RELAŢII ÎN LUMEA PLANTELOR
A. Relaţii între plante
Competiţia
pentru lumină
pentru nutrienți
pentru apă
competiţie intraspecifică
competiţie interspecifică
În păduri cea mai puternică competiție – pentru lumină
– între arbori, între arbori și plante ierboase
Evitarea competiției – plantele prevernale
Vara – strat ierbos slab dezvoltat
Principala formă de interacțiune
competitivă între plante - alelopatia
Substanţele cu efect alelopatic pot fi
eliberate prin orice organ al plantei, în
special prin frunze, sub formă de compuşi
volatili, sau prin descompunerea celor
moarte, şi prin rădăcini, sub formă de
exudate radiculare sau prin
descompunerea ţesuturilor moarte
în deşerturi, multe specii de plante elimină
alelotoxine cu efect inhibitor nu asupra
dezvoltării indivizilor din alte specii, ci a
celor conspecifici, deoarece plante diferite
din acest mediu au adoptat strategii diferite
de exploatare a apei, prin urmare
competiţia mai intensă este la nivel
intrapopulaţional
Plantele epifite
Liane
Fam. Bromeliaceae
Fam. Orchidaceae
Smochini – Ficus sp.
Parazitismul
Viscum album – vâscul
Loranthus europaeus – vâscul de stejar
Plante semiparazite
Vâscul – plantă zoocoră
Rhinanthus spp. - clocotici
Euphrasia spp. - silur Melampyrum bihariense – sor cu frate
Plante parazite
Cuscuta spp. – cuscuta, torțelul
Lathraea squamaria – muma pădurii
Orobanche spp. - lupoaia
Neottia nidus- avis – trânji
Orhidee parazită
Rafflesia spp. – plante endoparazite
B. Relaţii între plante şi alte vieţuitoare
Relaţii între plante şi ciuperci
Ciuperci parazite
Ciuperci saprofite
Micorizele
Relații de simbioză între
ciuperci și rădăcinile plantelor
Relaţiile dintre orhidee şi ciuperci
Lichenii
Relație de simbioză între ciuperci și alge unicelulare
Relaţii între plante şi animale
1. Herbivorismul
Mecanisme de adaptare a plantelor
la acțiunea ierbivorelor
Sinteza de substanțe toxice
Fam. Fabaceae
Pteridium aquilinum
Fam. Solanaceae
Solanum nigrum - zârnă
Datura stramonium - ciumăfaie
Urtica dioica – urzica vie
Mimetism
Lamium album – urzică moartă albă
Homocromie
Lithops spp. – plantele piatră
Mecanisme de apărare activă
Mimosa pudica - mimoza
Colaborarea cu animale (furnici) pentru apărare
Plantele carnivore
Relaţii legate de polenizare
Plante entomofile
Flori albastre și galbene
Insecte polenizatoare cu trompă lungă
Unele plante pot fi polenizate doar de către o singură specie de insectă
Cele mai complexe coadaptări ale
plantelor cu polenizatorii se întâlnesc
în grupul orhideelor
Polenul orhideelor este grupat în
două formaţiuni numite polinii
Unele orhidee atrag insectele (în acest caz numai o anumită specie)
imitând forma, culoarea şi mirosul femelei din aceeaşi specie.
Ophrys spp.
Păsările contribuie de asemenea,
deşi într-o măsură mai mică, la
polenizarea plantelor
(cele ornitofile).
Colibri
Pasărea soarelui
Reptile polenizatoare
Liliecii frugivori pot îndeplini de asemenea rolul de polenizatori
Şoarecii pot poleniza unele plante
arbustive, cu flori ascunse, la nivelul
solului, maronii, cu miros puternic.
Relaţii legate de diseminare
Seminţe sau fruncte cu înveliş prevăzut cu cârlige
Plante zoocore
Arctium tomentosum
Galium aparine - Lipicioasă
Arctium lappa - Brusture
Harpagophytum procumbens
Diseminare prin consumul fructelor
Viscum album - vâsc
Ilex aquifolium - Laur
Rubus hirtus - mur
Bertholletia excelsa – nucul brazilian
Dasyprocta punctata - agouti
Pinus cembra – zâmbru
Nucifraga caryocatactes –
alunar, gaiță de munte
Simbioza
Relațiile dintre corali și
algele endosimbionte
Moluște și alge endosimbionte
Meduze (insula Palau) și alge endosimbionte
Relații de tip simbiont legate de reproducere între viespi și smochini