““DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA COMPETENCOMPETENŢELORŢELOR de de

comunicarecomunicare PRIN PRIN INTERMEDIUL INTERMEDIUL

ORELOR ORELOR DE LECTURDE LECTURĂ Ă ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR”ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR”

Material realizat Material realizat de: de: Prof. Pop Luminiţa;Prof. Pop Luminiţa; Înv. Paşcaniuc Zita;Înv. Paşcaniuc Zita;

Prof. Tyekar Ana-Maria;Prof. Tyekar Ana-Maria;Şcoala cu cls. I-VIII “Nichita Stănescu” Şcoala cu cls. I-VIII “Nichita Stănescu”

Baia Mare Baia Mare

CONŢINUT:CONŢINUT:

I.I. Formarea competenţelor Formarea competenţelor cheie cheie de comunicare la de comunicare la elevi în contextul actual:elevi în contextul actual:

a)a) NevoiNevoi;;b)b) ObiectiveObiective..

II. Lectura ca II. Lectura ca metodămetodă didactică. didactică. OraOra de lectură de lectură

III. III. ImportanţaImportanţa lecturii în lecturii în dezvoltarea dezvoltarea competenţelor de competenţelor de comunicare în ciclul primarcomunicare în ciclul primar

IV. Dezvoltarea IV. Dezvoltarea competenţelorcompetenţelor de comunicare în orele de comunicare în orele dede lectură lectură la ciclul primar:la ciclul primar:

a)a) Clasa Clasa II; Exemple;; Exemple;b)b) Clasa Clasa a II-aa II-a;;c)c) Clasa Clasa a III-aa III-a;;d)d) Clasa Clasa a IV-aa IV-a..

V. V. ConcluziiConcluzii::a)a) Noile legi – Noile legi – evaluare evaluare competenţe;competenţe;b)b) Misiunea Misiunea dascălului. dascălului.

““Capul Capul copiluluicopilului nu nu este un este un vasvas pe care să-l pe care să-l umpliumpli, ci o , ci o făcliefăclie pe care pe care s-o s-o aprinzi aprinzi astfel încât, astfel încât, mai târziu, mai târziu, să lumineze să lumineze cu cu luminălumină proprieproprie.”.”

PlutarhPlutarh

Formarea şi dezvoltarea Formarea şi dezvoltarea competenţelor de competenţelor de citirecitire la elevi constituie o activitate la elevi constituie o activitate importantă a importantă a procesului învăţării procesului învăţării la clasele la clasele primare. În clasele primare. În clasele I I şi şi a II – a a II – a elevii elevii învaţă să învaţă să citeascăcitească, iar in clasele , iar in clasele a III – a şi a IV – a a III – a şi a IV – a citesc pentru a învăţacitesc pentru a învăţa, , citireacitirea devenind un devenind un instrument de învăţare şi o instrument de învăţare şi o tehnică a muncii tehnică a muncii cu carteacu cartea. Întreaga . Întreaga evoluţieevoluţie a elevilor, atât în a elevilor, atât în şcoală cât şi în viaţă, depinde de măsura în şcoală cât şi în viaţă, depinde de măsura în care care cititul, devine cititul, devine un un mijloc de informaţie mijloc de informaţie şi şi de de autoinstruireautoinstruire..

I.I. Formarea competenţelor Formarea competenţelor cheie cheie de de comunicare la elevi în contextul actual:comunicare la elevi în contextul actual:

COMPETENŢE-CHEIE EUROPENE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINEI

Competenţe în matematică şi competenţe de Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologiebază în ştiinţe şi tehnologie;;

ComunicareComunicare în limba maternă; în limba maternă; Competenţe digitale;Competenţe digitale; A învăţa să înveţiA învăţa să înveţi;; Competenţe sociale şi civice;Competenţe sociale şi civice; Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; Competenţe de a învăţa pe tot parcursul Competenţe de a învăţa pe tot parcursul

vieţii.vieţii.

a) a) NEVOI:NEVOI:

IntervenIntervenţţia asupra ia asupra curriculumului curriculumului şşcolar;colar;

SchimbSchimbăări ri îîn metodologia n metodologia evaluevaluăăriirii;;

MMăărirea rirea timpuluitimpului alocat citit- alocat citit-scrisului;scrisului;

Utilizarea materialelor Utilizarea materialelor didactice pe didactice pe nivelenivele;;

FormareaFormarea cadrelor cadrelor didactice;didactice;

SuportSuport pentru pentru îîmbunmbunăăttăţăţireairea demersului didactic.demersului didactic.

Specificul Specificul curriculum-uluicurriculum-ului actual constă actual constă în în mutaţia fundamentală mutaţia fundamentală propusă de către propusă de către programa şcolară programa şcolară - - noulnoul model comunicativ - model comunicativ - funcţional funcţional - care vizează, în primul rând, - care vizează, în primul rând, modalităţile de structurare a modalităţile de structurare a competenţelor de competenţelor de comunicarecomunicare. Conform acestui model, . Conform acestui model, „„comunicareacomunicarea este un este un domeniu complex domeniu complex care care înglobează procesele de receptare a mesajului înglobează procesele de receptare a mesajului oral oral şi a celui şi a celui scris scris („citirea/lectura"), precum („citirea/lectura"), precum şi cele de exprimare şi cele de exprimare oralăorală, respectiv de , respectiv de exprimare exprimare scrisăscrisă". ".

