- BUCUREŞTI 2016 -
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar .........
Nr._____ din_____
Locotenent Sînziana-Florina IANCU
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: ROLUL INTELLIGENCE-ULUI ÎN
PREVENIREA CONFLICTELOR ŞI
MANAGEMENTUL CRIZELOR
Conducător de doctorat
Gl. (rez) prof. univ. dr.
FRUNZETI Teodor
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în INFORMAŢII ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 41
CUPRINS
INTRODUCERE 7
CAPITOLUL 1 - PREVENIREA CONFLICTELOR ŞI
MANAGEMENTUL CRIZELOR LA NIVEL GLOBAL
23
1.1. Conflicte şi crize în mediul internaţional 25
1.1.1. Importanţa securităţii în viaţa individului 26
1.1.2. Factorii generatori de crize şi conflicte în mediul de securitate 38
1.1.3. Prevenirea – factor esenţial de evitare a conflictului 64
1.2.Rolul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în managementul
crizelor
70
1.2.1. Rolul şi obiectivele organizaţiilor internaţionale de securitate 71
1.2.2. Modalităţi de gestionare a crizelor de securitate 99
1.3.„Soft Power” în procesul de prevenire a conflictelor şi management al
crizelor
106
1.3.1. ..„Soft Power” – element de bază în domeniul diplomaţiei culturale 110
1.3.2. „Soft Power” şi Informaţia 118
1.4. Consideraţii finale 120
CAPITOLUL 2 - DINAMICA INFORMAŢIILOR ÎNTR-UN MEDIU
CONFLICTUAL
125
2.1. Influenţa războiului informaţional în societatea actual 126
2.1.1. Cyber-Intelligence în lupta dintre state 127
2.1.2. Diplomaţia digitală într-un mediu de securitate conflictual 168
2.2.Importanţa informaţiilor într-un mediu dinamic, agresiv şi competitive 176
2.2.1.Aspecte privind avantajele şi dezavantajele globalizării în contextul
fluxului continuu de informaţii
177
2.2.2.Implicaţiile existenţei terorismului într-o eră aparţinând informaţiei şi 184
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 41
tehnologiei (cu accent pe spaţiul afgan)
2.3.Consecinţele psihologice la nivel de individ şi grup social ale dinamicii
informaţiilor în mediul conflictual
213
2.3.1.Abordarea conflictualităţii prin mijloace psihologice şi strategii de
gestionare a acesteia
214
2.3.2. Relaţionarea Intelligence-ului cu Operaţiile Psihologice (PSYOPS) 220
2.4. Consideraţii finale 229
CAPITOLUL 3 - INTELLIGENCE – INSTRUMENT DE
POTENŢARE ŞI DECONFLICTUALIZARE A SOCIETĂŢII
ACTUALE
235
3.1.Informaţia - dimensiunea securităţii şi modalitate de creare a unui
mediu stabil
237
3.1.1.Riscuri şi ameninţări actuale la adresa securităţii umane (cu accent pe
criza umanitară din Siria)
238
3.1.2.Metode şi strategii informaţionale de contracarare a vulnerabilităţilor
mediului de securitate
278
3.2. Informaţia - instrument de potenţare a dezvoltării umane 289
3.2.1.Reconfigurarea tipurilor de ameninţări la adresa securităţii odată cu
evoluţia tehnologică
290
3.2.2.Metode ale analizei de intelligence care pot oferi anticipări,
perspective şi soluţii la vulnerabilităţile mediului actual de securitate.......
295
3.3.Intercondiţionări între securitate şi intelligence în actualul context
competiţional de putere
305
3.3.1. Tipologia mediilor de securitate în concordanţă cu performanţa
structurilor de informaţii
307
3.3.2. Sprijinul cu informaţii în modelarea mediului de securitate 312
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 41
3.4. Consideraţii finale 319
CONCLUZII 321
GLOSAR DE ABREVIERI ŞI ACRONIME 327
LISTĂ TABELE ŞI FIGURI 335
BIBLIOGRAFIE 337
LISTĂ ANEXE 357
ANEXA 1 - Rata natalităţii (o naştere la o mie de indivizi) pe glob în anul
2015
359
ANEXA 2 – Extras din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Roma, 4.XI.1950)
363
ANEXA 3 - General Assembly — Tenth Session 365
ANEXA 4 – Extract of the European Parliament resolution of 12 May
2011 on the cultural dimensions of the EU’s external actions (2010/2016
(INI))
367
ANEXA 5 - Extras din Strategia pentru operaţii militare în spaţiul
cibernetic a SUA / Parts of „Strategy for Operating in Cyberspace”
381
ANEXA 6 - Extras din Strategia Militară Naţională a SUA/ „The National
Military Strategy of the United States of America 2015”
385
ANEXA 7 - Naţionalităţile aplicante pentru azil 389
ANEXA 8 – Estimare cantitativă a aplicaţiilor de azil (de interes –
comparaţia între sirieni, afgani şi irakieni)
391
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 41
Cercetarea doctorală „Rolul Intelligence-ului în prevenirea conflictelor şi
managementul crizelor” îşi propune să aducă în prim-plan consecinţele negative
cauzate de existenţa unor riscuri şi ameninţări cu impact major asupra întregii
societăţi până la nivel de individ. Prin neglijarea vulnerabilităţilor unui sistem se
poate crea un mediu care să genereze condiţiile necesare apariţiei riscurilor şi
ameninţărilor şi, de ce nu, a unor posibile conflicte.
Agresiunile care preced un conflict pot fi uneori descoperite şi oprite destul
de târziu. Astfel, este necesară o analiză riguroasă în ce priveşte relaţia statului
cu propriile sale instituţii şi cu alte organisme internaţionale.
Conflictele, odată începute, se pot extinde şi diversifica în multiple forme şi
direcţii care ar putea împiedica procesul de combatere a acestora. Prin urmare,
este de o importanţă vitală, ca ameninţările să fie descoperite în fază incipientă,
mai ales atunci când acestea constituie debutul potenţialelor conflicte şi
agresiuni împotriva mediului de securitate.
Procesele care afectează componenta socială a mediului de securitate sunt
generate de riscuri şi ameninţări care produc fenomene socio-politice
perturbatoare, care afectează valorile şi obiectivele naţionale şi individuale şi
sporesc necesităţile mediului de securitate.
Mediul de securitate este definit de o stare de echilibru, care ar putea fi
perturbată în cazul apariţiei vreunei vulnerabilităţi şi chiar transformat într-un
mediu de insecuritate. Actualul mediu de securitate deţine elemente atât
bipolare, cât şi dinamice. Cu alte cuvinte, apariţia unor noi actori, cum ar fi
organizaţiile teroriste sau permanenta competiţie inter-statală pot conduce la
involuţia sau, dimpotrivă, la dezvoltarea unui stat / unor state sau ale uneia sau
mai multor organizaţii, din punct de vedere politic şi economic.
Pentru un stat este de o importanţă majoră să fie în măsură să evite, prevină
sau oprească vulnerabilităţile interne / externe care ar putea afecta securitatea la
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 41
orice nivel. Măsurile luate pot fi de natură militară (prin îmbunătăţirea şi
aprovizionarea cu noi tipuri de arme), economice (prin creşterea competitivităţii,
creşterea rezervelor valutare, promovarea exporturilor, controalele la import,
realizarea unui echilibru de plăţi şi a balanţei comerciale), politică (dezvoltare
cooperării cu alte ţări, la nivel diplomatic, abordarea unor politici şi strategii
care pot facilita semnarea unor tratate sau acorduri internaţionale), culturală
(îmbunătăţirea cooperării între instituţiile de la nivel de stat, schimb de
experienţă) etc. Toate acestea nu exclud existenţa unor vulnerabilităţi, ci creează
oportunităţi de a consolida mijloacele de susţinere a unui stat şi de a găsi, într-un
mod mai precis şi mai uşor, soluţii optime şi precise la problemele potenţiale
care ar putea provoca sau deveni vulnerabilităţi.
