1. Mecanisme de producere a fracturilor de mandibul.1. Clasificarea fracturilor de mandibul.2. Aspecte clinice ale fracturilor de mandibul Semne clinice comune ale fracturilor mandibulare:
durerea
afectarea functionala
mobilitate anormala
tulburari de ocluzie
deformatie
tumefactia si echimoza
crepitatii osoase
absenta transmiterii miscarilor
tulburari de sensibilitate
tehnica de apreciere a mobilitatii anormale dupa V. Popescu
se cuprind fragm de-o parte si de alta a focarului de fractura, policele pe oral/ocluzal/creasta edentate iar celelalte degete aplicate tegumentar pe marg bazilara a mand
se imprima miscari in plan vertical si orizontal pt a decela mobilitatea anormala
cu bloandete pt a nu provoca dureri si a nu deplasa mai mult fragmentele
manevrele Le Bourg
pt stabilirea dg prin depistarea pctelor dureroase la niv focarelor de fract prin presiune indirect pe mand, la distanta de focar
pres sagitala pe menton fract de unghi, ram, condil
pres bilateral transversal spre medial pe unghiuri fract de corp mand (mediane, paramediane, lat)
pres bilateral vertical pe unghiuri fract de ram sau condil
3. Semne clinice specifice diferitelor localizri ale fracturilor de mandibul Fracturi mediane:
Localizare:-intre cei 2 incisivi centrali inferiori
Patogenie:-prod.prin flexie(inchiderea/deschiderea exagerata a arcului mandibular)
Clinic:-linia de fractura trece rar prin simfiza mentoniera
de obicei trece intre cei 2 IC inferiori si coboara parasimfizar
deplasare secundara absenta/redusa-dat.echilibrului intre fortele musculare
echimoze ale regiunii mentoniere
plaga gingivo-mucoasa
ocluzie "in armonica"
uneori fracturi oblice cu desprinderea unui fragment triunghiular din bazilara="fracturi in "
Fracturi paramediane:
Localizare:-intre IC si IL sau intre IL si C inferiori
Patogenie:-mecanism de deplasare a fragmentelor:-primar:sub actiunea agentului traumatic
-secundar:prin actiunea fortelor musculare
Directii de deplasare a fragmentelor: fragm.mare:-in jos,inapoi sub act.mm.suprahioidieni=>inocluzie verticala,orizont.
fragm.mic:-in sus: sub act.mm.maseter,temporal
inauntru: mm.pterigoidieni=>rap.normale de ocluzie
Fracturile oblice ("in banduliera") pot accentua deplasarea secundara.
Clinic:-plaga fibro-mucoasa la niv.focarului de fractura
mobilitate anormala a fragmentelor osoase
echimoze geniolabiale si in planseu anterior
Fracturi laterale:
Localizare:-intre C inf. si M3 inf.
Patogenie:-mecanism direct/indirect
prin inchiderea/deschiderea exagerata a arcului mandibular
Directia de deplasare:-fragm.mare: jos,inapoi
fragm.mic: in sus,inainte
Clinic:-tumefactie in regiunea geniana,submandibulara
plaga fibro-mucoasei la niv.focarului de fractura
interesarea canalului mandibular(vase,nerv):hemoragie,tulb.de sensibilitate
fragmentul mare: inocluzie
fragmentul mic: normal/lingualizat/ascensionat(in cazul arcadei edentate)
scurtare corp mandibular=>devierea mentonului de partea afectata:prin ligaturarea fragm.mic si translarea lui fata de cel mare(interpoz.osoasa)
Fracturi ale unghiului mandibular:
Factori favorizanti:-curbura osului mandibular, eruptia tardiva a M3 inferior
Forme anatomo-patologice: fracturi inaintea insertiei m.maseter=>CU dislocari importante
fragm.mare: in jos,inapoi
fragm.mic: in sus,inainte
fracturi in plina insertie a m.maseter=>FARA dislocari
Clinic:-pt. forme FARA deplasare: tumefactie a regiunii parotideo-maseterina, trismus, disfagie, durere la presiune laterala pe unghi sau anterioara pe menton (manevra LeBourg)
pt. formele CU deplasare: tumefactie voluminoasa periangulomandibulara, trismus, echimoze,hematoame, ocluzie modificata, mobilitatea fragmentelor
Fracturi ale ramului mandibular:
Patogenie:-prin traumatism direct/indirect
Linii de fractura: verticale: -sunt longitudinale
sit.in plina masa musculara:maseter,pterigoidian lateral
directie:incizura sigmoida-marginea bazilara
fara deplasarea fragmentelor
orizontale:-sunt transversale
sit.in 1/3 mijlocie a ramului mdb.
oblice: -directie:incizura sigmoida-marginea posterioara a ramului mdb.
Fracturi orizontale,oblice:-tractiune in sus a fragmentului inferior sub actiunea m.maseter si m.pterigoidian intern
tractiune spre anterior si medial a fragm.superior sub act.m.temporal si m.pterigoidian extern
Scurtare ram.=>devierea liniei mediene spre partea afectata=>contact prematur la ultimii 2 molari=> ocluzie in 2 timpi
Clinic: -tumefactia reg.parotideomaseterine
durere la presiune laterala pe ram
trismus
inocluzie frontala ce se remite la presiune moderata pe menton
interesarea canalului mdb.(fracturi sub Spina Spix)=>tulburari de sensibilitate
Fracturi ale apofizei condiliene: Patogenie:-cel mai frecvent -traumatism indirect
Forme anatomo-clinice intracapsulara: -aspect de tasare a capului condilian:
asociat frecvent cu: fracturarea cavitatii glenoide, perforare conduct auditiv, lezare menisc articular
aspect de "decapitare" a apofizei condiliene(fractura transcondiliana)
clinic: limitarea miscarilor mdb. Otoragie, dureri la palpare CAE, tulburari ocluzale absente
extracapsulara: fracturi ale colului condilului(fracturi subcondiliene inalte)
zone de minima rezistenta
cele mai frecvente
linia de fractura sectioneaza transversal colul condilului=>cap deplasat/luxat din cavitatea glenoida
fractura bazei apofizei condiliene:
deplaseaza condilul in afara cavitatii glenoide
clinic: menton deviat pe partea bolnava, dureri la pres.later. preauriculara, palpare:miscarile condiliene nu se palpeaza
subcondiliana joasa: -liniie de fractura cu directie oblica in jos,inapoi,de la incizura sigmoida la marg.posterioara a ram.
Situatii:-scurtare ram=>ocluzie "in 2 timpi"
fara deplasarea fragmentelor=>fara modificari de ocluzie
Fractura apofizei coronoide:
Patogenie:traumatism lateral cu infundarea arcadei temporozigomatice
mecanism de smulgere prin intermediul m.temporal
Forme anatomoclinice: -fracturi complete
fracturi incomplete
Clinic:limitare dureroasa a deschiderii arcadelor dentare
4. Complicatiile fracturilor de mandibula imediate: apar in momentul traumatismului si se datoreaza in mod direct acestuia leziuni associate: intereseaza extremitatea cefalica, sunt cu risc vital
leziuni neurologice: ale coloanei cervical, fractui de baza de craniu, hemoragii intracraniene, edem cerebral post-traumatic
insuficienta respiratory abstructiva sup
hemoragia cu risc vital
socul hipovolemic
locale: in cazul fract cu deplasari importante ce duc la lezarea pachetului vasc-nervos alv inf
hemoragii mici sau medii, lezarea vaselor faciale, linguale
hematoame geniene sau ale planseului bucal
hipo/anestezia in teritoriul de distributie
secundare: de natura septicadatorita faptului ca fract sunt deschise in cav bucala, prezentei dd in focar
tardive: consecinta a gravitatii traumatismului si in urma unui trat inadecvat consolidari intarziate/vicioase, pseudoartroza, constrictia de mand, anchiloza ATM, tulburari de crestere mand
5. Tratamentul de urgenta al fracturilor de mandibula
pacient in stare grava eliberarea cailor aeriene (corpi straini, sange, mucus, fragm dent)
mentinerea permeabilitatii cailor aeriene sup (traheotomia, cricotirotomia)
respiratie asistata
asigurarea functiei circulatorii
pac cu leziuni associate cu risc vital
lez neurologice: ale coloanei cervical, fracture de baza de cran iu, hemoragie intracraniana si edem cerebral
insuf respiratory obstructive sup
hemoragia cu risc vital
socul hipovolemic
pac cu fract de mand fara lez associate cu risc vital
seroprofilaxie antitetanica, anestezie loco-regionala/sedare
plagile partilor moi se sutureaza inainte reducerii si imobilizarii in cazul unor plagi extinse mai intai se face reducerea si imobilizarea si apoi sutura
extractia dentara inainte de reducere si imobilizare daca dd prezinta fractura rad, irecuperabili, mobilitate excesiva, care impiedica reducerea
reducerea fracturii prin repozitionarea manuala a fragmentelor deplasate
imobilizarea de urgent: bandaj mentocefalic, capelina cu fronda mentoniera, ligature interdentare monomaxilare din sarma (in 8), ligature interdentare intermaxilare din sarma, ligature intermaxilare fixate pe implanturi
AB, antiinflamatorii, antialgice
6. Fracturile orizontale si vertical ale maxilarului aspect clinice
Le Fort I
Traiectul liniilor de fractura: apertura piriforma, deasupra apexurilor dintilor, fosa canina, creasta zigomatico-alveolara, tuberozitatea maxilara, apofiza pterigoida (1/3 inferioara)
Aspecte clinice:
examen clinic facial: oligosimptomatic (echimoze, excoriatii, hematoame, plagi) examen clinic oral:-inspectie: echimoze ale santului nazo-genian,labio-genian, "in potcoava" pe mucoasa vestibulara, tulburari de ocluzie moderate (contacte premature) palpare:puncte dureroase in santul vestibular si retrotuberozitar
patognomonic:punct dureros inapoia M3,pe aripa externa a apofizei pterigoide
mobilitate anormala a portiunii inf a max
Le fort II
Traiectul liniilor de fractura:-oase nazale, os lacrimal, apofiza ascendenta a maxilarului, rebordul orbital pana la niv gaurii IO, peretele ant-lat al sinusului maxilar, apofiza pterigoida (1/3 mijlocie), peretele lat al fosei nazale, vomer, sept nazal cartilaginos Aspecte clinice:
examen clinic facial: tumefactie accentuata a fetei, echimoza palpebrala inferioara,nazo-geniana, chemozis conjunctivo-bulbar, facies aplatizat antero-posterior pastrarea reliefului oaselor zigomatice, stergerea reliefului oaselor nazale epiphora,epistaxis, emfizem subcutanat, tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului infraorbitar
examen clinic oral: echimoze pe fundul de sac vestibular superior modificari rapoarte de ocluzie vertical si sagital, ocluzie deschisa in zona frontala retrognatism maxilar, ocluzie incrucisata la laterali tulburari de sensib pe traiectul n palatin mare
mobilitatea anormala a intregului bloc maxilar, palparea unei trepte (oasele proprii nazale, marg inf a orbitei, crestei zigomatico-alv) Le Fort III
Traiect: oasele nazsale la niv suturii naso-frontale, os lacrimal, apofiza ascendenta a max, supraf orbital a etmoidului, perete inf orbita, apofiza pterigoida in 1/3 sup, arcada temporo-zig, lama perpendicular a etmoidului, vomer Aspecte clinice:
clinic facial: infundare in totalitate a etajului mijlociu inclusiv piramida nazala,oase zigomatice