OBIECTIVE:OBIECTIVE:

Obiectivul Obiectivul central al studierii limbii şi central al studierii limbii şi literaturii române în literaturii române în învăţământul primar învăţământul primar îl îl constituie constituie „dezvoltarea competenţelor „dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă elementare de comunicare orală şi scrisă ale ale copiilor, precum şi copiilor, precum şi familiarizareafamiliarizarea acestora acestora cu cu texte literaretexte literare şi şi nonliterarenonliterare, , semnificativesemnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse din punctul de vedere al vârstei cuprinse între între 6/7 - 10/116/7 - 10/11 ani". ani".

CompetenŢe generaleDE COMUNICARE

  

UtilizareaUtilizarea corectă şi adecvată a limbii române corectă şi adecvată a limbii române în în receptareareceptarea şi în şi în producerea producerea mesajelor în mesajelor în diferite situaţii de comunicarediferite situaţii de comunicare;;

ArgumentareaArgumentarea în în scrisscris şi şi oraloral a unor a unor opiniiopinii în în diversediverse situaţii de situaţii de comunicarecomunicare;;

ConsolidareaConsolidarea deprinderilor de citire deprinderilor de citire corectăcorectă, , fluentăfluentă, , conştientăconştientă şi şi expresivă.expresivă.

Valori Şi Atitudini

CultivareaCultivarea unei unei atitudiniatitudini pozitive faţă de pozitive faţă de comunicarecomunicare şi a şi a încrederiiîncrederii în propriile abilităţi de în propriile abilităţi de comunicarecomunicare;;

Cultivarea Cultivarea unei unei atitudiniatitudini pozitive faţă de limba maternă şi pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea recunoaşterea roluluirolului acesteia pentru acesteia pentru dezvoltarea dezvoltarea personală şi personală şi îmbogăţireaîmbogăţirea orizontului cultural orizontului cultural;;

CultivareaCultivarea interesului şi a plăcerii de interesului şi a plăcerii de a citia citi, a , a gustului gustului estetic estetic în domeniul literaturiiîn domeniul literaturii;;

StimulareaStimularea gândirii autonome, reflexive şi critice gândirii autonome, reflexive şi critice;;

FormareaFormarea unor reprezentări culturale privind unor reprezentări culturale privind valorilevalorile literaturii româneliteraturii române..

AbordatAbordată din perspectiva ă din perspectiva schemei comunicăriischemei comunicării, , lecturalectura apare ca o formă de comunicare atipică, apare ca o formă de comunicare atipică, definitădefinită prin prin asimetrieasimetrie, , non-reversibilitatenon-reversibilitate şi şi decontextualizare decontextualizare iar din perspectiva iar din perspectiva comprehensiuniicomprehensiunii, , lecturalectura apare ca un proces apare ca un proces personalpersonal, , activactiv şi şi holisticholistic, proces ce presupune interacţiunea a , proces ce presupune interacţiunea a trei trei factori: factori:

cititorul cititorul (cu structurile sale cognitive şi afective, dar şi cu strategiile prin care constituie sens în (cu structurile sale cognitive şi afective, dar şi cu strategiile prin care constituie sens în actul lecturii);actul lecturii);

textul textul (cu substanţa sa trecută în formă, expresie a autorului); (cu substanţa sa trecută în formă, expresie a autorului);

contextul lecturii contextul lecturii (cu elementele sale de ordin psihologic, de ordin social).(cu elementele sale de ordin psihologic, de ordin social).

Lectura Lectura este un eveniment prin care este un eveniment prin care structurilestructurile se se extindextind, iar , iar proceseleprocesele se se rafineazărafinează şi şi devindevin din ce în ce din ce în ce mai mai coerentecoerente..

J . Langer propune un J . Langer propune un modelmodel care reprezintă actul care reprezintă actul lecturiilecturii prin prin patru patru tipuri de tipuri de relaţii cititor-textrelaţii cititor-text::

11. A păşi . A păşi din din exterior spre interiorexterior spre interior: intrarea în lumea textului.: intrarea în lumea textului.

2. 2. A fi A fi în în interiorinterior şi şi a explora a explora lumea textului.lumea textului.

3. 3. A păşi înapoi A păşi înapoi şi şi a regândi a regândi datele cu care s-a pornit la drum.datele cu care s-a pornit la drum.

4. A ieşi din lumea textului şi a obiectiva experienţa.4. A ieşi din lumea textului şi a obiectiva experienţa.

Modelul construit de R. Scholes desfăşoară un scenariu complet, unde lectura se defineşte ca proces Modelul construit de R. Scholes desfăşoară un scenariu complet, unde lectura se defineşte ca proces prin care cititorul îşi creează, pornind de la textul scriilorului, propriul său text.Tiparul cuprinde trei prin care cititorul îşi creează, pornind de la textul scriilorului, propriul său text.Tiparul cuprinde trei etape succesive ce corespund unor lecturi distincte:etape succesive ce corespund unor lecturi distincte:

lecturalectura inocentă inocentă: „: „ producere de text producere de text dindin ( within) text” ( within) text”

lectura lectura interpretativăinterpretativă: “ producere de text : “ producere de text despre despre ( upon) text”( upon) text”

lectura lectura criticcriticăă: “ producere de text: “ producere de text împotriva împotriva ( against) textului( against) textului””;;

Lectura Lectura îmbogăţeşteîmbogăţeşte viaţa, viaţa, facilitândfacilitând educaţia şi educaţia şi autodezvoltareaautodezvoltarea individului.Locul unde individului.Locul unde lecturalectura e e accesibilăaccesibilă tuturor e biblioteca. Nevoia de comunicare e necesară reinventării conceptului de tuturor e biblioteca. Nevoia de comunicare e necesară reinventării conceptului de bibliotecă din înţelesul clasic în cel de punct ( poartă) de acces la cultură şi informaţie. bibliotecă din înţelesul clasic în cel de punct ( poartă) de acces la cultură şi informaţie.

