Upload
rmbiblioteci
View
395
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
FNCL, EDIŢIA A V-A, 2015. BILANŢURI
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Festivalul Național al
Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
În acest număr:
Festivalul Național
al Cărții și Lecturii,
ediția a V-a, 2015.
Bilanțuri
1
Reflecții despre
carte și lectură
6
Experiențe naționale
în cadrul Festivalului
Național al Cărții și
Lecturii, ediția a V-a
7
Câștigătorii
concursurilor
naționale
14
Topul celor mai
citite 10 cărți ale
anului 2014
15
Postul de televiziune Moldova
1 prezenta, la 11 septembrie 2015, în
cadrul emisiunii „Bună dimineața”,
un reportaj în care cei intervievați
răspundeau la întrebarea: Ce
înseamnă pentru ei fericirea? Pentru
unul dintre protagoniști, fericirea se
identifică cu o casă mare și o
bibliotecă plină de cărți. Este în
spiritul lui Jorge Luis Borges, care
scria că „Lectura e o formă de
fericire, dar nu poți obliga pe nimeni
să fie fericit”.
Nu fiecare persoană poate
avea o bibliotecă cu foarte multe cărți
și nici gustul și bucuria lecturii nu
apare din senin. Cu acest scop sunt
bibliotecile și bibliotecarii, părinții,
școala, profesorii. Ei au
responsabilitatea să îndemne copii
spre carte și lectură, să pună în mâna
copilului cartea, cât mai des și cât mai
devreme.
Ediția a V-a a Festivalului
Național al Cărții și Lecturii
demonstrează că această inițiativă
încet, dar sigur, ocupă un loc tot mai
bine conturat în suita activităților
axate pe promovarea cărții și a
lecturii, indiferent de format. Ideea
inițială a proiectului era ca festivalul
să fie organizat în fiecare localitate
unde există o bibliotecă publică,
iar organizatorii principali să fie e
administrația publică locală și
biblioteca publică în parteneriat cu
instituțiile cele mai implicate în
organizarea și promovarea lecturii:
ONG-urile, școlile,
nstituțiile preșcolare, centrele de
cultură.
După cinci ediții consecutive
putem afirma că nu este ușor să
coordonezi o activitate de asemenea
proporții de nivel național, mai ales în
condițiile în care pentru organizarea
festivalului nu sunt prevăzute
cheltuielile, cu destinație specială,
necesare. În plus, Biblioteca Națională
a Republicii Moldova nu dispune de un
mijloc de transport care ar înlesni
legătura și comunicarea cu bibliotecile
țării. Aceste lacune trebuie luate în
considerare pentru că obiectivele
trasate de acest proiect sunt mult prea
importante pentru a lăsa desfășurarea
evenimentului doar în baza unor acte de
caritate și voluntariat. Promovarea
lecturii trebuie să fie o politică de stat.
Nici unui stat nu trebuie să-i fie
indiferent ce, cât și cum citesc cetățenii.
Ediția din anul 2015 a FNCL a fost
organizată, în premieră, împreună cu
Biblioteca Națională pentru Copii „Ion
Creangă”. În cadrul inițiativei
BiblioMobilizarea Pro-Lectura și a
campaniei Naționale „Copiii Moldovei
citesc o carte”, în teritoriu a avut loc o
Bilanțurile Festivalului Național al Cărții și Lecturii 2015 și
cartea ca agent al schimbării
2 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
suită de activități cu implicarea
bibliotecilor din raioanele Leova,
Orhei, Strășeni, Telenești, Căușeni,
Hîncești, Cimișlia, Anenii Noi,
Călărași. La activitățile organizate în
teritoriu au participat scriitorii
Aurelian Silvestru, Iulian Filip,
Claudia Partole, Nicolae Dabija,
Ianoș Țurcanu, Vladimir Beșleagă,
Lucreția Bârlădeanu. Au fost întâlniri
memorabile care au meritat tot
efortul.
Pe tot parcursul civilizației
umane, lectura, ca bază a cunoașterii
și cartea, ca act sublim al creației și
format important de păstrare și
comunicare a cunoștințelor și
informațiilor, au fost înalt apreciate
de cei care le cunosc adevărata
valoare. Cartea a fost, și este,
venerată, cântată, cioplită în piatră,
fier şi granit.
Toate numele cu mare
greutate în istoria civilizaţiei au lăsat
gânduri nemuritoare despre carte,
despre rolul şi importanţa cărţii.
Amintim aici de Seneca, Petrarca,
Voltaire, Balzac şi mulţi alţii. De-a
lungul secolelor și mileniilor au căzut
zei, state, cetăţi, dar cărţile au rămas.
Istoria a cernut doar nonvaloarea şi a
păstrat peste ani adevăratele valori.
Mari personalităţi care au contribuit
la modelarea lumii au murit cu secole
şi milenii în urmă, dar cărţile lor au
rămas, trăiesc păstrându-le numele şi
memoria. Când le citm cărţile, le
simţim prezenţa, ne traspunem în
lumea în care aceştia au trăit.
...Dar tot cartea a fost printre cele
mai prigonite valori. Cărțile au fost
arse pe rug, cenzurate, interzise,
scoase din acces, ținute la index.
Regimurile represive au interzis,
pedepsit și chiar închis autori, editori
și cititori. În lupta împotriva cărților
au fost utilizate toate mijloacele, s-a
luptat așa cum se luptă cu dușmanii
poporului. Multe cărți, despre care
cercetătorii spun că ar fi putut
schimba mersul istoriei, au dispărut.
Și nu numai cărți. Au fost
distruse biblioteci. Cercetătorii susțin
că biblioteca din Alexandria, colecție
fantastică a cunoașterii, a fost distrusă
intenționat. Acest fapt este considerat
cea mai mare pierdere din istoria
culturală a omenirii.
De-a lungul istoriei au avut de
suferit numeroase titluri celebre, au
fost interzise cărți, care mai apoi au
devenit cele mai importante
capodopere literare ale lumii, din
diverse motive: sociale, religioase,
politice, sexuale. Printre scriitorii
proscrişi de-a lungul timpului au
figurat: Voltaire, D. H. Lawrence,
William Shakespeare, James Joyce,
Thomas Mann și mulți alții.
