7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
1/8
Varianta 4
1.Puntea Mc Pherson
1
7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
2/8
2.Det pozitiei centrului de rului la puntea frac tionata cu brat inferior
transversal si brat superior longitudinal
Fig.4.13.Centrul de ruliu pentru puntea fractionata cu mecanism patrulater cu bratul inferior
transversal si bratul superior longitudinal cu axa de oscilatie inclinata cu fata de Oy.
Observatie: Cu cat unghiul de inclinare este mai mare cu atat inaltimea centrului de ruliu
este mai mare.
3.Calculul puntii fractionate cu patrulater transversal cu brate neegale
(schema si fortele la franare)
Fig.6.9.Modelul de calcul al puntii fractionate cu mecanism patrulater transversal cu
brate neegale: a si b)actioneaza reactiunile verticale si tangentiale; c si d)determinareagrafica a fortelor din brate; e)actioneaza reactiunile verticale si transversale.
2
7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
3/8
Se considera o punte din fata nemotoare cu mecanism patrulater cu brate neegale, paralele si
orizontale, cu arcul elicoidal montat intre bratul inferior si caroserie. Lungimile barelor care
compun mecanismul sunt cunoscute, pozitia axului rotii este cunoscuta, levierul de fuzeta este
dispus in planul orizontal care contine axele rotilor.
In regimul franarii in centrul petei de contact actioneaza reactiunile Z si X .Reactiunea Z actioneaza la distanta L-l1 si da nastere unui moment care impinge bratul
superior si trage bratul inferior al puntii cu fortele:
( )
2
1'''
l
lLZFF
ZZ
==
Momentul de franare genereaza in plan longitudinal fortele:
2
'''
l
rXFF
dMM
==
La limita de aderenta X=Z.Forta de franare trage bratele puntii cu fortele longitudinale:
2
0'
l
bXF
X
= si
2
0''
l
aXFX
=
Bracarea rotii datorita lui X este impiedicata de transmisia directiei, iar in bieleta va actiona
forta:
l
lLXN 1
=
care va impinge fuzeta spre exterior si va genera in brate fortele:
2
01'
l
b
l
lLXFN
= si
2
01''
l
a
l
lLXF
N
=
Bratul superior va fi solicitat la compresiune de forta''
NZ FF , iar in plan longitudinal la
incovoiere de forta''
XM FF .
Bratul inferior va fi solicitat la intindere de forta''''
NZFF + , iar in plan longitudinal
la incovoiere de forta''''
XM FF + . In plus acest brat va fi solicitat in plan vertical de forta Zin pivotul inferior si de forta din arc FA .
Pentru a determina fortele din brate se poate folosi si metoda grafica, construind
poligonul fortelor, asa cum se vede din figurile c si d pentru reactiunea verticala Z. Se
prelungeste bratul superior pana intersecteaza planul median al rotii in d, apoi se uneste d cu b
si se prelungeste pana intersecteaza axul arcului in e si se uneste e cu c. Se considera
cunoscute fortele Z si FA si se construieste poligonul fortelor, care permite determinarea
fortelor din brate. Metoda este avantajoasa cand bratele sunt inclinate.
3
7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
4/8
4. Calc. arcurilor bara de torsiune
4
7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
5/8
6. . Desen mecanism pinion cremaliera
Fig.1.10.Schema constructiva a sistemului de directie cu mecanism de
actionare pinion-cremaliera: 3-levierele fuzetelor; 7-articulatii sferice cu
tija cremaliera; 8-tija cremaliera.
7. . Raportul de transmitere al fortelor SD
Raportul de transmitere al fortelor iF este raportul dintre suma fortelor ce
actioneaza asupra rotilor de directie in punctele de contact cu calea si se opun
virajului, Fr si forta necesara actionarii volanului, Fv :
v
rF
FFi =
Tinand cont de deportul transversal d, de raza volanului Rv , fortele se pot
exprima in functie de momente (Mf momentul necesar pentru rotirea fuzetelor si
Mv momentul aplicat volanului pentru bracarea rotilor) conform schemei din
figura 1.41.
d
MF
f
r =si
v
vv
R
MF =
5
7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
6/8
Fig.1.41.Schema pentru definirea raportului de transmitere al fortelor
Tinand cont de relatia dintre momente daca se neglijeaza frecarea (Mf =i Mv ),se obtine:
d
Rii vF =
8.Scheme pt. sisteme de compensare automata a jocului dintre sabot si
tambur (comentarii )La automobilele moderne jocul dintre saboti si tambur se regleaza automat si continuu cu
dispozitive cu frecare ca cele prezentate in figura 2.12.a si b, folosite in cazul actionarilor
hidraulice.