Este cea mai eficientă Este cea mai eficientă metodă de relaxare metodă de relaxare fiind de ajuns câteva minute pentru a reduce nivelul stresului.fiind de ajuns câteva minute pentru a reduce nivelul stresului.

„„... ... carteacartea e o e o făgăduințăfăgăduință, o , o bucuriebucurie, o , o călătoriecălătorie prin prin sufletesuflete, , gândurigânduri şi şi frumusețifrumuseți.” .” Tudor ArgheziTudor Arghezi

Lectura Lectura reprezintreprezintăă o o metodmetodăă didactic didacticăă/de /de îînvnvăţăăţămmâânt nt îîn care predominn care predominăă ac acţţiunea de comunicare iunea de comunicare scrisscrisăă, care , care propune propune elevului/studentului o elevului/studentului o cale cale de de (auto)instruire (auto)instruire eficienteficientă,ă, (auto)perfectibil (auto)perfectibilăă prin dob prin dobâândirea ndirea unor tehnici intelectuale specifice. Astfel de unor tehnici intelectuale specifice. Astfel de tehnicitehnici asigur asigurăă valorificarea deplin valorificarea deplinăă a procedeului a procedeului "muncii cu "muncii cu cartea"cartea", respectiv a , respectiv a "muncii cu manualul" "muncii cu manualul" sau cu alte materiale de acest gensau cu alte materiale de acest gen,, destinate special destinate special îînvnvăţăăţării.rii.

FuncFuncţţiile pedagogice iile pedagogice angajate determinangajate determinăă o structur o structurăă de organizare a activit de organizare a activităţăţii didactice/educative ii didactice/educative care impliccare implicăă orientarea constant orientarea constantăă a ac a acţţiunilor de la nivelul iunilor de la nivelul limbajului extern limbajului extern îîn direcn direcţţia ia limbajului internlimbajului intern. .

Metoda lecturiiMetoda lecturii îîndeplinendeplineşşte astfel, simultan sau/te astfel, simultan sau/şşi succesivi succesiv, func, funcţţia ia de: informarede: informare -- documentare documentare sistematicsistematicăă; stimulare a instruirii; stimulare a instruirii -- autoinstruirii; culturalizare - educare permanentautoinstruirii; culturalizare - educare permanentăă a elevului. a elevului.

Obiectivele pedagogice Obiectivele pedagogice concrete, care pot fi proiectate prin intermediul concrete, care pot fi proiectate prin intermediul metodei lecturiimetodei lecturii, vizeaz, vizeazăă: : ststăăppâânirea nirea şşi aprofundarea cunoi aprofundarea cunoşştintelor fundamentale tintelor fundamentale şşi operai operaţţionale; ionale; perfecperfecţiţionarea capacitonarea capacităţăţilor generale ilor generale şşi specifice de studiu individuali specifice de studiu individual;; cultivarea aptitudinilor cultivarea aptitudinilor şşi atitudinilor cognitive deschise; i atitudinilor cognitive deschise; identificarea unor noi probleme identificarea unor noi probleme şşi situatiii situatii -- probIernprobIernăă..

Realizarea acestor Realizarea acestor obiectiveobiective presupune antrenarea unor exerci presupune antrenarea unor exerciţţii multiple cu valoare de ii multiple cu valoare de procedee procedee didactice, orientate special pentru didactice, orientate special pentru formarea, perfecformarea, perfecţţionarea ionarea şşi integrarea i integrarea îîn activitatea de n activitatea de îînvnvăţaăţare a re a urmatoarelor urmatoarelor deprinderideprinderi: : deprinderea deprinderea lecturii comprehensive lecturii comprehensive (a intelege corect cele citite)(a intelege corect cele citite);;deprinderea deprinderea lecturii esentializate lecturii esentializate (a conspecta. a lua notite rezumative)(a conspecta. a lua notite rezumative);;deprinderea deprinderea lecturii demonstrative lecturii demonstrative (a sesiza, a rezolva probleme)(a sesiza, a rezolva probleme);;deprinderea deprinderea lecturii problematizate lecturii problematizate (a sesiza situa(a sesiza situaţţii-problemii-problemă);ă);deprinderea deprinderea lecturii creative lecturii creative (a sesiza, a rezolva, a inventa situatii problema). (a sesiza, a rezolva, a inventa situatii problema).

Dezvoltarea lor angajeaza Dezvoltarea lor angajeaza formareaformarea unor unor deprinderideprinderi cu grad de functionalitate maxima la nivel cu grad de functionalitate maxima la nivel intelectual (regimul de activitate, orarul zilnic, dozarea efortului), la nivel psihologic (igiena alternanintelectual (regimul de activitate, orarul zilnic, dozarea efortului), la nivel psihologic (igiena alternan ţţei ei îîntre ntre efortul intensiv-efortul extensiv, efortul intensiv-efortul extensiv, îîntre perioadele de activitate si perioadele de pauzntre perioadele de activitate si perioadele de pauzăă, , îîntre tipurile de lecturntre tipurile de lecturăă lentlentăă-rapid-rapidăă, activ, activăă-pasiv-pasivăă, , şştiintifictiintificăă-de divertisment-de divertisment,, etc), la nivel ergonomi etc), la nivel ergonomicc (condi (condiţiţiile optime de activitate, ile optime de activitate, asigurate asigurate îîn plan extern n plan extern şşi i îîn plan intern).n plan intern).