Vulnerabilităţile de securitate sunt în etapa de prevenire a riscurilor pe
scara conflictelor potenţiale. Riscurile se nasc ca o consecinţă directă a
existenţei vulnerabilităţilor care nu sunt reduse sau eliminate în mod
corespunzător şi care s-ar putea amplifica până devin o sursă de insecuritate.
Vulnerabilităţile devin riscuri ca urmare a neglijenţei sau a lipsei de
conştientizare.
Vulnerabilităţile sunt uneori ignorate, astfel încât, acestea se dezvoltă şi
dau naştere unor riscuri şi ameninţări care sunt din ce în ce mai dificil de oprit
sau evitat. Se pot întâlni vulnerabilităţi prin alegerea nepotrivită a oamenilor
pentru anumite responsabilităţi sau funcţii care privesc securitatea naţională,
prin interpretarea greşită a unor decizii, prin efectuarea incompletă sau incorectă
a sarcinilor, prin identificarea tardivă a semnelor sau a probelor în ceea ce
priveşte un potenţial pericol, prin întârzierea sau incapacitatea de a lua măsuri de
securitate ferme în contextul problemelor care vizează securitatea. Aceste
vulnerabilităţi se transformă în riscuri care ar trebui să fie luate în considerare
atunci când se tratează aspecte care ţin de securitate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 41
Riscurile conduc la ameninţări, ameninţările conduc la apariţia crizei,
criza conduce la un conflict, iar conflictul se poate extinde prin repercusiunile
implicite, care continuă starea de criză.
Terorismul este un fenomen al cărui succes se bazează, de fapt, pe crearea
sau identificarea unor breşe de securitate, a unor nişe care să permită accesul sau
infiltrarea unor elemente de spionaj în interiorul unor sisteme de securitate.
Cunoaşterea profundă a unui oponent, îl poate transforma într-o ţintă uşoară, ale
cărei vulnerabilităţi pot fi exploatate în favoarea acţiunilor ilicite şi îndreptate
împotriva securităţii unui stat. Un astfel de exemplu poate fi considerat atentatul
terorist de la „World Trade Center” din data de 11 septembrie 2001. La acea
dată, a avut loc o serie de atacuri sinucigaşe coordonate de gruparea teroristă
„Al-Qaida” împotriva SUA, care a deturnat patru avioane comerciale de
pasageri. Cei 19 terorişti implicaţi au distrus două dintre avioane, prin impactul
cu Turnurile Gemene ale „World Trade Center” din New York. Al treilea avion
a fost distrus în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington,
D.C, iar al patrulea avion s-a prăbuşit pe o câmpie de lângă Shanksville în zona
rurală a statului Pennsylvania.
Vigilenţa privind potenţiale manifestări neconforme cu interesele
naţionale ale unor indivizi sau grupuri de indivizi trebuie să fie sporită
permanent. Supravegherea propriilor sisteme şi a oamenilor care le produc,
furnizează, accesează, exploatează este necesară dezvoltării unui climat de
siguranţă şi protecţie.
Riscurile sunt percepute la nivel potenţial şi pot deveni reale într-un
context în care mediul de securitate este influenţat de vulnerabilităţi concrete. În
cazul în care riscul se materializează, acesta poate fi văzut ca o ameninţare.
Riscurile sunt mai mult un rezultat statistic al diferitelor tipuri de analiză sau
stări de insecuritate asociate cu vulnerabilităţile percepute. Riscurile pot avea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 41
efecte la nivel social, dar, de asemenea, la nivel individual şi pot deveni etaloane
pentru starea de insecuritate.
Ca indivizi, fiinţele umane au perceput întotdeauna ameninţările ca un
pericol pentru propria lor supravieţuire, trebuind să caute şi să găsească soluţii
pentru problemele respective. Mai mult decât atât, oamenii au dezvoltat
numeroase strategii şi măsuri pentru a evita confruntarea directă cu astfel de
fenomene, precum asocierea cu alţi oameni şi formarea de grupuri / societăţi,
crearea / adoptarea de norme convenite de către ceilalţi membri ai societăţii,
schimbul de informaţii, schimbarea propriei rutini, internalizarea necesităţilor
colective etc ..
Acesta este şi motivul pentru care un stat se simte în mai multă siguranţă
şi chiar mai puternic atunci când face parte dintr-o organizaţie precum NATO
sau UE şi poate aborda evenimentele internaţionale dintr-o perspectivă a unui
stat membru al unei organizaţii internaţionale şi nu a unui singur stat cu opţiuni
limitate.
În cazul în care există o ameninţare pentru mediul de securitate, există
posibilitatea apariţiei unei crize sau unui conflict, ceea ce impune luarea unor
măsuri pentru diminuarea impactului. De obicei, viteza de decizie sau de
impunere a unor măsuri dictează rezultatul final. În cazul în care acestea sunt
aplicate mai rapid decât viteza amplificării ameninţării, opţiunile care pot avea
succes constau în eliminarea / reducerea posibilelor consecinţe, respectiv
eliminarea / reducerea ameninţării. O criză apare, în general, atunci când
măsurile luate pentru a opri ameninţarea de a deveni reală sunt gestionate în
mod eronat. O criză poate dura ani de zile sau se poate opri de îndată ce este
iniţiată, dacă strategiile de planificare a măsurilor sunt în conformitate cu
percepţia exactă a pericolului. Ceea ce devine de mare importanţă în dezvoltarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 41
unei crize este percepţia corectă a decidenţilor asupra situaţiei şi asupra cauzelor
sale.
Conflictele, o constantă a vieţii, se dezvoltă din cauze diferite şi sunt
exprimate în multiple moduri adaptate la mediul înconjurător, putând produce
crize şi efecte neaşteptate.
Războiul este cea mai dezvoltată formă de conflict, caracterizat prin
agresivitate extremă şi consecinţe grave. Dintre toate, războaie biologice şi
nucleare sunt formele cele mai violente, nu atât prin forţa de distrugere a
acestora, cât din cauza efectelor de lungă durată asupra organismelor vii.
În teorie, războaiele pot fi împărţite în două mari categorii: războaie de
interes şi războaie necesare. De obicei, războaiele de interes au un caracter
ofensiv, spre deosebire de cele necesare care deţin elemente de natură defensivă.
Mai precis, războaiele de interes sunt cele purtate împotriva altor ţări si au ca
scop obţinerea de resurse, expansiunea, câştigarea unei influenţe mai mari în
zonă etc. . Războaiele necesare includ, de obicei, acele războaie purtate
împotriva acţiunilor teroriste, precum atacurile electronice, psihologice sau
cibernetice.
Indivizii sau organizaţiile care sunt expuşi la diferite forme de agresiune
precum tensiune, frustrare, dezamăgire, intimidare, instabilitate şi incertitudine
vor conduce în mod previzibil la apariţia unor conflicte împotriva acelor actori
care generează efectele mai sus menţionate. În timp ce conflictul escaladează,
agresiunea ia forma unor acţiuni ofensive şi contra-ofensive, iar actorii implicaţi
devin doar marionete ale acestor forme reciproce de agresiune.
Agresiunile au existat dintotdeauna şi s-au manifestat în conformitate cu
interesele actorilor globali, şi nu atât de mult intereselor societăţii sau a
indivizilor societăţii. Conflictele fac parte din viaţa umană şi, uneori, ele se pot
amplifica şi devin necontrolate şi de amploare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 41
Securitatea naţională este strâns corelată cu cea internaţională şi în ceea ce
priveşte ierarhia statelor, aceasta este, de obicei, determinată nu numai prin
mijloace economice, dar şi prin modalităţile şi viteza de reacţie faţă de
ameninţările globale existente.
