INEXISTENTA dispozitiei de INFIINTARE a Ministerului Justitiei din Romania pina in 2008

1/55 INEXISTENTA Ministerului Justitiei in ROMANIA pina in 2008 completare petitie 1116 din 2019

Către Parlamentul European și Comisia de petiții a Parlamentului European ( a se atașa la Petiția nr. 1116/2019 ˝INEXISTENȚĂ/LIPSĂ˝ INSTANȚE

NAȚIONALE˝ Către

Uniunea Europeană Către

Consiliul Europei Către

Comisia Europeană Către

Comisia de la Veneția Către

Curtea de Justiție a Uniunii Europene Către

Curtea Europeană a Drepturilor Omului Către

Organizația Națiunilor Unite ( a se atașa la Petiția nr. 1116/2019)

Noi, oamenii:

1. Teodorescu Nicușor, CNP 1740325170318, din ROMÂNIA, licențiat în ȘTIINȚE JURIDICE de către Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București, România, înregistrat în fals CADRU MILITAR-OFIȚER ACTIV, în bazele de date din ROMÂNIA, Ministerul Afacerilor Interne, nefiind OFIȚER, fost agent de poliție în NEÎNFIINȚATA ˝Poliția Română˝ timp de cca 9 ani, constrâns de ROMÂNIA și agenții ei să demisionez în 2011 de la POMPIERI, după 4 PATRU CONCEDIERI din ˝Poliția Română˝ dispuse josnic în perioada 2007-2008, RECERCETAT și REJUDECAT pentru aceeași acuzație, infracțiune de obicei intitulată ˝exercitarea profesiei de avocat fără drept˝, pentru care am primit Rezoluție de Neîncepere a Urmăririi Penale, CONFIRMAT DEFINITIV și ACHITARE, în formă continuată, din 2011,


victimă a torturii, tratamentelor inumane și degradante, a tentivelor de crimă din partea AGENȚILOR ROMÂNIEI, pentru aceste dezvăluiri publice și sesizări nejudecate de nimeni nici în România nici în Uniunea Europeană,

2. Cabinet Avocat Teodorescu Nicușor CIF 28187651; 3. Teodorescu Nifor, CNP 1450427170340, din ROMÂNIA; 4. Teodorescu Elena, CNP 2540602170407 din ROMÂNIA; 5. Antal Ghiorghiţă, CNP 1710719040042, din ROMÂNIA, telefon

+393804385738; Email [email protected] 6. Mircea Negară Gabriel, CNP 1840511375495, Email

[email protected]; 7. Bodea Sorin-Silviu, CNP 1710714393714, telefon

+393401576610, Email [email protected] 8. Otinceanu Adrian, CNP 1730831390690, din ROMÂNIA, 9. Turcu Ionuț-Flavius, CNP 1850425170017, din ROMÂNIA, tel

+40744751087 Email [email protected] și 10. Telegan Constantin, CNP 1640409170331, Email

[email protected] 11. Pădureanu Călin Grig, CNP 1721207080017 - de naționalitate română,

cu dubla cetațenie română-suedeză, cu domiciliul în România , Brașov, str. Trifoiului nr.1 ,Bl.19, sc. A, ap.2 , Județul Brașov, adresă de email [email protected] telefon +407770636766

12. Cristea Florica, din ROMÂNIA, CNP 2671106470026, adresă de email [email protected]

13. Negara Mihaela Emanuela, CNP 2860614030012, email [email protected]

14. Negară Iordache, CNP 1541119370022, email Negara Iordache [email protected]

15. Anghel Aneta, Str. Racari Nr. 20 Bl. 46 Sector. 3 Bucuresti, CNP: 2561124400253, email [email protected]

16. Pana Gheorghe, Bld. Aurel Vlaicu nr. 37, bl. B8 ap. 76 Constanța , CNP 1660528384161, email [email protected]

17. Negară Silviu Adrian, CNP 1810612375518, email [email protected]

18. Negară Anca Elena, CNP 2820511125487, Email [email protected]

19. Negară Ioșua Timotei, CNP 1960215375471, Email [email protected]

20. Ciornoleț Theodora Elena, CNP 2970601375494, Email [email protected]

mailto:[email protected]












21. Negară Maricica, CNP 2551130370045, Email [email protected]

22. Ciornoleț Alexandru Ștefan, CNP 1910804375474, email [email protected]

23. Lungu Gheorghe, CNP 1731102221138, email [email protected], nr de tel.0738450888

vă prezentăm în completarea petiției nr. 1116/2019 înregistrată la Parlamentul Uniunii Europene, următoarele argumente care atestă cum ROMÂNIA, cca 100 de ani, NU A ÎNFIINȚAT Ministerul Justiției, cum acesta NU a PUBLICAT în publicație oficială a ROMÂNIEI, ORDINELE impuse de hotărârile de guvern, sancțiunea fiind INEXISTENȚA.

Ministerul Justiției din toate timpurile ROMÂNIEI, NU A EXISTAT până la PRIMA DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE prin Art. 12 din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 221/23 decembrie 2008, aprobată prin Lege nr. 186/26.05.2009. La fel, nici o instanță din ROMÂNIA, în 2020, NU ARE DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE:

1. NEÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției în Regatul României: 1.1. Legea nr. 1126/13.04.1933 privitoare la organizarea

Ministerului Justiției, NU a dispus ÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției, nici prin titlu și nici prin articol de lege, NEEXISTÂND ca minister urmare a NEÎNFIINȚĂRII:



















1.2. Nici Legea din 14.11.1935 pentru organizarea Ministerului Justiției, din Regatul României, NU a dispus ÎNFIINȚAREA nici prin TITLU și nici prin ARTICOL.

2. NEÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției, în STATUL ROMÂN denumit Republica Populară Română:

2.1. DECRETUL nr. 1100/11 iunie 1948 pentru organizarea Ministerului Justiției, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției nici prin TITLU și nici prin ARTICOL:




2.2. Nici DECRETUL nr. 44/05.02.1949 pentru organizarea Ministerului Justiției din R.P.R., din Statul Român denumit Republica Populară Română, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA Ministerului, nici prin TITLU și nici prin ARTICOL:


2.3. Nici DECRETUL nr. 144 din 19 iunie 1952 pentru

organizarea Ministerului Justitiei privind organizarea și funcționarea


Ministerului Justiției, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA Ministerului, nici prin TITLU și nici prin ARTICOL;

2.4. Nici Decretul nr. 807/1964 pentru organizarea si

functionarea Ministerului Justitiei, din STATUL ROMÂN denumit Republica Populară Română, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției nici prin titlu și nici prin articol:

˝Decretul nr. 807/1964

pentru organizarea si functionarea Ministerului Justiției În vigoare de la 24.12.1964 până la 01.10.1969, fiind abrogat(ă) și înlocuit(ă)

de Decretul nr. 648/1969. Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteaza:

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. Ministerul Justitiei realizeaza politica Guvernului Republicii Populare Romine, stabilita pe baza directivelor Partidului Muncitoresc Romin, cu privire la administratia de stat in domeniul justitiei.

CAPITOLUL II Atributii

Art. 2. Ministerul Justitiei asigura buna functionare a tribunalelor, indeplinind urmatoarele atributii:

a) stabileste numarul, sediile si circumscriptiile de judecata ale tribunalelor civile si militare, precum si numarul colegiilor tribunalelor regionale si ale tribunalelor militare de regiuni militare; in ce priveste tribunalele militare, aceste atributii se indeplinesc de acord cu Ministerul Fortelor Armate;

b) desemneaza, potrivit legii, judecatorii de la tribunalele populare si regionale, care judeca procesele cu inculpati minori, precum si judecatorii care judeca procesele penale privind sectorul cailor ferate sau sectorul marinei comerciale;

c) propune Consiliului de Ministri numarul asesorilor populari necesari tribunalelor si pregateste lucrarile in vederea alegerii lor;

d) stabileste numarul executorilor judecatoresti si tribunalele pe linga care functioneaza;

e) verifica hotaririle definitive ale tribunalelor civile si militare, iar cind considera ca unele din aceste hotariri sint netemeinice sau nelegale, sesizeaza pe Procurorul General al Republicii Populare Romine in vederea exercitarii recursului in supraveghere;

f) organizeaza studiul practicii judecatoresti si ia, potrivit legii, masurile corespunzatoare;

g) comunica Tribunalului Suprem problemele cu privire la care considera ca este necesar sa se dea decizii de indrumare;

h) organizeaza si asigura efectuarea lucrarilor de statistica judiciara in aparatul central, la tribunale si la notariatele de stat.