Metoda lecturii Metoda lecturii vizeazvizeazăă formarea si cultivarea formarea si cultivarea spiritului spiritului şştiintiinţţific care presupune atingerea ific care presupune atingerea obiectivelor obiectivelor pedagogice evocate anterior pedagogice evocate anterior şşi perfeci perfecţiţionarea lor onarea lor îîn sensul n sensul educaeducaţiţiei permanente ei permanente şşi al i al autoinstruirii. autoinstruirii.

II. II. LecturaLectura ca metodĂ DIDACTICĂca metodĂ DIDACTICĂ

Strategii Strategii de comprehensiunede comprehensiune Activitatea Activitatea dirijatădirijată de lectură de lectură ProceduraProcedura recăutării recăutării Predarea Predarea reciprocăreciprocă Citirea şi rezumatul în Citirea şi rezumatul în perechi perechi Utilizarea Utilizarea întrebărilor întrebărilor de ordine superioarăde ordine superioară DramatizareaDramatizarea Metoda Metoda contrastelor/comparaţiilorcontrastelor/comparaţiilor AtelierulAtelierul de lectură de lectură

Importanţa Importanţa lecturii lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul ecoul capacităţilor de capacităţilor de gândiregândire şi şi limbajlimbaj. Lectura elevilor este un . Lectura elevilor este un act intelectual act intelectual esenţialesenţial, care trebuie , care trebuie îndrumat îndrumat şi şi supravegheatsupravegheat de şcoală şi familie. de şcoală şi familie.

Importanţa lecturii Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le este dată de aspectele educative pe care le implicăimplică:: aspectul cognitivaspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi : prin lectură elevii îşi îmbogăţesc îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, cunoştinţele despre lume, despre realitate;despre realitate; aspectul educativaspectul educativ: lectura : lectura contribuie contribuie esenţial la esenţial la educareaeducarea copiilor în copiilor în dimensiunile etice şi estetice;dimensiunile etice şi estetice; aspectul formativ aspectul formativ constă în faptul că constă în faptul că lecturalectura are drept are drept consecinţăconsecinţă formarea şi formarea şi consolidarea consolidarea deprinderilor deprinderilor de muncă intelectuală, de muncă intelectuală, dezvoltareadezvoltarea gândirii, a gândirii, a imaginaţiei, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.corectă şi expresivă.

Importanţa Importanţa studiului studiului lecturiilecturii literare în şcoală şi în afara ei, decurge din literare în şcoală şi în afara ei, decurge din conţinutul şi trăsăturile caracteristice conţinutul şi trăsăturile caracteristice ale literaturii ca ale literaturii ca formă formă complexă, specifică a complexă, specifică a conştiinţeiconştiinţei sociale. Nu este vorba despre studierea literaturii, ci de un studiu sociale. Nu este vorba despre studierea literaturii, ci de un studiu asupra asupra lecturii lecturii la clasă şi în afara clasei efectuat de elevii la clasă şi în afara clasei efectuat de elevii ciclului primarciclului primar.. ( (Eugenia Şincan, Eugenia Şincan, Îndrumător pentru învăţători, părinţi şi copii,Îndrumător pentru învăţători, părinţi şi copii, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova,1993, p. 9) Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova,1993, p. 9)  

III. IMPORTANŢA LECTURII ÎN CICLUL PRIMAR

Pusă în termeni Pusă în termeni comunicaţionali,comunicaţionali, relaţia relaţia autor-carte-cititor,autor-carte-cititor, poate fi văzută poate fi văzută ca ca transmitereatransmiterea unui mesaj de la unui mesaj de la emiţătoremiţător (autorul), la un receptor (cititorul), prin (autorul), la un receptor (cititorul), prin intermediul unui intermediul unui canalcanal (text tipărit). Această afirmaţie se pretează foarte bine la (text tipărit). Această afirmaţie se pretează foarte bine la ideea că actul comunicării e definit în structura lui de paradigma lui Lasswell: ideea că actul comunicării e definit în structura lui de paradigma lui Lasswell: 1. 1. cinecine spune?; spune?; 2. 2. ce ce spune?; spune?; 3. 3. prin ce prin ce canal? canal? cumcum?; ?; 4. 4. cuicui?; ?; 5. 5. cu ce cu ce efect ?. efect ?.

În acest context, În acest context, lecturalectura este este conţinutul,conţinutul, ceea ce se comunică, ceea ce se comunică, gândireagândirea autorului transmisă cititorului. Acest conţinut autorului transmisă cititorului. Acest conţinut existăexistă independent de cititor. Nu independent de cititor. Nu putem vorbi despre putem vorbi despre lectură lectură decât atunci când, şi pentru decât atunci când, şi pentru autor autor şi pentru şi pentru cititor,cititor, există un există un cod comuncod comun, coduri comune (semnele, limba, limbajul, cultura). , coduri comune (semnele, limba, limbajul, cultura). Referindu-se la Referindu-se la problemaproblema comunicării literare, J.P. Sartre afirma, pe bună comunicării literare, J.P. Sartre afirma, pe bună dreptate, că apariţia dreptate, că apariţia scrisuluiscrisului o implică şi pe cea o implică şi pe cea a lecturiia lecturii. Aceasta reprezintă . Aceasta reprezintă efortul conjugat alefortul conjugat al autorului autorului şi şi cititoruluicititorului care va da naştere acelui obiect concret şi care va da naştere acelui obiect concret şi imaginar care este creaţia spiritului. Lectura este cea care imaginar care este creaţia spiritului. Lectura este cea care învolbureazăînvolburează, , îmbogăţeşteîmbogăţeşte, , recreează recreează opera literară: „opera literară: „semnificaţiasemnificaţia pe care o dă autorul textului pe care o dă autorul textului este doar una din semnificaţiile este doar una din semnificaţiile experimentaleexperimentale ale operei în ansamblul ei, operă ale operei în ansamblul ei, operă care cuprinde şi elemente de care cuprinde şi elemente de semnificaţiesemnificaţie postulate în mod inconştient postulate în mod inconştient („implicate”). („implicate”).

