariția în viitor a cardiopatiei ischemice: metaanaliză colaborativă a [2 358 de evenimente la 197 473 de bărbați și femei]), The Lancet, 2012 (380), pp. 1491-1497 [doi:10.1016/S0140-6736(12)60994-5].
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 15
și diabetul (23). În urma studiului INTERHEART (24), la care au participat 24 767 de persoane din 52 de țări, s-a constatat că persoanele (cazuri) cu infarct miocardic au raportat o prevalență mai mare a factorilor de stres asociați cu locul de muncă, mediul de acasă, evenimentele din viață și situația financiară. Raportul privind inima și mintea (Hearts and Minds…) (25) sintetizează relația dintre problemele de sănătate mintală și bolile de inimă. Alte revizuiri recente indică faptul că riscurile psihosociale care pot cauza probleme de sănătate mintală sunt legate, în mod sistematic și cauzal, și de alte efecte asupra sănătății, cum ar fi problemele de sănătate fizică (26) (27), precum și morbiditatea cardiovasculară, mortalitatea (28) și diabetul (29).
Alte studii arată că multe persoane care dezvoltă o problemă de sănătate fizică vor dezvolta în continuare și o problemă de sănătate mintală. Spre exemplu, studiul impactului stresului (30) a arătat că multe persoane aflate în concediu de boală pe termen scurt din motive de sănătate fizică au dezvoltat probleme de sănătate mintală (de regulă, depresie). Până la 13 % dintre persoanele care au absentat de la muncă mai mult de 12 săptămâni au avut concomitent probleme de sănătate fizică și mintală.
De ce ar trebui ca angajatorii să gestioneze sănătatea mintală la locul de muncă
Există multe motive pentru care angajatorii ar trebui să se implice în mod proactiv din punctul de vedere al sănătății mintale și al stării de bine. În primul rând, conform legislației în materie de sănătate și securitate, există obligația de a preveni afectarea sănătății mintale din motive asociate locului de muncă. Declarația de la Seul (31) a OIM și a statelor sale partenere afirmă că sănătatea și securitatea reprezintă un drept uman fundamental. De asemenea, conform legislației privind egalitatea, există obligația de a asigura nediscriminarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală în domenii precum recrutarea, promovarea și accesul la formare.
Dincolo de aceste obligații, mulți angajatori consideră că investirea în sănătatea mintală este benefică deoarece este asociată cu etosul și cultura organizației. A fi activ în domeniu ajută la îndeplinirea contractului social pe care angajatorii îl au cu angajații lor și cu societatea în general și ajută totodată la menținerea unei imagini publice pozitive a angajatorului. Mulți angajatori consideră, de asemenea, că implicarea în bune practici privind sănătatea mintală la locul de muncă îi ajută să își îndeplinească obligațiile în ceea ce privește responsabilitatea socială corporativă, mai ales în cazul în care practica angajatorilor depășește limitele cerințelor legislative.
Totuși, cele mai convingătoare motive pentru mulți angajatori se referă la faptul că intervențiile în sensul îmbunătățirii sănătății mintale și a stării de bine sunt eficace. Ele pot fi eficace, spre exemplu, sub aspectul abordării problemelor legate de absenteism, însă, în esență, intervențiile s-au dovedit a avea beneficii monetare semnificative. Studiile din Regatul Unit arată că multe dintre intervențiile evaluate generează suficiente beneficii
(23) De Hert, M., Correll, C. U., Bobes, J., Cetkovich-Bakmas, M., Cohen, D., Asai, I., Leucht, S (2011): „Physical illness in patients with severe mental disorders. I. Prevalence, impact of medications and disparities in health care” (Îmbolnăvirea fizică la pacienții cu tulburări mintale severe. I. Prevalența, impactul medicamentelor și disparitățile din sistemul de asistență medicală), World Psychiatry, 10, pp. 52-77.(24) Rosengren, A., Hawken, S., Ôunpuu, S., Sliwa, K., Zubaid, M., Almahmeed, W. A., Blackett, K. N., Sitthi-amorn, C., Sato, H., Yusuf, S., „Association of psychosocial risk factors with risk of acute myocardial infarction in 11 119 cases and 13 648 controls from 52 countries (the INTERHEART study): case-control study” [Asocierea factorilor de risc psihosocial cu riscul de infarct miocardic acut la 11 119 cazuri și 13 648 de subiecți de control din 52 de țări (studiul INTERHEART): studiu caz-control], The Lancet, vol. 364, 2004, pp. 953-962.(25) Boedeker, W. și Klindworth, H.: Hearts and Minds at Work in Europe: a European work-related public health report on Cardiovascular Diseases and mental Ill Health (Inima și mintea la locul de muncă în Europa: un raport european în domeniul sănătății publice profesionale privind bolile cardiovasculare și problemele de sănătate mintală) BKK Bundesverband, Essen, 2007, http://www.enwhp.org/fileadmin/downloads/Workhealth_II/Buch_WH-Report_v09.pdf(26) A se vedea nota de subsol 23.(27) Da Costa, B. E. și Vieira, E. R. (2009): „Risk factors for work-related musculoskeletal disorders: A systematic review of recent longitudinal studies” (Factorii de risc pentru afecțiunile musculoscheletale profesionale: o revizuire sistematică a studiilor longitudinale recente), J Ind Med, 48, pp. 1-39.(28) A se vedea nota de subsol 24.(29) A se vedea nota de subsol 25.(30) Integrated report of Stress Impact: The impact of changing social structures on stress and quality of life: Individual and social perspectives (Raport integrat privind impactul stresului: impactul structurilor sociale schimbătoare asupra stresului și a calității vieții: perspective individuale și sociale), https://www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/stress-impact.pdf(31) http://www.seouldeclaration.org
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 16
pentru a rentabiliza costurile. S-a estimat, destul de recent (32), că rentabilitatea netă a investiției generată de programele de promovare a sănătății mintale la locul de muncă pe o perioadă de un an variază între 0,81 EUR și 13,62 EUR pentru fiecare 1 EUR cheltuit în cadrul programului.
În cadrul unui studiu desfășurat în Regatul Unit în 2009, Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Asistență Medicală (National Institute for Health and Care Excellence) a modelat efectele unei abordări cuprinzătoare de promovare a unei stări psihice bune la locul de muncă. El a sugerat că pierderile de productivitate pentru angajatori ca urmare a stresului inutil și a stării precare de sănătate mintală ar putea scădea cu 30 % și că, în cazul unei companii cu 1 000 de angajați, ar exista o reducere netă a costurilor de peste 473 000 de lire sterline.
În ansamblu, acolo unde factorii pozitivi ai culturii locului de muncă își exercită acțiunea, se produce, în general, un impact pozitiv asupra implicării angajaților în muncă, ceea ce determină la rândul său câștiguri la nivelul productivității pentru organizație. În afara locului de muncă, se aduc beneficii și societății în ansamblul ei. Costurile cu tratarea problemelor de sănătate mintală se reduc, existând totodată beneficii sub aspectul nivelurilor mai mari de participare din partea lucrătorilor într-o serie de activități benefice la nivel social și personal.
10 motive pentru gestionarea sănătății mintale și a stării de bine – Justificarea economică
Există o serie de motive pentru care angajatorii trebuie să adopte o atitudine mai proactivă în gestionarea sănătății mintale la locul de muncă:
• În Europa, problemele de sănătate mintală și bolile se află în creștere. Ele constituie o cauză din ce în ce mai frecventă pentru absența de la locul de muncă a angajaților din Europa.
• Costurile asociate absenței din cauza problemelor de sănătate mintală sunt mai mari decât în cazul oricărui alt tip de boală.
• Absențele cauzate de problemele de sănătate mintală au o durată mai mare decât cele cauzate de alte probleme de sănătate.
• Schimbarea naturii muncii determină un stres mai mare și mai multe probleme de sănătate mintală.
• Locul de muncă este un mediu deosebit de util pentru a interveni în promovarea stării optime a sănătății mintale.
• O muncă de calitate promovează o stare optimă a sănătății mintale și o stare de bine.
• Gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă este necesară prin lege.
• Gestionarea revenirii la locul de muncă este din ce în ce mai mult responsabilitatea/în folosul angajatorilor din multe țări.
• Intervențiile vizând îmbunătățirea sănătății mintale și a stării de bine la locul de muncă ajută angajatorii să respecte principiile contractului social.
• Intervențiile vizând îmbunătățirea sănătății mintale și a stării de bine a persoanelor individuale sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor.
(32) Matrix Insight (2013): Economic analysis of workplace mental health promotion and mental disorder prevention programmes and of their potential contribution to EU health, social and economic policy objectives (Analiza economică a programelor de promovare a sănătății mintale și de prevenire a bolilor mintale la locul de muncă, precum și a unei posibile contribuții a acestora la obiectivele UE în materie de sănătate, politică socială și economică), Matrix Insight, studiu comandat de Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori, http://ec.europa.eu/health/mental_health/docs/matrix_economic_analysis_mh_promotion_en.pdf
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 17
4. Legislația UE principală în materie de SSM și sănătate mintală la locul de muncă
Directiva-cadru și sănătatea mintală
Legislația prevalentă prin care se reglementează toate aspectele SSM în UE este Directiva-cadru 89/391/CEE privind securitatea și sănătatea lucrătorilor la locul de muncă. Ea prevede obligațiile generale ale angajatorilor în ceea ce privește asigurarea sănătății și securității lucrătorilor sub orice aspect profesional, „abordarea tuturor tipurilor de riscuri” pe baza principiilor prevenției. Directiva-cadru a fost urmată de o serie de directive individuale dintr-o serie de domenii (a se vedea capitolul 7 pentru mai multe detalii) care au fost adoptate în ultimii 25 de ani. Principiile generale ale directivei-cadru se aplică în continuare integral tuturor domeniilor vizate de directivele individuale, însă, în cazul în care directivele individuale conțin dispoziții mai stricte și/sau mai specifice, respectivele dispoziții speciale prevalează.
Riscurile de la locul de muncă, care sunt relevante pentru sănătatea mintală și care sunt deseori clasificate drept riscuri psihosociale, precum și gestionarea acestora, se numără printre responsabilitățile angajatorilor, astfel cum sunt prevăzute prin directiva-cadru, deoarece îi obligă pe angajatori să abordeze și să gestioneze toate tipurile de riscuri într-un mod preventiv și să instituie, în acest sens, proceduri și sisteme în materie de sănătate și securitate.
Pe baza acestui instrument legislativ esențial au fost dezvoltate și puse în aplicare la nivel european o serie de politici și de orientări relevante (33) pentru sănătatea mintală. Acestea includ instrumente cu caracter juridic obligatoriu la nivelul UE, transnațional și național, precum și politici precum decizii, recomandări, rezoluții, avize, propuneri, concluzii ale instituțiilor UE, ale Comitetului Regiunilor și ale Comitetului Economic și Social European. În plus, acordurile cu partenerii sociali și cadrele de acțiuni, specificațiile, orientările, campaniile etc. lansate de comitetele, agențiile și organizațiile europene și internaționale își au originea în directiva-cadru.
Directiva-cadru și alte directive nu au fost concepute în mod direct pentru abordarea problemelor de sănătate mintală la locul de muncă. În schimb, ele acționează ca acte legislative generice și specifice care cuprind toate aspectele legate de sănătate și securitate, precum și procedurile care ar trebui să fie urmate în proiectarea și aplicarea în practică a acțiunilor din domeniul sănătății și al securității. Spre exemplu, directiva-cadru prevede faptul că angajatorii ar trebui să asigure sănătatea și securitatea lucrătorilor sub orice aspect al muncii lor, „abordând la sursă toate tipurile de riscuri”. Chiar dacă nu include termenii „risc psihosocial” sau „stres la locul de muncă”, ea include dispoziții pentru adaptarea muncii la fiecare persoană, mai ales în ceea ce privește conceperea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor de lucru și alegerea metodelor de lucru și de producție, pentru înlăturarea muncii monotone și a muncii normate și dezvoltarea unei politici de prevenție generale coerente care să cuprindă tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor asociați asupra mediului de lucru. Astfel, directiva-cadru vizează în mod direct unele dintre principalele surse de stres psihosocial de la locul de muncă. Mai mult, prin faptul că precizează metodele care ar trebui să fie utilizate pentru prevenirea și controlarea riscurilor pentru sănătate și securitate la locul de muncă, directiva-cadru și directivele asociate stabilesc faptul că aceste riscuri trebuie să fie identificate, evaluate, prevenite și gestionate (34).
Totuși, în pofida acestei lipse aparente de specificitate cu privire la subiect, nu există niciun dubiu că riscurile psihosociale de la locul de muncă sunt incluse în cadrele privind sănătatea și securitatea instituite la nivel național și la nivelul UE. Orientările, campaniile și alte inițiative din domeniu ale Comisiei Europene și ale unor organisme cum ar fi OIM atestă acest fapt, iar acordurile (35) (36) dintre partenerii sociali cu privire la stresul de la locul de muncă, la hărțuirea și violența de la locul de muncă consolidează această poziție.
(33) În legislație se menționează rareori termenul de sănătate mintală și termenii asociați precum stresul și riscul psihosocial.(34) Pentru mai multe detalii despre acest subiect, consultați documentul interpretativ elaborat prin intermediul acestui proiect.(35) Document de lucru al serviciilor Comisiei: Raport privind punerea în aplicare a Acordului-cadru al partenerilor sociali europeni privind stresul la locul de muncă, http://erc-online.eu/content/uploads/2015/03/COM_SEC20110241_EN.pdf(36) Acord-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă, https://docs.google.com/file/d/0B9RTV08-rjErYURTckhMZzFETEk/edit
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 18
Dincolo de aceste dispoziții privind evaluarea riscurilor asociate pericolelor de la locul de muncă, directiva-cadru și alte directive se referă la obligația de solicitudine pe care o au angajatorii față de angajați. Aceasta poate fi interpretată ca, în legătură cu condițiile de muncă ale unei persoane, să se asigure faptul că se ține cont de sănătatea și starea de bine a angajatului. Ea vizează și angajații care revin la locul de muncă după o perioadă de boală. Printre aspectele avute în vedere aici se află evaluarea sănătății persoanei în cauză, organizarea muncii și stabilirea condițiilor de muncă pe măsura capacității angajatului, precum și stabilirea de dispoziții pentru revenirea treptată la locul de muncă. Se revine asupra acestui subiect în capitolul 6 din orientări.
Directiva-cadru cuprinde, de asemenea, dispoziții privind principiile de prevenire, unele dintre acestea fiind relevante în special pentru abordarea pericolelor asupra sănătății mintale care apar la locul de muncă. Pe scurt, ele sunt reprezentate de:
• evitarea riscurilor;• evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;• combaterea riscurilor la sursă;• adaptarea muncii la persoană, în special în ce privește conceperea locurilor de muncă, alegerea
echipamentului de lucru și a metodelor de producție și de lucru, în vederea, în special, a atenuării muncii monotone și a muncii normate și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;
• dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente, care să vizeze tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de lucru.
Alte instrumente de politică
Politici de reglementare ale UE
Anexa 1 prezintă instrumente de reglementare relevante pentru sănătatea mintală și pentru riscurile psihosociale care sunt aplicabile în statele membre ale UE (37). Chiar dacă fiecare dintre aceste reglementări vizează anumite aspecte ale sănătății mintale și/sau ale mediului de lucru psihosocial, ar trebui menționat faptul că termenii „sănătate mintală”, „stres” și „riscuri psihosociale” nu sunt menționați în mod explicit în majoritatea actelor legislative.
Constatările recente desprinse în urma sondajului ESENER sugerează că, deși legislația vizând SSM este considerată de către angajatorii europeni drept un factor determinant esențial pentru abordarea problemelor legate de SSM, ea a fost mai puțin eficace pentru gestionarea riscurilor psihosociale și promovarea sănătății mintale la locul de muncă.
Inițiative strategice
Pe lângă instrumentele de reglementare, au fost elaborate și puse în aplicare la nivelul UE un număr semnificativ de inițiative strategice fără caracter obligatoriu, care sunt relevante pentru sănătatea mintală și riscurile psihosociale de la locul de muncă. Unele dintre cele mai recente documente și inițiative strategice din cadrul UE, care sunt relevante pentru sănătatea mintală la locul de muncă, sunt menționate în cele ce urmează.
1. Strategia de la Lisabona: Obiectivul UE vizând creșterea economică și competitivitatea. Obiectivele de ocupare integrală a forței de muncă și de sporire a incluziunii sociale
2. Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă3. Cartea albă a Comisiei intitulată „Together for Health” (Împreună pentru sănătate)4. Acordul-cadru privind stresul la locul de muncă5. Acordul-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă (2010)6. Pactul privind sănătatea mintală
(37) Ar trebui menționat faptul că statele membre pot depăși dispozițiile instrumentelor legislative ale UE.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 19
În acest domeniu există o varietate amplă de politici, de la strategii generale la nivelul UE la politici de sănătate publică și la inițiative de dialog social. În plus față de acestea, printre alte inițiative strategice relevante pentru sănătatea mintală și riscurile psihosociale de la locul de muncă se numără înființarea de comitete formalizate ale părților interesate, realizarea de campanii la nivelul UE, elaborarea de politici privind gestionarea handicapurilor și alte inițiative ale unor organizații precum OMS și OIM. Anexa 2 oferă o prezentare a acestor politici.
Politici naționale
În cadrul proiectului s-a efectuat o analiză amplă pentru a colecta politici și programe naționale privind sănătatea mintală la locul de muncă. Analiza include politici de reglementare și voluntare. Deși există doar câteva politici de reglementare la nivelul UE care se referă în mod explicit la aspecte privind sănătatea mintală, riscuri psihosociale etc., acest aspect nu este valabil la nivel național. Mai multe țări dispun de politici de reglementare ce solicită angajatorilor să pună în aplicare strategii de prevenire și de promovare vizând sănătatea mintală la locul de muncă. Rezultatele acestei analize sunt disponibile pe site-ul proiectului (38) și în raportul final.
(38) http://www.prevent.be/en/knowledge/mental-health-at-work
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 20
5. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea mintală
Directiva-cadru și directivele aferente plasează evaluarea riscurilor în centrul procesului de asigurare a sănătății și securității. În concordanță cu acestea, prezentul capitol abordează modul de efectuare a evaluării riscurilor în legătură cu pericolele asociate sănătății mintale la locul de muncă. Printre acestea se numără riscurile pentru sănătatea mintală care pot să apară în legătură cu pericolele fizice sau chimice care pot interacționa cu pericolele psihosociale. Toate riscurile cunoscute pentru sănătatea mintală ar trebui să facă obiectul evaluării riscurilor.
Care sunt principalele pericole psihosociale de la locul de muncă?
Există multe modele de stres la locul de muncă (39), acestea ilustrând tipurile de pericole psihosociale care pot să apară la locurile de muncă. Timp de mai bine de 40 de ani s-au efectuat studii privind pericolele psihosociale și există un consens larg cu privire la natura acestor pericole, precum și la teoriile legate de modul în care acestea afectează sănătatea persoanelor și rezultatele organizaționale precum productivitatea, calitatea muncii, satisfacția muncii și absenteismul.
Proiectul PRIMA-EF (40), care este finanțat de Comisia Europeană, propune un Cadru european pentru gestionarea riscurilor psihosociale. În cadrul acestei acțiuni, el se referă la 10 tipuri majore de pericole psihosociale care există la locul de muncă:
Tabelul 2: Pericole psihosociale de la locul de muncă (1)
Tip de pericol DefinițieObiectul locului de muncă
Absența varietății sau a ciclurilor de lucru scurte, munca fragmentată sau nesemnificativă, valorificarea insuficientă a competențelor, gradul ridicat de incertitudine, expunerea continuă la oameni prin intermediul muncii
Volumul de muncă și ritmul de lucru
Volumul de muncă excesiv sau insuficient, stabilirea ritmului de către mașini, nivelurile ridicate de presiune a timpului, supunerea continuă la termene
Programul de lucru Lucrul în schimburi, schimburile de noapte, programele de lucru neflexibile și orele neprevăzute, orele peste program și orele nesociabile
Controlul Gradul redus de participare în procesul decizional, lipsa controlului asupra volumului de muncă, a ritmului de muncă, a muncii în schimburi etc.
Mediul și echipamentele Echipamente neadecvate, disponibilitatea, caracterul adecvat sau întreținerea echipamentelor, condițiile precare de mediu cum ar fi lipsa de spațiu, iluminatul insuficient, zgomotul excesiv
Cultura organizațională și funcția
Comunicare deficitară, sprijin redus pentru rezolvarea problemelor și dezvoltare personală, lipsa definirii unor obiective organizaționale ori dezacordul cu privire la acestea
Relațiile interpersonale la locul de muncă
Excluderea sau izolarea socială sau fizică, relațiile defectuoase cu superiorii, conflictele interpersonale, lipsa de sprijin social, hărțuirea, timorarea
Rolul în cadrul organizației
Ambiguitatea rolului, conflictele asociate rolului, responsabilitatea pentru oameni
Dezvoltarea carierei Stagnarea carierei și incertitudinea, promovarea insuficientă sau exagerată, remunerația insuficientă, nesiguranța locului de muncă, valoarea socială redusă a muncii
Interfața casă-serviciu Solicitări contradictorii la serviciu și acasă, sprijin redus acasă, probleme de carieră dublă
(1) Ibid., pagina 2.
(39) Pericolele psihosociale de la locul de muncă nu sunt echivalente cu stresul de la locul de muncă – dacă nu sunt prevenite, ele pot genera stres sau efecte asociate stresului (cum ar fi starea precară de sănătate mintală sau fizică).(40) http://www.prima-ef.org/prima-ef-book.html
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 21
Desigur, aceste pericole diferă de la un loc de muncă la altul, însă ele diferă și de-a lungul timpului. Pot să apară pericole noi sau emergente, iar în ultimii ani au ajuns să fie recunoscute mai explicit probleme precum hărțuirea, violența și timorarea la locul de muncă. Recesiunile economice au, de asemenea, un efect asupra pericolelor psihosociale emergente. Printre pericolele care suscită îngrijorare se află amenințarea cu șomajul, scăderea calității condițiilor de muncă și munca în posturi în care există o nepotrivire între capacitățile persoanelor și valorificarea competențelor acestora.
Un Sondaj european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER), care a fost realizat recent și care a cuprins peste 28 000 de întreprinderi din 31 de țări din Europa, a evidențiat că, în pofida faptului că stresul de la locul de muncă a fost raportat ca fiind una dintre preocupările-cheie în materie de SSM pentru întreprinderi europene, doar aproximativ jumătate dintre întreprinderile care au participat la sondaj au raportat că își informează angajații în legătură cu riscurile psihosociale și efectele acestora asupra sănătății și securității și mai puțin de o treime au instituite proceduri pentru abordarea stresului la locul de muncă. Constatările sondajului au arătat, de asemenea, faptul că 42 % dintre reprezentanții conducerii consideră că este mai dificil să abordeze riscurile psihosociale comparativ cu alte aspecte legate de securitate și sănătate. S-a raportat că cei mai importanți factori care fac deosebit de dificilă abordarea riscurilor psihosociale sunt „sensibilitatea problemei”, „lipsa de informare”, „lipsa resurselor” și „lipsa de formare”.
De asemenea, există dovezi ale unei creșteri a muncii prost remunerate, a celei pe termen scurt și a celei precare (parțial, acestea sunt corelate cu declinul economic și restructurarea organizațională) (41). În consecință, calitatea muncii a scăzut, ceea ce a determinat combinarea surselor de risc pentru sănătatea mintală la locul de muncă. Mai mult, unele riscuri prezintă o latură ciclică sau dinamică, unele fiind mai relevante în diferite etape ale ciclului de viață. Aceste interacțiuni dintre riscuri, ciclul de viață, venituri și clasa socială înseamnă faptul că sunt necesare mai multe intervenții particularizate care să abordeze riscurile pentru sănătatea mintală în toată complexitatea lor. Astfel de intervenții impun o abordare cuprinzătoare și integrată care ar implica nu doar angajatorii, ci și agenții în materie de sănătate publică și ONG-urile relevante. Din perspectiva angajatorilor, legislația prevede ca această abordare să vizeze riscurile în funcție de locurile de muncă, însă cele mai bune practici sugerează că abordarea unei perspective mai ample ar aduce beneficii atât pentru angajator, cât și pentru angajat.
În plus, natura dinamică a evaluării riscurilor trebuie să țină cont în mod proactiv de schimbările produse la nivelul cunoștințelor și al contextului. Angajatorii au responsabilitatea de a fi la curent cu progresele într-un mod activ.
Metodologia evaluării riscurilor pentru sănătatea mintală
Inițiativa PRIMA-EF (2008) a realizat un cadru pentru evaluarea riscurilor în legătură cu pericolele psihosociale, care se bazează pe studii și pe cele mai bune practici din Europa. Ea este un cadru pentru efectuarea evaluării și gestionării riscurilor, și nu o metodologie specifică singulară – este prevăzută să cuprindă variate abordări identificate în diferite țări și totodată să atragă atenția asupra elementelor esențiale ale bunelor practici.
Figura 3 prezintă principalele elemente ale evaluării riscurilor psihosociale (42). Aceasta este considerată a face parte din procesele generale de gestionare și organizare a muncii și din procesul de producție în cadrul unei întreprinderi. Procesul de gestionare a riscurilor începe cu un audit și cu evaluarea riscurilor asociate pericolelor psihosociale de la locul de muncă. Riscurile sunt apoi ierarhizate în funcție de priorități și transpuse într-un plan de acțiune pentru intervenții. Sunt posibile trei niveluri de intervenții. Măsurile prezentate în planul de gestionare a riscurilor sunt apoi puse în aplicare și evaluate, iar lecțiile desprinse din procesul de evaluare constituie învățături organizaționale care sunt utilizate în ciclul următor al procesului de gestionare a riscurilor. Pe parcursul acestui proces este important să se identifice nu doar domeniile problematice, ci și bunele practici pe care organizația le poate menține și dezvolta în continuare.
(41) http://www.gcph.co.uk/assets/0000/4018/In-work_poverty_FINAL_Oct.pdf(42) Ibid., pagina 8.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 23
• Intervenția primară vizează prevenirea și se încadrează în mod clar în tradiția SSM. Totuși, nu este întotdeauna posibil să se prevină riscurile psihosociale la sursă – spre exemplu, lucrul de noapte va fi întotdeauna necesar în cadrul unor servicii esențiale, iar cadrele didactice nu pot scăpa cu totul de stresul asociat actului de predare pentru elevi. Pe de altă parte, în multe situații se poate preveni volumul excesiv de muncă. Printre exemplele de intervenții primare se află conceperea unui program de muncă în schimburi, gestionarea volumului de muncă și îmbunătățirea comunicării și a mediului de lucru fizic.
• Intervenția secundară vizează schimbarea modului în care lucrătorii percep pericolele psihosociale și îmbunătățirea capacității acestora de a face față respectivelor pericole. Ea implică deseori formarea profesională și creșterea nivelului de informare a angajaților și este printre cele mai răspândite tipuri de intervenție. Intervențiile secundare sunt mai frecvente, sunt percepute ca fiind mai ușor de pus în aplicare și, în privința eficacității acestora, au fost efectuate mai multe studii. Creșterea nivelului de informare cu privire la pericolele sociale, asigurarea formării profesionale pentru a face față pericolelor specifice, precum și dezvoltarea de abilități generale de adaptare – toate acestea constituie metode eficiente din cadrul intervenției secundare.
• Intervenția terțiară presupune, de regulă, unele măsuri de atenuare sau de tratare a simptomelor. Ea face parte deseori dintr-un proces de reabilitare și, prin urmare, este strâns legată de toate procesele care presupun revenirea la locul de muncă. Intervențiile terțiare includ tratarea simptomelor psihologice precum epuizarea, depresia și anxietatea. Ele ar trebui să includă, de asemenea, măsuri care să ajute angajatul să revină la muncă într-un mod sigur și prompt. Intervențiile terțiare nu sunt desfășurate de obicei de actorii de la locul de muncă, ci prin tratament și reabilitare la locul de muncă. Ele sunt desfășurate de obicei de către anumite servicii de sănătate publice, deși serviciile private de sănătate pot juca, de asemenea, un rol în acest sens. În unele țări, serviciile de sănătate interne ale întreprinderii pot fi de asemenea implicate în tratament. Locurile de muncă pot juca un rol în cadrul organizației și pot stabili relații cu aceste servicii – de fapt, ele oferă sau organizează un serviciu de gestionare a handicapurilor. Acest aspect este deosebit de important în contextul practicilor de recuperare și de revenire la locul de muncă.
