View
2
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
1
Programului 2 - Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare, Subprogramul 2.1. Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare – competiția ”Transfer de cunoaștere la agentul economic – Bridge Grant” 2016
Domeniu 4 ECO-NANO-TEHNOLOGII SI MATERIALE AVANSATE
PN-III-P2-2.1-BG-2016-0017 nr. 85/26.10.2016 ”Soluții integrative de creștere a performanței economice prin optimizarea proprietăților rigido-
elastice și stabilității structurale a chitarelor de fabricație românească, SINOPTIC”.
1. REZUMAT Etapa 1/2016 (01.10.2016 – 31.12.2016).
Monitorizarea mărimilor deformațiilor și a frecvenței de apariție a acestora
Obiectivul etapei I/2016 a proiectului a fost identificarea cauzelor care determină apariția deformațiilor
reziduale. În acest sens a fost inițiată o analiză cantitativă și calitativă privind cauzele posibile de apariție a
deformațiilor structurilor de chitară returnate de la beneficiari (corepunzătoare activității 1.1.), analiză care a
constat în: inventarierea tipurilor de defecte și stabilirea frecvenței de apariție, a parametrilor dimensionali
(măsurarea abaterilor de la rectilinitate, planeitate atât a gâtului de chitară cât și a corpului și de material
(umiditatea lemnului, masa instrumentului la ieșirea din fabrică și la retur). S-a constatat că ponderea
chitarelor returnate este dată de producția de chitare realizată în sezonul rece (februarie 2015 sau 2016 (data
asamblare) –martie 2015 sau 2016 (data certificat) (sezon codificat A15 sau A16), iar data de retur o
constituie luna octombrie-noiembrie 2016, codificată D 16), deci una din cauzele apariției deformațiilor ar
putea fi condițiile de păstrare din depozitele beneficiarilor. Totuși, indiferent de acest aspect, chitarele
furnizate de agentul economic sunt garantate calitativ pentru 24 luni. Astfel, s-au analizat cauzele interne
care ar putea duce la absorbția de umiditate a lemnului în condiții de variere a parametrilor climatici –
acestea fiind fie regimul neadecvat de uscare al lemnului, conducând la o umiditate a semifabricatelor sub
umiditatea de echilibru, fie condițiile climatice din fabrică ce ar putea duce la o uscare excesivă a lemnului
din structura chitarelor, acesta umflându-se (destabilizându-se dimensional) în condiții de umiditate relativă a
aerului de 60-65%, fie cauze tehnologice (mașini necalibrate, erori umane, etc). Pentru limitarea problemei
(activitatea 1.2), s-au implementat și sunt în curs de implementare următoarele măsuri: verificarea și
monitorizarea stabilității dimensionale a reperelor din etapa de asamblare gât-tastieră-corp și până în etapa
finală (montaj final) pe baza fișelor de urmărire; monitorizarea conținutului de umiditate a lemnului în
diferite etape tehnologice; utilizarea unei compensații dimensionale la cordar și tastieră pentru obținerea
înălțimii corespunzătoare dintre corzi și tastieră; pe baza analizei datelor climatice privind umiditatea și
temperatura mediului ambiant în diferite sectoare de producție care a evidențiat o umiditate relativă a aerului
de aprox. 40% în fabrică în sezonul rece, comparativ cu umiditatea relativă a aerului de aprox. 65-70% la
beneficiar, s-a ajuns la concluzia utilizării unor dispozitive climatice de umidificare a aerului în sectoare și
monitorizarea stabilității dimensionale a reperelor. În cadrul activității 1.3 Identificarea cauzei rădăcină pe
baza analizei din diagrama Ishikawa (activitate ce se continuă și în etapa 2/2017), s-au identificat
următoarele cauze s-au identificat următoarele cauze posibile ce determină apariția deformării
gâtului/corpului de chitară, după ce procesul tehnologic s-a încheiat și au fost livrate la beneficiar:
instabilitatea dimensională a materialul din structura gâtului/corpului de chitară, datorată - calității
materialului (modalitatea de debitare – material debitat semiradial și tangențial); modalității de încleiere gât-
tastieră- corp având în vedere modul de dispunere a secțiunilor celor două repere, dispunerea neconformă
conduce la o contragere neuniformă a lemnului; regimul de uscare a lemnului; variația conținutului de
umiditate a lemnului pe parcursul fluxului tehnologic ( uscătorie – magazie prefabricate - hala de mașini –
asamblare – finisare – magazie finite), precum și diferențele de umiditate a lemnului din elementele îmbinate
(gât-tastieră, gât-tastieră-corp). Se știe că elementele îmbinate trebuie să prezinte aceeași umditate, egală cu
umiditatea de echilibru corespunzătoare mediului în care este utilizat. Astfel, fie lemnul este prea mult uscat
în camerele climatice (la uscătorie), fie se usucă pe parcursul fluxului tehnologic datorită temperaturilor
ridicate din interior (T=22 – 24 °C, Uaer=40-45%).
În urma activităților desfășurate, a rezultat raportul științific și tehnic al etapei privind distribuția
statistică a cauzelor de apariție a deformațiilor și stagiul de practică a studenților, fișele de urmărire
cantitativă și calitativă a parametrilor dimensionali și climatici în sectoarele de prelucrare – finisare-
montare – ambalare, planul firewall de limitare a problemei la beneficiar, diseminarea cercetărilor prin
participarea la conferința internațională The 40th International Conference COMAT2016 & ICMSAV2016
Brasov, ROMANIA, organizarea unui workshop la agentul economic, site-ul proiectului.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
2
Programului 2 - Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare, Subprogramul 2.1.
Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare – competiția ”Transfer de cunoaștere la agentul economic – Bridge
Grant” 2016
Domeniu 4 ECO-NANO-TEHNOLOGII SI MATERIALE AVANSATE
PN-III-P2-2.1-BG-2016-0017 nr. 85/26.10.2016 ”Soluții integrative de creștere a performanței economice prin
optimizarea proprietăților rigido-elastice și stabilității structurale a chitarelor de fabricație românească,
SINOPTIC”.
COMISIA DE AVIZARE S.C. HORA S.A. REGHIN
ÎNTOCMIT:
director de proiect
sef lucrari dr. ing. Mariana Domnica STANCIU
VERIFICAT:
prof. univ. dr. ing. Ioan CURTU, cercetător senior
DIRECTOR GENERAL
ing. BÂZGAN NICOLAE
DIRECTOR TEHNIC/RESPONSABIL PROIECT
ing. MAN DORIN
ing. BUȚIU ALINA
2. Raportul științific și tehnic
Etapa 1/2016 (01.10.2016 – 31.12.2016).
Monitorizarea mărimilor deformațiilor și a frecvenței de apariție a acestora
Activitatea 1. 1. Analiza inițială a cauzelor posibile de apariție a deformațiilor
(durata L1-L2)
2.1. Introducere
Calitatea chitarei este dată de calitatea sunetelor emise de chitară în timpul cântatului, acestea fiind
produse prin ciupirea corzilor cu o anumită lungime de coardă obținută prin presarea corzilor pe
tastieră. Acordarea corzilor de chitară asigură emiterea clară și corectă a frecvenței suntelor
corespunzătoare notelor muzicale. Lungimea liberă a coardei este dată de lungimea dintre cordar
(elementul de fixare a corzilor pe fața corpului de chitară) și prăguș (elementul de fixare a corzilor
la capătul gâtului de chitară).
Fig. 1.1. Părțile principale ale chitarei clasice
Evaluarea calității unei chitare se bazează pe îndeplinirea tuturor criteriilor de calitate a acestora,
cum ar fi:
Criterii psihoacustice şi muzicale:
o să aibă rezonanţă;
o să emită clar, limpede sunetele;
o să aibă un timbru bogat, cald, dulce;
o să atingă octavele;
o să nu falseze;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
3
o să ţină sunetele;
o să producă numeroase armonice;
Criterii ergonomice:
o greutatea redusă a structurii;
o manipulare lejeră a corzilor şi gâtului de chitară în timpul cântatului;
o forme şi dimensiuni proporţionale corpului uman;
Criterii de rezistenţă şi fiabilitate:
o rigiditate ridicată a gâtului şi a plăcilor din structura corpului de chitară;
o stabilitate dimensională și deformaţii reologice reduse ale gâtului şi plăcii de faţă;
o rezistenţă la cicluri periodice de uzură;
o rezistenţă la încovoiere şi torsiune;
o tensiuni mici;
Criterii estetice:
o planeitatea gâtului şi a tastierei;
o planeitatea gradaţiei;
o planeitatea plăcii acustice;
o calitatea finisajului;
o ornamente deosebite prin formă şi material ale rozetei şi ale gâtului;
o lemn de rezonanţă pentru fața de chitară, cu inelele anuale regulate, înguste atât în
lungime cât şi pe lăţimea acestora, pe întreaga suprafaţă a feţei;
Criterii economice şi tehnologice:
o raportul optim calitate/preţ;
o manoperă redusă;
2.2. Analiza statistică de apariție a defectelor la chitarele sosite ca retur
În urma inventarierii produselor finite (chitarelor) venite ca retur de la clienți, departamentul de
managementul calității din fabrica S.C. Hora S.A. a identificat o diversitate de tipuri de defecte cu
ponedere mai mică sau mai mare, prezente individual sau cumulat. În Tabelul 1 sunt prezentate
tipurile de defecte semnalate și codificarea acestora pentru facilitarea analizei statistice a lor.
