Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

cuprins

I. Politica. spectacole scurte istorii (mai, 2009) ............................................ 4

Relația poetică ............................................................ 6

II. Poetica. organizări

La fața locului (iunie, 2009) ..................................... 10

… de unde venim ...................................................... 11

… pe unde ne-am mai văzut ..................................... 12

… un manifest .......................................................... 13

III. Practica.

Poeți, cititori, vorbitori=locuitori.............................. 16

Scrie cu mâna noastră (martie, 2009) ...................... 17

hartaTApoetică (mai, 2009) ...................................... 18

Timișoara de poezie (oct, 2008) ............................... 22

Poemul meu ești tu (poemul grilă, 2008) ................. 23

cititorul si scriitorul de poezie .................................. 27

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

răzvan țupa

corpuri românești

practici poetice

foto: george bodocan

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 3

I. Politica. Spectacole

a Relația poetică

Dacă ne uităm la vitalitatea cu care arta ultimilor 20

de ani și-a reformulat obiectul, ne dăm seama că

literatura poate să pară o bătrânică fistichie, care își mai

cumpără din când în când gadgeturi la modă, însă tot în

apartamentul ei cu danteluțe se simte cel mai bine.

Câteodată o bănuiești că nici nu se uită la televizor.

b- Pornografia afectivă

E aproape un automatism să vorbești despre

generații pierdute, iluzii spulberate, trădarea idealurilor

etc. Nici nu ai putea să te gândești că, vreodată, te-ar

putea cuprinde o frenezie a contestării cine știe cărui

învins. Cum să dai în oameni aflați la podea?!

Nu e nici o dificultate să realizezi că de două sute de

ani nu mai există altceva decât oameni care au pierdut.

Cine a mai spus că a câștigat ceva de la Napoleon

încoace?! Doar dictatorii, și acolo era vorba numai

despre propagandă. Nici măcar revoluțiile nu mai sunt

formulate ca simboluri ale victoriei.

c. Divertisment cultural & Dadaism politic Iluzia că vreun discurs ar fi fost vreodată altfel decât

defect este tot mai evidentă din momentul în care

realizezi faptul că mașinăria media nu face decât să

preia rolul tradițional al artistului sau al artizanului

oralității și vizualului pentru a oferi o variantă de

consum a odelor lui Pindar (de exemplu).

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 4

Asertivitatea devine calitatea care face evenimentele

să fie suspecte.

Poetul nu produce nimic concret. În mod ironic, nici o

altă ocupație nu este într-o măsură atât de imaterială

precum cea a poetului. Cu o singură excepție: și aici

vine ironia: politicianul.

4. Organizarea poetică Politicul își construiește puterea pe baza organizării

resurselor și a gestionării rețelelor stabilite în spatele

valorii sale simbolice. Ceea ce păstrează excenticitatea

poeziei este tocmai inversul puterii politice: izolarea,

discreditarea grupurilor și încurajarea lipsei de

responsabilitate. Și exact asta nu avem de ce să

acceptăm. De aici începe poezia.

Scurte istorii

mai, 2009

Ca o prefață la aniversarea celor 100 de întâlniri la

Poeticile cotidianului am pregătit o dezbatere privind

felul în care poezia este percepută și scrisă astăzi. Acest

text este o adaptare a conferinței concepute în perioada

ianuarie-mai, 2009 pentru spațiul de artă și cultură

contemporană Pavilion Unicredit din București.

Față de arta contemporană, literatura (mai ales în limba

română) rămâne mult în surdină. Orice ieșire spre un

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 5

public larg este bănuită în mod automat de comercialism

ieftin. Surprinzător sau nu, mutațiile estetice semnalate

de Bourriaud în 2002 o dată cu lectura celebrei sale serii

de artiști contemporani pot să fie regăsite într-un text

fundamental din sec XIX, când erau descrise trăsăturile

romantismului (F. Schlegel).

Recuperând astfel o actualitate a conștiinței literare

rătăcite prin istorii vom încerca să formulăm câteva

elemente care privesc eficacitatea demersului poetic la

nivelul societății contemporane, dincolo de estetica

tradițională și de încăpățânarea cantonării în teritoriile

autonomiei esteticului.

Conferința își propune să urmărească o serie de

elemente genuin poetice, identificate ca funcționale la

nivelul diferitelor zone ale socialului și politicului de

azi.