echimoze palpebrale superioare,inferioare bilaterale ("in ochelari"), edem palpebral
chemozis,echimoze conjunctivo-bulbare,epistaxis,epiphora
diplopie,exo-,enoftalmie
emfizem subcutanat
tulburari resp prin obstructie aeriana sup, rinolicvoree clinic oral: mobilizare anormala in plan vertical,transversal
malocluzie datorita deplasarii posterioare,superioare maxilare => retrognatism maxilar fals, ocluzie deschisa la frontali, contact pe molari
deplasari laterale
fract mediosagitala (disjunctive intermax) Traiect medio-sagital: arcada alveolara printer incisivii centrali, podeaua nazala, bolta palatina, corp maxilar
deschiderea anterioara sau posterioara
Clinic:
tumefactie si echimoza a buzei superioare
largirea conturului alveolar
solutie de continuitate a fibromucoasei inter incisive superioare
fractura cu deschidere anterioara: falsa diastema superioara, tulburari de ocluzie
mobilitate osoasa anormala (la inchidere/deschidere arcade):ocluzie "in armonica" la maxilar
comunicare intre fosa nazala si cavitatea orala
fract paramediana (parasagitala, lat de max) Traiect: rebord alveolar paramedian, planseul nazal, sinus maxilar sau tuberozitate max Clinic: solutie de continuitate a buzie superioare,reg.geniana
fragment mic deplasat in afara,in sus/jos => tulburari de ocluzie verticale,transversale
comunicare orosinuzala/oronazala => refluarea alimentelor
7. Semne clinice comune fracturilor de maxilar
Tulburari morfologice
Infundarea etajului mijlociu al fetei
Edem post-traumtic facial important
Hematoame, echimoze, escoriatii si plagi ale teg
Accentuarea diametrelor transversal/vertical ale fetei
Mobilitatea anormala
Semne orale
Echimoze si plagi ale fibromuc orale
Intreruperea conturului osos la niv crestei zigomato-alv
Leziuni dentare
Tulb ocluzale
Sagital: ocluzie inversa frontal
Vertical: ocluzie deschisa frontal si contacte premature la molari, bilateral
Transversal: ocluzie incrucisata
Atipice: fracture partiale, mixte si cominutive
Tulb functionale
Dificultati masticatie, fonatie, deglutitie, respiratorii prin osctructiile cailor aeriene supitate osoasa cu mobilitatea oaselor nazale sau de piramida nazala
Manif orbitale
Hematoame palpebrale inf, chemosis conjunctivo-bulbar
Discontinuitate a conturului orbitei cu treapta osoasa la niv rebordului orbital inf sau lat
Exo/enoftalmie, diplopie, epifora
Pareza pleoapei inf
Manif nazale si sinuzale
Epistaxis, emfizem subcutanat
Discontintinuitate osoasacu mobilitatea patologica a oaselor nazale Manif neurologice
Rinolicvoree, otolicvoree ->fract ant a bazei craniului
Hipo/anestezie pe traiectele nn IO si palatin mare
8. Tratamentul de urgent in fracturile de maxilar
seroprofilaxia antitetanica, anestezie loco-regionala/sedare
plagile partilor moi se vor sutura inainte reducerii si imobilizarii
fract partiale
procesului alv: se indeparteaza dd, fragm de os alv, se regularizeaza creasta
se excizeaza muc necrotica, se sutureaza cu fire separate
cand se desprind fragm mari se repozitioneaza si imobilizeaza prin: atela fixate cu ligature de sarma; intermaxilara rigida sau elastica perforatii de bolta palatine: aplicarea de mese iodoformate mentinute cu fire de sutura sau ligature de sarma peste bolta, ulterior se aplica placi palatinale acrilice fract vertical: reducere manuala
imobilizare prin ligatura in 8, ligature de sarma in punte, atela monomaxilara, imobilizare intermaxilara elastic sau rigida fract orizontale
reducerea sub anestezie/sedare prin tractiune manuala directa sau prin intermediul unor sarme fixate pe dintii limitanti
imobilizarea prin bandaj mento-cefalic, capelina cu fronda mentoniera, dispozitiv in zabala
9. Fracturile complexului zigomatic clasificare, forme anatomi-clinice, semne clinice ale fracturilor de malar
Clasificare
ant (rebord orbital inf, apofiza asc a max, sutura zigomatico-temporala/zigomatico-frontala, perete ant sinus maxilar)
fara deplasare (fisuri)
cu deplasare
partiale (rebord orbital inf sau perete lat al orbitei, podeaua orbitei, perete ant-lat sinus maxilar)
totale: disjunctie de malar (rebord orbital inf, podeaua orbitei, perete ant sinus maxilar, sutura zigomatico-frontala/zigomatico-temporala), fractura cominutiva a malarului post (intereseaza numai arcada temporo-zigomatica) fara deplasare: in lemn verde
cu deplasare: unice (denivelare in treapta a arcadei), duble (fragm intermediar cu infundare in forma de sant), triple (2 fragm determina infundare in V), cominutive
fract ant fara deplasare
edem post-traumatic al reg zigomatice si palpebrale
echimoza palpebrala in monocle, ale conjunctivei bulbare
pcte dureroase la vpalpare la niv suturilor osului zigomatic
hipoestezie in teritoriul n IO
epistaxis unilateral, limitarea deschiderii gurii fract ant cu deplasare
asimetrie facial prin infundarea reliefului malar, edem post-traumatic
intreruperea continuitatii osoase la niv rebordului orbital inf unde se percepe o denivelare
la niv crestei zig-alv se percepe o denivelare in treapta, dureroasa mla palpare
exo/enoftalmie, crepitatii gazoase
tulburari oculare (diplopie), mandibulare (limitarea deschiderii)
tulburari de sensibilitate: hipoestezia/anestezia/hiperestezia in teritoriul n IO
fract post fara deplasare: echimoza, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice
palpare moderat dureroasa la niv arcadei temporo-zigomatice
fract post cu deplasare
infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice, discontinuitate osoasa
echimoze, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice
limitarea miscarilor mand10. Infectiile spatiului genian si paramandibular
spatiul bucal: medial (m buccinator), lat (teg), sup (arcul zigomatic), inf (spatiul corpului mand si submand), ant (mm zigomatic mare, coborator al unghiului gurii, spatiul infraorbital), post (rafeul pterigomand si spatiul maseterin) spatiul genian
impartit de m buccinator intr-un compartiment medial (intre m si muc jugala) si unul lateral (intre teg si m) pct de plecare: infectiile dento-parodontale ale M max si mand, rar Pm
clinic: tumefactie voluminoasa a reg geniene initial ferma apoi pastoasa, dupa ce se elimina continutul se constata fluctuenta
marginea bazilara ramane palpabila
teg congestionate, destinse, lucioase
edemul de vecinatate sterge reliefurile faciale (reg palpebrala, temporala, parotideomaseterina, submand)
daca pctul de plecare este M inf -> trismus
muc jugala congestionata, edematiata in dreptul dd cauzal
stare generala alterata, febra, frison, tahicardie
dg dif: celulita geniana data de Haemophilus influenzae
flegmonul difuz hemifacial
adenite geniene supurate
formatiuni tumorale benigne
chist sebaceu genian suprainf
trat: incizia si drenajul colectiei supurate, suprimarea factorului cauzal
drenajul cut submand, incizia sub rebordul mand la 2 latimi de deget si paralel
drenajul oral: incizii in vestibulul sup/inf, cu dezinsertia m buccinator de pe mand si max
drenaj cu tuburi de politen fixate prin sutura pt 24-72 ore, AB, analgezice, AINS
spatiul paramand (buccinato-maxilar)
etiologie: pericoronarita supurata a M3 inf
clinic: apare o colectie purulenta bine delim situata la niv muc din dreptul Pm inf sau genian inf
partile moi sunt modif caracteristic
la palpare in grosimea obrazului se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia din obraz de muc ce acopera M3
la pres pe colectie se evacueaza o secretie purulenta pe sub capusonul dd cauzal
ex oral dificila datorita trismusului
trat: incizia cut de 2-3cm plasata submand decliv de colectie interesand teg si tes cel subcut, apoi se plaseaza 2 tuburi de dren
incizia orala plasata orizontal in vestibulul inf in dreptul Pm, dupa evacuarea secretiei se plaseaza o lama de dren
AB, AINS
remisia dupa extractia M3 cauzal
11. Infectiile spatiului submandibular
delim: med (mm milohioidian, hioglos, stiloglos), lat (teg, m platisma), sup (mand, m milohioidian, m maseter), inf (hioid), ant (pantece ant digastric, spatiul submental), post (pantece post m digastric, m stilohioidian)
etiologie: inf dento-parod ale M inf, litiaza gl submand, adenita supurata, supuratiile spatiilor vecine clinic: tumefactie submand ce se extinde ant submentonier si post la niv marg ant a SCM, mascand marg bazialara a mand in 1/3 post
teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuenta la palpare
muc hemiplanseului bucal e congestionata si edematiata, infl se extinde si in pilierul amigdalian ant
forma particulara este evol supuratiei in recesus: colectia bombeaza la niv santului mand-lingual
dureri spontane si la palpare, odinofagie, lim deschiderii gurii, stare generala alterata, febra, frison, tahicardie
dg dif: litiaza submand supurata
abcesul spatiului corpului mand
adenita submand acuta supurata
adenopatii specifice
adenopatii metastatice ale tumorilor maligne
trat: incizia teg decliva la 2 latimi de deget sub marg bazilara, apoi se plaseaza 2 tuburi de dren fixate la teg pt 48-72 ore si se iriga cu sol antiseptice incizia orala in cazul evol in recesus, in santul mand-ling la niv bombarii max in dreptul M inf, apoi se plaseaza o lama de dren pt 24-48 ore
AB, AINS, analgezice, se indeparteaza dd cauzal
12. Infectiile spatiului submentonier delim: sup (m milohioidian), inf (fascia cervicala superf, platysma), post (hioid), lat (pantece ant digastric) etiologie: inf dento-parod ale frontalilor inf, stafilocociile cut labio-mentoniere, extinderea proceselor supurative din spatiile vecine
clinic: tumefactie submentoniera, teg congestionate, destunse, lucioase, zona centrala fluctuenta
dg dif: adenite supurate submentoniere
abcesul spatiului sublingual
stafilococii cutanate labio-mentoniere
trat: incizia cut submentonier decliv de colectie urmand conturul arcului mentonier
drenarea cu tuburi de dren fixate la teg 24-48ore
AB, AINS, analgezice, suprimarea fac cauzal
13. Infectiile spatiului sublingual
sup (muc subling), inf (m milohioidian), ant (fata interna a arcului mentonier), post (hioid), medial (mm geniolos si geniohioidian), lat (arcul mentonier) etiologie: procese pat periapicale ale frobtalilor, Pm si M1 inf, litiaza canalului Warthon, punctii septice, procesele septice din spatiile vecine
clinic: dureri spontane si provocate de masticatie, deglutitie si fonatie, trismus
tumefactie submentoniera limitata, bombare a planseului ant ce ridica plica subling (aspect de creasta de cocos)