Tabelul 1.1. Tipuri de defecte apărute la chitare conform codificării realizate de agentul economic
DENUMIRE - CLASIFICARE DEFECT / OBS. COD DENUMIRE - CLASIFICARE DEFECT / OBS. COD
GÂT G ECLISA E
STRÂMB G1 ÎMBINARE VIZIBILĂ BUTUC E1
VENIT ÎN FAŢĂ G2 BORDURA DESCLEIATĂ E2
CRĂPAT G3 ECLISA CRĂPATĂ DE LA UMIDITATE E3
PĂSUIRE PE FAŢĂ G4 ECLISA CRĂPATĂ DE LA CLIENT E4
GRADAŢII TEŞITE (PE LUNGIME) G5 SPATE S
GÂT RĂSUCIT (BOMBAT) G6 SPATE CRĂPAT DE LA UMIDITATE S1
ÎNĂLŢIMI MARI G7 SPATE CRĂPAT DE LA CLIENT S2
ÎNĂLŢIMI MICI G8 SPATE LOVIT (DE LA CLIENT) S3
PĂSUIT PE SPATE G9 BARĂ DESCLEIATĂ / RUPTĂ (SPATE) S4
ZBÂRNÂIT CORZI G10 UMIDITATE U
ÎNĂLȚIMI MARI G11 SUPUSĂ UMEZELII / FAŢĂ DENIVELATĂ U1
CAP LOVIT SAU CRAPAT G12 SUPUSĂ UMEZELII / LIMBĂ U2
LIMBA L SUPUSĂ UMEZELII / SPATE DENIVELAT U3
PROBLEME FINISAJ CANT L1 UMIDITATE ÎNTRE LIMBĂ ŞI GÂT U4
DESCLEIATĂ DE PE GÂT L2 CĂLCÂI ÎNALT (GÂT) U5
GĂURI CANT TASTE / GRADAŢII L3 ALTELE (OBSERVAŢII)
DESCLEIATĂ DE PE FAŢĂ / CORP L4 ACORDATĂ NECONFORM AN
LIMBĂ CRĂPATĂ L5 BUNĂ DE REPARAT (FĂRĂ SCHIMBARE GÂT) BR
GĂURI INSECTE / ZGÂRIETURI L6 FĂRĂ CORZI FC
LIMBĂ MAI ÎNGUSTĂ L7 CABLURI DESPRINSE CD
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
4
Tabelul 1.1. Tipuri de defecte apărute la chitare conform codificării realizate de agentul economic
2016 (continuare)
Pentru identificarea cauzelor posibile de apariție a deformațiilor chitarelor, în etapa I a proiectului
au fost inventariate cantitativ și calitativ defectele, astfel:
s-au înregistrat datele privind trasabilitatea produsului finit din etapa de asamblare a
instrumentelor (notată în fișa de urmărire cu ”data ștampilă”), din etapa finală de control
calitativ (notată ”dată certificat”) și din etapa de retur. Fiecare trimestru din an a fost
codificat cu litera: trimestrul I A (ian, februarie, martie); trimestrul II B (aprilie, mai, iunie);
trimestrul III C (iulie, august, septembrie); Trimestrul IV D (octombrie, noiembrie,
decembrie). Grupul de cifre după litera ce reprezintă trimestrul constituie anul (15 inseamna
2015, 16 – anul 2016).
s-au cântărit chitarele la retur pentru a analiza diferența de masă față de cea inițială,
(existând implementată în fabrică măsura de control calitativ și cantitativ în etapa de
ambalare unde se face o cântărire a intrumentelor și notarea greutății pe certificatul de
garanție). Au existat și instrumente returnate fără certificat, fapt pentru care acestea au fost
înregistrate numai cu masa câtărită la retur.
FINISAJ F GRADAŢII OXIDATE T1
EXFOLIERE LA CAP F1 GRADAŢII IEŞITE DIN CANT LIMBĂ T2
EXFOLIERE LAC APA/SATIN F2 PROFIL GRADAȚIE DEFORMAT (GRADAȚIE
APLATIZATĂ) T3
LAC CĂZUT ÎN PORI / USCAT F3 GRADAȚII TĂIATE ÎNCLINAT T4
LAC ALBIT ÎMBINARE GÂT-CORP F4 LIPSĂ EQ EQ1
EXFOLIERE LAC FAŢĂ F5 EQ DEFECT EQ2
FINISAJ DETERIORAT FAŢĂ F6 BARĂ REGLARE CU PROBLEME RP
FINISAJ DETERIORAT SPATE F7 FĂRĂ CERTIFICAT FC
FINISAJ DETERIORAT ECLISĂ F8 COARDĂ RUPTĂ CR
EXFOLIERE LAC (PUR) F9 CARTON (PT. BURETE) ÎN INTERIOR CT
EXFOLIERE LAC LIMBĂ F10 CERTIFICAT GREȘIT (SAU FALS) CF
FINISAJ INESTETIC (LUSTRUIRE) F11 LIPSĂ ACCESORII LA
RETUȘAT (PICTAT) VIZIBIL F12 REPARABIL RE
FINISAJ DETERIORAT CORDAR F13 NEREPARABIL NR
FINISAJ INESTETIC (LĂPTOS) F14 LIMBĂ PALISANDRU LP
FINISAJ INESTETIC FAȚĂ (PETE SUB LAC) F15 CHITARA FOLOSITĂ DE CLIENT O
CORDAR C MODEL VECHI ROZETĂ V
CORDAR DESPRINS / DESCLEIAT C1 LIMBĂ SALCÂM TRATATĂ LT
CORDAR GROS / ÎNALT C2 LIMBĂ SALCÂM NETRATATĂ NT
CORDAR RUPT / CRĂPAT C3 LIMBĂ SONOKELING SK
CORDAR PE O PARTE C4 PRAF / AŞCHII LEMN (ÎN INTERIOR) PF
CORDAR (CONTINUARE) ALTELE CONTINUARE (OBSERVAŢII)
CORDAR (CU FAŢĂ COLORATĂ) C5 POZĂ PO
ÎNĂLȚĂTOR ÎNALT C6 NEETICHETATE NE
ÎNĂLȚĂTOR MIC C7 DE STUDIAT - PROIECTARE P
ÎNĂLȚĂTOR MURDAR C8 INTERN (PROPUNERE) i
FAŢĂ REPARATĂ DIN RETUR R
LOVITURI / ZGÂRIETURI B1 REPARATĂ PRIN ÎNLOCUIRE GÂT RG
BARĂ RUPTĂ / CRĂPATĂ INTERIOR B2 ÎNLOCUIT GÂTUL SAU LIMBA X
FAŢA CRĂPATĂ DE LA UMIDITATE B3 REPARARE CU SCHIMBARE GÂT SG
FAŢA CRĂPATĂ DE CLIENT B4 REPARAT CU TEHNOLOGIE VECHE TV
FAŢĂ CRĂPATĂ / LOVITĂ (PE FLUX) B5 REPARAT CU SCOATERE GRADAŢII SG
FAŢĂ BOMBATĂ (ÎNĂLŢIMI CORZI) B6 CORZI OXIDATE CO
FAŢA CĂZUTĂ B7
CHITARĂ CU BARE TRAPEZ (MODEL VECHI) B8
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
5
Tabelul 1.2. Centralizarea datelor privind situația retururilor și a diferențelor de greutate înregistrate
la livrare/retur
Colet Nr.crt Denumire instrument
Data stampila (asamblare)
Data certificat (ambalare)
Data retur
Greutate initiala (g)
Greutate sosire (g)
Diferenta greutate
19 1 CS2 Almeria FEB 2016 MAR 2016
Nov 2
016
1224 1268 44
2 CS2 Almeria FEB 2016 MAR 2016 1214 1252 38
3 CS2 Almeria FEB 2016 MAR 2016 1248 1290 42
4 CS2 Almeria FEB 2016 MAR 2016 1176 1210 34
5 CS2 Almeria FEB 2016 MAR 2016 1240 1276 36
6 CS2 Almeria 10 MAR 2016 APR 2016 1242 1234 -8
18 7 CS2 Almeria 16 MAI 2016 IUN 2016
Nov 2
016
1224 1238 14
8 CS2 Almeria 16 FEB 2016 MAR 2016 1206 1248 42
9 CS2 Almeria 16 FEB 2016 MAR 2016 1226 1264 38
10 CS2 Almeria FEB 2016 MAR 2016 1220 1256 36
11 CS2 Almeria FEB 2016 MAR 2016 1238 1212 -26
12 CS2 Almeria 12 FEB 2016 MAR 2016 1252 1286 34
6 13 GC 75 16 IAN 2016 MAR 2016
Nov 2
016
1360 1386 26
14 GC 75 B15 MAI 2015 1384 1414 30
15 GC 75 10 IAN 2016 MAR 2016 1300 1334 34
16 GC 75 IAN 2016 MAR 2016 1316 1350 34
17 GC 75 IAN 2016 MAR 2016 1312 1340 28
18 GC 75 IAN 2016 MAR 2016 1308 1334 26
8 19 CS5 Almeria IAN 2016 MAR 2016
Nov 2
016
1304 1334 30
20 CS5 Almeria D15 MAI 2015 1312 1348 36
21 CS5 Almeria IAN 2016 MAR 2016 1344 1344
22 CS5 Almeria IAN 2016 MAR 2016 1252 1322 70
23 CS5 Almeria NOI 2015 FEB 2016 1264 1294 30
24 CS5 Almeria NOI 2015 FEB 2016 1336 1370 34
10 25 Silver paltin 7/8 FEB 2016 APR 2016 Nov 2016
1326 1420 94
26 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1352 1396 44
27 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1324 1368 44
28 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1320 1368 48
29 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1394 1440 46
30 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1392 1440 48
14 31 GC 100 7/8 A15 Nov 2016
1518 1518
32 GC 100 7/8 C15 1578 1578