Fie că este vorba despre resturi metaforizante ori despre

retorisme mai mult sau mai puțin ieftine, atestarea

modelelor economice, politice, media, se face tot pe

baza unor elemente și structuri poetice. Anarhia și

conservatorismul înțepenit își asumă, deopotrivă,

victimizarea ca proces fondator.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 6

Relația poetică

Dacă ne uităm la vitalitatea cu care arta ultimilor 20 de

ani și-a reformulat obiectul, ne dăm seama că literatura

poate să pară o bătrânică fistichie, care își mai cumpără

din când în când gadgeturi la modă, însă tot în

apartamentul ei cu danteluțe se simte cel mai bine.

Câteodată o bănuiești că nici nu se uită la televizor.

În singura carte (Douămiismul poetic românesc, Editura

Pontica, 2007) dedicată de un critic literar în ultimii ani

posibilelor schimbări de paradigmă intervenite la nivelul

poeziei contemporane din România, Ștefania Mincu

notează un aspect care ne proiectează în mijlocul unei

dezbateri pe care critica literară a preferat până acum să

o țină în surdină: inabilitatea formulării unui limbaj

critic capabil să surprindă dinamica poeziei scrise azi.

Tot ceea ce știam despre figuri de stil, forme fixe ori

concepte ca univers poetic, sentiment liric le poți găsi

invocate în cronici ori în manualele școlare care au

selectat poezii publicate în ultimii 10 ani, dar aplicarea

acestor elemente nu poate să mai funcționeze.

De unde mă uit eu, din zona privitorului simplu, fără

nici un fel de pretenții de critic de artă, sare în ochi

estetica relațională ca una dintre cele mai importante

încercări de teoretizare a recuperării demersului artistic

în amplitudinea socială originară.

Ceea ce m-am întrebat de multe ori a fost cum de un

domeniu specializat în forjarea liniilor de forță ale

cuvântului nu a mai oferit în ultima jumătate de secol

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 7

nici o formulare teoretică pe care să o poți compara cu

rupturile conceptuale din zona artei sau a muzicii.

Putem totuși să vorbim despre surpriza pe care o are cel

care încearcă să găsească anumite corespondențe între

formulările din zona teoriei artei care au schimbat în

mod esențial perspectiva asupra actului artistic de astăzi

și felurile în care actul poetic a fost identificat în mod

diferit în timp.

Una dintre problemele cele mai mari pentru un cititor de

astăzi ține de inexactitatea formulărilor sintetice reținute

de istoria literară. De obicei, elementele specifice listate

în dreptul mișcărilor literare sunt numai câteva trăsături

care pot furniza argumente într-un demers de

diferențiere între momente istorice.

Atunci când poeziei medievale occidentale îi sunt

remarcate tendințele de renunțare la calitatea de creator

a poetului și concentrarea asupra cântecului, a versului

ca artizanat verbal, aceasta nu este decât o simplificare a

realității.

Studiile asupra poeticilor medievale (și acceastă trecere

de la poezie la singular la poetici este poate cel mai bine

ilustrată de acest moment- W.T.H. Jackson Medieval

literature: A History and a Guide) inistă asupra întâlnirii

dintre poezia latină scolastică redactată în epocă în

relație obligatorie cu viziunea creștină și poezia

vernaculară. Totuși, atunci când citești versuri ca:

Scoicari, pedeştri la Ruel, Coţcari cu mierla în caftan,

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 8

Vă cîntă mandea pitpalacu’: Dă mandea glas: mergînd

pe blat,

Ici hoitu’ vi-l lăsaţi…Cărel! Nu pierdeţi piele şi ciolan!

Colin Scoicaru-l puse dracu’ Colin Scoicaru’ a cîntat,

La mahări să-şi dăşerte sacu’, De-a roata, la-ntrebări

luat:

Vrăjind, să scape de colac, Să scape - ciripi urît,

Dar ceapă nu beli săracu’: Da-n vrăji nasoale încurcat,

Gealatu’ i-a venit de hac. Ştrengaru-i rupse-un os în gît.

(A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) trad Romulus

Vulpescu-Deocheatele lui François Villon. Poeme coţcăreşti

de-a v-aţi ascuns dintr-un Paris al Evului de Mijloc la obşte

desluşite cu dichis, cu schépsis date-n stampă de Romulus

Vulpescu, 2005, Editura Semne”.