Art. 3. Ministerul Justitiei exercita, in conditiile legii, atributiile ce ii revin in legatura cu activitatea notariatelor de stat, a avocaturii si a colectivelor regionale de

http://lege5.ro/Gratuit/g43tqnbx/decretul-nr-648-1969-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-justitiei


jurisconsulti, luind masurile corespunzatoare pentru a asigura buna desfasurare a acestor activitati.

Art. 4. Cu privire la activitatea de elaborare a actelor normative, Ministerul Justitiei indeplineste urmatoarele atributii:

a) pregateste proiecte de acte normative privind organizarea si functionarea

tribunalelor, notariatelor de stat, avocaturii si oficiilor juridice, precum si proiectele altor acte normative privitoare la activitatea judiciara;

b) organizeaza lucrarile pregatitoare privind alcatuirea de coduri in legatura cu activitatea judiciara si participa la efectuarea acestor lucrari;

c) participa la pregatirea actelor normative privind expertiza medico-judiciara; d) avizeaza, la cerere, propunerile de acte normative intocmite de ministere

sau organe centrale, in legatura cu activitati interesind Ministerul Justitiei; e) intocmeste colectii cronologice de legi si de alte acte normative in scopul

editarii lor. Art. 5. In vederea realizarii asistentei juridice prevazuta de tratatele si

conventiile internationale, Ministerul Justitiei organizeaza si asigura buna desfasurare a activitatilor ce revin aparatului central, tribunalelor, notariatelor de stat si avocaturii, in legatura cu executarea obligatiilor ce decurg din aceste tratate si conventii.

Art. 6. Ministerul Justitiei indeplineste, de asemenea, urmatoarele atributii: a) ia masurile ce ii revin potrivit legii in vederea incadrarii aparatului central, a

tribunalelor civile si militare, a notariatelor de stat si laboratoarelor de expertize criminalistice cu personalul necesar; in ce priveste presedintii tribunalelor militare, loctiitorii lor, presedintii de colegii si judecatorii acestor tribunale, precum si personalul militar activ din directia tribunalelor militare, incadrarea, acordarea gradelor militare si avansarea in cadrul fortelor armate se fac la propunerea Ministerului Justitiei, potrivit normelor aplicabile personalului militar activ;

b) ia masurile necesare in vederea perfectionarii profesionale a personalului din aparatul central al ministerului, de la instantele judecatoresti, notariatele de stat si laboratoarele de expertize criminalistice, precum si a jurisconsultilor si avocatilor;

c) exercita, in conditiile prevazute de lege, actiunea disciplinara cu privire la toti angajatii din aparatul central, de la tribunale, notariate si laboratoare de expertize criminalistice.

Art. 7. Atributiile Ministerului Justitiei in legatura cu organizarea, functionarea si

activitatea tribunalelor, nu privesc Tribunalul Suprem. CAPITOLUL III

Organizare Art. 8. Ministerul Justitiei este condus de ministru, ajutat in indeplinirea

atributiilor sale de adjuncti ai ministrului si de secretari generali. Atributiile adjunctilor ministrului si ale secretarilor generali se stabilesc prin

ordinul ministrului. In cadrul Ministerului Justitiei functioneaza Colegiul ministerului. Colegiul Ministerului Justitiei se organizeaza si functioneaza potrivit legii. Art. 9. Ministerul Justitiei are urmatoarea structura organizatorica: a) Directia tribunalelor civile; b) Directia tribunalelor militare;


c) Directia avocaturii si jurisconsultilor; d) Directia de studii si documentare; e) Directia personal si invatamint; f) Directia secretariat si gospodarie; g) Directia contabilitatii si de planificare; h) Corpul de inspectie; i) Serviciul notariatelor de stat; j) Oficiul juridic. Pe linga Ministerul Justitiei functioneaza Laboratorul central de expertize

criminalistice. Art. 10. Modul de organizare, atributiile si normele de functionare a unitatilor

prevazute in art. 9 se stabilesc de ministrul justitiei, potrivit legii. CAPITOLUL IV Dispozitii finale

Art. 11. Decretul nr. 144 din 19 iunie 1952 pentru organizarea Ministerului Justitiei si Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 332 din 29 februarie 1956, privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, se abroga.˝

3. NEÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției în Republica Socialistă România:

LEGE nr. 43/19.12.1969 pentru aprobarea DECRETULUI nr.

648/1969 pentru organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției (Buletinul Oficial al RSR nr. 148/19.12.1969), NU a dispus ÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției. Reproduc DECRETUL nr. 648/1969 pentru organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției ÎN VIGOARE până în data de 13 octobrie 1998, care NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA nici prin TITLU nici prin ARTICOL, a Ministerului Justiției:

˝DECRET nr. 648 din 26 septembrie 1969 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în BULETINUL OFICIAL al RSR nr. 108 din 8 octombrie 1969 ABROGAT de LEGE nr. 7 din 8 ianuarie 1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 9 din 13 ianuarie 1998


Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1 Ministerul Justiţiei înfăptuieşte politica partidului şi statului cu privire la administraţia de stat în domeniul justiţiei şi contribuie, în condiţiile prezentului decret, la înfăptuirea justiţiei, precum şi la sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei, participind prin activitatea sa la apărarea orinduirii socialiste şi a drepturilor persoanelor la întărirea legalităţii. Capitolul 2 Atribuţii Articolul 2 Ministerul Justiţiei are, cu privire la administraţia de stat în domeniul justiţiei şi la înfăptuirea justiţiei, următoarele atribuţii: a) ia, potrivit legii, măsuri de organizare a instanţelor judecătoreşti şi le asigura funcţionarea; b) verifica activitatea administrativă a instalaţiilor judecătoreşti, prin care se asigura buna desfăşurare a activităţii de judecată şi punerea în executare a hotărîrilor; c) organizează studiul practicii judiciare şi lucrările de statistica a activităţii instanţelor judecătoreşti; sesizează Tribunalul suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cărora considera ca este necesar sa emita decizii de îndrumare; d) examinează temeinicia şi legalitatea hotărîrilor definitive ale instanţelor judecătoreşti, în vederea exercitării recursului extraordinar de către ministrul justiţiei. Articolul 3 Ministerul Justiţiei are, în ce priveşte sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei, următoarele atribuţii: a) coordonează lucrările pregătitoare privind alcătuirea de coduri şi participa


la întocmirea proiectelor acestora; b) întocmeşte proiecte de acte normative privind domeniul sau de activitate. c) contribuie la pregătirea de către ministere sau alte organe centrale a proiectelor de legi, precum şi a proiectelor de decrete şi hotărîri ale Consiliului de Miniştri, cu caracter normativ, în ceea ce priveşte încadrarea acestora în ansamblul legislaţiei şi tehnica juridică; d) efectuează studii şi prezintă Consiliului de Miniştri propuneri cu privire la sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei. Articolul 4 Pe lîngă atribuţiile prevăzute în articolele 2 şi 3, Ministerul Justiţiei: a) îndrumă activitatea ce se îndeplineşte, potrivit legii, de către preşedinţii tribunalelor, pentru verificarea legalităţii deţinerii şi a modului de executare a pedepselor, precum şi a legalităţii internării bolnavilor mintali periculosi; b) organizează, îndrumă şi controlează activitatea notariatelor de stat; c) ia măsuri de organizare a laboratoarelor de expertiza criminalistica şi le asigura funcţionarea; d) îndeplineşte atribuţiile ce-i sînt stabilite prin lege în legătură cu organizarea şi desfăşurarea activităţii avocaturii şi jurisconsultilor; e) organizează şi asigură realizarea asistenţei juridice, în conformitate cu obligaţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale la care Republica Socialistă România este parte; f) ia măsuri pentru continua ridicare a nivelului de pregătire profesională a personalului din minister, de la instanţele judecătoreşti, notariatele de stat şi laboratoarele de expertiza criminalistica, precum şi a avocaţilor şi jurisconsultilor; g) întocmeşte propuneri pentru planul anual de şcolarizare în învăţămîntul superior juridic, ţinînd sema de necesarul de personal pentru minister, instanţele judecătoreşti, notariatele de stat şi colegiile de avocaţi; h) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege. Articolul 5 Ministrul justiţiei poate să atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotărîrile definitive ale instanţelor judecătoreşti, cînd considera ca prin aceste hotărîri s-a adus o încălcare esenţială legii sau ca ele sînt vadit netemeinice.