muc congestionata, edematiata, acoperita cu depozite false
palpare: planseu ant impastat difuz cu zona de fluctuenta
dg dif: flegmon difuz al planseului bucal
abces spatiu submand
warthonita si periwartonita
tumori chistice de planseu bucal
trat: incizie teg la distantei intre marg bazilara si hioid
dupa sectionarea planurilor superficiale se traverseaza fibrele m milohioidian
drenaj cu 2 tuburi de politen fixate la teg prin care se fac irigatii cu antiseptice
incizia orala doar colectii limitate, superficializate la muc, cat mai aproape de fata int a mand in zona de reflexie mucozala, apoi se plaseaza lama de dren sau mesa iodoformata
AB, AINS, analgezice, extractia dd cauzal
14. Infectiile spatiului maseterin
medial (fata ext a ramului mand), lat (m maseterin), sup (spatiul infratemp), inf (chinga pterigomaseterina) etiologie: M inf, osteomielita, tumori chistice suprainf ale ramului mand
clinic: procesele supurative se pot lim la spatiul maseterin sau pot diseca fibrele m master localizandu-se la teg
tumefactie la unghiul mand pana la arcada temp-zigomatica
impastare dureroasa fie fluctuenta, teg congestionate, destinse, lucioase
edemul de vecinatate se extinde temporal, genian, sub/retromand, trismus intens
dg dif: abcesul spatiului bucal
adenita supurata pretragiana
abces parotidian
parotidita acuta supurata
osteomielita ramului mand
formatiuni chistice sau tumorale benigne sau maligne ale ramului mand
trat: incizie teg plasata subangulomand la 2 latimi de deget sub marg bazilara, dezinsertia m maseter, apoi plasarea tuburilor de dren fixate la teg 48-72 ore
incizia orala pt inf ce bombeaza la marg ant a ramului mand, se patrunde intre fata int a maseterului si fata ext a ramului mand, tuburi de politen fixate la muc pt 24-48 ore
AB, AINS, analgezice, extractia dd cauzali
15. Infectiile spatiului peterigomandibular
medial (m pterigoidian med), lat (fata int a ramului mand), inf (chinga pterigomaseterina), ant (rafeul pterigomand), post (parotida) etiologie: procese inf M inf, punctii septice la spina Spix
clinic: trismus intens, deschiderea fortata a gurii det deviatia mentonului catre partea sanatoasa
medial de plica pterigomand o tumefactie fluctuenta acoperita de muc congestionata
ingustarea istmului faringian -> disfagie si odinofagie
dg dig: supuratii ale spatiuli laterofaringian
osteomielita de ram mand
formatiuni tumorale de spatiu pterigomand
trat: incizia cut, disectia planurilor superficiale, se sectioneaza chinga pterigomaseterina, se patrunde intre m pterigoidian med si fata int a ramului mand, drenaj cu tuburi de dren fixate la teg
supuratiile lim la marg ant a ramului mand se pot drena pe cale orala, incizia verticala intre marg ant a ramului mand si rafeul pterigomand, se patrunde intre m pterigoidian med si fata int a ramului mand, drenaj cu tuburi de dren fixate la muc pt 24-48 ore
trat medicamentos, indepartarea cauzei dentare
16. Flegmonul planseului bucal (angina Ludwig) procesul supurativ cuprinde spatiile submand, subling, submentonier se paote extinde spre spatiile laterofaringian, intratemporal, limba, regiunea cervicala ant, torace
etiologie: procese septice dentoparod sau pericoronarite supurate ale M3 inf
clinic: debuteaza ca o supuratie a spatiului subling
tumefactie sublinguala ce se extinde catre partea opusa, fuzeaza submand bilateral si mentonier tumefactia e masiva si se extinde de la gonion la gonion, are duritate lemnoasa fara zone de fluctuenta
prezinta crepitatii gazoase in fazele avansate
teg sunt marmorate, apar flictene/sfacele
la periferie edem difuz de insotire ce se extinde genian si presternal
planseul ant bombeaza depasind marg incizala a frontalilor inf sub forma unei creste de cocs, muc subling congestionata, in tensiune, acoperita de depozite fibrino-leucocitare
limba impinsa spre post, pe margine amprentele dd datorita macroglosiei
trismus, disfagie, odinofagie, disfonie, dispnee
febra apoi subfebrilitate, tahicardie, dispnee toxica bulbara
leucocitoza cu neutrofilie, tromboflebita sau tromboza septica a sunusurilor craniene, meningita septica, se poate extinde spre mediastin
dg dif: supuratiile spatiilor fasciale ale planseului bucal
adenopatii metastatice de niv I suprainfectate
trat: incizia cut sub forma de potcoava de la un unghi mand la celalalt, decliv de tumefactie cu 2 latimi de deget sub marg bazilara
se sectioneaza teg, tes cel subcut, platisma si fascia cervicala, mm milohioidieni bilateral si pantelece ant ale mm digastrici
se evacueaza serozitate murdara si fetida
se exploreaza si spatiul laterofaringia si parenchimul lingual
se indeparteaza sfacelele necrotice
drenajul cu tuburi de politen pereche fixate la teg pt fiecare spatiu implicat mentinute 5-7 zile, irigatii cu sol antiseptice suptimarea factorului cauzal
reechilibrare hidroelectrolitica, AB, tonicardiace, vitaminoterapie, imunoterapie
evol este favor cand apare secretie purulenta la niv plagii si se inregistreaza febra
17. Flegmonul difuz hemifacial
intereseaza spatiile bucal, maseterin, temporal, infratemporal, submand, se poate extinde la sinusul max si orbita
etiologie: lez dento-parod, traumatisme cranio-faciale, stafilococii cutanate faciale
clinic: debut ca o supuratie a spatiului bucal sau submand tumefactie cu tendinta extensiva , cuprinde progresiv reg parotideomaseterina, temporala, palpebrala, cervicala
tumefactie dura, fara zone de fluctuenta, cu crepitatii gazoase in stadiile avansate
edem de insotire palpebral, la niv piramidei nazale, buzelor, dispare relieful zonei afectate
teg cianotice, in tensiune, fara o delim neta
muc jugala tumefiata cu amprentele dd, acoperita de false membrane, regiune inextensibila
trismus, halena fetida, stare toxico-septica, modif probelor biologice
se poate complica cu osteomielite ale maxi si mand, tromboflebite de sinus cavernos, meningite
dg dif: abcese ale spatiului bucal
tumori jugale suprainfectate
trat: incizii cut submand, suprazigomatic, temporal, periorbital
incizii orale in vestibulul sup prelungite perituberozitar si in vestibulul inf prelungite de-a lungul marg ant a ramului mand
prin debridare manuala se realizeaza comunicarea intre inciziile cut si cele orala
drenaj 5-7 zile cu tuburi de dren fixate la teg sau muc pt fiecare spatiu implicat, irigatii cu antiseptice indepartarea fact cauzal
trat medicamentos ca la flegmonul difuz al planseului bucal
18. Limfadenite cervico-faciale nespecifice simptomatologie, principii de tratament
adenita acuta congestiva: debuteaza ca un nodul elastic, sensibil la palpare, teg nemodif dim creste, gg devin durerosi, periadenita det fixarea de tes vecine
stare generala discret modif, subfebrilitate
adenita acuta supurata: colectie supurata bine delim, la perif periadenita, durere la palpare teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuenta
stare generala alterata cu febra si astenie
adenita acuta submand debuteaza ca un nodul elastic, nedureros, mobil, ulterior prin periadenita se fixeaza de marg bazilara care devine greu accesibila palparii teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuente la niv bombarii max
trismus si disfagie moderate
adenita acuta parotid: debuteaza ca un nodul mobil ce se fixeaza prin periadenita si apoi supureaza
adenita acuta geniana: supuratia gg buccinato-comisural, periadenita intensa, tumefactia poate cuprinde spatiul bucal in totalitate ulterior supuratia se delim sub forma unui nodul cu fluctuenta centrala
in grosimea obrazului se palpeaza un cordon de limfagita ce conduce spre poarta de intrare
adenite cronice: apar dupa o adenita congestiva stagnata, datorita reactiei de aparare a org sau in urma unui trat incomplet fara indepartarea fact dentar cauzal gg cu val crescut, consistenta ferma, nedureros
starea generala nu e modif, limfocitoza , cresterea vitezei de sedimentare
evol trenanta, se poate reacutiza sau poate retroceda lent
trat: variabil in fctie de stadiul de evol
adenite congestive: se suprim a fact cauzal, AB, AINS, antialgice
adenite supurate: in fctie de dim colectiei purulente
colectie mica bine delim drenaj filiform
colectie voluminoasa incizie plasata decliv de colectie, drenaj cu tuburi de politen fixate la teg 2-3 zile
intinse in tot spatiul fascial se trateaza ca o supuratie fasciala odontogena
adenite cronice: suprimarea fact dentar, vitaminoterapie, vaccinuri polimicrobiene, Ig
19. Osteomielita acuta supurata. Osteomielita supurata cronica
acuta: apare bruc cu alterarea starii generale, durerea se amplifica rapid iradiind la niv hemicraniului tumefactie difuza, teg destinse, lucioase, indurate
procesul supurativ det mobilitatea dintelui cauzal, deformarea corticalelor osoase
la mand apare precoce anestezia labio-mentoniera, la max hipo/anestezia n IO
simptom se amelioreaza in momentul fistulizarii muco-teg -> secretie purulenta, sechestre lameliforme tumefactia si semnul Vincent persista si dupa fistulizare
os moale, osteitic
la max se poate estinde sinusal sau orbirar
pe Rx semnele apar dupa o sapt cnad demin e de 30-60%: imag de os marmorat, miez de paine (alterneaza zone de osteoliza cu zone de osteocondensare, contur neregulat)
imag clasica de sarcofag: zona de radiotransparenta de inconjoara la distanta o zona de radioopacitate
trat: drenarea proc septic prin incizia supuratiilor si largirea fistulelor,irigatii cu antiseptice, AB cu spectru larg, extractia dd cauzali cat mai precoce
cronica: la adult urmeaza osteomielita supurata acuta stare gen nu e modif
deformarea ambelor corticale mand, semn Vincent +, fistule cutaneo-muc
la explorarea fistulelor se observa os moale, osteitic
Rx zone de radiotransparenta cu contur neregulat ce inconjoara sechestrele osoase
la copil la niv unghiului mand, debut lent, asimptomatic, corticalele mand deformate, semn Vincent
pe Rx zone de radiotransparente centrala cu reactie periostala
trat: sechestrectomie pe cale orala
corticotomia dupa amendarea fenomenelor supurative acute
indep corticalei avasculare favorizand actiunea AB
intraoperator se vor aplica perle acrilice cu gentamicina
20. Actinomicoza cervico-faciala
etiologie: germeni gram+, anaerobi/facultativ aerobi fac parte din flora saprofita a cav orale, devin pat in momentul patrunderii in partile moi cerv-faciale invazie prin sol de continuitate ce apare postraumatic/ procese dento-parod