Toate cele trei tipuri de intervenții sunt adecvate în gestionarea riscurilor psihosociale. Legislația în materie de SSM prevede punerea în aplicare a unor măsuri preventive la locul de muncă. S-a constatat că o combinație de intervenții acționează în mod benefic asupra locurilor de muncă, asigurând aplicarea unor strategii diverse care vizează abordarea impactului produs de riscurile psihosociale în ansamblul lor.
Eficacitatea acestor intervenții nu depinde doar de intervenția în sine, ci și de modurile în care sunt organizate și de contextul în care sunt realizate. În acest sens, aspectele-cheie includ:
• Participarea angajaților – intervențiile afectează în final cel mai mult angajații, iar aceștia au cel mai mare nivel de cunoștințe în legătură cu locurile lor de muncă. Implicarea angajaților în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea intervențiilor va îmbunătăți, așadar, eficacitatea și eficiența acestora.
• Evaluarea și reevaluarea intervențiilor – conceperea și punerea în aplicare a intervențiilor vizând sănătatea mintală trebuie să fie particularizate în funcție de împrejurările fiecărui context al locului de muncă. Evaluarea intervențiilor pe măsură ce se produc și reorientarea acestora după necesități vor asigura eficientizarea intervențiilor.
• Etica – atunci când se abordează aspecte legate de sănătatea mintală, etica este deosebit de importantă. Trebuie să se ia măsuri minime pentru asigurarea confidențialității informațiilor și a faptului că intervențiile vizează în mod clar aducerea de beneficii angajaților și angajatorilor. De asemenea, ar trebui să se prevadă în mod clar faptul că angajații nu sunt afectați ca urmare a implicării lor în intervențiile vizând sănătatea mintală.
Responsabilitatea economică – desfășurarea de intervenții bine concepute și puse în aplicare este în concordanță cu bunele practici privind responsabilitatea socială a angajatorilor.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 24
PRINCIPII DE EVALUARE A RISCURILOR
Standardul Regatului Unit privind gestionarea riscurilor prevede o serie de principii care ar trebui să fie aplicate în gestionarea riscurilor psihosociale:• Colaborarea cu grupuri determinate• Axare pe condițiile de muncă, și nu pe persoane• Axare pe aspecte importante• Prezentarea de dovezi ale efectelor produse de condițiile de muncă asupra sănătății• Aplicarea de măsuri valabile și fiabile• Asigurarea confidențialității informațiilor• Axare pe eliminarea sau reducerea riscurilor• Implicarea angajaților(Adaptare după BSI, 2011)
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 27
RLM aceasta presupune analiza datelor privind gestionarea absențelor și evaluarea nevoilor. În plus, toate cele trei abordări au în comun activitatea de „evaluare a infrastructurii”, care evaluează cunoștințele, abilitățile și capacitățile disponibile pentru îndeplinirea funcțiilor lor.
De asemenea, cele trei abordări au în comun metode și intervenții, mai exact, mijloacele prin care ele generează rezultatele prevăzute. Printre abordările comune se află schimbarea mediului fizic și psihosocial printr-o concepere mai bună a locului de muncă, prin promovarea unei schimbări adecvate la nivelul culturii organizaționale, printr-o mai bună organizare a muncii și altele.
În fine, rezultatele fiecărei abordări au multe elemente comune. Printre acestea se află reducerea accidentelor și a bolilor, ameliorarea stării de bine și a stării de sănătate a persoanelor. Sub aspect organizațional, ele includ productivitatea îmbunătățită, reducerea absenteismului și păstrarea angajaților calificați și a celor de valoare.
Existența elementelor comune între abordări înseamnă că este logic să se asigure implicare în toate cele trei strategii în vederea asigurării sănătății mintale la locul de muncă, ceea ce face obiectul orientărilor prezentate în continuare.
POLITICA PRIVIND SĂNĂTATEA MINTALĂ ȘI STAREA DE BINE ÎN CADRUL BT
Compania de telecomunicații BT aplică una dintre cele mai proactive politici în materie de sănătate mintală care au fost documentate în ultimii ani. Aceasta are un cadru privind sănătatea mintală conceput pe trei niveluri:• Promovarea stării de bine a angajaților și prevenirea suferinței – incluzând indicații privind intranetul
companiei și formarea administrativă• Identificarea suferinței și asigurarea intervenției timpurii prin evaluarea online a riscului de stres și prin
cursuri de formare în parteneriat pentru superiorii ierarhici direcți• Sprijin și tratament pentru persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintalăÎn cadrul acestei politici, BT are reprezentare în consiliul de administrație al companiei și trebuie să justifice (sub forma unei justificări economice) acțiunile pe care le întreprinde. Evaluările efectuate până la această dată indică faptul că politica nu este doar eficientă sub aspectul sănătății, ci și reușită din punctul de vedere al eficienței costurilor.
Politica și infrastructura
O politică și o infrastructură solide privind locul de muncă constituie esența bunelor practici în promovarea sănătății mintale la locul de muncă. În practică, aceasta înseamnă că locurile de muncă ar trebui să aibă:
• o politică clară, cu dispoziții ferme și care să fie bine comunicată tuturor angajaților;• un buget clar pentru punerea în aplicare a politicii;• o funcție desemnată – una sau mai multe persoane care răspund(e) de punerea în aplicare a politicii;• o persoană sau un grup bine instruit, care să dețină competențele necesare pentru punerea în aplicare
a politicii;• o conducere fermă și sprijin puternic pentru angajați.
Elementele de politică și de infrastructură ar trebui să fie susținute de o metodologie utilizabilă pentru punerea în aplicare a politicii.
Politicile privind locul de muncă pot viza problema sănătății mintale în cadrul unor politici secundare specifice referitoare la o serie de domenii, însă poate exista, de asemenea, o declarație de politică generală care să se axeze exclusiv pe sănătatea mintală și pe starea de bine. Dată fiind lipsa relativă a punerii accentului pe aspectele legate de sănătatea mintală la locul de muncă, este esențial ca angajamentul de aplicare a politicii să fie ferm, indiferent dacă este exprimat ca o politică singulară sau ca element al altor politici
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 28
relevante. În caseta precedentă se oferă un exemplu de declarație de politică generală fermă a companiei de telecomunicații BT (44).
Indiferent de modul în care este prezentată, politica privind sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă trebuie să vizeze următoarele domenii:
• Sănătatea și securitatea• Promovarea sănătății• Reabilitarea și revenirea la locul de muncă• Egalitatea și nediscriminarea
Politica privind sănătatea și securitatea în muncă
În contextul sănătății și securității în muncă, politica privind sănătatea mintală și starea de bine ar trebui să se refere la:
• Sursele de stres la muncă – identificarea și controlul acestora• Un angajament privind gestionarea și prevenirea pericolelor de la locul de muncă pentru sănătatea mintală• O declarație cu privire la modul în care se va aborda sănătatea mintală și starea de bine prin identificarea
pericolelor, evaluarea riscurilor și măsurile de control• Ar trebui să se prevadă rolul explicit al raportării, de exemplu, prin declarații privind securitatea, audituri etc.• Calificările și formarea profesională necesară a personalului implicat• Responsabilitatea și răspunderea clară pentru toate aspectele sistemului de sănătate și securitate• Relațiile dintre politica și sistemul de sănătate și securitate și alte politici relevante, mai exact promovarea
sănătății, reabilitarea și revenirea la locul de muncă, egalitatea și antidiscriminarea, gestionarea resurselor umane
Politica privind SSM ar trebui să fie în mod clar în conformitate cu legislația și cu alte orientări și standarde din domeniu sau cu acorduri sectoriale aplicabile.
Un exemplu recent de bună politică în materie de SSM în domeniu este oferit de compania petrolieră norvegiană Statoil (45), care a dezvoltat o abordare cuprinzătoare a gestionării riscurilor psihosociale la locul de muncă. Această politică cuprinde câteva elemente specifice:
• localizarea cadrului privind gestionarea riscurilor psihosociale în cadrul sistemului general de gestionare a sănătății și securității al companiei;
• integrarea în documentația privind SSM existentă;• dezvoltarea de cursuri de formare și formarea profesională a directorilor și a angajaților;• dezvoltarea unui sistem particularizat de indicatori ai riscurilor psihosociale și a unor acțiuni de
monitorizare;• dezvoltarea unui instrument de verificare în cadrul sistemului de monitorizare a SSM.
Politica de promovare a sănătății la locul de muncă
Politica de promovare a sănătății la locul de muncă vizează dezvoltarea și stabilirea unor mijloace de menținere și de îmbunătățire a stării de sănătate mintală și a stării de bine a angajaților la locul de muncă. Printre aspectele specifice ale politicii de promovare a sănătății mintale la locul de muncă se află următoarele:
• Politica ar trebui să vizeze atât aspecte profesionale, cât și aspecte legate de starea mintală generală și de starea de bine. Ea ar trebui să se axeze nu doar pe persoanele individuale, ci și pe mediul lor de lucru.
(44) Kilfedder, C. (2009): Improving Practice and Policy (Îmbunătățirea practicii și a politicii), http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=promenpol.en.events.763 Litchfield, P. (2007): At the forefront of wellbeing at work (Cele mai importante elemente ale stării de bine la locul de muncă), http://www.theguardian.com/society/2007/nov/14/mentalhealth6(45) Bergh, L., Hinna, S. și Leka, S. (2014): „Sustainable Business Practice in a Norwegian Oil and Gas Company: Integrating Psychosocial Risk Management into the Company Management System” (Practica economică sustenabilă într-o companie petrolieră și de gaze din Norvegia: integrarea gestionării riscurilor psihosociale în sistemul de gestionare al companiei), în Contemporary Occupational Health Psychology: Global Perspectives on Research and Practice (Psihologie contemporană a sănătății în muncă: perspective globale privind cercetarea și practica), vol. 3, prima ediție. Redactare de S. Leka și R. Sinclair. John Wiley & Sons, Ltd.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 29
Ea ar trebui să vizeze sporirea rezistenței persoanelor, spre exemplu, prin îmbunătățirea abilităților de adaptare.
• Politica ar trebui să vizeze stabilirea de legături cu politica în materie de sănătate și de securitate. În mod specific, ea ar trebui să vizeze modalitățile prin care mediul de lucru să contribuie la sănătatea mintală și la o stare de bine. Acest lucru se poate realiza prin diverse intervenții în legătură cu conceperea locurilor de muncă, organizarea muncii sau schimbarea culturii.
• Politica ar trebui să desemneze persoanele responsabile cu punerea în aplicare a politicii. Ea ar trebui să specifice cunoștințele și competențele care le sunt necesare, precum și activitățile în care acestea ar trebui să se implice.
Politica privind reabilitarea și revenirea la locul de muncă
Politica privind RLM a unei organizații pentru orice cauză a absențelor ar trebui să aibă drept obiectiv general asigurarea faptului că:
• există o declarație clară privind faptul că revenirea timpurie la muncă reprezintă norma în cadrul organizației; și
• s-au stabilit infrastructurile, competențele și practicile necesare pentru realizarea acestui obiectiv.
Politica ar trebui:
• să prevadă modul de desfășurare a medierii între lucrătorul absent și organizație;• să prevadă modul de desfășurare a monitorizării timpurii, a evaluării și a direcționării spre serviciile
corespunzătoare;• să prevadă modul în care angajatul poate avea acces la o persoană care să îl reprezinte în fața cadrelor
medicale, a supraveghetorului sau a familiei, după caz;• să specifice dreptul la un plan individualizat adaptat și flexibil de revenire la muncă în cazul lucrătorului
absent;• să prevadă modul de evaluare a capacității de muncă;• să prevadă modul în care se vor asigura adaptări și ajustări adecvat individualizate, susținute și stabile;• să specifice dreptul la măsuri pentru o reluare treptată a muncii;• să prevadă un sistem de gestionare activă a cazurilor pentru supravegherea procesului de reintegrare;• să prevadă modul în care se oferă oportunități pentru lucrătorul absent în vederea dezvoltării capacității
acestuia prin activități de reconversie profesională și de reabilitare la locul de muncă;• să prevadă oportunități pentru explorarea disponibilității de a munci sau pentru dobândirea de
experiență într-un post alternativ, tranzitoriu;• să prevadă recurgerea la asistență tehnică și consiliere;• să promoveze informarea cu privire la politica în materie de RLM și de reabilitare în cadrul organizației.
Aceste dispoziții se referă la o politică generală în materie de RLM, care abordează bolile sau vătămarea de orice fel. Există însă o serie de dispoziții care ar putea fi incluse și care sunt deosebit de relevante pentru sănătatea mintală și starea de bine. Printre ele se află:
• nevoia de creștere a nivelului de informare a tuturor părților interesate de la locul de muncă cu privire la sănătatea mintală și la starea de bine;
• nevoia de a combate stigmatizarea și discriminarea acolo unde aceste fenomene apar;• disponibilitatea personalului format – majoritatea angajaților sau a directorilor nu posedă cunoștințele
și competențele necesare pentru abordarea aspectelor legate de sănătatea mintală și de RLM fără instruire;
• nevoia de a ține cont de diferitele implicații ale bolilor mintale sau ale problemelor de sănătate mintală, spre exemplu:– Care sunt simptomele diferitelor tipuri de boli?– Care sunt așteptările rezonabile din partea angajaților care revin la muncă?
• nevoia de a asigura confidențialitatea informațiilor – date fiind sensibilitățile specifice problemelor de sănătate mintală, politicile ar trebui să garanteze confidențialitatea, atunci când aceasta este necesară.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 30
INFRASTRUCTURA PENTRU GESTIONAREA SĂNĂTĂȚII MINTALE LA LOCUL DE MUNCĂ
O bună politică nu este suficientă pentru asigurarea unor bune practici – este necesară și o infrastructură adecvată. În acest context, infrastructura se referă la:• dispunerea de personal cu responsabilități și răspundere clară;• alocarea de timp și buget pentru gestionarea sănătății mintale la locul de muncă;• asigurarea, la nevoie, a accesului la expertiza adecvată;• asigurarea formării profesionale adecvate a personalului pentru rolurile sale în sistemul de gestionare a
sănătății mintale;• asigurarea unei structuri de politică adecvate în cadrul organizației pentru gestionarea sănătății
mintale.
Un studiu al Health and Safety Executive (HSE) în Regatul Unit prezintă exemple bune de politică în acest domeniu. În total, sunt oferite 14 studii de caz referitoare la politica respectivă. Concluziile studiului au stabilit faptul că nu există o politică definitivă în domeniul RLM și că, deseori, politica din domeniu este cuprinsă într-o serie de politici precum cea în materie de SSM, politici specifice privind stresul, gestionarea absențelor și altele. Un exemplu de astfel de politică este oferit de Consiliul regional Flintshire (46):
Politici privind reabilitarea și revenirea la locul de muncă – Consiliul regional Flintshire (Regatul Unit)• Raportarea absenței – angajatul contactează supraveghetorul/superiorul ierarhic direct la prima oră a
programului normal de lucru• Contactarea angajatului în timpul absenței – directorii ar trebui să încerce să păstreze legătura cu
angajații bolnavi prin telefon, corespondență și vizite. Primul contact ar trebui să fie stabilit în primele trei săptămâni de absență.
• Stabilirea cauzei problemei de sănătate – ar trebui să se realizeze imediat direcționarea către departamentul de sănătate în muncă dacă pe certificatul medical se menționează stresul, anxietatea sau depresia.
• Dezvoltarea și convenirea asupra unui plan de reabilitare – departamentul de sănătate în muncă și angajatul vor avea în vedere un proces etapizat de revenire la muncă, iar acesta va fi adus la cunoștința superiorului ierarhic direct.
• Planul tipic de reabilitare – o revenire etapizată la muncă, cu restricții în activitățile profesionale și/sau reducerea orelor de lucru, de regulă pe o perioadă de patru săptămâni.
• Monitorizarea procesului de reabilitare și de revenire la locul de muncă – departamentul de sănătate în muncă contactează angajatul în cursul celei de a patra săptămâni a programului pentru a se asigura că nu există probleme înainte de revenirea angajatului la sarcinile sale normale. Este de așteptat ca superiorul ierarhic direct să monitorizeze revenirea la locul de muncă. Departamentul de resurse umane se poate implica, de asemenea, dacă este vorba despre un caz deosebit de dificil.
Colectarea și analiza informațiilor
După dezvoltarea politicilor adecvate, se realizează practica gestionării sănătății mintale la locul de muncă. Etapele inițiale ale procesului implică activitatea de colectare a informațiilor pentru a ajuta la caracterizarea problemelor care ar putea exista. Obiectivul general este de a cerceta în mod sistematic eventualele amenințări la adresa sănătății mintale, de a identifica riscurile implicate, de a evalua nevoile și preferințele angajaților pentru acțiune și de a stabili nevoile pentru acțiunile de reabilitare și de revenire la locul de muncă.
(46) Adaptare după: Thomson, L., Neathey, F. și Rick, J. (2003): Best practice in rehabilitating employees following absence due to work-related stress (Cele mai bune practici în reabilitarea angajaților în urma absenței datorate stresului de la locul de muncă), http://www.hse.gov.uk/research/rrpdf/rr138.pdf
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 31
Obiectivul cercetărilor și metodele care ar putea fi utilizate diferă într-o anumită privință, însă obiectivul lor este comun – evaluarea naturii problemelor efective sau posibile și analizarea acestor date pentru a se putea pune în practică un plan de intervenție.
Colectarea informațiilor privind pericolele psihosociale la locul de muncă
În cazul practicii în materie de SSM, se folosesc în acest scop tehnicile de identificare a pericolelor și de evaluare a riscurilor. Ele implică, de obicei, un anumit tip de sondaj (sau discuție cu angajații din organizații mai mici), putând fi completate de avizul unui expert. Acest sondaj ar trebui să vizeze întotdeauna un anumit loc de muncă sau o populație de lucrători și ar trebui să permită să se înțeleagă cauzele și consecințele pericolelor identificate. El ar trebui să includă, de asemenea, o estimare a vătămărilor asociate riscurilor în scopul identificării tipului și nivelului de prioritate al acțiunii de intervenție care ar putea fi întreprinsă.
Atunci când se colectează informații cu privire la starea de sănătate, trebuie să se aplice cele mai înalte standarde de confidențialitate. Identificarea pericolelor nu presupune doar evaluarea pericolelor psihosociale – pericolele fizice ar trebui să fie, de asemenea, avute în vedere, identificate și gestionate, de exemplu, lucrul cu substanțe periculoase.
Informațiile despre pericole care apar în urma acestui proces sunt apoi supuse unei analize a riscurilor folosind tehnicile disponibile în mod obișnuit în cazul pericolelor fizice. În cazul analizei riscului psihosocial, se pot aplica metodele descrise în PRIMA-EF, în Orientările-standard ale BSI privind gestionarea riscurilor psihosociale și în Standardul canadian pentru sănătate și securitate psihologică (a se vedea capitolul anterior pentru detalii). După ce s-a efectuat analiza riscurilor, aceste informații ar trebui să fie luate în considerare în coroborare cu datele disponibile despre accidente, absențe etc. În plus, ar trebui să se aibă în vedere sistemul de gestionare și cel de asistență înainte de a trece la etapa următoare a procesului, și anume dezvoltarea unui plan de acțiune cuprinzând intervențiile adecvate.
PRINCIPII DE PREVENIRE
Principiile de prevenire, așa cum se aplică în domeniul sănătății și securității, sunt bine cunoscute. Totuși, cu câteva completări, ele pot fi aplicate atât în promovarea sănătății mintale, cât și în gestionarea absențelor. Printre aceste principii se numără următoarele:• Cerințele legale trebuie să fie îndeplinite• Toți actorii de la locul de muncă sunt responsabili pentru gestionarea sănătății mintale la locul de
muncă• Participarea la gestionarea sănătății mintale la locul de muncă este un drept• Inițiativele pentru gestionarea sănătății mintale sunt susținute la toate nivelurile organizației
Colectarea de informații cu privire la nevoile de promovare a sănătății mintale la locul de muncă
Colectarea de informații cu privire la nevoile de promovare a sănătății mintale se axează atât pe riscurile obiective pentru sănătatea mintală, cât și pe preferințele forței de muncă pentru acțiune. Spre deosebire de evaluarea riscurilor, care este deseori bazată pe indicatori și criterii obiective, evaluarea nevoilor în materie de sănătate tinde să fie determinată de utilizatori și susținută de experți. Acest accent pus pe participarea utilizatorilor în stabilirea nevoilor și a intervențiilor apare din cauza caracterului voluntar al PSM, fiind și o bună practică, în sensul că se asigură acceptarea oricăror intervenții care se realizează.
Pentru colectarea informațiilor în scopul evaluării nevoilor în materie de sănătate mintală se pot utiliza o serie de instrumente – cel mai frecvent se utilizează sondajele prin chestionare, însă se utilizează în mod frecvent și metodele de intervievare în grup, mai ales în cazul în care numărul angajaților dintr-o organizație este mic. Mai multe informații despre instrumentele care pot fi utilizate se găsesc pe site-urile de internet ale ENWHP (47) și
(47) http://www.enwhp.org; http://www.mentalhealthpromotion.net
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 32
ProMenPol. În plus, site-urile internet ale PRIMA-EF (48) și EU-OSHA au, de asemenea, instrumente utile pentru colectarea de informații.
Colectarea de informații la locul de muncă pentru nevoile de revenire la locul de muncă
Colectarea de informații în scopul desfășurării proceselor de RLM implică evaluarea nivelurilor de absenteism din motive de sănătate la locul de muncă. Printre informațiile specifice care ar trebui să fie colectate se află:
• rata absenteismului din motive de sănătate;• numărul perioadelor scurte de absenteism;• durata absenței;• motivele absenței (medicale și de altă natură);• contactele stabilite;• intervențiile realizate;• rezultatele intervențiilor;• proporția forței de muncă fără absențe;• contacte cu serviciile de sănătate;• defalcarea datelor privind absențele pe baza unor parametri organizaționali și individuali, cum ar fi
departamentul, tipul schimbului de lucru, tipul mediului de lucru, gradul, vârsta etc.
Apoi, aceste date pot fi folosite, împreună cu altele, pentru a construi o imagine a tiparelor de absențe din cadrul unei organizații. Acestea pot fi folosite pentru a concepe intervenții adecvate pentru gestionarea absențelor într-un mod mai eficace.
Pentru a oferi o abordare în cazul stabilirii statutului practicii privind RLM în cadrul unei organizații, organizația canadiană NIDMAR (49) a oferit un instrument de audit detaliat pentru descrierea politicii și practicii organizaționale. O versiune simplificată a acestui instrument este disponibilă pe site-ul proiectului Re-Integrate (50).
INTERVENȚIILE VIZÂND PSM
Conceperea intervențiilor pentru promovarea sănătății mintale a făcut obiectul unui proiect major al UE intitulat MHP Handbooks (Manuale PSM). În cadrul acestui proiect a fost elaborat recent un manual de instrucțiuni privind conceperea și implementarea de activități de promovare a sănătății mintale la locul de muncă. Acestea includ activități în domeniile-cheie ale conducerii, comunicațiilor și stresului.
Proiectul adoptă un proces bazat pe proiecte, care se poate integra cu ușurință în etapele comune ale metodelor mai tradiționale de evaluare a riscurilor.
Manualul privind locul de muncă include exerciții privind modalitatea de autoevaluare pentru stres, cercurile de promovare a sănătății, gestionarea echipei și multe altele.
Manualul este disponibil la adresa:http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=handbook.en.e-handbooks-old
Conceperea intervențiilor
Faza de colectare a informațiilor este urmată de o fază de activitate în care are loc conceperea și punerea în aplicare a intervențiilor. Există diferențe între tipurile de intervenții concepute de regulă între cele trei abordări ale gestionării sănătății mintale la locul de muncă. Acest lucru se datorează faptului că ele sunt
(48) http://www.prima-ef.org/index.html; https://osha.europa.eu/ro(49) https://www.nidmar.ca/index.asp(50) http://www.re-integrate.eu
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 33
concepute pentru a îndeplini diferite obiective, însă, în pofida acestor diferențe, există multe metode care produc efecte în mai multe domenii.
Spre exemplu, îmbunătățirea concepției locului de muncă prin reducerea cerințelor aferente nu doar reduce riscul psihosocial, ci promovează totodată sănătatea mintală. De asemenea, promovarea sănătății mintale prin ameliorarea abilităților generale de adaptare ale angajatului va produce efecte asupra modului în care persoana face față factorilor specifici generatori de stres de la locul de muncă, iar monitorizarea cerințelor locului de muncă în cazul unui angajat care a revenit la muncă poate avea beneficii în sensul reducerii stresului.
În timp ce în promovarea sănătății și a securității, precum și a sănătății mintale, există elemente comune de abordare a procesului de realizare a intervențiilor, intervențiile pentru reabilitare și revenirea la locul de muncă prezintă unele diferențe semnificative față de aceste două abordări. Cea mai semnificativă diferență se referă la abordarea gestionării cazurilor – aceasta este situația în care o persoană responsabilă gestionează în mod proactiv cazul unei persoane revenite la locul de muncă. Ea presupune stabilirea de legături cu agenți din afara organizației, cum ar fi servicii de sănătate, servicii de reabilitare, asigurători sociali, agenții de formare profesională și altele, precum și cu actori din cadrul organizațiilor angajatorului, cum ar fi departamentul pentru SSM, cel de resurse umane și superiorul ierarhic direct, cu scopul de a asigura revenirea la locul de muncă în condiții de securitate și la un moment oportun.
Spre deosebire de celelalte două abordări, practica privind RLM este axată, de regulă, pe cazuri individuale, ceea ce generează activități cum ar fi evaluarea capacității individuale și evaluarea cerințelor locurilor de muncă individuale pentru ca persoana care revine să poată face acest lucru în condiții de securitate.
Ar trebui menționat faptul că multe dintre intervențiile realizate în cadrul celor trei abordări nu vizează sănătatea în mod exclusiv. Spre exemplu, proiectarea utilajelor pentru maximizarea eficienței poate maximiza, de asemenea, securitatea; îmbunătățirea asistenței sociale la locul de muncă, ca o măsură de promovare a sănătății mintale, va îmbunătăți și comunicarea la locul de muncă în legătură cu aspecte operaționale; iar îmbunătățirea conceperii locului de muncă ca măsură în cadrul revenirii la locul de muncă va îmbunătăți, de asemenea, securitatea.
Prin recentul proiect ENWHP „Work. In tune with life” au fost publicate o serie de studii de caz din Europa privind promovarea sănătății mintale (51). În cadrul acestuia au fost elaborate și studii de caz privind revenirea la locul de muncă.
Rezultate comune
Diferitele intervenții aferente celor trei abordări vizează toate menținerea și îmbunătățirea sănătății și securității. Cu toate acestea, beneficiile obținute de pe urma acestor intervenții nu se limitează la sfera sănătății – se observă beneficii și în ceea ce privește eficiența, productivitatea, eficacitatea, păstrarea angajaților de valoare și alți indicatori de performanță organizațională semnificativi. Se obțin beneficii și în afara organizației sub aspectul costurilor reduse cu serviciile de sănătate și cu asigurătorii sociali.
Beneficiile pentru angajatori ar putea fi destul de semnificative. Se pot observa îmbunătățiri la nivelul absenteismului – orientarea spre absenteismul asociat sănătății mintale poate determina o reducere mare a numărului total de zile pierdute. Moralul forței de muncă se poate îmbunătăți, ceea ce determină îmbunătățirea susținută a productivității și a producției. Oricum, realizarea de intervenții în legătură cu sănătatea mintală nu ar trebui să fie doar o chestiune de calculare a beneficiilor, ci ar trebui să fie determinată, de asemenea, de responsabilitățile mai generale ale angajatorilor față de societatea în care își desfășoară activitatea și în care trăiesc împreună cu angajații lor.
Aceste rezultate trebuie să fie monitorizate – un sistem integrat de gestionare a sănătății mintale va colecta date cu privire la aceste dimensiuni la intervale regulate. Astfel, se poate menține și îmbunătăți performanța generală a sistemului, în același timp asigurându-se menținerea și îmbunătățirea sănătății mintale. În adoptarea
(51) http://www.healthscotland.com/uploads/documents/15747-WorkInTuneEmployersAppendix.pdf
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 34
acestei abordări sistematice și integrate, învățarea organizațională poate fi facilitată într-un mod structurat și eficace – politicile, sistemele și persoanele pot beneficia nu doar de pe urma experienței desfășurării de activități legate de sănătatea mintală, ci și de pe urma monitorizării procesului, precum și a cuantificării procesului și a rezultatelor acestuia.
Care este obligația angajatorilor?