... înțelegi că vitalitatea limbajului poetic depășește cu

mult intențiile teoriilor poetice. Același lucru se

întâmplă în cazul oricărui curent poetic pe care îl alegi.

Textele originale care au fundamentat mișcări literare

sunt mult mai nuanțate decât simplificările istorizante.

Abia în momentul în care am găsit formulările teoretice

semnate de Friedrich Schlegel (1772-1829) am putut să

înțeleg faptul că, în mod ironic, ceea ce privirea istorică

pierde din vedere este tocmai vitalitatea și legătura

strânsă pe care o formulare poetică o are cu timpul său.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 9

Toată arta a fost la un moment dat contemporană scrie

la intrarea în Muzeul Artei Antice de la Berlin. Tocmai

calitatea pe care o au poeticile de a fi contemporane, în

relație cu principiile vitale ale vremii lor o pierdem din

vedere în abordările de manual.

Poezia romantică este o poezie militantă, universală.

Scopul său este să reunească toate speciile poeziei care

au fost separate și să pună poezia în legătură cu

filozofia și retorica. Încearcă și reușește să amestece și

să unifice poezia și proza, inspirația și critica, poezia

artei și poezia naturii, și face poezia vie și socială, iar

viața și societatea le face poetice. Poetizează spiritul și

umple formele artei cu învățăminte serioase, le

înviorează prin pulsația umorului.

Nu știu când v-ați gândit ultima dată la poetica

romantică dar aproape sigur nu ați inclus umorul și

întâlnirea dintre societate și estetic. Și totuși este vorba

despre un citat semnat de F.Schlegel și unul dintre

actele de naștere ale romantismului.

Pentru a încheia introducerea noastră trebuie să notăm

indicația pe care criticul de artă francez o oferă pentru a

stabili mutația orizontului în care este citită arta în cheia

esteticii relaționale ca țintind mai degrabă sfera

interacţiunilor umane şi contextul său social decât

afirmarea unui spaţiu simbolic autonom şi

privat (Nicolas Bourriaud- Estetica Relațională (1998) -

ediția românească Estetica Relațională Postproducția,

Editura Ideea, 2005)

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

0

Dacă adăugăm și faptul că formulările teoretice

din Estetica relațională au fost determinate de lipsa de

eficacitate a conceptelor impuse în critica de artă a

anilor 60 și de căutarea unor criterii funcționale de

abordare a demersurilor artistice contemporane vom

recunoaște același moment în care spuneam că se

găsește blocată astăzi critica de poezie.

II. Poetica

iunie, 2009

Am început evenimentele de poetică relațională, cu un

poem grila pe care îl includem în selecția de față (vezi

pagina 23). După ce am repetat experiența poemului

grilă la Constanța ca o prefață pentru atelierul de acolo,

mi-am dat seama că s-au strâns destul de multe

evenimente în zona asta și cred că e momentul să vedem

cum stau acestea împreună.

Imediat dupa poemul grilă am pus în scenă

experimentul de la Bratislava, unde, din fiecare dintre

cele 5 poeme pe care le-am citit, publicul a ales câte o

litera iar la final, toate literele au fost dictate pentru a fi

scrise într-un șotron: basen (poem). Sigur, poetica

relațională este tot (sau poate să fie). și totuși…

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

1

… de unde venim

Ca sa scăpăm de o grijă, nu are nimeni pretenția că

inventează roata. Am mai auzit despre poetici

relaționale. Într-un număr din 2005 al

publicației Fascicle, Alan Gilbert își încheie dialogul cu

Dale Smith vorbind chiar despre ideea de poetică

relațională, ” a sensitivity to relationship and context, an

understanding of language and even consciousness as

ongoing negotiation, an emphasis on listening, all of

which are accompanied by the inevitable failures you

mention, are at the heart of my sense of an aesthetics

and an ethics that are neither an aesthetics nor an ethics,

but are part of a larger critical and creative reevaluation

of these categories.”

Încă din 1990 Edouard Glissant și-a strâns eseurile

despre poezie în volumul “Poetique de la relation”

(Gallimard). Ceva mai târziu conferenția despre

conceptul său împreună cu poeta tunisiană Amina Said.

