PRONUMELE
pronumele
Pronumele este partea de vorbire flexibil( care (ine locul unui substantiv.
Feluri: personal, de polite(e, reflexiv, de (nt(rire, posesiv, demonstrativ, nehot(r(t, interogativ, relativ (i negativ;
Observa(ii:
1.Pronumele personal, de polite(e (i reflexiv nu devin niciodat( adjective.
2.Pronumele de (nt(rire, posesiv, demonstrativ, nehot(r(t, interogativ, relativ (i negativ pot fi adjective.
3.Pronumele personal, de polite(e, reflexiv, de (nt(rire (i posesiv au forme dup( persoan(.
1.PRONUMELE PERSONAL
Pronumele personal indic diferitele persoane care particip la actul comunicrii.
Observa(ii:
1.Forme neaccentuate se (nt(lnesc doar (n cazurile Ac. (i D.
2.Vocativ are numai persoana a II-a: tu! voi!
3.Genitiv-numai persoana a III-a: lui, ei, lor.
4.Persoanele I (i a II-a nu au forme dup( gen : eu, tu, noi, voi
5.Pronumele d(nsa, d(nsul, d(n(ii, d(nsele sunt pronume personale, nu de polite(e
Func(ii sintactice:
-subiect:
N: Tu ajungi primul.
-nume predicativ (n:
N: Fratele meu este el.
Ac: (ntrebarea este pentru tine.
G: Cartea este a lui.
-atribut pronominal (n:
N(apozi(ie): Invitatul,adic( el, s( pofteasc( (n cas(.
G: Sfatul lui dovese(te (n(elepciune.
Cartea din faa lui este a mea.
D: Copilu-i st(tea lini(tit (dativ posesiv)
-complement direct (n:
Ac: Te (ntreb (i pe tine despre acest lucru.
-complement indirect (n:
Ac: A vorbit cu mine.
D: Lui i-am dat o carte.
G: (cu prepozi(ie) N(pasta a c(zut asupra ei.
-complement circumstan(ial de loc (n:Ac: Merge la voi.
G: (cu prep. sau locutiune prep.) S-a a(ezat (n fa(a lui.(ei, lor)
D: ((nso(it de prep. sau loc. prep. cu form( nearticulat():(n fa((-mi se a(ezase o persoan( important(.
-complement circumstan(ial de mod (n:Ac: A r(spuns ca tine.
-complement circumstan(ial de cauz(: G: N-a venit din pricina lui.Situa(ii (n care pronumele personal nu are func(ii sintactice:
-(n V (tu! voi!)
-dativul etic: Vor s( mi-l omoare
-c(nd are valoare neutr(: A luat-o la fug(
D(-i (nainte f(r( grij(!
2.PRONUMELE DE POLITE(E
Pronumele personal de politee sau de reveren arat respectul fa de o persoan.
Are numai forme pentru persoanele a II-a (i a III-a
pers. a II-a: N-Ac: dumneata, dumneavoastr(
G-D: dumitale
pers. a III-a:N-Ac-G-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor
Observa(ii:
-alte pronume de polite(e: -Domnia ta (sa, lui, voastr(), M(ria ta(sa, lui, voastr(),(n(l(imea ta (sa, lui, voastr()
-Excelen(a ta (sa, lui, voastr().-folosite mai rar (n vorbirea contemporan(
-forme afective: mata, m(t(lu((, m(t(lic(, t(lic(, matale
-func(ii sintactice: acelea(i cu ale pronumelui personal( excep(ii atributului pronominal (n D. (i complementului circumstantial de loc (n D).
3.pronumele reflexiv
Pronumele reflexiv exprim identitatea dintre obiectele asupra crora se exercit direct sau indirect aciunea verbelor i subiectul acestora.
Observa(ii:
-are forme proprii numai pentru pers. a III-a, cazurile D. (i Ac.