Capitolul 3 Organizare şi funcţionare Articolul 6 Ministerul Justiţiei este condus de Colegiul ministerului, organ deliberativ care hotărăşte în problemele generale privind activitatea ministerului. Articolul 7 Colegiul ministerului se compune din: a) ministru şi adjunctul ministrului; b) directori şi alţi conducatori de compartimente organizatorice ale ministerului, presedinti ai unor instanţe judecătoreşti, precum şi specialişti cu experienta îndelungată şi înaltă calificare din cadrul ministerului sau din afară acestuia; c) un delgat al sindicatelor, desemnat de Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Componenta colegiului ministrului se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea ministrului. Preşedintele colegiului ministerului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de adjunctul ministrului. Articolul 8 La şedinţele colegiului pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe şi organizaţii de stat ori obşteşti interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, la şedinţele colegiului pot fi invitaţi presedinti de instanţe judecătoreşti şi specialişti din cadrul ministerului sau din afară acestuia. Articolul 9 Colegiul ministerului îşi desfăşoară activitatea în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărîri cu majoritatea membrilor ce-l compun. În caz de divergenta între ministru şi majoritatea membrilor colegiului, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se supune vicepreşedintelui. Consiliul de Miniştri care coordonează activitatea ministerului; dacă una dintre părţi nu este de acord cu soluţia data, problema va fi supusă Biroului Permanent al Consiliului de Miniştri, pentru a hotărî. Articolul 10 Şedinţele colegiului au loc cel puţin o dată pe trimestru şi se convoacă, în timp util, de ministru. Colegiul poate fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.


Articolul 11 Colegiul ministerului în întregul său şi fiecare membru în parte răspund în faţa Consiliului de Miniştri pentru întreaga activitate a ministerului; fiecare membru al colegiului răspunde în faţa colegiului şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredinţate. Articolul 12 Între şedinţele colegiului, ministrul împreună cu adjunctul ministrului dezbat şi rezolva probleme curente ale activităţii ministerului şi stabilesc măsurile necesare pentru îndeplinirea operativă a hotărîrilor colegiului. Articolul 13 În executarea hotărîrilor colegiului ministerului şi în exercitarea atribuţiilor proprii, ministerul emite, potrivit legii, ordine, instrucţiuni şi alte acte prevăzute de lege. Articolul 14 Ministrul informează colegiul ministerului asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţe. Articolul 15 Ministerul Justiţiei are în conducerea sa un ministru şi un adjunct al ministrului. Adjunctul ministrului se numeşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, iar atribuţiile acestuia se stabilesc de colegiul ministerului. Articolul 16 Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale. Articolul 17 Ministerul Justiţiei are următoarea structura organizatorică: a) Direcţia instanţelor civile; b) Direcţia instanţelor militare; c) Direcţia de studii şi legislaţie; d) Corpul de inspecţie; e) Direcţia de personal; f) Direcţia secretariat-admnistrativa; g) Direcţia plan şi contabilitate; h) Serviciul notariatelor, avocaturii şi jurisconsultilor; i) Oficiul juridic. Numărul maxim de posturi în administraţia centrala, raportul minim dintre numărul funcţiilor de execuţie şi cel al funcţiilor de conducere, precum şi ponderea personalului de deservire faţă de totalul salariaţilor, sînt cele


prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul decret. Articolul 18 Ministerul Justiţiei are în subordinea sa laboratoare de expertiza criminalistica. Articolul 19 Atribuţiile, organizarea şi normele de funcţionare a unităţilor prevăzute în art. 17 şi 18 din prezentul decret se stabilesc de colegiul ministerului, potrivit normelor legale. Articolul 20 Ministerul Justiţiei poate organiza, pentru studierea unor probleme de importanţa deosebită din domeniul sau de activitate, comisii alcătuite din oameni de ştiinţa şi alţi specialişti, desemnaţi de ministerul justiţiei. Pentru angajaţii altor organizaţii socialiste, desemnarea se va face cu acordul conducerii acelor organizaţii. Capitolul 4 Dispoziţii finale Articolul 21 Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad în cadrul forţelor armate a militarilor activi din Direcţia instanţelor militare se fac, la propunerea ministrului justiţiei, potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale forţelor armate. Salariile şi alte drepturi cuvenite personalului din Direcţia instanţelor militare se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale care reglementează acordarea acestor drepturi pentru personalul Ministerului Forţelor Armate şi se asigura de către acel minister. Mijloacele materiale şi financiare necesare pentru funcţionarea Direcţiei instanţelor militare se asigura de Ministerul Forţelor Armate. Articolul 22 Dispoziţiile din prezentul decret referitoare la instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor din art. 2 lit.d şi art. 5, nu se aplică Tribunalului Suprem. Articolul 23 Decretul nr. 807/1964 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei se abroga. Articolul 24 Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 octombrie 1969. ──────────────Notă *) Anexa se comunică celor interesaţi. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele


Consiliului de Stat, ──────────────

DECRET nr. 85 din 27 februarie 1973 privind modificarea Decretului nr. 648/1969 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, devenit Legea nr. 43/ 1969

EMITENT CONSILIUL DE STAT Publicat în BULETINUL OFICIAL al Republicii Socialiste România nr. 20 din 28 februarie 1973, ÎN VIGOARE, nefiind abrogat expres:

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articolul 1 Decretul nr. 648/1969 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, devenit Legea nr. 43/1969, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează: 1. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Ministerul Justiţiei are următoarele atribuţii principale: A. În ce priveşte organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi contribuţia la înfăptuirea justiţiei: a) ia, potrivit legii, măsuri de organizare a instanţelor judecătoreşti şi le asigura funcţionarea; b) verifica activitatea administrativă a instanţelor judecătoreşti, prin care se asigura buna desfăşurare a activităţii de judecată şi punerea în executare a hotărîrilor; c) organizează studiul practicii judiciare şi lucrările de statistica a activităţii instanţelor judecătoreşti; sesizează Tribunalul Suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cărora considera ca este necesar să se emita decizii de îndrumare; ia sau propune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii de judecată; d) îndrumă preşedinţii tribunalelor în îndeplinirea atributiei ce le revine de a verifica, potrivit legii, legalitatea deţinerii şi modului de executare a