Conceptul său pornește de la probleme specifice

poetizărilor din Antile (de unde Glissant este originar,

de altfel) și accentuează probleme legate de identitate

individuală, lingvistică și societate.

Eu unul aș fi chiar mai radical, pentru că formele

poeziei, schimbându-se, au atras și schimbări ale

concepției legate de rolul poeziei, dar în esență ceva a

persistat. Și nu este vorba despre text scris sau rime, nici

despre ritm sau metru…

După cum știu cei care au mai citit Homer ori Pindar,

nici măcar mult călăritul eu al poetului nu e nelipsit în

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

2

poem. Așa că ne rămane să formulăm exact acest fel

specific „de a fi împreună”, cum spunea Constantin

Acosmei, în filmul documentar poezie.puterea, ” cu

oameni din locuri diferite, din timpuri diferite”. Iar de

acolo…

…pe unde ne-am mai văzut

Primul atelier de poetică relațională pe care am fost

invitat să îl susțin a fost la Timișoara, în cadrul

zilelor Salvați Casa Studenților. Ceea ce a ieșit a fost

o hartă spectaculoasă, editată de Ana Toma într-un

volum unicat. În locul străzilor, regula a fost să numim

poeți și citate legate de Timișoara. (Vezi pag 22)

Tot la Timisoara a fost organizată și prima întâlnire de

poetică relațională pentru public. La proiectul Scrie cu

mâna noastră ceainaria Cărtureștiului din Timișoara a

schimbat rânduri-rânduri de cititori dornici să își scrie

poemul cu poeții invitați. De data aceasta, poeții au

vorbit, pe rând cu câte un cititor și au scris poemul sau

proza pornită de la ceea ce li s-a spus.

Seria de ateliere de la Timișoara s-a încheiat cu Harta

Ta Poetică, la Libraria Cartea de Nisip. De data aceasta,

atelierul a constat în completarea unei serii de 5 pagini,

de către fiecare participant, fiecare pagină reprezentând

aspecte legate de percepția poetică a participantului.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

3

Apoi, proiectul a fost dezvoltat la Constanța. Și acolo

încă mai sunt de editat lucruri legate de Harta Poetică.

Nu că ar avea mare greutate, dar pentru a mai introduce

niște termeni în discuție…

…un manifest

Anul trecut (2008), Ian Irvine a lansat chiar

un manifest al poeticilor transpersonal-relaționale

mutând accentul de pe teoria poetică pe dezvoltarea

unui limbaj non-opresiv. Toată teoria face apel la aluzii

la experimente cu formele de limbaj alienate și mută

toată povestea într-o zona socială.

Este totuși un prilej pentru a puncta câteva repere

istorico-teoretice: Oulipean techniques associated with

„Constraints Based‟ writing (though with minimal

emphasis on mathematical concepts) , various

„Language‟ poetry techniques, non-Western

techniques related to anti-colonialist/ethnopoetic

insights, as well as a range of revised and up-dated 20th

century avant garde techniques/concepts e.g.: „writing

as process‟ , „chance operations‟, „deconstructive

appropriation‟ etc. Certain TRP techniques might also

be described as original. The interactivity (and

process/relational possibilities) offered by the WWW is

also under exploration by TPR writers. Another area of

interest is creativity in relation to personal healing and

political activism. In this sense some concepts drawn

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

4

from „narrative therapy‟ are also relevant to a TRP

perspective and praxis.”.

Atunci când teoretiza textualismul românesc al anilor

80, Marin Mincu insista asupra felului în care autorul

tăia realitatea pentru a oferi textul ei. Poetica relațională

este o invitație de a înregistra tăieturile pe care autorii și

cititorii o preferă pentru aceste poeme partial netextuale

pe care le numim în mod curent viață.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

5

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

6

III. Practica. poeți, cititori, vorbitori= locuitori

De la jumătatea lui 2008, o serie de evenimente

organizate la București, Timișoara, Constanța,

Bratislava, Praga și Paris au transpus în practică

considerațiile din acest fascicol privind folosirea

poezie ca instrument de comunicare, documentare

și reacție la cotidianul imediat. Dacă pentru Praga

și Paris, proiectele pentru care am colaborat cu

Claudiu Komartin și Ana Maria Sandu s-au

desfășurat până acum exclusiv în mediul virtual,

pentru toate celelalte evenimente au fost elaborate

documentații care pot reface destul de exact etapele

și desfășurarea atelierelor.