Angajatorii și gestionarea riscurilor
Directiva-cadru și directivele aferente prevăd în mod clar responsabilitatea angajatorilor în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor în materie de sănătate și securitate, acest lucru fiind valabil pentru prevenirea riscurilor psihosociale și prevenirea afectării sănătății mintale și a stării de bine. Există multe modalități de organizare a acestor responsabilități, însă etapele care ar trebui să fie parcurse în cadrul procesului de gestionare a riscurilor sunt:
1. Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor2. Planificarea pentru acțiune3. Punerea în aplicare a acțiunilor de reducere a riscurilor4. Evaluarea și revizuirea5. Învățarea și dezvoltarea organizațională
În timp ce practica vizând SSM are un temei juridic solid, promovarea sănătății la locul de muncă (PSLM) are, în general, un temei juridic mai precar. Spre exemplu, Germania prevede obligația legală a organizațiilor de asigurări de sănătate să se implice în PSLM (inclusiv în PSM), însă această măsură nu este frecventă în Europa. Prin urmare, angajatorii care se implică în PSM o fac în mod voluntar.
De asemenea, practica vizând RLM nu este de regulă legiferată în mod direct (52), deși ar putea face obiectul unor abordări fără caracter obligatoriu, cum ar fi acordurile cu parteneri sociali. Cu toate acestea, există dispoziții în legislația privind SSM care decurg direct din directiva-cadru și care sunt indirect relevante pentru procesul RLM. În particular, dispozițiile privind obligația de solicitudine, compatibilizarea muncii cu abilitățile și capacitățile lucrătorului și altele au efect asupra intervențiilor necesare pentru readucerea în condiții de securitate a unui lucrător la locul de muncă în urma unei boli. În acest context, unele dintre principiile importante sunt evitarea riscurilor, combaterea riscurilor la sursă și adaptarea muncii la persoană.
Rolul angajaților
Angajații au și ei un rol în ceea ce privește problema sănătății mintale la locul de muncă. Ei beneficiază de drepturi specifice în temeiul legislației privind SSM, cum ar fi cele privind dreptul la informații despre pericolele de la locul de muncă și dreptul de a fi consultat în legătură cu pericolele de la locul de muncă și cu toate aspectele legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă.
De asemenea, angajații au și obligații în temeiul legislației privind SSM. Printre acestea se află obligația de a avea grijă de propria sănătate, obligația de a informa angajatorii în legătură cu pericolele de la locul de muncă și obligația de a coopera în cadrul inițiativelor în materie de sănătate și securitate.
Situația este diferită în ceea ce privește PSM la locul de muncă (în măsura în care este vorba despre aspecte neprofesionale), deoarece nu există obligații sau drepturi legiferate. Însă cerințele bunelor practici impun implicarea amplă a angajaților în inițiativele de PSM. Dacă se dorește ca astfel de inițiative să fie eficace, implicarea angajaților este esențială, deoarece nu este posibil să se oblige angajații să ia parte la sau să coopereze cu inițiative de PSM împotriva voinței lor.
Cele mai bune practici indică faptul că implicarea angajaților în PSM la locul de muncă ar trebui să pornească de la etapa de concepere a politicilor și a intervențiilor, că ar trebui să se extindă la evaluarea nevoilor și a
(52) Țări precum Țările de Jos reprezintă o excepție – aici procesele care trebuie să se desfășoare în urma unei absențe din motive de sănătate sunt specificate și susținute de măsuri financiare.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 35
preferințelor pentru intervenții și că ar trebui să includă, de asemenea, activitățile de punere în aplicare și de evaluare.
Angajații au, în general, drepturi și obligații legiferate în mod direct în procesul de RLM, deși este posibil ca acestea să nu fie conceptualizate ca atare. Spre exemplu, prestațiile de asigurări sociale pentru absență din motive de boală fac, de regulă, obiectul unei anumite monitorizări și evaluări al căror rezultat ar putea fi promovarea revenirii unei persoane la locul de muncă. De asemenea, legislația privind combaterea discriminării prevede dreptul de a nu fi discriminat pe criterii de sănătate.
Totuși, la locul de muncă, angajatul este supus, de asemenea, dispozițiilor politicii privind locul de muncă sau obiceiurilor și practicilor de la locul de muncă. Astfel de politici (în general, politici privind gestionarea absențelor) stabilesc, de regulă, relații și cerințe de raportare, tipurile activităților în care se implică atât angajatorul, cât și angajatul, precum și măsurile financiare care s-ar putea aplica. Bunele practici din domeniu indică faptul că reprezentanții angajaților ar fi implicați în conceperea și monitorizarea politicilor privind locul de muncă în domeniu.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 36
7. Orientări existente
Există multe orientări în materie de sănătate mintală și muncă. Acestea provin, în general, din cadrul celor trei abordări relevante ale gestionării aspectelor de sănătate mintală la locul de muncă – Sănătate și securitate, Promovarea sănătății mintale și Revenirea la locul de muncă, iar scurtele descrieri ale acestor orientări prezentate în cele ce urmează sunt organizate sub aceste trei titluri.
Orientările în sine diferă ca origine, statut, obiective și grupuri-țintă. Agențiile transnaționale și cele naționale au fost active în domeniu, iar aceste orientări comportă deseori o greutate semnificativă sub aspectul implicațiilor lor în practică. Aceste orientări tind să se adreseze angajatorilor și, în general, sunt elaborate în termeni de nivel înalt, deseori subliniind responsabilitățile stabilite în temeiul legii și al principiilor de abordare, în loc să ofere orientări pentru punerea în practică a bunelor practici.
Orientările privind bunele practici tind să fie oarecum diferite în ceea ce privește accentele puse – ele au oferit orientări cu privire la procedurile care ar trebui să fie urmate în procesul de punere în aplicare. Aceste orientări sunt deseori susținute de studii de caz privind bunele practici și de instrumente de punere în aplicare. Există tendința ca acestea să fi fost elaborate în cadrul unor proiecte specifice, fiind deseori finanțate de către Comisia Europeană.
Această prezentare generală a orientărilor disponibile nu este exhaustivă, ci prezintă, în principal, site-uri de internet care oferă un bun punct de pornire în căutarea de orientări practice.
Orientări privind promovarea sănătății mintale
Rețeaua europeană pentru promovarea sănătății la locul de muncă (ENWHP) – Work. In tune with life
Rețeaua europeană pentru promovarea sănătății la locul de muncă (ENWHP) a lansat inițiativa de a contribui la promovarea sănătății mintale la locul de muncă. Campania a fost cofinanțată de către Comisia Europeană în cadrul Programului în domeniul sănătății publice 2003-2008.
În cadrul campaniei, au fost elaborate trei ghiduri:
• Un ghid despre analiza economică pentru sănătatea mintală – această broșură este concepută să ajute jucătorii corporativi să înțeleagă mai bine aspectele economice ale problemelor psihosociale la locul de muncă (stresul, violența, hărțuirea, epuizarea etc.)
• Un ghid pentru promovarea sănătății mintale la locul de muncă – resursa angajatorilor• Un ghid pentru crearea unui loc de muncă psihic sănătos – resursa angajaților
http://www.enwhp.org/enwhp-initiatives/8th-initiative-work-in-tune-with-life.html
Promovarea politicii și practicii în materie de sănătate mintală – ProMenPol
Obiectivul site-ului internet al proiectului ProMenPol este de a susține practicile și politicile privind promovarea sănătății mintale în perioada 2006-2009 în trei medii: școli, locuri de muncă și cămine de bătrâni. Site-ul internet oferă un set de instrumente practice.
Setul ProMenPol cuprinde patru manuale interrelaționate cu privire la modul de punere în aplicare a promovării sănătății mintale.
• Un manual generic privind punerea în aplicare a PSM• Un manual pentru punerea în aplicare a PSM în școli• Un manual pentru punerea în aplicare a PSM la locul de muncă• Un manual pentru punerea în aplicare a PSM în cămine de bătrâni
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 37
Există un motor de căutare care permite selectarea instrumentelor pe criterii de limbă, mediu, tip de instrument, obiectivul instrumentului și alte caracteristici.
http://www.mentalhealthpromotion.net
Manuale de promovare a sănătății mintale
Site-ul „MHP Handbook” (manuale privind PSM) oferă acces la manuale de punere în aplicare pentru promovarea sănătății mintale în trei medii:
• școli;• locuri de muncă;• cămine de bătrâni.
Manualele pot fi utilizate pentru punerea în aplicare a activităților PSM în cadrul acestor medii. Fiecare manual prezintă informații detaliate despre PSM în legătură cu mediul, exerciții utile și intervenții recomandate.
http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=handbook.en.about
Orientări privind sănătatea și securitatea
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA)
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a lansat o campanie europeană cu o durată de doi ani: „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase (2014-2015)”. Campania își propune să crească nivelul de informare cu privire la problema tot mai pregnantă a stresului la locul de muncă și a riscurilor psihosociale și să perfecționeze abilitățile practice de prevenire și gestionare cu succes a acestora la locurile de muncă din Europa. Site-ul campaniei prezintă o serie de instrumente și de resurse. Acesta include o colecție de linkuri către instrumente naționale (https://www.healthy-workplaces.eu/ro/practical-tools). În plus, un ghid electronic oferă angajatorilor care sunt întreprinderi mici o introducere scurtă și practică a modului de abordare a riscurilor psihosociale (53).
Promovarea sănătății mintale și starea de bine sunt prezentate mai detaliat în două alte rapoarte (54), unul axat pe exemple de bune practici, iar celălalt pe abordări de politică.
Health and Safety Executive (Regatul Unit): Standarde privind gestionarea stresului la locul de muncă
Site-ul internet al Health and Safety Executive (Regatul Unit) oferă sprijin pentru crearea unui sistem de gestionare pentru abordarea stresului la locul de muncă prin oferirea de standarde în materie de gestionare. Standardele în materie de gestionare definesc caracteristicile sau cultura unei organizații în care riscurile asociate stresului la locul de muncă sunt gestionate și controlate în mod eficace.
Standardele în materie de gestionare cuprind șase domenii-cheie ale conceperii locurilor de muncă care, dacă nu sunt gestionate în mod adecvat, sunt asociate cu un nivel precar al sănătății și al stării de bine, cu o productivitate scăzută și cu absențe mai multe din motive de boală (sursele primare de stres la locul de muncă).
Standardele în materie de gestionare permit evaluarea situației actuale cu ajutorul sondajelor și al altor tehnici și ajută angajatorii să își îndrepte atenția asupra cauzelor subiacente și a prevenirii acestora.
http://www.hse.gov.uk/stress/standards/index.htm
(53) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/e-guide-managing-stress-and-psychosocial-risks(54) https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/mental-health-promotion-workplace_TEWE11004ENN/view
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 38
Inițiativa PRIMA-EF (Uniunea Europeană)
Această inițiativă finanțată de Comisia Europeană a creat cadrul pentru gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Ea s-a bazat pe o varietate de abordări ale problemei care există în Europa și nu numai și, în loc să propună o singură metodă de evaluare a riscurilor psihosociale, ea propune un cadru pentru evaluarea acestor riscuri care poate fi adaptat la o serie de situații.
Ea oferă orientări și asigură accesul la instrumente practice pentru evaluarea riscurilor psihosociale și, totodată, pune la dispoziție studii și baza de politici pentru cadru.
http://www.prima-ef.org/prima-ef-book.html
British Standards Institute (2011): Orientări privind gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă (Regatul Unit)
Aceste standarde progresiste oferă o abordare pentru gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Ele conțin informații privind politica, principiile-cheie și orientări despre modul de constituire și derulare a procesului de gestionare a riscurilor și despre modul de monitorizare a performanței, precum și despre revizuirea gestionării procesului.
http://shop.bsigroup.com/en/ProductDetail/?pid=000000000030213276
Standards Council of Canada: Sănătatea și securitatea psihologică la locul de muncă: prevenire, promovare și orientări pentru un proces etapizat de punere în aplicare
Acest standard dezvoltat recent oferă o abordare cuprinzătoare a procesului de gestionare a stresului psihologic atunci când acesta apare la locul de muncă. El prezintă principiile abordării, planificarea și punerea în aplicare a unui sistem de control al pericolelor și indică modul de gestionare a câtorva dintre sursele majore de stres la locul de muncă. El oferă totodată sprijin pentru punerea în aplicare din punctul de vedere al resurselor, modelelor de punere în aplicare, instrumentelor de audit și documentelor aferente.
http://shop.csa.ca/en/canada/occupational-health-and-safety-management/cancsa-z1003-13bnq-9700-8032013/invt/z10032013
Orientări privind revenirea la locul de muncă
SHIFT: Resursă pentru superiorii ierarhici direcți – Un ghid practic pentru gestionarea și susținerea persoanelor cu probleme de sănătate mintală la locul de muncă.
Acest manual, care a fost elaborat de către Ministerul Sănătății (Department of Health) din Regatul Unit, oferă superiorilor ierarhici direcți orientări despre modul de promovare a stării de bine, de gestionare a recrutării, de intervenire într-o etapă timpurie atunci când apar absențe, de gestionare a procesului de revenire la locul de muncă și de gestionare a unei boli care se manifestă în timpul serviciului.
Ghidul a fost susținut și de Health and Safety Executive și de Ministerul Muncii și Pensiilor (Department of Work and Pensions) din Regatul Unit.
http://www.hse.gov.uk/stress/pdfs/manage-mental-health.pdf
Health and Safety Executive (Regatul Unit): Cele mai bune practici în reabilitarea angajaților în urma absenței datorate stresului de la locul de muncă
Acest raport conține două instrumente utile în legătură cu gestionarea reabilitării și a revenirii la locul de muncă a angajaților cu probleme de sănătate mintală. El este un raport de cercetare, iar prima parte prezintă procesele eficace sub aspectul gestionării procesului de reabilitare și de revenire la locul de muncă. A doua parte descrie procesul RLM din cadrul a șapte organizații, prezentate ca studii de caz, din Regatul Unit. Această
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 39
bază de cercetare pentru raport cuprinde multe informații practice și indicații privind cea mai bună modalitate de organizare a procesului de RLM pentru angajații cu probleme de sănătate mintală.
http://www.hse.gov.uk/research/rrpdf/rr138.pdf
IRSST (Canada): Susținerea revenirii la locul de muncă după o absență din motive de sănătate mintală – Conceperea, punerea în aplicare și evaluarea unui program de practici integrat
Acest raport se referă la conceperea, punerea în aplicare și evaluarea unui program de practici integrat pentru susținerea unei reveniri la locul de muncă în urma unei absențe din cauza unei probleme de sănătate mintală. Proiectul de cercetare a fost derulat ca răspuns la o solicitare comună din partea angajaților/angajatorilor lansată de o instituție de servicii de sănătate și sociale din Québec, Canada, pentru o intervenție în problema absențelor din motive de sănătate mintală în rândul angajaților săi și a revenirii acestora la locul de muncă. Este un ghid practic care prezintă strategii de susținere a persoanelor și schimbări organizaționale care se pot realiza. Ghidul este destinat directorilor executivi și managerilor companiilor, departamentelor de resurse umane și grupurilor sindicale preocupate de sănătatea lucrătorilor și păstrarea locurilor de muncă, dar și practicienilor de la locul de muncă, în special medicilor, specialiștilor în medicina muncii, psihologilor companiei și consilierilor în reabilitare.
http://www.irsst.qc.ca/media/documents/PubIRSST/R-823.pdf
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 40
8. Studii de caz naționale privind politica de susținere a sănătății mintale la locul de muncă
Descrierea cadrului de politici demonstrează faptul că există mai multe opțiuni de politici de susținere a acțiunii de promovare a sănătății la locul de muncă. Politicile de reglementare sau cele voluntare obligă și/sau motivează locurile de muncă să elaboreze strategii de prevenire și de promovare pentru abordarea problemelor de sănătate mintală.
Prezentarea generală a studiilor de caz de mai jos oferă informații cu privire la o serie de politici existente. Majoritatea studiilor de caz sunt politici voluntare.
Studiile de caz prezentate sunt:
• Legislație• Standarde în materie de gestionare• Strategii naționale• O inițiativă a inspectoratului• O inițiativă la nivel de sector• Un acord între partenerii sociali• O campanie cu rol de inițiativă lansată de organizații de securitate socială• O listă a bolilor profesionale
Belgia: Prevenirea sarcinii psihosociale cauzate de muncăDezvoltată de Serviciul public federal pentru ocuparea forței de muncă, muncă și dialog socialTip Instrument juridicAspecte vizate, scop, obiective
Acest decret a fost adoptat pentru punerea în aplicare a legii din 4 august 1996 care stabilește în termeni generali obligațiile angajatorilor în legătură cu securitatea și sănătatea la locul de muncă. El completează obligațiile incluse în legea privind starea de bine și decretul regal din 27 martie 1998 cu privire la starea de bine a lucrătorilor în timpul aplicării politicii companiei privind munca sub aspectul prevenirii riscurilor psihosociale.
În special, el stabilește rolul și competențele personale ale „consilierului confidențial”, un angajat numit de către angajator care joacă un rol de mediere, rolul consilierului de prevenire și al medicului specialist în medicina muncii în ceea ce privește problemele psihosociale. El introduce posibilitatea aplicării unei proceduri neoficiale și oficiale atunci când un lucrător consideră că este victima timorării, a violenței sau a hărțuirii sexuale.
Principii-cheie Conform sistemului dinamic al gestionării riscurilor (legea din 4 august 1996), angajatorul identifică situațiile care pot duce la apariția riscurilor psihosociale. El trebuie să identifice și să evalueze riscurile, luând în considerare toate situațiile care ar putea duce la stres, conflicte, violență sau hărțuire ori hărțuire sexuală la locul de muncă.
Această evaluare a riscurilor este efectuată în colaborare cu consilierul de prevenire competent și reflectă conținutul muncii, condițiile de muncă, relațiile interpersonale, permițând angajatorului să ia măsurile preventive adecvate în vederea prevenirii sarcinii psihosociale.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 41
Regatul Unit: Standarde privind gestionarea stresului la locul de muncăDezvoltate de Health and Safety Executive (HSE)Tip Un standard constituie o abordare bazată pe orientări. Deși standardele sunt
voluntare, ele au un statut similar cu cel al unui cod de practică aprobat (CPA), în sensul că, deși un angajator nu poate fi urmărit judiciar pentru neaplicarea lor, el poate fi urmărit judiciar pentru neîndeplinirea obligației sale prevăzute în Legea privind sănătatea și securitatea la locul de muncă (HSWA).
În multe hotărâri judecătorești pronunțate după perioada de intervenție pentru elaborarea standardelor în materie de gestionare, el a dobândit o conotație de facto de CPA, în sensul că angajatorii trebuie să demonstreze că respectă cel puțin indicațiile descrise în orientări.
Inițiative conexe/relevante
Standardele reflectă cadrul legislativ național din Regatul Unit pentru două acte legislative esențiale în materie de sănătate și securitate: Legea privind sănătatea și securitatea la locul de muncă (1974) [care impune angajatorilor din Regatul Unit să asigure sănătatea (inclusiv sănătatea mintală), securitatea și starea de bine angajaților în timpul serviciului], și Normele privind gestionarea sănătății și securității la locul de muncă (1999) (care impun angajatorilor să efectueze o evaluare adecvată și suficientă a riscurilor semnificative pentru sănătate și securitate, inclusiv a riscului apariției problemelor de sănătate din cauza stresului care este asociat activităților profesionale, precum și să ia măsuri pentru controlarea riscului respectiv).
Aspecte vizate, scop, obiective
Abordarea standardelor în materie de gestionare oferă angajatorilor/directorilor ajutorul de care aceștia au nevoie pentru a-și îmbunătăți în permanență modul de gestionare a presiunilor care se produc la locul lor de muncă și care pot duce la acumularea de stres la locul de muncă. Principiile-cheie includ o abordare sistematică bazată pe gestionarea riscurilor pentru abordarea stresului de la locul de muncă (SLM), care este pusă în aplicare printr-un angajament din partea conducerii și prin participarea angajaților.
Printre obiective se află evaluarea riscurilor în legătură cu stresul de la locul de muncă, punerea în aplicare a intervențiilor, creșterea nivelului de informare cu privire la SLM, îmbunătățirea organizării muncii, gestionarea cazurilor individuale.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 42
Italia: Standarde în materie de gestionare a sănătății și securitățiiDezvoltate de S-a acceptat introducerea acordului-cadru european privind stresul la locul de
muncă în regulamentele italiene prin Decretul legislativ italian nr. 81/2008. Aceasta a presupus o acceptare voluntară din partea semnatarilor a responsabilității de a adopta măsuri privind comunicarea, formarea profesională și informarea având drept scop prevenirea, reducerea sau eliminarea stresului de la locul de muncă.
ISPESL, care se află acum în cadrul Departamentului pentru Medicina Muncii al Autorității de Compensare a Lucrătorilor Italieni (Istituto Nazionale per l’Assicurazione contro gli Infortuni sul Lavoro – INAIL), a adaptat abordarea standardelor în materie de gestionare a HSE din Regatul Unit ca răspuns la Decretul legislativ nr. 81/2008.
INAIL este principala organizație responsabilă cu promovarea standardelor în materie de gestionare.
Tip Standardele în materie de gestionare constituie o măsură voluntară și un instrument de orientare pentru îndeplinirea cerinței legale prevăzute în Decretul legislativ italian nr. 81/2008. Prin urmare, chiar dacă neîndeplinirea cerinței de administrare a standardelor în materie de gestionare nu determină o încălcare a cerinței legislative, omiterea includerii factorilor legați de stresul la locul de muncă în evaluările riscurilor poate fi considerată o încălcare a Decretului legislativ nr. 81/2008.
Aspecte vizate, scop, obiective
Obiectivul standardelor în materie de gestionare este de a oferi o cale metodologică pentru evaluarea stresului de la locul de muncă pe baza unei metode științifice raportate la experiențele altor țări din UE. Astfel, se oferă companiilor instrumente validate pentru evaluarea și gestionarea stresului la locul de muncă în conformitate cu regulamentele naționale.
Principii-cheie Standardele cuprind sursele primare ale stresului de la locul de muncă și stabilesc caracteristicile unei organizații în cadrul căreia se gestionează în mod eficace riscurile asociate stresului de la locul de muncă. Ele prezintă o serie de condiții care, dacă sunt îndeplinite, reflectă un nivel înalt de sănătate și de stare de bine și performanță organizațională.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 43
Scoția: „Towards a Mentally Flourishing Scotland” și „Health Works”Dezvoltate de Guvernul scoțian pare să pună un accent deosebit pe sănătatea mintală în general.
Aceste două inițiative constituie cele mai recente poziții strategice cu privire la subiect ale guvernului, căutând să continue progresele înregistrate anterior.
Tip Inițiativele reprezintă strategii naționale holistice. Ele stabilesc obiective largi care sunt deseori definite în mod imprecis și care implică alte părți interesate pentru punerea lor în practică.
Actori responsabili/părți interesate care le promovează
În acțiunea intitulată „Towards a Mentally Flourishing Scotland” (Spre o Scoție prosperă din punct de vedere mintal), guvernul scoțian stabilește direcția, politica și rezultatele generale pentru politică, însă gestionarea detaliată a serviciilor locale este lăsată la latitudinea autorităților locale pentru a fi dezvoltată și realizată în colaborare cu Parteneriatele pentru planificare comunitară.
Health Works adoptă o abordare similară în stabilirea rolului părților interesate de mai sus și o abordare mai explicită în ceea ce privește angajatorii, agențiile de întreprinderi și sindicatele.
Aspecte vizate, scop, obiective
Scopul acțiunii „Towards a Mentally Flourishing Scotland” a fost de a detalia politica și planul de acțiune cu privire la modul în care să se continue inițiativele existente care vizează sănătatea mintală. Promovarea stării de bine mintale, reducerea apariției bolilor mintale și îmbunătățirea calității vieții persoanelor care suferă de boli mintale au fost considerate drept aspecte esențiale pentru obiectivul guvernului de a oferi tuturor oportunitatea de a-și valorifica potențialul la maximum și de a spori succesul Scoției. Documentul ilustrează modul în care oricine poate înțelege cum se poate îmbunătăți sănătatea mintală, detaliind un efort depus în colaborare pentru abordarea îmbunătățirii stării de sănătate.
Health Works reiterează faptul că obiectivul general al guvernului scoțian este acela de a spori succesul țării oferind oportunități de prosperitate pentru toți scoțienii prin creșterea nivelului de dezvoltare economică sustenabilă. Strategia Health Works a fost considerată ca parte la realizarea acestui obiectiv, promovând colaborarea cu părți interesate esențiale pentru a conlucra în vederea asigurării unor locuri de muncă sănătoase. Aceasta a fost considerată nu doar un factor de susținere a forței de muncă existente, ci și o facilitare a integrării șomerilor cu probleme psihice în câmpul muncii, precum și o dezvoltare a capacității persoanelor individuale de a rămâne în câmpul muncii.
Principii-cheie În „Towards a Mentally Flourishing Scotland”, guvernul vizează trei domenii din cadrul axei de prioritate 4 (Forță de muncă sănătoasă mintal și viață profesională în condiții de sănătate mintală): pentru Centrul scoțian pentru vieți profesionale în condiții de sănătate mintală, să dezvolte un program de lucru cuprinzător pentru promovarea locurilor de muncă psihic sănătoase cu axare pe sectorul public și IMM-uri; să efectueze o analiză a politicii actuale privind viețile profesionale în condiții de sănătate mintală, cu axare pe îmbunătățirea sănătății mintale și să ajungă la un consens cu privire la ce ar însemna un angajator exemplar, să aprobe standarde și să aibă în vedere un plan de punere în aplicare pentru organismele de sănătate publică în vederea respectării acestor standarde.
Analiza din cadrul Health Works cu privire la strategia guvernului scoțian privind viețile profesionale în condiții de sănătate mintală desemnează în mod evident sănătatea și starea de bine a populației active ca fiind fundamentale pentru succesul economic al Scoției în viitor.
Guvernul scoțian stabilește viziunea și facilitează acțiunea altor părți interesate în direcția îndeplinirii acestei viziuni. Punerea în aplicare a strategiilor are la bază o abordare în parteneriat.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 44
Norvegia: Planul strategic național pentru muncă și sănătate mintalăDezvoltat de Ministerul Muncii și Incluziunii Sociale din Norvegia și Ministerul Sănătății și
Serviciilor de Asistență din NorvegiaTip Plan strategic pentru păstrarea locurilor de muncă și revenirea la locul de muncă
pentru persoanele cu probleme mintaleAspecte vizate, scop, obiective
Planul se aplică tuturor bolilor și dificultăților mintale, precum și persoanelor care se confruntă și cu probleme legate de abuzul de substanțe sau cu alte probleme, care sunt excluse sau care sunt expuse riscului de a fi excluse din viața profesională.
În cadrul acestei strategii, guvernul stabilește cum vor putea persoanele cu boli mintale să își valorifice mai ușor competențele, inclusiv o monitorizare mai bună a persoanelor. Obiectivul ei este să susțină activitatea Organizației Norvegiene pentru Muncă și Bunăstare (NAV) pentru a asigura un loc de muncă mai favorabil incluziunii.
Planul strategic perfecționează și consolidează planul „There’s a will” conceput în 2004, al cărui obiectiv a fost creșterea oportunităților pentru și participarea oamenilor cu boli mintale la locul de muncă. Acest proiect anterior a lansat mai multe măsuri și studii pentru a stabili ce persoane cu probleme de sănătate mintală au nevoie să obțină un loc de muncă sau să rămână în câmpul muncii. Acest proiect anterior a stabilit totodată ceea ce serviciile publice au perceput a fi obstacole existente în calea ocupării forței de muncă pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală. Mai mult, s-a pus accent pe modul în care diferite agenții pot conlucra mai bine în vederea satisfacerii nevoilor grupului-țintă.
Operaționalizare Acțiunile vizează:• asigurarea unei monitorizări individualizate;• asigurarea unor activități și servicii coordonate legate de reintegrarea în muncă;• asigurarea unor procese active în mediul profesional pentru ca lucrătorii cu
probleme de sănătate mintală să se poată reintegra mai rapid la locul de muncă.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 45
Danemarca: Inițiativa de îmbunătățire a inspecției factorilor psihosocialiDezvoltată de Strategia privind abordarea mediului de lucru psihosocial a fost introdusă în 2004 de
către guvernul danez. Autoritatea pentru Mediul de Lucru a lansat o nouă strategie în aprilie 2007, în cadrul căreia a fost conceput un instrument de orientare pentru analizarea a șase riscuri psihosociale și asistarea inspectorilor în efectuarea evaluărilor mediului de lucru psihosocial.