Printre cărțile interzise la
diferite etape și în diverse țări, găsim
cu mirare romanul Să ucizi o pasăre
cântătoare de Harper Lee, care
figurează în cele mai importante topuri
de nivel internațional și național și care
avea să-i aducă autoarei premiul
Pulitzer, iar pentru ecranizare lui
Robert Mulligan – trei Oscaruri și două
Globuri de Aur. În șirul cărților
interzise, regăsim titluri precum
Aventurile lui Huckleberry Finn de
Mark Twain, Vrăjitorul din Oz de
Frank L. Baum, Harry Potter de
autoarea britanică J. K. Rowling,
Arhipelagul Gulag – Aleksandr
Soljeniţîn, 1001 de nopţi. Poveşti
arabe, Decameronul – Giovanni
Boccaccio, Metamorfoza – Franz
Kafka, Lolita – Vladimir Nabokov,
Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor
– Lewis Carroll (1865), Codul lui Da
Vinci – Dan Brown (2003), Ulise –
James Joyce, Moarte la Veneţia –
Thomas Mann, Hamlet – William
Shakespeare, Madame Bovary –
Gustave Flaubert etc.
Deosebit de crunt împotriva
cărților a luptat biserica. O listă de
cărți interzise a fost alcătuită de
Vatican. Papa Paul al IV-lea a elaborat
Catalogul Cărţilor Interzise pentru a-i
proteja pe catolici de ideile controversate.
S-ar putea crede că în-
treaga natură a ostenit
la zidirea Limbii
Române
Grigore Vieru
3
Pentru artiști și scriitori dreptul și
libertatea de exprimare este la fel de vital ca aerul.
Dacă lectura ne ajută să devenim ceea ce suntem
cu adevărat, cenzura reprimă nu numai scriitorii,
dar și evoluția ideilor și exprimarea identității.
Și acum, se impune întrebarea: De ce
atâta înverșunare, de ce atâta luptă cu niște cărți?
De ce se tem autoritățile (indiferent dacă este
vorba de stat, biserică sau părinți)? Temerea
constă în faptul, că noile idei pot provoca
schimbări. Cărțile sunt mici, dar puterea pe care o
conțin este enormă. Conținutul unor cărți rămâne
cu noi, în capurile noastre pentru zile, luni, ani și
chiar pentru toată viața. Cărțile ne învață să
gândim, să ne modelăm identitatea, să fim pu-
ternici, să apărăm convingerile noastre și pe ale
altora.
La 28 august 2015, cotidianul britanic The
guardian, publica articolul De ce cărțile sunt mici
dar periculoase/Why books are small but
dangerous: http://www.theguardian.com/childrens
-books-site/2015/aug/28/why-books-are-small-but
-dangerous-amnesty, în care Nicky Parker, de la
Amnesty International, explica modul în care
cărțile deschid lumi întregi, orizonturi pe care unii
oameni doresc să le țină ascunse de masele largi.
Articolul amintește de un citat de V.A.Urechea:
„Cartea este și dânsa armă puternică. La lumina
și învățătura cărții se deșteaptă conștiința
națională, care este singura cetate care n-o
răpune dușmanul”, dar și de o idee similară
expusă de Jorge Luis Borges. Renumitul
romancier, poet, eseist, filozof, bibliotecar
argentinian, unul dintre cei mai importanți scriitori
ai secolului al XX-lea scria, referindu-se la carte,
că: „este arma cea mai inofensivă, dar cu bătaia
cea mai lungă dintre toate cele inventate de
mintea omenească”. Tot pe această notă se înscrie
și ideea expusă de Helen Exley: „Cărțile pot fi
extrem de periculoase. Pe cele mai bune dintre ele
ar trebuie pus un avertisment: Atenție! Îți poate
schimba viața!”
FNCL este un îndemn la fericire, este o
tribună în plus unde copiii și maturii se pot
manifesta, pot dezvolta abilități de comunicare, pot
practica arta oratorică, pot învăța pe de rost texte și
poezii, dezvoltând pe această cale gândirea. După
cinci ediții, se poate afirma că FNCL este în
consens cu manifestările de acest fel organizate în
lume.
În ziua de 5 septembrie 2015, după
încheierea celei de-a cincea ediții a Festivalului
Național al Cărții și Lecturii (31 august – 5
septembrie), Biblioteca Congresului din SUA
organiza a 15-a ediție a Festivalului Național al
Cărții. Ca și celelalte ediții, acesta a avut loc sub
patronajul Președintelui Statelor Unite și al Primei
Doamne a Țării. Pagina festivalului de pe site-ul
Bibliotecii Congresului publica invitația adresată
potențialilor participanți: „Biblioteca Congresului și
Președintele de Onoare Prezidentul Obama și Dna
Obama Vă invită la cea de-a 15-a aniversare a
Festivalului Național al Cărții, Sâmbătă, 5
septembrie, 2015, la Washington Convention
Center”. Pentru a marca această ocazie specială,
precum și pentru a consemna aniversarea de 200 de
ani de la procurarea de către Biblioteca
Congresului a bibliotecii personale a lui Thomas
Jefferson, festivalul a ales ca temă cuvintele
acestuia: „Eu nu pot trăi fără cărți.”
Este adevărat că putem trăi şi fără cărţi,
nimeni încă n-a murit din lipsa lor. Dar de câtă
înţelepciune, adevăr, bucurie şi frumuseţe au fost
lipsiţi.
Vera OSOIANU,
Direcția Cercetare și Dezvoltare în
biblioteconomie
4 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
„Zboară - n ceruri cărţile
peste toate părţile ...”
Iulian Filip
Adorăm să ne cuibărim mintea şi sufletul
printre paginile volumelor tipărite cu satisfacţia
că, prin lectură, reuşim să scăpăm de povara
existenţei cotidiene. Percepem cartea ca un balsam
pe suflet, ştim că este sursă valoroasă de
consolidare spirituală şi intelectuală.
Cartea te provoacă să gândeşti şi îţi
deschide calea spre experienţe psihologice şi
sufleteşti de neimaginat.
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii
transpune unificarea comunităţii pentru edificarea
unei tradiţii de celebrare a celei mai valoroase
creaţie a omenirii – cartea.
Prin manifestările care sunt organizate în
cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii,
de către bibliotecile publice, se ajunge la fiecare
dintre membrii comunităţii. Anual, în luna august
este promovată, celebrată şi reliefată importanţa
deosebită a cărţii şi a lecturii în dezvoltarea
civilizaţiei umane, în transmiterea cunoştinţelor,
înţelepciunii şi informaţiei din generaţie în
generaţie. Potrivit concepţiei, FNCL presupune
participarea tuturor bibliotecilor publice fără
excepţie. În toate localitățile țării coorganizatorii
principali sunt administrația publică și biblioteca
publică în parteneriat cu instituțiile cele mai
implicate în organizarea și promovarea lecturii:
școlile, instituțiile preșcolare, centrele de cultură.