pedepselor, a internării minorilor în centrele de reeducare şi a modului de executare a măsurilor educative aplicate acestora; precum şi legalitatea internării bolnavilor mintali periculosi. B. În ce priveşte activitatea notarială: a) conduce, îndrumă şi controlează activitatea notariatelor de stat; b) ia măsurile prevăzute de lege pentru organizarea notariatelor de stat şi le asigura funcţionarea; c) sprijină, potrivit legii, prin notariatele de stat, activitatea notarială a comitetelor executive ale consiliilor populare; d) organizează studiul practicii notariale, în vederea asigurării aplicării unitare a legii în activitatea notariatelor de stat. C. În ce priveşte asigurarea asistenţei juridice: a) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege în legătură cu organizarea avocaturii, asigurarea asistenţei juridice, primirea şi repartizarea în avocatura şi exercitarea profesiei de avocat; b) organizează colectivele judeţene de jurisconsulti, le îndrumă şi controlează activitatea; e) participa la pregătirea încheierii înţelegerilor internaţionale referitoare la asistenţa juridică şi ia măsurile corespunzătoare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor acestora şi a altor norme privind asistenţa judiciară internationala. D. În ce priveşte sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei: a) coordonează lucrările pregătitoare privind alcătuirea de coduri şi participa la elaborarea proiectelor acestora, cu excepţia codurilor privind domenii sau ramuri de activitate în care politica partidului şi statului se înfăptuieşte de anumite ministere sau alte organe centrale; b) întocmeşte şi prezintă Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi de alte acte prevăzute de lege privind domeniul sau de activitate; c) contribuie la pregătirea proiectelor de legi, precum şi a proiectelor de decrete şi hotărîri ale Consifiului de Miniştri, cu caracter normativ, în ceea ce priveşte încadrarea acestora în ansamblul legislaţiei şi tehnica juridică; d) studiază problemele de drept în legătură cu îmbunătăţirea legislaţiei, rezultate din practica instanţelor judecătoreşti şi a notariatelor de stat şi, dacă este cazul, prezintă Consiliului de Miniştri propuneri corespunzătoare; e) organizează documentarea juridică şi evidenta legislativă pentru nevoile aparatului propriu, instanţelor judecătoreşti, notariatelor de stat şi laboratoarelor de expertiza criminalistica. 2. Articolul 3 se abroga. 3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:


"Art. 4. - Pe lîngă atribuţiile prevăzute în art. 2, Ministerul Justiţiei: a) îndrumă activitatea pe care o desfăşoară instanţele judecătoreşti pentru prevenirea infracţiunilor şi altor fapte antisociale, precum şi activitatea de popularizare a legislaţiei efectuată de acestea, de notariatele de stat, colegiile de avocaţi şi colectivele de jurisconsulti; b) participa la îndrumarea organizării şi funcţionarii comisiilor de judecată şi la sprijinirea acestora, în scopul bunei cunoaşteri şi aplicari a dispoziţiilor legale privind pricinile de competenţa lor; c) ia măsuri pentru organizarea şi funcţionarea laboratoarelor de expertiza criminalistica, conduce, îndrumă şi controlează activitatea acestora; d) organizează, în conformitate cu legea, perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din minister, de la instanţele judecătoreşti, notariatele de stat şi laboratoarele de expertiza criminalistica; contribuie la organizarea perfecţionării pregătirii profesionale a avocaţilor şi sprijină aceasta activitate; colaborează, potrivit legii, cu ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, la perfecţionarea pregătirii profesionale a jurisconsultilor; e) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului în problemele referitoare la învăţămîntul superior juridic, pentru realizarea unei strinse legături între învăţămîntul şi cercetarea ştiinţifică a dreptului socialist şi practica aplicării acestuia şi sprijină organizarea şi desfăşurarea practicii studenţilor de la facultăţile de drept la instanţele judecătoreşti, notariatele de stat şi colegiile de avocaţi; f) face propuneri pentru planul anual de şcolarizare în învăţămîntul superior juridic, ţinînd seama de necesarul de personal pentru minister, instanţele judecătoreşti, notariatele de stat şi colegiile de avocaţi; g) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege." 4. Articolul 5 va avea următorul cuprins: "Art. 5. - Ministrul justiţiei pune concluzii la şedinţele Tribunalului Suprem, întrunit în plenul sau, în vederea emiterii deciziilor de îndrumare." 5. Articolul 17 va avea următorul cuprins: "Art. 17. - Ministerul Justiţiei are următoarea structura organizatorică: a) Direcţia instanţelor civile, notariatelor, avocaturii şi jurisconsultilor; b) Direcţia instanţelor militare; c) Direcţia de studii, legislaţie şi documentare; d) Direetia de organizare şi control; e) Direcţia de personal şi învăţămînt; f) Direcţia relaţii juridice externe, secretariat şi administrativă;


g) Direcţia plan şi contabilitate; h) Oficiul juridic. Numărul maxim de posturi în aparatul ministerului, raportul minim dintre numărul funcţiilor de execuţie şi cel al funcţiilor de conducere, precum şi ponderea personalului de deservire faţă de totalul salariaţilor, sînt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul decret." *) 6. Articolul 22 va avea următorul cuprins: "Art. 22. - Dispoziţiile din prezentul decret referitoare la instanţele judecătoreşti nu se aplică Tribunalului Suprem." Articolul 2 Numărul maxim de posturi în aparatul ministerului, stabilit prin anexa la Decretul nr. 648/1969 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, devenit Legea nr. 43/1969, precum şi numărul maxim de posturi în Procuratura Generală, prevăzut la pct. 1 din anexa la Decretul nr. 315/1971 privind structura organizatorică a Procuraturii Generale, devenit Legea nr. 74/1971, se modifica potrivit anexei la prezentul decret. ────────────Notă *) Anexa se comunică celor interesaţi. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU ────────────

4. NEÎNFIINȚAREA Ministerului Justiției în ROMÂNIA POST-CRIME de STAT, care nu este SUCCESOARE în drepturi și obligații, a Republicii Socialiste România:

4.1. H.G. nr. 194/01.03.1990 de organizare și funcționare a Ministerului Justiție NU A FOST PUBLICATĂ-NU EXISTĂ.


Ministerul Justiției a funcționat în secret, cu instanțe și parchete secrete, fără a intra în vigoare hotărâre a Guvernului României, prin publicare în Monitorul Oficial al României.

Instanțele și parchetele comuniste, au funcționat respectând legislația comunistă care nu a înființat nici Ministerul Justiției, nici instanțele și nici parchetele.

Nici nu exista Constituția România și NU EXISTA ˝Monitorul Oficial al României˝. În 1991 au înființat Regia Autonomă Monitorul Oficial al României, având la bază Constituția Republicii Socialiste România republicată în 1986 în temeiul Legii nr. 19/1986, ambele NEABROGATE EXPRES nici azi (adică azi sunt în vigoare și Constituția RSR republicată în 1986 și Legea 19/1986, avem ca la proști, 2 Constituții cum CSM are 2 regulamente de Organizare și Funcționare aprobate prin Hotărâre CSM 9/1998 și Hotărâre CSM 1073/2018).

4.2. H.G. nr. 987/28.08.1990 de organizare și funcționare a Ministerului Justiție, a abrogat H.G. nr. 194/01.03.1990 NEpublicată, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA ministerului. NU EXISTA drept publicație oficială a statului Monitorul Oficial al României și în vigoare era CONSTITUȚIA Republicii Socialiste România, republicată în 1986 în temeiul Legii 19/1986 ambele în vigoare și au fost violate NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ ale Republicii Socialiste România, în vigoare. ÎN VIGOARE a fost până la abrogarea prin LEGEA nr. 7/1998, DECRETUL nr. 648/1969 pentru


organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției care NU A ÎNFIINȚAT ministerul.

Ministerul Justiției a avut o structură organizatorică SECRETĂ și a funcționat cu instanțe și parchete comuniste, SECRETE, NEÎNFIINȚATE, ca UNITĂȚI NEÎNFIINȚATE ale Ministerului Justiției:

˝HOTĂRÎRE GUVERN nr. 987 din 28 august 1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

˝ART. 6 (1) Structura organizatorică a Ministerului Justiţiei este prevăzută în anexa nr. 1 (anexa se comunica unităţilor interesate).

ART. 8 Ministerul Justiţiei ARE ÎN SUBORDINE UNITĂŢILE prevăzute în anexa nr. 2. (Anexa se comunica unităţilor interesate).˝

4.3. H.G. nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA ministerului. ÎN VIGOARE a fost până la abrogarea prin LEGEA nr. 7/1998, DECRETUL nr. 648/1969 pentru organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției, semnat de CEAUȘESCU NICOLAE, care NU A ÎNFIINȚAT ministerul.

