Matei Vigniec s-a niscut ln 1956 la Ridiuli, in Bucovina, orag
fabulos, tiiat ln doui (cu tot cu cimitir) de o cale ferati pe care toatilumea o recunoatte acum ca fiind axa de simetrie a lumii.A scris poezie inci din copilirie, a debutat in revista Luceafirul in1972 gi apoi in volum in 1980. A studiat filozofia la Bucuregti, a
devenit membru fondator al Cenaclului de luni, s-a.remarcat ca
dramaturg chiar gi cAnd piesele li erau interzise. A crezut in rezistenta
culturali, ln forga cuvintului, in capacitatea literaturii de a capta
mai bine decit orice alti disciplini contradicEiile din noi si din lumea
in care trlim.Din 1987 triiegte la Paris gi scrie teatru in francetA. De atunci numele
siu s-a afat pe afige ln peste 30 de 1iri. Din lgg0lucreazAcajurnalistla Radio France Internationale.in Franga piesele sale sunt editate la Actes Sud-Papiers, Lansman,
L'Harmattan, LEspace d'un Instant. intre doui tiri, intre doulculturi, lntre limba romAni gi cea francezi, Matei Vigniec circuli,trece de la un gen literar la altul, cautl gi experimenteazi cuvintulsub semnul unui ideal care line de sens gi de irepetabilitate.
Aparigii editoriale recente in Rominia:La Editura Cartea RomAneasci: Pd.ianjenul in rand (reatrt),2007;Groapa din tauan (teatu),2007; Omulpubek & Femeia ca un cdrnp
de luptd (teatru), 2007; Cafeneaua Pas-Parol (roman), 2008; Sin-
dromul de panicd in Oras,ul Luminihr (roman),2009; Domnul K.
eliberat (roman), 20 1 0; La masd cu Mam (poezie), 201 l, Iubirile de
dp pannf lubirib dr tip umbrek (roman), 2016.
La Editura Paralela 45: OrEal cu un singur hcuinr (antologie de
poezie), 2005; Mansardd la Pari"s cu uedne spre moarte (teatn), 2005;Omul cu o singurd aripd (teatru), 2006; Imagineaz.d.-fi cd elti Dumne'zeu (teatru),2008; Frumoasa cdktorie a ur;ihr panda ?ouestitd de
un saxofonist care Aaea o iubitd. k Franhfurt &. Femeia lintd ti cei zece
arnanyi (teatrtr), 2008; Occident Express & Despre senzayia dt elnsti-
ciate cind pd;im peste cadaure (teatru), 2009; Omul din cerc (antologie
de teatru scurt), 201 1.
La Editura Humanitas: Ma;indria Cehou k Desprefagilitateapescd-
ra;ilor impdiayi (teatru), 2008; Soisoi dc dragoste cdne o ?rinlesd chi-
nezi (prozit),2011; Procesul comunismului prin namr. (teatru), 2012.
Matei Vi$niecTrilogia balcanicd
Migraaaantisau
Prea suntem multitn aceeasi barcd
HUMANITASBUCURE$TI
Redactor: Lidia Bodea
Coperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MixineanuCorector: Andreea NiliDTP: Florina Vasiliu, Carmen Petrescu .
Tipirit la Proedituri gi Tipogra6e
@ Matei MqniecE-mail: [email protected]
Toate drepturile de montare, adaptare radiofonici, pentru televiziune sau
pentru cinema etc., traducere sau adaptare ln alte genuri literare a acestei
piese sunt rezervate. Nici o autorizagie nu va 6 acordati 6ri acordulprealabil al autorului sau al agentului siu literar.