Ajuns la a V-a ediție, festivalul ia
amploare şi are toate şansele de a se transforma în
una dintre cele mai luminoase sărbători ale
noastre, care unesc în jurul cărții întreaga țară și
fiecare comunitate în parte. La ediția din anul
acesta a FNCL în teritoriu a fost organizată și o
suită de activități împreună cu Biblioteca
Națională pentru Copii „Ion Creangă” în cadrul
inițiativei BiblioMobilizarea Pro-Lectura și a
Campaniei Naționale „Copiii Moldovei citesc o
carte”.
Frumoase şi emoţionante întâlniri au avut
loc cu participarea scriitorilor îndrăgiţi: Aurelian
Silvestru, Iulian Filip, Claudia Partole, Nicolae
Dabija, Arcadie Suceveanu, Ianoș Țurcanu în
raioanele : Leova, Orhei, Strășeni, Telenești,
Căușeni, Hâncești, Cimișlia, Anenii Noi, Călărași.
La Anenii Noi, Bibliobuzul a oferit
posibilitatea tuturor de a vedea o bibliotecă
modernă care merge singură la cititorii
săi. „Am ajuns și la Anenii Noi cu proiectul
național „BiblioMobilizarea Pro Lectura”. Scopul
este să atragem copiii la lectură”, a declarat dna
Claudia Balaban, director general al Bibliotecii
Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, într-un
interviu acordat Televiziunii Naţionale. Vizitatorii
s-au arătat încântați de cele văzute și și-au
exprimat dorința de a împrumuta cărți de la
biblioteca mobilă. Responsabilii de proiect au dat
asigurări că în prezent se muncește la elaborarea
de împrumutare a cărților încât orice copil,
indiferent de localitatea în care trăiește, să devină
cititor activ al bibliotecii mobile. „Fiindcă nu
putem împrumuta cartea la toți copii din
republică, noi am găsit o altă modalitate. Din
bibliobuz se pot împrumuta cărți prin intermediul
bibliotecii. Împrumutul se va numi,
„interbibliotecar”, iar copilul poate să vină la
biblioteca din sat și să dea comandă de cartea care
i-a plăcut. Peste câteva zile va avea această carte”,
a declarat dna Claudia Balaban.
Şi la cea de a V-a ediţie a Festivalului
Naţional al Cărţii şi Lecturii, cei mai inteligenţi
parinţi din raionul Teleneşti, vin să prezinte
publicului modele veritabile de organizare a
lecturii în sânul familiei. Genericul ringului 2015:
„Clipe de neuitat în familie cu Grigore Vieru şi
Maria Bieşu. Anul acesta au concurat 7 familii, iar
probele de concurs au fost destul de diverse:
spectacol de familie, poster tematic, victorină
literară. Şi la Ocniţa cărţile au avut un festival al
lor, semnificativ din toată suita de manifestări a
fost organizarea unui iarmaroc al cărţii. François
Hollande, om politic francez menţiona despre cărţi
„… cartea nu este o marfă ca toate celelalte,
cărţile ne învaţă cum să trăim, ne structurează
personalitatea”.
La Biblioteca Municipală „Eugeniu
Coșeriu” Bălți celebrarea sărbătorii naţionale
Limba Noastră s-a îmbinat cu inaugurarea
Festivalului Național al Cărții și Lecturii. În
cadrul evenimentului a fost desfășurat un flash-
mob, în parteneriat cu elevii proiectului ACCESS.
În cadrul flash-mob-ului a fost oferită o donație de
cărți pentru bibliotecile stradale din municipiu, s-a
dansat o horă cu Voluntarii Corpului Păcii în
Republica Moldova, iar trecătorii au fost surprinși
cu un balon și un flăguleț promoțional al
bibliotecii .
Şi la Orhei, Biblioteca Publică
5
dobândirea unor tehnici intelectuale specifice.
Lecturile antrenează cultivarea aptitudinilor şi
atitudinilor cognitive deschise. Lectura şi analiza
postlectorală este o competenţă, deoarece angajează
formarea şi perfecţionarea continuă, cultivarea
interesului faţă de învăţare, favorizând dezvoltarea
intelectuală şi psihologică.
În cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi
Lecturii ediţia a V-a, toate bibliotecile publice din
ţară s-au implicat activ, prin diverse activităţi de
promovare a cărţii şi lecturii. Expoziţii de carte,
serate literar - muzicale, medalioane literare, ora
cărţii, invitaţii la lectură, concursuri de desene,
eseuri şi ale declamatorilor sunt doar câteva dintre
acţiunile folosite pentru a sărbători cartea. FNCL
este o acţiune naţională care instaurează în Moldova
o atitudine nouă faţă de carte şi lectură, dezvoltă
conştiinţa de comunitate şi stimulează grija pentru
valorile comune, transformând biblioteca publică
într-o instituţie sustenabilă, creativă, activă şi
responsabilă de educaţia şi cultura comunităţii.
Victoria VASILICA,
serviciul Studii şi Cercetări, BNRM
La Biblioteca Naţională a Republicii
Moldova a fost făcut bilanţul Festivalului Naţional
al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V-a, care s-a desfăşurat
la Chişinău în perioada 31 august-10 septembrie,
informează MOLDPRES.
În cadrul manifestării, directorul BNRM
Elena Pintilei a afirmat, că Festivalul Naţional al
Cărţii şi Lecturii s-a desfăşurat şi anul acesta sub
patronajul UNESCO şi al Primei Doamne a
Republicii Moldova, Margareta Timofti, în
parteneriat cu instituţiile implicate în organizarea şi
promovarea cărţii şi a lecturii: şcoli, licee, instituţii
preşcolare, centre de cultură etc.
Juriul Festivalului a examinat 47 de dosare,
reprezentând 29 de biblioteci publice şi raionale, în
scopul aprecierii învingătorilor concursurilor: „Cel
mai activ cititor”, „Cea mai bună familie cititoare”,
„Cel mai original proiect de promovare a cărţii şi
lecturii” şi „Cel mai bun clip video de promovare a
cărţii şi lecturii”.
În urma deliberării, cel mai activ cititor a
fost desemnat Vitalie Zagaievschi din oraşul
Drochia. Familia Nigai din satul Todireşti, raionul
Anenii Noi, a intrat în posesia premiului „Cea mai
bună familie cititoare”.
Premiul „Cel mai original proiect de promovare a
cărţii şi lecturii” a revenit Bibliotecii Municipale
„E. Coşeriu” din Bălţi, director Ludmila Ouş,
pentru Flash-mob-ul „Cartea - lumină-n pomul
vieţii”.