33 GC 100 7/8 D15 1510 1510
34 GC 100 7/8 A15 1532 1532
35 GC 100 7/8 A16 MAR 2016 1504 1552 48
36 GC 100 7/8 A15 FEB 2015 1460 1506 46
20 37 GC75 B15 MAI 2015 Nov 2016
1406 1432 26
38 GC75 A15 MAI 2015 1350 1372 22
39 GC75 B15 MAI 2015 1372 1398 26
40 GC75 A15 MAI 2015 1382 1404 22
41 GC75 B15 MAI 2015 1332 1354 22
42 GC75 B15 MAI 2015 1356 1382 26
17 43 Silver paltin 3/4 DEC 2015 IAN 2016 Nov 2016
1280 1320 40
44 Silver paltin 3/4 APR 2016 MAI 2015 1212 1228 16
45 Silver paltin 3/4 APR 2016 MAR 2016 1262 1262
46 Silver paltin 3/4 APR 2016 MAI 2016 1300 1300
47 Silver paltin 3/4 APR 2016 MAI 2016 1262 1294 32
48 Silver paltin 3/4 APR 2016 MAI 2016 1268 1300 32
1 49 CS10 ALMERIA DEC 2015 FEB 2016 Nov 2016
1554 1592 38
50 CS10 ALMERIA IAN 2016 1604 1604
51 CS10 ALMERIA DEC 2015 FEB 2016 1576 1616 40
52 CS10 ALMERIA DEC 2015 1614 1614
53 CS10 ALMERIA IAN 2016 FEB 2016 1572 1572
54 CS10 ALMERIA IAN 2016 FEB 2016 1558 1594 36
12 55 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 Nov 2016
1466 1410 -56
56 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1318 1412 94
57 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1430 1474 44
58 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1376 1420 44
59 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1400 1446 46
60 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1408 1454 46
7 61 GC75 IAN 2016 MAR 2016 Nov 2016
1304 1328 24
62 GC75 IAN 2016 MAR 2016 1332 1382 50
63 GC75 IAN 2016 MAR 2016 1312 1338 26
64 GC75 IAN 2016 MAR 2016 1342 1342
65 GC75 IAN 2016 1318 1348 30
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
6
66 GC75 IAN 2016 MAR 2016 1370 1370
9 67 CS5 Almeria IAN 2016 FEB 2016 Nov 2016
1340 1332 -8
68 CS5 Almeria NOI 2015 FEB 2016 1304 1336 32
69 CS5 Almeria FEB 2016 APR 2016 1328 1362 34
70 CS5 Almeria IAN 2016 FEB 2016 1320 1372 52
71 CS5 Almeria NOI 2015 FEB 2016 1326 1360 34
72 CS5 Almeria FEB 2016 1354 1354
13 73 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 Nov 2016
1384 1384
74 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1330 1372 42
75 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1390 1390
76 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1370 1408 38
77 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1376 1418 42
78 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1330 1372 42
2 79 CS10 ALMERIA IAN 2016 Nov 2016
1530 1530
80 CS10 ALMERIA DEC 2015 IAN 2016 1526 1572 46
81 CS10 ALMERIA DEC 2015 IAN 2016 1550 1596 46
82 CS10 ALMERIA DEC 2015 IAN 2016 1614 1650 36
83 CS10 ALMERIA DEC 2015 IAN 2016 1556 1612 56
84 CS10 ALMERIA DEC 2015 IAN 2016 1514 1560 46
11 85 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 Nov 2016
1354 1394 40
86 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1342 1418 76
87 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1374 1416 42
88 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1396 1432 36
89 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1372 1416 44
90 Silver paltin 7/8 DEC 2015 IAN 2016 1378 1424 46
15 91 GOLD CIRES OCT15 OCT15 Nov 2016
1386 1410 24
92 GOLD CIRES OCT15 NOI15 1528 1528
93 GOLD CIRES OCT15 NOI15 1404 1426 22
94 GC130 FEB 2016 MAR 2016 1594 1630 36
95 GC130 IAN 2016 APR 2016 1546 1620 74
96 GC130 NOI 2015 APR 2016 1592 1634 42
16 97 Silver paltin 1/2 FEB 2016 APR 2016 Nov 2016
1160 1186 26
98 Silver paltin 1/2 APR 2016 MAI 2016 1112 1134 22
99 Silver paltin 1/2 APR 2016 MAI 2016 1144 1166 22
100 Silver paltin 1/2 APR 2016 MAI 2016 1124 1146 22
101 Silver paltin 1/2 APR 2016 MAI 2016 1148 1170 22
102 Silver paltin 1/2 APR 2016 MAI 2016 1140 1154 14
Prelucrând statistic datele privind variația masei chitarelor, s-au determinat intervalele de grupare a
maselor, frecvențele absolute și relative de apariție a fenomenului, frecvența cumulată, etc (Tab.
1.3). În Fig. 1.2. este prezentată variația masei chitarelor la livrare și la retur sub forma unui șir
statistic crescător, în care se poate constata că valoarea minimă este de -56 g iar valoarea maximă de
98 g.
Fig. 1.2. Șirul statistic (ordonat crescător) al diferențelor de masă
S-a constatat că ponderea chitarelor returnate este dată de producția de chitare realizată în
sezonul rece (februarie 2015 sau 2016 (data asamblare) –martie 2015 sau 2016 (data certificat)
(sezon codificat A15 sau A16), iar data de retur o constituie luna octombrie-noiembrie 2016,
codificată D 16).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
7
Tabelul 1.3. Centralizarea statistică a datelor privind variația masei chitarelor și frecvența de
apariție a fenomenului Intervalul
de
grupare
Frecvența Frecvența cumulată
absoluta
ai relativă fi=ai/n
Abs. Cresc.
Ac
Relativ cresc.
Fc
Abs. Descresc.
Ad
Relativ descresc.
Fd
(-56 -30] 1 0,011628 1/86 1 0,011628 86 1
(-30 -10] 1 0,011628 1/86 2 0,023256 85 0,988372
(-100] 3 0,034884 3/86 5 0,05814 84 0,976744
(020] 3 0,034884 3/86 8 0,093023 81 0,94186
(20 30] 22 0,255814 22/86 30 0,348837 78 0,906977
(30 40] 24 0,27907 24/86 54 0,627907 56 0,651163
(4050] 25 0,290698 25/86 79 0,918605 32 0,372093
(50 94] 7 0,081395 7/86 86 1 7 0,081395
n 86
Se observă că probabilitatea de creștere a masei chitarelor cu o valoare de 40...50 g este cea mai
frecventă (frecvența relativă de apariție este de 25 de probe cu masa mai mare cu 40...50 g din 86 de
situații) (Fig. 1.3). De asemenea s-a putut constata că media aritmetică a diferențelor de greutate
constatate la recântărire este de 35,7 g, iar media aritmetică a diferențelor de greutate exprimate în
procente este de 2,56%.
Fig. 1.3. Repartiția asimetrică de dreapta a frecvenței de apariție a creșterii greutății chitarei (se
observă că predomină valorile mari)
O cauză posibilă a creșterii în greutate a chitarelor față de masa inițială o reprezintă absorbția de
umiditate a lemnului din structura instrumentului muzical, fie datorită condițiile de depozitare la
beneficiar (umiditatea relativă a aerului mai mare decât cea recomandată (65%)), fie datorită
conținutului de umiditate a lemnului mai redus decât umiditatea de echilibru (sub 8%), cauză
datorată furnizorului (agentului economic).