Reproducem Art. 6 alin. (1), Art. 8 și extras din ANEXA 2 –UNITĂȚILE din sistemul Ministerului Justiției finanțate de la bugetul de stat

˝ART. 6 (1) Structura organizatorica a Ministerului Justiției

este prevazuta în anexa nr. 1. ART. 8 Unitățile din sistemul Ministerului Justiției SE

ÎNFIINȚEAZA și se organizează potrivit legii. Aceste unitați sunt prevazute în anexa nr. 2.

Repartizarea posturilor pe unitățile din sistemul ministerului, precum și structura organizatorică a acestora se stabilesc prin ORDIN al MINISTRULUI JUSTITIEI.˝

ANEXA 2


UNITĂȚILE

din sistemul Ministerului Justiției finanțate de la bugetul de stat

A. Curți de apel 1. Curtea de Apel Alba Iulia 2. Curtea de Apel Pitesti 3. Curtea de Apel Bacau 4. Curtea de Apel Oradea 5. Curtea de Apel Suceava 6. Curtea de Apel Brasov 7. Curtea de Apel Bucuresti 8. Curtea de Apel Cluj-Napoca 9. Curtea de Apel Constanta 10. Curtea de Apel Craiova 11. Curtea de Apel Galati 12. Curtea de Apel Iasi 13. Curtea de Apel Tirgu Mures 14. Curtea de Apel Ploiesti 15. Curtea de Apel Timisoara

B. Tribunale 1. Tribunalul Alba 22. Tribunalul Hunedoara 2. Tribunalul Arad 23. Tribunalul Ialomita 3. Tribunalul Arges 24. Tribunalul Iasi 4. Tribunalul Bacau 25. Tribunalul Maramures 5. Tribunalul Bihor 26. Tribunalul Mehedinti 6. Tribunalul Bistrita-Nasaud 27. Tribunalul Mures 7. Tribunalul Botosani 28. Tribunalul Neamt 8. Tribunalul Brasov 29. Tribunalul Olt 9. Tribunalul Braila 30. Tribunalul Prahova 10. Tribunalul Buzau 31. Tribunalul Satu Mare 11. Tribunalul Caras-Severin 32. Tribunalul Salaj 12. Tribunalul Calarasi 33. Tribunalul Sibiu 13. Tribunalul Cluj 34. Tribunalul Suceava 14. Tribunalul Constanta 35. Tribunalul Teleorman 15. Tribunalul Covasna 36. Tribunalul Timis 16. Tribunalul Dimbovita 37. Tribunalul Tulcea 17. Tribunalul Dolj 38. Tribunalul Vaslui 18. Tribunalul Galati 39. Tribunalul Vilcea 19. Tribunalul Giurgiu 40. Tribunalul Vrancea 20. Tribunalul Gorj 41. Tribunalul municipiului Bucuresti 21. Tribunalul Harghita C. Judecatorii Judetul Judecatoria ---------------------------------------- Alba 1. Alba Iulia 2. Cimpeni 3. Aiud*) 4. Blaj*) 5. Sebes*) Arad 6. Arad 7. Ineu 8. Lipova*) 9. Gurahont*) 10. Chisineu-Cris*) Arges 11. Pitesti 12. Cimpulung


13. Curtea de Arges 14. Costesti*) Bacau 15. Bacau 16. Onesti 17. Moinesti*) 18. Parincea*) 19. Buhusi*) Bihor 20. Oradea 21. Beius 22. Marghita*) 23. Alesd*) Bistrita Nasaud 24. Bistrita 25. Nasaud 26. Beclean*) Botosani 27. Botosani 28. Dorohoi 29. Saveni*) 30. Darabani*) Brasov 31. Brasov 32. Fagaras 33. Rupea*) 34. Zarnesti*) Braila 35. Braila 36. Faurei 37. Insuratei*) Buzau 38. Buzau 39. Rimnicu Sarat 40. Patirlagele 41. Pogoanele*) Caras-Severin 42. Resita 43. Caransebes 44. Oravita 45. Moldova Noua*) 46. Bozovici*) Calarasi 47. Calarasi 48. Oltenita 49. Lehliu-Gara*) Cluj 50. Cluj-Napoca 51. Turda 52. Dej 53. Huedin*) 54. Gherla*) Constanta 55. Constanta 56. Medgidia 57. Hirsova*) 58. Baneasa*) 59. Mangalia*) Covasna 60. Sfintu Gheorghe 61. Tirgu Secuiesc 62. Intorsura Buzaului*) Dimbovita 63. Tirgoviste 64. Gaesti 65. Pucioasa*) 66. Racari*) 67. Moreni*) Dolj 68. Craiova 69. Bailesti 70. Filiasi*) 71. Segarcea*) 72. Calafat*) Galati 73. Galati 74. Tecuci 75. Tirgu Bujor*) 76. Beresti*) Giurgiu 77. Giurgiu 78. Bolintin Vale Gorj 79. Tirgu Jiu


80. Tirgu Carbunesti 81. Novaci*) 82. Motru*) Harghita 83. Miercurea-Ciuc 84. Odorheiul Secuiesc 85. Toplita 86. Gheorgheni*) Hunedoara 87. Deva 88. Hunedoara 89. Petrosani 90. Brad*) 91. Hateg*) 92. Orastie*) Ialomita 93. Slobozia 94. Urziceni 95. Fetesti*) Iasi 96. Iasi 97. Pascani 98. Hirlau*) 99. Raducaneni*) Maramures 100. Baia Mare 101. Sighetu Marmatiei 102. Viseu de Sus 103. Tirgu Lapus*) 104. Dragomiresti*) Mehedinti 105. Drobeta-Turnu Severin 106. Strehaia 107. Orsova*) 108. Vinju Mare*) 109. Baia de Arama*) Mures 110. Tirgu Mures 111. Sighisoara 112. Reghin*) 113. Tirnaveni*) 114. Ludus*) 115. Singeorgiu de Padure*) Neamt 116. Piatra Neamt 117. Roman 118. Tirgu-Neamt*) 119. Bicaz*) Olt 120. Slatina 121. Caracal 122. Corabia*) 123. Bals 124. Scornicesti Prahova 125. Ploiesti 126. Cimpina 127. Valenii de Munte 128. Mizil*) 129. Sinaia*) Satu Mare 130. Satu Mare 131. Carei 132. Negresti-Oas*) Salaj 133. Zalau 134. Simleu Silvaniei 135. Jibou*) Sibiu 136. Sibiu 137. Medias 138. Agnita*) 139. Avrig*) 140. Saliste*) Suceava 141. Suceava 142.Cimpulung Moldovenesc 143. Radauti 144. Falticeni*) 145. Vatra Dornei*) 146. Gura Humorului*)


Teleorman 147. Alexandria 148. Rosiori de Vede 149. Turnu Magurele 150. Videle*) 151. Zimnicea Timis 152. Timisoara 153. Lugoj 154. Deta 155. Sinnicolau Mare*) 156. Faget*) Tulcea 157. Tulcea 158. Babadag 159. Macin*) Vaslui 160. Vaslui 161. Birlad 162. Husi*) 163. Murgeni*) Vilcea 164. Rimnicu Vilcea 165. Dragasani 166. Horezu*) 167. Brezoi*) 168. Balcesti*) Vrancea 169. Focsani 170. Panciu 171. Adjud*) Bucuresti 172. Judecatoria sectorului 1 173. Judecatoria sectorului 2 174. Judecatoria sectorului 3 175. Judecatoria sectorului 4 176. Judecatoria sectorului 5 177. Judecatoria sectorului 6 178. Judecatoria nr. 1 a S.A.I.*) 179. Judecatoria nr. 2 a S.A.I.