Am adăugat câteva note legate de întâlnirile

Poeticile cotidianului, care, din 2005, au fost un

exercițiu continuu de relaționare cu și din literatură.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

7

regulamentul atelierului Scrie cu mâinile noastre

(Timișoara, martie, 2009)

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

8

hartaTApoetică

(Timișoara, mai 2009)

Pentru fiecare dintre noi lumea arată altfel. Librăria

Cartea de nisip te invită la Poeticile cotidianului pentru

o cartografiere a lumii tale. Răzvan Țupa și Moni

Stănilă vor pregăti instrumentele de scriere pentru

fiecare dintre cei care doresc să participe la acest atelier.

DURATA ATELIERULUI: 80-120 min

DESFĂȘURARE:

-Fiecare participant va avea 5 (cinci) pagini A4 și

instrumente de scris.

Numele Hărții tale poetice este numele tău.

- Alege un semn care să te reprezinte și pe care să îl

folosești pe fiecare pagină a atelierului. Pune semnul pe

fiecare dintre cele cinci pagini.

- Este important ca fiecare participant să folosească

fiecare dintre cele cinci pagini în ordinea pe care o va

indica cel care coordonează atelierul.

- Atelierul are cinci etape (cate una pentru ficare din

cele cinci pagini pe care participantii le au la dispozitie)

-La finalul fiecărei etape, foaia dumneavoastră este

fotografiată.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 1

9

-Finalul atelierului este marcat prin alcătuirea unei

imagini din toate planșele scrise în doua moduri:

1: prin alăturarea tuturor planșelor cu același număr

(toate 1 apoi toate 2 etc) pentru prezentarea unei hărți

orizontale.

2: prin alăturarea tuturor prezentărilor complete (de la 1

la 5 de fiecare dată) și repetarea prezentării complete

pentru fiecare participant.

Tu În fața ta este lumea

În spatele tău este lumea

În stanga ta este lumea

În dreapta ta este lumea

Deasupra ta este lumea

Dedesubtul tău este lumea

Înaintea ta este lumea și

După tine este lumea

În timpul tău este lumea

Desfășurător:

Pagina 1

1: Gânditi-vă la cea mai puternica senzație:- 5 min

descrierea ei ține de Gust- suprafața creierului

(cortex cerebral) /scri in marginea foii

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

0

Miros- sistemul limbic (in

centrul creierului) scriu in centrul foii

Tactil- cortex senzorial -

jumătatea din stânga a foii

Auz- lob temporal - jumătatea

din dreapta a foii

2: Ce te-ar face fericit(ă):- 5 min

3: Când terminați, cineva cere să citească

Pagina 2

4: Locuri: de care ești legat (în centrul paginii) 6 min

Geografice sau afective

5: elemente specifice pentru tine din aceste locuri

(sunete, persoane, clădiri) 4 min

6: Când terminați cineva cere sa citească

Pagina 3

7: Cum îi vezi pe ceilalți - scrii despre ei- 5 min

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

1

8: Cum te văd ceilalți- le dai foaia ta să scrie despre

tine- 5 min

9: Cand terminați cineva cere să citească

Pagina 4

10: vis povestit/desenat – 10 minute

11: alegi o alta persoană din sală și, daca tu ai povestit

visul tău, o rogi să ți-l deseneze pe foaia ta. Dacă tu ți-ai

desenat visul, îl rogi pe cel ales din sală să povestească

în scris pe foaia ta ceea ce tu ai desenat. 5 min

Pagina 5

12: Cuvinte- șiruri- ordine- cuvintele cu care faci ordine-

-- etichetele tale: în ce împarți lumea- 10 min

Final

Fiecare participant primește propriile pagini legate cu o

copertă, ca o carte-manuscris în exemplar unicat.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

2

Harta poetică a Timișoarei (octombrie, 2008)

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

3

corpuri româneşti

poemul grilă

(2008)