@ HUMANITAS, zo16
Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a RomlnieiVigniec, MateiTrilogia balcanici; Migraaaangi sau Prea sunrem mulgi in aceea;i barci /Matei Visniec. * Bucuregti: Humanitas, zo16ISBN 978-973-5o-5232-48zr,r75.r-z
EDITURA HUMANITASPiata Presei Libere r, orS1or Bucuregti, Romlniatel. ozrl 4oB 83 5o, fax oztl 4oB 83 5twwrlr.humanitas,ro
Comenzi online: w.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: [email protected] telefonice: 0372.7 43.182i o74.684.194
Ctiprins
Prefayd
Despre enigma numiti om. . .
TRILOGIA BALCANICA
Despre sexul femeii -cAmp de lupti ln rizboiul din Bosnia
Cuvintul progres rostit de mama suna atet de fals . .
Occident Express
MIGRAAAANfI sau PREA SUNTEM MULTIlNecrnegr BARCA
ll
r3
7l
143
201
Despre sexulfemeii- ctmp de'luptiin r'azboiul din Bosnia*
* fiesa a fost montati in prernieri mondiali ln iulie 1997 in cadml
tstiralulul de Teatru de laAvignon (off), laTheAtre des Roues, regia
Mlchel Fagadau, specacol reluat la Paris, Studio des Champs-Elpdes,
nolcmbrie 1997 I ianuarie 1998.Versiunea francqi, este publicati de Actes Sud-Papiers, Paris,
1997.
1.3
Personaje
DORRA(vorbegte cu accentdin Europa de Est)
KATE(vorbegte cu acceflt
anglo-saxon)
SCENA 1
rcATE cite;te fragn'rente din jumalul sd.u intim.
xerr: in rizboaiele interetnice, sexul femeii devine un cimpde lupti. Fenomen observat in Europa, la sfrr;itul seco-
lului )O( Penisul noului rizboinic este sclldat in gipitulfemeilor violate, aga cum odinioari pumnalul cavalerului
era scildat in singele adversarului siu.
Tentativi de utilizare a conceptelor psihanalizei in autop-
sia ororii. Poate ci am putea ingelege mai bine violenga
interetnicl daci am incerca si o traducem in limbaj freu-
dian. Anumite no;iuni care lin de universul impulsurilor
limuresc mai bine universul violengei nagionaliste decAt
terminologia clasici.
De vizut daci urmltoarele concepte ar Putea explica
mai bine sursele violenEei etnice din Bosnia:
Libidou nagionalist.
Nalionalism libidinal.Sadism etnic infantil.Universul fantasmatic al unei minoritigi nalionale.
Nevrozi naEionalisti.
Nevroza narcisiacl a etniei majoritare.
r5
Nevroza obsesionali a etniei minoritare.Pulsiune nagionalisti. Pulsiune autoritaristi, pulsiunede agresiune, pulsiune de distrugere.
(Spitalul Slavonski Brod, Croa;ia, mai 1994)
SCENA 2
I{ate intrd. DorrA, nemi;catd pe un scuun, priiue;te in gol.
raTl: Buni ziua.DORRA: ...xaru: Sunt eu, Kate.DORRA: ...xers: Ce frumos e astizi afari... Ai vizut?DORRA: ...xarB: Toati lumea a iegit la plimbare in parc...DORRA: ...rerE: Daci vregi si iegigi in parc, vi insogesc.
DORRA:...xarn: Si gtigi ci nu vI cer si-mi rispundegi.DORRA:,...
x,qm: Dar daci vregi si luagi pugin aer, yin cu dumneavoasui.DORRA: ...xaru: SI gtigi insi ci putegi iegi gi singuri, daci dorigi.DORRA:...x,tru: Cum vreEi, aga facegi.
DORRA: ...xatB: Pot si deschid o fereastri?DORRA:..,rerr: Simgiti adierea primiverii?
