2
Serviciile și justiția Am citit comunicatul CSAT privind subiectul anchetării prezenței sau absenței ofițerilor acoperiți în justiție. Începutul este cel puțin problematic și am subliniat ce cred că este esențial: ”Din dispoziţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.” Aici se vede și mare problemă a Legii 303/2004 la art. 7, alin (3), că nu se precizează prin ce instituții abilitate poate să controleze CSAT statutul integru al unor magistrați. ”Art. 7. (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. (3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2). (4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.” Prin ce instituții abilitate ar putea CSAT să verifice? Prin SRI sau SIE ? Ar fi culmea ca serviciile să își deconspire rețeaua, nimeni nu face așa ceva. Prin Ministerul de Justiție ? Nici așa nu este viabil pentru că Ministerul de justiție nu are acces la informații privind activitatea celor acoperiți. Deci ce instituții abilitate și legale pot confirma sau infirma, în urma unui control legal, că sunt unii acoperiți ? În concluzie, Legea 303/2004 are o mare hibă din perspectiva transparenței actului de justiție. Soluția ? soluția este în Constituție și în respectarea de către Președinte și CSAT a prevederilor

Serviciile si justitia

Embed Size (px)

Citation preview

Serviciile și justiția

Am citit comunicatul CSAT privind subiectul anchetării prezenței sau absenței ofițerilor acoperiți înjustiție.

Începutul este cel puțin problematic și am subliniat ce cred că este esențial:

”Din dispoziţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori saucolaboratori ai serviciilor de informaţii.”

Aici se vede și mare problemă a Legii 303/2004 la art. 7, alin (3), că nu se precizează prin ce instituții abilitate poate să controleze CSAT statutul integru al unor magistrați.

”Art. 7.

(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).

(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.”

Prin ce instituții abilitate ar putea CSAT să verifice?

Prin SRI sau SIE ? Ar fi culmea ca serviciile să își deconspire rețeaua, nimeni nu face așa ceva.

Prin Ministerul de Justiție ? Nici așa nu este viabil pentru că Ministerul de justiție nu are acces la informații privind activitatea celor acoperiți.

Deci ce instituții abilitate și legale pot confirma sau infirma, în urma unui control legal, că sunt unii acoperiți ?

În concluzie, Legea 303/2004 are o mare hibă din perspectiva transparenței actului de justiție.

Soluția ? soluția este în Constituție și în respectarea de către Președinte și CSAT a prevederilor

constituționale. Singura instituție care poate controla legal SRI și SIE este Parlamentul României, prin comisiile de resort.

Să ne închipuim că mâine, după ce a apărut comunicatul CSAT, apare în presă dosarul unui ofițer din justiție, răspunderea pentru această gravă eroare va fi direct atribuită președintelui și poate să meargă până la acuzare de implicare ilegală/neconstituțională în actul de justiție. Președintele va spune că el a respectat legea dar nu va putea explica prin ce metodă și cu ce ”instituții abilitate” a verificat statutul unor magistrați pentru că legea nu îl ajută. În concluzie, mai avem multe de rezolvat în domeniul controlului politic al serviciilor.