clinic:
debut acut: procese supurative periosoase/ de spatii fasciale cu dureri nocturne iradiate hemicranian
tumefactia sensibila la palpare, inconj de infiltrat inflamator cu duritate lemnoasa
periostal nr microabcese ce pot fistuliza spontan eliminand secretie grunjoasa cu aspect de granule de sulf, traiectul fistulos se opreste in grosimea partilor moi
debut cronic: nodular, lez initial circuscrise, nedureroase la palpare, invadeaza tes vecine dupa abcedare progresiva
per de stare: tumefacia dura lemnoasa se extinde, teg stropitoare aderente de substratul osos datorita bridelor cicatriciale
linguala: nodul bine delim, creste progresiv, aspect pseudotumoral produce tulburari fctionale, evol lenta, efractionarea muc, eliminarea secretiei grunjoase
osoasa: periferica pct de plecare actinomicoza partilor moi care invadeaza progresiv substratul osos, demin difuza, progresiva
central geode osoase ce deformeaza conturul osos fara afect tes moi, nu difuzeaza de-a lungul cailor limf, evol lenta, fara alterarea starii generale dg: pe baza simtom cu confirmare microbiologica si anatomo-pat
par Rx pot aparea zone de radiotransp osoasa difuza neomogena in forma periferica sau similara imaginii chistice in forma centrala
dg dif: inf specifice/nespecif cervico-faciale
tumori benigne/maligne
clerodermia
trat: chir si medicam
identif si indepartarea fact cauzal dentar
incizia, drenaj, largire traiect fistulos, indep tes de granulatie, recoltarea intraoperatorie de secretie si fragm fistulare
vindecare cand teg se asuplizeaza, fenom inflam locale si loco-reg se remit in totalitate
21. Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale ale partilor moi orale chistul dermoiD chistul teratoid
chsitul gastrointestinal heterotopic
chistul limfoepitelial oral
cervicale
branhial
calalului tireoglos si gusa linguala
salivare
mucocelul si sialochistul
ranula
ale struct epidermului si anexelor sale
chistul sebaceu/ epidermoid
chistul cu incluzii epidermale
22. Chistul dermoid semne clinice, dg dif
23. Chistul branhial semne clinice, dg dif
24. Chistul canalului tireoglos semne clinice, dg dif
adenopatii metastatice submentoniere cu ruptura capsulara
25. Ranula semne clinice, dg dif
26. Hiperplazia fibroasa inflamatorie (epulis fissuratum)27. Granulomul piogen
sau ciment parodontal
indepartarea fact iritativ
28. Fibromul osifiant periferic (epulis fibros)29. Granulomul periferic cu cel gigante (epulis cu cel gigante)30. Papilomul semne clinice, dg dif
proliferare tumorala benigna a stratului spinos al ep
formatiune tumorala cu crestere exofitica, verucoasa sau conopidiforma avand prelungiri digitiforme
pediculat, uneori sesil, dim max 1cm
consistenta moale sau ferma in fctie de prezenta/absenta tes fibros
supraf neregulata, culoare alba, rosiatica sau normala in fctie de gr de keratinizare
localizari:muc liguala, jucala, rosul de buza, palat dur, val palatin, lueta
papilomul sino-nazal localizare la niv cav nazale sau sinusuri, asiptomatic
dg dif papilom oral
granulomul piogen
fibromul muc orale
forme de debut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos
forme de debut vegetante ale tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular
dg dif papilom sino-nazal
mucocel sau sialochist sino-nazal
forme de debut ale tumorilor maligne ale muc sino-nazale
31. Fibromul
32. Fibromatoza gingivala
33. Hemangiomul
macula deschisa cu o retea teleangiectazica
in primele sapt se dezv rapid
cele superf sunt reliefate si boselate, culoare rosie aprinsa, consistenta ferma, tumora nu se goleste de sange la pres cele mai profunde discret reliefate, au tenta albastruie
culoarea se modif treptat devenind purpurie si de consistenta mai scazuta
la 5 ani de obicei dispare, teg vor arata normal in jumatate din cazuri
pot aparea ulceratii pe fondul suprainfectarii, pot sau nu sangera
induc complicatii prin localizare: ocular, periocular, laringian
risc mare de hemangioame viscerale
cele cu dim mari se pot complica cu sindr Kasabach-Merritt (purpura trombocitopenica, coagulopatie de consum, hemoliza microangiopatica, fibrinoliza intralezionala) -> mortalitate 30-40% trat: depinde de varsta, dimensiune, localizare, stadiu
pt cele mici se prefera dispensarizarea deoarece se pot remite spontan
daca exista ulceratii, hemoragii, cresteri marcate se prefera trat medicamentos (terapie cortizonica 60-90 zile), dar poate recidiva
injectarea intralezionala de triamcinolon sau betametazona, rata succes 75%
scleroterap pt cele mici: inj intralezional de agenti sclerozanti pe baza de alcool polietoxilar pt a induce fibroza, pt cele mari e necesara asocierea cu extirparea chirurgicala chirurgical are indic limitate pt cele mici, cu crestere lenta
cu laser CO2 adjuvant in timpul exciziei pt hemostaza si limitarea cicatricilor
34. Sindr Sturge-Weber
malformatii vasculare ale encefalului si fetei (pata de vin de porto)
unilaterala, de-a lungul unei zone de emergenta trigeminala
poate fi bilateral pe fata sau poate avea alte localizari
se asociaza cu malformatii vasculare leptomeningeale ipsilaterale ce induc manif neurologice
Rx craniene evid calcificari cerebrale giriforme de partea afectata
manif oculare, orale (modif hipervasculare a muc de partea afectata)
gingivomuc creste alv poate avea aspect de hiperplazie vasculara sau asemanator epulis granulomatos
liza osoasa subiacenta este exceptionala
trat: depinde de natura si severitatea leziunilor
petele vasc se pot trata cu laserterapie
interv neurochir de indepartare a lez angiomatoase intracraniene
lez ging induc dificultati de mentinere a igienei bucale, in extirparea lez trebuie avuta in vedere hemoragia importanta consecutiva
35. Clasificarea chisturilor oaselor maxilare
36. Keratochistul odontogen
primordial se dezvolta in locul unui dinte, caract recidivant marcat dentiger se dezvolta in jurul unui dinte
apar la adolescenti dar si la copii (sindr Gorlin)
cel mai frecvent mandibular in dreptul M3, la max in dreptul M3 si C
multitudine variante si dimensiuni: forme mici si uniloculare, mar uniloculare sau multiloculare
asimptomatice, induc mobilitatea dd adiacenti si resorbtia progresiva a rad, nu induc tulburari senzitive
au tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal
lizo corticalelor osoase: max (spre V) si la mand (spre L in zona laterala si V in zona frontala si Pm) peretele chistic se poate perfora, lichidul bogat in keratina patrunde in struct invecinate provocand reactie inflam marcata (durere si edem)
Rx: lez osoase radiotransparente cu limite nete, cu corticalizare perilezionala
uniloculare sau multiloculare, se poate evid un dinte neerupt (dentiger)
lipsa dintelui -> primordial
resorbtia rad dd adiacenti erupti pe arcada
dg dif
dentiger: chist folicular
chist/tumora odontogena adenomatoida
ameloblastomul si fibromul ameloblastic
primordial unilocular: chist parodontal lat
chist rezidual
cav osoasa idiopatica
chist/tumora odontogena adenomatoida
ameloblastomul si fibromul ameloblastic
primordial multilocular: ameloblastomul
mixomul odontogen
tumora centrala cu cel gigante
malformatii arterio-venoase osoase centrale
trat: chirurgical chistectomie, marsupializarea
chistectomia: pt cele de dim mici, indepartarea membr chistice
abord facil pt o buna vizibilitate
nu invadeaza partile moi nu e necesara extirparea tes moale la cel primordial se recomanda extirparea unei portiuni de muc alv hiperkeratinizata pt a indeparta resturile epiteliale cu potential de transformare
daca osul o permite dd vecini pot fi pastrati dar necesita chiuretaj
marsupializare: pt cele odontogene dentigere, creeaza posibilitatea eruptiei dintelui inclus
rezectia osoasa: atunci cand au existat recidive multiple dupa chistectomie sau lez e de mari dim si a erodat corticala osoasa
risc crescut de recidiva: neindepartarea chistului monobloc, cele de mari dimensiuni, multiloculare, cele care au erodat corticalele osoase
37. Chistul folicular (dentiger) inconjoara coroana dintelui neerupt si este atasat de jonct smalt-cement a acestuia cel mai frecv la niv unghiului mand legat de M3 inclus, la niv C sup inclus
mici dimensiuni, asimptomatic, lipsa dintelui de pe arcada
creste in dimensiuni, poate eroda corticala osoasa
se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral sau de la un proces inf periapical al unui dinte decidual
Rx: mici dimensiuni, radiotransparenta uniloculara ce inconjoara coroana unui dinte inclus si se ataseaza la colet
radiotransparenta bine delim, contur net, discret radioopac, daca e infectat lim mai putin nete
varianta cu extensie lat in cazul unui M3 inf semiinclus in care radiotransparenta intereseaza portiunea D a dintelui spre ramul mand
varianta cu etensie V la M3 inf semiinclus radiotransparenta uniloculara suprapusa peste bifurcatia rad
varianta circumferentiala: radiotransp extinsa spre apical, nu respecta jonct amelo-dentinara, aspect aparent multilocular datorita unor trabecule osoase restante
poate deplasa dintele din care deriva, dd vecini sau poate det resorbtie rad dg dif: keratochistul odontogen dentiger
ameloblastomul
fibromul ameloblastic
chistul/tumora odontogena adenomatoida
trat: chistectomie si odontectomia dintelui semiinclus sau inclus, chiuretaj complet
dintele care poate erupe ulterior se poate pastra pe arcada
pt cele de mari dimensiuni se poate face marsupializarea ce det red in vol a chistului iar apoi chistectomia
cele extinse spre bazilara mand necesita abord cervical
recidive rare dupa indepartare completa, risc moderat de transf in ameloblastom, carcinom spinocelular
38. Chist de eruptie
apare om cazul unui dinte in eruptie aflat submuc, prin separarea foliculului dentar de supraf coroanei dintelui cel mai frecv la dd temporari dar si la I sup, M, si la dd ramasi inclusi
lez cu aspect chistic in dreptul dintelui in eruptie
muc este intacta, transpare hematomul acumulat sub sacul folicular -> culoare albastruie
consistenta fluctuenta, discret dureros
Rx: dinte in eruptie care a perforat corticala crestei alv fara a fi vizibile modif patologice
dg dif: hematom post-traumatic al crestei alv sau malformatie vasc de mici dimensiuni
trat: evol spre marsupializare spontana urmata de eruptia normala nu necesita trat
buna igiena pt a evita suprainfectarea