Biblioteca publică raională „V. Alecsandri”
din Teleneşti s-a ales cu premiul „Cel mai bun clip
video de promovare a cărţii şi lecturii”.
Tot în cadrul evenimentului au fost anunţate
rezultatele topului celor mai citite 10 cărţi, studiu
realizat de Biblioteca Naţională a Republicii
Moldova, cu sprijinul Camerei Naţionale a Cărţii şi
al bibliotecilor publice din ţară. Astfel, în topul
celor mai citite cărţi au intrat cele semnate de:
Vladimir Beşleagă, Aurelian Silvestru, Eugen
Lungu, Arcadie Suceveanu, Iulian Filip, protoiereul
Ioan Ciuntu, Gheorghe Erizanu, Igor Caşu, Valeriu
Dulgheru, Lilia Calancea şi Alexandru Moraru.
Reporter : Nicolae ROIBU
http://www.voceabasarabiei.net/site/
article/4757
Raională ,,Alexandru Donici” a organizat activităţi
de promovare a lecturii şi cărţii. La 2 septembrie s-a
organizat Ora Cărţii ,,A exista - înseamnă a citi.”,
unde s-a discutat despre importanţa lecturii şi
valoarea cărţii, utilizatorii au făcut cunoştinţă cu
publicaţiile noi primite în colecţia BPR ,,A. Donici”.
Câştigătorii concursului „Utilizatorul care a lecturat
cele mai multe cărţi” au fost menţionaţi cu cadouri.
O performanţă, pe care ar putea-o face
biblioteca în interiorul comunităţilor, ar fi
popularizarea cărţii în cel mai tradiţional mod:
educaţia gustului elementar al lecturii, care începe
din familie, continuă în şcoală şi se ponderează la
bibliotecă.
Una dintre competenţele pe care ar trebui să
le formeze bibliotecarul la cititorul său este cea de
lectură şi analiză postlectorală. Lectura azi nu este la
„modă”, invocându-se diferiţi factori care o
împiedică, dar Mircea Cărtărescu spunea că
„Lectura nu are ca inamic ceva din afară. Nu
televizorul, computerul, ritmul vieţii ne face să nu
mai citim (cum trebuie), ci slăbirea interesului
pentru viaţa interioară”. Lecturile, dar şi analiza
postlectorală, dezbaterile, discuţiile propun o
instruire şi o educaţie eficientă, perfectibilă prin
A fost făcut bilanțul Festivalului Național al Cărții și Lecturii
6 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
Ne place să citim cărţi şi să vorbim despre
ele. Adorăm să ne cuibărim mintea şi sufletul printre
paginile volumelor tipărite cu satisfacţia că, prin
lectură, reuşim să scăpăm de povara existenţei
cotidiene. În ziua de azi, când suntem prinşi în
vâltoarea unui ocean de informaţii de dimensiuni
excepţionale, cărţile se ridică cu mândrie din
valurile mediocrităţii informaţionale pentru a-şi croi
drum spre inimile şi minţile cititorilor. Întotdeauna
am perceput cărţile ca pe nişte balsamuri ale
sufletului şi m-am hrănit cu convingerea că ele au
fost şi vor continua să rămână surse sigure şi
valoroase de consolidare spirituală şi intelectuală.
Este o onoare să scrii cărţi, este o onoare să fii
cititor. Arta cititului ia locul acelei experienţe
privilegiate care ne dumireşte în legătură cu virtuţile
infinite ale lecturii. Mai mult, putem înţelege lectura
ca pe un act de mântuire existenţială, dacă
asemănăm cărţile cu „cei mai credincioşi amici ai
sufletului, care ne sprijină în singurătate, ne ajută să
uităm asprimea oamenilor şi a lucrurilor, ne
potolesc patimile şi grijile şi adorm în noi
plictiseala.” *
Citeşte şi fă ce vrei! - sună legea
fundamentală a lecturii. Citeşte şi deşteaptă-ţi
mintea, cu ideile, teoriile, legile, cugetările şi
operele marilor spirite ale istoriei şi culturii
naţionale şi universale.
Fiecare pagină citită, fiecare volum lecturat e
o fărâmă din marele discurs al lumii - zămislit, la
rândul său, din milioane de alte discursuri literare,
istorice, filosofice, ştiinţifice, artistice, tehnice sau
social-economice.
Nu putem trece prin marea cultură a lumii
decât cu o carte în mână. „Prin mijlocirea lor
strângem în jurul nostru, lucrurile, locurile, oamenii
şi vremurile.”
Cărţile ne îndepărtează de ispitele vieţii, ne
pun de acord cu noi înşine, ne îndrumă, atunci când
trecem prin momente înşelătoare, ne ajută să ne
exprimăm iubirea atunci când ne îndrăgostim şi ne
sunt dascăli fideli şi exigenţi, atunci când ne
propunem să evoluăm. Tot ceea ce e omenesc se
găseşte în cărţi. Înţelepţii care au lăsat mărturii
scrise „sunt ca nişte drumeţi ce au străbătut înaintea
noastră căile suferinţelor şi ne întind mâna,
chemându-ne lângă dânşii atunci când ne simţim în
restrişte.”
Înţelepciunea, tristeţea şi bucuria lumii
toată, se află în cărţi. Ele te provoacă să gândeşti şi
îţi deschid calea spre experienţe psihologice şi
sufleteşti de neimaginat. Odată intrat în mirajul
lecturii, nu mai ai cum să scapi, cărţile te ameţesc
cu „cloroformul binecuvântat al minţii”, te prind
într-un dans nesfârşit al cuvintelor şi al gândurilor
înţelepte. Din cele mai vechi timpuri, lectura i-a
smuls pe oameni din negura ignoranţei.
Prin conţinutul lor variat, cărţile au luat
locul sutelor de dascăli, ele ne-au transformat, ne-
au ajutat să ne găsim un rost, limpezindu-ne mintea
şi sufletul. Prin intermediul cărţilor reuşim să facem
călătorii în trecut, prezent şi viitor şi avem
posibilitatea să stăm de vorbă, atât, cu noi înşine,
cât şi, cu lumea întreagă. Nefiind un act gratuit,
lectura produce îmbogăţirea sinelui cu o nouă
cunoaştere, cu o modalitate absolut nouă de
receptare a lumii interioare şi exterioare.