Fig.2.12.Dispozitive de reglare automata continua a jocului dintre saboti si tambur:
a)cu frictiune pe sabot: 1-bolt fixat pe taler; 2-bucsa cu guler; 3-saibe de frictiune; 4-
inima sabotului; 5-piulita; 6-arc elicoidal; -jocul prescris; b)cu frictiune in cilindrul
receptor: 5-segment elastic; 6-piston; 7-cilindru receptor; -jocul prescris.
In cazul dispozitivului din figura 2.12.a se foloseste boltul 1 fixat pe talerul franei si montat
cu jocul in interiorul bucsei 2. Aceasta impreuna cu celelalte componente ale dispozitivului
este montata pe inima 4 a sabotului intr-o gaura eliptica cu dimensiuni mai mari decatdiametrul exterior al bucsei. Jocul de montaj reprezinta tocmai jocul normal dintre tambur si
6
7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
7/8
sabot. Inima sabotului este stransa intre saibele de frictiune 3 cu piulita 5 si arcul elicoidal 6.
Forta de frecare care ia nastere intre inima sabotului si saibele de frictiune este mai mare decat
forta arcului de readucere a sabotului. In cazul in care jocul dintre tambur si sabot va depasi
marimea jocului , la franare, dupa ce bucsa sa va rezema de bolt, sabotul se va deplasa in
continuare sub actiunea fortei de actionare care invinge fortele de frecare. Dupa franare, arcul
de readucere departeaza sabotul de tambur numai cu jocul
, deoarece nu poate invinge fortade frecare interna a dispozitivului. Dispozitivul din figura 2.12.b este montat in interiorulcilindrului receptor si consta din segmentul 5 care apasa puternic pe alezajul cilindrului si este
montat cu jocul in canalul din piston. Forta de frecare dintre cilindru si segment este mai
mare decat forta arcului de readucere a sabotului, iar functionarea este asemanatoare cu aceea
din cazul precedent.
Fig.2.13.Dispozitiv de reglare automata in trepte a jocului dintre saboti si
tambur: 8-arcuri disc; 9-melc; 10-roata melcata; 11-disc dintat; 12-opritor;
13-semicuplaj; 14-pinion.
In figura 2.13 se prezinta constructia unui dispozitiv cu reglarea in trepte a jocului dintre tambur sisabot folosit in cazul actionarii pnaumatice cu cama a sabotilor. Acesta consta dintr-un mecanism
cu clichet format din discul dintat 11 fixat pe talerul suport si din opritorul 12, angrenat la un capat
de dintii rotii 11, iar la celalalt capat de roata 14 fixata pe arborele melcului 9 prin semicuplajul 13
si asigurata cu pachetul de arcuri disc 8. Pasul clichetului reprezinta tocmai jocul normal dintre
tambur si sabot. Daca acesta se mareste datorita uzurii, cama impreuna cu parghia de actionare se
roteste cu un unghi mai mare, clichetul sare un dinte, iar la revenire opritorul roteste arborele
melcului, aceste roteste roata melcata si aduce parghia de actionare fata de arborele camei in
pozitia corespunzatoare jocului normal.
7
7/29/2019 Rezolvare Varianta 4 CCA.doc
8/8
9.Rapoartele de transmitere ale sistemului de directieSistemul de directie este caracterizat de doua rapoarte de transmitere: raportul de
transmitere unghiular si raportul de transmitere al fortelor.
Raportul de transmitere unghiular i este raportul dintre unghiul de rotatie a
volanului v si unghiul mediu de bracare al rotilor de directie m :
m
vi
=
Raportul de transmitere al mecanismului de actionare iase defineste prin raportul dintre
unghiul de rotatie al volanului si unghiul de rotatie al arborelui levierului de comanda. In
functie de tipul constructiv al mecanismului de actionare, el poate fi constant sau variabil.
Raportul de transmitere al fortelor iFeste raportul dintre suma fortelor ce actioneaza
asupra rotilor de directie in punctele de contact cu calea si se opun virajului, Fr si forta
necesara actionarii volanului, Fv :
v
rF
F
Fi =
Randamentul mecanismului de actionare difera in functie de sensul de transmitere,
deosebind randamentul direct de la volan la levierul de comanda d si randamentul invers de
la levierul de comanda spre volan i.
8