D: sie, sie(i/((i, (i
Ac: (pe) sine/ se
-pentru persoana I (i aII-a (mprumut( formele de la pronumele personale:
D: (mi, ((i-, ne, v( ((mi amintesc)
Ac: m(, te-, ne-, v( (m g(ndesc)
-formele de mai sus devin reflexive numai dac( au aceea(i persoan( cu verbul:
te g(nde(ti
m( fr(m(nt
Func(ii sintactice:
-complement direct:
Ac: Te prive(ti (n oglind(.
-complement indirect:
D: ((i cumperi o carte.
Ac: Rar vorbea despre sine.
-atribut pronominal:
Ac: Lauda de sine
D: (dativ posesiv) i-a certat copiii (copiii-(i)
Mi-am aranjat c(r(ile (c(r(ile)
Observatii:
C(nd nu are func(ie sintactic(, pronumele reflexiv se analizeaz( (mpreun( cu verbul, fiind marca diatezei reflexive.
Forma accentuat( de Ac., (nso(it( de articolul hotarat se substantivizeaz( (Si-a (optit (n sinea lui)
4.PRONUMELE (I ADJECTIVUL DE (NT(RIREForme:
-masculin, singular: (eu) (nsumifiu (m.sg)-vocala u- (nsumi (m.sg.)
(tu) (nsu(i
(el) (nsu(i
-feminin, singular:(eu) (ns(mifiic( (f.sg.)-vocala (-(ns(mi (f.sg.)
(tu) (ns((i
(ea) (ns((i
-masculin, plural: (noi) (n(inefii (m.pl)-vocal( i-(n(i(i (m.pl.)
(voi) (n(iv(
(ei) (n(i(i
-feminin, plural: (noi) (nsenefiice (f.pl)-vocal( e-(nsene (f.pl.)
(voi) (nsev(
(ele) (nse(i, (nsele
Observa(ii:
1.Se gre(e(te mai ales la folosirea vocalelor u,(,i,e aflate (n fa(a formelor: -mi, -(i, -(i, -ne, -v(, -le
2.Pronumele de (nt(rire se folose(te rar (n limba actual(. De cele mai multe ori, ele (nso(esc un pronume sau un substantiv devenind adjective de (nt(rire, de aceea func(ia sintactic( este de atribut adjectival.
3.Aten(ie la acord: Dan, Maria (i Elena, ei (n(ii (masculinul are prioritate)
Eu, tu (i el noi (nsine(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar persoana aII-a asupra persoanei aIII-a)
4.(nsu(i poate fi (nlocuit de adverbul chiar sau de alte sinonime (singur, propriu,personal,(n persoana)
5.PRONUMELE (I ADJECTIVUL NEGATIV
Pronumele negativ nlocuiete numele obiectelor prezentate ca inexistente.
Forme:
N-Ac: nimeni, nimenea
N-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele
G-D: nim(nui
G-D:nici unuia, nici uneia, nici unora
nimic, nimica
Cnd pronumele negative compuse determin un substantiv fiind identice informaional cu acestea, i schimb valoarea gramatical devenind adjectiv pronominal negativ.
Adjectivul pronominal negativ are numai funcia de atribut adjectival.
-Ca adjective se (nt(lnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.
-Acelea(i func(ii sintactice ca si substantivul.
Observa(ii:
1. Aceste pronume trebuie folosite (n propozi(ii negative.
2.(n exemplul:N-a (tiut nici unul, nici altul- cuv(ntul subliniat este conjunc(ie, deci nu intr( (n alc(tuirea unui pronume negativ.
6.PRONUMELE (I ADJECTIVUL POSESIV
Pronumele posesiv nlocuiete att numele obiectului posedat, ct i numele posesorului.
Are forme dup( persoan( (i dup( num(rul obiectelor posedate:
ex.: sg. al meu, al tu, al su
pl. a mea, a ta, a sa
ai no(tri, ai vo(tri
ale noastre, ale voastre
Formele se ob(in cu ajutorul atricolului posesiv genitival: al, a, ai, aleObserva(ie:
Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive
Func(ii sintactice:
-subiect:
N: Ai mei au ajuns acas(.
-nume predicativ:N: Caietul acesta este al meu.
Ac: Florile sunt pentru ai mei.
-atribut pronominalAc: Rar am v(zut o privire ca a ta.