Tip Deși inițiativa este predominant bazată pe recunoașterea priorităților acțiunilor și orientărilor, obiectivul ei este de a facilita acțiunea inspectoratului de muncă să vizeze mediul de lucru psihosocial în cadrul inspecțiilor sale. Astfel, inițiativa se referă la furnizarea în mod eficient a unui instrument de politică legal, asigurându-se conformitatea acestuia cu Legea daneză privind mediul de lucru.
Actori responsabili/părți interesate care o promovează
Guvernul danez este responsabil pentru recunoașterea riscurilor psihosociale ca obiectiv prioritar. Orientările și instrumentul aferent inspecțiilor muncii au fost elaborate de către Autoritatea Daneză a Mediului de Lucru.
Aspecte vizate, scop, obiective
Folosind o abordare bazată pe riscuri, scopul inspecțiilor este de a evalua dacă există probleme psihosociale în cadrul companiei și de a identifica sursa lor și potențialul lor de vătămare. Evaluarea are în vedere totodată inițiativele adoptate în materie de gestionare pentru a elimina, a reduce sau a rezolva problemele psihosociale în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătate.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 46
Țările de Jos: Convenții privind munca și sănătateaDezvoltate de Sectoarele cu granturi/subvenții din partea Ministerului Afacerilor Sociale și al
Ocupării Forței de Muncă (SZW; cu o contribuție maximă de 50 % din partea ministerului)
Tip Este o abordare „legislativă fără caracter obligatoriu” în care reprezentanții/părțile interesate dintr-un sector își precizează intențiile. S-a inițiat o procedură în care au fost prevăzute mai multe etape:• căutarea angajamentului părților interesate din sector și redactarea unei „Scrisori
sau declarații de intenție”;• faza de exprimare a intenției. Părțile interesate au stabilit o convenție sau o
organizație de proiect și au înființat un „Comitet sectorial pentru orientare și consultare” (BBC). Un reprezentant al ministerului (SZW) a fost membru în cadrul acestor grupuri/comitete. Studiu preparator – deseori cu includerea riscurilor psihosociale (a vizat analiza problemelor/evaluarea riscurilor) – și studii cu privire la „situația gestionării condițiilor de muncă”. Aprobarea unui „plan de acțiune” pentru modul de abordare a riscurilor relevante din sector a închis această fază;
• faza de punere în aplicare;• faza de expirare.
Aspecte vizate, scop, obiective
În prima fază (1999-2002), obiectivul a fost cel puțin de a reduce cu 10 % riscurile identificate supuse procesului de gestionare. În a doua fază (2002-2007), obiectivul a deviat puțin de la reducerea expunerii la reducerea absenței sau a handicapurilor. Gradul de reducere vizat ar trebui să facă parte din planul de acțiune.
Cuprinderea problemelor de sănătate mintală la locul de muncă și rezultatele aferente
Ar putea fi foarte diferite de la un sector la altul! În special în prima fază a convenției privind munca și sănătatea (1999-2002), riscurile psihosociale și gestionarea riscurilor psihosociale au constituit aspecte importante. În a doua fază (2002-2007) a fost vizată reducerea absențelor și a handicapurilor, inclusiv din cauza faptului că sănătatea mintală a ajuns să fie mai mult în centrul atenției.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 47
Finlanda: Acord-cadru pentru asigurarea competitivității și a ocupării forței de muncăDezvoltat de Acordul a fost dezvoltat de organizațiile centrale de pe piața muncii din Finlanda.Tip Inițiativa este o formă de acord cu parteneri sociali. Deși nu prezintă un caracter
obligatoriu în sine, partenerii se angajează să aplice ceea ce s-a convenit. Mai multe recomandări sunt în cele din urmă legiferate.
Inițiative conexe/relevante
Programul guvernului a fost stabilit în 2011 și prezintă principalele inițiative și obiective ale guvernului finlandez. Cele trei priorități vizate au fost reducerea sărăciei, a inegalității și a excluziunii sociale; consolidarea finanțelor publice; și sporirea creșterii economice sustenabile, a ocupării forței de muncă și a competitivității. Acest program servește drept context pentru inițiativele guvernului și ale partenerilor sociali în domeniul sănătății mintale.
Aspecte vizate, scop, obiective
Obiectivul organizațiilor centrale de pe piața muncii este de a dezvolta în continuare colaborarea bună cu guvernul cu privire la temele care ar putea contribui la creșterea economică, la productivitate și la ocuparea forței de muncă în Finlanda, precum și, pe de o parte, asigurarea competitivității companiilor finlandeze pe piețele globale și, pe de altă parte, consolidarea bazei economice a societății bazate pe bunăstare.
Cuprinderea factorilor de expunere în legătură cu sănătatea mintală la locul de muncă
Acordul vizează mai mulți factori de risc pentru dezvoltarea sănătății mintale la locul de muncă. Printre aceștia se numără îmbătrânirea forței de muncă, nesiguranța locurilor de muncă, echilibrul carieră/dezvoltare personală/viață profesională, volumul de muncă și natura muncii (munca în schimburi sau temporară etc.). În sens mai larg, acordul menționează promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice. Dat fiind faptul că toate riscurile psihosociale amenință aceste rezultate, acordul vizează totodată, în mod implicit, toate aspectele psihosociale.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 48
Germania: PsyGA – Sănătatea mintală la locul de muncă
Dezvoltat de Proiectul PsyGA – Psychische Gesundheit in der Arbeitswelt (Sănătatea mintală în mediul profesional) este promovat de Ministerul Federal German al Muncii și Afacerilor Sociale. Asociația Federală a Fondurilor de Asigurări de Sănătate pentru Companii (BKK Bundesverband) este responsabilă cu gestionarea proiectului.
Proiectul este finanțat în cadrul Noii inițiative privind calitatea muncii (www.inqa.de) și diseminează informații, studii și cele mai bune practici privind sănătatea mintală la locul de muncă, cu un accent pe stresul la locul de muncă. Noua inițiativă privind calitatea muncii (INQA) reprezintă o inițiativă comună lansată în 2001 de guvernul federal, guvernele landurilor, partenerii sociali, partenerii din domeniul asigurărilor sociale, fundații și întreprinderi, care promovează condiții de muncă sănătoase.
Tip Proiect de creștere a nivelului de informare care oferă companiilor instrumente pentru evaluarea riscurilor și pentru punerea în aplicare a măsurilor preventive pentru expunerea sănătății mintale la locul de muncă.
Inițiative conexe/relevante
În Germania, principalul text legislativ privind sănătatea și securitatea în muncă este Legea privind sănătatea și securitatea în muncă din 7 august 1996, care transpune Directivele 89/391/CEE și 91/383/CEE și care a fost modificată ultima dată în 2009. Deși legea nu menționează în mod explicit riscurile pentru sănătatea mintală sau riscurile psihosociale, experții, angajatorii, sindicatele și autoritățile care asigură aplicarea legii sunt de acord că, în principiu, domeniul de aplicare al legii și evaluarea riscurilor includ, de asemenea, riscurile pentru sănătatea mintală și riscurile psihosociale. Totuși, doar câțiva angajatori iau în considerare aceste riscuri în evaluarea riscurilor.
Legea germană privind sănătatea și securitatea în muncă a fost modificată recent în 2013. Angajatorii trebuie să efectueze în prezent evaluări ale riscurilor care să includă riscurile psihosociale. Conform secțiunii 5, măsurile luate pentru monitorizarea evaluării riscurilor trebuie să țină cont și de sănătatea fizică și mintală.
Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale a elaborat recent un amendament la Legea privind sănătatea și securitatea în muncă, conform căruia sănătatea mintală este inclusă în mod explicit în sfera protecției. Solicitările psihice vor fi considerate, de asemenea, riscuri pentru sănătate care vor fi luate în considerare în evaluarea riscurilor efectuată de către angajatori.
Părțile aferente din cadrul inițiativei includ elaborarea unui ghid pentru directori (1) și a unui ghid pentru angajați (2).
(1) http://psyga.info/fileadmin/user_upload/PDFs/BKK_Taking_the_stress_out_of_stress_Guide_for_Managers.pdf(2) http://www.inqa.de/SharedDocs/PDFs/EN/psyga-taking-the-stress-out-of-stress-a-guide-for-workers.pdf?__blob=publicationFile
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 49
Aspecte vizate, scop, obiective
Pentru a crește nivelul de informare cu privire la importanța sănătății mintale și schimbul de cunoștințe și de experiențe în acest domeniu, proiectul combină o bază de cunoștințe cu tematică de profil cu bune practici și instrumente pentru practicieni în vederea promovării sănătății mintale la locul de muncă: instrumente de autoevaluare, orientări pentru directori și angajați, o carte în format audio și un instrument de învățare electronică. Portalul de internet http://psyga.info conține informații despre proiect și rezultatele sale, spre exemplu, despre instrumentele și mijloacele media. Acțiunea de diseminare în diferite medii de muncă este pusă în aplicare de către 18 parteneri de cooperare.
Principii-cheie A fost elaborat un concept referitor la calitate care creează modelul unei „companii sănătoase”. Accentul este pus pe calitatea conducerii – atât comportamentul de conducere individual, cât și cadrul structural pentru o conducere orientată spre angajați.
Pe baza modelului bazat pe criterii, a fost elaborat un instrument de autoevaluare (prima fază 2009-2010) care ajută practicianul să analizeze situația efectivă a organizației sale în domeniul promovării sănătății mintale și să își îmbunătățească practicile în domeniu.
Esența celei de a doua faze a proiectului (2011-2013) o constituie punerea în aplicare coordonată a măsurilor și a activităților de transfer distribuite și specifice grupurilor-țintă de către Asociația Federală BKK și de către cei 18 parteneri naționali ai acesteia. Proiectul se bazează pe transferul de cunoștințe și pe experiența privind abordările reușite în domeniul promovării sănătății mintale, precum și pe colaborarea în rețea a actorilor implicați. Se urmărește punerea în aplicare distribuită și coordonată a măsurilor vizate și a activităților de transfer de către Asociația Federală BKK și de către partenerii ei. Se folosesc în special structurile organizaționale existente ale Rețelei germane pentru promovarea sănătății la locul de muncă, sunt susținute diferite evenimente și se stabilesc relații cu mass-media și cu publicul.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 50
Ane
xa 1
: Ins
trum
ente
de
regl
emen
tare
la n
ivel
eur
opea
n
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Dom
eniu
l gen
eral
al
sec
urită
ții ș
i să
nătă
ții la
locu
l de
mun
că
Dir
ecti
va 8
9/39
1/CE
E
Dire
ctiv
a-ca
dru
euro
pean
ă pr
ivin
d se
curit
atea
și s
ănăt
atea
la lo
cul
de m
uncă
Conf
orm
dire
ctiv
ei, a
ngaj
ator
ii au
„obl
igaț
ia d
e a
asig
ura
secu
ritat
ea ș
i săn
ătat
ea lu
crăt
orilo
r, su
b to
ate
aspe
ctel
e, re
ferit
oare
la a
ctiv
itate
a de
sfăș
urat
ă”. E
i tre
buie
să
asig
ure
dezv
olta
rea „
unei
po
litic
i de
prev
enire
cup
rinză
toar
e și
coe
rent
e”. U
nele
din
tre
prin
cipi
ile im
port
ante
sun
t: „e
vita
rea
riscu
rilor
”, „co
mba
tere
a ris
curil
or la
sur
să”, „
adap
tare
a m
unci
i în
func
ție d
e pe
rsoa
nă”.
„Ang
ajat
orul
apl
ică
măs
urile
[…] p
e ba
za u
rmăt
oare
lor p
rinci
pii g
ener
ale
de p
reve
nire
: […
] ad
apta
rea
mun
cii î
n fu
ncție
de
pers
oană
, în
spec
ial î
n ce
priv
ește
pro
iect
area
locu
rilor
de
mun
că,
aleg
erea
ech
ipam
entu
lui d
e lu
cru
și a
met
odel
or d
e pr
oduc
ție ș
i de
lucr
u, în
ved
erea
, în
spec
ial,
a at
enuă
rii m
unci
i mon
oton
e și
a m
unci
i nor
mat
e și
a re
duce
rii e
fect
elor
ace
stor
a as
upra
săn
ătăț
ii.
[…] d
ezvo
ltare
a un
ei p
oliti
ci d
e pr
even
ire c
uprin
zăto
are
și c
oere
nte,
car
e să
incl
udă
tehn
olog
ia,
orga
niza
rea
mun
cii,
cond
ițiile
de
mun
că, r
elaț
iile
soci
ale
și in
fluen
ța fa
ctor
ilor l
egaț
i de
med
iul d
e lu
cru”
.C1
55 C
onve
nția
priv
ind
sănă
tate
a și
se
curit
atea
în m
uncă
(OIM
), 19
81
(rat
ifica
tă în
15
stat
e m
embr
e al
e U
E)
Conv
enția
pre
vede
că „
Oric
e m
embr
u va
treb
ui, î
n lu
min
a co
ndiți
ilor ș
i pra
ctic
ii na
ționa
le ș
i în
cons
ulta
re c
u or
gani
zații
le d
e pa
tron
i și m
unci
tori
cele
mai
repr
ezen
tativ
e, s
ă de
finea
scă,
să
pună
în
apl
icar
e și
să
reex
amin
eze
perio
dic
o po
litic
ă na
ționa
lă c
oere
ntă
în d
omen
iul s
ecur
ității
și
sănă
tății
în m
uncă
și a
med
iulu
i de
mun
că.”
Polit
ica
ar tr
ebui
să
țină
cont
de „
legă
turil
e ca
re e
xist
ă în
tre
elem
ente
le m
ater
iale
ale
mun
cii
și p
erso
anel
e ca
re e
xecu
tă s
au s
upra
vegh
ează
mun
ca, p
recu
m ș
i de
adap
tare
a m
așin
ilor,
a ec
hipa
men
telo
r, a
timpu
lui d
e lu
cru,
a o
rgan
izăr
ii m
unci
i și a
pro
cese
lor m
unci
i la
capa
cită
țile
fizic
e și
min
tale
ale
mun
cito
rilor
”.C1
87 C
onve
nția
priv
ind
cadr
ul d
e pr
omov
are
a să
nătă
ții ș
i sec
urită
ții în
m
uncă
(OIM
), 20
06
(rat
ifica
tă în
12
stat
e m
embr
e al
e U
E)
Conv
enția
pre
vede
că „
La e
labo
rare
a po
litic
ii sa
le n
ațio
nale
, fie
care
mem
bru,
[…] î
n co
nsul
tare
cu
cele
mai
repr
ezen
tativ
e or
gani
zații
ale
ang
ajat
orilo
r și l
ucră
toril
or, v
a pr
omov
a pr
inci
pii d
e ba
ză
prec
um e
valu
area
risc
urilo
r și a
per
icol
elor
la lo
cul d
e m
uncă
; com
bate
rea
riscu
rilor
și p
eric
olel
or
resp
ectiv
e la
sur
să; ș
i dez
volta
rea
unei
cul
turi
națio
nale
pre
vent
ive
priv
ind
sănă
tate
a și
sec
urita
tea
în m
uncă
, car
e să
incl
udă
info
rmar
ea, c
onsu
ltare
a și
inst
ruire
a”. „
[…] p
rinci
piul
ui d
e pr
even
ire i
se
acor
dă c
ea m
ai în
altă
prio
ritat
e.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 51
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Cerin
țe g
ener
ale
priv
ind
locu
l de
mun
că
Dir
ecti
va 8
9/65
4/CE
E pr
ivin
d ce
rințe
le
min
ime
în m
ater
ie d
e se
curit
ate
și
de s
ănăt
ate
la lo
cul d
e m
uncă
[prim
a di
rect
ivă
spec
ială
în s
ensu
l art
icol
ului
16
alin
eatu
l (1)
din
Dire
ctiv
a 89
/391
/CEE
]
Acea
stă
dire
ctiv
ă „st
abile
ște
cerin
țele
min
ime
în m
ater
ie d
e se
curit
ate
și s
ănăt
ate
la lo
cul d
e m
uncă
”. Ea
cup
rinde
asp
ecte
lega
te d
e m
ediu
l de
mun
că fi
zic
care
incl
ud „V
entil
ația
locu
rilor
de
mun
că în
spa
ții în
chis
e […
], te
mpe
ratu
ra în
încă
peri
[…],
Ilum
inat
ul n
atur
al ș
i art
ifici
al […
]”.
Dir
ecti
va 2
009/
104/
CE p
rivin
d ce
rințe
le
min
ime
de s
ecur
itate
și s
ănăt
ate
pent
ru fo
losi
rea
de c
ătre
lucr
ător
i a
echi
pam
entu
lui d
e lu
cru
la lo
cul d
e m
uncă
[a d
oua
dire
ctiv
ă sp
ecia
lă în
se
nsul
art
icol
ului
16
alin
eatu
l (1)
din
D
irect
iva
89/3
91/C
EE] [
de în
locu
ire a
D
irect
ivei
89/
655/
CEE]
Dire
ctiv
a ev
iden
țiază
obl
igaț
ia a
ngaj
ator
ului
de
a lu
a „m
ăsur
ile n
eces
are
pent
ru c
a ec
hipa
men
tul
de m
uncă
pus
la d
ispo
ziția
lucr
ător
ilor d
in în
trep
rinde
re s
au u
nita
te s
ă co
resp
undă
mun
cii
pres
tate
sau
să
fie a
dapt
at a
cest
ui s
cop
și s
ă po
ată
fi fo
losi
t de
cătr
e lu
crăt
ori,
fără
a p
une
în
peric
ol s
ecur
itate
a sa
u să
năta
tea
lor”.
Art
icol
ul 7
din
dire
ctiv
ă se
refe
ră la
„erg
onom
ie ș
i săn
ătat
ea la
locu
l de
mun
că” ș
i pre
vede
fapt
ul
că „[
a]ng
ajat
orul
ia în
mod
deo
sebi
t în
cons
ider
are,
la a
plic
area
cer
ințe
lor m
inim
e de
sec
urita
te ș
i să
năta
te, p
ostu
l de
lucr
u și
poz
iția
lucr
ător
ilor î
n ut
iliza
rea
echi
pam
entu
lui d
e m
uncă
, pre
cum
și
prin
cipi
ile e
rgon
omic
e”.
Dir
ecti
va 8
9/65
6/CE
E pr
ivin
d ce
rințe
le
min
ime
de s
ecur
itate
și s
ănăt
ate
pent
ru u
tiliz
area
de
cătr
e lu
crăt
ori
a ec
hipa
men
telo
r ind
ivid
uale
de
prot
ecție
la lo
cul d
e m
uncă
[a tr
eia
dire
ctiv
ă sp
ecia
lă în
sen
sul a
rtic
olul
ui 1
6 al
inea
tul (
1) d
in D
irect
iva
89/3
91/C
EE]
Dire
ctiv
a pr
eved
e că
„[t]
oate
ech
ipam
ente
le in
divi
dual
e de
pro
tecț
ie a
mun
cii t
rebu
ie: (
a) s
ă fie
ad
ecva
te p
entr
u ris
curil
e im
plic
ate,
fără
ca
prin
ele
înse
le s
ă co
nduc
ă la
vre
un ri
sc s
porit
; (b)
să
core
spun
dă c
ondi
țiilo
r exi
sten
te la
locu
l de
mun
că; (
c) s
ă țin
ă se
ama
de c
erin
țele
erg
onom
ice
și
de s
tare
a să
nătă
ții lu
crăt
orul
ui […
]”.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 52
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Cerin
țe p
rivin
d lo
cul d
e m
uncă
sp
ecifi
ce d
e se
ctor
Dir
ecti
va 9
3/10
3/CE
priv
ind
cerin
țele
m
inim
e de
sec
urita
te ș
i săn
ătat
e în
m
uncă
la b
ordu
l nav
elor
de
pesc
uit [
a tr
eisp
reze
cea
dire
ctiv
ă sp
ecia
lă în
sen
sul
artic
olul
ui 1
6 al
inea
tul (
1) d
in D
irect
iva
89/3
91/C
EE]
Dire
ctiv
a „st
abile
ște
cerin
țele
min
ime
de s
ecur
itate
și s
ănăt
ate
aplic
abile
mun
cii l
a bo
rdul
nav
elor
[d
e pe
scui
t]”.
Ea s
tipul
ează
că „
ampl
asam
entu
l înc
ăper
ilor d
e lo
cuit
ale
lucr
ător
ilor ș
i al î
ncăp
erilo
r de
serv
iciu
, […
] tre
buie
să
fie d
e aș
a na
tură
, înc
ât s
ă as
igur
e o
prot
ecție
ade
cvat
ă îm
potr
iva
inte
mpe
riilo
r și a
măr
ii, v
ibra
țiilo
r, zg
omot
ului
și m
irosu
rilor
nep
lăcu
te c
are
pot e
man
a di
n al
te
încă
peri
și p
ot d
eran
ja lu
crăt
orii
în ti
mpu
l odi
hnei
”.D
irec
tiva
92/
91/C
EE p
rivin
d ce
rințe
le
min
ime
de îm
bună
tățir
e a
prot
ecție
i se
curit
ății
și s
ănăt
ății
lucr
ător
ilor
din
indu
stria
ext
ract
ivă
de fo
raj [
a un
spre
zece
a di
rect
ivă
spec
ială
în s
ensu
l ar
ticol
ului
16
alin
eatu
l (1)
din
Dire
ctiv
a 89
/391
/CEE
]
Acea
stă
dire
ctiv
ă „st
abile
ște
cerin
țele
min
ime
de p
rote
cție
în m
ater
ie d
e se
curit
ate
și d
e să
năta
te
a lu
crăt
orilo
r din
indu
stria
ext
ract
ivă
de fo
raj”.
Acea
sta
stip
ulea
ză c
ă „Lo
curil
e de
mun
că tr
ebui
e să
fie
astf
el o
rgan
izat
e în
cât s
ă as
igur
e o
prot
ecție
ade
cvat
ă îm
potr
iva
riscu
rilor
. […
] Pos
turil
e de
lucr
u tr
ebui
e să
fie
proi
ecta
te ș
i con
stru
ite
după
prin
cipi
i erg
onom
ice,
ținâ
nd c
ont d
e ne
cesi
tate
a lu
crăt
orilo
r de
a pu
tea
urm
ări d
erul
area
op
eraț
iuni
lor d
e la
pos
tul l
or d
e lu
cru.
”D
irec
tiva
92/
104/
CEE
priv
ind
cerin
țele
m
inim
e pe
ntru
îmbu
nătă
țirea
sec
urită
ții
și p
rote
cție
i săn
ătăț
ii lu
crăt
orilo
r din
in
dust
ria e
xtra
ctiv
ă de
sup
rafa
ță ș
i în
subt
eran
[a d
ouăs
prez
ecea
dire
ctiv
ă sp
ecia
lă în
sen
sul a
rtic
olul
ui 1
6 al
inea
tul (
1) d
in D
irect
iva
89/3
91/C
EE]
Acea
stă
dire
ctiv
ă st
abile
ște
cerin
țele
min
ime
de p
rote
cție
în d
omen
iul s
ănăt
ății
și s
ecur
ității
lu
crăt
orilo
r din
ram
urile
indu
strie
i ext
ract
ive
de s
upra
față
și î
n su
bter
an.
Ea s
tipul
ează
, de
asem
enea
, că:
„Loc
urile
de
mun
că tr
ebui
e să
fie
astf
el o
rgan
izat
e în
cât s
ă as
igur
e o
prot
ecție
ade
cvat
ă îm
potr
iva
riscu
rilor
. […
] Pos
turil
e de
lucr
u tr
ebui
e să
fie
proi
ecta
te
și c
onst
ruite
dup
ă pr
inci
pii e
rgon
omic
e, ți
nând
con
t de
nece
sita
tea
lucr
ător
ilor d
e a
pute
a ur
măr
i de
rula
rea
oper
ațiu
nilo
r de
la p
ostu
l lor
de
lucr
u. L
ucră
torii
izol
ați d
in p
ostu
rile
de lu
cru
treb
uie
să
bene
ficie
ze d
e su
prav
eghe
re a
decv
ată
sau
de m
ijloa
ce d
e te
leco
mun
icaț
ie.”
Dir
ecti
va 9
2/57
/CEE
priv
ind
cerin
țele
m
inim
e de
sec
urita
te ș
i săn
ătat
e ca
re
se a
plic
ă pe
șan
tiere
le te
mpo
rare
sau
m
obile
[a o
pta
dire
ctiv
ă sp
ecia
lă în
se
nsul
art
icol
ului
16
alin
eatu
l (1)
din
D
irect
iva
89/3
91/C
EE]
Prez
enta
dire
ctiv
ă „st
abile
ște
cerin
țele
min
ime
în m
ater
ie d
e se
curit
ate
și s
ănăt
ate
pe ș
antie
rele
te
mpo
rare
sau
mob
ile”.
Ea p
reve
de c
ă „D
acă
secu
ritat
ea s
au s
ănăt
atea
lucr
ător
ilor,
în s
peci
al d
ator
ită ti
pulu
i act
ivită
ții,
num
ărul
ui m
are
de a
ngaj
ați s
au d
ista
nței
față
de
șant
ier i
mpu
n ac
est l
ucru
, luc
răto
rilor
treb
uie
să
li se
pun
ă la
dis
pozi
ție în
căpe
ri pe
ntru
odi
hnă
și c
azar
e uș
or a
cces
ibile
. Înc
ăper
ile p
entr
u od
ihnă
și
caza
re tr
ebui
e să
fie
sufic
ient
de
mar
i și p
revă
zute
cu
un n
umăr
de
mes
e și
sca
une
core
spun
zăto
r nu
măr
ului
de
lucr
ător
i.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 53
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Med
iul d
e m
uncă
fiz
ic –
spe
cific
pe
ntru
per
icol
e
Dir
ecti
va 9
0/27
0/CE
E pr
ivin
d co
ndiți
ile
min
ime
de s
ecur
itate
și s
ănăt
ate
pent
ru
lucr
ul la
mon
itor [
a ci
ncea
dire
ctiv
ă in
divi
dual
ă în
sen
sul a
rtic
olul
ui 1
6 al
inea
tul (
1) d
in D
irect
iva
89/3
91/C
EE]
Acea
stă
dire
ctiv
ă st
abile
ște
cond
ițiile
min
ime
de s
ănăt
ate
și s
ecur
itate
pen
tru
lucr
ul la
mon
itor.
Ea p
reve
de c
ă „A
ngaj
ator
ii su
nt o
blig
ați s
ă ef
ectu
eze
anal
iza
post
urilo
r de
lucr
u pe
ntru
a e
valu
a co
ndiți
ile d
e se
curit
ate
și s
ănăt
ate
pe c
are
aceș
tia le
cre
ează
lucr
ător
ilor,
în s
peci
al c
u pr
ivire
la
posi
bile
le ri
scur
i pen
tru
vede
re, p
robl
eme
fizic
e și
pro
blem
e de
tens
iune
ner
voas
ă.”
Dir
ecti
va 2
010/
32/U
E de
pun
ere
în
aplic
are
a Ac
ordu
lui-c
adru
priv
ind
prev
enire
a ră
nilo
r pro
voca
te d
e ob
iect
e as
cuțit
e în
sec
toru
l spi
talic
esc
și în
cel
al
asi
sten
ței m
edic
ale,
înch
eiat
într
e H
OSP
EEM
și E
PSU
Acea
stă
dire
ctiv
ă pu
ne în
apl
icar
e Ac
ordu
l-cad
ru p
rivin
d pr
even
irea
răni
lor p
rovo
cate
de
obie
cte
ascu
țite
în s
ecto
rul s
pita
lices
c și
al a
sist
ențe
i med
ical
e. U
nul d
intr
e pr
inci
piile
ace
stei
a pr
eved
e că
„A
ngaj
ator
ul a
re d
ator
ia d
e a
asig
ura
sigu
ranț
a și
săn
ătat
ea lu
crăt
orilo
r în
priv
ința
oric
ărui
asp
ect
lega
t de
activ
itate
a pr
ofes
iona
lă, i
nclu
siv
în c
eea
ce p
riveș
te fa
ctor
ii ps
ihos
ocia
li și
org
aniz
area
ac
tivită
ții p
rofe
sion
ale.”
În c
ontin
uare
, ea
prev
ede
că „E
valu
ările
risc
ului
treb
uie
să ți
nă c
ont d
e te
hnol
ogie
, org
aniz
area
m
unci
i, co
ndiți
ile d
e lu
cru,
niv
elul
cal
ifică
rii, f
acto
rii p
siho
soci
ali a
soci
ați ș
i de
influ
ența
fact
orilo
r le
gați
de m
ediu
l de
lucr
u.”
