SAJ BRǍILA DR.IUGA VIORICA Medic Primar Medicina Generalǎ Medic Specialist Medicina de Urgențǎ Asistent medical NEGOTEI ELENA

DIAGNOSTICUL ŞI DEFINIŢIA SCR Se suprapune şi se întrepătrunde cu manevrele de resuscitare de bază ( SVB), totul pentru a câştiga timp în încercarea de restabilire a funcţiilor vitale, cu scopul scăderii afectării şi distrugerii ireversibile prin hipoxie a celulei cele mai sensibile şi mai vulnerabile a organismului, neuronul.

Aspectul clinic general este de " moarte aparentă " lipsa conştienţei (nu răspunde la stimuli verbali sau tactili);lipsa respiraţiei (cercetată prin aplecarea capului salvatorului către faţa pacientului timp de 2-10 secunde), sau alterarea gravă a respiraţiei (adică horcăit sau gasping) ;lipsa circulaţiei (a pulsului) - cercetată prin palparea unilaterală a pulsului carotidian timp de 2-10 secunde;pupile midriatice bilateral.

RESUSCITAREA CARDIORESUSCITAREA CARDIO--RESPIRATORIERESPIRATORIE

LANLANŢŢUL UL SUPRAVIESUPRAVIEŢŢUIRIIUIRII

SVB SVB îîn n <<4 min SVA 4 min SVA îîn n <<8 min8 min

Accesprecoce

SVBprecoce

Defibrilare precoce

SVAprecoceLANŢUL SUPRAVIEŢUIRIILANŢUL SUPRAVIEŢUIRII

SUPORTUL VITAL DE BAZĂ LA ADULT Suportul vital de bază (SVB) reprezintă menţinerea libertăţii căilor aeriene,

suportul ventilaţiei şi circulaţiei fără ajutorul vreunui echipament cu excepţia

dispozitivelor de protecţie.

Prima regulă legată de riscurile RCP este ca

viaţa membrilor echipei de resuscitare să nu fie

pusă în pericol. Resuscitarea cardiopulmonară

presupune riscuri legate de locul desfăşurării şi

riscuri legate de victimă. Înainte de a se apropia de

o victimă, salvatorul trebuie să se asigure că nu

există nici un pericol iminent care să provină din

mediul înconjurător.

SIGURANTA SALVATORULUI

PROTOCOLUL DE RESUSCITARE CARDIOPULMONARA DE BAZA LA ADULT

EVALUAREA ZONEI.EVALUAREA SIGURANTEI SALVATORULUI SI A VICTIMEI

CERE AJUTOR – 112 sau alte persoane.

DESCHIDE CAILE AERIENE DEZOBSTRUCTIE

EVALUEAZA RESPIRATIA 10 sec.

RESPIRA NORMAL

POZITIE LATERALA DE SIGURANTA

TRANSPORT SPITAL

Priveste torace.Asculta zgomot respiratie.Simte flux aer.NU RESPIRA

APEL 112

30 COMPRESIUNI TORACICE

VERIFICA PULSUL 10 sec.

PULS PREZENTPULS ABSENT

VENTILATII GURA-GURA2 VENTILATII GURA-GURA + 30 COMPRESIUNI

PACIENT INCONSTIENT ?

±

EVALUAREA CONŞTIENŢEI

ALERTAREA

DESCHIDEREA CĂILOR AERIENE

EVALUAREA RESPIRATIEI

COMPRESIILE TORACICE

EVALUAREA CIRCULAŢIEI

MANEVRA HEIMLICH

DEFIBRILATOR EXTERN AUTOMAT (D.E.A.)

DEFIBRILAREA MANUALA

PADELE AUTOCOLANTE

SUPORTUL VITAL AVANSAT (SVA) = (A.L.S.)(ADVANCED LIFE SUPPORT)

Resuscitarea avansată necesită intervenţia unei echipe formate şi antrenate în

resuscitare, dotată cu echipamentele şi medicamentele necesare.

În stopul C.R. pot apărea următoarele grupe mari de ritmuri cardiace:

Ritmurile şocabile: fibrilaţia ventriculară (F.V.), tahicardia ventriculară fără puls

(T.V.P.).

Ritmurile nonşocabile, de fapt asistolia şi activitatea electrică fără puls (AEFP).

ECG reprezintă suma potenţialelor de acţiune a tuturor fibrelor miocardice, care pot fi înregistrate pe hârtie sau vizualizate pe ecran, cu o viteză constantă de

25 sau 50 mm/sec. Înregistrarea se face în 12 derivaţii: 3 derivaţii bipolare, 3 derivaţii unipolare ale membrelor şi 6 derivaţii unipolare precordiale.

RITMURILE ŞOCABILETahicardie Ventriculară

PROTOCOL DE RCP – ALS LA RITMURI SOCABILE (FV/ TV)-I soc electric extern asincron (S.E.E.)

360 J – defibrilator monofazic.150-200 J – defibrilator bifazic.

-2 minute R.C.P. 30:2 indiferent de aspectul ritmului (daca nu revine circulatia spontana)-al II-lea soc electric extern (daca F.V. / T.V. persista).-2 minute R.C.P.; intre timp – efectuare I.O.T.