Poemul meu ești tu

1. Povesteste un vis (max 10 randuri)

2. Nume/prenume (optional)

3. Loc/tara/oras

4. 3 cuvinte despre (1) tara (2) orasul (3) tine

5. 2 cuvinte preferate

6. 1 cuvant pe care il detesti

7. SALUT

Rezolvare

Poemul mști tu 1 +

Eu

sun

t să

spu

nem

+

2.+

Acu

m

îmi

spu

i+

3.+

și r

epet

ca p

e o

form

ula

sacr

ă+

4.+

și a

ici

pu

tem

să

ne

op

rim

:+

5.+

Din

colo

de

ast

a

nu

ma

i+

6.+

7.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

4

Poemul meu ești tu

Alexandra

Dragă A

Acum îmi spui

îmi murise sufletul/ știam asta, a murit EA/ îmi e dor și/

o aștept între perne/ să îmi încălzească picioarele reci//

și să deschidă ochii/ și să se uite la mine/ căci de asta o

strig. NU-I AȘA?//

repet ca pe o formulă sacră

tine / trist / vesel/debusolat

și aici putem să ne oprim:

/ cumva / așa

Dincolo de asta numai

eu

hei

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

5

Poemul meu ești tu

Andrei

tot peisajul alb. un fel de alee albă, în mijlocul unui

câmp de trandafiri albi. de fapt o combinație între

tranfafiri și lalele. tulpinile albe. petalele albe. cerul alb.

nimic decât alb, iar diferențierea se făcea prin nuanțe. eu

aveam un corp alb. întindeam mâinile deasupra florilor

și din mâna mea ieșeau raze. când razele atingeau

florile, acestea se deschideau. într-un alb strălucitor.

atât.

eu sunt să spunem logat

Acum îmi spui

un parc / irlanda / dublin

și repet ca pe o formulă sacră

praf eu orașul

și aici putem să ne oprim: banana, viciu

Dincolo de asta numai picior

ce mai faci, răzvan?

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

6

POETICA RELAȚIONALĂ

cititorul și scriitorul de poezie

fac lucruri din cuvinte

Poetica relațională este doar o întâlnire între poetici și

poezii, între feluri de a vedea poezia și, mai ales între

feluri de a afirma prezența unei dimensiuni reale a

poeziei.

Poetica relațională nu este o descoperire.

Poetica relațională nu este o invenție.

Poetica relațională este o întâlnire și, mai mult, sensul în

care se dezvoltă această întâlnire la care deja participi.

Ce faci cu poezia

Pe de o parte este vorba despre ceea ce faci cu poezia.

Ce face poezia cu tine

E punctul în care trebuie să dăm cărțile pe față. Ne

interesează dacă e poezie sau dacă e ceva de zis în

forma aia de expresie. Ba și mai mult: E bine ca poezia

să fie redusă la poezie?!

Ce avem in comun

Daca poezia este un mediu, o zonă în care se întâmplă

ceva, care sunt reperele pe care le căutăm?

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

7

Cine zice

tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu

Chestionar poeticile cotidianului

2005-2009

105 ediții

1. Care a fost cea mai neașteptata reacție pe care ai

avut-o de la un cititor?

2. Cum ai vrea sa nu fie interpretat scrisul tău?

3. Cu ce scriitor nu ai vrea sub nici o formă sa fii

confundat? De ce?

4. Unde crezi că este cel mai bine să fie citit ceea

ce scrii?

5. Dacă ai fi doar un cititor, ce ai crede despre

ceea ce scrii tu?

6. Ce s-a schimbat la scrisul tău de la prima

publicare la cele ulterioare? Ce a provocat

schimbările acestea?

7. Ce s-ar schimba la scrisul tău dacă ai trăi în altă

parte? (unde și de ce?)

8. Care este relația ta cu diferitele genuri literare?

9. Dacă ai alege un singur fragment din ceea ce ai

scris care ar fi acela?

10. Cine te-a influențat cel mai mult? în ce fel?

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

8

CE sunt POETICILE COTIDIANULUI

Lansarea seriei de întâlniri „poeticile cotidianului” este

un demers literar si cinematografic dedicat inițial

literaturii celor mai recenți debutanti in literatura

romana. Muzica live, recitaluri și discuții cu autorii

catalogați drept „Generatia 2000” au fost prilejul

familiarizarii cu individualitățile conturate la linia de

start a literaturii din ultimii ani.

Fiecare ediție a „poeticilor cotidianului” organizată

până acum în Club A a avut ca invitați scriitori care și-au

pus în scenă propriile scrieri și pozițiile pe care le

adoptă față de cea mai concretă actualitate.