Acest fenomen semnalat de biroul de calitate al S.C. Hora S.A. Reghin are repercursiuni asupra
stabilității dimensionale și de formă a chitarelor întrucât variația conținutului de umiditate a
lemnului duce la umflarea/contragerea acestuia după o lege neliniară și ireversibilă, fenomen ce
poartă numele de histerzisul umflării și contragerii lemnului (Fig. 1.4, a). Astfel, chiar dacă din
punct de vedere al conținutului de umiditate (echivalat cu greutatea probelor) chitarele returnate cu
o masă mai mare au fost depozitate în depozitul fabricii, revenind la masa inițială, totuși, defectele
apărute au rămas ca și deformații remanente (Fig. 1.4, b).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
8
a) b)
Fig. 1.4. Histerezisul umflării și contragerii lemnului (a), raportat la variația de masă a chitarelor (b)
Structura lemnului si comportarea sa în timp sub diferite sarcini la o anumită umiditate și temperatură, îi
conferă condiţia de material elasto – plastic. Pentru materialele elasto-plastice, diagrama caracteristică nu
exprimă toate aspectele deformaţiei. Studiile au arătat că procesul de deformare a lemnului, cât şi a unor
materiale pe bază de lemn, nu se reduce numai la o modificare instantanee de formă, care apare după
aplicarea sarcinilor, ci există un proces continuu de deformare sub sarcină, denumit curgere lentă (Fig. 1.5).
Astfel, distribuția tensiunilor din gâtul de chitară se modifică în timp ca lege de variație și poziție a axei
neutre, ajungând în domeniul plastic. În anumite condiţii de umiditate şi temperatură, sub acţiune sarcinilor,
care se exercita îndelungat, deformaţiile cresc, ajungând să se producă ruperea.
Fig.1.5. Modificarea distribuției tensiunilor normale din gâtul de chitară ca urmare a curgerii lente a
lemnului
s-au evaluat vizual produsele finite returnate fiind înregistrate toate defectele existente și
varianta de corectare/reparare/rebut (Tab. 1.4.). Astfel, s-a observat că ponderea cea mai
mare a defectelor o reprezintă înălțimea mare între corzi și gât/tastieră cu impact negativ
asupra calității acustice/funcționale a chitarei (Fig. 1.6).
Fig. 1.6. Șirul statistic privind frecvența absolută de apariție a defectelor (ordonat crescător)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
9
Tabelul 1.4. Distribuția defectelor înregistrate la returul din luna noiembrie 2016 Cod defect Descriere defect Nr. buc.
C1 C1 - CORDAR DESPRINS / DESCLEIAT 1
CO CO - CORZI OXIDATE 2
T2 T2 - GRADAŢII IEŞITE DIN CANT LIMBĂ 2
L2 L2 - LIMBA DESCLEIATĂ DE PE GÂT 2
G2 G2 - GÂT VENIT ÎN FAŢĂ 2
G9 G9 - PĂSUIT PE SPATE 3
LS LS - LIMBĂ SUBȚIRE (< 5mm) 3
L4 L4 - LIMBA DESCLEIATĂ DE PE FAŢĂ 4
U4 U4 - UMIDITATE ÎNTRE LIMBĂ ŞI GÂT 5
T1 T1 - GRADAŢII OXIDATE 5
St.F St.F - SLEFUIRE LIMBA STIL FIN. 7
G6 G6 - GÂT TORSIONAT 22
F3 F3 - LAC CĂZUT ÎN PORI / USCAT 39
F4 F4 - LAC ALBIT ÎMBINARE GÂT-CORP 44
U1 U1 - FAŢĂ DENIVELATĂ 63
U U - SUPUSĂ UMEZELII 64
LT LT - LIMBĂ SALCÂM TRATATĂ 71
G7 G7 - ÎNĂLŢIMI MARI 118
Ca urmare, etapa următoare de investigare a fost determinarea cauzei de apariție a acestui
defect. Deformarea chitarei manifestată prin înălțimi necorespunzătoare între coardă și taste poate
avea cauze diferite (Fig. 1.7), cum ar fi:
- încovoierea (deformarea) gâtului ca structură de sine stătătoare, corpul fiind conform (Fig.
1.7, b);
- încovoierea feței de chitară (modificarea poziției cordarului față de planul orizontal al
cutiei), gâtul rămânînd drept (conform) (Fig. 1.7, c);
- pierderea coplaneității gât-corp datorită defectelor de îmbinare ale acestora (Fig. 1,7, d);
Fig. 1.7. Tipuri de deformații identificate la chitarele clasice
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
10
Astfel s-au măsurat cantitativ și calitativ o serie de parametrii geometrici și de material (conținut de
umiditate al lemnului din structura gâtului de chitară):
determinarea distanței dintre tastieră (la fiecare gradație de la 1-18) și un plan ideal drept (o
riglă rigidă dreaptă fixată pe prima gradație a chitarei). În tabelul 1.5 sunt centralizat datele
privind deformațiile gâturilor de chitară investigate. Distanța dintre riglă și gradații a fost
măsurată cu lere cu precizia de 0,01 mm (Fig. 1.8).
a)
b)
Fig. 1.8. Schema principiului de măsurare a înălțimilor h: a) distribuția gradațiilor; b) detaliu
gradația a 12 – a
2.3. Rezultate și concluzii
În Fig. 1.9. a și b, sunt prezentate variațiile deformațiilor gâturilor de chitară investigate. Se poate
observa aproape toate chitarele investigate prezintă gâtul încovoiat, cu săgeți maxime la tasta 7 ți 8.
De asemenea, mărimea deformațiilor este direct dependentă de creșterea masei chitarei ca urmare a
variației conținutului de umiditate din lemn – valorile maxime ale înălțimilor măsurate se
înregistrează în general în cazul chitarelor cu diferența de masă cea mai ridicată. Raportând valorile
măsurate la valoarea standard a înălțimii admise de la fiecăre gradație la coardă cu o abatere de
0,1 mm (reprezentată în Fig. 1.10 cu linia roșie continuă), se constată că există o dispersie a
valorilor înregistrate, unele valori gravitând în jurul valorii admise. Problema este interesantă
întrucât valorile punctelor măsurate trebuie să se încadreze simultan în eroarea maximă admisă.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
11
Tabelul 1.5. Centralizarea datelor măsurate pe un lot de 28 chitare returnate
Chitara
Conținutul de umiditatea a lemnului
de paltin gât %
Gradații(grosime 10mm, =0,59g/cm3/Înălțimea de la fiecare gradație la riglă h [mm]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
(A) Valoare nominala coarda –gradație 0,5 0,971 1,417 1,837 2,234 2,609 2,962 3,296 3,611 3,908 4,196 4,454 4,7 4,94 5,162 5,373 5,571 5,758
( B) Valori normale rigla gradații (B=A-0,5mm) 0 0,471 0,917 1,337 1,734 2,109 2,462 2,796 3,111 3,408 3,696 3,954 4,2 4,44 4,662 4,873 5,071 5,258
1 10,53 0 0,08 0,13 0,18 0,2 0,21 0,24 0,24 0,25 0,23 0,18 0,14 0,13 0,11 0,065 0,04 0 0
(D) Diferența B - hi 0 0,391 0,787 1,157 1,534 1,899 2,222 2,556 2,861 3,178 3,516 3,814 4,07 4,33 4,597 4,833 5,071 5,258