„Pre
veni
rea
riscu
lui i
nfec
țiilo
r prin
impl
emen
tare
a un
or s
iste
me
de lu
cru
sigu
re, p
rin:
(a) d
ezvo
ltare
a un
ei p
oliti
ci d
e pr
even
ire c
uprin
zăto
are
și c
oere
nte,
car
e să
incl
udă
tehn
olog
ia,
orga
niza
rea
mun
cii,
cond
ițiile
de
mun
că, f
acto
rii p
siho
soci
ali a
soci
ați ș
i inf
luen
ța fa
ctor
ilor l
egaț
i de
med
iul d
e lu
cru
[…]”
Dir
ecti
va 9
0/26
9/CE
E pr
ivin
d ce
rințe
le
min
ime
de s
ecur
itate
și s
ănăt
ate
pent
ru
man
ipul
area
man
uală
a în
cărc
ătur
ilor
care
pre
zint
ă ris
curi
pent
ru lu
crăt
ori ș
i, în
spe
cial
, de
prod
ucer
e a
unor
afe
cțiu
ni
dors
o-lo
mba
re [a
pat
ra d
irect
ivă
spec
ială
în
sen
sul a
rtic
olul
ui 1
6 al
inea
tul (
1) d
in
Dire
ctiv
a 89
/391
/CEE
]
Ace
astă
dire
ctiv
ă st
abile
ște
ceri
nțel
e m
inim
e în
mat
erie
de
sănă
tate
și s
ecur
itat
e pe
ntru
m
anip
ular
ea m
anua
lă a
încă
rcăt
urilo
r car
e pr
ezin
tă ri
scur
i de
prod
ucer
e a
unor
afe
cțiu
ni
dors
o-lo
mba
re la
lucr
ător
i. Ea
atr
ibui
e an
gaja
toru
lui r
espo
nsab
ilita
tea
de a
se
stră
dui „
să
evite
sau
să
redu
că ri
scur
ile p
entr
u lu
crăt
ori ș
i, în
spe
cial
, de
prod
ucer
e a
unor
afe
cțiu
ni
dors
o-lo
mba
re, p
rin
adop
tare
a de
măs
uri c
ores
punz
ătoa
re, a
vând
în v
eder
e, în
spe
cial
, ca
ract
eris
tici
le m
ediu
lui d
e lu
cru
și c
erin
țele
act
ivit
ății
[…]”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 54
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Tim
pul d
e lu
cru
Dir
ecti
va 2
003/
88/C
E pr
ivin
d an
umite
as
pect
e al
e or
gani
zării
tim
pulu
i de
lucr
u (c
onso
lidea
ză ș
i abr
ogă
Dire
ctiv
a 93
/104
/CE)
„Pre
zent
a di
rect
ivă
stab
ileșt
e ce
rințe
min
ime
de s
ecur
itate
și s
ănăt
ate
pent
ru o
rgan
izar
ea ti
mpu
lui
de lu
cru.
” Ea
se a
plic
ă „pe
rioad
elor
min
ime
de re
paus
ziln
ic, r
epau
s să
ptăm
ânal
și c
once
diu
anua
l, pr
ecum
și p
auze
lor ș
i tim
pulu
i de
lucr
u m
axim
săp
tăm
ânal
; și a
num
itor a
spec
te a
le m
unci
i de
noap
te, a
le m
unci
i în
schi
mbu
ri și
ale
ritm
ului
de
lucr
u”.
C175
Con
venț
ia p
rivin
d m
unca
cu
frac
țiune
de
norm
ă (O
IM),
1994
(r
atifi
cată
în 9
sta
te m
embr
e al
e U
E)
Conv
enția
sol
icită
sem
nata
rilor
să
ia m
ăsur
i pen
tru
„a s
e as
igur
a că
lucr
ător
ii cu
frac
țiune
de
nor
mă
bene
ficia
ză d
e ac
eeaș
i pro
tecț
ie c
a și
cea
aco
rdat
ă lu
crăt
orilo
r cu
norm
ă în
trea
gă
com
para
bili
în c
eea
ce p
riveș
te: d
rept
ul d
e a
se o
rgan
iza,
dre
ptul
de
a ne
goci
a în
mod
col
ectiv
și
drep
tul d
e a
acțio
na c
a re
prez
enta
nți a
i luc
răto
rilor
; săn
ătat
ea ș
i sec
urita
tea
la lo
cul d
e m
uncă
; și
disc
rimin
area
în m
ater
ie d
e în
cadr
are
în m
uncă
și o
cupa
re”.
Dir
ecti
va 9
7/81
/CE
priv
ind
ac
ordu
l-cad
ru c
u pr
ivire
la m
unca
cu
frac
țiune
de
norm
ă
Scop
ul a
cest
ei d
irect
ive
este
să
pună
în a
plic
are
acor
dul-c
adru
cu
priv
ire la
mun
ca c
u fr
acțiu
ne d
e no
rmă.
Aco
rdul
pre
vede
„elim
inar
ea d
iscr
imin
ării
împo
triv
a lu
crăt
orilo
r pe
frac
țiune
de
norm
ă și
de
a îm
bună
tăți
calit
atea
mun
cii p
e fr
acțiu
ne d
e no
rmă”
.D
irec
tiva
99/
70/C
E pr
ivin
d
acor
dul-c
adru
cu
priv
ire la
mun
ca p
e du
rată
det
erm
inat
ă
Obi
ectiv
ul d
irect
ivei
est
e să
pun
ă în
apl
icar
e ac
ordu
l-cad
ru c
u pr
ivire
la c
ontr
acte
le p
e du
rată
de
term
inat
ă. A
cord
ul u
rmăr
ește
„îm
bună
tățir
ea c
alită
ții m
unci
i pe
dura
tă d
eter
min
ată,
asi
gurâ
nd
aplic
area
prin
cipi
ului
ned
iscr
imin
ării;
sta
bilir
ea u
nui c
adru
pen
tru
împi
edic
area
abu
zuril
or c
are
pot r
ezul
ta d
in fo
losi
rea
rapo
rtur
ilor s
au c
ontr
acte
lor d
e m
uncă
pe
dura
tă d
eter
min
ată
succ
esiv
e”.
Dir
ecti
va 2
000/
79/C
E pr
ivin
d pu
nere
a în
apl
icar
e a
Acor
dulu
i eur
opea
n pr
ivin
d or
gani
zare
a tim
pulu
i de
lucr
u al
pe
rson
alul
ui m
obil
din
avia
ția c
ivilă
Acea
stă
dire
ctiv
ă ar
e ca
sco
p ap
licar
ea A
cord
ului
eur
opea
n pr
ivin
d or
gani
zare
a tim
pulu
i de
lucr
u al
per
sona
lulu
i mob
il di
n av
iația
civ
ilă. E
a so
licită
ang
ajat
orilo
r să
ia m
ăsur
ile n
eces
are „
pent
ru
ca a
ngaj
ator
ul c
are
inte
nțio
neaz
ă să
org
aniz
eze
activ
itate
a în
tr-u
n an
umit
ritm
să
țină
cont
de
prin
cipi
ul g
ener
al a
l ada
ptăr
ii ac
tivită
ții la
lucr
ător
”.D
irec
tiva
200
2/15
/CE
priv
ind
orga
niza
rea
timpu
lui d
e m
uncă
al
pers
oane
lor c
are
efec
tuea
ză a
ctiv
ități
mob
ile d
e tr
ansp
ort r
utie
r
Acea
stă
dire
ctiv
ă pr
eved
e „st
abili
rea
cerin
țelo
r min
ime
lega
te d
e or
gani
zare
a tim
pulu
i de
lucr
u în
ved
erea
îmbu
nătă
țirii
prot
ecție
i săn
ătăț
ii și
sig
uran
ța p
erso
anel
or c
are
efec
tuea
ză a
ctiv
ități
mob
ile d
e tr
ansp
ort r
utie
r”.
Dis
crim
inar
eaD
irec
tiva
200
0/43
/CE
de p
uner
e în
ap
licar
e a
prin
cipi
ului
ega
lităț
ii de
tr
atam
ent î
ntre
per
soan
e, fă
ră d
eose
bire
de
rasă
sau
orig
ine
etni
că
„Sco
pul p
reze
ntei
dire
ctiv
e es
te d
e a
stab
ili u
n ca
dru
pent
ru c
omba
tere
a di
scrim
inăr
ii pe
baz
a ra
sei s
au o
rigin
ii et
nice
, în
vede
rea
pune
rii în
apl
icar
e în
sta
tele
mem
bre
a pr
inci
piul
ui e
galit
ății
de
trat
amen
t.”
Dir
ecti
va 2
000/
78/C
E de
cre
are
a un
ui
cadr
u ge
nera
l în
favo
area
ega
lităț
ii de
tr
atam
ent î
n ce
ea c
e pr
iveș
te în
cadr
area
în
mun
că ș
i ocu
pare
a fo
rței
de
mun
că
„Pre
zent
a di
rect
ivă
are
ca o
biec
tiv s
tabi
lirea
unu
i cad
ru g
ener
al d
e co
mba
tere
a d
iscr
imin
ării
pe
mot
ive
de a
part
enen
ță re
ligio
asă
sau
conv
inge
ri, h
andi
cap,
vâr
stă
sau
orie
ntar
e se
xual
ă, în
cee
a ce
priv
ește
înca
drar
ea în
mun
că ș
i ocu
pare
a fo
rței
de
mun
că, î
n ve
dere
a pu
nerii
în a
plic
are,
în
stat
ele
mem
bre,
a p
rinci
piul
ui e
galit
ății
de tr
atam
ent.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 55
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Egal
itate
a de
tr
atam
ent p
entr
u fe
mei
și b
ărba
ți
Dir
ecti
va 2
002/
73/C
E pr
ivin
d eg
alita
tea
de tr
atam
ent î
ntre
băr
bați
și fe
mei
în c
eea
ce p
riveș
te a
cces
ul la
în
cadr
area
în m
uncă
, la
form
area
și l
a pr
omov
area
pro
fesi
onal
ă, p
recu
m ș
i co
ndiți
ile d
e m
uncă
(de
mod
ifica
re a
D
irect
ivei
76/
207/
CEE)
Dire
ctiv
a pr
eved
e fa
ptul
că „
Stat
ele
mem
bre
țin c
ont î
n m
od a
ctiv
de
obie
ctiv
ul e
galit
ății
într
e bă
rbaț
i și f
emei
la e
labo
rare
a și
pun
erea
în a
plic
are
a ac
telo
r cu
pute
re d
e le
ge ș
i a a
ctel
or
adm
inis
trat
ive,
a p
oliti
cilo
r și a
ctiv
itățil
or […
]”, „c
ondi
țiile
de
acce
s la
înca
drar
e în
mun
că […
] in
clus
iv p
rom
ovar
ea”, „
acce
sul l
a to
ate
tipur
ile ș
i toa
te n
ivel
urile
de
orie
ntar
e pr
ofes
iona
lă […
]” și
în
cee
a ce
priv
ește
„con
diții
le d
e în
cadr
are
în m
uncă
și d
e m
uncă
, inc
lusi
v de
con
cedi
ere,
pre
cum
și
de
rem
uner
are,
pre
văzu
te d
e D
irect
iva
75/1
17/C
EE […
]”.
Dir
ecti
va 2
006/
54/C
E pr
ivin
d pu
nere
a în
apl
icar
e a
prin
cipi
ului
ega
lităț
ii de
șa
nse
și a
l ega
lităț
ii de
trat
amen
t înt
re
bărb
ați ș
i fem
ei în
mat
erie
de
înca
drar
e în
mun
că ș
i de
mun
că
„Pre
zent
a di
rect
ivă
își p
ropu
ne s
ă ga
rant
eze
pune
rea
în a
plic
are
a pr
inci
piul
ui ș
anse
lor e
gale
și
al e
galit
ății
de tr
atam
ent î
ntre
fem
ei ș
i băr
bați
în m
ater
ie d
e în
cadr
are
în m
uncă
și d
e m
uncă
. În
ace
st s
cop,
ace
asta
con
ține
disp
oziți
i des
tinat
e pu
nerii
în a
plic
are
a pr
inci
piul
ui e
galit
ății
de
trat
amen
t în
ceea
ce
priv
ește
: acc
esul
la m
uncă
, inc
lusi
v pr
omov
are,
și l
a fo
rmar
ea p
rofe
sion
ală;
co
ndiți
ile d
e m
uncă
, inc
lusi
v re
mun
eraț
ia […
]”M
ater
nita
te ș
i as
pect
e co
nexe
C183
Con
venț
ia p
rivin
d pr
otec
ția
mat
erni
tății
(OIM
), 20
00 (r
atifi
cată
în
13 s
tate
mem
bre
ale
UE)
Conv
enția
pre
vede
că „
Fiec
are
mem
bru
treb
uie
[…] s
ă ad
opte
măs
urile
nec
esar
e pe
ntru
ca
fem
eile
însă
rcin
ate
sau
care
ală
ptea
ză s
ă nu
fie
cons
trân
se s
ă ef
ectu
eze
o m
uncă
ce
a fo
st
decl
arat
ă […
] ca
fiind
dău
năto
are
sănă
tății
lor s
au a
cop
ilulu
i […
]”D
irec
tiva
92/
85/C
EE p
rivin
d lu
crăt
oare
le g
ravi
de, c
are
au n
ăscu
t de
curâ
nd s
au c
are
alăp
teaz
ă
Obi
ectiv
ul a
cest
ei d
irect
ive
este
de
a ap
lica
măs
urile
de
prom
ovar
e a
îmbu
nătă
țirii
secu
rităț
ii și
săn
ătăț
ii la
locu
l de
mun
că în
caz
ul lu
crăt
oare
lor g
ravi
de, c
are
au n
ăscu
t de
curâ
nd s
au c
are
alăp
teaz
ă.
Ea p
reve
de c
ă „Co
mis
ia, c
onsu
ltând
u-se
cu
stat
ele
mem
bre
și fi
ind
sprij
inită
de
Com
itetu
l co
nsul
tativ
pen
tru
secu
ritat
e, ig
ienă
și p
rote
cția
săn
ătăț
ii la
locu
l de
mun
că, s
tabi
leșt
e lin
iile
dire
ctoa
re p
rivin
d ev
alua
rea
agen
ților
chi
mic
i, fiz
ici ș
i bio
logi
ci ș
i a p
roce
selo
r ind
ustr
iale
co
nsid
erat
e pe
ricul
oase
pen
tru
secu
ritat
ea s
au s
ănăt
atea
lucr
ătoa
relo
r […
]”. A
cest
e lin
ii di
rect
oare
tr
ebui
e să
aib
ă în
ved
ere,
de
asem
enea
, „m
ișcă
rile
și p
oziți
ile d
e lu
cru,
obo
seal
a fiz
ică
și m
inta
lă ș
i al
te ti
puri
de e
fort
fizi
c și
psi
hic
lega
te d
e ac
tivita
tea
desf
ășur
ată
de lu
crăt
oare
[…]”
Dir
ecti
va 2
010/
18/U
E de
pun
ere
în
aplic
are
a Ac
ordu
lui-c
adru
revi
zuit
priv
ind
conc
ediu
l pen
tru
creș
tere
a co
pilu
lui (
de
abro
gare
a D
irect
ivei
96/
34/C
E)
Acea
stă
dire
ctiv
ă pu
ne în
apl
icar
e Ac
ordu
l-cad
ru re
vizu
it pr
ivin
d co
nced
iul p
entr
u cr
ește
rea
copi
lulu
i înc
heia
t la
18 iu
nie
2009
de
cătr
e or
gani
zații
le in
terp
rofe
sion
ale
euro
pene
gen
eral
e al
e pa
rten
erilo
r soc
iali
(BU
SIN
ESSE
URO
PE, U
EAPM
E, C
EEP
și E
TUC)
. „Pr
ezen
tul a
cord
sta
bile
ște
cerin
țele
min
ime
men
ite s
ă fa
cilit
eze
conc
ilier
ea în
tre
resp
onsa
bilit
ățile
par
enta
le ș
i pro
fesi
onal
e pe
ntru
păr
inții
car
e lu
crea
ză.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 56
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Tine
rii la
locu
l de
mun
căD
irec
tiva
94/
33/C
E pr
ivin
d pr
otec
ția
tiner
ilor l
a lo
cul d
e m
uncă
Acea
stă
dire
ctiv
ă st
ipul
ează
fapt
ul c
ă st
atel
e m
embr
e „se
asi
gură
, de
o m
anie
ră g
ener
ală,
că
oric
e an
gaja
tor g
aran
teaz
ă tin
erilo
r con
diții
de
mun
că a
dapt
ate
vârs
tei l
or. S
tate
le m
embr
e as
igur
ă pr
otec
ția ti
neril
or îm
potr
iva
expl
oată
rii e
cono
mic
e și
împo
triv
a or
icăr
ei m
unci
car
e po
ate
să
dăun
eze
secu
rităț
ii, s
ănăt
ății
sau
dezv
oltă
rii lo
r fiz
ice,
psi
holo
gice
, mor
ale
sau
soci
ale
[…]”
Ea in
clud
e di
spoz
iții p
rivin
d ob
ligaț
iile
gene
rale
ale
ang
ajat
orul
ui, c
um a
r fi p
rote
cția
săn
ătăț
ii și
se
curit
ății
tiner
ilor,
prec
um ș
i eva
luar
ea ș
i mon
itoriz
area
risc
urilo
r „pe
ntru
sec
urita
tea,
săn
ătat
ea
fizic
ă sa
u m
inta
lă s
au d
ezvo
ltare
a tin
erilo
r”.Lu
crăt
ori
tem
pora
riD
irec
tiva
91/
383/
CEE
de c
ompl
etar
e a
măs
urilo
r des
tinat
e să
pro
mov
eze
îmbu
nătă
țirea
sec
urită
ții ș
i săn
ătăț
ii la
locu
l de
mun
că în
caz
ul lu
crăt
orilo
r ca
re a
u un
rapo
rt d
e m
uncă
pe
dura
tă
dete
rmin
ată
sau
un ra
port
de
mun
că
tem
pora
ră
„Pre
zent
a di
rect
ivă
își p
ropu
ne s
ă as
igur
e lu
crăt
orilo
r afla
ți în
tr-u
n ra
port
de
mun
că (r
egle
men
tat
prin
tr-u
n co
ntra
ct d
e m
uncă
pe
dura
tă d
eter
min
ată
sau
rapo
rtur
i de
mun
că te
mpo
rară
) ace
lași
niv
el
de p
rote
cție
în d
omen
iul s
ecur
ității
și a
l săn
ătăț
ii la
locu
l de
mun
că d
e ca
re b
enef
icia
ză c
eila
lți
sala
riați
din
într
eprin
dere
sau
uni
tățil
e ut
iliza
toar
e.”
Info
rmar
ea ș
i co
nsul
tare
a an
gaja
ților
Dir
ecti
va 2
002/
14/C
E de
sta
bilir
e a
unui
ca
dru
gene
ral d
e in
form
are
și c
onsu
ltare
a
lucr
ător
ilor d
in C
omun
itate
a Eu
rope
ană
Acea
stă
dire
ctiv
ă ar
e ca
obi
ectiv
inst
ituire
a un
ui c
adru
gen
eral
de
stab
ilire
a c
erin
țelo
r min
ime
ale
drep
tulu
i la
info
rmar
e și
con
sulta
re a
lucr
ător
ilor î
n în
trep
rinde
rile
și u
nită
țile
din
Com
unita
te. E
a pr
eved
e că
„Inf
orm
area
și c
onsu
ltare
a ac
oper
ă […
] inf
orm
area
și c
onsu
ltare
a cu
priv
ire la
dec
iziil
e ca
re p
ot s
ă du
că la
mod
ifică
ri im
port
ante
în o
rgan
izar
ea m
unci
i sau
în re
lații
le c
ontr
actu
ale
[…]”.
Dir
ecti
va 2
009/
38/C
E pr
ivin
d in
stitu
irea
unui
com
itet e
urop
ean
de
într
eprin
dere
sau
a u
nei p
roce
duri
de
info
rmar
e și
con
sulta
re a
lucr
ător
ilor
în în
trep
rinde
rile
și g
rupu
rile
de
într
eprin
deri
de d
imen
siun
e co
mun
itară
(re
form
are)
Obi
ectiv
ul p
rinci
pal a
l dire
ctiv
ei e
ste
să s
e as
igur
e că
org
anel
e cu
func
ție d
e co
nduc
ere
info
rmea
ză ș
i se
cons
ultă
cu
mem
brii
com
itete
lor e
urop
ene
de în
trep
rinde
re în
situ
ații
exce
pțio
nale
car
e af
ecte
ază
inte
rese
le lu
crăt
orilo
r, m
ai a
les
în c
eea
ce p
riveș
te tr
ansf
erul
, în
chid
erea
sau
con
cedi
erile
col
ectiv
e.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 57
Axa
reIn
stru
men
tCu
prin
s/ex
tras
e se
lect
ate
Rest
ruct
urar
eD
irec
tiva
98/
59/C
E pr
ivin
d ap
ropi
erea
le
gisl
ațiil
or s
tate
lor m
embr
e cu
priv
ire la
co
nced
ieril
e co
lect
ive
„În
cazu
l în
care
un
anga
jato
r are
în v
eder
e co
nced
ieri
cole
ctiv
e, a
cest
a in
ițiaz
ă în
tim
p ut
il co
nsul
tări
cu re
prez
enta
nții
lucr
ător
ilor p
entr
u a
ajun
ge la
un
acor
d.”
„Ace
ste
cons
ultă
ri se
refe
ră c
el p
uțin
la p
osib
ilită
țile
de a
evi
ta c
once
dier
ile c
olec
tive
sau
de a
re
duce
num
ărul
de
lucr
ător
i afe
ctaț
i, pr
ecum
și l
a po
sibi
lităț
ile d
e a
aten
ua c
onse
cinț
ele
prin
re
curg
erea
la m
ăsur
i soc
iale
înso
țitoa
re v
izân
d, în
tre
alte
le, s
priji
n pe
ntru
redi
strib
uire
a sa
u re
calif
icar
ea lu
crăt
orilo
r con
cedi
ați.”
Dir
ecti
va 2
001/
23/C
E pr
ivin
d ap
ropi
erea
legi
slaț
iei s
tate
lor m
embr
e re
ferit
oare
la m
ențin
erea
dre
ptur
ilor
lucr
ător
ilor î
n ca
zul t
rans
feru
lui d
e în
trep
rinde
ri, u
nită
ți sa
u pă
rți d
e în
trep
rinde
ri sa
u un
ități
Scop
ul a
cest
ei d
irect
ive
este
de
a pr
otej
a dr
eptu
rile
anga
jațil
or în
caz
ul u
nui „
tran
sfer
al u
nei
într
eprin
deri,
uni
tăți
sau
al u
nei p
ărți
de în
trep
rinde
re s
au d
e un
itate
căt
re u
n al
t ang
ajat
or, c
a re
zulta
t al u
nei c
esiu
ni c
onve
nțio
nale
sau
al u
nei f
uziu
ni”.
Obi
ectiv
ul d
irect
ivei
est
e de
a a
sigu
ra,
în m
ăsur
a po
sibi
lulu
i, fa
ptul
că
rapo
rtul
de
mun
că s
e de
sfăș
oară
în c
ontin
uare
nes
chim
bat
cu c
esio
naru
l și c
ă lu
crăt
orii
nu s
e af
lă în
tr-o
poz
iție
mai
puț
in fa
vora
bilă
doa
r ca
urm
are
a tr
ansf
erul
ui.
Dir
ecti
va 2
008/
94/C
E pr
ivin
d pr
otec
ția
lucr
ător
ilor s
alar
iați
în c
azul
inso
lven
ței
anga
jato
rulu
i (de
abr
ogar
e a
Dire
ctiv
ei
2002
/74/
CE ș
i a D
irect
ivei
80/
987/
CEE
a Co
nsili
ului
)
Acea
stă
dire
ctiv
ă ur
măr
ește
„să
asig
ure
un g
rad
min
im d
e pr
otec
ție a
sal
aria
ților
în c
azul
in
solv
abili
tății
ang
ajat
orul
ui. Î
n ac
est s
cop,
dire
ctiv
a ob
ligă
stat
ele
mem
bre
să c
onst
ituie
un
orga
nism
car
e să
gar
ante
ze p
lata
dre
ptur
ilor s
alar
iale
nea
chita
te re
spec
tivilo
r sal
aria
ți”.
„Est
e ne
cesa
r să
se a
sigu
re c
ă sa
laria
ții la
car
e fa
c re
ferir
e D
irect
iva
97/8
1/CE
din
15
dece
mbr
ie
1997
priv
ind
acor
dul-c
adru
cu
priv
ire la
mun
ca p
e fr
acțiu
ne d
e no
rmă
[…],
Dire
ctiv
a 19
99/7
0/CE
a
Cons
iliul
ui d
in 2
8 iu
nie
1999
priv
ind
acor
dul-c
adru
cu
priv
ire la
mun
ca p
e du
rată
det
erm
inat
ă […
] și
Dire
ctiv
a 91
/383
/CEE
a C
onsi
liulu
i de
com
plet
are
a m
ăsur
ilor d
estin
ate
să p
rom
ovez
e îm
bună
tățir
ea s
ecur
ității
și s
ănăt
ății
la lo
cul d
e m
uncă
în c
azul
lucr
ător
ilor c
are
au u
n ra
port
de
mun
că p
e du
rată
det
erm
inat
ă sa
u un
rapo
rt d
e m
uncă
tem
pora
r nu
sunt
exc
luși
din
dom
eniu
l de
aplic
are
al p
reze
ntei
dire
ctiv
e”.
Ar t
rebu
i să
se m
ențio
neze
fapt
ul c
ă un
ele
disp
oziți
i sim
ilare
ace
stor
a se
găs
esc
într
-o s
erie
de
alte
dire
ctiv
e sp
ecia
le n
einc
luse
în ta
belu
l din
ane
xa 1
. De
exem
plu:
• D
irect
iva
92/5
7/CE
E (ș
antie
re te
mpo
rare
sau
mob
ile) –
ane
xa IV
par
tea
A –
15.
4. „Î
ncăp
erile
de
caza
re fi
xe ca
re n
u su
nt fo
losi
te d
oar î
n ca
zuri
exce
pțio
nale
treb
uie
să fi
e do
tate
cu
echi
pam
ente
sani
tare
în n
umăr
sufic
ient
, cu
o sa
lă d
e m
ese
și o
sală
de
dest
inde
re”.
• D
irect
iva
93/1
03/C
E (m
unca
la b
ordu
l nav
elor
de
pesc
uit)
– a
nexa
I „13
. Încă
peri
de lo
cuit
– 13
.1. L
ocal
izar
ea, s
truc
tura
, izol
area
foni
că și
term
ică
și a
mpl
asam
entu
l în
căpe
rilor
de
locu
it al
e lu
crăt
orilo
r și a
l înc
ăper
ilor d
e se
rvic
iu, d
acă
exis
tă, c
a și
mijl
oace
le d
e ac
ces l
a ac
este
a”.
• D
irect
iva
2010
/32/
UE
(Obi
ecte
asc
uțite
) car
e fa
ce în
mod
exp
res
refe
rire
la fa
ctor
ii ps
ihos
ocia
li di
n cl
auza
4.3
.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 58
Ane
xa 2
: Ini
țiat
ive
de p
olit
ică
fără
car
acte
r obl
igat
oriu
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSă
năta
te m
inta
lă la
lo
cul d
e m
uncă
Ori
entă
ri: O
IM, 1
986
Fact
ori p
siho
soci
ali l
a lo
cul d
e m
uncă
:Re
cuno
aște
re ș
i con
trol
Peric
ole
psih
osoc
iale
= „i
nter
acțiu
nile
din
tre
conț
inut
ul u
nui l
oc d
e m
uncă
, org
aniz
area
mun
cii ș
i co
nduc
ere
și a
lte c
ondi
ții d
e m
ediu
și o
rgan
izaț
iona
le, p
e de
o p
arte
, și c
ompe
tenț
ele
și n
evoi
le
anga
jațil
or, p
e de
altă
par
te. P
eric
olel
e ps
ihos
ocia
le s
unt r
elev
ante
pen
tru
deze
chili
brel
e di
n do
men
iul p
siho
soci
al ș
i se
refe
ră la
ace
le in
tera
cțiu
ni c
are
se d
oved
esc
a av
ea in
fluen
țe p
eric
uloa
se
asup
ra s
ănăt
ății
anga
jațil
or p
rin p
erce
pțiil
e și
exp
erie
nța
lor”.