Art. 6 alin. (1), Art. 8 și extras din ANEXA 2 –UNITĂȚILE din sistemul Ministerului Justiției finanțate de la bugetul de stat, din Hotărârea Guvernului României nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, Ministerul Justiției el însuși FĂRĂ LEGE de ÎNFIINȚARE, raportat la Art. 29 și Art. 33 din DECRET nr. 31/20 ianuarie 1954:

˝DECRET nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice

EMITENT: CONSILIUL DE STAT al Republicii Socialiste România PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 30 ianuarie 1954 Data intrarii in vigoare : 1 februarie 1954

Abrogat de art. 230 din LEGE 71/2011 la data de 13 iunie 2011

ART. 29 INSTITUŢIILE DE STAT, ca persoane juridice, POT FI ÎNFIINŢATE, prin LEGE, DECRET sau HOTĂRÎRE A


CONSILIULUI DE MINIŞTRI, iar întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administraţiei de stat, în condiţiile stabilite prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri.

INSTITUŢIILE şi întreprinderile anexe SE ÎNFIINŢEAZĂ în acelaşi mod ca şi organizaţiile socialiste pe lîngă care funcţionează.

ART. 33 Persoanele juridice care sînt supuse înregistrării au

capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii de la data înregistrării lor. Celelalte persone juridice au capacitatea de a avea

drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit dispoziţiunilor art. 28, DE LA DATA ACTULUI DE DISPOZIŢIUNE CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ, de la DATA RECUNOAŞTERII, ori A AUTORIZĂRII INFIINȚARII lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe, prevăzute de lege.˝

constituie DOVADA:

NU A ÎNFIINȚAT UNITĂȚILE din ˝SISTEMUL MINISTERULUI JUSTIȚIEI˝ NEÎNFIINȚAT, intitulate curți de apel, tribunale și judecătorii, Legea 92/1992 neprevăzând ÎNFIINȚAREA și nici cine are are obligația ÎNFIINȚĂRII curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, enumerate în anexă la hotărârea de guvern.

că PARCHETELE nu au fost enumerate ca unități în cadrul ˝SISTEMULUI Ministerului Justiției˝ FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE;

NU A EXISTAT ORDINUL Ministrului Justiției impus de Art. 8 alin. (2) din H.G. 813/1992, nefiind publicat în publicație oficială a ROMÂNIEI, NEEXISTÂND STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor;

Că NU AU FOST ÎNFIINȚATE și nu au dobândit personalitate juridică, curțile de apel, tribunalele și judecătoriile, în condițiile impuse de Art. 29 și Art. 33 din DECRET nr. 31/20 ianuarie 1954, care a impus expres DISPOZIȚIA de ÎNFIINȚARE în lege, decret sau hotărâre a consiliului de miniștri.

Reproducem Art. 10, Art. 20, Art. 24, Art. 27, Art. 28, Art. 29, Art. 124, Art. 131 și Anexele 1 și 2, din lege nr. 92/1992, cu scopul de a dovedi:


INEXISTENȚA dispoziției de ÎNFIINȚARE a curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor;

că NU AU FOST CONSTITUITE curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, Art. 124 alin. (3) din Lege 92/1992 NECONSTITUNDU-LE;

că ANEXELE 1 și 2 nu au dispus ÎNFIINȚAREA curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor ci au reglementat numărul și localitățile de reședință și numărul curţilor de apel, resedintele acestora, precum şi

tribunalele cuprinse în circumscripţiile lor; că până în data de 1 iulie 1993, instanțele și parchetele

FĂRĂ DISPOZIȚII DE ÎNFIINȚARE, au funcționat în baza legilor

comuniste care NU AU DISPUS ÎNFIINȚAREA de instanțe și

procuraturi:

˝LEGE nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecătorească

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 197 din 13 august 1992 Data intrarii in vigoare : 13 august 1992

TITLUL II Compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti

CAP. 1 Dispoziţii comune

ART. 10 Instanţele judecătoreşti sînt: a) judecătoriile; b) tribunalele; c) curţile de apel; d) Curtea Suprema de Justiţie. În limitele stabilite prin lege vor funcţiona şi instanţele militare. Competenta instanţelor judecătoreşti se stabileşte prin lege.

ART. 20 Judecătoriile funcţionează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Numărul şi localităţile de reşedinţa ale judecătoriilor sînt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.


In fiecare judeţ, circumscripţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei.

CAP. 3

Tribunalele ART. 24 In fiecare judeţ funcţionează un tribunal, cu sediul în

localitatea de reşedinţa a judeţului. In municipiul Bucureşti funcţionează, de asemenea, un tribunal.

In circumscripţia fiecărui tribunal sînt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau din municipiul Bucureşti.

CAP. 4 Curţile de apel

ART. 27 Fiecare curte de apel îşi exercita competenta într-o circumscripţie cuprinzînd mai multe tribunale.

Numărul curţilor de apel, resedintele acestora, precum şi tribunalele cuprinse în circumscripţiile lor sînt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.

ART. 28 Curţile de apel judeca, în prima instanța, cauzele date în competența lor prin lege.

Ca instanţe de apel, curţile judecă apelurile declarate impotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanta de tribunale.

Ca instanţe de recurs, curţile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotărîrilor pronunţate de lege.

ART. 29 Curţile de apel judeca procesele lor în prima instanță, în complete formate din 2 judecători, iar apelurile şi recursurile, în complete formate din 3 judecători.

ART. 124 Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul

Oficial al României. Dispoziţiile privind compunerea şi funcţionarea instanţelor

judecătoreşti şi a parchetelor, admiterea în magistratura şi răspunderea

disciplinară a magistraţilor se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993. Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni

de la intrarea în vigoare a legii şi va funcţiona PÎNĂ LA CONSTITUIREA curţilor de apel şi a parchetelor de pe lîngă acestea.

ART. 131 Pe data aplicării prezentei legi, în condiţiile art. 124 şi art. 130, se abroga dispoziţiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească şi din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.


ANEXA 1 JUDECĂTORIILE, PARCHETELE SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA ---------------------------------------------------------------------------- Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa ---------------------------------------------------------------------------- Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Cîmpeni oraşul Cîmpeni Aiud oraşul Aiud Blaj oraşul Blaj Sebeş oraşul Sebeş Arad Arad municipiul Arad Ineu oraşul Ineu Lipova oraşul Lipova Gurahonţ comuna Gurahonţ Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş Argeş Piteşti municipiul Piteşti Cîmpulung oraşul Cîmpulung Curtea de Argeş oraşul Curtea de Argeş Costeşti oraşul Costeşti Bacău Bacău municipiul Bacău Onesti municipiul Onesti Moineşti oraşul Moineşti Parîncea comuna Parîncea Buhuşi oraşul Buhuşi Bihor Oradea municipiul Oradea Beiuş oraşul Beiuş Marghita oraşul Marghita Aleşd oraşul Aleşd Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa Năsăud oraşul Năsăud Beclean oraşul Beclean Botoşani Botoşani municipiul Botoşani Dorohoi oraşul Dorohoi Săveni oraşul Săveni Dărăbani oraşul Dărăbani Braşov Braşov municipiul Braşov Făgăraş municipiul Făgăraş Rupea oraşul Rupea Zărneşti oraşul Zărneşti Brăila Brăila municipiul Brăila Făurei oraşul Făurei Însurăţei oraşul Însurăţei Buzău Buzău municipiul Buzău Rîmnicu-Sărat oraşul Rîmnicu-Sărat Pătîrlagele comuna Pătîrlagele Pogoanele oraşul Pogoanele Caras-Severin Reşita municipiul Reşita Caransebeş oraşul Caransebeş Oraviţa oraşul Oraviţa Moldova Noua oraşul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi Olteniţa oraşul Olteniţa Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca Turda municipiul Turda Dej municipiul Dej Huedin oraşul Huedin