2 9,43 0 0,17 0,27 0,39 0,47 0,5 0,49 0,46 0,46 0,46 0,37 0,28 0,25 0,15 0,12 0,08 0,04 0
(D) 0 0,301 0,647 0,947 1,264 1,609 1,972 2,336 2,651 2,948 3,326 3,674 3,95 4,29 4,542 4,793 5,031 5,258
3 8,83 0 0,31 0,62 0,81 0,93 0,98 1,08 1,03 0,95 0,93 0,88 0,79 0,64 0,52 0,39 0,25 0,12 0
(D) 0 0,161 0,297 0,527 0,804 1,129 1,382 1,766 2,161 2,478 2,816 3,164 3,56 3,92 4,272 4,623 4,951 5,258
4 10,53 0 0,15 0,57 0,85 0,91 0,98 1,02 0,96 0,93 0,83 0,74 0,62 0,49 0,34 0,22 0,12 0,08 0
(D) 0 0,321 0,347 0,487 0,824 1,129 1,442 1,836 2,181 2,578 2,956 3,334 3,71 4,1 4,442 4,753 4,991 5,258
5 9,00 0 0,21 0,39 0,51 0,63 0,78 0,83 0,83 0,83 0,82 0,74 0,7 0,57 0,44 0,2 0,18 0,12 0
(D) 0 0,261 0,527 0,827 1,104 1,329 1,632 1,966 2,281 2,588 2,956 3,254 3,63 4 4,462 4,693 4,951 5,258
6 9,00 0 0,18 0,36 0,48 0,6 0,67 0,7 0,71 0,72 0,72 0,64 0,62 0,45 0,31 0,23 0,12 0,1 0
(D) 0 0,291 0,557 0,857 1,134 1,439 1,762 2,086 2,391 2,688 3,056 3,334 3,75 4,13 4,432 4,753 4,971 5,258
7 6,8 -0,2 0 0,1 0,18 0,2 0,18 0,17 0,19 0,17 0,12 0 0,23 0,18 0,19 0,14 0,12 0,05 0
(D) 0,2 0,471 0,817 1,157 1,534 1,929 2,292 2,606 2,941 3,288 3,696 3,724 4,02 4,25 4,522 4,753 5,021 5,258
8 9,60 0 0,24 0,42 0,56 0,65 0,73 0,75 0,75 0,78 0,73 0,66 0,59 0,51 0,39 0,29 0,19 0,07 0
(D) 0 0,231 0,497 0,777 1,084 1,379 1,712 2,046 2,331 2,678 3,036 3,364 3,69 4,05 4,372 4,683 5,001 5,258
9 7,76 0 0 0 0,04 0,05 0,06 0,08 0,08 0,09 0,09 0,13 0,08 0,07 0,06 0 0 0 0
(D) 0 0,471 0,917 1,297 1,684 2,049 2,382 2,716 3,021 3,318 3,566 3,874 4,13 4,38 4,662 4,873 5,071 5,258
10 9,66 0 0,21 0,44 0,61 0,72 0,76 0,78 0,78 0,75 0,71 0,66 0,58 0,47 0,35 0,23 0,13 0 0
(D) 0 0,261 0,477 0,727 1,014 1,349 1,682 2,016 2,361 2,698 3,036 3,374 3,73 4,09 4,432 4,743 5,071 5,258
11 11,6 0 0,24 0,44 0,59 0,64 0,71 0,76 0,76 0,74 0,72 0,61 0,56 0,54 0,47 0,36 0,23 0,12 0
(D) 0 0,231 0,477 0,747 1,094 1,399 1,702 2,036 2,371 2,688 3,086 3,394 3,66 3,97 4,302 4,643 4,951 5,258
12 9,67 0 0,13 0,31 0,4 0,48 0,54 0,54 0,54 0,49 0,46 0,36 0,32 0,24 0,14 0,7 0,5 0 0
(D) 0 0,341 0,607 0,937 1,254 1,569 1,922 2,256 2,621 2,948 3,336 3,634 3,96 4,3 3,962 4,373 5,071 5,258
13 10,06 0 0 0 0,06 0,08 0,1 0,12 0,13 0,15 0,18 0,16 0,14 0,13 0,11 0,07 0 0 0
(D) 0 0,471 0,917 1,277 1,654 2,009 2,342 2,666 2,961 3,228 3,536 3,814 4,07 4,33 4,592 4,873 5,071 5,258
14 9,53 0 0,24 0,46 0,56 0,65 0,64 0,68 0,69 0,7 0,68 0,62 0,52 0,4 0,28 0,17 0,12 0,04 0
(D) 0 0,231 0,457 0,777 1,084 1,469 1,782 2,106 2,411 2,728 3,076 3,434 3,8 4,16 4,492 4,753 5,031 5,258
15 8,93 0 0,18 0,32 0,48 0,56 0,6 0,66 0,66 0,64 0,64 0,56 0,51 0,48 0,37 0,2 0,1 0,04 0
(D) 0 0,291 0,597 0,857 1,174 1,509 1,802 2,136 2,471 2,768 3,136 3,444 3,72 4,07 4,462 4,773 5,031 5,258
16 9,13 0 0,22 0,42 0,56 0,66 0,73 0,81 0,81 0,8 0,8 0,73 0,66 0,61 0,49 0,37 0,21 0,11 0
(D) 0 0,251 0,497 0,777 1,074 1,379 1,652 1,986 2,311 2,608 2,966 3,294 3,59 3,95 4,292 4,663 4,961 5,258
17 8,60 0 0,24 0,43 0,65 0,75 0,84 0,92 0,93 0,89 0,87 0,75 0,72 0,69 0,54 0,39 0,26 0,15 0
(D) 0 0,231 0,487 0,687 0,984 1,269 1,542 1,866 2,221 2,538 2,946 3,234 3,51 3,9 4,272 4,613 4,921 5,258
18 9,03 0 0,24 0,49 0,65 0,76 0,84 0,88 0,88 0,88 0,86 0,81 0,72 0,69 0,62 0,48 0,3 0,14 0
(D) 0 0,231 0,427 0,687 0,974 1,269 1,582 1,916 2,231 2,548 2,886 3,234 3,51 3,82 4,182 4,573 4,931 5,258
19 8,50 0 0,28 0,49 0,68 0,79 0,88 0,89 0,87 0,81 0,73 0,66 0,55 0,48 0,41 0,28 0,13 0,08 0
(D) 0 0,191 0,427 0,657 0,944 1,229 1,572 1,926 2,301 2,678 3,036 3,404 3,72 4,03 4,382 4,743 4,991 5,258
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
12
Tabelul 1.5. Centralizarea datelor măsurate pe un lot de 28 chitare returnate (continuare)
Chitara
Conținutul de umiditatea a lemnului
de paltin gât %
Gradații(grosime 10mm, =0,59g/cm3/Înălțimea de la fiecare gradație la riglă h [mm]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
20 10,43 0 0,08 0,19 0,31 0,38 0,43 0,45 0,45 0,43 0,41 0,38 0,34 0,33 0,39 0,28 0,2 0,05 0
(D) Diferența B - hi 0 0 0,391 0,727 1,027 1,354 1,679 2,012 2,346 2,681 2,998 3,316 3,614 3,87 4,05 4,382 4,673 5,021
21 12,5 0 0,32 0,49 0,65 0,72 0,8 0,86 0,86 0,85 0,84 0,79 0,75 0,66 0,5 0,36 0,2 0,1 0
(D) 0 0 0,151 0,427 0,687 1,014 1,309 1,602 1,936 2,261 2,568 2,906 3,204 3,54 3,94 4,302 4,673 4,971
22 10,7 0 0,23 0,43 0,49 0,5 0,53 0,59 0,69 0,76 0.72 0,71 0,64 0,6 0,46 0,33 0,2 0,1 0
(D) 0 0 0,241 0,487 0,847 1,234 1,579 1,872 2,106 2,351 2,688 2,986 3,314 3,6 3,98 4,332 4,673 4,971
23 10,6 0 0,17 0,28 0,37 0,46 0,53 0,53 0,53 0,52 0,5 0,49 0,49 0,48 0,48 0,35 0,23 0,1 0
(D) Diferența B - hi 0 0 0,301 0,637 0,967 1,274 1,579 1,932 2,266 2,591 2,908 3,206 3,464 3,72 3,96 4,312 4,643 4,971
24 12,8 0 0,24 0,43 0,63 0,7 0,76 0,77 0,81 0,81 0,8 0,75 0,79 0,71 0,64 0,43 0,33 0,13 0
(D) 0 0 0,231 0,487 0,707 1,034 1,349 1,692 1,986 2,301 2,608 2,946 3,164 3,49 3,8 4,232 4,543 4,941
25 12,86 0 0,05 0,25 0,43 0,48 0,6 0,7 0,7 0,63 0,6 0,6 0,45 0,6 0,48 0,3 0,25 0,13 0
(D) Diferența B - hi 0 0 0,421 0,667 0,907 1,254 1,509 1,762 2,096 2,481 2,808 3,096 3,504 3,6 3,96 4,362 4,623 4,941
26 6,73 0 0,15 0,23 0,28 0,35 0,38 0,4 0,46 0,45 0,48 0,43 0,38 0,31 0,19 0,13 0,08 0,04 0
(D) 0 0 0,321 0,687 1,057 1,384 1,729 2,062 2,336 2,661 2,928 3,266 3,574 3,89 4,25 4,532 4,793 5,031
27 8,83 0 0,29 0,53 0,7 0,84 0,92 0,99 0,98 0,96 0,9 0,89 0,8 0,71 0,57 0,4 0,24 0,1 0
(D) Diferența B - hi 0 0 0,181 0,387 0,637 0,894 1,189 1,472 1,816 2,151 2,508 2,806 3,154 3,49 3,87 4,262 4,633 4,971
28 E 0 0,25 0,43 0,58 0,65 0,69 0,72 0,74 0,74 0,65 0,67 0,58 0,52 0,42 0,3 0,19 0,1 0
(D) 0 0 0,221 0,487 0,757 1,084 1,419 1,742 2,056 2,371 2,758 3,026 3,374 3,68 4,02 4,362 4,683 4,971
Fig. 1.9. Variația săgeții gâtului de chitară măsurată pentru fiecare gradație
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
13
Fig. 1.10. Abaterile valorilor înregistrate față de valoarea nominală a înălțimii gradație-coardă
Pentru analiza mărimii deformațiilor corpului de chitară, s-a determinat planeitatea corpului de
chitară în zona cordarului (în planul yz), fiind măsurat bombamentul feței în zona cordarului,
respectiv distanța de la riglă la fața de chitară (Fig.1.11).