16 tv
SCENA 3
hhtr ritcstefragmente din jurnalul ei intim.
hA I 1,.: Sunt oare mai expuse ororilor grupurile etnice care
nu au avut niciodati o gari? Risci ele oare mai multtlcrit alte popoare si fie molipsite de sadismul primitiv?llrniiroare simeuie intre modul in care grupurile etnicesr llsl imbarcate de sadismul nationalist si descriereali'cudiani a sadismului infantil.( )are etniile care nu au arrut niciodati un stat nagional re-.rclioneazl intrucAwa precum fiintele care nu au atinsst acliul sublimirii libidoului sexual?
l'rirna impresie * manifestirile frustririi nationaliste autrrrrlte elemente in comun cu manifestirile frustririi se-
xrurle. in aceasti logicl, explozia nationalisti ar putea fi,rnalizati, ca formi de pulsiune a frustririi, cu ajutorul.rruceptelor lui Freud.
l)c v5"zut daci urmitoarele concepte pot explica ceva:
l)c:zvoltarea angoasei in sinul grupului ernic.[ )cscircare nationaliste. Depresiune nationalisti. Nagio-rralism depresiv.
Ncvroza fobici a etniilor care triiesc pe aceleagi teritoriu.Ncvroza confruntirii cu destinul gi nevroza in asteptarea
cgccului.
Ncvroza etnicl de abandonare.
(l,.rgirrul de la Doboj, Bosnia, it:nie 1994)
SCENA 4
Kttt intrd.. Dorra rdmi.ne imobila pe scaun.
f,,rt t: Stiu ci mi auzigi.
lx,Rl{A: . . .
KATE: Simt ci mi auziti.DORRA: ...xarB: De altfel de asta vl si vorbesc.
DORRA: ...xATr: Pentru cI gtiu ci mi atziti.DORRA: ...xeru: Nu vi cer si-mi rispundegi.
DORRA: ...xarn: Nu vi cer nimic.DORRA: ...KAre: Nurnele meu este Kate.
DORRA: ...KatE : Dumneavoastri sunteti Dorra.
DORRA: ...xarB: Buni ziua, Dorra.
DORRA:...
xarn: Eu... eu sunt Kate. BunI ziua, Dorra.
DORRA:...
xaru: E un nume frumos, Dorra.
DORRA: ...xanr: Ce doriti sa mAncaqi laprinz?DORRA: ...xare: Vreli si vi citesc meniul?
DORRA:...
xATn: Avem supi... supi de dovlecei... cremi de legume...
lasagna din varu\. acrl. . . Mie imi plac forte mult supele.
Nu sunt total vegetariani, dar imi plac mult supele...
Vh las rneniul pe masi. Pute;i si faceEi un semn pe mar-
gine in dreptul a ceea ce dorigi. . . $i pentru desert. . . Da,
Dorra?
DORRA:...
xann: La revedere, Dorra.
t8 19
SCE,NA 5
hatr t rtrstr.fitgmente din jurnalul ei intim.
l,t u : .,\i rlrrci nagionalismul nu este decAt o formi de pulsiune
rtrrrrt igaiii?( ).rrc existi. popoare melancolice?
lrtcrit' nagionalisti. Isterie de grup. Isterie etnici de
,r 1r.ir':r lc.
Irlt'nt ificarea cu agresorul.
lrr rrstratii istoriei. Deformarea visului. Popor cazJimiti.t llivajul sinelui.
lrrrpulsul sexual ;i libidoul na;ionalist pot fi concepte
r r t i lc pentru ingelegerea actelor de viol in rizboaiele inter-ct rr ice.
Itirzboinicul balcanic al zilelor noastre. Portret. Alfabe-t iz,at. $colarizat. Foarte adesea nivel de liceu, bacalaureat
;i chiar peste. Fascinat de abundenga occidentali. Visulsiiu - si se poati instala in Germania sau in Statele Unite.Vorbegte un pic engleza, se descurcl in germani,, cu-noaste cAteva cuvinte in italiani gi francezl", poate
conversa in rusi. Deopotrivi mArgav gi melancolic. Anti-comunist, dar cu nostalgia perioadei de ,,stabilitate".Bea enorm, totceea ce ii cade in mani. Durerea sa atunci
cind se destiinuie: ci el nu areEari, ci nu i s-a dat gari,
ci i s-a furat gara, ci i s-a ocupat tara, ci. i s-a amputatgara, cl.i-a fost umilitl gara. $i intotdeauna: Occidentull-a uitat, Occidentul nu gi-a ginut promisiunile, Occi-dentul l-a tridat, Occidentul e o curvi.