Atunci când citim, realizăm un act al lecturii
irepetabil şi profund personal. Lectura se produce
prin intermediul unor canale de receptare speciale,
şlefuite, în timp, prin educaţie şi prin parcurgerea
permanentă paginilor unor cărţi. Receptarea
mesajului lor presupune participare intelectuală şi
afectivă. Receptarea are loc în contexte individuale
şi culturale diferite. Cadrele cultural-estetice se
modifică permanent, gusturile se schimbă, valoarea
textelor tipărite se modifică în funcţie de anumite
criterii axiologice, de anumite interese intelectuale
şi motivaţii psihologice specifice. În urma unor
procese de lectură consecventă şi selectivă, se
decantează valorile literare, se remarcă operele
scrise care au atins nivelul desăvârşirii artistice sau
intelectuale. Un exerciţiu de admiraţie închinat
lecturii, nu poate continua decât prin invocarea
admirativă a bibliotecilor - lăcaşe de cultură unice,
prin vechimea şi trăinicia lor, unde răsfoirea cărţilor
se realizează în linişte şi într-o atractivă taină. „O
bibliotecă – scrie Lübbock - este un ţinut vrăjit, un
palat cu desfătări, un adăpost în care te poţi
adăposti împotriva furtunilor”. „Oricine va avea
cheia de aur care deschide uşa tăcută a bibliotecilor
– continuă Lübbock – va găsi în ele încurajare şi
mângâiere, odihnă şi fericire”.
Bibliotecile sunt instituţii cu uşile
permanent deschise. Destinul lor istoric a cunoscut
momente de glorie şi clipe de poticnire. Unele
biblioteci au avut o trainică evoluţie, altele au
dispărut ori au renăscut din cenuşă. În perioada
REFLECȚII DESPRE CARTE ȘI LECTURĂ
1COLLIER, Jeremy (1650-1726), critic de teatru englez 2BERNARDIN DE SAINT PIERRE, Jacques-Henri (1737- 1814), scriitor şi botanist francez 3BERNARDIN DE SAINT PIERRE, Jacques-Henri 4LUBBOCK, John (1834-1913), antropolog englez
7
actuală se constată o revigorare a funcţiilor acestor
instituţii, în situaţia în care asistăm la o scădere a
interesului cetăţenilor pentru carte şi lectură. Trăim
într-o lume puternic informatizată şi tehnicizată,
unde idealurile culturale sunt în aparenţă ocultate de
mărunte griji cu caracter pragmatic - pe fondul
promovării unei libertăţi de exprimare aproape
nemărginite. Într-o realitate, suborbonate legilor
supravieţuirii economice şi sufocate de sterile lupte
politice, bibliotecile continuă să fluture stindardul
dreptului la liberă informare şi comunicare şi
reuşesc să se adapteze provocărilor secolului actual.
Prin urmare, lectura va face parte din
modul de a fi al omului contemporan iar
bibliotecile vor fi receptate ca centre eficiente de
comunicare culturală şi socială. Ele vor fi
răspunzătoare de calitatea informaţiilor şi
cunoştinţelor oferite comunităţii, vor avea un rol
accentuat în gestionarea resurselor informaţionale
universale, vor fi factor decisiv de revigorare a
schimbului naţional şi internaţional de idei.
Liliana MOLDOVAN
http://www.bjmures.ro/bd/P/001/04/
P00104despre.pdf
EXPERIENȚE NAȚIONALE ÎN CADRUL
FESTIVALULUI NAȚIONAL AL CĂRȚII ȘI LECTURII, EDIȚIA A V-A, 2015
Biblioteca Publică Raională din Cantemir
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii (31 august - 05 septembrie 2015) a fost consacrat memoriei
marelui poet Grigore Vieru şi cântăreţei de renume mondial, sopranei Maria Bieşu. Manifestările culturale
în cadrul festivalului au fost diverse: expoziţii, serate literare, victorine, concursurile ,,Cei mai activi
cititori; Cea mai activă familie cititoare; Cel mai bun donator de carte” ş.a.
Astfel pe data de 31 august 2015 activitatea de deschiderea festivalului a fost organizat de BPR
Cantemir cu genericul ,,Limba română - casa noastră comună”. Sărbătoarea a început cu Oda ,,Limba
noastră” pe versurile A. Mateevici, muzica Al. Cristea. Au fost recitate poezii de către elevii claselor a VI
-a,VII-a,VIII-a, IX-a de la gimnaziul „Mihai Eminescu”.
Ansamblul vocal-instrumental ,,La Izvor” a prezentat un program artistic.
Spectacole literar-muzicale sau desfăşurat în mai multe biblioteci ai raionului (Cociulia, Cania,
Goteşti, Ciobalaccia, Sadîc).
Biblioteca Publică Raională Cantemir a anunţat o campanie de colectare a cărţilor. Atât cititorii cât
și alți locuitori ai orașului au dăruit bibliotecii cărți, reviste. Printre donatori remarcăm:
Vasiloi Rodica - 210 de cărţi
Bahov Tatiana - 170 de cărţi
Terziscaia Liudmila - 82 de cărţi, reviste
La Biblioteca Publică din s. Capaclia s-a organizat masa rotundă ,,Lectura - ca modalitate de
dezvoltare a personalităţii”, bibliotecara a relatat despre însemnătatea lecturii în familii, grădiniţe, şcoli. În
acelaşi timp, literatura trebuie să transmită cititorilor un mesaj pozitiv să-i înveţe ca armonia şi pacea în
lume depinde de fiecare din noi.
Vitrine de cărţi au fost organizate în toate bibliotecile publice din raion: ,,Cartea - izvorul
cunoştiinţelor”, ,,Cartea - dar nepreţuit”, ,,Cele mai citite cărţi”. Expoziţii consacrate Anului Grigore
Vieru şi cântăreţei Maria Bieşu: ,,Grigore Vieru - Acum şi în Veac” (Hîrtop), ,,Poet al Cetăţii
Graiului” (Toceni), ,,Grigore Vieru poet cu lira-n lacrimi (BPR Cantemir), ,,CIO-CIO-SAN de la
Volontiri”, ,,Maria Bieşu - un zâmbet luminos pe chipul neamului” (BPR). Festivalul Naţional al Cărţii şi
Lecturii a avut un succes bine meritat. Bibliotecile sunt instituţii cu uşile permanent deschise fiind drept
centre eficiente de comunicare culturală şi socială.
Aurelia NECHIT,
director, Biblioteca Publică Raională Cantemir
8 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
Festivalul Național al Cărții și Lecturii,
ediția V-a, consacrată Anului Promovării Valorilor
Europene în Republica Moldova și Anului Grigore
Vieru a demarat în raionul Drochia la 31 august, în
cadrul sărbătorii naționale „Limba noastră” și sa
finalizat la 5 septembrie 2015.