Gherla oraşul Gherla Constanta Constanta municipiul Constanta Medgidia oraşul Medgidia Hîrşova oraşul Hîrşova Băneasa comuna Băneasa Mangalia oraşul Mangalia Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Tîrgu Secuiesc oraşul Tîrgu Secuiesc Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului Dîmboviţa Tîrgovişte municipiul Tîrgovişte Găeşti oraşul Găeşti Pucioasa oraşul Pucioasa Răcari comuna Răcari Moreni oraşul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băileşti oraşul Băileşti Filiaşi oraşul Filiaşi Segarcea oraşul Segarcea Calafat oraşul Calafat Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Tecuci municipiul Tecuci Tîrgu Bujor oraşul Tîrgu Bujor Bereşti oraşul Bereşti Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin Vale oraşul Bolintin Vale Gorj Tîrgu Jiu municipiul Tîrgu Jiu Tîrgu Cărbuneşti oraşul Tîrgu Cărbuneşti Novaci oraşul Novaci Motru oraşul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Topliţa oraşul Topliţa Gheorgheni oraşul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petroşani municipiul Petroşani Brad oraşul Brad Haţeg oraşul Haţeg Orăştie oraşul Orăştie Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia Urziceni oraşul Urziceni Feteşti oraşul Feteşti Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Paşcani oraşul Paşcani Hîrlău oraşul Hîrlău Răducăneni comuna Răducăneni Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus Tîrgu Lăpuş oraşul Tîrgu Lăpuş Dragomireşti comuna Dragomireşti Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin Strehaia oraşul Strehaia Orşova oraşul Orşova Vinju Mare oraşul Vinju Mare Baia de Arama oraşul Baia de Arama Mureş Tîrgu Mureş municipiul Tîrgu Mureş Sighişoara municipiul Sighişoara Reghin oraşul Reghin Tîrnăveni oraşul Tîrnăveni


Luduş oraşul Luduş Sîngeorgiu de Pădure comuna Sîngeorgiu de Pădure Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ Roman municipiul Roman Tîrgu-Neamţ oraşul Tîrgu-Neamţ Bicaz oraşul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal oraşul Caracal Corabia oraşul Corabia Balş oraşul Balş Scorniceşti oraşul Scorniceşti Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti Cîmpina oraşul Cîmpina Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte Mizil oraşul Mizil Sinaia oraşul Sinaia Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei oraşul Carei Negreşti-Oas oraşul Negreşti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei Jibou oraşul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaş municipiul Mediaş Agnita oraşul Agnita Avrig oraşul Avrig Salişte comuna Salişte Suceava Suceava municipiul Suceava Cîmpulung Moldovenesc oraşul Cîmpulung Moldovenesc Rădăuţi oraşul Rădăuţi Fălticeni oraşul Fălticeni Vatra Dornei oraşul Vatra Dornei Gura Humorului oraşul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roşiori de Vede oraşul Roşiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle oraşul Videle Zimnicea oraşul Zimnicea Timiş Timişoara municipiul Timişoara Lugoj municipiul Lugoj Deta oraşul Deta Sînnicolau Mare oraşul Sînnicolau Mare Făget comuna Făget Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag oraşul Babadag Macin oraşul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bîrlad municipiul Bîrlad Huşi oraşul Huşi Murgeni comuna Murgeni Vîlcea Rîmnicu Vîlcea municipiul Rîmnicu Vîlcea Drăgăşani oraşul Drăgăşani Horezu oraşul Horezu Brezoi oraşul Brezoi Bălceşti comuna Bălceşti Vrancea Focşani municipiul Focşani Panciu oraşul Panciu Adjud oraşul Adjud Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti


Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti Judecătoria nr. 1 a S.A.I. municipiul Bucureşti Judecătoria nr. 2 a S.A.I. oraşul Buftea ANEXA 2 CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÎNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ȘI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA Curtea de apel Tribunalele Localitatea de reşedinţa ---------------------------------------------------------------------------- I. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia Sibiu Hunedoara II. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti Vîlcea III. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău Neamţ IV. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea Satu Mare V. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava Botoşani VI. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov Covasna VII. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Teleorman VIII. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Bistriţa Năsăud Maramureş Sălaj IX. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta Tulcea X. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova Gorj Mehedinţi Olt XI. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Brăila Vrancea XII. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Vaslui XIII. Curtea de Apel Tîrgu Mureş Mureş municipiul Tîrgu Mureş Harghita XIV. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti Buzău Dîmboviţa XV. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara Arad Caras-Severin

4.4. H.G. nr. 450 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA


ministerului. ÎN VIGOARE a fost până la abrogarea prin LEGEA nr. 7/1998, DECRETUL nr. 648/1969 pentru organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției, semnat de CEAUȘESCU NICOLAE, care NU A ÎNFIINȚAT ministerul.

Art. 6 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 450 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, constituie DOVADA:

Că legea nr. 92/1992 NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA curților de apel, judecătoriilor și tribunalelor;

Că ministrul justiției, prin ORDIN, trebuia să reglementeze STRUCTURA ORGANIZATORICĂ, NORMATIVELE DE PERSONAL, CRITERIILE

DE CONSTITUIRE a compartimentelor şi statele de funcţii pentru instituţiile

publice din sistemul Ministerului Justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, precum

şi atribuţiile acestora:

˝ART. 6 (1) UNITĂŢILE din sistemul Ministerului Justiţiei sunt prevăzute

în anexa nr. 2. Acestea SE ÎNFIINŢEAZĂ şi se organizează potrivit legii. (3) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ, NORMATIVELE DE

PERSONAL, CRITERIILE DE CONSTITUIRE a compartimentelor şi statele de funcţii pentru instituţiile publice din sistemul Ministerului Justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ORDIN AL MINISTRULUI JUSTIŢIEI.˝

Potrivit legii, instanțele trebuiau să aibă DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE Art. 29 și Art. 33 din DECRET nr. 31/20 ianuarie 1954 iar ORDINUL Ministrului Justiției impus de Art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 450/1994, NU EXISTĂ, nefiind publicat în PUBLICAȚIE OFICIALĂ a României.

4.5. H.G. nr. 65 din 10 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA ministerului. ÎN VIGOARE a fost până la abrogarea prin LEGEA nr. 7/1998, DECRETUL nr. 648/1969 pentru organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției, semnat de CEAUȘESCU NICOLAE, care NU A ÎNFIINȚAT ministerul.

Reproducem Art. 12 alin. (1) și (3) din Hotărârea Guvernului României nr. 65/1997:


˝ ART. 12 (1) Unităţile din sistemul justiţiei sunt prevăzute în anexa nr. 2. Acestea SE ÎNFIINŢEAZĂ ŞI SE ORGANIZEAZĂ potrivit legii.

(3) Structura organizatorică, normativele de personal, CRITERIILE DE CONSTITUIRE a compartimentelor şi statele de funcţii pentru instituţiile publice din sistemul justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ORDIN al ministrului justiţiei, în condiţiile legii.˝

Art. 12 alin. (1) și (3) din Hotărârea Guvernului României nr.

65/1997, entitatea FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE intitulată ˝Ministerul Justiției˝, care până în 1998 a violat DECRETUL nr. 648/1969 pentru organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției, semnat de CEAUȘESCU NICOLAE, care NU A ÎNFIINȚAT ministerul, constituie dovada:

ca invocat necesitatea ÎNFIINȚĂRII și organizarea curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, potrivit legii. Nu au scris că ar fi fost înființate prin Lege 92/1992 deoarece nu există cuvântul ÎNFIINȚARE. ˝Potrivit legii˝, trebuiau înființate, cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE, așa cum a impus Art. 29 și 33 din DECRET nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, deoarece nici titilul și nici articolul legii 92/1992 nu connțin expresia ÎNFIINȚARE.

că Legea 92/1992 nu a realizat organizarea proprie a curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, care trebuia realizată prin ORDIN al Ministrului Justiției.

NU A EXISTAT ORDIN al Ministrului Justiției impus de Art. 12 alin. (3) din H.G. nr. 65/1997, sancțiunea pentru NEPUBLICAREA în PUBLICAȚIE OFICIALĂ a STATULUI, fiind INEXISTENȚA. Curțile, tribunalele și judecătoriile, nu au avut ORDIN al Ministrului Justiției de stabilire a structurii organizatorice, a normativele de personal, a

CRITERIILOR DE CONSTITUIRE a compartimentelor şi a statelor de

funcţii pentru instituţiile publice din sistemul justiţiei, finanţate de la

bugetul de stat și nu au fost stabilite atribuţiile curților de apel,

tribunalelor și judecătoriilor.