El se bate in numele poporului siu care n-a avut nici-odati gari. Dar in faga sa nu se afli. un adyersar precis.
$i nici cAmpul siu de bltllie nu esre circumscrisclaritate.
De vlzut daci aceste concepte ar putea explica c6.te ceva:
Refugiul in atrocitate.Frustrarea ancestrali.Fantasmele rizboinicului.Rizboinicul igi gisegte in cele din urma condigia idealiln frustrare (deci in rizboi). Este exact analiralui Freudln caz.ul subiecgilor frustragi care se imbolnivesc chiar inmomentul in care ob$n obiectul dorinEei lor.
(Modrida, Bosnia, august 1994)
SCENA 6
D2RRA, singurd., nottPtea, chircitd in ?at, sub pdturd.
DoRItA: Te urisc. Te urlsc. Te urisc. Te urisc. Te ur5.sc.
Te urisc. Te urisc. Te urlsc. Te urisc. Te urisc. Te urisc.Te urisc. Te urisc. 'fe uri.sc. Te urlsc. Te urisc...
(Pauzd.. Se ridicd, coboard din pat, trauerseazd cttmera, se
duce la chiuuetd, dtschide robinetul, umple un pahar cu a?d
;i bea. Se pune diru nou in pat acoperindu-se cu ?dtura.)
DoRRA: Te urisc. Te urisc. Te urisc. Te urisc. Te uri.sc.
Te urisc. Te urlsc. Te urlsc. Te urisc. Te urlsc. l'e urlsc.Te drisc. Te ur5.sc. Te urisc. Te urisc. Te urLsc...
SCENA 7
KATE intrd in ca'mera D)RREL
xRru: Fisa de observatie numirul unu. Subiectul suferi de
o nevrozi. traumatici. Traumatic neurosis in englezi,
20 2l
nhryose traamatiqae in francezi., traumatisclte Neurose in6crrrranl. Catza acestei nevroze traumatice este violulpc ('ilrc subiectul l-a suferit cu circa doui slptimAni inunrril. Aparent nu existi leziuni neurologice..Stnrea subiectului - confuzie mental5., stare de prosffatie,paralizie rraumarici.. Subiectul nu rispunde la stimuliiIurnii exterioare. Din faptul cI se incipignneazi si nurdspundi la tnrrebirile mele, deduc ci intelege tot ceea
rc li spun.
SCENA 8
Fttltlt,t, tn genanchi, ca;i aum ar s?une o ragdciune. in;oaptd.
B(rl{RA: Te urlsc... Te urlsc... Te urisc...
N u, nu-mi spune ci timpul vindeci totul. . . Nu cred citlnrpul poate vindeca totul. Timpul nu poate vindecatlccflr rinile vindecabile. Asta e tot. Timpul nu poarelircc decAt ceea ce poate face, ;i nimic mai mult.
Nu, Tatil nostru, ru nu ne poli apera de cel riu.Nu, Tatil nosrru, ru nu ne poEi da noui pAinea noastricer de toate zilele.
Nu, Tatil nostru, tu nu ne poEi ierta, pentru ci noi nu-Eicerem iertare, pentru c5. noi suntem cei care nu te putemle rta.
Nu, Tati.l nostru, voia ta nu o acceptl.m pentru ci voian este sdngele gi focul gi sminteala.
