***

CULEGERE DE ACATISTE ŞI RUGĂCIUNI PENTRU FIECARE ZI A SĂPTĂMÎNII

✥

pentru zidirea sufleteascăa tuturor celor rîvnitori

întru Hristos

†

culegere făcută deVasile Danci Moroşanu

✥

ugăciunea este respiraţia sufletului… Prin intermediul ei, noi intrăm în comuniune cu Dumnezeu, Îi cunoaştem voia în legătură cu noi, Îl

slăvim, Îi mulţumim, Îi cerem să ne însoţească paşii prin viaţă. Rugăciunea este cel mai important act

Ral credinţei, prin rugăciune, credinţa devenind fapt existenţial, relaţie personală vie. În afara rugăciunii, credinţa devine simplu cod moral, ideologie, idealism ieftin. Dacă rugăciunea este respiraţie a sufletului, atunci ea este în fapt viaţă a sufletului. În afara ei, sufletul în mod paradoxal moare, în sensul că nu se mai află în relaţie vie cu izvorul vieţii, Dumnezeu. Şi pentru ca viaţa să existe, ea trebuie cultivată permanent. Acesta e motivul pentru care Sfântul Apostol Pavel îi îndemna pe creştini să se roage neîncetat. Pentru ca nu cumva moartea să se sălăşluiască în inima vieţii. Pornind de la acest adevăr fundamental, Biserica a

înţeles că omul se defineşte în primul rând ca fiinţă liturgică, slăvitoare, motiv pentru care a ritmat viaţa fiecărui credincios în aşa fel încât acesta să poată împlini porunca rugăciunii necontenite. Astfel, creştinul adevărat nu se roagă numai duminica, la biserică, ci în fiecare zi a săptămânii, indiferent de locul în care se află. De la rugăciunea în comun, cultică, melodică sau recitată, şi până la îngenuncherea în singurătate, sufletul tinde spre lumina întâlnirii cu Părintele ceresc, ca singur mod de eliberare de limitările morţii. De aceea, Biserica a cultivat în permanenţă rugăciunea, în diferitele ei forme, ca formă principală de manifestare a credinţei.Construcţie poetică, acatistul întră în categoria specială a poeziei liturgice. Deopotrivă vibraţie lirică în faţa tainelor dumnezeieşti şi, totodată, cântare doxologică, el este preamărire şi cerere, slavă şi chemare, invocare şi contemplare în dialog. De mare trebuinţă în orice casă de creştin, această lucrare, respectiv prezentarea pentru fiecare zi a săptămînii a acestui tip de rugăciuni, vine în întâmpinarea nevoilor din ce în ce mai acute ale celor râvnitori întru Hristos de a cultiva cu sârguinţă practica rugăciunii curate, mai ales într-o perioadă de relativism moral. Ea are în primul rând un rol practic, întrucât vine în întâmpinarea celor mulţi care, sărăciţi fiind de vitregia vremurilor, nu reuşesc să între în posesia nici măcar a acestor cărţi hrănitoare de suflet. Această culegere, grupare, de fapt, de rugăciuni, mai precis spus de acatiste, oferă credincioşilor posibilitatea de a avea la îndemână o lucrare în care pot fi întâlnite la un loc toate acatistele rânduite de Biserică pentru a fi lecturate în intimitatea camerei proprii sau în cadrul cultului. De la Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, care se citeşte acasă sau în biserică, duminica, la Acatistul

Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, rânduit de Biserică spre a fi citit lunea, întrucât aceasta este ziua în care ne aducem aminte în mod special de îngeri, la Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, din ziua de marţi sau Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, care va fi citit mercuri şi până la Acatistul Sfântului Mare Ierarh Nicolae şi al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, citite joi, ori Acatistul Sfintei Cruci, citit vineri, sau Acatistul Bunei Vestiri, care va fi citit sâmbătă. Desigur, distribuţia lor astfel în cursul săptâmânii nu este deloc întâmplătoare, fiind încărcată de puternice semnificaţii duhovniceşti. Aşadar, o grupare de rugăciuni dragi nouă, tuturor creedincioşilor, pentru toţi cei care călătoresc prin această lume cu speranţa şi cu nădejdea vieţii veşnice... De asemenea, pentru fiecare zi a săptămînii am adăugat la această lucrare fiecare rugăciune din seria binecunoscută de credincioşi “RUGĂCIUNILE SĂPTĂMÎNII” precum şi “PLÂNSUL” aferent fiecărei zile din seria “PLÂNSURILE Sf. EFREM SIRUL”, dar şi rugăciunile închinate celor şapte arhangheli, cîte una, distinctiv, pentru fiecare zi, asta în scopul de a aduna laolaltă, într-o singură lucrare, toate aceste daruri ziditoare de fiinţă, căi spre LUMINA mîntuitoare pe care fiecare credincios o caută prin rugăciune… Cu bucuria că bunul Dumnezeu m-a întărit în această lucrare, sper ca această puţină trudă să fie de ajutor celor cărora vor căuta cu credinţă înspre roadele ei, iar de veţi socoti de cuviinţă pomeniţi în rugăciunile frăţiilor voastre şi numele celui care vă îmbrăţişează cu multă dragoste…