Fig. 1.11. Schema principiului de măsurare a planeității feței de chitară în zona cordarului, pe
direcția yz
Fig. 1.12. Șirul statistic ordonat crescător al abaterilor (bombamentului) fețelor de chitară,
măsurate în punctul D
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
14
Fig. 1.13. Repartiția asimetrică de stânga a frecvenței de apariție a bombamentului feței de chitară
în zona cordarului (se observă că predomină valorile relativ mici (0,2...0,8 mm])
În planul xy s-au prelevat datele în trei puncte diferite ale feței de chitară, conform schemei
prezentate în Fig. 1.14.
Fig. 1.14. Schema principiului de măsurare a planeității feței de chitară pe direcția xy
Rezultatele au evidențiat faptul că cele trei puncte măsurate nu sunt coplanare, înregistrându-se
abateri de la planeitate cu precădere în punctele A și B (majoritatea formează o curbură concavă)
(Fig. 1.15).
Fig. 1.15. Variația abaterilor de la planeitate pe direcția xy
Tabelul 1.6. Centralizarea datelor măsurate pentru verificarea planeității fețelor de chitară
Puncte
măsurate
Probe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
D 0,28 0,00 0,83 0,28 0,65 0,70 0,96 1,23 0,27 0,70 0,88 0,84 0,69 0,66
C 0,40 0,40 0,40 0,54 0,28 0,31 0,45 0,25 0,23 0,28 0,33 0,37 0,40 0,33
B 0,54 0,28 0,56 0,90 0,55 0,52 1,35 0,62 0,40 0,92 0,60 0,55 0,87 1,28
A 1,18 1,17 0,73 0,87 0,48 0,39 1,00 0,73 0,50 0,61 0,36 0,64 0,62 1,06
Puncte
măsurate 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
D 1,13 0,43 0,20 0,55 0,30 0,40 0,40 0,50 0,50 0,10 0,25 0,55 0,50 0,10
C 0,29 0,48 0,29 0,46 0,45 0,34 0,05 0,17 0,65 0,15 0,03 0,55 0,04 0,40
B 1,11 0,96 0,71 0,61 0,90 0,34 0,20 0,03 0,00 0,00 0,30 1,13 0,10 0,48
A 0,79 1,06 0,79 0,68 0,85 0,43 0,53 0,35 0,45 0,27 0,69 0,98 0,53 0,80
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
15
Acest lucru se explică prin deformațiile care se produc la nivelul feței de chitară – în zona
cordarului, atât pe direcție longitudinală (Fig. 1.15), cât și transversală (Fig. 1.13), fapt care
conduce la creșterea înălțimii corzilor. Cauza acestor deformații poate fi atât elasticitatea mare a
materialului, fie un design neadecvat al întăriturii în zona cordarului.
3. Activitatea 1.2. Măsuri de limitare a problemei astfel încât să nu mai fie
afectată fabrica din cauza apariției defectului (mărirea producției, verificarea
stabilității chitarelor, mărirea timpului de depozitare la furnizor, etc) (durata
L2-L3)
Pentru limitarea problemei, s-au implementat sau sunt în curs de implementare următoarele măsuri:
verificarea și monitorizarea stabilității dimensionale a reperelor din etapa de asamblare gât-
tastieră-corp și până în etapa finală (montaj final);
monitorizarea conținutului de umiditate a lemnului în diferite etape tehnologice;
utilizarea unei compensații dimensionale la cordar și tastieră pentru obținerea înălțimii
corespunzătoare dintre corzi și tastieră;
pe baza analizei datelor climatice privind umiditatea și temperatura mediului ambiant în
diferite sectoare de producție care a evidențiat o umiditate relativă a aerului de aprox. 40%
în fabrică în sezonul rece, comparativ cu umiditatea relativă a aerului de aprox. 65-70% la
beneficiar, s-a ajuns la concluzia utilizării unor dispozitive climatice de umidificare a aerului
în sectoare și monitorizarea stabilității dimensionale a reperelor;
introducerea unor elemente de rigidizare a gâtului de chitară;
conform cercetărilor științifice evidențiate în literatura de specialitate, pentru stabilizarea
dimensională a lemnului (respecctiv izolarea grupărilor libere –OH), s-ar putea trata lemnul
cu emulsie de parafină, aceasta fiind introdusă în substanețele adezive utilizate la încleirea
reperelor
o altă metodă de stabilizare dimensională a lemnului o reprezintă tratarea termică, agentul
economic utilizând lemnul din fag termotratat ca alternativă pentru lemnul de salcâm tratat
cu amoniac.
Înlocuirea adezivului polivinilic cu o rășină naturală sau sintetică, fără influență asupra
umidității lemnului pe care se aplică.
Verificarea umidității celor două elemente care se încleie și păstrarea unei diferențe de
umiditate de max 2%.
Înlocuirea elementului 1 cu frasin tratat termic.
Finisarea suprafețelor lemnoase de la interior (pentru a împiedica schimbul de umiditate al
lemnului cu mediul exterior).
Utilizarea riguroasă a sistemului de asigurare și control al calității, bazat pe următoarele
instrucțiuni (conform instrucțiunilor S.C. Hora S.A Reghin):
1. Examinarea aspectului general al instrumentului :
Aspectul finisajului (culoare , grad de luciu conform cerinţelor firmei);
Simetria elementelor corpului (a fileului,bordura,rozeta,);
Forma şi simetria corpului;
Gâtul chitarei trebuie să fie drept, fără curbură. Poate fi verificat privind dinspre capul
chitarei înspre corp, pe toată lungimea acestuia sau cu rigla dreaptă şi lere de oţel;
Limba şi gradatiile aflate pe aceasta să nu fie oxidate sau cu ondulații. Poziţionând o rigla
scurta pe 3 gradaţii se poate determina abaterea de la planeitate a acestora;
Corpul chitarei să nu fie crăpat sau fisurat;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
16
Colorarea trebuie să fie uniformă pe suprafaţa instrumentului, respectând reţeta de preparare
din fişa tehnică şi modul corect de aplicare;
Mecanismul de acordare să nu aibă joc în locaşul lui şi să nu fie uzat;
Corzile să nu fie oxidate.
Dacă unul din aceşti parametri nu este în conformitate cu fişa tehnica, instrumentul va fi respins
deoarece aspectul şi calitatea sunetului emis de instrument va avea de suferit.
2 .Verificarea dimensională a elementelor ce ţin de funcţionalitatea instrumentului:
Capetele si profilul gradaţiei ,planeitatea acestora în raport cu limba cât şi între acestea
(se verifica cu o rigla scurtă, pe trei gradaţii, dacă este corectă planeitatea gradaţiilor nu trebuie
să aibă joc pe acestea );
Planeitatea gâtului împreuna cu limba ;
Se va urmari dacă prăguşul este la nivel cu cantul limbi şi bine presat pe capătul acesteia
Montajul corzilor în cordar la chitarele acustice ,astfel încât să se evite smulgerea butonului
din cordar şi sa existe o buna presiune pe înaltator (IL 02-01-01-193 );
Distanţa de la pragus pe înaltator (menzura din fisa tehnica);
Dimensiunea mînerului gîtului cu limbă ,profilul mânerului de gât;
Dimensiunile limbi ( lungime, lăţime pragus şi la grd.XII) şi poziţionarea corzilor pe
aceasta (corzile 1 si 6 trebuie să fie paralele cu cantul limbi) (fisa tehnica);
Se va verifica dacă praguşul este la nivel cu cantul limbi şi bine presat pe capatul acesteia
Dimensiunea şi forma calcaiului(fisa tehnica);
Dimensiunile eclisei la butucul inferior şi cel superior (fisa tehnica);
Dimensiunile prăguşului în funcţie tip si marimea instrumentului(fisa tehnica);
Forma şi dimensiunile cordarului (desen de executie cordar);
Poziţionarea butonului de fund chitara la mijlocul eclisei;
Dacă fixarea cordarului pe fata chitarei se face cu adeziv de tip aracet, trebuie curăţată
pelicula de lac din toata zona de încleiere a cordarului .