LecturaLectura ne ne dezvoltă dezvoltă imaginaţia şi creativitatea, imaginaţia şi creativitatea, trezeștetrezește în noi în noi sentimentesentimente diverse şi diverse şi profunde, profunde, ne arată ne arată experiențe variate, personaje cu care uneori ne identificăm şi de care experiențe variate, personaje cu care uneori ne identificăm şi de care ne legăm ne legăm sufletește, crâmpeie din vieți trecute, dar care sufletește, crâmpeie din vieți trecute, dar care ne fac ne fac să înţelegem să înţelegem cine suntemcine suntem, , de unde de unde ne tragem.ne tragem.

Mai mult decât atât, prin lectură, Mai mult decât atât, prin lectură, învăţăm să gândimînvăţăm să gândim, , dobândimdobândim curajul de a hotarî curajul de a hotarî cece şi şi cumcum vrem să fim, să evoluăm. vrem să fim, să evoluăm.

„„Omul Omul nu poate descoperi nu poate descoperi noi noi oceane, câtă vreme nu areoceane, câtă vreme nu are curajul curajul de a pierde din de a pierde din vedere țărmul.”vedere țărmul.”

(Andre Gide). (Andre Gide). Însă toate acestea se întâmplă Însă toate acestea se întâmplă gradualgradual, pe măsura ce mintea noastră , pe măsura ce mintea noastră fragedăfragedă se se

dezvoltădezvoltă. . Dacă la Dacă la începutînceput suntem capabili doar să suntem capabili doar să memorămmemorăm sau să sau să reproducemreproducem conținutul, conținutul,

mai târziu, mai târziu, învăţămînvăţăm cum să îl cum să îl înțelegemînțelegem, cum să-l , cum să-l interpretăminterpretăm şi cum să şi cum să extragemextragem din el din el adevarateleadevaratele învațăminte învațăminte, cum să ne formăm , cum să ne formăm convingeri convingeri şi şi conceptiiconceptii. .

Datoria Datoria şcolii este de a dezvolta şcolii este de a dezvolta gândirea gândirea, de a , de a ghidaghida şi şi canalizacanaliza eforturile, de a eforturile, de a trezi trezi curiozitatea, astfel încât să curiozitatea, astfel încât să experimentamexperimentam şi singuri lumea cărţilor şi să fim capabili şi singuri lumea cărţilor şi să fim capabili să ne să ne selectămselectăm propriile zone de interes. propriile zone de interes.

Dascălul Dascălul este cel care lărgeşte elevilor orizontul cultural, cel care poate este cel care lărgeşte elevilor orizontul cultural, cel care poate dezvoltadezvolta sau spori atracţia spre lumea cărtţlor, cel care îi sau spori atracţia spre lumea cărtţlor, cel care îi învaţă pe elevi învaţă pe elevi să gândească singuri, să gândească singuri, aşa cum spune şi John Amos Comenius: aşa cum spune şi John Amos Comenius:

„„A instrui A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vâri a le vâri în cap mulţime de cuvinte, în cap mulţime de cuvinte, fraze, expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci fraze, expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci a le deschide a le deschide calea cum calea cum să priceapă să priceapă lucrurile.” lucrurile.”

IV. Dezvoltarea IV. Dezvoltarea competenţelor de competenţelor de comunicarecomunicare în orele de în orele de lecturălectură

la ciclul la ciclul primarprimar

ElevulElevul trebuie învăţat să citească trebuie învăţat să citească oriceorice, , nu să citească manualul de citire! nu să citească manualul de citire! Cu ajutorul Cu ajutorul manualuluimanualului de limba română de limba română elevulelevul intră în lumea intră în lumea citit-scrisuluicitit-scrisului; ;

CCu ajutorul u ajutorul citit-scrisuluicitit-scrisului din din celelaltecelelalte manuale manuale străbatestrăbate, , cutreierăcutreieră, , înţelegeînţelege şi are şi are acces acces în în lumea cunoaşteriilumea cunoaşterii. .

Intrarea trebuie să fie urmată de o Intrarea trebuie să fie urmată de o ieşireieşire, , nu de o rătăcirenu de o rătăcire, şi mai ales de o , şi mai ales de o continuarecontinuare ((lecturalectura))!!

Citirea curentă se realizează atunci când elevii pronuţă clar cuvintele .

Citirea cursivă trebuie să se dezvolte o dată cu corectitudinea, expresivitatea şi caracterul conştient al citirii. Viteza se dezvoltă paralel cu capacitatea de înţelegere, pe bază de exerciţii, ajungând ca viteza normală a citirii să corespundă cu ritmul vorbirii lor. În vederea asigurării caracterului conştient al citirii, elevii trebuie să redea corect conţinutul textului parcurs.