Festivalul s-a axat în primul rând pe
promovarea valorilor naționale, a limbii și culturii
naționale. De asemenea în biblioteci s-au organizat
activități despre promovarea valorilor europene. La
BPR „Iulian Filip” Drochia a fost organizată masa
rotundă „Cu drag de limba română” la care au
participat 28 de persoane.
La Biblioteca Publică din Șuri a fost
organizată masa rotundă cu elevii clasei a V-a
„Cartea – cel mai bun prieten”, iar în Biblioteca
Publică Fântânița – „Viitorul Europei în mâinile
tale”. De asemenea o astfel de activitate a fost
organizată și la biblioteca publică Sofia cu genericul
„Obiceiuri și tradiții italiene”.
În toate bibliotecile din raion s-au vernisat
expoziții : „Sunt suflet din sufletul neamului
meu” (Gr.Vieru) – BP Șalvirii Noi; „Grigore Vieru
– marele poet al neamului” – BP Chetrosu; „Cartea
– izvorul cunoștințelor”; „Europa la noi acasă” –
BP Fântânița; „Grigore Vieru – scriitorul copiilor”
– BP Țarigrad; „Mândria satului Sofia” (scriitorii
băștinași) – BP Sofia; „Anul European pentru
Dezvoltare” – BP Sofia; „Noi și Europa”;
„Grigore Vieru – Poetul acestui neam” – BP s.
Drochia; „Cartea – fereastra spre viitor” – BP
Nicoreni; „Cărți jubiliare a anului 2015” – BPR
„Iulian Filip” Drochia ; „Limba noastră-i o
comoară”, „Cartea de face om”, „Grigore Vieru -
divinul poet național” - Mândâc ; „Sunt iarbă – mai
simplu nu pot fi” – BP Cotova ș.a.
În majoritatea bibliotecilor s-au desfășurat
recitaluri de poezii: „Cartea – dar neprețuit” –
participând elevii claselor primare din satul Șuri;
ore de poezii dedicate lui Gr.Vieru: „Român mi-e
neamul, românesc mi-i graiul” – BP Sofia;
„Grigore Vieru – poetul copilăriei și al iubirii” –
BP Sofia, BP Țarigrad; La BP Mândâc a fost
organizat medalionul literar „Grigore Vieru-divinul
poet național”, în cadrul acestei manifestări au fost
audiate cântece (de pe discuri), interpretate de Ion și
Doina Aldea-Teodorovici, Iurie Sadovnic, Sofia
Rotaru, Anastasia Lazariuc pe versurile poetului
Grigore Vieru.
Biblioteca publică raională „Iulian Filip” din Drochia
Medalioane literare au fost organizate și în
bibliotecile publice: Fântânița „Casa în care visele
se împlinesc” și Nicoreni „Cartea - cel mai bun
prieten”.
Ora poveștilor: „Istoria unei cărți” s-a
organizat la BP Nicoreni.
Concursurile „Cel mai activ cititor” și
„Cea mai bună familie cititoare” s-au desfășurat în
toate bibliotecile publice din raion.
Concursul declamatorilor s-a petrecut în
următoarele biblioteci publice din satele: Șalvirii
Noi, Țarigrag, Mândâc, Drochia.
În bibliotecile publice din satele: Mândâc,
Șalvirii Noi s-a organizat concursul „Cel mai
frumos semn de carte”. Iar în bibliotecile BPR
„Iulian Filip” Drochia și BP Șalvirii Noi a fost
organizat al doilea an concursul „Cartea – prietena
mea”. Concursul de eseuri „O bibliotecă în viitor”
a fost organizat de Biblioteca Publică s. Drochia.
La Biblioteca Publică Șuri s-a organizat
concursul de erudiție: „Cine știe câștigă” (pe
marginea creației lui Gr.Vieru) cu elevii claselor a
VIII-a.
De asemenea s-au petrecut discuții,
dezbateri printre care menționăm: „Eu spre
Europa” – BP s. Drochia; „În Europa spre
libertate și demnitate” - BPR „Iulian Filip”
Drochia; „Lectura – cea mai elegantă și mai bună
lectură” - BP Fântânița.
În cadrul FNCL au fost petrecute diverse
excursii în bibliotecile publice din raion, printre
care menționăm: „Să facem cunoștință cu
biblioteca” – BP Șuri; „Prima mea carte
împrumutată de la bibliotecă” – BP Sofia; „Lecturi
pentru timpul liber”- BPR „Iulian Filip” Drochia
etc.
La Biblioteca Publică Sofia a demarat
campania – „Dăruind o carte bună, bucură un om,
poți deschide un drum”.
În cadrul BP Fântânița se desfășoară
permanent cercul de lectură – „Spre noi orizonturi
pe cărările lecturii”, scopul fiind promovarea cărții
și lecturii.
La concursul “Cei mai active cititor” a fost
desemnat Vitalie Zagaievschi pentru etapa
națională.
Lidia GONTEA,
metodist, Biblioteca Publică Raională
„Iulian Filip”, Drochia
9
În cadrul Festivalului s-au organizat și
desfășurat diverse activități de promovare a cărții
și lecturii, de exemplu : serata literar-muzicală
„Poetul nu-i decât iubire...” la care au participat
activ utilizatorii.
Biblioteca Publică Orășenească „Ion Creangă”, Florești
Florești – Serată literar-muzicală
Florești – Serată literar-muzicală
Florești – Serată literar-muzicală
Biblioteca pentru copii din Florești în
parteneriat cu Liceul teoretic „Ion Creangă” din
localitate, elevii clasei a V-a, a organizat un
recital de poezie : „Graiul, graiului, graiul
neamului - Gr.Vieru”. Prin poezii şi dialoguri s-
au perceput versurile vierene despre Grai, Mamă,
Patrie, Iubire. Acest om plăpând cu suflet de
copil a trăit în limba română, ducând pe umerii
săi firavi crucea neamului nostru spre un viitor
mai bun.Visul său era de a ne uni prin bunătate,
cuvânt şi iubire către aproapele său. Cuvântul lui
Vieru circulă ca un mărgăritar din tată în fiu,
pentru că e poetul care a atins cele mai fine strune
ale inimii - e un Poet adevărat.