Terorismul a avut întotdeauna un impact mediatic mare, în principal ca
urmare a acţiunilor organizaţiilor teroriste care operează în multe părţi ale lumii,
încercând să obţină putere şi resurse financiare, şi, uneori, recunoaşterea
ideologiilor şi a frustrărilor proprii. Prin crearea organizaţiilor regionale şi
globale de securitate, liderii au încercat eliminarea sau reducerea terorismului şi
a influenţei sale negative asupra societăţii şi / sau, în cel mai rău caz, repararea
efectelor pe care acest fenomen le-a produs. Astfel, ameninţările, riscurile şi
vulnerabilităţile câştigă noi conotaţii şi o importanţă crescândă în contextul
pericolelor mai mari, precum extinderea şi organizarea grupurilor teroriste.
Principala cale de a combate toate acestea este, de fapt, menţinerea vigilenţei şi
a unui nivel înalt de instruire.
Terorismul reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări la adresa
mediului actual de securitate la nivel mondial. Este o formă de violenţă
împotriva oamenilor, împotriva acţiunilor lor, împotriva evoluţiei. Aceasta
creează haos, anarhie, teamă şi vulnerabilitate. Este o formă de a încerca
obţinerea controlului prin opresiune şi teroare. Această formă de agresiune s-a
extins rapid, aducând cu sine noi metode prin care statele pot fi vulnerabilizate.
Terorismul are multiple motivaţii, cele mai multe dintre ele fiind forme de ură
vindicativă faţă de valorile şi acţiunile diferite de cele ale teroriştilor.
Fenomenul terorismului este, de fapt, similar cu un bulgăre de zăpadă,
care, odată format şi pornit, devine tot mai mare, iar oprirea sa poate nu
înseamnă decât distrugere şi suferinţă de ambele părţi. Această problemă a fost
discutată îndelung, de aceea, în prezent, dezbaterea acestui subiect ar putea fi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 41
considerată un pur clişeu. Cu toate acestea, motivul pentru care acţiunile
teroriste sunt investigate şi analizate în mod continuu constă în schimbarea
permanentă a tehnicilor, tacticilor şi procedurilor utilizate de către terorişti,
având ca obiectiv crearea elementului de surpriză.
Un aspect important, în acest sens, este acela ca structurile naţionale şi
internaţionale de informaţii şi securitate să obţină şi să utilizeze informaţiile care
ar putea slăbi sau dezvălui inamicul, precum măsurile de protecţie ale
inamicului, cunoştinţele inamicului cu privire la situaţia din teren şi la pericolul
posibil, potenţialul resurselor logistice şi / sau vulnerabilităţi ale securităţii
umane, arme şi tehnologie aparţinând inamicului etc..
În planificarea şi executarea acţiunilor teroriste, obiectivele insurgenţilor
privesc, de obicei, atacarea simbolurilor unei naţiuni sau ale lumii, cu un mare
impact media. De multe ori aceştia aleg locurile aglomerate, astfel încât efectul
psihologic asupra populaţiei să fie foarte mare. În acest fel, acţiunile lor vor crea
nu doar panică şi teroare în rândul populaţiei, dar şi un val crescut de
neîncredere în instituţiile de securitate ale statului.
Dacă la început acţiunile violente au izbucnit din demonstraţiile şi
protestele cauzate de nemulţumirea minorităţilor şi au fost limitate ca arie de
acţiune, locale şi concentrate asupra instituţiilor, în prezent, acest tip de acţiuni a
devenit larg răspândit, acestea fiind cauzate de frustrările şi nemulţumirile
rebelilor, îndreptate nu numai către instituţiile şi reprezentanţii acestora, dar şi
faţă de mase.
Într-o lume a informaţiilor, teroriştii au învăţat cum să facă uz de
informaţii într-un mod favorabil lor. În acest context, mass-media difuzează
informaţii cu privire la existenţa şi gravitatea terorismului, oferind astfel o mare
importanţă fenomenului, ceea ce poate conduce nu numai la facilitarea găsirii de
noi adepţi (cazul SIIL), dar, de asemenea, şi la recunoaşterea efectelor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 41
dezastruoase ale activităţii teroriste; în acest mod, insurgenţii îşi ating unule
dintre cele mai importante obiective: publicitate şi crearea de panică şi teamă în
rândul populaţiei, ducând la neîncredere în instituţiile statului şi pierderea
sentimentului de siguranţă şi, în cele din urmă, la destabilizarea naţiunii.
Astfel, la data de 10.13.2002, Consiliul rus (Camera superioară a
Parlamentului) a aprobat amendamentul de a limita libertatea de exprimare a
mass-media privind operaţiunile antiteroriste desfăşurate de către autorităţi. În
acest fel, măsurile de combatere a terorismului, care urmează să fie luate de
către stat nu vor fi analizate sau criticate de către mass-media; în consecinţă,
dezvoltarea oricărei manevre anti-terorism va rămâne ascunsă în toate aspectele
(forţe participante, localizare, tactici, detalii cu privire la atac etc.).
Poate că, limitând propaganda terorismului oferită prin media, chiar şi la
un nivel indirect, este, într-adevăr, una dintre soluţiile care ar putea descuraja
insurgenţii; astfel, protestul şi manifestările lor nu vor avea ca rezultat o
răzbunare publică, chiar dacă acest lucru va produce alte efecte nedorite. Destul
de des, amploarea unui atac nu este dată doar de numărul victimelor şi gravitatea
consecinţelor, ci, mai ales, de implicarea mass-media. Impactul mass-media
este, probabil, cel mai important factor pentru terorişti, în special atunci când
acţiunile vindicative sunt împotriva simbolurilor naţionale sau internaţionale,
pentru a demonstra puterea si eficacitatea lor. Metoda cea mai utilă a utilizării
informaţiei pentru terorişti rămâne mass-media.
Într-o lume a tehnologiei, nici Internet-ul nu ar trebui să fie ignorat. Chiar
dimpotrivă, acesta poate fi un instrument la fel de puternic în activarea,
răspândirea şi utilizarea de informaţii care ar promova şi ajuta teroriştii. Prin
utilizarea Internet-ului, aceştia sunt în căutare de noi recruţi, postează imagini
ale acţiunilor proprii, pentru a intimida ţintele, îşi justifică acţiunile şi dorinţele
sau fac public anumite cereri şi pretenţii. Mai mult decât atât, unele organizaţii
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 41
teroriste au început să îşi stabilească propriile forumuri de Internet, site-uri,
blog-uri, au acces la posturile de televiziune, pentru a-şi răspândi influenţa şi
pentru a câştiga recunoaştere.
În procesul de răspândire rapidă a flagelului terorist au contribuit, iniţial,
neglijenţa marilor puteri şi a instituţiilor statale, încrederea prea mare în forţele
proprii a reprezentanţilor marilor puteri şi, nu în ultimul rând, războaiele care au
fost conduse în numele democraţiei.
Existenţa terorismului într-o eră care se bazează pe informaţii creează
premisele unei lumi ameninţate de haos şi anarhie. Cu toate acestea, serviciile de
informaţii, structurile de protecţie şi, de asemenea, comunitatea internaţională
pot face o diferenţă în lupta împotriva terorismului, prin utilizarea informaţiilor
împotriva celor care îl practică.
Terorismul se bazează pe acţiuni al căror scop este acela de a crea efecte
negative asupra ţintei care se află în opoziţie faţă de credinţele şi mentalitatea
teroriştilor. În actele teroriste, teroriştii exploatează informaţiile la care au acces,
tehnologia pe care o controlează sau pe care o pot cumpăra, nivelul de vigilenţă
al ţintei şi cunoştinţele obţinute în propria instruire în vederea planificării şi
desfăşurării unor acţiuni ostile.