- abord venos periferic.- dupa I.O.T

- compresii toracice 100 / min.- ventilatii pe balon sau ventilator 10 / min.

-1 mg. ADRENALINA iv repetat la 3-5 minute.-al III-lea soc electric extern.-antiaritmice:

CORDARONE 300 mg. Iv (2 fiole) bolus in 20 ml. GLUCOZA 5%.se poate da al II-lea bolus de 150 mg. (1 fiola), apoi perfuzie cu 900 mg. in 24 ore.

-2 minute R.C.P.-Adrenalina 1 mg. la 2-3 minute.

- apoi S.E.E. la 2 minute + R.C.P. 2 minute + Adrenalina la 3-5 minute.

FIBRILAŢIA VENTRICULARĂ• Contracţii vermiculare total

ineficiente ale ventriculilor• EK G: dezorganizare totală a traseului• Tratament:

– ŞEE asincron– resusc itare cardio-respiratorie

Fibrilaţie ventriculară cu unde mici

Fibrilaţie ventriculară cu unde mari

RITMURILE NON - ŞOCABILE

ACTIVITATE ELECTRICA FARA PULS (A.E.P.)sau

DISOCIATIE ELECTROMECANICA (D.E.M.)

Se recomanda efectuarea RCP fara defibrilare!

RITMURILE NON - ŞOCABILE

ASISTOLA

ASISTOLA. PROTOCOL DE RESUSCITARE.R.C.P. 2 minute.

Adrenalină 1mg iv la 3 minute sau 2-3mg pe sonda I.O.T.

R.C.P. 2 minute.

ATROPINĂ 3mg iv doză unică sau 6mg pe sonda I.O.T.

R.C.P. 2minute + Adrenalină 1mg la 3minute.

Ciclurile se repetă până la revenirea activităţii cardiace mecanice şi electrice

sau până la declararea insuccesului R.C.P.(decesului).

PROTEZAREA CAILOR AERIENE

PROTEZAREA CAILOR AERIENE

Materiale necesare pentru intubatia orotraheala (I.O.T.).

RESUSCITATOR MECANIC (L.U.C.A.S).

CRITERII PENTRU NEÎNCEPEREA RCP Este recomandat ca toţi pacienţii aflaţi în stop cardiorespirator să beneficieze de RCP, cu excepţia situaţiilor în care: pacientul şi-a exprimat clar dorinţa de neîncepere a RCP; sunt instalate semnele de moarte ireversibilă: rigor mortis, decapitare sau apariţia lividităţilor cadaverice; deteriorarea funcţiilor vitale se produce în ciuda terapiei aplicate maximal (în cazul şocului septic sau cardiogen); stopul survine ca ultima etapă de evoluţie a unei boli cronice grave, ireversibile, incurabile; RCP se poate întrerupe dacă echipa află diagnosticul de boală incurabilă după iniţierea RCP. nou-născuţii care prezintă:

o vârstă gestaţională confirmată mai mică de 23 săptămâni ;o greutate la naştere sub 400 grame;

o anencefalie;oT risomie 13 sau 18 confirmate.

CRITERII PENTRU ÎNTRERUPEREA RCPVictima prezintă semne de revenire a funcţiilor vitale şi a conştienţei.Resuscitarea se începe cu întârziere prea mare.Dacă semnele vitale nu apar după aproximativ 30 min de resuscitare (ALS).Evidente semne de afectare cerebrală astfel încât să afecteze calitatea vieţii pacientului.Până la limita de rezistenţă a reanimatorului.Toate deciziile referitoare la oprirea resuscitării se vor lua în echipă sub coordonarea sefului de echipaj (de regula medic).În situaţiile de hipotermie, tratament cu sedative,hipnotice sau narcotice, resuscitarea se va continua mai mult timp ( conferă protecţie cerebrală la hipoxie).La nou-născuţi manevrele de resuscitare se opresc după 15 minute

de absenţă a circulaţiei spontane. Lipsa de răspuns la peste 10 minute

de resuscitare se asociază cu un pronostic sever asupra supravieţuirii

şi a statusului neurologic.

CONCLUZII Procesul de resuscitare impune prin complexitatea sa prezenţa unei echipe formate din mai multe persoane, fiecare instruită să desfăşoare oricare dintre tehnicile SVB sau SVA. Ideal, secvenţa RCP se desfăşoară conform algoritmului:

SVB şi analiza formei de oprire cardiacă primează faza de SVA.Defibrilarea precede oricare altă tehnică de SVA.Practic, în funcţie de numărul membrilor echipei, unele etape se pot desfăşura simultan.Eficienţa RCP depinde de liderul de echipă, de performanţa şi experienţa sa în coordonarea gesturilor desfăşurate în timpul RCP, în decizia de defibrilare şi administrare de droguri, dar şi de calitatea membrilor echipei.

ORICÂND ESTE FOARTE IMPORTANTĂ ŞI O SINGURĂ

VIAŢĂ SALVATĂ!!!