Cu ajutorul sablonului de poziționare cordar se verifica dacă :
pozitionarea este simetrică față de axa chitarei şi conturul acesteia;
pozitionarea este corectă în raport cu limba (este important pt. poziţia corzilor pe limba);
poziţionarea în funcţie de compensaţia cerută de client (fișa tehnică);
poziţionarea şi încleierea cordarului să respecte însemnarea făcută cu ajutorul şablonului,
deoarece, o alta poziţionare decât cea corecta ar duce la greşeli în ceea ce privește acustica
instrumentului, prin nerespectarea compensaţiei pe cordar.
4. Activitatea 1.3. Identificarea cauzei rădăcină pe baza analizei din diagrama
Ishikawa – parțial (durata L2 - L8)
4.1. Analiza cauzelor posibile de apariție a defectelor
Astfel s-au identificat următoarele cauze posibile ce determină apariția deformării gâtului/corpului
de chitară, după ce procesul tehnologic s-a încheiat și au fost livrate la beneficiar:
instabilitatea dimensională a materialul din structura gâtului/corpului de chitară, datorată:
calității materialului (modalitatea de debitare – material debitat semiradial și tangențial),
modaliatea de încleiere gât-tastieră- corp având în vedere modul de dispunere a secțiunilor
celor două repere (Fig.1 .16), dispunerea neconformă conduce la o contragere neuniformă a
lemnului. Se știe că piesele alăturate trebuie să aibă în zona de îmbinare suprafețele orientate
după aceași direcție structurală (radial-radial, tangențial-tangențial, semiradial-semiradial).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
17
Fig. 1.16 Modalități corecte de dispunere a secțiunilor
variația conținutului de umiditate a lemnului pe parcursul fluxului tehnologic ( uscătorie –
magazie prefabricate - hala de mașini – asamblare – finisare – magazie finite), precum și
diferențele de umiditate a lemnului din elementele îmbinate (gât-tastieră, gât-tastieră-corp).
Se știe că elementele îmbinate trebuie să prezinte aceeași umditate, egală cu umiditatea de
echilibru corespunzătoare mediului în care este utilizat. Astfel, fie lemnul este prea mult
uscat în camerele climatice (la uscătorie), fie se usucă pe parcursul fluxului tehnologic
datorită temperaturilor ridicate din interior (T=22 – 24 °C, Uaer=40-45%);
O analiză a conținutului de umditate a lemnului la gâtul de chitară aflat în diferite etape tehnologice
au evidențiat următoarele aspecte (măsurătorile s-au realizat pe stocurile existente la fiecare punct
de lucru) (Fig. 1.17):
a)
b)
c)
d)
e)
f)
Fig. 1.17. Variația conținutului de umiditate a lemnului utilizat în structura gâtului de chitară, în
diferite etape tehnologice (lot analizat: 20 repere)
12
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
18
în etapa de retezare, pe lungimea reperului din lemn de paltin, se observă variații reduse
(max 1 ..1,5 %) ale conținutului de umiditate (Fig. 1.17, a);
dispersia valorilor este relativ mare: între 6...9%, în condițiile în care din camerele
climatice reperele ar trebui iasă cu o umiditate de 5-6% (Fig. 1.17, b);
după staționarea reperelor în hala de mașini (de la operația de retezare , la operația de
îndreptare), umiditatea lotului măsurat ese de 4 ...6,5%;
după încleierea limbii (tastierei ) cu gâtul, semifabricatul format din cele două repere
înregistrează umidități diferite: lemnul de paltin prezintă o umiditate de aproximativ
5,5...8% când este încleiat cu limba de fag termotratat, comparativ cu tastierele din lemn
de salcâm tratat în abur de amoniac, caz in care umiditatea variază între 7...9,5% (lemnul
de paltin). Tastiera, având grosimea de 7..8 mm, prezintă valori diferite ale umdidității în
funcție de specia lemnoasă: lemnul de fag termotratat are umiditatea de 8...11% în zona
încleiată și 3...4,5% în zona liberă; lemnul de salcâm tratat prezintă un conținut de
umiditate de 10..14% în zona încleiată și 4...6,5% în zona liberă (Fig. 1.17, c – f).
Erori datorate operatorului uman;
Dispozitive de verificare dimensională, a planeității, a unghiurilor ș.a. uzate/insuficiente;
În vederea identificării cauzelor deformațiilor din structura chitarei, s-au formulat set-uri de
chestionare grupate pe categorii de cauze, acestea stând la baza analizei Ishikawa.
Materialele utilizate în structura chitarei 1. Respectă materialul specificațiile (dimensionale, calitative) stabilite (prin desen, proiect, derogari acceptate)?
2. Există defecte vizibile ale materialului, în afara/ în limita specificațiilor?
3. A avut loc recent o schimbare de lot de materiale? Dar de furnizor?
4. A comunicat recent furnizorul modificările de structură/ compoziție a materialului care au fost acceptate?
5. Există derogări referitoare la materialul acceptat?
6. Pot defectele de material să rezulte în urma unei manipulări defectuoase?
7. Provin materialele/ subansamblele dintr-un alt process tehnologic?
8. Există o cantitate suficientă din respectivul reper/ material, astfel încât operatorii să nu fie tentați să utilizeze,
de exemplu stocuri cu probleme, blocate?
Principalele specii de arbori indigeni care constitue materia primă pentru construcția chitarelor sunt:
Molidul - cea mai răspândită specie de rășinoase din țara noastră ( circa 19 % din suprafața
împădurită). Se usucă ușor și fără defecte, se prelucreaza ușor se încleie se colorează și lăcuiește
bine. Se selecționează în 2 clase de calitate și 3 subclase: RS – rezonanță superioară, RI – rezonanță
inferioară și CV- pentru claviatură și a doua clasă C pentru cherestea și alte produse. Secționarea
buștenilor trebuie să fie la lungimi de 2 – 4 m. Debitarea se face pe direcție radială, uneori
tangențială (Fig. 1.16.), atât din raționamente acustice și estetice cât și mecanice – deformațiile pe
direcție radială fiind mai reduse. Modul de debitare, stivuire, condițiile de depozitare, conservare și
uscare a sortimentelor reprezintă factori de influență asupra calității lemnului în fabricarea
instrumentelor muzicale. În acest sens, încă din faza de debitare a buștenilor în sortimente este
stabilită destinația materialului.
Semifabricatele pentru fețele de chitare se debitează pe sferturi acest tip de debitare având o
serie de avantaje precum: debitarea radială este cea mai stabilă dimensional; piesele de lemn se
umflă și se contrag mai mult pe grosime decât pe lățime într-un raport 2:1; curbarea și răsucirea
lemnului este cea mai mică, ca efect al umflării și contragerii; asigură o mai mare uniformitate a
lemnului târziu pe fețe și o șlefuire superioara; lemnul din alburn apare la exterior și poate fi
îndepărtat; uzura mai uniformă a lemnului. Dezavantajele debitării pe sferturi : randamente mici cu
costuri mari de debitare; lățimi mici a pieselor de lemn (necesită bușteni cu diametre mari); uscare
artificială dificilă.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
19
În privința calității materiei prime, există o preselecție a materialului lemnos în măsura în
care furnizorii asigură aprovizionarea cu lemn de rezonanță sau calitativ. În urma debitării primare,
se sortează și se utilizează aproximativ 90% din materia primă, acesta fiind unul din obiectivele
sustenabile ale agentului economic – de valorificare eficientă a biomasei lemnoase.
Etapele fluxului tehnologic al unui model de chitară implică următoarele operații tehnologice: I Gâtul de chitară II Corpul
1. Retezare la lungime a semifabricatului
2. Copiere profil gât la mașina de frezat cu două capete
3. Șlefuire față cap gât
4. Însemnare profil cap gât și poziție prăguș
5. Îndreptare mâner gât în vederea încleierii limbii
6. Calibrare grosime cap gât
7. Aplicare limbă (tastieră)
8. Retezare limbă la lungime
9. Frezare cap și găurire pentru mecanism chei
10. Frezare contur gât și scobitură pentru locaș corzi
11. Frezare mâner gât
12. Șlefuire suprafață de așezare călcâi și încleiere
13. Încleiere butuc călcâi chitară
14. Retezare la lungime călcâi gât
15. Frezare profil călcâi
16. Frezare și șlefuire capăt limbă
17. Șlefuire cant și spate la capul gâtului de chitară
18. Calibrare înălțime călcâi
19. Șlefuire profil cap gât
Alte repere
Cordar
Limbă
Butuc
Contraeclisă
Bare transversale și bare de rezonanță
Eclisa
1. Calibrare la grosime și șlefuire
2. Îndreptare cant eclisă
3. Spintecare la lățime
4. Imersare în apă și curbare eclise
5. Încleiere contraeclisă
6. Retezare la lungime eclisă și contra-eclisă
7. Curățare locaș butuc; împerechere și verificare;
încleiere butuc inferior și superior;
8. Retezare înălțime eclisă
9. Șlefuire interioară eclisă și c-eclisă
Fața de chitară
1. Calibrare la grosime fața brută de chitară;
2. Împerechere fețe de chitară (2 buc/4 buc);
3. Desenare și decupare față
4. Îndreptare pe cant a perechilor fețelor de chitară;
5. Încleiere față;
6. Calibrare la grosime față după decupare;
Spatele de chitară
1. Calibrare la grosime bruta spate de chirara
2. Împerechere spate 2 buc
3. Decupare spate chitară
4. Îndreptare cant a perechilor;
5. Încleiere spate;
6. Calibrare la grosime spate după decupare
Asamblare corp/Finisare-lăcuire corp
Asamblare corp-gât; Planare/șlefuire limbă; Tăiere șanțuri gradații și aplicare gradații; Montare cordar, corzi, prăguș, chei
Mașini/echipamente de lucru (utilajul) 1. Utilajele îndeplinesc prin proiectare/ construcție cerințele respectivei operații (funcții, parametrii, viteza de
operare)?