rar marsupializarea chisturilor prin incizia si evacuarea continutului si excizia unei mici portiuni de muc
39. Chistul nazo-palatin (canalului incisiv) asimptomatic, ajunge sa deformeze palatul ant, aspect similar unui abces palatinal muc poate fi integra sau poate fistuliza prin care se elimina continutul chistic
palpare dureroasa, fluctuenta
exteriorizarea poate fi spre V in fundul de sant din regiunea frontala, deformand buza
Rx: radiotransparenta de 1-2 cm, bine delim situat intre rad ICS median sau imediat paramedian fara a avea pct de plecare periapical
rad dd sunt divergente, resorbtie rad
dg dif: chistul radicular
keratochisul odontogen primordial
tumori maligne endoosoase
canal incisiv normal
trat: chistectomie simpla prin abord palatin, nu apar recidive, risc de transformare maligna extrem de mic
40. Chistul globulo-maxilar
expresia clinica si radiologica a unui chist radicular/parodontal lat/keratochist odontogen
chist endoosos situat intre IL si CS initial asimptomatic, in evol se poate exterioriza la niv partilor moi sin fundul de sant V sau in palat sub forma unei deformari dureroase si fluctuente Rx: radiotransparenta la niv max intre dd, rad sunt divergente si cu resorbtie rad
41. Chistul radicular
chist inflamator endoosos ce inconjoara apexul unui dinte devital ca o complicatie a pt dentare chist periapical
la niv apexului unu dinte cu gangrena
dinte cu obturatie de canal care la apex are un chist periapical
initial asimptomatic, sensib la percutie in ax, jena dureroasa la palparea vestibulului bucal in dreptul apexului
teste vitalitate negative
creste in dim si subtiaza corticala osoasa, la palparea in vestibul se percepe o consistenta de minge de celuloid
zona e discret cureroasa la palpare, in final perforeaza corticala osoasa si se exteriorizeaza in tes moi
deformeaza fundul de sant vestibular, muc normala, palpare dureroasa, fluctuenta
se poate suprainf -> abces V, palatinal sau de spatiu fascial primar
poate interesa si rad dd vecini, poate fistuliza in cav orala la teg sau in sinusul max
Rx: radiotransp periapicala in jurul dintelui cauzal care continua, deformeaza si sterge conturul laminei dura
bine delim, contu radioopac, rotund ovalar, uneori neregulat, apexurile incluse in cav chistica, resorbtie rad
dg dif: granulom periapical, chisturi osoase, sinus maxilar normal trat: trat endodontic al dintelui cauzal
trat chir conservator: chiuretaj periapical cu rezectie apicala
dim mici, dd recuperabili, buna implantare -> chistectomie cu rezectie apicala si trat endo
distructie coronara masiva, irecuperabil protetic -> extractie, chistectomie prin alveola postextractionala sau prin abord vestibular
chisturi mari -> chistectomia prin abord V, extractia sau trat conservator (rezectie)
dim mari si se extind spre sinusul max cu separatie osoasa min nu e necesara cura radicala a sinusului
dim mari la mand cu risc crescut de fract sau la max cu extindere in sinus/fose nazale -> marsupializare, trat conservator sau radical al dd cauzali
chist radicular lat
similar chistului periapical dar se dezv la niv supraf lat a rad pe seama unor canale pulpare aberante radiotransparenta de dim mai mici
dg dif: chistul parodontal lat
keratochistul odontogen primordial
parodontopatia marg cronica profunda
trat: extractia dent si chistectomia prin alveola
chist rezidual
chist radicular ce persista dupa trat endo sau extractie (fara chiuretarea alveolei)
Rx asemanator al unui chist periapical la un dinte cu obturatie de canal/persistent la niv crestei edentate dupa vindecarea osoasa a alv postextractionale
dg dif: chist periapical
lez chistice sau tumorale ale oaselor maxilare (keratochistul odontogen primordial, chist osos traumatic, chist osos anevrismal)
trat: chistectomie cu rezectie apicala si sigilarea surpraf de sectiune a rad/chistectomie prim abord oral
42. Ameloblastomul
tumora a ep odontogen cu orig in resturile lamei dent, org adamantin, ep unui chist odontogen, stratul bazal al muc orale cu crestere lenta dar extrem de invazive
intraosos solid sau multichistic
intraosos unichistic
periferic extraosos
ameloblastomul intraosos solid sau multichistic
apare la orice varsta , localizare la mand in zona M2 si ramul mand, la max in special in zona post
clinic: initial asimptomatic, lez mici, tumefactie a mand cu evol lenta, deformeaza contururile fetei, durere si parestezii Rx: radiotransp multiloculara cu margini neregulate, aspect de facure de miere, prezent un dinte inclus intraosos, resorbtie rad a dd adiacenti tumorii
forma desmoplastica e localizata in special in zona ant a max, radio transp cu zone radioopace dat metaplaziei osoase/mineral septurilor fibroase dense
dg dif: keratochistu odontogen
chistul osos anevrismal
fibromul ameloblastic
fibromul/mixomul odontogen
tumora centrala cu cel gigante
angioame/malformatii vasc endoosoase
trat: chiuretajul tumorii (recidive), rezectia marg (marg libere de 1-1.5cm recidiva 15-20%), rezectia segmentara si hemirezectia de mand cu/fara dezarticulare (pt dim mari/recidive/multe interventii chistectomice)
ameloblastomul unichistic
apare de nova sau prin transf tumorala benigna a ep unui chist odontogen
apare la tineri, localiz la mand in zona post
initial asimpt, in evol deformeaza corticalele osoase fara durere, parestezie n alv inf
Rx: radiotransp unilocular, bine delim
dg dif: keratochistul odontogen primordial /dentiger
chistul median mand
chistul radicular
chistul rezidual
cav idiopatica
trat: formele in situ: chistectomia, dispensarizarea
forme microinvazive: rezectia osoasa mrginala, profilactic, dispensarizare
forme invazive: chiuretajul tumorii, rezectie marginala, rezectie segmentara si hemirezectie de mand cu /fara dezarticularizare
ameloblastomul extraosos
deriva din resturile dentare si din ep bazal al muc orale
formatiune ging sesila sau pediculata, mici dimensiuni, nedureros, muc acoperitoare intacta
localizare pe muc ging vestibulara a dd cauzal
Rx: erodarea limitata a osului subiacent
Dg df: hiperplazii epulis-like
tumori benigne ging
forme de debut ale tumorilor maligne ging
trat: extirparea lez impreuna cu tes adiacent clinic normal, recidiva rar
43. Odontomul patogenie, aspecte clinice
tumora odontogena ce combina elem epiteliale si ectomezenchimale
transformarea in hamartom a unui dinte, se asociaza cu o aparenta anodontie paote fi independent de formarea dentara dar poate bloca un dinte subiacent
precoce este format din ep odontogen proliferativ si tes mezenchimal
la stadiul matur e format din smalt si dentina, pulpa si cement
forma compusa: struct asem unui dinte, mai frecvent, situat in zona ant
forma complexa: conglomerat de smalt si dentina fara a avea config unui dinte, in zona molara
la tineri, mai frecv la max, asimptomatice
dimensiuni limitate max 5-6 cm deformand corticalele osoase
Rx: odontomul compus radioopacitate formata din struct cu aspect asem unui dinte, inconjurata de o zona radiotransparenta
odontomul complex masa calcificata aparent amorfa
se poate dezvolta in locul unui dinte, in vecinatatea unor dd erupti inducand divergenta rad, poate impiedica eruptia unui dinte
44. Cementoblastomul patogenie, aspecte clinice
proliferare de tip hamantom a cementoblastilor cu formarea unei colectii dezorganizate de cement in jurul rad
la adolescenti sau sub 30 ani, afecteaza dd mand
aparenta expansiune volumetrica arad, simptom dureroasa difuza
muc nemodif, dintele nu e mobil Rx: radioopacitate marcata ce inglobeaza rad dintelui in apicala
prezinta un halou radiotransparent bine definit ce delim cementoblastomul de osul adiacent
45. Osteomul patogenie, aspecte clinice
hamartoame rezultate prin dezvoltareaexcesiva de os cortical sau medular matur
frecvent la tineri, caracter solitar
la niv oaselor craniului, predilectie corpul sau condilul mand, sinusul frontal
periostal: deformare osoasa discreta, nedureroasa, crestere lenta, pe max sau mand, poate aveam dim importante deformad zona, partile moi destinse dar nemodif, consistenta dura, nedureros
endostal: asimptomatic, poate deforma osul
de condil mand: devierea de partea opusa a liniei mediene a mand, tulburari de ocluzie, durere, deformarea laterofaciala, limitarea deschiderii gurii
sinusurilor paranazale: pot det sinuzita, algii faciale, manif oftalmice
Rx: radioopacitate ciscumscrisa, rotund-ovalara, masa scleroasa calcificata
periostale: pot prezenta focare sclerotice cu desen trabecular central si halou sclerotic periferic
46. Sinuzita maxilara acuta de origine dentara semne clinice
majore (specifice) obiective: durere unilaterala la niv etajului mijlociu al fetei, iradieri in reg orbitala, tronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului
obstructie nazala
rinoree purulenta ant sau post, unilaterala
febra 38-39 grade
subiective: senzatie de plenitudine sau pres in reg geniana
cacosmie subiectiva, hiposmie sau anosmie
minore (de insotire)
obiective: dureri dentare uneori pulasatile la niv unui Pm sau M sup sau alv postextract; palpare sant Vsup e dureroasa in fosa canina si in dreptul dintelui sau al alv cauzale
teg geniene moderat tumefiate si congestionate, dureroase la pres
stare generala alterata, inapetenta, curbatura
halitoza, tuse
subiective: oboseala
47. Sinuzita maxilara cronica de origine dentara se instaleaza datorita lez dento-parod cronice sau comuncicarii oro-sinuzale, rezultatul cronicizarii sinuzitei acute
durata trebuie sa fie mai mare de 3 luni
asemanatoare cu sinuzita acuta dar simptom mai estompata: jena dureroasa in zona sinusului afectat in special in poz decliva a capului
durere dimineata, dispare temporar odata cu drenajul gravitational al secretiilor
cefalee matinala, rinoree ant/post cu caract mucopurulent, unilaterala
iritatie faringiana, laringite recidivante, disfonie la trezire, obstructie nazala, tuse iritativa
halena fetida, stare generala nealterata (uneori indispozitie generala cu senzatie de oboseaza)
refluarea lichidelor pe nas in comunicarile orosinuzale
48. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute/cronice de origine dentara
acuta: sinuzita acuta rinogena
puseul de reacutizare al unei sinuzite max cronice
rinita purulenta unilaterala
supuratii geniene de cauza dentara
chisturi maxilare in stadiul de complkicatie septica
osteomielita maxilarului
nevralgii IO si algii vasculare ale fetei
sinuzita hematogena