Ane
xa re
vizu
ită
R194
, OIM
201
0Re
com
anda
re p
rivin
d lis
ta b
olilo
r pr
ofes
iona
le ș
i înr
egis
trar
ea ș
i no
tific
area
acc
iden
telo
r de
mun
că ș
i a
bolil
or p
rofe
sion
ale
„Boa
la s
tres
ului
pos
ttra
umat
ic […
] și [
…] a
lte tu
lbur
ări m
inta
le s
au c
ompo
rtam
enta
le […
], în
caz
ul
căro
ra s
e st
abile
ște
o le
gătu
ră d
irect
ă […
] înt
re e
xpun
erea
la fa
ctor
ii de
risc
car
e ap
ar în
cad
rul
activ
itățil
or p
rofe
sion
ale
și b
oala
(bol
ile) m
inta
lă (m
inta
le) ș
i com
port
amen
tală
(com
port
amen
tale
) co
ntra
ctat
ă (c
ontr
acta
te) d
e că
tre
lucr
ător
.”
Dec
lara
ția
priv
ind
sănă
tate
a m
inta
lă p
entr
u Eu
ropa
a O
MS,
20
05, ș
i Pla
nul d
e ac
țiune
priv
ind
sănă
tate
a m
inta
lă p
entr
u Eu
ropa
Dec
lara
ția m
inis
teria
lă a
evi
denț
iat r
espo
nsab
ilita
tea
fiecă
rei ț
ări d
e a
anga
ja re
surs
e pe
ntru
„a
prev
eni f
acto
rii d
e ris
c, în
caz
ul în
car
e ac
eștia
apa
r, sp
re e
xem
plu,
prin
sus
ținer
ea d
ezvo
ltării
med
iilor
de
mun
că c
e co
ntrib
uie
la s
ănăt
atea
min
tală
și p
rin c
rear
ea d
e st
imul
ente
pen
tru
acor
dare
a de
sp
rijin
la lo
cul d
e m
uncă
sau
pen
tru
reve
nire
a câ
t mai
rapi
dă a
cel
or c
are
au s
căpa
t de
prob
lem
ele
de
sănă
tate
min
tală
”.
Plan
ul d
e ac
țiune
priv
ind
sănă
tate
a m
inta
lă p
entr
u Eu
ropa
a in
vita
t țăr
ile d
in re
giun
e „să
dez
volte
ca
paci
tățil
e pe
ntru
pro
tecț
ia ș
i pro
mov
area
săn
ătăț
ii m
inta
le la
locu
l de
mun
că p
rin e
valu
area
ris
curil
or ș
i ges
tiona
rea
stre
sulu
i și a
fact
orilo
r psi
hoso
cial
i, fo
rmar
ea a
ngaj
ațilo
r și c
reșt
erea
niv
elul
ui
de in
form
are”
.
„Să
stab
ileas
că a
cțiu
ni d
e fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă p
entr
u pe
rsoa
nele
car
e su
feră
de
prob
lem
e de
să
năta
te m
inta
lă ș
i să
susț
ină
adap
tare
a lo
curil
or d
e m
uncă
și a
pra
ctic
ilor d
e m
uncă
la n
evoi
le lo
r sp
ecia
le, c
u sc
opul
de
a le
asi
gura
acc
esul
la u
n lo
c de
mun
că c
ompe
titiv
.”
„Să
cree
ze lo
curi
de m
uncă
săn
ătoa
se p
rin in
trod
ucer
ea u
nor m
ăsur
i pre
cum
exe
rciți
ile fi
zice
, m
odifi
care
a m
odel
elor
de
lucr
u, o
re s
ensi
bile
și s
tilur
i de
gest
iona
re s
ănăt
oase
.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 59
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSă
năta
te m
inta
lă la
lo
cul d
e m
uncă
Cadr
ul lo
curi
lor d
e m
uncă
să
năto
ase
al O
MS,
201
0: L
ocur
i de
mun
că s
ănăt
oase
: un
mod
el d
e ac
țiune
: pen
tru
anga
jato
ri, lu
crăt
ori,
fact
ori d
e de
cizi
e și
pra
ctic
ieni
„Med
iul d
e m
uncă
psi
hoso
cial
incl
ude
cultu
ra o
rgan
izaț
iona
lă, a
titud
inile
, val
orile
, con
ving
erile
și
pra
ctic
ile c
otid
iene
din
cad
rul î
ntre
prin
derii
car
e af
ecte
ază
star
ea d
e bi
ne p
sihi
că ș
i fiz
ică
a an
gaja
ților
.”
„Exe
mpl
ele
de p
eric
ole
psih
osoc
iale
incl
ud, p
rintr
e al
tele
: org
aniz
area
def
icie
ntă
a m
unci
i […
], cu
ltura
org
aniz
ațio
nală
[…],
stilu
l de
cond
ucer
e pr
in c
oman
dă ș
i con
trol
[…],
lipsa
spr
ijinu
lui
pent
ru e
chili
brul
mun
că-v
iață
, tea
ma
pent
ru p
ierd
erea
locu
lui d
e m
uncă
în c
onte
xtul
fuzi
unilo
r, al
ac
hizi
țiilo
r, al
reor
gani
zăril
or s
au a
l pie
ței m
unci
i/eco
nom
iei.”
„Per
icol
ele
psih
osoc
iale
sun
t de
regu
lă id
entif
icat
e și
eva
luat
e pr
in in
term
ediu
l son
daje
lor s
au a
l in
terv
iuril
or, s
pre
deos
ebire
de
insp
ecții
în c
azul
per
icol
elor
aso
ciat
e m
unci
i fiz
ice.
Apo
i, ar
fi a
plic
ată
o ie
rarh
ie a
măs
urilo
r de
cont
rol p
entr
u ab
orda
rea
peric
olel
or id
entif
icat
e, p
rintr
e ca
re: E
limin
area
sau
m
odifi
care
a la
sur
să […
], A
tenu
area
impa
ctul
ui a
supr
a lu
crăt
orilo
r […
], Pr
otej
area
lucr
ător
ilor p
rin
creș
tere
a ni
velu
lui d
e in
form
are
și fo
rmar
ea lu
crăt
orilo
r […
]”St
rate
gia
euro
pean
ă pr
ivin
d să
năta
tea
min
tală
, OM
S 20
11„T
rebu
ie s
ă se
asi
gure
un
echi
libru
într
e câ
știg
ul e
cono
mic
gen
erat
de
sănă
tate
a m
inta
lă b
ună
sub
aspe
ctul
stă
rii d
e bi
ne ș
i al p
rodu
ctiv
ității
și î
ngrij
irea
pe c
are
și-o
dor
esc
și d
e ca
re a
u ne
voie
oam
enii.”
Prim
ul o
biec
tiv a
l str
ateg
iei p
rivin
d să
năta
tea
min
tală
pre
vede
că „
Oric
e pe
rsoa
nă a
re ș
anse
ega
le s
ă tr
eacă
prin
tr-o
sta
re d
e bi
ne m
inta
lă p
e du
rata
vie
ții lo
r, în
spe
cial
cel
e m
ai v
ulne
rabi
le s
au c
ele
care
su
nt c
el m
ai e
xpus
e ris
curil
or”.
Rezo
luți
a 20
00/C
86/0
1 a
Cons
iliul
ui
priv
ind
prom
ovar
ea s
ănăt
ății
min
tale
„Con
side
ră c
ă se
impu
ne c
reșt
erea
val
orii
și a
viz
ibili
tății
săn
ătăț
ii m
inta
le, p
recu
m ș
i pro
mov
area
să
nătă
ții m
inta
le, î
n sp
ecia
l în
rând
ul c
opiil
or, a
l tin
erilo
r, al
vâr
stni
cilo
r și l
a lo
cul d
e m
uncă
.”Co
nclu
ziile
Con
siliu
lui U
niun
ii Eu
rope
ne (2
003)
cu
priv
ire la
să
năta
tea
min
tală
– C
onfe
rința
pr
ivin
d bo
lile
min
tale
și s
tigm
atiz
area
în
Eur
opa:
înfr
unta
rea
prov
ocăr
ilor
asoc
iate
incl
uziu
nii s
ocia
le ș
i ech
ității
Cons
iliul
Uni
unii
Euro
pene
invi
tă C
omis
ia „s
ă ac
orde
ate
nție
în m
od d
eose
bit c
olab
orăr
ii ac
tive
în
toat
e do
men
iile
de p
oliti
că ș
i acț
iune
la n
ivel
com
unita
r și,
în s
peci
al, î
n ca
drul
act
ivită
ților
priv
ind
ocup
area
forț
ei d
e m
uncă
, ned
iscr
imin
area
, pro
tecț
ia s
ocia
lă, e
duca
ția ș
i săn
ătat
ea, p
entr
u a
redu
ce
stig
mat
izar
ea ș
i dis
crim
inar
ea în
legă
tură
cu
bolil
e m
inta
le […
]”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 60
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSă
năta
te m
inta
lă la
lo
cul d
e m
uncă
Conc
luzi
ile C
onsi
liulu
i Uni
unii
Euro
pene
(200
5) c
u pr
ivire
la
o ac
țiune
com
unita
ră în
cee
a ce
priv
ește
săn
ătat
ea m
inta
lă –
Re
zulta
tul p
roce
durii
Cons
iliul
Uni
unii
Euro
pene
invi
tă C
omis
ia s
ă „su
sțin
ă pu
nere
a în
apl
icar
e a
Dec
lara
ției ș
i a p
lanu
lui d
e ac
țiune
apr
obat
în c
adru
l Con
ferin
ței m
inis
teria
le e
urop
ene
priv
ind
sănă
tate
a m
inta
lă a
Org
aniz
ație
i M
ondi
ale
a Să
nătă
ții în
col
abor
are
cu O
rgan
izaț
ia M
ondi
ală
a Să
nătă
ții ș
i cu
alte
org
aniz
ații
inte
rnaț
iona
le re
leva
nte;
să
se a
sigu
re c
ă în
cad
rul e
valu
ării
inte
grat
e a
impa
ctul
ui în
cee
a ce
pr
iveș
te le
gisl
ația
com
unita
ră re
leva
ntă
viito
are
se ți
ne c
ont d
e as
pect
ele
priv
ind
sănă
tate
a m
inta
lă;
să e
vide
nție
ze le
gătu
rile
pute
rnic
e di
ntre
săn
ătat
ea m
inta
lă ș
i cea
fizi
că ș
i abu
zul d
e dr
ogur
i și d
e al
cool
[…]”.
Cart
ea v
erde
– C
E, 2
005
Îmbu
nătă
țirea
săn
ătăț
ii m
inta
le a
po
pula
ției:
spre
o s
trat
egie
priv
ind
sănă
tate
a m
inta
lă p
entr
u U
niun
ea
Euro
pean
ă
„Pro
mov
area
săn
ătăț
ii m
inta
le ș
i pre
veni
rea
prob
lem
elor
de
sănă
tate
min
tală
impl
ică
pers
oane
le
indi
vidu
ale,
fam
ilia,
com
unita
tea
și fa
ctor
ii de
term
inan
ți so
cial
i ai s
ănăt
ății
min
tale
prin
con
solid
area
fa
ctor
ilor d
e pr
otec
ție ș
i red
ucer
ea fa
ctor
ilor d
e ris
c […
]. Șc
olile
și l
ocur
ile d
e m
uncă
, und
e oa
men
ii pe
trec
o m
are
part
e di
n tim
pul l
or, s
unt m
edii
esen
țiale
de
acțiu
ne.”
Rezo
luți
a Pa
rlam
entu
lui
Euro
pean
200
6/20
58(IN
I) pr
ivin
d îm
bună
tățir
ea s
ănăt
ății
min
tale
a
popu
lație
i. Sp
re o
str
ateg
ie p
rivin
d să
năta
tea
min
tală
pen
tru
Uni
unea
Eu
rope
ană
„Con
side
ră c
ă ce
ea c
e co
ntrib
uie
la s
ănăt
atea
min
tală
sun
t con
diții
le d
e m
uncă
bun
e și
face
ape
l la
anga
jato
ri să
intr
oduc
ă po
litic
i priv
ind
«Săn
ătat
ea m
inta
lă la
locu
l de
mun
că»
ca u
n el
emen
t nec
esar
al
resp
onsa
bilit
ății
lor î
n m
ater
ie d
e să
năta
te ș
i sec
urita
te la
locu
l de
mun
că, î
n ve
dere
a as
igur
ării
«cel
or m
ai b
une
locu
ri de
mun
că p
osib
ile»
pent
ru p
erso
anel
e cu
tulb
urăr
i min
tale
și a
cel
ei m
ai
bune
inte
grăr
i pos
ibile
a a
cest
ora
pe p
iața
mun
cii,
și c
a el
e să
fie
publ
icat
e și
mon
itoriz
ate
în c
adru
l le
gisl
ație
i exi
sten
te în
mat
erie
de
sănă
tate
și s
ecur
itate
, tot
odat
ă țin
ându
-se
cont
de
nevo
ile ș
i pă
reril
e lu
crăt
orilo
r.”
„Sal
ută
iniți
ativ
ele
soci
ale
din
cadr
ul p
oliti
cii s
ocia
le ș
i al p
oliti
cii d
e oc
upar
e a
forț
ei d
e m
uncă
pen
tru
prom
ovar
ea tr
atam
entu
lui n
edis
crim
inat
oriu
al p
erso
anel
or c
u pr
oble
me
de s
ănăt
ate
min
tală
, a
inte
grăr
ii so
cial
e a
pers
oane
lor c
u ha
ndic
ap p
sihi
c și
a p
reve
nirii
str
esul
ui la
locu
l de
mun
că.”
„În
ceea
ce
priv
ește
str
ateg
ia U
E de
ocu
pare
a fo
rței
de
mun
că, s
e pu
ne a
ccen
t pe
influ
ența
săn
ătăț
ii m
inta
le a
supr
a oc
upăr
ii fo
rței
de
mun
că ș
i pe
influ
ența
șom
ajul
ui a
supr
a st
ării
de s
ănăt
ate
min
tală
a
oam
enilo
r.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 61
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSă
năta
te m
inta
lă la
lo
cul d
e m
uncă
Cart
ea a
lbă
– CE
, 200
7Îm
preu
nă p
entr
u să
năta
te –
O
abo
rdar
e st
rate
gică
pen
tru
UE
2008
-201
3
Cart
ea a
lbă
a fă
cut a
pel l
a Co
mis
ie ș
i la
stat
ele
mem
bre
să d
epun
ă ef
ortu
ri pe
ntru
„Dez
volta
rea
și
pune
rea
în p
ract
ică
a m
ăsur
ilor p
rivin
d tu
tunu
l, al
imen
tația
, alc
oolu
l, să
năta
tea
min
tală
și a
lți fa
ctor
i ge
nera
li de
med
iu ș
i soc
io-e
cono
mic
i, ca
re a
u co
nsec
ințe
asu
pra
sănă
tății
”. Ea
a fă
cut t
otod
ată
apel
la
Com
isie
să
ia „M
ăsur
i pen
tru
prom
ovar
ea s
ănăt
ății
pers
oane
lor î
n vâ
rstă
și a
pop
ulaț
iei a
ctiv
e […
]”
„Acț
iune
a la
niv
el c
omun
itar c
uprin
de e
valu
area
știi
nțifi
că a
risc
urilo
r […
], st
rate
giile
de
abor
dare
a
riscu
rilor
aso
ciat
e un
or b
oli ș
i stă
ri sp
ecifi
ce, a
cțiu
nile
în c
az d
e ac
cide
nte
și v
ătăm
ări c
orpo
rale
, îm
bună
tățir
ea s
ecur
ității
lucr
ător
ilor [
…]”
Pact
ul e
urop
ean
pent
ru s
ănăt
ate
min
tală
și b
unăs
tare
, 200
8Îm
preu
nă p
entr
u să
năta
te m
inta
lă ș
i bu
năst
are
„Mun
ca e
ste
bene
fică
pent
ru s
ănăt
atea
fizi
că ș
i min
tală
[…] s
unt n
eces
are
măs
uri p
entr
u a
lupt
a îm
potr
iva
creș
terii
acc
entu
ate
a ab
sent
eism
ului
și a
inca
paci
tății
de
mun
că ș
i pen
tru
a ut
iliza
po
tenț
ialu
l nef
olos
it pe
ntru
îmbu
nătă
țirea
pro
duct
ivită
ții c
are
este
cor
elat
ă cu
str
esul
și c
u bo
lile
min
tale
.”Re
zolu
ția
Parl
amen
tulu
i Eur
opea
n T6
-006
3/20
09 p
rivin
d să
năta
tea
min
tală
, ref
erin
ța 2
008/
2209
(INI),
re
zolu
ție n
eleg
isla
tivă
Rezo
luția
„inv
ită s
tate
le m
embr
e să
încu
raje
ze c
erce
tăril
e în
cee
a ce
priv
ește
con
diții
le d
e lu
cru
care
ar
put
ea d
uce
la c
reșt
erea
inci
denț
ei tu
lbur
ărilo
r psi
hice
, în
spec
ial î
n râ
ndul
fem
eilo
r”. E
a so
licită
„a
ngaj
ator
ilor s
ă pr
omov
eze
un m
ediu
de
lucr
u să
năto
s, ac
ordâ
nd a
tenț
ie s
tres
ului
la lo
cul d
e m
uncă
, ca
uzel
or s
ubia
cent
e al
e tu
lbur
ărilo
r psi
hice
sur
veni
te la
locu
l de
mun
că, ș
i abo
rdăr
ii ac
esto
r cau
ze” ș
i in
vită
„Com
isia
să
solic
ite în
trep
rinde
rilor
și o
rgan
ism
elor
pub
lice
să p
rezi
nte
anua
l un
rapo
rt p
rivin
d po
litic
a și
acț
iuni
le în
trep
rinse
în fo
losu
l săn
ătăț
ii m
inta
le a
ang
ajaț
ilor,
pe b
aza
acel
oraș
i crit
erii
folo
site
pen
tru
a ra
port
a as
upra
săn
ătăț
ii fiz
ice
și s
igur
anțe
i la
locu
l de
mun
că”.
Conf
erin
ța la
niv
el în
alt a
UE,
Br
uxel
les,
201
0In
vest
irea
în s
tare
a de
bin
e la
locu
l de
mun
că: G
estio
nare
a ris
curil
or
psih
osoc
iale
în p
erio
ade
de
schi
mba
re
Com
isia
Eur
opea
nă, î
mpr
eună
cu
Preș
edin
ția b
elgi
ană
a Co
nsili
ului
Uni
unii
Euro
pene
, a o
rgan
izat
o
conf
erin
ță la
niv
el în
alt c
u pr
ivire
la „I
nves
tirea
în s
tare
a de
bin
e la
locu
l de
mun
că”,
anal
izân
d ris
curil
e ps
ihos
ocia
le în
per
ioad
e de
sch
imba
re. C
onfe
rința
și l
ucră
rile
cone
xe „a
u ev
iden
țiat u
nele
din
tre
prob
lem
ele
cent
rale
aso
ciat
e sc
him
bării
org
aniz
ațio
nale
, res
truc
tură
rii, s
ănăt
ății
și s
tării
de
bine
și
[…] c
e se
poa
te fa
ce p
entr
u a
preg
ăti o
rgan
izaț
iile
și p
erso
anel
e în
tr-u
n m
od m
ai e
ficac
e pe
ntru
sc
him
bări
maj
ore”
.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 62
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSă
năta
te m
inta
lă la
lo
cul d
e m
uncă
Conf
erin
ța U
E, B
erlin
, 201
1Pr
omov
area
săn
ătăț
ii m
inta
le ș
i a
stăr
ii de
bin
e la
locu
l de
mun
că
„Săn
ătat
ea m
inta
lă e
ste
un in
dica
tor i
mpo
rtan
t al c
alită
ții c
oezi
unii
soci
ale
și a
l cal
ității
mun
cii.
Ea
este
, de
asem
enea
, un
elem
ent e
senț
ial a
l mod
elul
ui s
ocia
l eur
opea
n.”
„Pro
tecț
ia ș
i pro
mov
area
săn
ătăț
ii m
inta
le p
ot a
vea
o co
ntrib
uție
ese
nția
lă la
pun
erea
în a
plic
are
a ag
ende
i Uni
unii
Euro
pene
«Eu
ropa
202
0» c
u ob
iect
ivul
ei d
e cr
ește
re in
telig
entă
, dur
abilă
și
favo
rabi
lă in
cluz
iuni
i.”
„În
dom
eniu
l săn
ătăț
ii m
inta
le, p
reve
nire
a și
pro
mov
area
nec
esită
o a
bord
are
holis
tică
care
ia în
co
nsid
erar
e și
con
diții
le d
e la
locu
l de
mun
că […
] – în
spe
cial
, str
uctu
ra ș
i org
aniz
area
locu
rilor
de
mun
că –
[…]”
Conc
luzi
ile C
onsi
liulu
i Uni
unii
Euro
pene
(201
1) p
rivin
d „P
actu
l eu
rope
an p
entr
u să
năta
te m
inta
lă
și b
unăs
tare
– re
zulta
te ș
i măs
uri
viito
are”
Cons
iliul
Uni
unii
Euro
pene
invi
tă s
tate
le m
embr
e „să
ia m
ăsur
i îm
potr
iva
stig
mat
izăr
ii, a
exc
luzi
unii
și a
dis
crim
inăr
ii la
adr
esa
pers
oane
lor c
u pr
oble
me
de s
ănăt
ate
min
tală
și s
ă pr
omov
eze
incl
uziu
nea
soci
ală
a ac
esto
ra ș
i acc
esul
lor l
a […
] loc
uri d
e m
uncă
”.
El in
vită
sta
tele
mem
bre
și C
omis
ia „s
ă ia
măs
uri î
n di
recț
ia u
nei i
mpl
icăr
i mai
impo
rtan
te a
se
ctor
ului
săn
ătăț
ii și
a s
ecto
rulu
i soc
ial,
alăt
uri d
e pa
rten
erii
soci
ali,
în d
omen
iul s
ănăt
ății
min
tale
și
a b
unăs
tării
la lo
cul d
e m
uncă
, pen
tru
a sp
rijin
i și c
ompl
eta
prog
ram
ele
cond
use
de a
ngaj
ator
i, du
pă c
az”;
„să
sprij
ine
activ
ități
(de
exem
plu
prog
ram
e de
form
are)
car
e să
le p
erm
ită p
rofe
sion
iștil
or
și a
dmin
istr
ator
ilor,
în s
peci
al d
in d
omen
iul a
sist
ențe
i med
ical
e, a
l asi
sten
ței s
ocia
le ș
i la
locu
l de
mun
că, s
ă ab
orde
ze a
spec
tele
lega
te d
e bu
năst
area
min
tală
și t
ulbu
răril
e m
inta
le”.
Avi
zul C
omit
etul
ui E
cono
mic
și
Soc
ial E
urop
ean
din
2013
cu
priv
ire la
Anu
l eur
opea
n al
săn
ătăț
ii m
inta
le –
pen
tru
o m
uncă
mai
bu
nă ș
i o m
ai m
are
calit
ate
a vi
eții
(201
3/C
44/0
6)
„O p
rom
ovar
e a
sănă
tății
la n
ivel
de
într
eprin
dere
, car
e să
ben
efic
ieze
de
finan
țare
pub
lică
și o
cul
tură
a
într
eprin
derii
mod
ernă
îi p
oate
spr
ijini
pe
cei c
u af
ecțiu
ni ș
i ar p
utea
lim
ita a
pariț
ia u
nor p
robl
eme
afla
te în
legă
tură
cau
zală
cu
locu
l de
mun
că.”
„Un
man
agem
ent p
roac
tiv a
l ris
culu
i de
stre
s, ba
zat p
e ce
rcet
are,
pe
elim
inar
ea ș
i pe
redu
cere
a fa
ctor
ului
de
stre
s, ar
treb
ui s
ă fa
că p
arte
din
tr-o
str
ateg
ie c
onse
cven
tă d
e pr
ofila
xie
în c
onfo
rmita
te
cu d
ispo
ziții
le T
rata
tulu
i, al
e D
irect
ivei
-cad
ru 8
9/39
1/CE
E […
] și a
le a
cord
ului
-cad
ru p
rivin
d st
resu
l la
locu
l de
mun
că […
]”
„Ar t
rebu
i să
exis
te in
stan
țe la
niv
el d
e în
trep
rinde
re s
au e
xter
ne c
are
să re
prez
inte
inte
rese
le
pers
oane
lor c
u af
ecțiu
ni m
inta
le s
au h
andi
cap
psih
ic în
via
ța p
rofe
sion
ală.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 63
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSă
năta
te m
inta
lă la
lo
cul d
e m
uncă
Com
itet
ul in
spec
tori
lor d
e m
uncă
pr
inci
pali
(SLI
C), 2
012
Ca
mpa
nia
priv
ind
riscu
rile
psih
osoc
iale
la lo
cul d
e m
uncă
Com
itetu
l ins
pect
orilo
r de
mun
că p
rinci
pali
(SLI
C) a
lans
at în
201
2 o
cam
pani
e pr
ivin
d ris
curil
e ps
ihos
ocia
le la
locu
l de
mun
că. O
biec
tivul
a fo
st s
ă se
dez
volte
un
set d
e in
stru
men
te p
entr
u in
spec
ție p
entr
u in
terv
enții
țint
ite p
rivin
d să
năta
tea
și s
ecur
itate
a în
mun
că (r
iscu
ri ps
ihos
ocia
le).
„Dire
ctiv
a-ca
dru
89/3
91/C
EE ș
i aco
rdur
ile c
u pa
rten
erii
soci
ali c
onst
ituie
tem
eiul
jurid
ic c
omun
pe
ntru
sup
rave
gher
e în
mat
erie
de
riscu
ri ps
ihos
ocia
le […
]. Pe
scu
rt, i
nspe
cțiil
e cu
priv
ire la
risc
uri
psih
osoc
iale
sun
t pos
ibile
în to
ate
stat
ele
mem
bre,
în u
nele
caz
uri c
u un
ele
rest
ricții
.”
„[…
] num
ărul
locu
rilor
de
mun
că c
are
au in
clus
risc
urile
psi
hoso
cial
e în
eva
luăr
ile ri
scur
ilor a
cre
scut
. Vo
lum
ul c
unoș
tințe
lor d
espr
e ris
curil
e ps
ihos
ocia
le a
cre
scut
în râ
ndul
insp
ecto
rilor
mun
cii î
n to
ate
țăril
e. A
cre
scut
niv
elul
de
info
rmar
e cu
priv
ire la
risc
urile
psi
hoso
cial
e la
locu
l de
mun
că.”
„În
prez
ent s
unt d
ispo
nibi
le in
stru
men
te p
entr
u to
ate
insp
ecții
le m
unci
i eur
open
e pe
ntru
in
spec
tare
a ris
curil
or p
siho
soci
ale
la lo
cul d
e m
uncă
. Vol
umul
cre
scut
de
cuno
știn
țe în
rând
ul
insp
ecto
rilor
mun
cii v
a de
term
ina,
pe
term
en lu
ng, î
mbu
nătă
țiri î
n ce
ea c
e pr
iveș
te ri
scur
ile
psih
osoc
iale
.”Pl
atfo
rma
pent
ru s
ănăt
atea
m
inta
lă ș
i fiz
ică
(MPH
P) 2
009
Cart
a să
nătă
ții m
inta
le ș
i fiz
ice
și a
pel
la a
cțiu
ne
„Tre
buie
să
se re
cuno
ască
și s
ă se
abo
rdez
e le
gătu
rile
dint
re s
ănăt
atea
min
tală
și c
ea fi
zică
în to
ate
stra
tegi
ile ș
i pro
gram
ele
în m
ater
ie d
e să
năta
te d
e la
niv
elul
UE
și n
ațio
nal,
incl
usiv
în p
oliti
ci c
are
vize
ază
boli
spec
ifice
și a
lte p
oliti
ci p
recu
m c
ele
în d
omen
iul s
ocia
l, al
ocu
pării
forț
ei d
e m
uncă
, al
disc
rimin
ării,
al c
erce
tării
și e
duca
ției,
al n
utriț
iei,
al tu
tunu
lui ș
i al a
lcoo
lulu
i.”
„[…
] pro
mov
area
stă
rii m
inta
le (ș
i fiz
ice)
bun
e po
ate
ajut
a U
niun
ea E
urop
eană
să
își î
ndep
linea
scă
obie
ctiv
ele
de p
e ag
enda
de
la L
isab
ona
în m
ater
ie d
e cr
ește
re e
cono
mic
ă și
ocu
pare
a fo
rței
de
mun
că”
Reco
man
dări
din
par
tea
Men
tal
Hea
lth E
urop
e (M
HE)
, 200
9Pr
ogra
mul
de
lucr
u al
trio
ului
de
Pre
ședi
nții
Span
ia-B
elgi
a-U
ngar
ia
ale
Cons
iliul
ui U
E (2
010-
2011
)
„MH
E su
blin
iază
fapt
ul c
ă se
poa
te a
sigu
ra u
n sp
rijin
sus
tena
bil a
l vie
ții p
rofe
sion
ale
sănă
toas
e (m
inta
l) pr
in re
duce
rea
la m
inim
um a
pre
carit
ății
cont
ract
elor
de
mun
că ș
i prin
asi
gura
rea
unui
ve
nit m
inim
pen
tru
ca to
ată
lum
ea s
ă tr
ăias
că d
emn.