Destul de des, crizele apar ca urmare a unor ameninţări reale sau doar
percepute la adresa securităţii, care sunt definite de o stare de destabilizare,
regres şi panică. Gestionarea situaţiilor de criză implică nu numai tehnici de
anticipare, dar şi metode de obstrucţionare a unor posibile degenerări ale unei
crize într-un conflict. În scopul utilizării unor astfel de metode, este necesară o
evaluare critică a situaţiei curente. La baza evaluării evenimentului, există
întotdeauna o analiză care urmăreşte anumite obiective, precum identificarea
acelor fenomene care oferă nesiguranţă şi predicţia evoluţiei lor, în vederea
evitării elementului - surpriză.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 41
Crizele cu efecte majore asupra mediului de securitate sunt considerate a
fi de natură politică şi militară, fiind, de regulă, generate de unele crize
economice.
Metodele de prevenire şi anticipare a crizelor implică o evaluare corectă a
situaţiei şi a evenimentelor generate de o analiză eficientă. Astfel, analiza
porneşte de la identificarea variabilelor, înţelegerea contextului, generarea de
ipoteze, compararea ipotezelor cu paradigme anterioare sau informaţiile deja
obţinute şi identificarea lipsei de informaţii. Toate acestea conduc la situaţia de
evitare a surprinderii de către inamic, de ajutor în identificarea ameninţărilor şi
oportunităţilor, de sprijinire în colectarea de informaţii prin elaborarea cerinţelor
de informare furnizând factorului de decizie posibilitatea de luare a deciziilor în
timp util. Metodele de a pune capăt crizei sunt fie ofensive (intervenţie militară,
acţiuni psihologice, alte atacuri) fie de cooperare diplomatică având posibilitatea
de a stabili o cale de compromis. Pentru a se determina dacă există ameninţări
care ar avea nevoie de măsuri, analiza trebuie să demonstreze că ambii adversari
deţin capacităţile necesare şi intenţiile de a se angaja într-un conflict.
Unele conflicte sunt constructive, dar altele pot provoca consecinţe
negative şi pagube pe termen lung. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei umane,
conflictele erau adesea necesare pentru a stabili ierarhia globală, organizarea şi
dirijarea societăţii, indiferent de natura acesteia. În acest context, au fost create
diferenţe inter-statale şi inter-regionale la nivel economic şi cultural, lucru care a
generat nemulţumiri, mai precis, noi dispute, prin apariţia unor noi actori sau
fenomene precum terorismul sau mişcările maselor.
Ciclul conflictual nu se termină niciodată, având diferite etape şi niveluri
de intensitate. Decalajele tehnologice şi informaţionale au contribuit la
amplificarea ideii şi poftei de putere şi în procesul de impunere a valorile proprii
de către statele avansate celorlalte state. În acest fel, a fost creat fenomenul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 41
globalizării, ceea ce a însemnat răspândirea normelor, principiilor şi tradiţiilor
ţărilor la nivel mondial.
Stabilitatea unui mediu de securitate poate fi observată în relaţia statului
cu alţi actori internaţionali, în cadrul procesului de gestionare a nevoilor socio-
politice pe plan intern şi, nu în ultimul rând, prin prisma legislaţiei naţionale şi
internaţionale. Nevoia de gestionare a crizelor a adus în prim-plan mai multe
variante şi strategii dezvoltate prin diferite metode de analiză şi de cercetare. În
timp, a fost dezvăluit conceptul de „soft power”, care a devenit un element
indispensabil în cooperarea internaţională, fiind într-o relaţie de interdependenţă
cu diplomaţia publică.
Chiar dacă scopul "soft power" este, în principiu, pozitiv, linia de
demarcaţie între acest element de diplomaţie şi acţiunile de propagandă şi
agresiune prin informaţii poate fi uşor încălcată. Acest lucru poate duce doar la
rezultate care sunt mai ofensive decât "hard power", prin utilizarea unor măsuri
psihologice concepute în beneficiul unei singure părţi şi în detrimentul celeilalte
/ celorlalte. Prin urmare, este important ca înainte de a utiliza acest instrument,
decidenţii să definească obiectivele pe care le urmăresc şi aşteptările pe care le
au.
Conceptul de „soft power”, devenit cunoscut în jurul anilor 1990, prin
intermediul lui Joseph Nye, propunea metode alternative de abordare a
conflictului, în detrimentul mijloacelor de forţă şi agresiune. Aceste metode
vizau acţiuni non-invazive, prin folosirea diplomaţiei culturale, persuasiune şi
negociere, instrumente mult mai benefice faţă de utilizarea forţei şi elementelor
militare ofensive sau contra-ofensive. Un astfel de exemplu constă în elaborarea
unor tehnici puternice de PR, prin folosirea mass-media în influenţarea opiniei
publice, acţiuni care pot avea un impact mult mai rapid, mai necostisitor şi mai
benefic. „soft power” poate fi privit şi ca o componentă a diplomaţiei care se
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 41
foloseşte de toate efectele globalizării, prin aplicarea unor mijloace psihologice
semnificative. O implementare a acestui concept în defavoarea noţiunii de „hard
power” a început să aibă un succes determinant, luându-se în calcul factorul
economic. Astfel, s-a ajuns la concluzia că folosirea unor tehnici de „soft
power” implică, din punct de vedere pecuniar, resurse mult mai reduse decât
cele alocate pornirii unui conflict armat.
Prin metoda „soft power”, se includ atuurile culturale ale statului care o
aplică, fiind promovate tradiţii şi obiceiuri în statele vizate. Astfel, prin forţa
culturală, opinia publică poate fi mai uşor influenţată, iar decidenţii pot fi mai
rapid controlaţi. Prin diplomaţia culturală, competiţia mondială capătă noi forme
şi sensuri. Astfel, forţa economică şi puterea militară devin subsidiare „soft
power”. În vederea utilizării cât mai eficiente a mecanismelor „soft power”, sunt
necesare dezvoltarea şi adaptarea continue ale domeniului intelligence.
Un stat îşi poate crea şi consolida mijloace de „soft power” prin acţiuni de
popularizare a propriei imagini, folosindu-se mijloace culturale externe şi
interne. Mijloacele culturale externe constau în organizarea de conferinţe,
internship-uri, acordarea de burse pentru studenţii străini, oferirea de locuri de
muncă cetăţenilor străini, colaborări în cadrul unor proiecte internaţionale,
organizarea de festivaluri şi competiţii sportive, producerea de filme şi emisiuni.
Mijloacele interne sunt bazate pe încurajarea unor politici cultural-educaţionale
şi sprijinirea financiară a institutelor care asigură şi promovează imaginea
statului, prin atragerea atenţiei altor actori interesaţi, prin atragerea colaborării
şi, în cele din urmă, a oamenilor capabili să dezvolte şi să aducă plus valoare
organizaţiei şi statului (beneficiarul ultim şi cel mai important).
Actualmente, cultura euro-atlantică domină întreg mapamondul, iar
fenomenul globalizării are un rol deosebit de important. Principalul promotor al
„soft power”, la nivel regional, însă cu influenţe globale, poate fi considerată
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 41
UE, deoarece aceasta nu dispune de capabilităţi şi interese militare, reprezentând
cu succes domenii de tip economic, social, politic.
De fapt, „soft power” este o miză socială care foloseşte tehnici
psihologice (persuasiune, manipulare, negociere), pe baza unui context
geopolitic favorabil sau ca rezultat al unor condiţii (potenţial) nefavorabile. În
condiţiile nefavorabile, precum o situaţie de criză, „soft power” se manifestă
prin tehnici de cooperare diplomatică şi prin tentative de persuasiune a
oponenţilor, însă în condiţii normale de fiinţare a unui stat, „soft power” apare
ca un instrument de globalizare şi de influenţare a celorlalţi actori mondiali în
favoarea statului care aplică această metodă. „soft power” reprezintă arta de a-i
convinge pe ceilalţi (fie ei şi adversari) să acţioneze în favoarea ta, fără a-i
constrânge.