cronica: sinuzita cronica rinogena
sinuzita max fungica/alergica/specifice
chist mucos infrasinuzal
chisturi maxilare (radicular, folicular, rezidual)
tumori maligne de mezo/suprastruct
sinuzita consecutiva fract de max
49. Tratamentul comunicarii oro-sinuzale
imediata (deschiderea accidentala a sinusului)
prin extractia completa a dintelui
deschidere mica (7mm) plastia comunicarii in 1 sau 2 planuri cu lambou vestibular/palatinal
tipul de lambou se alege in functie de: marimea si localizarea defectului, cantitatea si starea tes disponibile, experienta chir, prezenta/absenta dd si a lucrarilor protetice fixe/mobile
plastia intr-un plan: lambou vestibular trapezoidal alunecat cu baza in fundul de sac V
sutura pe suport osos si nu in dreptul comunicarii
produce modif min a adancimii santului V, posibile retractii ging
lamboul vestibular dreptunghiular transpozitionat
lamboul palatinal cu pedicul post, rotat si avansat in defect, include pachetul vasc-nervos palatinal, va lasa o zona de corticala palatina neacoperita ce se va epiteliza per secundam
plastia in 2 planuri: mai sigura decat cea intr-un plan planul profund rezulta prin alunecarea si rasturnarea unei colerete de muc V planul superficial reprezentat de un lambou palatinal cu pedicul post ce va fi rotat pe supraf sangeranda sutura fara tensiune
AB, AINS, decongestiv in urma impingerii rad dentare sub muc sinuzala fara a o perfora
extractia rad pe cale alv largita, plastia imediata a comunicarii, trat medicamentos, recomandari postoper in urma impingerii rad in cavitatea sinuzala cu perforarea muc
trepanare sinus la loc de electie si plastia comunicarii in planuri
daca muc sinuzala e modif se face cura radicala de sinus
comunicare veche
sinus infectat cu modif cronice ireversibile ale muc -> cura radicala de sinus
plastia comunicarii intr-un plan pt cele mici si in 2 planuri pt cele medii si mari
in 2 planuri: lambou in colereta rasturnat si cuturat, lambou vestibular din vecinatate rasturnat cu fata mucozala catre sinus si cea sangeranda catre cav orala
planul oral poate fi un lambou V, palatinal
lambou in colereta si lambou vestibular
lambou in colereta si lambou palatinal
lambou vestibular si lambou palatinal
daca plastia nu s-a facut imediat se poate face in urm 7-10 zile, daca nu se temporizeaza 3-4 luni timp in care comunicarea se stabilizeaza
se va aplica o placa palatina acrilica de protectie
50. Luxatia temporo-mand acuta etiopatogenie, simptomatologie, principii de trat
etiopat: traumatism direct (caderi pe menton cu gura deschisa) traumatism indirect (extractia unui dinte, cascat)
spasme musc
favor de laxitatea capsulei art, scaderea tonicitatii mm masticatori, cav glenoida mai plata
simpt: durere puternica asociata cu cracment intraart si imposibilitatea inchiderii gurii tulb funct: incontinenta salivara, masticatie imposibila, fonatie si deglutitie dificila
ant bilat: gura partial deschisa cu mand protruzata
inocluzie verticala frontala cu contacte pe ultimii molari, liniile interincisive nu sunt deplasate
depresiune pretragiana, obraji turtiti si alungiti
condilul poate fi palpat sunt arcada temp-zig
ant unilat: gura mai putin descisa
contacte intre M doar pe partea afectata
linia interincisiva deplasata contralateral
obraz turtit si alungit pe partea afectata si relaxat pe partea opusa
trat: reducerea imediata a luxatiei, Rx pt a elimina dg de fractura
reducerea poate fi facuta fara anestezie, cu anestezie locala sau generala, se poate injecta anestezic in m. pterigoidian lateral tehnica Valerian Popescu
se deschide max gura, intre ultimii M se introduc comprese
se aplica palma pe menton si se exercita pres continua, progresiva de jos in sus -> bascularea mand in jurul compreselor, ramul asc este coborat pana cand ajunge sub tuberculul articular
se aplica pres spre inapoi pana cand se aude un cracment -> condilul a depasit vf tuberculului art
se scot compresele, se pune pres pe menton in sus si inapoi pana se refac rel de ocluzie
tehnica Nelaton: se aplica policele bilat pe fetele ocluzale ale M inainte marg ant a ramului
cu celelalte degete se prinde marg bazilara si unghiul mand
se imprima o miscare de coborare pt depasirea tuberculului art
se impinge mand spre post si se asociaza o rotatie cu ridicarea mentonului
cand condilul ajunge in cav glenoida se aude un cracment si gura se inchide brusc
dupa reducere bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare pt 24 ore
o sapt alim semilichida si lim miscarilor gurii
51. Luxatia temporo-mand post: etiopatogenie, simptomatologie, trat
etiopat: traumatisme directe caderi pe menton cu gura inchisa
anomalii de forma ale componenetelor articulare (cav glenoida alungita, condili mici si turtiti)
favor de absenta M sau de tulburari de ocluzie
simpt: miscari mand absente, otoragie, gura intredeschisa, obraji turtiti
retrognatism mand cu inocluzie sagitala frontala
depresiune pretragiana, condilii se palpeaza in conductul auditiv ext
daca peretele ant al conductului auditiv ext nu e f fracturat gura este inchisa, I inf sunt in contact cu muc palatina
trat: se aplica policele pe mand in santurile V in zona lat
presiune in jos urmata de o tractiune ant a mand
dupa reducere se aplica bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare pt 24 ore
o sapt alim semilichida si limitarea misc mand
52. Interventii chirurgicale de osteotomie cu retrudarea mandibulei
sagitala a ramului: abord oral
linia de osteotomie intereseaza corticala int a ramului intre spina Spix si incizura sigmoida apoi marg ant a ramului in jos si in afara continuand la niv corticalei ext a corpului pana in dreptul M2 si extinsa pana la bazilara mand (interventie bilaterala) fragm distal (corpul mand si o portiune din ram) se desprinde de cele 2 fragm proximale (marg post a ramului, condilul, coronoida, corticala ext a ramului)
se va putea repozitiona liber fragm distal in pozitia dorita
fixarea fragm se face prin placute de osteosinteza si suruburi din titan, sarma sau suruburi transcorticale
pt anomalii clasa a III-a, anomaliile in plan vertical (se anguleaza corpul si ramul), corectarea anomaliilor in plan transversal
verticala a ramului: pe cale orala sau cut, periangulomand sectionarea vert a ramului bilat post de spina Spix pt a nu leza PVN alv inf
linia de osteotomie: de la unghiul mand pana la incizura sigmoida, intereseaza toata grosimea ramului mand
se obtin 2 fragm proximale (portiunea retrospingiana si condilu mand) si un fragm distal (corpul mand si portiunea atasata ramului, bilat)
fragm distal va fi repozitionat liber, fixarea cu placute de osteosinteza si suruburi din titan, sarma
in L inversat a ramului: rar, cand este divergenta mare spre post a ramurilor, variatii anatomice ale ramului pe cale orala sau cut
osteotomie orizontala supraspingiana si una verticala retrospingian
2 fragm: proximal (condil, coronoida, ram post-sup), distal (corpul mand, ram ant-inf cu PVN alv inf)
repozitionarea libera a fragm
corectarea anomaliilor clasa II si III
fixarea prin placute de osteosinteza, suruburi din titan, sarma sau suruburi transcorticale
cu ostectomie: risc mare de lezare PVN alv inf trebuie sa fie o ocluzie funct la gr lat, rezolva anomalii clasa III, ed laterala sau terminala, lingoversiune
pe cale orala: indepartarea unui segment de corp, conservarea PVN alv inf
fixarea fragm cu placute de osteosinteza si suruburi din titan
53. Interventii chirurgicale de osteotomie cu avansarea maxilarului
pt anomaliile in plan sagital si vertical ce implica maxilarul
tip Le Fort I: pe cale orala
planul de osteotomie: apertira piriforma, perete ant-lat sinus max, 35 mm desupra vb cusp C sup si 25mm desupra vb cusp M1 sup, la niv crestei zigomato-alv, retrotuberozitar pana in 1/3 inf a apofizei pterigoide perete nazal lat, sept nazal cartilaginos, vomer la niv planseului nazal
se desprinde blocul maxilar si se repozitioneaza, se fizeaza cu placute de osteosinteza si suruburi din titan, osteosinteza cu sarma sau suspendare scheletica tip Adams
tip Le Fort I inalta
cand deficitul de dezv max se intinde in intreg etajul mijlociu pana la marg IO
osteotomia portiunii lat a max se practica mai sus
dezavantaje: fata ant a max este f subtire si expusa fracturilor necontrolate
creasta zigomatico-alv poate proemina mult in cazul unor avansari importante
tulb functiomale si modif conturului aperturii piriforme
tip Le Fort II si III
anomalii sau malformatii faciale severe cu hipoplazia intregului etaj mijlociu
tip II: pt anomaliile clasa III cu deficit maxilo-nazal hipoplazia sau retrudarea oaselor nazale si max, hipoplazie a reg IO fara afectarea oaselor malare si perete lat al orbitei, alungirea verticala a nasului prin rotatia complexului nazo-maxilo-mand
tip III: anomalii clasa III cu deficit maxilo-malar sau maxilo-nazo-malar: hipoplazia sau retrudarea oaselor nazale si max, a reg IO inclusiv a peretelui lat a orbitei abord mixt cut, bicoronal (la niv scalpului) si oral
dificultate si riscuri f mari
54. Clasificarea TNM si stadializarea tumorilor maligne oro-maxilo-faciale "T" (tumora primara)
Tx - Tumora primara nu poate fi evaluata;
T0 - Nu exista dovezi despre prezenta unei tumori primare;
Ts - Tumora in situ;
T1 - Tumora de pana la de 2 cm dimensiunea sa maxima;
T2 - Tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima;
T3 - Tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima;
T4 - Tumora care invadeaza structurile adiacente:
T4a: (operabila) - tumora invadeaza structuri adiacente (corticala osoasa, musculatura extrinseca a limbii (m. genioglos, hioglos, palatoglos, stiloglos, sinusul maxilar, tegumente)
T4b: (inoperabila) - tumora invadeaza spatiul masticator, lamele apofizei pterigoide, baza craniului sau include a. carotida interna. "N" (ganglionii loco-regionali - "Nodes")
Nx: Ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati;
NO: Nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervicale;
N1: Un singur ganglion ipsilateral cu diametru mai mic de 3 cm;
N2: Unul sau mai multi ganglioni, cu diametru intre 3 ~i 6 cm:
N2a: Un singur ganglion ipsilateral intre 3 cm ~i 6 cm;
N2b: Mai multi ganglioni ipsilaterali mai mici de 6 cm;
N2c: Unul sau mai multi ganglioni contralateral sau bilateral mai mici de 6 cm;
N3: Unul sau mai multi ganglioni cu diametrul mai mare de 6 cm.