4.6. H.G. nr. 212 din 26 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA ministerului.

Art. 15 din H.G. nr. 212/2001 a impus necesitatea ÎNFIINȚĂRII și organizării curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor. DISPOZIȚIA de ÎNFIINȚARE trebuia să existe în condițiile Art. 29 și Art. 33 din DECRETUL nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice:

˝ART. 15 Instituţiile publice din sistemul justiţiei sunt prevăzute în anexa nr. 2. Acestea SE ÎNFIINŢEAZĂ şi se organizează potrivit legii.˝

4.7. H.G. nr. 736 din 3 iulie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA ministerului.

4.8. H.G. nr. 83 din 3 februarie 2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA ministerului.

5. Pentru prima dată, ÎNFIINȚAREA MINISTERULUI JUSTIȚIEI s-a dispus prin Art. 12 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ a GUVERNULUI nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, aprobată prin Lege nr. 186/26.05.2009:

"Art. 12 SE ÎNFIINŢEAZĂ Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.

6. A 2-a ÎNFIINȚARE a Ministerului Justiției, s-a dispus prin Art. 5

din ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ a GUVERNULUI nr. 115 din 23 decembrie 2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale:

˝ART. 5 SE ÎNFIINŢEAZĂ Ministerul Justiţiei prin

reorganizarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.˝

7. În concluzie: În ROMÂNIA NU A EXISTAT MINISTERULUI JUSTIȚIEI, până în data de 23 decembrie 2008, nefiind


dispusă ÎNFIINȚAREA nici în Regatul României, nici în Republica Populară Română, nici în Republica Socialistă România și nici în ROMÂNIA până la dispunerea ÎNFIINȚĂRII prin Art. 12 din O.U.G. 221/23.12.2008. Așa NU EXISTĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a Înaltei Curți de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale și judecătorii, de la DESFIINȚAREA tuturor instanțelor prin DECRET 132/1952.

8. DOVADA că ROMÂNIA nu a dat importanță Ministerului Justiției,

NEÎNFIINȚÂNDU-L nici în Regatul României, nici în Republica Populară Română, nici în Republica Socialistă România și nici în ROMÂNIA până în DECEMBRIE 2008, prezentăm exemple de MINISTERE, cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE în TITLU și ARTICOL de ACTE NORMATIVE, în Regatul României, în STATUL ROMÂN denumit Republica Populară Română și din Republica Socialistă România, dovadă că Ministerul Justiției NU A FOST ÎNFIINȚAT prin DECRETUL nr. 648/1969 pentru organizarea și funcționarea a Ministerului Justiției ÎN VIGOARE până în data de 13 octobrie 1998, aprobat prin LEGE nr. 43/19.12.1969, în vigoare și azi, neabrogată expres:

8.1. Iată DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a ministerului economiei,

prin TITLU și ARTICOL, în Regatul României, anul 1938:


8.2. Iată DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a 2 ministere, prin TITLU și ARTICOL, în Regatul României, anul 1939:


8.3. Decretul nr. 650/1969 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Ministerului Construcţiilor Industriale, publicat în Buletinul Oficial nr. 108 din 8 octombrie 1969, a dispus ÎNFIINȚAREA ministerului prin TITLU și ARTICOL, cu DATA ÎNFIINȚĂRII. A fost abrogat prin Lege nr. 7/1998;

8.4. Decretul nr. 539/1970 privind ÎNFIINŢAREA Ministerului Turismului, publicat în Buletinul Oficial nr. 153 din 25 decembrie 1970, a dispus ÎNFIINȚAREA ministerului prin TITLU și ARTICOL, cu DATA ÎNFIINȚĂRII. A fost abrogat prin Lege nr. 7/1998;

8.5. Decretul nr. 303/1971 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, publicat în Buletinul Oficial nr. 109 din 23 septembrie 1971, a dispus ÎNFIINȚAREA ministerului prin TITLU și ARTICOL, cu DATA ÎNFIINȚĂRII. A fost abrogat prin Lege nr. 7/1998;

8.6. DECRET nr. 130 din 19 aprilie 1972 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, devenit Legea nr.


38/1972, abrogat prin DECRET 121/03.04.1978, prin TITLU și Art. 1 a dispus ÎNFIINȚAREA Ministerului:

Articolul 1 SE ÎNFIINŢEAZĂ Ministerul de Interne prin fuziunea Consiliului Securităţii Statului cu Ministerul Afacerilor Interne.

8.7. Decretul nr. 320/1982 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Ministerului Silviculturii, publicat în Buletinul Oficial nr. 80 din 14 septembrie 1982, a dispus ÎNFIINȚAREA ministerului prin TITLU și ARTICOL, cu DATA ÎNFIINȚĂRII. A fost abrogat prin Lege nr. 7/1998;

8.8. Decretul nr. 392/1985 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei Alimentare şi al Achiziţionării Produselor Agricole, publicat în Buletinul Oficial nr. 77 din 27 decembrie 1985, a dispus ÎNFIINȚAREA ministerului prin TITLU și ARTICOL, cu DATA ÎNFIINȚĂRII. A fost abrogat prin Lege nr. 7/1998;

8.9. Decretul nr. 135/1988 privind ÎNFIINŢAREA şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, publicat în Buletinul Oficial nr. 26 din 21 mai 1988, a dispus ÎNFIINȚAREA ministerului prin TITLU și ARTICOL, cu DATA ÎNFIINȚĂRII. A fost abrogat prin Lege nr. 7/1998;

8.10. Iată DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE în ROMÂNIA de după 22.12.1989, de MINISTERE, în timp ce Ministerul Justiției funcționat MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚARE, până în DECEMBRIE 2008, reproducând Art. 5 alin. (1) și Art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 64/2003:

˝ORDONANȚA DE URGENTA nr. 64 din 28 iunie 2003

pentru stabilirea unor masuri privind ÎNFIINȚAREA, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale

administrației publice centrale și a unor instituții publice ART. 5 (1) SE ÎNFIINȚEAZĂ Ministerul Administrației și

Internelor prin comasarea Ministerului de Interne și a Ministerului Administrației Publice, precum și prin preluarea activitatii privind parcurile industriale si zonele defavorizate de la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei.


ART. 11 (1) SE ÎNFIINȚEAZĂ Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului prin comasarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si a Ministerului Turismului, care isi inceteaza activitatea.˝

Aceste probe dovedesc fără echivoc că NU A EXISTAT DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a Ministerului Justiției, până la DISPOZIȚIA de ÎNFIINȚARE din Art. 12 din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 221/23 decembrie 2018, aprobată prin Lege nr. 186/26.05.2009 și de la DESFIINȚAREA tuturor instanțelor prin DECRET 132/1952, NU EXISTĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE nici pentru TRIBUNALUL SUPREM, nici pentru Curtea Supremă de Justiție, nici pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, nici pentru curți de apel, tribunale și judecătorii și nici pentru Ministerul public și parchete. DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE NU EXISTĂ, nedobândind personalitate juridică și capacitate (drept de a funcționa), înainte de ÎNFIINȚARE.

DISPOZIȚIA DE ÎNFIINȚARE după cca 100 de ani, a Ministerului Justiției, pentru prima dată prin Art. 12 din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 221/23 decembrie 2018, aprobată prin Lege nr. 186/26.05.2009, este proba că EXPRESIA de ÎNFIINȚARE trebuie să existe pentru orice entitate, cu sau fără personalitate juridică de drept public sau de drept privat.

03.02.2020 Prin reprezentant comun, Nicușor Teodorescu

Law

INEXISTENTA dispozitiei de INFIINTARE a Ministerului Justitiei din Romania pina in 2008