Spre deosebire de „hard power”, această componentă a diplomaţiei
publice prezintă numeroase beneficii: costuri reduse, un management al riscului
controlat, pierderi umane inexistente, chiar şi câştiguri economice. În contextul
amplificării popularităţii unui stat, prin strategii de atragere, automat, tot mai
mulţi indivizi (străini) vor călători sau vor dezvolta diferite afaceri investind
astfel în economia statului respectiv. Elementul „Soft power” este caracterizat
de aspecte precum leadership transformaţional, flexibilitate în procesul de
negociere, adaptabilitate la posibile transformări ale contextului.
„Soft power” poate fi considerat ca parte a diplomaţiei publice şi
culturale, beneficiind de elemente comune şi slujind interese al căror rezultat
poate fi atins prin intermediul unor astfel de strategii diplomatice. Diplomaţia
publică constă în transparenţa faţă de alte societăţi, mai exact în acţiunea de a
comunica obiectivele şi valorile naţionale unor alţi actori, prin intermediul a
numeroase tehnici de informare, precum televiziunea sau/şi Internetul, prin
realizarea şi producerea de emisiuni cu caracter global/regional şi subiecte pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 41
teme internaţionale, schimburi educaţionale, publicaţii care să vizeze un public
larg, care să depăşească frontierele etc..
Diplomaţia culturală este parte a diplomaţiei publice şi contribuie la
crearea de relaţii de cooperare între actorii regionali şi globali.
Aplicarea „soft power” în relaţiile internaţionale poate fi mai eficientă din
multe puncte de vedere, chiar dacă rezultatele pot apărea mai târziu. În plus, o
asemenea alegere poate fi utilă atât în prevenirea unor situaţii de criză şi de
conflict, cât şi în stoparea sau/şi reconstrucţia mediului de stabilitate. Chiar dacă
poate fi aplicată în acelaşi context precum „hard power”, condiţiile sunt diferite
(„Tonul face muzica”), iar rezultatele mult mai sigure şi mai avantajoase faţă de
o abordare a viziunii de tip „hard power”. Măiestria celor care folosesc „soft
power” se bazează prin excelenţă pe posesia informaţiei şi modalitatea de a o
manipula într-un mod care să nu dea de bănuit sau să conducă spre propagandă,
ci care să caute soluţii de compromis sau/şi de avantaj pentru statul iniţiator al
unei astfel de practici.
În relaţiile internaţionale, conceptul de „soft power” este strâns legat de
diplomaţia preventivă, folosind tehnici de prevenire a conflictelor; cu toate
acestea, „soft power” poate fi, de asemenea, utilizat în perioadele post-conflict,
atunci când sunt necesare strategii pentru reconstruirea unui mediu stabil de
pace. În cazul unui inamic la nivel mondial, precum terorismul, rolul de „soft
power” este mult mai puternic în interiorul politicilor de securitate şi valorilor
care sunt promovate de către factorii de decizie din statele afectate. Astfel,
eforturile comune de mobilizare au devenit o prioritate la nivel social şi la nivel
de solidaritate reciprocă, prin intermediul cărora numeroşi actori naţionali şi
internaţionali încearcă să promoveze valori comune, interese colective, linii
convergente într-un spirit de cooperare şi de recunoaştere a identităţii.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 41
O diferenţă majoră între conceptele de „soft power” şi „hard power” (în
plus faţă de diferenţa economică) este aceea privind faptul că „soft power” se
concentrează în principal asupra individului, spre deosebire de viziunea „hard
power”, unde principalul elementul este considerat ca fiind Statul. Cu toate
acestea, în mod paradoxal, ambele au ca beneficiar - Statul, cu excepţia faptului
că pentru elementul de „soft power”, Statul este beneficiarul final (după
oameni), în timp ce pentru elementul „hard power”, primul, ultimul şi singurul
beneficiar, este Statul. Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte „hard power”, este
esenţial ca interesele statului să prevaleze, iar obiectivele acestuia să fie
îndeplinite, indiferent de costurile sau daunele colaterale (inclusiv cele umane),
aşa cum se întâmplă adesea atunci când conflictele / războaie apar. Cu toate
acestea, în ceea ce priveşte elementul de „soft power”, cea mai importantă
valoare a statului este reprezentată de individ, prin urmare, toate mijloacele şi
acţiunile sale trebuie să se desfăşoare în conformitate cu interesele individului şi
să fie folosite pentru a proteja şi sprijini fiinţa umană.
Acesta este chiar principalul lucru pe care teza îşi propune să îl scoată în
evidenţă – importanţa individului în statul de drept, cu obligaţiile şi drepturile
aferente, indiferent de transformările continue la nivel politico-social.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 41
BIBLIOGRAFIE
Acte normative:
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţile
fundamentale ale omului (Roma, 4 noiembrie 1950);
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, art.
22, Emitent: Organizaţia Naţiunilor Unite, publicat în: „Broşura din 10
decembrie 1948”
(http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Declaratia_Universal
a_a_Drepturilor_Omului.pdf);
Doctrina Aliată Întrunită pentru Operaţii Psihologice, ediţia B, versiunea
1, cu elemente naţionale britanice, din septembrie 2014, preluată de pe
site-ul oficial britanic
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data
/file/450521/20150223-
AJP_3_10_1_PSYOPS_with_UK_Green_pages.pdf;
Manualul NATO, 2001, Biroul de Informare şi Presă, NATO – 1110,
Bruxelles, Belgia (http://www.clr.ro/menu1/manualul%20nato.pdf);
Raportul Anual privind Operaţiile Psihologice al Marii Britanii (2007-
2008) „15 (United Kingdom) Psychological Operations Group, Annual
Report 2007/08”, preluat de pe site-ul
http://www.psywar.org/psywar/reproductions/15POG_Annual_Report_20
08.pdf.;
Rezoluţia Adunării Generale a ONU 995 (X) din 14 decembrie 1955,
privind acceptarea de noi membri
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 41
(http://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-
4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D/UNMembers%20ARES995%20X.pdf,
v. Anexa 3);
Rezoluţia Parlamentului European din 12 mai 2011 referitoare la
dimensiunile culturale ale acţiunilor externe ale UE (2010/2161(INI)).
Statistică preluată de la Oficiul de statistică al Comisiei Europene
(http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Asylum_quarterly_report), datele urmează a fi
actualizate în septembrie 2016;
Strategia de securitate cibernetică a României, Bucureşti, 2013, preluată
de pe site-ul https://www.cert-
ro.eu/files/doc/StrategiaDeSecuritateCiberneticaARomaniei.pdf.
Strategia Militară Naţională a SUA/ The National Military Strategy of the
United States of America 2015
(http://www.jcs.mil/Portals/36/Documents/Publications/2015_National_M
ilitary_Strategy.pdf), adoptată în iunie 2015;
Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, cap.
2.1. Mediul global de securitate, Bucureşti, 2015;
Strategia pentru operaţii militare în spaţiul cibernetic a SUA / Strategy for
Operating in Cyberspace;
Structured Analytic Techniques for Improving Intelligence Analysis,
document elaborat de guvernul american, 2009 (preluat de pe site-ul
https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/csi-
publications/books-and-monographs/Tradecraft%20Primer-apr09.pdf).