În timp, la poetici au fost invitați și scriitori care au

debutat cu decenii în urmă dar care au influențat

diferite direcții ale scrisului de astăzi.

2005 - 16 editii de poeticile cotidianului (I-XVI)

Primul sezon de întâlniri a presupus câte un scriitor și o

trupă muzicală pe scenă, performance și interviu live

despre literatură și atitudini.

Această primă serie de întâlniri a fost privită ca un

eveniment adresat publicului larg, format mai puțin din

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 2

9

specialiști sau scriitori. Publicul acestor întâlniri a

cuprins mai puțin scriitori și mai mult cititori.

Din 2005, Poeticile cotidianului au devenit o prezență

obișnuită a scenei literare bucureștene.

2006 - 26 de ediții poeticile cotidianului (XVII-XLII)

De data aceasta Poeticile Cotidianului au dezvoltat

conceptul din primul sezon incluzând proiecte vizuale,

experimente și puneri în scenă care au adus un plus de

dinamism întâlnirilor din Club A.

Cele două sezoane din 2006 au adus în club a și scriitori

care nu erau din București transformând Poeticile

Cotidianului într-un punct de întâlnire pentru ceea ce

înseamnă literatura de ultimă oră.

2007 - 15 editii poeticile cotidianului (XLIII-LVII)

În 2007 întâlnirile din Club A au încercat să aducă

scriitori care nu erau în prim-planul premiilor și

grupurilor literare ale zilei. Treptat, accentul poeticilor a

trecut de la prezentarea dinamică a literaturii spre

dezbatere și prezentarea pe larg a invitaților și a cărților

care implicau publicul în dezbatere.

Sezonul 5 (primăvară) și 6 (toamnă) al întâlnirilor din

Club A a reușit să prezinte în Club A scriitori din

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 3

0

Timișoara, Cluj, Chișinău acoperind o zonă foarte largă

a vieții literare românești de astăzi.

2008- 27 de ediții poeticile cotidianului (LVIII- LXXXIV)

Sezoanele 7 și 8 ale poeticilor au adus în Club A invitați

care erau deja cunoscuți ca scriitori sau manageri de

proiecte culturale. Întâlnirile au folosit într-un mod

organic diferite mijloace tehnice sau artistice pentru a

prezenta o imagine elocventă a literaturii

contemporane.

În 2008, O dată cu împlinirea a trei ani de poeticile

cotidianului întâlnirile din Club A au oferit publicului

ocazia să arate ce știe. Cu zece minute înainte de ora

18.00 a poeticilor cotidianului s-au lansat înscrieri

pentru cinci minute de prezentare în cadrul Poeticilor

cotidianului.

2009- 21 ediții (LXXXV-CV)

După aproape patru ani de când funcționează săptămânal în spațiul din Club A, Poeticile cotidianului a transformat efortul inițial de promovare a literaturii contmporane într-o scenă de dezbateri și prezentare a proiectelor dinamice. Scriitorii contemporani sunt supuși întrebărilor publicului și prezintă nu doar propriile lor creații ci sunt invitați să vorbească despre cei care le-au influențat.

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 3

1

Noua formulă a întâlnirilor prezentate de Răzvan Țupa include o secțiune de microfon deschis pentru cei care vor să performeze poezia personală sau textele care i-au marcat în fața unui public.

Înaintea fiecărei întâlniri, cu zece minute înainte de ora 18.00 a Poeticilor cotidianului se fac înscrieri pentru toți cei care doresc să miște publicul.

RĂZVAN ȚUPA s-a născut la Brăila în 1975. Primul său

volum publicat în 2001, fetis, a fost distins cu Premiul

national pentru poezie „Mihai Eminescu“, la Botoșani,

în ianuarie 2002. În 2003, fetis – o carte romaneasca a

placerii a facut obiectul unei a doua ediții revăzute și

adăugite la Editura Vinea. În 2005, editura Cartea

Românească a publicat volumul Corpuri românești care

este al doilea volum de poezie semnat Răzvan Țupa

Din 2006 a citit poezie la festivaluri și proiecte din

Berlin (2008), Bratislava (2008), New York(2008),

Praga(2008), Paris(2006, 2009) și Roma(2007).

Web: http://poetica.rocultura.ro

Po

etic

i rel

ațio

nal

e 3

2