Citirea expresivă îi ajută pe elevi în înţelegerea celor citite, intonaţia şi accentul având rol important în redarea mesajului textului.

Se pot folosi următoarele tipuri de exerciţii la Se pot folosi următoarele tipuri de exerciţii la clasele mici:clasele mici:

1.1. Citirea împreunăCitirea împreună: elevul citeşte împreună cu : elevul citeşte împreună cu învăţătorul;învăţătorul;

2. 2. Citirea în corCitirea în cor: se citeşte rar o parte din lecţie, având : se citeşte rar o parte din lecţie, având influenţă în realizarea justă a intonaţiei.influenţă în realizarea justă a intonaţiei.

3.3. Citirea în perechiCitirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi : citesc doi elevi cu capacităţi diferite, având rol în diminuarea inhibiţiei.diferite, având rol în diminuarea inhibiţiei.

4. 4. Citirea ecouCitirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează; : un elev citeşte, iar altul îl secondează; unul citeşte iar ecoul este grupul, echipa; un grup de unul citeşte iar ecoul este grupul, echipa; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt grup.elevi citeşte, iar ecoul este alt grup.

5. 5. Citirea alternativăCitirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce : se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta în gând; se citesc cu voce tare cuvintele tare, iar alta în gând; se citesc cu voce tare cuvintele care încep cu o consoană şi în gând cele care încep care încep cu o consoană şi în gând cele care încep cu o vocală.cu o vocală.

6. 6. Citirea întârziatăCitirea întârziată: : elevul citeşte în gând şi apoi cu elevul citeşte în gând şi apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare.voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare.

7. 7. Citirea ortoepicăCitirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare : variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori (lărgeşte orizontul de silabă se citeşte de două ori (lărgeşte orizontul de citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor în cuvinte). în cuvinte).

8. 8. Citirea consecutivăCitirea consecutivă: un elev care citeşte mai lent : un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care citeşte cursiv şi invers.citeşte după un elev care citeşte cursiv şi invers.

9. 9. Citirea prin excludereCitirea prin excludere: textul se citeşte cu voce tare, : textul se citeşte cu voce tare, se exclud cuvinte la alegere, cuvinte care încep cu o se exclud cuvinte la alegere, cuvinte care încep cu o vocală, primul sau ultimul cuvânt din propoziţie, se vocală, primul sau ultimul cuvânt din propoziţie, se exclud cuvintele dupa virgulă sau unele părţi de exclud cuvintele dupa virgulă sau unele părţi de vorbire.vorbire.

10. 10. Citirea continuăCitirea continuă: învăţătorul citeşte o parte din text, : învăţătorul citeşte o parte din text, iar un elev preia de unde a rămas. iar un elev preia de unde a rămas.

11. 11. Citirea în ştafetăCitirea în ştafetă: învăţătorul citeşte prima propoziţie : învăţătorul citeşte prima propoziţie sau un alineat, după care solicită un elev să citească sau un alineat, după care solicită un elev să citească mai departe. mai departe.

12. 12. Vânătorul de greşeliVânătorul de greşeli: un elev citeşte până greşeşte, iar : un elev citeşte până greşeşte, iar apoi citeşte alt elev.apoi citeşte alt elev.

13. 13. Citirea de semnalare a greşelilorCitirea de semnalare a greşelilor: un elev citeşte iar : un elev citeşte iar ceilalţi semnalează când greşeşte.ceilalţi semnalează când greşeşte.

14. 14. Citirea în lanţCitirea în lanţ: fiecare citeşte câte o propoziţie, pe : fiecare citeşte câte o propoziţie, pe rând. rând.

15. 15. Citirea pe roluriCitirea pe roluri: ca şi citirea dialogurilor , imprimă un : ca şi citirea dialogurilor , imprimă un ritm normal, cerut de conţinutul textului. ritm normal, cerut de conţinutul textului.

16. 16. Citirea jocurilor de cuvinteCitirea jocurilor de cuvinte: sunt citite la început rar, : sunt citite la început rar, apoi din ce în ce mai repede, în cor şi individual.apoi din ce în ce mai repede, în cor şi individual.

17.17. Citirea în şoaptăCitirea în şoaptă: elevul citeşte fără rezonanţa : elevul citeşte fără rezonanţa treptelor vocale.treptelor vocale.

18.18. Citirea în gândCitirea în gând: se citeşte un alineat şi se : se citeşte un alineat şi se formulează o întrebare legată de conţinut.formulează o întrebare legată de conţinut.

19.19. Citirea selectivăCitirea selectivă: se selectează din text un enunţ : se selectează din text un enunţ care descrie un obiect sau un personaj.care descrie un obiect sau un personaj.

20.20. Lanţul cuvintelorLanţul cuvintelor: se citeşte un cuvânt, iar elevii : se citeşte un cuvânt, iar elevii subliniază cuvintele care încep cu litera cu care subliniază cuvintele care încep cu litera cu care s-a terminat cuvântul precedent. Se citeşte o s-a terminat cuvântul precedent. Se citeşte o propoziţie şi se subliniază în propoziţia următoare propoziţie şi se subliniază în propoziţia următoare orice cuvânt începe cu litera de la începutu orice cuvânt începe cu litera de la începutu lultimului cuvânt citit anterior.lultimului cuvânt citit anterior.