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 41
Autori români:
Ancuţ Isabela, Leucea Ioana, Uniunea Europeană: Probleme
Contemporane şi de Perspectivă, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012;
Balog Cătălin-Iulian, Riscuri de securitate în spaţiul cibernetic, Buletinul
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Editura Academiei
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, septembrie 2014;
Barna Cristian, Terorismul şi mass-media, în publicaţia Geopolitica, anul
III, nr. 12, Editura „Top Form”, Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”,
Bucureşti, 2005;
Bădălan Eugen, Arsenie Valentin, Văduva Gheorghe, Strategie militară
contemporană, EdituraCTEA, Bucureşti, 2006;
Bădălan Eugen, Zaharescu Laurian, Bogdan Vasile, Sisteme globale de
securitate, Ediţia a III-a, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei,
Bucureşti, 2009;
Bădălan Eugen, Bogdan Vasile, Organizaţii şi structuri de securitate,
Editura Militară, Bucureşti, 2009;
Bădălan Eugen, Zaharescu Laurian, Sisteme globale de securitate, Editura
C.T.E.A., Bucureşti, 2006;
Cristescu Daniel-Sorin, Determinări ale evoluţiei intelligence-ului în
contextul noilor realităţi geopolitice şi geostrategice (disertaţie),
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 41
David Aurel V., Doctrine, Politici şi Strategii De Securitate, Editura
Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2008;
Duvenage Magdalena Adriana, Intelligence Analysis in the Knowledge
Age, Universitatea Stellenbosch, 2010,
https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Magdalena+Adriana+Duvenage%
2C+Intelligence+Analysis+in+the+Knowledge+Age.
Florea Lavinia, Globalizare şi securitate economică, Editura Lumen, Iaşi,
2007;
Frunzeti Teodor, Echilibrul ameninţării şi echilibrul de putere, în
publicaţia Echilibrul de putere şi mediul de securitate, vol. 1, Centrul de
Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011, p. 16, articol preluat de pe site-ul
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/sesiune_2011_vol1.pdf;
Frunzeti Teodor, Bădălan Eugen, Acţiunile Militare altele decât războiul,
Editura Militară, Bucureşti, 2001;
Frunzeti Teodor, Conflict şi negociere în relaţiile internaţionale, curs,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011,
preluat de pe site-ul http://www.academia.edu/11071448/General-
locotenent_prof.univ._Teodor_Frunzeti_CONFLICT_%C5%9EI_NEGO
CIERE_%C3%8EN_RELA%C5%A2IILE_INTERNA%C5%A2IONALE
_curs;
Frunzeti Teodor, Geostrategie, Editura CTEA, Bucureşti, 2009;
Frunzeti Teodor, Globalizarea securităţii, Editura Militară, Bucureşti,
2006;
Frunzeti Teodor, Neproliferarea armelor nucleare, măsură de consolidare
a securităţii internaţionale, articol preluat de pe site-ul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 41
http://revista.ispri.ro/wp-content/uploads/2012/09/21-31-Teodor-
Frunzeti.pdf;
Frunzeti Teodor, Securitatea Naţională şi Războiul Modern, Editura
Militară, Bucureşti, 1999;
Frunzeti Teodor, Uniunea Europeană - Abordări complementare Alianţei
Nord-Atlantice în domeniile securităţii şi apărării, în publicaţia Securitate
şi Apărare în Uniunea Europeană, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008, articol preluat de pe site-ul
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/stratXXI_2008.pdf;
Frunzeti Teodor, Zodian Vladimir, Lumea de Azi 2015, Editura RAO,
Bucureşti, 2015;
Frunzeti Teodor, Zodian Vladimir, Lumea 2011. Enciclopedie politică şi
militară. Studii Strategice şi de Securitate, Editura Centrului Tehnic-
Editorial al Armatei (CTEA), Bucureşti, 2011;
Giurcan Gigi, Terorismul cibernetic (rezumat al tezei de doctorat cu
acelaşi nume), Universitatea Bucureşti, Facultatea de sociologie şi
asistenţă socială, Bucureşti, 2010, preluat de pe site-ul
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie/Giucan%20Gigi%
20-
%20Terorismul%20cibernetic/TERORISMUL%20CIBERNETIC%20RE
ZUMAT.pdf;
Hotea Mihai, Terorism şi violenţă simbolistică, în publicaţia Geopolitica,
anul III, nr. 12, Editura „Top Form”, Asociaţia de Geopolitică „Ion
Conea”, Bucureşti, 2005;
Iancu Sînziana, <Soft Power> inside the processes of conflict prevention
and crisis management, în publicaţia The complex and dynamic nature of
the security environment, vol. II, National Defence University Publishing
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28 din 41
House, Bucharest, 2014
(http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/conferinta_2014_vol_2.pdf);
Iancu Sînziana, Conflictele în mediul de securitate internaţional, din
cadrul publicaţiei Revista de Ştiinţe Militare, nr. 3 (36), anul XIV, 2014,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2014
(http://www.aos.ro/_new/AnaleOnline/R-S-M/R-S-M-Vol-14-
Nr3Full.pdf);
Iancu Sînziana, Existenţa grupărilor teroriste cu accent pe spaţiul afgan,
din cadrul publicaţiei Revista de Ştiinţe Militare, nr. 3 (40)/2015, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2016
(http://www.aos.ro/_new/AnaleOnline/R-S-M/R-S-M-Vol-15-
Nr3Full.pdf);
Iancu Sînziana, Means of managing security crises, în publicaţia Strategic
Changes in Security and International Relations, vol. II, National Defence
University Publishing House, Bucharest, 2015;
Iancu Sînziana, The implications of terrorism in a world of information
and technology, din cadrul publicaţiei Review of the Air Force Academy,
nr. 2 (29), vol. XIII, “Henri Coandă” Air Force Academy Publishing
House (Editura Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”), Braşov,
2015
(http://www.afahc.ro/ro/revista/2015_2/65%20Sinziana%20Florina%20Ia
ncu.pdf);
Iancu Sînziana, Theoretical assesment regarding factors generating risks
and conflicts towards the security environment, în publicaţia The complex
and dynamic nature of the security environment, vol. 1, Centre for
Defence and Security Strategic Studies, „Carol I” National Defence
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29 din 41
University Publishing House, Bucharest, 2015
(http://cssas.unap.ro/en/pdf_books/conference_2015_vol%201.pdf);
Iancu Sînziana, Cyber-Intelligence - mijloc de confruntare între state, în
revista Infosfera, nr. 3, Bucureşti, 2016;
Ioniţă Liviu C., Adaptarea Serviciilor de Informaţii Militare la
provocările mediului de securitate contemporan – teză de doctorat,
Bucureşti, 2015;
Lupu Corvin, Europa în sistemul relaţiilor internaţionale, Editura InfoArt
Media, Sibiu, 2010;
Lupu Corvin, Noţiuni de teoria conceptelor şi paradigmelor de securitate,
Editura Techno Media, Sibiu, 2005;
Maior George Cristian, Cunoaşterea strategică în era globalizării, în:
Maior George Cristian (coordonator), Un război al minţii: Intelligence,
servicii de informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI, Editura Rao,
Bucureşti, 2010;
Mocanu Mircea, Intelligence de la reţele la decizie şi acţiune, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;
Mocanu Mircea, Intelligence de la reţele la decizie şi acţiune, Editura
UNAp „Carol I”, Bucureşti, 2014, p. 202 apud Sergiu T. Medar,
„Intelligence pentru comandanţi”, 2007;
Neagoe Visarion, Armata României în misiuni internaţionale 1991 –
2009, Editura CTEA, Bucureşti, 2010;
Niţu Ionel, Ghidul analistului de intelligence – Compendiu pentru analişti
debutanţi, Editura Academiei Naţionale de Informaţii – „Mihai
Viteazul” Bucureşti, 2011;
Niţu Ionel: Analiza de Intelligence - O abordare din perspectiva teoriilor
schimbării, Editura RAO, Bucureşti, 2012;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30 din 41
Pescaru Gheorghe, Dialectica relaţională. Intelligence, informaţii şi
cultura de securitate naţională, disertaţie în cadrul Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;
Roceanu Ion, Cârstea Sorin, Influenţarea psihologică în acţiunile militare,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;
Sebe Marius; Lazăr Cristian; Mitu Daniela; Galaon Raluca, curs Open
Source Intelligence, în cadrul Masteratului de Studii de Securitate –
Analiza Informaţiilor, din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă
Socială a Universităţii din Bucureşti, preluat de pe site-ul
http://www.academia.edu/4547633/curs_OSINT;
Văduva Gheorghe, Repere geopolitice într-o posibilă dinamică a
terorismului contemporan¸ în publicaţia Geopolitica, anul III, nr. 12,
Editura „Top Form”, Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”, Bucureşti,
2005, preluat de pe site-ul
http://www.geopolitic.ro/Revista%20Geopolitica%2012.pdf..