G: Sfatul alor mei mi-a fost de folos.
-complement direct: Ac: I-am v(zut pe ai vo(tri.
-complement indirect:Ac: Se g(ndea la ai si.
D: Le povestesc alor mei.
G: To(i s-au ridicat (mpotriva alor ti.
-complement de agent:Ac: A fost chemat de ai si.
-compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei.
-atribut adjectival:N: Cartea ta este aici.
Ac: Locuie(te pe strada mea.
D: Caietului tu (i lipse(te o foaie.
G: Dorin(a mamei mele e sf(nt(.
V: O, copilul meu, fii mereu (n(elept!
Cnd pronumele posesiv determin un substantiv i este identic informaional cu acesta, devine adjectiv pronominal posesiv.
Adjectivul pronominal posesiv are numai funcia de atribut adjectival.Observa(ie: Pentru a afla cazul adjectivului posesiv nu se pun (ntreb(rile al,a,ai,ale cui? ci se stabile(te cazul substantivului cu care s-a acordat adjectivul, care preia genul, num(rul (i cazul substantivului determinat.
7.PRONUMELE (I ADJECTIVUL DEMONSTRATIV
Pronumele demonstrativ nlocuiete numele unui obiect, artnd apropierea,deprtarea, identitatea i diferenierea acestuia fa de alt obiect.
Forme:
-de apropiere: acesta,aceasta,ace(tia,acestea,(sta,asta,aista,aiasta, etc.
-de diferen(iere: cel(lalt, cealalt(, ceilal(i,celelalte,etc.
-de dep(rtare: acela, aceea (f.sg.),aceia (m.pl.) acelea, aia, (la, etc.
-de identitate: acela(i, aceea(i, aceia(i, acelea(i
Cnd pronumele demonstrativ determin un substantiv i este identic informaional cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ.
Func(ii sintactice: acele(i ca (i la celelalte pronume, iar ca adjectiv una singur(: atribut adjectival
Observa(ii:
1.Acela are si o form( mai redus( cel, care poate ap(rea numai (n prezen(a unui determinant obligatoriu (cel de acolo, cei prezen(i)
2.Alte forme populare:(sta,ista,aista,cesta,la,l(lalt,aia,islalt.
3.Formele de feminin aceasta, asta,aceea intr( (i (n componenta locuiunilor adverbiale (pentru asta, pe l(ng( asta, cu toate acestea).
8.pronumele (i adjectivul nehot(r(tPronumele nehotrt ine locul unui substantiv, fr s dea vreo indicaie precis asupra obiectului.
Forme:
a)simple: unul, una, unii, unele
altul, alta, al(ii, altele
at(t, at(ta, at((ia, at(tea
tot, toat(, to(i,toate
mult, pu(in, cutare
Ex: unul
b)compuse: (elemente de compunere: -va, ori-, fie-, oare-, orii-, vre-, etc.)cineva, careva, ceva, c(tva, fiecine, oarecine, oriicine, altcineva, vreunul, oricine, etc.
Cnd pronumele nehotrt determin un substantiv i este identic informaional cu acesta, devine adjectiv.
Observa(ii:
1.Pronumele nehot(r(te (n componen(a c(rora intr( cuv(ntul cine nu devin niciodat( adjective.
2.Urm(toarele pronume nehot(r(te ((i modific( forma atunci c(nd devin adjective:
unul - ununa - o
altul - altalta - alt(vreunul - vreunvreuna - vreo
3.Func(ii sintactice: subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a adjectivelor nehot(r(te: atribut adjectival.
9.PRONUMELE (I ADJECTIVUL INTEROGATIV
Pronumele interogativ (ine locul unui cuv(nt a(teptat ca r(spuns la (ntrebare.
Forme:
N:cine?
N-Ac: care?
N-Ac: ce?
N-Ac:c(t?c(t(?c((i? c(te?
Ac:(pe) cine?
G-D:c(ruia?
G-D:nu are forme
G-D: c(tor?
D:cui?
c(reia?
G: (al,a,ai,ale) cui? c(rora?