Recital de poezii la Florești Recital de poezii la Florești
10 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
Omagiul poetului „Grigore Vieru -
Apologetul şi Mărturisitorul - „Poezia mea vine
din mare singurãtate şi grea suferinţă”, Florești
Elevii claselor a VIII-a de la Liceul Teoretic „Miron Costin” din Florești, au savurat un colaj de
cântece şi poezii pe versurile lui Grigore Vieru în cadrul seratei literare „Grigore Vieru - poet al
nemuririi”. Muzicalitatea care provine din folclorul nostru din muzica populară, iar ritmul versurilor vine
din foşnetul codrilor, al râurilor. Domnia Sa este miracolul proaspăt al florilor, Grigore Vieru - văzduhul
stelei de sus şi al maicii din suflet.
Serata literară Florești
Un omagiu adus poetului Grigore Vieru a
fost organizată o activitate culturală cu genericul
„Grigore Vieru - Apologetul şi Mărturisitorul -
„Poezia mea vine din mare singurãtate şi grea
suferinţă”. La această activitate au fost vizionate și
audiate secvențe video și melodii din viața și
activitatea poetului Grigore Vieru. Participanţii la
această activitate au redescoperit frumuseţea
versurilor poetului şi au venerat amintirea celui ce
le-a călăuzit copilăria.
Omagiul poetului „Grigore Vieru -
Apologetul şi Mărturisitorul - „Poezia mea vine
din mare singurătate şi grea suferinţă”, Florești
Maria Bieşu poate fi numită o adevărată
belcanto. Vocea ei este asemeni unei pietre nestemate
într-o ramă scumpă. Are vocație şi o manieră
impecabilă de a cânta. În incinta Bibliotecii pentru
copii din Florești în sala de lectură a avut loc o
prezentare de carte „Maria Bieşu -vocea plaiului
moldav”. Copiii au fost surprinşi şi fascinaţi de
soprana plaiului moldav „Maria Bieşu, vocea rară,
talentul ei şi munca asiduă au plasat-o printre cele mai
renumite cântăreţe ale lumii”. Ea posedă toate
nuanţele expresivităţii muzicale, de marele trofee și
aprecieri înalte de care s-a învrednicit, talentul
actoricesc, simţul fin al stilului, lucrul minuţios cu
textul muzical şi cel poetic, profunzimea redării
conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea
interpretării, una dintre cele mai onorabile cântărețe
cu renume mondial de astăzi.
Eugenia GUțANU, director, Biblioteca
Publică Orășenească din Florești
„Maria Bieşu - vocea plaiului
moldav”, Florești
11
Lansarea cărților lui Igor Volnițchi
„Călăul e nevinovat” și „Învață-mă să mor”,
Hâncești
- promovarea cărții și lecturii în comunitate;
- rolul bibliotecilor publice în promovarea și
orientarea lecturii;
- impulsionarea elaborării și realizării unor
politici de succes în domeniul cărții, lecturii și
sferei informaționale.
În bibliotecile publice din Hâncești, Sărata-
Galbenă, Logănești, Stolniceni, Calmațui, Bobeica,
Nemțeni, Bujor au avut loc întâlniri cu scriitorii :
Igor Volnițchi, Nicolae Spătaru, Ada Zaporojanu,
Victor Rusu, Simion Filimon, Ion Diviza, Timotei
Șindrilă, Constantin Cimpoeșu. Au fost organizate :
expoziții de carte, reviste bibliografice, recitaluri de
poezie, medalioane literar-artistice, vizionări de
documentare, ore de lectură, lecții cognitive,
spectacole literare : Medalion literar-muzical
„Grigore Vieru și Maria Bieșu – un tandem al
conștiinței de neam” (BPR Hâncești), victorine
literare: „Cărțile pe care le-ai citit tu” (BPR
Hâncești, Bibliotecile Publice din Cotul Morii,
Caracui, Dubovca, Bozieni, Dancu, Sărăteni),
expoziții de carte: „Poet pentru copii - copil pentru
poeți”, „Limba care ne unește”, „Lectura
înaripează sufletul”, „Grigore Vieru – poet al
spațiului românesc”, „Cartea – lumina blândă și
purificatoare”, „Limba maternă – icoană eternă”,
„Grigore Vieru – poetul cetății noastre” (BPR
Hâncești, bibliotecile publice din: Cărpineni,
Mingir, Bozieni, Caracui, Cioara, Leușeni, Dancu,
Cotul Morii, Crasnoarmeiscoe, Bujor, Bobeica).
Biblioteca Publică Raională „ÎPS Antonie Plămădeală” din Hâncești
La 31 august 2015, Biblioteca Publică
Raională „ÎPS Antonie Plămădeală” Hâncești, a dat
start Festivalului Național al Cărții și Lecturii.
FNCL, ediția a V-a consacrată poetului Grigore
Vieru și cântăreței de operă Maria Bieșu. Festivalul
s-a desfășurat în perioada 31 august - 5 septembrie
și a întrunit activități menite să promoveze cartea și
lectura. În prima zi a festivalului a avut loc o
întâlnire de suflet cu poeții raionului: Eudochia
Plăcintă, Simion Filimon, Constantin Cimpoeșu,
Timotei Șindrilă. Tradițional, în cadrul Festivalului
Național al Cărții și Lecturii, BPR „ÎPS Antonie
Plămădeală” a organizat întâlniri cu scriitori din
Republica Moldova. La 2 septembrie, invitatul a
fost jurnalistul și scriitorul Igor Volnițchi, a cărui
cărți „Călăul e nevinovat” și „Învață-mă să mor” au
bulversat cititorul, având la bază subiecte
existențialiste, care schimbă percepția cititorului
asupra lucrurilor.
Ediția a V-a a Festivalului Național al Cărții
și Lecturii a fost organizată de bibliotecile raionului
Hâncești cu o mare amploare. În majoritatea
comunelor raionului Hâncești a avut loc deschiderea
oficială a festivalului în parteneriat cu instituțiile de
învățământ și autoritățile locale. O bună parte din
bibliotecile publice din raion au elaborat programe
de desfășurare a Festivalului Național al Cărții și
Lecturii. S-a majorat numărul participanților la
festival organizate de bibliotecile publice pentru
care cartea și lectura are o importanță majoră.
Activitățile care au derulat în cadrul festivalului a
avut ca obiective :
Festivalul Național al Cărții și Lecturii
la Hâncești
12 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
Biblioteca Publică Orășenească din Ocnița
Pe 31 august 2015 a avut loc lansarea
Festivalului Național al Cărții și Lecturii în oraşul
Ocniţa. Sărbătoarea a fost organizată de Biblioteca
Publică Orășenească din Ocniţa în parteneriat cu
Casa de Cultură şi Şcoala de Arte „Teodor Negară”.