"M" (metastaze la distanta)
Mx: Prezenta metastazelor la distanta nu poate fi evaluata;
MO: Metastaze la distanta absente;
M1: Metastaze la distanta prezente.55. Particularitati clinice si dg dif in cancerul de buza debut sub forma ulcerativa, superficiala sau nodulara in grosimea buzei
orientare paramediana > dg prezumptiv
in per de stare 2 forme: forma ulcero-distructiva si ulcero-vegerativa (exofitica) forma tenebranta: forma avansata cu evol lenta, la pers in varsta, intereseaza buza si struct adiacente evolutie lenta, apare adenopatia metastatica loco-regionala, afect osoasa de vecinatate si metastaze la distanta
starea generala alterata doar in stadiile tardive de invazie
invadeaza partile moi labio-geniene, vestibulul bucal si arcul osos mentonier
afectarea osoasa: directa (invazia osului, extensia de-a lungul canalului mand, implicarea PVN alv inf), indirecta (adenopatie submand secundara, fixata, va efractiona periostul si apoi corticala)
afect metastatica a limfonodulilor e tardiva, in cazul recidivelor tumorii primare, incidenta metastazelor gg cervicale creste pana la 30% dg dif: ulceratii mecanice
lez datorate arsurilor
ulceratii herpetice/tuberculoase
sancru primar
cheilite microbiene sau chimice
tumori benigne ale buzelor
56. Particularitati clinice si dg dif in cancerul limbii si al planseului bucal
evol asiptomatica in fazele de debut, extrem de invazive cu caract limfofil marcat debut: sub forma unor lez ulcerative pe fond leucoplazic
initial nedureroase, durerea ce apare ulterior e asociata cu suprainf lez
ulceratiile limbii pot fi asociate cu fact iritativi
alta forma de debut e cea vegetanta
la niv limbii poate debuta ca forma nodulara, intraparenchimoasa, in evol efractioneaza muc
formele de debut ale limbii se localizeaza la niv marg lat, fata ventrala si in santul pelilingual, mai rar pe vf sau pe fata dorsala
in planseul bucal sunt localizate paramedian in portiunea ant sb forma de lez ulcerative mai rar proliferativa, leziuni pe fond leucoplazic; post spre santul amigdaloglos si au prognostic mai rezervat
per de stare: sub forma ulcero-distructiva poate interesa doar limba, f rar doar planseul cand e localizata in planseu si extinsa pe fata ventrala a limbii e greu de stabilit pctul de plecare -> tumora pelvilinguala (lez in foaie de carte) forma ulcero-vegetanta mai des pe limba, rar in planseu
forma infiltrativa, scleroasa caract localizarilor intraparenchimatoase linguale, evol lenta, infiltreaza difuz intreg pernchimul lingual, prognostic rezervat
75% din tumorile maligne lingualeafecteaza cele 2/3 ant, 25% situata inapoia V-ului lingual
in localizarile ant 50% afecteaza marg limbii, rmand fata ventrala, vf, intraparenchimatos, fata dorsala
pregnant caract limfofil, incidenta metastazelor cervicale e influentata de dimensiunea si localizarea tumorii primare tumorile portiunii post-sulculare a limbii: debut insidios, diagnosticate tardiv
jena in deglutitie, disfagie, durere , cresterea in vol a 1/3 post a limbii care e dureroasa la presiune
poate fi afectata si portiunea verticala a limbii, gr mare de malignitate
evolueaza rapid, metastazare precoce implicare constanta a gg retrodigastric, patognomonic in tumorile de limba si planseu, care dreneaza portiunea post a limbii
gg supraomohioidian pct de plecare anatomic pt tumorile de limba si planseu, dreneaza portiunea ant a limbii si planseului bucal
evolutie rapida, invazia tes, extinderea catreamigdale, val palatin, mand
durerea se accenteaza pe masura cresterii si invaziei tumorale prin invazia n.lingual, glosofaringian
sunt lim actele fctionale putandu-se ajunge la anchiloza pelvi-linguala cu afectare fctionala majora
adenopatia apare precoce
dg dif: ulceratii traumatice
afte bucale
ulcerarie tuberculoasa (sancru primar)
sifilis primar
tumori benigne
chisturi planseu bucal
litiaza canalului Warthon
abcesul limbii, lojei subling, lojei submand cu evol in recessus, flegmon planseu bucal
57. Particularitati clinice si dg dif in cancerul muc jugale
debuteaza pe linia alba ocluzala, intre comisura labiala si trigonul retromolar, pe fondul unor lez leucoplazice
debut: sub forma ulcerativa, se confunda cu o lez banala
poate debuta si ca formatiune vegetanta difuza pe fondul unei leucoplazii verucoase; poate avea aspect pseudopapilomatos, usor de confundat cu o tumora benigna (papilom, botriomicom)
forma nodulara mai rara apare in cazul tumorilor cu debut la niv gl salivare accesorii perioada de stare sub forma ulcerativa cu caracter infiltrativ
forma vegetanta e o forma exofitica ce se extinde in suprafata si profunzime, aspect conopidiform, verucos, se interpune intre arcadele dentare, permanent traumatizata de relieful dintilor
extensia in profunzime duce la infiltrarea m buccinator si a teg, devin aderente si iau aspect caract in coaja de portocala, ulterior ulcereaza la teg
durere, trismus (cand e invadat m maseter si pterigoidieni), masticatie cu dificultate, hemoragie minora a tumorii
adenopatia apare precoce, extrem de lomfofil pac cu tumori mai mici de 6mm in profunzime au o rata de supravietuire mai mare dg dif: ulceratii traumatice
afte bucale ulceratii tuberculoase
ulceratii sifilitice
tumori benigne
litiaza canal Stenon
abces genian, adenita geniana
58. Particularitati clinice si dg dif in tumorile maligne ale fibromuc palatului dur
debut
nodul interstitial cand provinedin gl salivare accesorii, paramedian, 1/3 post palat dur eroziune sau ulceratie superficiala: cand provine din ep fibromuc palatului dur, pe fond leucoplazic forma vegetanta, verucoasa: culoare gri-albicioasa, expresia clinica a carcinomului verucos per stare
forma ulcero-distructiva: se extinde in supraf si profunzime, invadeaza sinusul max, fosele nazale, valul palatin
forma ulcero-vegetanta: are la origine debut nodular, uneori se ulcereaza, invadeaza struct adiacente, apare invazia osoasa si perinervoasa
semne dentare: odontalgii, mobilitate
semne sinuzale: rinoree sero-purulenta, epistaxis, tulburari sensib n IO
evol: extensie in fosa pterigomax prin distrugerea peretelui post al sinusului max -> dureri din sinuzite tulburari de fomatie, masticatie det de vol masei tumorale
prognostic bun dg dif:
forme ulcerative: ulceratii traumatice, termice, specifice
afte bucale
sarcom kaposi
forme nodulare sau vegetante: abces palatinal
tumori benigne ale muc palatului dur/gl salivare mici
torus palatinal
59. Osteosarcomul
cel mai frecv tip de sarcom, caract agresiv, localizat rar la niv oaselor maxilare etiopatogenie: retinoblastomul, iradierea, complicatiile bolii Paget
caracteristi neoformarea de tes osteoid, originea in zona medulara centrala, invadeaza celelalte portiuni de os si tes periosoase
clinic: deformare dura ce creste rapid, dureri spontane, muc subtiata, lucioasa, cu desen vascular accentuat
mobilitate dentara, parestezii/hipoestezii n IO
Rx: distructie osoasa neregulata cu aspect de raze de soare datorita impingerii periostului si formarii de spiculi de tes osos de novo
evol: rapida, metastaze in alte struct osoase sau la niv pulmonar
fact de prognostic: forma histologica si gr de diferentiere
60. Condrosarcomul
sarcom cu neoformare de tes cartilaginos, pe locul 2 ca frecv dupa osteosarcom la niv oaselor maxilare, mai frecv max in special in zona frontala
riscul de aparitie creste cu varsta
paote debuta in os sanatos sau se poate grefa pe lez benigne, alti fact de risc sunt iradierea si boala Paget
clinic: durere, deformare, mobilitate dentara, invazia partilor moi prin exteriorizarea tumorii
tumori voluminoase netede sau lobulate
constituite din arii cu caract cartilaginos asociate cu zone mixomatoase, de calcificare si de osificare
Rx: radiotransparenta larga, pereti grosi, zona centrala de calcifiere in perna de ace
distructia corticala apare tardiv, cand evol spre exteriorizare
incidenta crescuta de recidiva locala
este rezistent la radio-chimioterap
61. Tumori maligne de infrastructura semne clinice, dg dif
tip carcinom
invazie din muc ging in substratul osos si endoosos la niv platoului palato-alv
debut: ulceratie a ging-muc crestei alv situata pe versantul V in perioada de stare evol ca forma ulcero-vegetanta sau ulcero-distructiva, produce defecte osoase crateriforme, perforeaza podeaua sinusului max
durerile odata cu invazia struct profunde devin violente, iradiaza in hemicraniu, dd devin mobili fara cauza odonto-parod
cand pctul de plecare este un carcinom adenoid chistic se prezinta ca un nodul bine delim in 1/3 post a palatului dur, in santul palatin la niv M sup
cresterea este lenta, progresiva, fara acuze dureroase
evol: se extinde invadand osul si chiar sinusul max
Rx: la debut demineralizare neomogena, in per de stare distructie osoasa cu marg neregulate, zimtate in care dd par a fi suspendati
tip sarcom
debut: oligosimptomatica, dureri nevralgiforme, odontalgii si mobilitate dentara
per de stare: asimetrie faciala datorita unei deformari osoase
evol: efractioneaza corticala si se exteriorizeaza in vestibul sau in palat
rapida, caract vegetant, polilobat, acoperind dd si sangerand usor
dg dif: epulis, tumora cu mieloplaxe, osteodistrofii
62. Tumori maligne de mezostructura semne clinice, dg dif
tip carcinom
pct de plecare: muc sinusului max, extinderea proc tumorale maligne din infrastruct, extinderea unui proces tumoral malign al teg etajului mijlociu al fetei debut: nespecific, secretii serosanguinolente sau seropurulente pe una din narine, dureri, mobilitate dentara
extractia este contraindicata deoarece alv postextractionala nu se vindeca ci se umple cu muguri tumorali ce sangereaza usor
per de stare: erodeaza peretii ososi ai sinusului invadand vestibulul, muc palatina sau jugala
aspect ulcero-vegetant cu tendinta de invazie spre fosele nazale, orbita, spatiu pterigomax sau baza craniului
muguri carnosi tumorali in meatul mijlociu, hipoestezie n IO
Rx: voalare omogena a sinusului, interesarea peretilor ososi, distructii osoase cu contur neregulat, zimtat, fara lim precise
dg dif: sinuzita odontogena, osteita/osteomielita maxilarului, tumora cu mieloplaxe, sarcoame
tip sarcom
debut: simptomatologie redusa, semne sinuzale, scurgeri serosanguinolente unilat, fetide, mobilitate dentara, dureri iradiate in hemicraniu
per de stare: asimetrie faciala, invazia tes de vecinatate duce la aparitia semnelor oculare, obstructie nazala, epistaxis, deformari ale piramidei nazale teg sunt infiltrate tumoral, devin aderente de planul osos si au culoare rosie-violacee
se exteriorizeaza in cav orala sub forma unei tumori vegetante, evol rapida, prognostic sever
Rx: opacifierea sinusului cu distructia peretilor ososi
