View
100
Download
4
Category
Preview:
Citation preview
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS, GALATIFACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIEASISTENTA MEDICALA GENERALA
PROFESOR COORDONATOR:
Dr. Tatu Alin
STUDENTE:
Roman Ciot Camelia
Pohrib Neagu Valerica
Roman Alina
Prescornita Simona
Popa Andreea-Georgiana
Panaitiu Cristian
MELANOMUL MALIGN
CUPRINSDefinitie
Factori favorizanti
Incidenta
Evolutie
Semnele ABCDE
Tipuri de melanom malign
Diagnostic
Prognostic
Tratament
Rolul asistentei medicale
MELANOMUL MALIGN
CE ESTE MELANOMUL MALIGN?
Este un cancer de piele format din inmultirea dezorganizata a celulelor care produc pigment in piele (melanocitele care produc melanina)
Boala se dezvolta initial doar pe piele dar are o mare capacitate de metastazare. De aceea, tratamentul chirurgical de indepartare a leziunii trebuie facut cat mai repede. Cand tumora este depistata precoce, operatia asigura vindecarea. Cu cat tumora este mai avansata cu atat sansele de supravietuire sunt mai mici, melanomul malign fiind o boala letala.
Melanina este substanta care determina culoarea pielii si o apara in acelasi timp de arsura solara. Cand melanocitele devin canceroase, ele se inmultesc, cresc in dimensiuni si invadeaza alte tesuturi.
FACTORI FAVORIZANTI AI MELANOMULUI MALIGN
Exceptii:
Melanomul malign (MM) poate sa apara si pe tegumente neexpuse la soare ca: palme,
talpi, scalp, unghii.
MM apare mai rar, 1-2%, pe pielea neagra, fototip VI
MM poate sa apara si pe alunite prezente la nastere (nevi congenitali) in 5% din cazuri.
Orice persoana are un risc de aparitie a MM indiferent de culoarea pielii, sex sau varsta.
Exista chiar o forma clinica de MM acromic (fara culoare), greu de diagnosticat
Persoanele :fototip I = se ard mereu si nu se bronzeaza (albinism)
fototip II = se ard frecvent si se bronzeaza putin
Persoane cu istoric de arsuri solare intermitente
Persoane cu istoric personal sau familial de alunite active, displazice sau de
melanom malign (risc 30-50%)
Alti factori de risc: arsura cutanata cu cicatrice, tratamente cu raze X (dupa
transplant renal), traume repetate pe alunite, imunosupresie, numar mare de alunite,
alunite noi care apar la maturitate.
VARSTA APARITIEIINCIDENTA
• 30-40 de ani (dar poate sa apara chiar si in copilarie sau la varste mai inaintate)
• S-a dublat in ultimii 10 ani
EVOLUTIA UNUI MELANOM MALIGN
O alunita care isi schimba culoarea,dimensiunea,
forma poate fi un melanom malign.
Culoarea negricioasa
sau neomogena
cafeniu-roz
si
brun-inchis poate
semnala un
melanom.
Simptome ca: ulcerarea, sangerarea, mancarimea unei leziuni,trebuie sa duca pacientul urgent la medic. Sunt insa si melanoame care apar “de novo”, fara sa aiba la baza o alunita(de aceea excizia tuturor alunitelor nu fereste pacientul de melanom. Semnele ABCDE sunt foarte importante pentru supravegherea alunitelor si depistarea precoce a unui melanom.
SEMNE ABCDE PENTRU DEPISTAREA MELANOMULUI MALIGN
A = asimetrieB = margine neregulata (border)C = culoareD = diametru > 7 mmE = evolutie
Alte semnale de alarma: suprafata asa zisei alunite este ulcerata, alunita este pruriginoasa, inflamata, sangeranda, zdrobita, frecata cronic de obiecte de imbracaminte
TIPURI DE MELANOM MALIGN
Superficial, extensiv in suprafata, 60% din cazuri
Nodular, 20% din cazuri:
Lentigo maligna melanoma, 15% din cazuri.
Melanom acral (la nivel subunghial, degete, palme, talpi), 5%
Metastaza cutanata de melanom malign
Melanomul Malign metastazeaza atat pe cale limfatica cat si pe calea vaselor de sange din piele. Metastazele se produc la nivel de ficat, plaman, creier, oase si piele, organe care trebuie monitorizate dupa diagnosticarea unui melanom.
DIAGNOSTIC
Semnale de alarma: Orice modificare de culoare, textura, volum, suprafata a unei alunite. Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice (aspectul leziunii care creste in dimensiune, si-a schimbat culoarea si forma), pe aspectul la examinarea dermoscopica si pe aspectul histopatologic al piesei de biopsie.
La microscop se masoara grosimea tumorii (indice Breslow) important in stabilirea stadiului tumoral.
Examinarea histologica a ganglionului santinela aduce date suplimentare privind invazia tumorala si posibilitatea de metastazare, ajutind la o mai corecta incadrare in stadiul bolii. PET CT poate depista invazia ganglionara
PROGNOSTIC
Persoana la care se ridica suspiciunea de melanom trebuie sa se opereze de urgenta, interventia chirurgicala fiind salvatoare daca este facuta in stadiile precoce de boala. Prognosticul poate fi evaluat doar dupa examinarea histologica a tumorii operate
In cazul melanomului malign nu se recomanda alte tratamente ca radioterapia, iar chimioterapia nu s-a dovedit benefica. In stadiul III de boala se adauga tratamentul cu interferon.
TRATAMENT
Excizia cutanata a leziunii (operatia) cat mai aproape de debutul tumorii este gestul cel mai important care poate salva viata pacientului. Excizia se face in anestezie locala la o margine de siguranta de 1,5 -2 cm de marginea leziunii si in profunzime pina la fascia musculara.
In cazul unui diagnostic clinic incert se face initial biopsia leziunii si apoi se reintervine pentru completarea operatiei pina la marginea de siguranta oncologica. Indepartarea tumorii este cel mai important gest terapeutic. Indepartarea primei statii ganglionare se poate face dupa depistarea locatiei cu colorant radioactiv. Studiul microscopic al ganglionilor aduce date mai precise despre prognostic dar nu il imbunatateste.
In stadiul III de evolutie se recomanda si terapie cu interferon in doze mari, peste acest stadiu tratamentul fiind considerat inutil. Chimioterapia se recomanda in cazul metastazelor de organ si nu in scop profilactic. Nu se practica radioterapie.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
Instruirea pacientilor sa limiteze expunerea la razele solare
Sfatuieste pacientul sa se prezinte la medic daca apar modificari de forma si culoare ale alunitelor de pe corp
Indruma pacientii sa retina formula mnemotehnica ABCDE si de asemenea sa solicite consult de specialitate daca sunt semnale de alarma
Indrumarea pacientului cu MM spre controale si tratament corect efectuate de catre medici specialisti
INTREBARI
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Pătraşcu V. - Boli Dermatologice şi Boli Sexual-Transmisibile, ediţia a II a, Ed. Sitech Craiova 2006
2. Coman OA, Oanţă AI şi colab. - Melanomul malign elemente de diagnostic şi prognostic, strategia terapeutică. Medicina Modernă. 2002; vol. IX, nr. 11: 562-573ch, Craiova, 2006, p:355-364.
3. Forsea D, Popescu r şi colab. - Compendiu de dermatologie şi Venerologie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000,
4. A. Tatu - Curs de Dermatologie- Universitatea Dunarea de Jos Galati, Facultatea de Medicina si Farmacie.
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE !!!
Recommended