Nu, Tatil nostru, ru nu efti adevlrul nostru, pentru ciedevnrul a fosr ucis, penffu ci adevirul a fost inmormAn-trt impreuni cu cerul care nu mai existi nici el, cici casa
tl, Doamne, ea este acum casa mortilor, da...Nu, Tatil nostru, cei rii nu vor fi niciodati pedepsigi,
cl, dimpotrivi., ei vor fi cei care rror stipani lumea.
Nu, Tatal nostru, nu existi biruinga binelui asuPra riului,a celui slab asupra celui puternic, a siracului asupra boga-
tului, a credinciosului asupra necredinciosului, a viegii
asupra morgii, a frumusegii asuPra slugeniei.. '
Nu, Tatil nostru, nu pot si-gi povestesc suferinga mea.
Nu, nu cred ci gi se poate povesti totul.Nu, nu cred cl putem pricepe totul.Nu, nu cred ci existi vreun sens in tot ceea ce se Po-veste9te.
Nu cred ci existi vreun sens in ceea ce spun eu.
SCENA 9
xdrn ln cdpdthiul oonnnt
xarn: Figa de observagie numirul doi. Subiectul suferi de
o alterare a eului. Alteration of the ego in englezi' Ahi-ration dr moi in francezl. Ichuerandrrungin germeni'.
Subiectul iqi gisegte refugiul in ticere gi opune o ade-
vi.rati rezistenti la toate tentativele de comunicare venite
din exterior. Acest montaj comPortamental nu este decAt
un mecanism de apirare. Orice tentativi de a intra incomunicate cu el este perceputi de citre subiect ca o agre-
siune. Pentru subiect, violul continui.
SCENA 10
DIERA, singurd, nod?ted. Se ridicd, se duce la chiuuetd, des'
chidz robinetul, umple un pahar cu apd.. Se priue;te in oglindd.
Se spak pe fayd. intep, sd clnte un cAntec. Cuuintele se aud
foarte uag.
KATE intrd. D}RRA continud sd se ltriueascd in oglindd ;i sd
cAnte.
2223
xilrn (cdne public); Noul rizboinic din Balcani violeazi
femeia inamicului siu etnic Pentru a-i da astfel lovitura
de gragie inamicului siu etnic. Sexul femeii inamicului
siu etnic devine astfel un veritabil cAmp de lupti. Nici-ieri altundeva ura etnici nu se manifesti intr-un mod
mai puternic decit pe acest ,,nou" cAmp de luptl' Un
cimp de lupti unde noul rizboinic nu se expune nici
gloangelor, nici obuzelor, nici tancurilor. El nu se ex-
pune decAt gipetelor femeilor. Dar aceasta nu face decit
si-i amplifice dorinla de a-;i servi patria mergAnd pinila capi.t.
Noul cAmp de lupti al noului rizboinic - sexul femeii
vecinului siu de odinioari, sexul femeii camaradului siu
de gcoali de odinioari, sexul femeii aproapelui siu ciruia
i-a spus ,,frate" timp de aProaPe o jumitate de secol.
For,ta care obligi etniile sLfraternizeze - bombi cu efect
intArziat. Iati adeviratul butoi cu pulbere al Balcani-
lor. De unde gi aceasti lungi frustrare nalionall. Re-
van;a freudiani a popoarelor care nu au avut niciodati
gari.
Sexul femeii ca un cAmp de lupti - combatangii se lan-
seazd. pe el pentru a-gi da oarecum lovitura de gratie.
DIRRA chntd. in continuare in faya oglirtzii.
xernr in rizboaiele etnice din zilele noastre violul este o
formi de bll*krleg. Nimic nu Poate destabiliza de o ma-
nieri mai eficace inamicul emic ca violarea femeii lui.
Peste jumitate dintre femeile violate in contextul riz-
boaielor interetnice sunt victimele unor agresori pe care
ele ii cunosc sau cu care gi-au incrucigat adesea pagii pe
o ruzd mai mici de 60 de kilometri.