MH
E ev
iden
țiază
fapt
ul c
ă be
nefic
iul u
nui v
enit
min
im n
u ar
treb
ui s
ă se
rezu
me
doar
la c
ontr
acte
le d
e m
uncă
. Per
soan
ele
care
se
află
(tem
pora
r)
în in
capa
cita
tea
de a
mun
ci tr
ebui
e să
aib
ă un
ven
it m
inim
pen
tru
a-și
aco
peri
chel
tuie
lile
pent
ru
nevo
ile lo
r de
bază
.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 64
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSă
năta
te m
inta
lă la
lo
cul d
e m
uncă
Com
itet
ul P
erm
anen
t al M
edic
ilor
Euro
peni
(CPM
E), D
ocum
ent d
e po
ziți
e, 2
009
Sănă
tate
a m
inta
lă la
locu
l de
mun
că
„În
form
ă și
cu
o st
are
bună
de
săn
ătat
e la
mun
că”
„[…
] în
prim
ul râ
nd, e
ste
impo
rtan
t să
se re
cuno
ască
și s
ă se
iden
tific
e an
gaja
ții c
are
sunt
afe
ctaț
i de
boli
min
tale
, fie
în e
tape
le in
cipi
ente
, fie
atu
nci c
ând
abse
ntea
ză d
e la
locu
l de
mun
că. C
ea m
ai m
are
impo
rtan
ță o
au
prog
ram
ele
de in
terv
enție
spe
cific
e, a
lătu
ri de
pro
gram
e de
con
silie
re s
au d
e al
t tip
de
sprij
in, p
recu
m ș
i rea
bilit
area
act
ivă,
iar a
cest
ea a
r tre
bui s
ă fie
pus
e în
apl
icar
e […
]. A
lătu
ri de
ac
este
măs
uri,
se v
or la
nsa
prog
ram
e de
pre
veni
re la
niv
el o
rgan
izaț
iona
l și l
a ni
vel i
ndiv
idua
l. Ac
este
pr
ogra
me
ar tr
ebui
să
se a
xeze
pe
crea
rea
de c
ondi
ții d
e m
uncă
în c
are
anga
jații
să
poat
ă lu
cra
într
-un
mod
săn
ătos
și î
n ca
re s
ă fie
stim
ulaț
i pen
tru
a tr
ăi o
via
ță a
ctiv
ă și
săn
ătoa
să”
Stre
sul l
a lo
cul
de m
uncă
EN IS
O 1
0075
-1: 1
991
Prin
cipi
i erg
onom
ice
refe
ritoa
re
la e
fort
ul în
act
ivita
tea
min
tală
–
Term
eni g
ener
ali ș
i def
iniți
i
Stre
s m
inta
l = „T
otal
itate
a in
fluen
țelo
r cua
ntifi
cabi
le c
are
sunt
exe
rcita
te a
supr
a un
ei fi
ințe
um
ane
din
surs
e ex
tern
e și
car
e îi
afec
teaz
ă să
năta
tea
min
tală
”. St
resu
l min
tal r
epre
zint
ă o
surs
ă a
tens
iuni
i m
inta
le [=
„efe
ctul
imed
iat a
l str
esul
ui m
inta
l asu
pra
unei
per
soan
e (n
u ef
ectu
l pe
term
en lu
ng) î
n fu
ncție
de
cond
ițiile
pre
alab
ile o
bișn
uite
și e
fect
ive
ale
pers
oane
i res
pect
ive,
incl
usiv
stil
urile
de
adap
tare
per
sona
le.]”
„Exi
stă
patr
u ca
tego
rii p
rinci
pale
de
surs
e de
str
es m
inta
l: sa
rcin
a de
înde
plin
it, e
chip
amen
tele
, m
ediu
l fiz
ic, m
ediu
l soc
ial.”
„Efe
ctel
e dă
unăt
oare
(pe
term
en s
curt
) ale
str
esul
ui m
inta
l sun
t: ob
osea
la
psih
ică
și s
tări
asoc
iate
obo
selii
(mai
exa
ct: m
onot
onie
, vig
ilenț
ă re
dusă
și s
ație
tate
).”EN
ISO
100
75-2
: 199
6Pr
inci
pii e
rgon
omic
e în
rapo
rt
cu s
arci
na d
e lu
cru
– Pr
inci
pii
de c
once
pere
„Sur
sele
obo
selii
: int
ensi
tate
a ef
ortu
lui m
inta
l și d
istr
ibui
rea
tem
pora
ră a
efo
rtul
ui în
act
ivita
tea
min
tală
.”
„Int
ensi
tate
a ef
ortu
lui î
n ac
tivita
tea
min
tală
est
e af
ecta
tă d
e ur
măt
oare
le c
arac
teris
tici:
ambi
guita
tea
obie
ctiv
elor
sar
cini
lor,
com
plex
itate
a sa
rcin
ilor,
cerin
țe, s
trat
egii
de e
xecu
tare
, ade
cvaț
ia in
form
ațiil
or,
ambi
guita
tea
info
rmaț
iilor
, car
acte
rul d
istin
ctiv
al s
emna
lelo
r, sa
rcin
a m
emor
iei d
e lu
cru,
sar
cina
m
emor
iei p
e te
rmen
lung
, mem
oria
de
recu
noaș
tere
vs c
ea d
e am
intir
e, s
priji
n de
cizi
onal
[…]”
Fact
orii
dist
ribui
rii te
mpo
rale
a e
fort
ului
în a
ctiv
itate
a m
inta
lă in
clud
„dur
ata
orel
or d
e lu
cru,
tim
p lib
er în
tre
zile
de
mun
că s
ucce
sive
sau
sch
imbu
ri, m
omen
tul z
ilei,
mun
ca în
sch
imbu
ri, p
auze
și
repa
usur
i, sc
him
bări
prod
use
la n
ivel
ul s
arci
nilo
r cu
dife
rite
solic
itări
de s
arci
ni s
au ti
puri
de e
fort
uri
în a
ctiv
itate
a m
inta
lă”.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 65
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSt
resu
l la
locu
l de
mun
căO
rien
tări
: CE,
199
9O
rient
ări p
rivin
d st
resu
l la
locu
l de
mun
că –
Fla
căra
vie
ții s
au s
ărut
ul
mor
ții?
„Ace
ste
orie
ntăr
i ofe
ră in
form
ații
gene
rale
cu
priv
ire la
cau
zele
, man
ifest
ările
și c
onse
cinț
ele
stre
sulu
i la
locu
l de
mun
că, a
tât p
entr
u lu
crăt
ori,
cât ș
i pen
tru
orga
niza
ții d
e m
uncă
. Ele
ofe
ră to
toda
tă s
fatu
ri ge
nera
le p
rivin
d m
odul
prin
car
e se
pot
iden
tific
a pr
oble
mel
e le
gate
de
stre
sul l
a lo
cul d
e m
uncă
și
cauz
ele
aces
tora
și p
ropu
ne u
n ca
dru
prac
tic ș
i fle
xibi
l de
acțiu
ne p
e ca
re p
arte
nerii
soc
iali
de la
niv
el
națio
nal ș
i din
com
pani
i ind
ivid
uale
îl p
ot a
dapt
a pe
ntru
a fi
cor
espu
nzăt
or s
ituaț
iei l
or. A
ccen
tul
se p
une
pe p
reve
nire
a pr
imar
ă a
stre
sulu
i la
locu
l de
mun
că ș
i a p
robl
emel
or d
e să
năta
te, n
u pe
tr
atam
ent.”
Conc
luzi
ile C
onsi
liulu
i Uni
unii
Euro
pene
(200
2) p
rivin
d co
mba
tere
a st
resu
lui ș
i a p
robl
emel
or d
e de
pres
ie
Cons
iliul
Uni
unii
Euro
pene
invi
tă s
tate
le m
embr
e să
„aco
rde
o at
enție
cor
espu
nzăt
oare
impa
ctul
ui
stre
sulu
i și a
l pro
blem
elor
de
depr
esie
la to
ate
grup
ele
de v
ârst
ă și
să
se a
sigu
re d
e re
cuno
aște
rea
aces
tor p
robl
eme;
în a
cest
con
text
, să
acor
de o
ate
nție
spe
cial
ă pr
oble
mei
cre
scut
e a
stre
sulu
i la
locu
l de
mun
că ș
i a d
epre
siei
”.
El in
vită
Com
isia
„să
aibă
în v
eder
e as
igur
area
de
opor
tuni
tăți
pent
ru p
reve
nire
a st
resu
lui ș
i a
depr
esie
i în
acțiu
nea
lor d
e st
abili
re ș
i pun
ere
în a
plic
are
a un
or p
oliti
ci ș
i act
ivită
ți co
mun
itare
re
leva
nte
care
com
plet
ează
pol
itici
le n
ațio
nale
”.O
rien
tări
: EU
-OSH
A, 2
002
Cum
să
abor
dăm
pro
blem
ele
psih
osoc
iale
și s
ă re
duce
m s
tres
ul la
lo
cul d
e m
uncă
„Ace
st ra
port
are
dre
pt s
cop
creș
tere
a ni
velu
lui d
e in
form
are
cu p
rivire
la p
robl
eme
psih
osoc
iale
de
la lo
cul d
e m
uncă
, pro
mov
area
une
i cul
turi
prev
entiv
e îm
potr
iva
peric
olel
or p
siho
soci
ale,
incl
usiv
a
stre
sulu
i, a
viol
ențe
i și a
tim
orăr
ii, p
entr
u a
cont
ribui
la re
duce
rea
num
ărul
ui d
e lu
crăt
ori e
xpuș
i ac
esto
r per
icol
e, la
faci
litar
ea d
ezvo
ltării
și d
isem
inăr
ii de
info
rmaț
ii pr
ivin
d bu
ne p
ract
ici ș
i la
stim
ular
ea a
ctiv
itățil
or la
niv
el e
urop
ean
și la
niv
elul
sta
telo
r mem
bre.”
Ori
entă
ri: O
MS,
200
3O
rgan
izar
ea m
unci
i și s
tres
ul„A
ceas
tă b
roșu
ră o
feră
sfa
turi
prac
tice
desp
re m
odul
de
abor
dare
a s
tres
ului
la lo
cul d
e m
uncă
. Ea
este
des
tinat
ă an
gaja
toril
or, d
irect
orilo
r și r
epre
zent
anțil
or s
indi
cate
lor p
entr
u a
o fo
losi
în c
adru
l un
ei in
ițiat
ive
de e
duca
re c
u pr
ivire
la g
estio
nare
a st
resu
lui l
a lo
cul d
e m
uncă
.”
Se o
feră
orie
ntăr
i cu
priv
ire la
„nat
ura
stre
sulu
i la
locu
l de
mun
că, c
auze
le ș
i efe
ctel
e st
resu
lui,
stra
tegi
ile d
e pr
even
ire ș
i eva
luar
ea ri
scur
ilor ș
i met
odel
e de
ges
tiona
re […
] rol
ul c
ultu
rii
orga
niza
ționa
le în
cad
rul a
cest
ui p
roce
s și
resu
rsel
e ca
re v
or fi
util
izat
e pe
ntru
ges
tiona
rea
stre
sulu
i la
locu
l de
mun
că”.
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 66
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eSt
resu
l la
locu
l de
mun
căO
rien
tări
: OM
S, 2
007
Creș
tere
a ni
velu
lui d
e in
form
are
cu p
rivire
la s
tres
ul d
e la
locu
l de
mun
că în
țăril
e în
cur
s de
dez
volta
re:
un p
eric
ol m
oder
n în
tr-u
n m
ediu
de
lucr
u tr
adiți
onal
: sfa
turi
pent
ru
anga
jato
ri și
repr
ezen
tanț
i ai
lucr
ător
ilor
„Sco
pul a
cest
ei b
roșu
ri es
te c
reșt
erea
niv
elul
ui d
e in
form
are
a an
gaja
toril
or ș
i a re
prez
enta
nțilo
r lu
crăt
orilo
r cu
priv
ire la
str
esul
de
la lo
cul d
e m
uncă
în ță
rile
în c
urs
de d
ezvo
ltare
. Str
esul
de
la
locu
l de
mun
că e
ste
o pr
oble
mă
de in
tere
s di
n ce
în c
e m
ai m
are
în ță
rile
în c
urs
de d
ezvo
ltare
din
ca
uza
evol
uțiil
or im
port
ante
car
e s-
au p
rodu
s în
lum
ea m
oder
nă; d
ouă
dint
re c
ele
mai
sem
nific
ativ
e ev
oluț
ii su
nt g
loba
lizar
ea ș
i car
acte
rul s
chim
băto
r al m
unci
i.”
Ori
entă
ri: O
MS,
200
8PR
IMA
-EF:
Orie
ntăr
i priv
ind
Cadr
ul
euro
pean
pen
tru
gest
iona
rea
riscu
rilor
psi
hoso
cial
e: o
resu
rsă
pent
ru a
ngaj
ator
i și r
epre
zent
anții
lu
crăt
orilo
r
„Ele
ofe
ră în
drum
ări c
u pr
ivire
la C
adru
l eur
opea
n pe
ntru
ges
tiona
rea
riscu
rilor
psi
hoso
cial
e (P
RIM
A-E
F) ș
i viz
ează
ges
tiona
rea
riscu
rilor
psi
hoso
cial
e la
locu
l de
mun
că, a
vând
dre
pt s
cop
prev
enire
a st
resu
lui l
a lo
cul d
e m
uncă
, a v
iole
nței
și a
tim
orăr
ii la
locu
l de
mun
că. P
ână
în p
reze
nt, u
n as
tfel
de
cadr
u ca
re a
dună
la u
n lo
c o
serie
de
prob
lem
e-ch
eie
în d
omen
iu ș
i car
e of
eră
orie
ntăr
i în
legă
tură
cu
aces
tea
a lip
sit,
iar a
ngaj
ator
ii și
repr
ezen
tanț
ii lu
crăt
orilo
r tre
buie
să
ia m
ăsur
i efic
ient
e pe
ntru
a a
bord
a pr
oble
mel
e de
inte
res.”
„Obi
ectiv
ul g
ener
al a
l ace
stui
doc
umen
t est
e pr
omov
area
tran
spun
erii
polit
icii
și a
cun
oștin
țelo
r în
prac
tică.”
Aco
rdul
-cad
ru p
rivi
nd s
tres
ul la
lo
cul d
e m
uncă
, 200
4 Pa
rten
erii
soci
ali e
urop
eni –
ETU
C, U
NIC
E (B
USI
NES
SEU
ROPE
), U
EAPM
E și
CEE
P
„Str
esul
est
e o
star
e în
soțit
ă de
dis
conf
ort s
au d
isfu
ncțio
nalit
ăți f
izic
e, p
siho
logi
ce s
au s
ocia
le
ce re
zultă
din
fapt
ul c
ă in
divi
zii s
e si
mt i
ncap
abili
să
facă
față
dis
tanț
ării
față
de
exig
ențe
le s
au
aște
ptăr
ile c
are
îi pr
ives
c.”
„Iden
tific
area
une
i pro
blem
e la
locu
l de
mun
că s
e po
ate
face
prin
tr-o
ana
liză
a un
or fa
ctor
i pre
cum
or
gani
zare
a și
pro
cese
le d
e m
uncă
[…],
cond
ițiile
și m
ediu
l de
lucr
u […
], co
mun
icar
ea […
] și f
acto
ri su
biec
tivi [
…]”
„Cân
d se
iden
tific
ă o
prob
lem
ă de
str
es la
locu
l de
mun
că, t
rebu
ie a
cțio
nat p
entr
u a
o pr
even
i, el
imin
a sa
u di
min
ua. R
espo
nsab
ilita
tea
pent
ru d
eter
min
area
măs
urilo
r ade
cvat
e ap
arțin
e an
gaja
toru
lui.”
Viol
ență
și h
ărțu
ireO
rien
tări
: OM
S, 2
003
Creș
tere
a ni
velu
lui d
e in
form
are
cu
priv
ire la
hăr
țuire
a ps
ihol
ogic
ă la
lo
cul d
e m
uncă
„Hăr
țuire
a ps
ihol
ogic
ă es
te o
form
ă de
abu
z fa
ță d
e an
gaja
t car
e se
pro
duce
ca
urm
are
a un
ui
com
port
amen
t lip
sit d
e et
ică
și c
are
duce
la v
ictim
izar
ea lu
crăt
orul
ui […
]. Ea
poa
te p
rodu
ce
cons
ecin
țe n
egat
ive
grav
e as
upra
cal
ității
vie
ții ș
i a s
ănăt
ății
pers
oane
lor [
…]”
„Ace
astă
bro
șură
ar
e dr
ept s
cop
creș
tere
a ni
velu
lui d
e in
form
are
[…] p
rin fu
rniz
area
de
info
rmaț
ii cu
priv
ire la
ca
ract
eris
ticile
ei [
…]”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 67
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eVi
olen
ță ș
i hăr
țuire
Ori
entă
ri: O
IM, 2
006
Viol
ența
la lo
cul d
e m
uncă
Viol
ența
la lo
cul d
e m
uncă
(a tr
eia
ediți
e) e
xam
inea
ză a
cte
agre
sive
car
e se
pro
duc
la lo
cul d
e m
uncă
[…] t
imor
area
, tim
orar
ea în
gru
p și
abu
zul v
erba
l. Lu
crar
ea o
feră
info
rmaț
ii și
dov
ezi d
espr
e in
cide
nța
și s
ever
itate
a vi
olen
ței d
e la
locu
l de
mun
că în
țări
din
într
eaga
lum
e […
] eva
luea
ză d
iferit
e ex
plic
ații
cauz
ale
și d
etal
iază
une
le c
ostu
ri so
cial
e și
eco
nom
ice.
Ea
eval
ueaz
ă ef
icac
itate
a m
ăsur
ilor
de c
omba
tere
a v
iole
nței
la lo
cul d
e m
uncă
și a
acț
iuni
lor d
e in
terv
enție
pre
cum
inov
ațiil
e în
mat
erie
de
regl
emen
tare
, int
erve
nțiil
e de
pol
itică
, con
cepe
rea
locu
lui d
e m
uncă
ce
ar p
utea
dim
inua
risc
urile
, ac
ordu
rile
cole
ctiv
e și
dife
rite
opțiu
ni d
e „ce
le m
ai b
une
prac
tici”
din
lum
e.O
rien
tări
: EU
-OSH
A, 2
011
Viol
ența
și h
ărțu
irea
la lo
cul d
e m
uncă
: o im
agin
e eu
rope
ană
Rapo
rtul
are
dre
pt s
cop
„exa
min
area
dife
renț
elor
din
tre
stat
ele
mem
bre
ale
UE
sub
aspe
ctul
ni
velu
lui d
e ap
ariți
e a
dife
ritel
or fo
rme
de v
iole
nță
și d
e hă
rțui
re la
locu
l de
mun
că […
], pr
ecum
și a
ex
empl
elor
de
utili
zare
a m
ăsur
ilor p
reve
ntiv
e; a
naliz
area
met
odol
ogie
i și a
sur
selo
r de
date
util
izat
e în
dife
rite
țări
pent
ru a
naliz
a ris
curil
or, a
pre
vale
nței
și a
con
seci
nțel
or v
iole
nței
și h
ărțu
irii l
a lo
cul d
e m
uncă
”.A
cord
ul-c
adru
pri
vind
hăr
țuir
ea ș
i vi
olen
ța la
locu
l de
mun
că, 2
007
Part
ener
ii so
cial
i eur
open
i – E
TUC,
U
NIC
E (B
USI
NES
SEU
ROPE
), U
EAPM
E și
CEE
P
„Hăr
țuire
a și
vio
lenț
a su
nt c
auza
te d
e co
mpo
rtam
entu
l ina
ccep
tabi
l al u
neia
sau
al m
ai m
ulto
r pe
rsoa
ne ș
i se
pot p
reze
nta
sub
num
eroa
se fo
rme
dife
rite,
une
le d
intr
e ac
este
a fii
nd m
ai u
șor d
e id
entif
icat
dec
ât a
ltele
. Med
iul d
e lu
cru
poat
e in
fluen
ța e
xpun
erea
per
soan
elor
la h
ărțu
ire ș
i vio
lenț
ă.”
„Cre
șter
ea n
ivel
ului
de
info
rmar
e și
form
area
pro
fesi
onal
ă ad
ecva
tă a
per
soan
elor
cu
func
ții d
e co
nduc
ere
și a
lucr
ător
ilor p
oate
dim
inua
pro
babi
litat
ea a
pariț
iei c
azur
ilor d
e hă
rțui
re ș
i de
viol
ență
la
locu
l de
mun
că. E
ste
nece
sar c
a în
trep
rinde
rile
să d
ispu
nă d
e o
decl
araț
ie c
lară
în s
ensu
l că
hărț
uire
a și
vio
lenț
a nu
sun
t tol
erat
e. D
ecla
rația
va
spec
ifica
pro
cedu
rile
de u
rmat
atu
nci c
ând
apar
as
tfel
de
cazu
ri.”
Alte
iniți
ativ
e re
leva
nte
Plan
ul d
e ac
țiun
e al
OM
S di
n 20
12 p
entr
u pu
nere
a în
apl
icar
e a
Stra
tegi
ei e
urop
ene
pent
ru
prev
enire
a și
con
trol
area
bol
ilor
netr
ansm
isib
ile 2
012-
2016
Un
obie
ctiv
-che
ie a
l pla
nulu
i de
acțiu
ne e
ste „
Îmbu
nătă
țirea
stă
rii d
e să
năta
te ș
i a s
tării
de
bine
prin
fa
voriz
area
sus
ținer
ii să
nătă
ții în
șco
li și
la lo
cul d
e m
uncă
”.
„Loc
urile
de
mun
că o
feră
toto
dată
un
punc
t im
port
ant d
e po
rnire
pen
tru
prog
ram
ele
de p
reve
nire
a
bolil
or n
etra
nsm
isib
ile ș
i de
prom
ovar
e a
sănă
tății
. Pro
mov
area
săn
ătăț
ii la
locu
l de
mun
că (P
SLM
), at
unci
cân
d es
te c
once
pută
și p
usă
în a
plic
are
ca o
iniți
ativ
ă cu
prin
zăto
are
pent
ru lo
curi
de m
uncă
să
năto
ase,
est
e ef
icac
e în
redu
cere
a fa
ctor
ilor d
e ris
c ai
bol
ilor n
etra
nsm
isib
ile p
rin a
bord
area
in
activ
ității
fizi
ce, a
obi
ceiu
rilor
alim
enta
re n
esăn
ătoa
se, a
med
iilor
de
lucr
u fă
ră tu
tun
și fă
ră a
lcoo
l și
a fa
ctor
ilor d
e ris
c ps
ihos
ocia
l, cu
par
ticip
area
lucr
ător
ilor ș
i a p
erso
anel
or c
u fu
ncții
de
cond
ucer
e.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 68
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eA
lte in
ițiat
ive
rele
vant
eCo
nsili
ul U
niun
ii Eu
rope
ne (2
000)
Stra
tegi
a de
la L
isab
ona:
de
a de
veni
ce
a m
ai c
ompe
titiv
ă și
din
amic
ă ec
onom
ie b
azat
ă pe
cun
oașt
ere
la
nive
l mon
dial
, cap
abilă
de
creș
tere
ec
onom
ică
sust
enab
ilă, c
u lo
curi
de
mun
că m
ai m
ulte
și m
ai b
une
și o
mai
m
are
coez
iune
soc
ială
În c
onte
xtul
cre
ării
unui
num
ăr m
ai m
are
de lo
curi
de m
uncă
mai
bun
e pe
ntru
Eur
opa:
dez
voltâ
nd
o po
litic
ă ac
tivă
de o
cupa
re a
forț
ei d
e m
uncă
, Con
siliu
l și C
omis
ia s
unt i
nvita
te „s
ă îm
bună
tățe
ască
șa
nsel
e de
ocu
pare
a fo
rței
de
mun
că ș
i să
redu
că la
cune
le la
niv
elul
com
pete
nțel
or, î
n sp
ecia
l pr
in fu
rniz
area
uno
r ser
vici
i de
înca
drar
e în
mun
că c
u o
bază
de
date
eur
opea
nă c
u op
ortu
nită
ți de
ang
ajar
e și
de
învă
țare
; pro
mov
area
de
prog
ram
e sp
ecia
le p
entr
u a
perm
ite ș
omer
ilor s
ă îș
i co
mpl
etez
e la
cune
le d
e co
mpe
tenț
e; […
] prin
exp
loat
area
com
plem
enta
rităț
ii di
ntre
învă
țare
a pe
tot
parc
ursu
l vie
ții ș
i ada
ptab
ilita
te p
rin g
estio
nare
a fle
xibi
lă a
tim
pulu
i de
lucr
u și
a ro
tație
i loc
urilo
r de
mun
că; [
…] p
rom
ovar
ea tu
turo
r asp
ecte
lor p
rivin
d eg
alita
tea
de ș
anse
, inc
lusi
v re
duce
rea
segr
egăr
ii oc
upaț
iona
le, ș
i fac
ilita
rea
reco
ncili
erii
vieț
ii pr
ofes
iona
le c
u vi
ața
de fa
mili
e […
]”Re
zolu
ția
2000
/C 2
18/0
2 a
Cons
iliul
ui c
u pr
ivire
la p
artic
ipar
ea
echi
libra
tă a
fem
eilo
r și b
ărba
ților
în
viaț
a de
fam
ilie
și în
cea
pro
fesi
onal
ă
Rezo
luția
face
ape
l la
anga
jato
rii d
in s
ecto
rul p
ublic
și p
rivat
, la
lucr
ător
ii și
la p
arte
nerii
soc
iali
de la
ni
vel n
ațio
nal ș
i eur
opea
n „s
ă îș
i spo
reas
că e
fort
urile
de
asig
urar
e a
part
icip
ării
echi
libra
te a
băr
bațil
or
și fe
mei
lor î
n vi
ața
de fa
mili
e și
în c
ea p
rofe
sion
ală,
în s
peci
al p
rin o
rgan
izar
ea ti
mpu
lui d
e lu
cru
și
abol
irea
cond
ițiilo
r car
e du
c la
apa
riția
de
dife
renț
e la
niv
elul
rem
uner
ație
i înt
re b
ărba
ți și
fem
ei”.
Rezo
luți
a 20
00/C
218
/03
a Co
nsili
ului
priv
ind
acțiu
nea
refe
ritoa
re la
fact
orii
dete
rmin
anți
pent
ru s
ănăt
ate
„Ia a
ct d
e re
zulta
tele
dez
bate
rilor
sus
ținut
e în
cad
rul C
onfe
rințe
i eur
open
e pr
ivin
d fa
ctor
ii de
term
inan
ți pe
ntru
săn
ătat
e în
Uni
unea
Eur
opea
nă c
are
a av
ut lo
c la
Evo
ra la
15
și 1
6 m
artie
200
0,
în c
adru
l căr
ora
s-a
pus
un a
ccen
t deo
sebi
t pe
sănă
tate
a m
inta
lă […
] și s
-au
reco
man
dat o
ser
ie d
e m
ăsur
i pra
ctic
e și
spe
cific
e pe
ntru
abo
rdar
ea p
rovo
căril
or d
in a
cest
e do
men
ii.”
„Sub
linia
ză n
eces
itate
a pe
ntru
Com
unita
te d
e a-
și o
rient
a ac
țiuni
le s
pre
prev
enire
a bo
lilor
și
prom
ovar
ea s
ănăt
ății.”
„Sal
ută
anga
jam
entu
l Com
isie
i de
a el
abor
a o
stra
tegi
e am
plă
în m
ater
ie d
e să
năta
te ș
i pre
zent
area
pr
opun
erii
sale
pen
tru
un n
ou p
rogr
am în
dom
eniu
l săn
ătăț
ii ca
re c
uprin
de o
dire
cție
spe
cific
ă de
acț
iune
avâ
nd d
rept
sco
p ab
orda
rea
fact
orilo
r det
erm
inan
ți pe
ntru
săn
ătat
e pr
in p
rom
ovar
ea
sănă
tății
și p
reve
nire
a bo
lilor
, sus
ținut
e de
pol
itica
inte
rsec
toria
lă […
]”Co
nclu
ziile
Con
siliu
lui U
niun
ii Eu
rope
ne (2
001)
priv
ind
o st
rate
gie
com
unita
ră re
ferit
oare
la re
duce
rea
efec
telo
r noc
ive
asoc
iate
con
sum
ului
de
alc
ool
„Sub
linia
ză le
gătu
ra s
trân
să d
intr
e ab
uzul
de
alco
ol ș
i pro
duct
ivita
tea
redu
să a
mun
cii,
șom
aj,
mar
gina
lizar
ea s
ocia
lă […
] și b
olile
min
tale
.”