21.21. BucheţeleleBucheţelele: se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii : se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii caută în text cuvintele care încep cu fiecare literă caută în text cuvintele care încep cu fiecare literă din cuvântul respectiv.din cuvântul respectiv.

a) a) CITITULCITITUL IN CLASA IN CLASA I/ a II-aI/ a II-a

Sub aspect Sub aspect metodicmetodic, învăţarea , învăţarea cititului cititului la clasa I parcurge câtevala clasa I parcurge câtevasecvenţe obligatorii:secvenţe obligatorii: ÎÎnsuşirea nsuşirea imaginii imaginii vizuale vizuale a unor semnea unor semne vizuale vizuale a unor semne şi a unor semne şi

simboluri;simboluri; RecunoaştereaRecunoaşterea literelor; literelor; Educarea Educarea percepţiei vizuale prin care se asigură percepţiei vizuale prin care se asigură reţinerea reţinerea şi şi fixareafixarea

literelor;literelor; Asocierea Asocierea fiecărui fiecărui semn grafic semn grafic (literă) cu un (literă) cu un fenomen (fenomen (sunet);sunet); Formarea Formarea câmpului vizual de o silabă - citirea pe câmpului vizual de o silabă - citirea pe silabesilabe (urmată de (urmată de

citirea citirea integralăintegrală a cuvântului); a cuvântului); FormareaFormarea câmpului vizual de un câmpului vizual de un cuvânt; cuvânt; pronunţarea corectă a unui pronunţarea corectă a unui

cuvânt înseamnă cuvânt înseamnă citirea citirea corectă;corectă; ÎÎnţelegerea nţelegerea sensului cuvântului citit - sensului cuvântului citit - citirea conştientăcitirea conştientă..

Scrisul

ÎÎnvăţătorul nvăţătorul trebuie să aibă permanent în trebuie să aibă permanent în vedere următoarele aspecte: vedere următoarele aspecte:

PoziţiaPoziţia corectă a corpului, a caietului, a corectă a corpului, a caietului, a instrumentului de scris;instrumentului de scris;

Asigurarea Asigurarea spaţiuluispaţiului necesar de scris (trebuie strâns necesar de scris (trebuie strâns alfabetarul, abecedarul, celelalte materiale alfabetarul, abecedarul, celelalte materiale ajutătoare);ajutătoare);

ÎÎn cazul n cazul transcrieriitranscrierii, elevul trebuie învăţat, elevul trebuie învăţat cum cum şi şi undeunde se aşază se aşază textultextul tipărit, tipărit, cum cum e dispus e dispus caietulcaietul, în , în aşa fel încât să se asigure condiţii optime de scris. aşa fel încât să se asigure condiţii optime de scris.

Sunt obligatorii Sunt obligatorii pauzelepauzele de relaxare a mâinii, de relaxare a mâinii, exerciţiile exerciţiile de educare a de educare a motricităţiimotricităţii; ;

ÎÎmbinarea mbinarea momentelor de momentelor de scrierescriere cu cele de cu cele de comunicarecomunicare verbală verbală..

  

Sunt Sunt interziseinterzise sancţiunile de tipul: sancţiunile de tipul:

• „„Ai greşit, Ai greşit, scrie scrie încă de trei încă de trei ori!"; ori!";

• „„Copiază de Copiază de nn ori propoziţia!"; ori propoziţia!"; • „ „ScrieScrie de 15 ori cuvântul de 15 ori cuvântul xx

despărţit în silabe!";despărţit în silabe!";• „„Ai greşit,Ai greşit, rupe rupe foaia!"; foaia!"; • „„TranscrieTranscrie de două ori de două ori

poezia!" etc.poezia!" etc.

TIPURI DE EXERCITII TIPURI DE EXERCITII CLASA ICLASA I

METODA METODA CADRANELORCADRANELOR

I. Coloreaza lietrele pe care le cunosti: II. TRANSCRIE PE SPATIU DE MAI JOS LITERELE DESCOPERITE(SI MICI)

III. UNESTE SILABELE PENTRU A OBTINE CUVINTE:CITESTECE AI OBTINUT!

ca rarnu cuma meNi remo rii

IV.DESENEAZA SI TU LITERE VESELE:

Metoda Metoda cubuluicubului

I. I. DescrieDescrie cuvântul cuvântul ,,cocor”. ,,cocor”.

IIII.. Compară Compară cuvintele ,,cuvintele ,,cocor” si ,,cocor” si ,,cocor”cocor”

IIIIII.. AnalizeazăAnalizează cuvântul ,, cuvântul ,,cocor”cocor”

IVIV. . Asociaza Asociaza (silabe)(silabe)

VV. . AplicăAplică: : transcrie cuvântul ,,transcrie cuvântul ,,cocor” cocor” si si alcatuieste cu el o propozitie.alcatuieste cu el o propozitie.

VIVI. . ArgumenteazăArgumentează: ce poti spune despre : ce poti spune despre cuvantul ,,cuvantul ,,cocor’’ ?cocor’’ ?

Jocul Jocul cuvintelorcuvintelor amestecate amestecate

Plicul Plicul I I Nicu are un canar . Nicu are un canar .

Plicul Plicul II II Ica are un cocor . Ica are un cocor .

Plicul Plicul III III Nanu e cu Onu . Nanu e cu Onu .

Plicul Plicul IV IV E ora unu ? E ora unu ?