2. Este conformă și documentată capabilitatea utilajului?
3. Au fost efectuate recent intervenții/ reglaje la utilaje? Au fost inlocuite componente?
4. Pot aceste reglaje/ intervenții/ înlocuiri componente la utilaj să afecteze funcțiile acestuia?
5. Sunt inspecțiile/ reviziile periodice efectuate la timp și documentate? Au fost ele efectuate de personalul
corespunzator (calificare, scolarizari)?
6. Toleranțele utilajului pt. respectiva operatie sunt conforme cu prescripțiile?
7. Care este starea de uzură a utilajului? Este ea în limite/ admisă?
8. Starea de curățenie a utilajului/ subansamblelor este corespunzatoare?
9. Se efectueaza activitati TPM (Mentenață total productivă - mentenanţa autonomă, mentenanţa preventivă şi
mentenanţa predictivă, proiectarea şi îmbunătăţirea echipamentelor)? Pot ele influenta starea normala de operare a
utilajului?
Metoda de lucru 1. Sunt instrucțiunile de lucru utilizate în producție documentate, clare, vizuale și au un grad de complexitate care
poate fi înțeles de operatori?
2. Au fost făcute recent modificări ale instrucțiunilor/metodei de lucru? Sunt documentate corespunzător aceste
modificări?
3. Sunt respectate strict secvențele de lucru descrise de instrucțiuni (inclusiv manipulările de la postul de lucru)?
4. Este operatorul expus la riscuri de siguranță în timpul efectuării operațiilor descrise de instrucțiuni care l-ar putea
face să-și modifice modul de lucru datorită instinctului de conservare?
5. Lay-out-ul liniei de fabricație este corespunzător, în sensul că nu poate genera probleme operatorului (referitor la
manipulari, poziție de lucru)?
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
20
Operatorul 1. A respectat operatorul instrucțiunile specifice postului de lucru? Sunt responsabilitățile operatorului clar definite
(prin FP, alte instrucțiuni) și sunt cunoscute de acesta?
2. Este operatorul calificat și școlarizat corespunzator pentru sarcinile pe care le are de îndeplinit? Este scolarizarea
documentată?
3. Are operatorul suficientă experiență pentru respectivele sarcini?
4. Este operatorul apt din pct. de vedere medical pt. îndeplinirea respectivelor sarcini?
5. Este documentată starea sa de sănătate (acuitate vizuala, auditiva)?
6. Este operatorul conștient de importanța sarcinilor pe care le executa?
7. Este operatorul dispus să improvizeze sau să nu respecte strict instrucțiunile? Există precedente documentate în
acest sens?
8. Este operatorul o persoana sinceră, cooperantă, complet integrată în cadrul colectivului? Relațiile cu șefii direcți
sunt corespunzatoare?
Mediul de lucru 1. Sistemul 5S este implementat si funcțional în cazul zonei (liniei de producție, magazie) în care s-a produs
defectul?
2. Au existat variații semnificative ale condițiilor de mediu ambiant (temperatura, presiune) care pot influența
procesul de lucru?
3. Există factori de mediu care ar fi putut influența personalul în respectiva zonă de lucru (iluminat, zgomot
excesiv, praf)?
Concluzii
Conform planului de realizare al proiectului și implicit a diagramei Gantt, obiectivul acestei etape a
fost îndeplinit în procent de 100%, activitatea 1.3 urmând să fie continuată și în etapa 2/2017 a
proiectului, până în luna mai 2017 (luna a 8 - a a proiectului).
Rezultatele obținute în cadrul acestei etape au fost:
Stagiul de practică pentru doi studenți masteranzi (80 ore/persoană);
Raport științific și tehnic privind distribuția statistică a cauzelor de apariție a deformațiilor
bazat pe monitorizarea mărimilor deformațiilor și frecvența de apariție a acestora;
Fișe de analiză cantitativă și calitativă a parametrilor urmăriți (umiditatea lemnului pe fluxul
tehnologic, abaterile de la rectilinitate și planeitate a reperelor pe flux, umiditatea și
temperatura mediului de lucru în sectoarele din fabrică, tipuri de defecte);
1 Workshop la agentul economic desfășurat în data de 25 noiembrie 2016;
Participarea la conferința internațională The 40th
International Conference on Mechanics of
Solids, Acoustics and Vibrations & The 6th International Conference on “Advanced
Composite Materials Engineering” COMAT2016 & ICMSAV2016 Brasov, ROMANIA,
desfășurată în perioada 24-26.11.2016, cu 3 comunicate (lucrări) sub formă de postere;
1 plan ”Fire-Wall” pentru satisfacerea cerințelor beneficiarilor.
Bibliografie
1. Bucur V. (2016) Handbook of Materials for String Instruments, SpringerVerlag ISBN 978-3-319-32078-6.
2. Stanciu M.D., Curtu I., Pop C., Man D., Evaluation of Residual Strains on Acoustic Quality of Guitar, The
10th International Conference “Wood Science and Engineering in the Third Millennium” - ICWSE 2015,
Brasov, 5-7 noiembrie 2015, ISSN 1843-2689, p. 73-80
3. Stanciu M D, Curtu I, Mocanu T (2014) Mechanical Behavior of Guitar Neck under Simple Bending Stress
Analyzed with Finite Elements Method. Applied Mechanics and Materials, Vol. 658 (2014) pp 225-230,
www.scientific.net/AMM.658.225;
4. Stanciu M D, Curtu I, Apostol (2014) Evaluation of strain and stresses states of reinforced guitar neck with
finite elements method. Proceeding of 5th
International Conference Advanced Composite Materials
Engineering COMAT 2014 16-17 October 2014, DERC Publishing House, Boston, Massachusetts, U.S.A;
5. Cismaru M. (2003) Fizica lemnului și a materialelor pe bază de lemn, Ed. Universității Transilvania din
Brașov;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ
B-dul Eroilor, 29, RO-500036 Braşov, România,
Fax +40-268-410525; 0268-412088; 0268-472173, Tel. +40-268-412921 int. 134
21
6. Andrianopoulos N., Manolopoulos V., (2012) Can Coulomb criterion be generalized in case of ductile
materials? An application to Bridgman experiments, International Journal of Mechanical Sciences, 54, 241–
248.
7. Stanciu M.D., Curtu I., (2015) Reologia lemnului– suport de curs Partea a II-a, Ed Universitatii Transilvania
din Brasov, ISBN 978-606-19-0633-8
8. Allegretti O, Brunetti M, Cuccui I, Ferrari S, Nocetti M, Terziev N (2012) Thermo-vacuum modification
9. of spruce (Picea abies Karst.) and fir (Abies alba Mill.) wood. BioResources 7(3):3656–3669.
10. Ayadi N, Lejeune F, Charrier F, Charrier B, Merlin A (2003) Color stability of heat treated wood during
artificial weathering. Holz als Roh- und Werkstoff 61: 221-226.
11. Esteves B, Marques VA, Domingos I, Pereira H (2008) Heat-induced colour changes of pine (Pinus pinaster)
and eucalypt (Eucalyptus globulus) wood. Wood Science and Technology, 42: 369-384.
12. Gonzáles-Peña M, Hale M (2009) Colour in thermally modified wood of beech, Norway spruce and
13. Scots pine. Part 2: Property predictions from colour changes. Holzforschung 63(4):394-401.
14. Karlsson O, Morén T (2010) Colour stabilizations of heat modified Norway spruce exposed to out-door
conditions. Proceedings 11th International IUFRO Wood Drying Conferance, Skellefteå, Sweden, 265-268.
15. Karlsson O, Yang Q, Sehlstedt-Persson M, Morén T (2012) Heat treatments of high temperature dried norway
spruce boards: saccharides and furfurals in sapwood surfaces. BioResources 7(2): 2284-2299.
16. Câmpean Mihaela (2011) Tratamente termice ale lemnului – suport de curs IFR, Ed. Univ. Transilvania din
Brașov
17. Raboca H.M., (2012) Managementul calității – suport de curs pentru IFR, Univ. Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Recommended