La festivitate au fost prezenţi reprezentanţi ai
Administrației Publice Locale. Sărbătoarea s-a
desfăşurat pe platoul din faţa bibliotecii. Subiectele
activităţii au fost: „Limba noastră cea română”,
poetul Grigore Vieru şi cântăreaţa cu renume
mondial Maria Bieşu. Au fost menţionaţi cu
diplome şi medalii cei mai activi beneficiari ai
bibliotecii, învingători ai concursurilor : „Cel mai
activ cititor al anului 2014”, „Cea mai bună familie
cititoare a anului 2014”. În cadrul „Iarmarocului
cărţii - 2015” toţi cei prezenţi au primit cadou de la
colectivul bibliotecii – o carte. Activitatea a fost
organizată în parteneriat cu Casa de Cultură și
Şcoala de Arte „Teodor Negară”din oraş. La 1
septembrie 2015 s-a desfășurat vizionarea
expoziţiilor de carte în incinta bibliotecii : „Cărţile
jubiliare ale anului 2015”, „Grigore Vieru – poet
şi destin” „Cărţile pentru copii - jubiliare ale
anului 2015”. Au fost expuse 82 de publicaţii şi
vizionate 312 de publicaţii. Pe data de 2 septembrie
2015 şedinţa cenaclului literar pentru femei „La
Teiul”. În program: omagiu limbii „Limba
maternă – icoană eternă”, comunicarea „FNCL -
2015”, compoziţia poetică „Grigore Vieru - poet
cu lira-n lacrimi”, comunicarea „Maria Bieşu -
Roza de aur în mâinile Patriei!” însoţită de
vizionarea videoclipurilor distinsei cântăreţe. Pe 4
septembrie în cadrul Salonului de Arte s-a
desfăşurat ora de muzică „Pe colinele glasului tău,
Marie...” (Grigore Vieru) la care au participat 30
de beneficiari, elevi ai clasei a V-a a liceului
„Mihai Sadoveanu” din oraş.
Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir” din Ungheni
În cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii ediția a V-a, la Biblioteca Publică Raională
„Dimitrie Cantemir” din Ungheni s-au desfășurat : Flash-mobul „Orașul iubitorilor de carte”, ora literar-
muzicală „A fi om cu carte”, compoziții literar-muzicale „Să ne apărăm limba și neamul” cu participarea
picilor de la grădinița „Tereza Sobolevschi” și teatralizate „Carte frumoasă cinste cui te-a scris”.
Flash-mobul „Orașul
iubitorilor de carte” , Ungheni Ora literar – muzicală „A fi om
cu carte”, Ungheni
13
Prezentare de Aliona MANCIU,
șef serviciu BPR „D. Cantemir”, Ungheni
Compoziția literar-muzicale „Să
ne apărăm limba și neamul” Ungheni
Compoziția literar-teatralizată
„Carte frumoasă cinste cui te-a scris”
Ungheni
Pe data de 2 septembrie 2015 a avut loc
„Caravana Cărții și Lecturii” cu scriitoarea Ada
Zaporojanu și epigramistul Vladimir Cojocaru.
„Caravana Cărții și Lecturii” cu
Vladimir Cojocaru, Ungheni
La 2 septembrie 2015, Biblioteca Publică
Raională „Dimitrie Cantemir” din Ungheni a vizitat
organizația „Casa pentru toți” dăruindu-i o donație de
carte „Cărți din suflet pentru suflet”.
Serata literară „Bucuriile lecturii”Ungheni
14 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015
CÂȘTIGĂTORII CONCURSURILOR NAȚIONALE
Concursul „Cel mai activ cititor”
Locul I – Vitalie Zagaievschi, cititor al Bibliotecii Publice Raionale „I. Filip”, Drochia
Locul II – Daniela Juc, cititoare a Bibliotecii Publice Raionale „A. Plămădeală”, Hâncești
Locul III – Nazar Petrașcu, cititor al Bibliotecii Publice Orășenești „P. Ștefănucă”, Ialoveni
Concursul „Cea mai bună familie cititoare”
Locul I – Familia Nigai (4 membri), Biblioteca Publică din satul Todirești, Anenii Noi
Locul II – Familia Bolbocean (5 membri), Biblioteca Publică din comuna Ocnița, Ocnița
Locul III – Familia Lupuleac (5 membri), Biblioteca Publică Orășenească „P. Ștefănucă”, Ialoveni
Concursul „Cel mai original proiect de promovare a cărții și lecturii”
Locul I – Biblioteca Municipală „E. Coșeriu”, Bălți, director Ludmila Ouș, pentru Flash-mob-ul
„Cartea - lumină-n pomul vieții”
Locul II – Biblioteca Publică din satul Merenii Noi, Anenii Noi, șef bibliotecă Maria Coroliova,
pentru proiectul „Pomul lecturii”
Locul III – Biblioteca Publică Orășenească „I. Creangă”, Florești, director Eugenia Guțanu, pentru
proiectul „Biblioteca fără pereți”
Concursul „Cel mai bun clip video de promovare a cărții și lecturii”
Locul I – Biblioteca Publică Raională „V. Alecsandri”, Telenești, director Maria Furdui, pentru
clipul video „Citește... Mai simplu ce poate fi”
Locul II – Centrul Raional de Documentare și Informare „M. Sadoveanu”, Soroca, director
Eugenia Răilean pentru clipul video „Discotecă versus bibliotecă”
Locul III – Biblioteca Publică din satul Țânțăreni, Telenești, șef bibliotecă Galina Stratu, pentru clipul
video „Promovarea cărții la biblioteca Țânțăreni”
15
TOPUL CELOR MAI CITITE 10 CĂRȚI ALE ANULUI 2014
La închiderea oficială a Festivalului Național al Cărții și Lecturii ediţia a V-a, 2015, au fost
întocmite totalurile concursului Topul celor mai citite 10 cărți ale anului 2014 realizat de Biblioteca
Naţională a Republicii Moldova, cu sprijinul Camerei Naţionale a Cărţii şi al bibliotecilor publice din
Republica Moldova. Scopul studiului este evidențierea opțiunilor și preferinţelor cititorului autohton vizavi
de producţia editorială, exprimarea calităţii activităţii editorial, din anul de referinţă şi stimularea creaţiei
literare şi a studiului istoriei. Potrivit concluziilor acestui studiu, cele mai citite 10 cărţi ale anului 2014
Pe poziția 5 s-au clasat doi autori odată
Serviciul Dezvoltare în
biblioteconomie
Responsabil de ediție:
Irina Cozlov
BNRM, str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău, 2012, Republica Moldova Tel.: (+373 022) 22 14 75; Fax: (+373 022) 22 14 75
www.bnrm.md e-mail: [email protected]