REBUSREBUS aa uu rr ii uu

mm uu rr ee rr

aa ee rr oo ee

rr aa rr ii uu

ee mm ii rr ee

CuvinteCuvinte taiate taiate CuvinteleCuvintele sunt sunt t tăăiate iate îîn doun douăă. Jum. Jumăătatea detatea de sus sus este este

lipitlipităă pe o foaie. pe o foaie. Elevii vor Elevii vor alegealege partea potrivită de partea potrivită de jos jos a a fiecărui cuvânt şi o fiecărui cuvânt şi o vor lipi vor lipi pentru al pentru al reconstitui reconstitui după forma după forma

graficăgrafică, după care îl vor , după care îl vor scriescrie întreg cu litere de întreg cu litere de mânămână..

cucManu

Realizează corespondenţa: Realizează corespondenţa: silabe sau cuvinte scrise cu litere de silabe sau cuvinte scrise cu litere de tipar în corespondenţă cu cele scrise cu litere de mână: tipar în corespondenţă cu cele scrise cu litere de mână:

• MaMa mama• mama ammama am• am am UmaUma• au au mamamama• Ama Ama auau• UmaUma AAmama

Cuvinte bolnaveCuvinte bolnave::Acestea sunt scrise cu ajutorul alfabetarului. Elevii trebuie Acestea sunt scrise cu ajutorul alfabetarului. Elevii trebuie

ssăă g găăseascsească gă grereşşeala eala şşi si săă argumenteze scrierea lor corect argumenteze scrierea lor corectăă..

AmaAma mUU mAma uma aM aU au UMamUU mAma uma aM aU au UMa

b) b) CLSA CLSA a II-aa II-a

AbilitateaAbilitatea de a de a exprimaexprima şşi i interpretainterpreta g gâânduri,nduri, sentimente sentimente şşi fapte ati fapte atâât t oraloral c câât t şşi i îîn n scrisscris se poate se poate realiza prin :realiza prin :– ascultarea ascultarea unor fragmente din operele literare studiate unor fragmente din operele literare studiate îîn n

interpretarea unor interpretarea unor actoriactori ; ; – ascultarea ascultarea unor unor ccâântece ntece adecvate temei propuse ;adecvate temei propuse ;– prezentareaprezentarea oral oralăă a a solusoluţţiilor iilor la problemele puse la problemele puse îîn discun discuţţie;ie;– citirea citirea corectcorectăă,, conconşştienttientăă şşi expresivi expresivăă a unor texte;a unor texte;– scriereascrierea unor cuvinte, unor cuvinte, propozipropoziţţii ii şşi texte de mici texte de micăă îîntindere;ntindere;– folosirea folosirea ciorchinelui ciorchinelui îîn prezentarea unor n prezentarea unor îînsunsuşşiri.iri.

c) c) Clasa Clasa a III-a a III-a

Exercitii de Exercitii de transcrieretranscriere caligarafica; caligarafica; Exercitii deExercitii de completare completare a unui text a unui text

lacunar;lacunar; Dezlegarea unui Dezlegarea unui aritmogrifaritmogrif;; Exercitii deExercitii de citire citire a unui text si a unui text si rezolvarearezolvarea

dede exercitii pe baza acestuia.exercitii pe baza acestuia.

d) d) Clasa Clasa a IV-aa IV-a Execitii deExecitii de completare completare a unui text lacunar;a unui text lacunar; Exercitii de Exercitii de ordonareordonare a versurilor poeziei; a versurilor poeziei; FormareaFormarea de de textetexte cu ajutorul cu ajutorul cuvintelor cuvintelor

date; date; FormareaFormarea unei propozitii cu ajutorul unei propozitii cu ajutorul

cuvintelor gasite;cuvintelor gasite; Ordonarea pieselor de Ordonarea pieselor de puzzlepuzzle;; GhicitoriGhicitori

a) a) Noile legiNoile legi

La fiecare final de ciclu curricular sunt evaluate competenţele dobândite după următoarele reguli:

La finalul învăţământului preşcolar se face evaluarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale şi se stabilesc planurile de intervenţie remedială.

La finalul clasei a II-a se evaluează, la nivelul fiecărei şcoli, măsura în care elevii au dobândit scrisul-cititul şi matematica şi se stabilesc planurile individualizate de învăţare pe care învăţătorii le pun în aplicare până în clasa aIV-a. Se creează portofoliul de educaţie al elevului şi se face un raport detaliat către părinţi.

La finalul clasei a IV-a, pe un eşantion reprezentativ se realizează o evaluare din partea Ministerului Educaţiei pentru a diagnostica performanţele învăţământului primar, prin probe similare testelor internaţionale curente.

b) Misiunea b) Misiunea dascălului dascălului

DascălulDascălul are astfel dificila misiune are astfel dificila misiune de a-l de a-l întoarceîntoarce pe pe cititorcititor la carte la carte folosind folosind diversediverse metode, cât mai metode, cât mai active, active, mai mai antrenanteantrenante şi mai şi mai atractiveatractive. .

DatoriaDatoria noastră rămâne noastră rămâne promovareapromovarea unor soluţii directe de unor soluţii directe de stimularestimulare a a lecturii lecturii încercând să ne încercând să ne optimizămoptimizăm demersuldemersul educativ prin educativ prin realizarea unui realizarea unui schimbschimb de de ideiidei, , de de metodemetode, de , de activităţiactivităţi, de , de materiale materiale didactice în didactice în sprijinul sprijinul dezvoltării dezvoltării sfereisferei motivaţionale a elevului. motivaţionale a elevului.

VĂ MULŢUMIM VĂ MULŢUMIM PENTRU PENTRU RĂBDARERĂBDARE ŞI ŞI VĂ VĂ DORIMDORIM::SĂRBĂTORI SĂRBĂTORI FERICITEFERICITE!!!!!!