63. Tumori maligne de suprastructura semne clinice, dg dif
tip carcinom debut: in unghiul int al sinusului maxsau din cel etmoidale ant, afecteaza orbita, sinusul max, fosa nazala
semne sinuzale, oculare (diplopie, exoftalmie, amauroza), asociate
per de stare: se exteriorizeaza la niv ploapelor si in unghiul int al ochiului, teg rosii-violacee si se ulcereaza
evol extensiva, rapida catre baza de craniu, lama ciuruita a etmoidului
tip sarcom
forme rare, in evol erodeaza in intregime osul si invadeaza partile moi
64. Tumori maligne ale tegumentelor carcinomul bazolcelular semne clinice
cel mai frecvent timp de tumora maligna teg
forma superficiala: pe trunchi, extremitati
nereliefata, eczematoasa, extindere in suprafata
aspect radiar al marg tumorale, zone atrofice si cicatrieale
forma nodulara: culoare roz sau rosie, vasodil capilarelor
forma pigmentara:asem nev pigmentar sau melanom malign, lez se pot ulcera si apare invazia in profunzime
forma morphea: poate fi trecuta cu vederea deoarece este maculara, albicioasa, fara margini bine delim formele avansate: extinse in supraf, pot fi ulcerative sau vegetante
cele localizate la zona nasolabiala, unghi int/ext al ochiuui necesita o atentie deosebita pt ca invadeaza mai multe planuri tisulare si au o rata mai mare de recidiva metastaze f rare intereseaza gg regionali, plamanii, oasele
65. Tumori maligne ale tegumentelor carcinomul spinocelular semne clinice
apare in zone expuse la radiatiile solare
nodul subcut, uneori ulcerat la teg
grafat pe un fond de keratoza actinica, unde se dezv dupa o perioada o proliferare papilomatoasa cu marg infiltrate
se formeaza o ulceratie centrala ce se acopera de cruste si sangereaza usor
uneori are aspect ulcero-vegetant: limitata in profunzime, se extinde in suprafata
profunzimea influenteaza invazivitatea tumorii, cele ce depasesc 6mm au prognostic sever
fact de risc pt metastaze: tumorile recidivante, profunzimea >6mm, dim peste 2cm, gr scazut de dif histo, depresia imuna a pac, localizare, invazia perinervoasa, viteza mare de crestere
localizari cu risc: pavilionul urechii, reg temporala, buzele
tumorile localizate la niv scalpului, reg frontale, temporale sau auriculare metastazeaza in gg intraparotidieni si in sist limfatic cervical profund
tumorile cu alte localizarei metastazeaza in limfonodulii submentonieri, submand, cervicali profunzi
66. Tumori maligne ale tegumentelor melanomul malign forme anatomo-clinice
nodular: invaziv de la debut, extinderea in plan superficial e min
depaseste rapid dermul papilar, invadeaza dermul reticular, tipar exofitic de crestere, prin pres asupra marg tes adiacente
superficial: evol in plan superficial, de lunga durata
cel tumorale invadeaza straturile epidermului si ale dermului, apoi evol este rapida prin crestere verticala
lentigo maligna: crestere lenta superficiala grefata pe o hiperplazie melanica difuza cu aspect lentiginos
se asociaza cu zone de keratoza actinica, limitare la interfata derm-epiderm
extensia tumorala prin foliculi pilosi
in per de stare cresterea verticala este multifocala
muc oralesub muc septului nazal ant, muc palatului dur, crestei alv, muc jugala lez pigmentara discreta
lez metastatice au aspectul unui nodul negricios sau albastrui acoperit de muc subtire, intacta
67. Stomatotoxicitatea directa (mucozita)
rezultatul lizei mitotice a cel epiteliale din muc orala si faringiana datorita ef citotoxic sau radioterapic
modif apar dupa 7-12 de la initierea trat
debut: eritem al muc, formarea unui placard de exudat fibrinos
aceste zone se ucereaza si conflueaza ->arii largi denudate acoperite de membr alb-galbui
pot aprea ulceratii profunde cu halou eritematos si centru necrotic la niv buzelor, fetei ventrale a limbii, planseul bucal si muc orala
masticatia si deglutitia sunt dificile, dureri severe -> scade aportul nutritv si deshidratare
68. Stomatotoxicitate indirecta (stomatita)
auzate de traumatizarea muc orale (lucrari prot incorecte, lez odontale, resturi rad) sau inf trat: identif si eliminarea factorilor cauzali
fact ce pot initia: microorg si sol de continuitate la niv muc orale pe fondul unui prag imunitar scazut
atit terapeutica cat mai conservatoare
alim semisolida cu evitarea condimentelor si a fact iritativi (fumat, alcool) si o igiena bucala riguroasa
terap med: suspensii de anestezice topice, sucralfate, zilactina, aspirina efervescenta
cel epiteliale ce supravietuiesc iradierii raspund printr-o accelerare a diviziunii -> vindecare (3 sapt de la terminare)
medicatia citotoxica va distruge o parte a tes epitelial in curs de regenerare -> trat radio-chimioterapic are ef sec mai severe si de lunga durata
69. Litiaza gl submandibulare
a gl submand si a canalului Warthon e cea mai frecventa datorita saliva bogata in mucus favor catarul litogen si precipitarea fosfatilor si carbonati de Ca
pozitia decliva a gl si caract antigravitational al excretiei salivare -> staza salivara
canalul Warthon prezinta 2 curburi una la niv marg post a m milohioidian si la locul unde ia in brate n lingual
orif de deschidere al papilei canalului Warthon este mai ingust decat la canalul Stenon
un calcul situat in pozitie distala, in apropierea papilei, va det manifestari clinice pe fondul retentiei mecanice
un calcul situat proximal sau intraglandular va det fenomene inflamatorii si favor infectarea glandei
portiunea de canal situata inapoia calculului se dilata si apare inflamatia ep canalicular (sialodochita)
daca inflam se extinde in partile moi adiacente canalului -> periwarthonita sau peristenonita
in gl se prod edem interstitial, dilatarea si inflam acinilor, instalarea sialadenitei litiazice acute/cr cu evol spre atrofia sau scleroza progresiva a gl
sialolitiaza are per de latenta mare, se elim spontan calculi mici
dupa aceasta per sialolitiaza se manif clinic prin triada salivara: colica, abcesul, tumora salivara
colica salivara: apare prin blocarea totala de moment a fluxului salivar
cand calculul migreaza de-a lungul canalului si se blocheaza spre extremitatea distala
calculul de mobilizat de secretia salivara declansata in timpul meselor sau prin stimuli olfactivi
durerea apare brusc in timpul meselor, localizata in planseul bucal si la niv limbii, iradiere catre ureche, ATM, reg latero-cerv
tumefactia reg submand voluminoasa, bine delim
tensiune a reg submand, uscaciunea gurii, diminuarea perceptiei gustative
durerea cedeaza rapid, tumefactia se remite treptat (30min-3 ore) timp in care pac relateaza evacuarea brusca a unui val de saliva (gust sarat)
hernia salivara corespunde unui blocaj momentan, partial al secretiei salivare, in timpul meselor apare o tumefiere a reg submand, tranzitorie, discreta jena dureroasa la niv planseului bucal, fenomene ce dispar dupa incetarea stimularii secretiei salivare
abcesul salivar: complicatia fenom mecanice retentive ce au det colica salivara, sau se poate instala de la inceput datorita unei infectii supraadaugate pe fondul unei staze oligosimptomatice daca calculul este in canalul Warthon, deasupra m milohioidian inf det warthonita ce se complica cu periwarthonita si apoi cu abces de loja sublinguala
dureri intense, lancinante, localizate sublingual unilateral, iradiere spre ureche
sialoree reflexa, jena la miscarile limbii, edem al reg sublinguale, tumefactii in creasta de cocos a hemiplanseului afectat
canalul Warthon este ingrosat, prin ostium se elimina puroi
nu apare trismus, nu are legatura cu tumefactiile de pe fata int a mand
daca calcului este submilohioidian sau intraglandular -> supuratie strict a gl submand (abces salivar) ce nu depaseste capsula glandulara
pres pe gl este dureroasa, eliminarea de puroi, semne clinice mai estompate decat in abcesul de loja submand
supuratia depaseste capsula glandulara, se extinde in intreaga loja -> abces de loja submand
tumora salivara: sialadenita cronica datorita unor episoade supurative acute repetate sau al inf cronice cu evol indelungata pe fondul fenomenelor de litiaza si staza salivara
semne clinice subiective absente sau reduse
gl marita de vol, indurata, neregulata, aspect pseudotumoral
ostiunul proeminent, intredeschis, la pres se elimina secretie muco-purulenta
70. Litiaza gl parotide
rar intalnita datorita salivei seroase si a partic anatomice ale canalului Stenon (traiect liniar, orificiu de deschidere mai larg decat la canalul Warthon), papila emai putin expusa germenilor cav bucale canalul, mai des pe traiectul canalului si mai rar intraglandular, este unic dim mici, aspect coraliform
per de latenta ete mare, tablou clinic putin caracteristic, colicile salivare mai rare
fenomenele supurative estomnpate, inf supraadaugata det stenonita cu simptomatologie redusa (ingrosarea canalului, congestia papilei prin care se elim saliva tulbure/purulenta la pres pe gl)
in evol fenomenele de peristenonita se pot insoti de celulita geniana
glanda se infecteaza retrograd cu instalarea unei parotidite acute supurate ce nu va evol spre abces de loja parotidiana
simptomatologia unei parotidite cronice recurente ce va evol spre o parotidita cronica scleroasa, cu tablou clinic de tumora salivara
71. Dg si trat sialolitiazei
dg se face pe baza ex clinic si al investigatiilor imagistice necesara palparea bimanuala a planseului/grosimii obrazului pt identif calculilor la niv canalelor
se percepe traseul indurat al canalului iar pres pe gl duce la eliminarea la niv ostiumului congestionat de saliva modificata, chiar purulenta
calculii intraglandulari nu pot fi palpati cu exceptia celor parotidieni superficiali, imediat sub teg
Rx simpla: pt calculii din canalul W sau gl subling se utilizeaza Rx de planseu bucal cu film oral ocluzal
pt calculii din gl submand se recomanda OPG (corpul mand poate masca prezenta calculului), mandibula defilata sau de craniu de profil
pt calculii din canalul S: Rx cu film oral vestibular plasat intre muc jugala si arcadele dentare, se vad 2/3 ant ale canalului
pt calculii situati in partea post sau intraparotidian: Rx de craniu de fata (scoate in afara planului osos gl parotida si calculul) sau Rx de gl parotida (suprapunerea oaselor poate masca prezenta culculului)
calculii apar ca o radioopacitate rotund-ovalara sau fuziforma, situata in patile moi, intensitatea depine de compozitia chimica (un calcul recent nu se poate evidentia pe Rx se fol Rx pt partile moi, sialografie)
sialografia: Rx a gl si canalului salivar in care s-a introdus subst de contrast
utila in depistarea calculilor transparenti din canal sau parenchimul glandular
apare sub forma de lacuna sialografica cu intreruperea traseului substant