„Con
side
ră c
ă or
ice
acțiu
ne c
omun
itară
ar t
rebu
i să
se a
xeze
pe
măs
uri c
u o
valo
are
euro
pean
ă ad
ăuga
tă, ț
inân
d co
nt p
e de
plin
de
posi
bilit
ățile
ofe
rite
de p
rogr
amul
viit
or d
e ac
țiune
în d
omen
iul
sănă
tății
pub
lice
și to
toda
tă in
cluz
ând
măs
uri î
n al
te d
omen
ii de
pol
itică
dec
ât s
ănăt
atea
pub
lică.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 69
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eA
lte in
ițiat
ive
rele
vant
eA
cord
ul-c
adru
pri
vind
mun
ca la
di
stan
ță d
in 2
002
Part
ener
ii so
cial
i eur
open
i – E
TUC,
U
NIC
E (B
USI
NES
SEU
ROPE
), U
EAPM
E și
CEE
P
„Aco
rdul
iden
tific
ă do
men
iile-
chei
e ca
re n
eces
ită a
fi a
dapt
ate
ori o
ate
nție
deo
sebi
tă a
tunc
i cân
d pe
rsoa
nele
lucr
ează
dep
arte
de
sedi
ul a
ngaj
ator
ului
, spr
e ex
empl
u pr
otec
ția d
atel
or, v
iața
priv
ată,
să
năta
tea
și s
ecur
itate
a, o
rgan
izar
ea m
unci
i, fo
rmar
e et
c.”
„În
cadr
ul le
gisl
ație
i apl
icab
ile, a
l con
trac
telo
r col
ectiv
e de
mun
că ș
i al r
egul
ilor c
ompa
niei
, luc
răto
rul
la d
ista
nță
își g
estio
neaz
ă or
gani
zare
a tim
pulu
i de
lucr
u. V
olum
ul d
e m
uncă
și s
tand
arde
le d
e pe
rfor
man
ță a
le lu
crăt
orul
ui la
dis
tanț
ă su
nt e
chiv
alen
te c
u ce
le a
le lu
crăt
orilo
r com
para
bili
de
la s
ediu
l ang
ajat
orul
ui. A
ngaj
ator
ul s
e as
igur
ă de
luar
ea u
nor m
ăsur
i pen
tru
prev
enire
a iz
olăr
ii lu
crăt
orul
ui la
dis
tanț
ă de
rest
ul c
omun
ității
act
ive
din
cadr
ul c
ompa
niei
[…]”
Cadr
ul d
e ac
țiun
i pen
tru
dezv
olta
rea
com
pete
nțel
or ș
i ca
lific
ărilo
r pe
tot p
arcu
rsul
vie
ții
din
2002
Part
ener
ii so
cial
i eur
open
i – E
TUC,
BU
SIN
ESSE
URO
PE, U
EAPM
E și
CEE
P
„În
cont
extu
l pro
gres
elor
tehn
olog
ice
și a
l div
ersi
ficăr
ii re
lații
lor d
e m
uncă
și a
l org
aniz
ațiil
or,
anga
jații
se
conf
runt
ă cu
o m
obili
tate
mai
mar
e […
] și c
u ne
voia
de
a m
ențin
e și
a îm
bună
tăți
nive
luril
e de
com
pete
nță
și c
alifi
care
. Pe
aces
t fon
d al
sch
imbă
rilor
într
-un
ritm
ale
rt, p
arte
nerii
soc
iali
de la
niv
el e
urop
ean
afirm
ă fa
ptul
că
dezv
olta
rea
com
pete
nțel
or ș
i dob
ândi
rea
de c
alifi
cări
repr
ezin
tă
prov
ocăr
i maj
ore
ale
învă
țării
pe
tot p
arcu
rsul
vie
ții.”
Dec
izia
Con
siliu
lui 2
003/
C 21
8/01
de
con
stitu
ire a
Com
itetu
lui
cons
ulta
tiv p
entr
u se
curit
ate
și
sănă
tate
la lo
cul d
e m
uncă
Com
itetu
l con
sulta
tiv p
entr
u se
curit
ate
și s
ănăt
ate
la lo
cul d
e m
uncă
„are
sar
cina
de
a sp
rijin
i Com
isia
în
pre
gătir
ea, p
uner
ea în
apl
icar
e și
eva
luar
ea o
ricăr
ei in
ițiat
ive
priv
ind
secu
ritat
ea ș
i săn
ătat
ea la
lo
cul d
e m
uncă
”.
„Con
trib
uire
a la
ela
bora
rea
unei
abo
rdăr
i com
une
a pr
oble
mel
or în
dom
eniil
e se
curit
ății
și s
ănăt
ății
la
locu
l de
mun
că, p
recu
m ș
i ide
ntifi
care
a pr
iorit
ățilo
r com
unita
re ș
i a m
ăsur
ilor n
eces
are
real
izăr
ii lo
r”
„Con
trib
uire
a, îm
preu
nă c
u Ag
enția
Eur
opea
nă p
entr
u Se
curit
ate
și S
ănăt
ate
în M
uncă
, la
info
rmar
ea
adm
inis
traț
iilor
naț
iona
le, a
org
aniz
ațiil
or s
indi
cale
ale
lucr
ător
ilor ș
i ang
ajat
orilo
r cu
priv
ire la
ac
țiuni
le c
omun
itare
, pen
tru
a fa
cilit
a co
oper
area
lor ș
i pen
tru
a în
cura
ja in
ițiat
ive
din
part
ea lo
r vi
zând
sch
imbu
l de
expe
rienț
e do
bând
ite ș
i def
inire
a un
or c
odur
i de
bună
pra
ctic
ă”A
vizu
l Com
itet
ului
Eco
nom
ic
și S
ocia
l Eur
opea
n (2
005)
cu
priv
ire la
sec
urita
tea
sani
tară
: o
oblig
ație
col
ectiv
ă și
un
nou
drep
t (2
005/
C 12
0/10
)
„Acț
iune
a U
niun
ii, c
are
com
plet
ează
pol
itici
le n
ațio
nale
, are
în v
eder
e îm
bună
tățir
ea s
ănăt
ății
publ
ice
și p
reve
nire
a bo
lilor
și a
fecț
iuni
lor u
man
e, p
recu
m ș
i a c
auze
lor d
e pe
ricol
pen
tru
sănă
tate
a fiz
ică
și
min
tală
. O a
stfe
l de
acțiu
ne v
izea
ză: (
a) c
omba
tere
a m
arilo
r epi
dem
ii, fa
voriz
ând
cerc
etar
ea c
auze
lor,
a tr
ansm
iterii
și p
reve
nirii
ace
stor
a, p
recu
m ș
i inf
orm
area
și e
duca
ția în
mat
erie
de
sănă
tate
[…]”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 70
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eA
lte in
ițiat
ive
rele
vant
eCa
drul
de
acți
uni p
rivi
nd e
galit
atea
de
gen
din
200
5Pa
rten
erii
soci
ali e
urop
eni –
ETU
C,
UN
ICE
(BU
SIN
ESSE
URO
PE),
UEA
PME
și C
EEP
„Rol
urile
și s
tere
otip
urile
trad
ițion
ale
cu p
rivire
la g
en c
ontin
uă s
ă ai
bă o
influ
ență
put
erni
că a
supr
a di
vizi
unii
mun
cii î
ntre
băr
bați
și fe
mei
la d
omic
iliu,
la lo
cul d
e m
uncă
și î
n so
ciet
ate,
în g
ener
al, ș
i tin
d să
se
perp
etue
ze în
tr-u
n ce
rc v
icio
s de
obs
taco
le în
cal
ea re
aliz
ării
egal
ității
de
gen
[…] p
arte
nerii
so
cial
i joa
că u
n ro
l în
abor
dare
a ro
luril
or d
e ge
n și
a s
tere
otip
urilo
r în
proc
esul
de
ocup
are
a fo
rței
de
mun
că ș
i de
la lo
cul d
e m
uncă
.”
„Dov
ezile
[ara
tă] f
aptu
l că
fem
eile
con
tinuă
să
facă
cea
mai
mar
e pa
rte
a ac
tivită
ților
dom
estic
e sa
u de
fam
ilie,
tind
să
dezv
olte
tipa
re în
trer
upte
în o
cupa
re, c
u to
ate
efec
tele
pot
enția
l neg
ativ
e pe
ntru
ca
rieră
, rem
uner
ație
și p
ensi
e, ș
i sun
t rep
reze
ntat
e de
ficita
r în
locu
rile
de m
uncă
cu
frac
țiune
de
norm
ă.”Re
com
andă
ri a
le P
arla
men
tulu
i Eu
rope
an ș
i ale
Con
siliu
lui (
2006
) pr
ivin
d pr
ivin
d co
mpe
tenț
ele-
chei
e pe
ntru
învă
țare
a pe
tot p
arcu
rsul
vi
eții
„Com
pete
nța
soci
ală
este
lega
tă d
e bu
năst
area
per
sona
lă ș
i soc
ială
car
e ne
cesi
tă o
înțe
lege
re a
m
odul
ui în
car
e in
divi
zii p
ot a
sigu
ra s
ănăt
atea
fizi
că ș
i men
tală
opt
imă,
incl
usiv
ca
o re
surs
ă pe
ntru
ei
înși
și, p
entr
u fa
mili
a lo
r și p
entr
u m
ediu
lui s
ocia
l im
edia
t, pr
ecum
și c
unoș
tințe
priv
ind
mod
ul
în c
are
un s
til d
e vi
ață
sănă
tos
poat
e co
ntrib
ui la
ace
asta
. Pen
tru
o pa
rtic
ipar
e in
terp
erso
nală
și
soci
ală
reuș
ită, e
ste
esen
țial s
ă se
înțe
leag
ă co
duril
e de
con
duită
și d
e m
anie
re a
ccep
tate
la n
ivel
ge
nera
l în
dife
rite
soci
etăț
i și m
edii
(de
exem
plu,
la lo
cul d
e m
uncă
). Es
te la
fel d
e im
port
ant s
ă se
cu
noas
că c
once
ptel
e de
baz
ă pr
ivin
d pe
rsoa
nele
, gru
puril
e, o
rgan
izăr
ile m
unci
i, eg
alita
tea
de g
en ș
i ne
disc
rimin
area
, soc
ieta
tea
și c
ultu
ra.”
Avi
zul C
omit
etul
ui R
egiu
nilo
r di
n 20
06 p
rivin
d Pr
opun
erea
de
reco
man
dare
a P
arla
men
tulu
i Eu
rope
an ș
i a C
onsi
liulu
i cu
priv
ire
la c
ompe
tenț
ele-
chei
e pe
ntru
în
văța
rea
pe to
t par
curs
ul v
ieții
„Ace
st d
omen
iu d
e co
mpe
tenț
ă in
clud
e as
pect
e so
cial
e în
sen
sul c
ă pe
rsoa
na s
e co
nsid
eră
drep
t o
resu
rsă
pent
ru s
ine,
pen
tru
fam
ilia
sa ș
i pen
tru
med
iul e
i. El
incl
ude
și a
spec
te m
edic
ale
prec
um o
pe
rspe
ctiv
ă as
upra
impo
rtan
ței u
nui s
til d
e vi
ață
sănă
tos,
a să
nătă
ții fi
zice
și m
inta
le ș
i a u
nui s
til d
e vi
ață
activ
. Oda
tă c
u pr
ogre
sele
med
icin
ei, s
ănăt
atea
cop
iilor
și a
tine
rilor
se
dete
riore
ază
în m
ulte
so
ciet
ăți d
in c
auza
unu
i reg
im a
limen
tar ș
i a u
nor o
bice
iuri
de m
ișca
re d
efec
tuoa
se. D
acă
nu s
e ia
u m
ăsur
i, ac
east
ă si
tuaț
ie s
e va
agr
ava.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 71
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eA
lte in
ițiat
ive
rele
vant
eCo
mun
icar
ea C
omis
iei
SEC(
2007
) 214
-216
Îmbu
nătă
țirea
cal
ității
și
prod
uctiv
ității
în m
uncă
: Str
ateg
ia
com
unita
ră 2
007-
2012
priv
ind
sănă
tate
a și
sec
urita
tea
în m
uncă
Stra
tegi
a pe
ntru
săn
ătat
e și
sec
urita
te în
mun
că 2
007-
2012
face
ape
l la
o cu
ltură
mai
pre
vent
ivă,
cu
prio
ritat
e pe
ntru
săn
ătat
ea m
inta
lă la
locu
l de
mun
că.
„Com
isia
încu
raje
ază
stat
ele
mem
bre
să in
tegr
eze
în s
trat
egiil
e lo
r naț
iona
le in
ițiat
ive
spec
ifice
în
favo
area
une
i mai
bun
e pr
even
iri ș
i pro
mov
ări a
săn
ătăț
ii m
inta
le, î
n co
mbi
nație
cu
iniți
ativ
ele
com
unita
re în
ace
st d
omen
iu, i
nclu
siv
iniți
ativ
e în
favo
area
inte
grăr
ii în
mun
că a
per
soan
elor
cu
un
hand
icap
min
tal.”
„Com
isia
sub
linia
ză im
port
anța
neg
ocie
rilor
într
e pa
rten
erii
soci
ali r
efer
itoar
e la
pre
veni
rea
viol
ențe
i și
a h
ărțu
irii l
a lo
cul d
e m
uncă
și î
i înc
uraj
ează
să
trag
ă co
nclu
ziile
nec
esar
e di
n ev
alua
rea
pune
rii în
ap
licar
e a
acor
dulu
i-cad
ru la
niv
el e
urop
ean
priv
ind
stre
sul l
a lo
cul d
e m
uncă
.”Ca
rtea
alb
ă –
CE, 2
007
priv
ind
o st
rate
gie
pent
ru E
urop
a pr
ivin
d pr
oble
mel
e de
săn
ătat
e le
gate
de
alim
enta
ție, e
xces
ul d
e gr
euta
te ș
i ob
ezita
te
Cart
ea a
lbă
solic
ită c
ompa
niilo
r să
susț
ină „
dezv
olta
rea
unor
mod
uri d
e vi
ață
sănă
toas
e la
locu
l de
mun
că. Î
mpr
eună
cu
orga
niza
țiile
ang
ajaț
ilor,
într
eprin
deril
e tr
ebui
e să
dez
volte
pro
pune
ri/or
ient
ări
pent
ru m
odal
itățil
e în
car
e so
ciet
ățile
com
erci
ale
de d
iver
se d
imen
siun
i pot
intr
oduc
e m
ăsur
i sim
ple
și e
ficie
nte
din
punc
t de
vede
re e
cono
mic
pen
tru
a pr
omov
a un
mod
de
viaț
ă să
năto
s al
ang
ajaț
ilor”.
Reco
man
dare
a 20
08/8
67/C
E a
Com
isie
i priv
ind
incl
uziu
nea
activ
ă a
pers
oane
lor e
xclu
se d
e pe
pia
ța
mun
cii
„Per
soan
ele
cu a
cces
ul c
el m
ai d
ifici
l pe
piaț
a m
unci
i au
nevo
ie d
e m
odal
ități
pers
onal
izat
e de
în
cadr
are
în m
uncă
.”
„Oam
enii
care
nu
dețin
cap
acita
tea
de b
ază
de în
văța
re s
au c
are
se a
flă în
tr-o
per
ioad
ă în
delu
ngat
ă de
șom
aj n
u be
nefic
iază
cu
ușur
ință
de
polit
icile
sta
ndar
d de
form
are
sau
de re
inse
rție
. În
plus
, oda
tă
ce s
unt î
ncad
rați
în m
uncă
, ei c
ontin
uă s
ă se
afle
într
-o s
ituaț
ie v
ulne
rabi
lă în
abs
ența
unu
i med
iu în
ca
re s
ă fie
sus
ținuț
i.”
„Săn
ătat
ea e
ste
o ce
rință
impo
rtan
tă p
entr
u a
part
icip
a pe
pia
ța m
unci
i. O
amen
ii ca
re s
ufer
ă de
af
ecțiu
ni d
e să
năta
te c
roni
ce n
u po
t par
ticip
a cu
suc
ces
la u
n lo
c de
mun
că d
e du
rată
sau
la c
ursu
ri de
form
are
pent
ru p
regă
tirea
în v
eder
ea o
cupă
rii u
nui l
oc d
e m
uncă
.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 72
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eA
lte in
ițiat
ive
rele
vant
eA
vizu
l Com
itet
ului
Reg
iuni
lor
(200
8) p
rivin
d fle
xise
curit
atea
„Are
con
ving
erea
că
lipsa
pro
tecț
iei s
ocia
le p
oate
am
enin
ța fl
exib
ilita
tea
pieț
ei m
unci
i. Pe
ntru
re
duce
rea
aces
tui r
isc,
ar t
rebu
i să
se in
stitu
ie ș
i să
se s
usțin
ă în
ega
lă m
ăsur
ă ce
le p
atru
prin
cipi
i ale
fle
xise
curit
ății:
• ac
ordu
ri co
ntra
ctua
le fl
exib
ile p
entr
u an
gaja
tor ș
i ang
ajat
;•
polit
ici a
ctiv
e pe
pia
ța m
unci
i;•
sist
eme
fiabi
le ș
i rea
ctiv
e pe
ntru
învă
țare
a pe
tot p
arcu
rsul
vie
ții p
entr
u a
asig
ura
în m
od c
ontin
uu
adap
tabi
litat
ea ș
i cap
acita
tea
de a
ngaj
are
a lu
crăt
orilo
r;•
sist
emel
e de
sec
urita
te s
ocia
lă m
oder
ne a
r tre
bui s
ă co
mbi
ne s
priji
nul c
ores
punz
ător
pen
tru
veni
turi
cu n
evoi
a de
a fa
cilit
a m
obili
tate
a pe
pia
ța m
unci
i.”O
rien
tări
: Com
isia
Eur
opea
nă, 2
009
Rapo
rt a
l gru
pulu
i de
expe
rți a
d-ho
c pr
ivin
d tr
anzi
ția d
e la
asi
sten
ța
inst
ituțio
nală
la c
ea c
omun
itară
„Asp
ecte
le le
gate
de
tran
ziția
de
la a
sist
ența
inst
ituțio
nală
la c
ea c
omun
itară
treb
uie
să fi
e ab
orda
te
în to
ate
dom
eniil
e de
pol
itică
rele
vant
e, c
um a
r fi o
cupa
rea
forț
ei d
e m
uncă
, edu
cație
, săn
ătat
e,
polit
ică
soci
ală
și a
ltele
.”
„Pro
mov
area
uno
r con
diții
de
mun
că îm
bună
tățit
e al
e ca
drel
or p
rofe
sion
ale
de în
griji
re, v
izân
d as
igur
area
atr
activ
ității
locu
rilor
de
mun
că în
sec
tor.
Solic
itare
a ca
org
anis
mel
e ca
re re
prez
intă
, fo
rmea
ză ș
i acr
edite
ază
prac
tica
prof
esio
nală
a p
erso
nalu
lui c
are
lucr
ează
cu
pers
oane
vâr
stni
ce,
copi
i, pe
rsoa
ne c
u pr
oble
me
de s
ănăt
ate
min
tală
și p
erso
ane
cu h
andi
cap
să a
dopt
e un
ang
ajam
ent
pent
ru s
usțin
erea
dem
nită
ții u
man
e, a
incl
uziu
nii ș
i a a
uton
omie
i util
izat
orilo
r ser
vici
ului
în
activ
itate
a lo
r.”A
cord
ul-c
adru
pri
vind
pie
țele
forț
ei
de m
uncă
favo
rabi
le in
cluz
iuni
i, 20
10Pa
rten
erii
soci
ali e
urop
eni –
ETU
C,
UN
ICE
(BU
SIN
ESSE
URO
PE),
UEA
PME
și C
EEP
„Ace
st a
cord
-cad
ru v
izea
ză p
erso
anel
e ca
re în
tâm
pină
difi
cultă
ți în
acc
esar
ea, r
even
irea
sau
inte
grar
ea p
e pi
ața
forț
ei d
e m
uncă
și c
ele
care
, chi
ar d
acă
sunt
înca
drat
e în
mun
că, s
unt e
xpus
e ris
culu
i de
a-și
pie
rde
locu
l de
mun
că d
in c
auza
[mai
mul
tor]
fact
ori.”
„Prin
tre
fact
orii
lega
ți de
mun
că s
e af
lă o
rgan
izar
ea m
unci
i și m
ediu
l de
lucr
u, p
roce
sele
de
recr
utar
e,
evol
uția
tehn
olog
ică
și p
oliti
cile
de
form
are.”
„Fac
torii
indi
vidu
ali s
unt c
orel
ați c
u as
pect
e pr
ecum
com
pete
nțel
e, n
ivel
ul d
e ca
lific
are
și d
e ed
ucaț
ie,
mot
ivaț
ia, c
unoș
tințe
le li
ngvi
stic
e, s
tare
a de
săn
ătat
e și
per
ioad
ele
frec
vent
e sa
u în
delu
ngat
e de
șo
maj
.”
Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:
Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale
Noiembrie 2014 73
Axa
reD
ocum
ent
Cupr
ins/
extr
ase
sele
ctat
eA
lte in
ițiat
ive
rele
vant
eCo
mun
icar
ea C
omis
iei
COM
(201
0) 2
020
Euro
pa 2
020:
O s
trat
egie
eur
opea
nă
pent
ru o
cre
șter
e in
telig
entă
, dur
abilă
și
favo
rabi
lă in
cluz
iuni
i
„Acț
iuni
le d
in c
adru
l ace
stei
prio
rităț
i [Cr
ește
re fa
vora
bilă
incl
uziu
nii –
pro
mov
area
une
i eco
nom
ii cu
o ra
tă ri
dica
tă a
ocu
pării
forț
ei d
e m
uncă
, car
e să
asi
gure
coe
ziun
ea e
cono
mic
ă, s
ocia
lă ș
i te
ritor
ială
] vor
nec
esita
mod
erni
zare
a și
con
solid
area
pol
itici
lor n
oast
re în
mat
erie
de
ocup
are
a fo
rței
de
mun
că, d
e ed
ucaț
ie ș
i de
form
are,
pre
cum
și a
sis
tem
elor
noa
stre
de
prot
ecție
soc
ială
, prin
sp
orire
a pa
rtic
ipăr
ii pe
pia
ța m
unci
i și p
rin re
duce
rea
șom
ajul
ui s
truc
tura
l, pr
ecum
și p
rin c
reșt
erea
re
spon
sabi
lităț
ii so
cial
e a
într
eprin
deril
or în
cad
rul c
omun
ității
de
afac
eri.
[…] V
a fi
esen
țial s
ă se
pun
ă în
apl
icar
e pr
inci
piile
priv
ind
flexi
secu
ritat
ea ș
i să
se o
fere
cet
ățen
ilor p
osib
ilita
tea
de a
dob
ândi
noi
co
mpe
tenț
e ca
re s
ă le
per
mită
să
se a
dapt
eze
la n
oile
con
diții
și l
a ev
entu
alel
e sc
him
bări
de c
arie
ră.
Va fi
nev
oie
de u
n ef
ort d
eose
bit p
entr
u a
com
bate
săr
ăcia
și e
xclu
ziun
ea s
ocia
lă ș
i pen
tru
a re
duce
in
egal
itățil
e în
mat
erie
de
sănă
tate
, ast
fel î
ncât
ben
efic
iile
creș
terii
să
poat
ă fi
acce
sibi
le tu
turo
r […
]”
„Ini
țiativ
a em
blem
atic
ă: O
age
ndă
pent
ru n
oi c
ompe
tenț
e și
noi
locu
ri de
mun
că. O
biec
tivul
est
e de
a
crea
con
diții
le n
eces
are
mod
erni
zării
pie
țelo
r mun
cii p
entr
u a
creș
te n
ivel
urile
de
ocup
are
a fo
rței
de
mun
că ș
i pen
tru
a as
igur
a su
sten
abili
tate
a m
odel
elor
noa
stre
soc
iale
. Pen
tru
acea
sta
este
nev
oie
să
prom
ovăm
aut
onom
ia c
etăț
enilo
r prin
dob
ândi
rea
de n
oi c
ompe
tenț
e ca
re s
ă pe
rmită
forț
ei n
oast
re
de m
uncă
act
uale
și v
iitoa
re s
ă se
ada
ptez
e la
noi
le c
ondi
ții ș
i la
even
tual
ele
schi
mbă
ri de
car
ieră
, să
redu
că ș
omaj
ul ș
i să
spor
easc
ă pr
oduc
tivita
tea
mun
cii.”
Com
unic
area
Com
isie
i CO
M(2
010)
682
O a
gend
ă pe
ntru
noi
com
pete
nțe
și
noi l
ocur
i de
mun
că: o
con
trib
uție
eu
rope
ană
la o
cupa
rea
inte
gral
ă a
forț
ei d
e m
uncă
„Nu
exis
tă u
n co
mpr
omis
într
e ca
litat
ea ș
i can
titat
ea o
cupă
rii fo
rței
de
mun
că: n
ivel
urile
înal
te
de c
alita
te a
locu
rilor
de
mun
că d
in U
E se
aso
ciaz
ă cu
o la
fel d
e rid
icat
ă pr
oduc
tivita
te a
mun
cii
și p
artic
ipar
e la
ocu
pare
a fo
rței
de
mun
că. C
ondi
țiile
de
mun
că ș
i săn
ătat
ea fi
zică
și m
inta
lă a
lu
crăt
orilo
r tre
buie
să
fie lu
ate
în c
onsi
dera
re p
entr
u a
se ră
spun
de c
erin
țelo
r car
iere
lor p
rofe
sion
ale
ale
prez
entu
lui,
cara
cter
izat
e pr
in tr
anzi
ții m
ai n
umer
oase
într
e lo
curi
de m
uncă
mai
inte
nse
și m
ai
solic
itant
e și
prin
noi
form
e de
org
aniz
are
a m
unci
i.”
„Ado
ptar
ea d
e ab
ordă
ri or
ient
ate
cătr
e lu
crăt
orii
mai
vul
nera
bili,
mai
ale
s că
tre
cei c
u gr
ad s
căzu
t de
com
pete
nță,
șom
eri,
[…],
pers
oane
cu
tulb
urăr
i psi
hice
, […
]”
„În
dom
eniu
l săn
ătăț
ii și
sig
uran
ței o
cupa
ționa
le, p
riorit
ățile
vor
incl
ude
[…] p
reve
nire
a tu
lbur
ărilo
r m
uscu
losc
hele
tice.
[…] r
iscu
rile
asoc
iate
nan
omat
eria
lelo
r și c
auze
le in
cide
nței
spo
rite
a bo
lilor
m
inta
le la
locu
l de
mun
că.”
Conc
luzi
ile C
onsi
liulu
i Uni
unii
Euro
pene
(201
1) p
rivin
d el
imin
area
de
cala
jelo
r în
mat
erie
de
sănă
tate
în
cadr
ul U
E pr
in in
term
ediu
l uno
r acț
iuni
co
ncer
tate
în v
eder
ea p
rom
ovăr
ii un
or
stilu
ri de
via
ță să
năto
ase
Cons
iliul
și-a
exp
rimat
ang
ajam
entu
l de
a „ac
cele
ra p
rogr
esel
e în
cee
a ce
priv
ește
com
bate
rea
stilu
rilor
de
viaț
ă ne
sănă
toas
e, p
recu
m c
onsu
mul
de
tutu
n, e
fect
ele
noci
ve a
le a
lcoo
lulu
i, al
imen
tația
nes
ănăt
oasă
și l
ipsa
act
ivită
ții fi
zice
, car
e de
term
ină
creș
tere
a in
cide
nței
bol
ilor c
roni
ce
netr
ansm
isib
ile, p
recu
m c
ance
rul,
bolil
e re
spira
torii
, bol
ile c
ardi
ovas
cula
re, d
iabe
tul ș
i bol
ile m
enta
le,
care
sun
t rec
unos
cute
a fi
cau
ze im
port
ante
ale
mor
talit
ății
prem
atur
e, m
orbi
dită
ții ș
i diz
abili
tățil
or în
U
niun
ea E
urop
eană
”.