Autori străini:
Clark Robert M., Intelligence Analysis, A Target-Centric Approach,
Congressional Quarterly Press, Washington D.C., informaţii preluate de
pe site-ul https://books.google.ro;
Dieckman Nathan F., Communicating risk in intelligence forecasts: the
consumer’s perspective, dissertation presented to the Department of
Psychology and the Graduate School of the University of Oregon in
partial fulfillment of the requirements for the degree of Department of
Philosophy, 2007, p. IV, disponibilă pe site-ul
https://scholarsbank.uoregon.edu;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31 din 41
Herman Michael, Intelligence Power in Peace and War, Cambridge
Univeristy Press, UK, 2004, (preluat de pe site-ul
http://people.exeter.ac.uk);
Heuer Jr. Richards J., Psychology of Intelligence Analysis, Central
Intelligence Agency, 1999, preluat de pe site-ul https://www.cia.gov
Nye Joseph S., Viitorul Puterii, Editura Polirom, 2012, Iaşi;
Steele Robert David, Open Source Intelligence, p. 129 în Loch Johnson
Handbook of Intelligence Studies (NY: Routledge, 2007), cap. 10, extract
disponibil pe site-ul http://www.phibetaiota.net.
Surse secundare române:
Balaban Constantin-Gheorghe, Securitatea şi Dreptul Internaţional,
Editura Allbeck, Bucureşti, 2006;
Bogdan-Tucicov Ana, Chelcea Septimiu, Golu Mihai, Golu Pantelimon,
Mamali Cătălin, Pânzaru Petru, Dicţionar de psihologie socială, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981;
Burian A., Drept internaţional public, ed.III., Chişinău, 2009;
Chifu Iulian, Analiză de conflict, Editura Politeia S.N.S.P.A., 2004;
Chiş I., Popa C., Terorismul contemporan, Editura ANI, Bucureşti;
Cloşcă Ionel, Conflictele armate şi căile soluţionării lor, Editura Militară,
Bucureşti, 1982;
Delcambre Anne-Marie, Islamul, ed. CNI Coresi, ediţia a III-a, Bucureşti,
1999;
Dragoman Ion, Legitimitatea utilizării forţei armate în relaţiile
internaţionale de la începutul mileniului al treilea, în Evoluţii în mediul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32 din 41
de securitate post Praga, Editura Universitatea Naţională de Apărare,
Bucureşti, 2004;
Dragoman Ion, Terorismul şi crima organizată în Impact Strategic,
nr.1/2004, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2004;
Duţu Petre, Locul, rolul şi misiunile armatei în societatea românească, în
Gândirea militară românească, nr. 2/1995;
Frunzeti Teodor; Zodian Vladimir, Tendinţe globale 2025, din Lumea
2009, Editura CTEA, Bucureşti, 2009;
Gliga Mihaela (trad.), Tehnica loviturii de stat, Editura Nemira, Bucureşti;
Ilina Decebal, Factori de risc interni şi externi pentru securitatea
naţională, în Gândirea militară românească, nr. 4/1996;
Miga-Beşteliu Raluca, Organizaţiile internaţionale interguvernamentale,
Editura ALL-BECK, Bucureşti, 2006;
Mitea Marian, Problematica apărării şi agresării naţiunilor în dreptul
internaţional. Evaluări critice, în Investigarea naţiunilor. Aspecte
teoretice şi metodologice, coordinator Culda Lucian, Editura Licorna,
Bucureşti, 1998;
Pârlog Adriean, Procesul de analiză de „intelligence”, componentă a
sistemului de securitate, Sesiuenea anuală de comunicări ştiinţifice a
Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate „Politici şi strategi
în gestionarea conflictualităţii”, vol. 5, Despre orizontala şi verticala
securităţii, Bucureşti, 20-21.11.2008;
Tifiniuc Loredana, Rolul relaţiilor publice în gestionarea crizelor
politico-militare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, 2009;
Timofte Radu-Alexandru, Originile şi mărirea, declinul şi renaşterea
lumii informaţiilor secrete, Editura ANI, Bucureşti, 2004;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33 din 41
Vasilescu Doru, Evoluţia şi gestionarea crizelor, în Gândirea militară
românească, nr. 4/1998;
Vasilescu Ilie Puiu, Psihologia riscului, Editura Militară, Bucureşti, 1986;
Vlădescu Andrei, Second Life Jihad, în Revista Intelligence, nr. martie-
aprilie 2009;
Zamfir Cătălin; Vlăsceanu Lăzărescu, Dicţionar de sociologie, Editura
Babel, Bucureşti, 1993;
Surse secundare străine:
Betts Richard K., Analysis, War and Decision: Why Intelligence Failures
Are Inevitable, în Peter Gill, Stephen Marrin şi Mark Phynthian,
Intelligence Theory. Key questions and debates, 2009;
Clark M., Future Security Threats and Challenges, Pappas S.A.,
S.Vanhoonacker (eds) The European Union’s Common Foreign and
Security Policy: The Challenges of the Future, Maastricht, European
Institute of Public Administration, 1996;
Coutau-Bégarie Hervé, Tratat de strategie, vol. I, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;
Cristopher, Hill, The Actors in Europe’s Foreign Policy, London,
Routledge, 1996;
Herbert A., Simon, Information 101: It’s Not What You Know, It’s How
You Know It, Journal for Quality and Participation, iulie-august 1998;
Hoffman Bruce, Inside terrorism, New York, Columbia University Press,
1988;
Hughes Thomas Lowe, The Fate of Facts in a World of Men, Foreign
Policy and Intelligence-making, Foreign Policy Association, 1976.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
34 din 41
Kent Sherman, The Need for an Intelligence Literature, Studies in
Intelligence, 1965;
Kile, Shannon N., Forţele nucleare mondiale, SIPRI Yearbook 2013
Editura Universităţii Oxford, Oxford, 2013;
Margareta Sollenberg and Peter Wallensteen, Major Armed Conflicts, în
SIPRI Yearbook 1995, Oxford University Press, New York, 1995.
Mayer Herbert E., Adevărata lume a intelligence-ului, New York, 1987;
Orford Jim, Psihologia comunităţii. Teorie şi practică, Oscar Print,
Bucureşti, 1998.
Perez Yves, Prévision et gestion des crises, l’exemple american, FEDN,
1988;
Rodrick Dani, Sense and Nonsense in the Globalization Debute, Foreign
Policy, nr.107 (summer), 1997.
Schmid Alex P, de Graaf Janny, Violence as Communication: Insurgent
Terrorism and the Western News Media, Sage Publishing, Beverly Hills,
1982.
W. Leugers Jerry, Information as An Operational Factor, Naval War
College, Newport, RI, 1997;
Waltz Edward, Knowledge Management in the Intelligence Enterprise,
2003 (material preluat de pe site-ul
https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Magdalena+Adriana+Duvenage%
2C+Intelligence+Analysis+in+the+Knowledge+Age);
Багиров А., Новые информационные технологии в международных
отношениях.