Func(ii sintactice:
-subiect:
N: Cine vine? (Andrei vine.)
-nume predicativN: Care este sora ta? (Sora mea este aceasta.)
Ac: Pentru cine sunt crile? (Crile sunt pentru Dan.)
G: Ai cui sunt ace(ti copii? (Ace(ti copii sunt ai vecinei.)
-atribut pronominal: G: Ai cui bani lipseau? (Lipseau banii Mariei.)
-complement direct:Ac:Pe cine ai chemat? (Am chemat-o pe sora ta.)
-complement indirect:Ac:Despre cine vorbeai? (Vorbeam despre bunica.)
D: Cui i-ai povestit?(Ioanei i-am povestit.)
-complement de agent: Ac:De cine ai fost ajutat(?(Am fost ajutat( de colegi.)
-complement circumstanial de loc:Ac:La cine ai fost? (Am fost la vecini.)
Cnd pronumele relativ determin un substantiv fiind identic informaional cu acesta, devine adjectiv pronominal relativ.
Observa(ii:
1.Pronumele interogativ cine? nu devine adjectiv.
2.Toate adjectivele interogative au aceea(i func(ie sintactic( de atribut adjectival.
N: Care carte -(i lipse(te?
Ac: Despre ce (nt(mplare poveste(ti?
D: C(rui copil i te adresezi?
G: R(spunsul c(rui coleg ti-a pl(cut?
3.Pronumele interogativ ce este invariabil.
4. Pronumle au functia sintactic(,cazul, num(rul (i genul de la substantivul pe care (l (nlocuie(te.
10.PRONUMELE (I ADJECTIVUL RELATIV
Pronumele relativ are rolul de a face legtura n fraz ntre o propoziie subordonat i reganta ei.
Forme:
a)simple: N:cine
N-Ac: care?
N-Ac: ce?N-Ac:c(t?c(t(?c((i? c(te?
Ac:(pe) cine
G-D:c(ruia?
G-D:nu are formeG-D: c(tor?
D:cui
c(reia?
G: (al,a,ai,ale) cui c(rora?
b)compuse:
m.sg.
f.sg.
m.pl.
f.pl.
N-Ac:
cel ce
ceea ce cei ce
cele ce
D-G:
celui cecelei ce celor ce
Func(ii sintactice:acelea(i cu ale pronumelui interogativ, doar c( exemplele trebuiesc introduse (n fraze, (n a(a fel, (nc(t pronumele s( devin( relativ (el leag( o propozi(ie secundar( de regenta ei). Functia poate fi aflat( prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie.
Ex:
-subiect:
(tiu / cine vine.
-nume predicativ:Am aflat/ care este sora mea.
-atribut pronominal:M( intereseaz(/ ai cui bani lipseau.
Cnd pronumele relativ determin un substantiv fiind identic informaional cu acesta, devine adjectiv.
Observaii:
1.In anumite situatii pronumele relative pot deveni echivalente ca sens cu pronumele nehot(r(te (S-a dus care pe unde a apucat).
2.Pronumele relative pot intra (n componenta unor locu(iuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie c(nd, din ce (n ce, c(te (i mai c(te).
Aici este sfrsitul.
Loc ptr. semnatura dvs.: EMBED MS_ClipArt_Gallery
_1107796822.xlsSheet1
masculinfeminin
singularpluralsingularplural
Nunuluniiunaunele
Ga,al,ai,ale unuiaa,al,ai,ale unoraa,al,ai,ale uneiaa,al,ai,ale unora
Dasemanea unuiaasemenea unoraasemanea uneiaasemenea unora
Ade la unulde la uniide la unade la unele
V----
_1107796911.xlsSheet1
Persoana IPersoana a-II-aPersoana a-III-a
----MasculinFeminin
SingularPluralSingularPluralSingularPluralSingularPlural
Neunoituvoieleieaele
G----a,alai,ale luia,alai,ale lora,alai,ale eia,alai,ale lor
D----asemenea luiasemenea lorasemenea eiasemenea lor
Ade la minede la noide la tinede la voide la elde la eide la eade la ei
V--tuvoi----