Кувалдин Станислав. Бархатная перчатка для железного кулака.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
35 din 41
Articole, publicaţii, lucrări de cercetare:
Balaban Constantin-Gheorghe, Comşa Corina-Nicoleta, Efecte ale
globalizării asupra spaţiului islamic, în revista universitară română de
studii de securitate, cu apariţie trimestrială Univers Strategic, nr.2/2010,
Editura Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 2010.
Bogdan Aitana; Sprîncenatu Ana-Andreea, Supraestimarea riscurilor.
Studiu de caz: Terorismul, din cadrul publicaţiei Echilibrul de Putere şi
Mediul de Securitate, vol. I, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, Bucureşti, 2011;
Comşa Corina Nicoleta, Democratizarea lumii islamice, provocări şi
perspective, Impact Strategic, nr. 4 [29]/2008, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti;
Eichler Jan, Consecinţele nefaste ale războiului împotriva terorismului,
Impact Strategic, nr. 4[29]/2008, Editura Universităţii Naţionale „Carol
I”, Bucureşti;
Mureşan Mircea, Terorism şi religie la început de secol XXI, Impact
Strategic nr.3/2008, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti;
Mureşan Mircea, Văduva Gheorghe, Crisis, Conflict, War, în revista
Strategic Impact, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, 2007;
Petrescu Stan, Securitate internaţională – tendinţe şi evoluţii în
Geopolitica, anul III, nr. 12, Editura „Top Form”, Bucureşti, 2005;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
36 din 41
Raţiu Aurelian, Asimetria Terorismului – Războiul celei de-a patra
generaţii - în Geopolitica, anul III, nr. 12, Editura Top Form, Bucureşti,
2005;
Teodor Mihai, Provocări de securitate în secolul XXI din cadrul
publicaţiei Echilibrul de Putere şi Mediul de Securitate, vol. I, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011.
Dicţionare:
West Nigel, Historical Dictionary of International Intelligence, The
Rowman & Littlefield Publishing Group, Inc., 2015, preluat de pe site-ul
http://lander.odessa.ua.
Surse Web:
http://abcnews.go.com;
http://andreimarga.eu;
http://bsclupan.asm.md (Oleg, Bontea, „Apariţia şi evoluţia istorică a
organizaţiilor internaţionale”, din Administrarea Publică, nr. 2, 2012);
http://business-adviser.ro;
http://cdn4.libris.ro;
http://cert.gov.md;
http://conventions.coe.int;
http://csrc.nist.gov;
http://cssas.unap.ro
http://deadline.com;
http://ec.europa.eu;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
37 din 41
http://edition.cnn.com;
http://ems-solutionsinc.com;
http://epp.eurostat.ec.europa.eu;
http://finance.yahoo.com;
http://fusion.net;
http://img1.ndsstatic.com;
http://lander.odessa.ua;
http://leanentrepreneur.co;
http://lostislamichistory.com;
http://mpviena.mae.ro;
http://observer.com;
http://people.exeter.ac.uk;
http://popstats.unhcr.org;
http://revista.ispri.ro (Lucian Jora, Securitatea de tip soft, Enciclopedia
relaţiilor internaţionale; Lucian Jora, Diplomaţia culturală, Enciclopedia
relaţiilor internaţionale );
http://ro.saferpedia.eu;
http://rvtruth.com;
http://securitatea-romaniei.blogspot.ro;
http://sputniknews.com;
http://thehill.com;
http://uk.reuters.com;
http://variety.com;
http://web.a.ebscohost.com;
http://www.academia.edu;
http://www.aljazeera.com;
http://www.ancex.ro;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
38 din 41
http://www.anr.gov.ro;
http://www.armyacademy.ro;
http://www.bbc.com;
http://www.breitbart.com;
http://www.ciis.org;
http://www.clr.ro;
http://www.ctbto.org;
http://www.cumfaciunsite.com;
http://www.dadalos.org;
http://www.dailymail.co.uk;
http://www.defense.gov;
http://www.defensenews.com;
http://www.descopera.ro;
http://www.ecre.org;
http://www.euronews.com
http://www.europarl.europa.eu (Rezoluţia Parlamentului European din 12
mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acţiunilor externe ale
UE (2010/2161(INI)));
http://www.filmedocumentare.com;
http://www.forbes.com;
http://www.fpdl.ro;
http://www.geopolitic.ro
http://www.history.com;
http://www.hri.org;
http://www.icanw.org;
http://www.independent.co.uk;
http://www.infosecisland.com;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
39 din 41
http://www.isn.ethz.ch;
http://www.jcs.mil;
http://www.khaama.com;
http://www.liquisearch.com;
http://www.mediafax.ro
http://www.militarytimes.com;
http://www.nbcnews.com;
http://www.nytimes.com;
http://www.pbs.org/wgbh;
http://www.phibetaiota.net;
http://www.politifact.com;
http://www.psywar.org;
http://www.realitatea.net;
http://www.rferl.org;
http://www.rmdiri.md (Valentin, Beniuc; Adriana, Beniuc, „Bazele
conceptuale şi teoretice ale fenomenului <soft power>”, nr. 3-4 (7-8),
2007, Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii
internaţionale, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M.);
http://www.sahistory.org.za;
http://www.securitatea-informatica.ro;
http://www.securitycouncilreport.org;
http://www.sferapoliticii.ro;
http://www.sipri.org;
http://www.sri.ro;
http://www.telegraph.co.uk;
http://www.theguardian.com;
http://www.timesunion.com;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
40 din 41
http://www.tolonews.com;
http://www.tubefilter.com;
http://www.un.org;
http://www.unhcr.org;
http://www.unibuc.ro;
http://www.usbcompany.co.uk;
http://www.worldatlas.com;
http://www.worldbank.org;
http://www.wow.com;
http://www.wsj.com;
https://books.google.ro;
https://corisweb.stsisp.ro;
https://scholarsbank.uoregon.edu;
https://support.google.com;
https://uimpactdotnet.files.wordpress.com;
https://unama.unmissions.org;
https://www.academia.edu (Sergiu, Căpîlnean, „Diplomaţia Publică:
Definiţie, Schimbare, Elemente”, Academia de Studii Economice, Master
Geopolitică şi Relaţii Economice Internaţionale, Bucureşti, 2012);
https://www.amnesty.org;
https://www.britannica.com;
https://www.cert-ro.eu;
https://www.fbi.gov;
https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Magdalena+Adriana+Duvenage%
2C+Intelligence+Analysis+in+the+Knowledge+Age;
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=9&
ved=0CFYQFjAIahUKEwiixb6ChZDJAhUKlSwKHXugBBQ&url=http
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
41 din 41
%3A%2F%2Fwww.corectnews.com%2Fnode%2F85473%2Fsave%2Fpd
f&usg=AFQjCNG5sPjs2RSsiPs6sBbdT1nlYQ2LIw&bvm=bv.107467506
,d.bGg&cad=rja;
https://www.gov.uk;
https://www.rewardsforjustice.net;
https://www.washingtonpost.com;
https://www.whitehouse.gov;
https://www.youtube.com;
www.agerpres.ro
www.cia.gov;
www.libertysecurity.org/IMG/pdf_OSCE_Handbook.pdf.
Diverse:
***Buletin Informativ 2008 – ANCEX, Armele Nucleare. Istorie, Prezent,
Ameninţări (http://www.ancex.ro/upload/BUL.inf_2008_final.pdf);
***România – NATO. Carte Albă, Editura ROMCARTEXIM, Bucureşti,
1996;
***O.S.C.E., Handbook, Viena, 1999
(www.libertysecurity.org/IMG/pdf_OSCE_Handbook.pdf);
Interviu ProTV (difuzat la data de 22.03.2016, orele 18.56).