View
215
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
IMPACTUL RISCURILORNATURALE ŞI ANTROPICE
Universitatea “Babes Bolyai” Cluj-Napoca
Facultatea de Ştiinta şi Ingineria Mediului
Catedra de Evaluarea şi Gestiunea Mediului
Lector dr. Nicoleta BRIŞAN
Nucleu
Manta
Crusta
N.intern
Fosa
Litosfera
Manta
N. extern
RiftFosa,Zona de subductie
Limită convergentă
Zonă de subducţie
vulcani
Placă continentalăPlacă oceanică fosă
topire
cutremure
Limită divergentă
litosferă litosferă
astenosferă
magmă
Distribuţia vulcanilor tereştri activi şi cei care au avut activitate în
timpuri istorice
▫ 80% din întreaga activitate vulcanică – în zonele de rift
Zona lungă de rifturi suboceanice şi a
apendicelor sale intracontinentale
-fundamental efuziv,
-puţin violent şi
-în mod covârşitor se dezvoltă în arii
submarine
› 10% din întreaga activitate vulcanică – în zonele de subducţie
Zona arcurilor tectonice
- cu puternice influenţe asupra omului, căci sunt puternic explozivi, cauzatori de pagube şi dezastre.
• Vulcanii din zonele de rift sunt prezintă un risc mai redus pentru om şi activităţile sale.
• Majoritatea lor sunt localizaţi pe fundul oceanelor, dar se întâlnesc şi pe uscat (în lungul Marelui Rift din estul Africii, Islanda ş.a.).
Vulcanii (ca aparat vulcanic, cu con) din zonele de subducţiesunt cei mai numeroşi şi totodată cei mai periculoşi, erupţiile lor fiind însoţite de explozii.
Ei sunt grupaţi în marea majoritate în jurul Oceanului Pacific, în bine-cunoscuta “centură de foc a Pacificului”
Ex. Indonezia, Insulele Filipine, Japonia, Insulele Kurile, Insulele Aleutine, vestul Americii de Nord, America Centrală, vestul Americii de Sud). În aceeaşi categorie se încadrează şi vulcanii mediteraneeni Vezuviu şi Etna.
• 10% din întreaga activitate vulcanică în punctele fierbinţi ale Terrei (Hot Spots)
Zona punctelor fierbinţi
Vulcanii din punctele fierbinţiconstituie o categorie de vulcani activi întâlniţi în interiorul plăcilor litosferice, în locurile în care scoarţa terestră este mai subţire.
Vulcanii din insulele Hawaii aparţin acestei grupe.
a. Provincia intrapacifică
b. Provincia munţilor tineri
(„centura mediteraneeană”)
c. Provincia Atlanticăd. Provincia Africii orientale
e. Provincia Oceanului Indian
Erupţii vulcanice
Hazard natural
Prezenţa societăţii umane
Riscul
Dezastre naturale
• Riscul reprezentat de vulcani este foarte mare pentru om, ţinându-se cont de faptul că la poalele acestora sunt deseori create mari concentrări de populaţie atrasă de solurile fertile de pe versanţii conurilor, de prezenţa unor izvoare fierbinţi şi a emanaţiilor de gaze favorabile dezvoltării staţiunilor balneare, de oportunităţile pentru turism etc.
Islanda, 23 Januarie,1973
-Numărul vulcanilor continentali din întreaga
lume este de peste 1.500 din care circa 500sunt în prezent activi, putând să reprezinte sursa
unor posibile catastrofe
-În fiecare an, în lume în domeniul continental,
se produc 50 – 70 erupţii
-Numărul de decese cauzate de erupţii
vulcanice, în decursul unui secol, este estimat la
60.000
• Erupţiilor vulcanice le sunt atribuite circa
350 000 victime începând cu zorii civilizaţiei umane. Aceasta cifră nu reprezintă decât jumătate din decesele cauzate de cutremurele de pământ dintr-un singur an, 1976, cel mai ucigător fără îndoială din câte se cunosc până în prezent.
• Numărul vulcanilor susceptibili de a se activa este de două-trei ori mai mare decât numărul celor consideraţi deja activi. Patru cincimi din aceştia aparţin “centurii de foc” a Pacificului şi sunt cei mai periculoşi, din cauza vâscozităţii lavelor şi a stilului eruptiv exploziv.
• Pe teritoriul Europei există mai multe exemple de vulcani care reprezintă un risc
• direct , pentru milioane de oameni iar erupţiile acestora ar putea cauza disfuncţionalităţi socio-economice majore, cu implicaţii asupra UE şi asupra unor anumite ţări în parte
• ITALIA
▫ Vulcanul Etna
cel mai inalt si mai voluminos vulcan al Italiei
vulcan de tip efuziv – adica manifestate prin revarsarea unei mari cantitati de lava
se află pe locul doi într-un top al celor mai activi vulcani ai lumii, in ceea ce priveşte cantitatea de lavă adusă la suprafaţă, – după vulcanul Kilauea din Hawaii
▫ Vulcanul Stromboli
eruptii explozive, de obicei, sunt de mica amploare.
▫ Vulcanul Vezuviu
▫ o erupţie a vulcanului Vezuviu ar necesita evacuarea a peste 550 000 de oameni din Napoli şi mai mult de 1 milion de oameni expuşi la impactul cenuşii vulcanice; absenţa unei activităţi vulcanice din 1944 şi colmatarea craterului creează premisele unui eveniment catastrofic exploziv la următoarea erupţie
▫
• Grecia are 4 puncte fierbinţi:
▫ Peninsula METHANA si golful Saronic.
aici se găsesc peste 30 de centre de eruptie
vulcan de tip efuziv – adica manifestate prin revarsarea unei mari cantitati de lava
Zona prezintă un risc considerabil de erupţii explozive în viitor
▫ Insula Milos
dedesubtul ei exista un sistem hidrotermal in care temperaturile depasesc 300 de grade C, ceea ce ar putea indica faptul ca acolo se gaseste o camera magmatica activa.
Insula e impânzită de sute de fumarole
Există riscul ca în viitor vulcanii de aici să se manifeste prin erupţii violente
• Grecia are 4 puncte fierbinţi:
▫ Insula ISYROS
Studiile geologice au aratat ca exista o camera magmatica la o adancime de numai 3-4 km si care continua sa urce spre suprafata.
Zona e tinuta sub supraveghere stricta de catre vulcanologi, in cadrul unui program numit GEOWARN.
Mai multe cutremure au zguduit insula in ultimii ani, iar din 2000 si pana in 2004, temperatura fumarolelor a crescut de la 980 C la 1030 C.
▫ Insula SANTORINI:
În 1640 î. Hr. Erupţia vulcanului a condus la distrugerea civilizaţiei minoice
dedesubtul ei exista un sistem hidrotermal in care temperaturile depasesc 300 de grade C, ceea ce ar putea indica faptul ca acolo se gaseste o camera magmatica activa
Ultima eruptie in Santorini a avut loc in 1950; in prezent, vulcanul se odihneste, activitatea geotermala manifestandu-se doar prin fumarolele si izvoarele fierbinti care impanzesc insula.
• ISLANDA▫ Situată deasupra unei dorsale oceanice, unde se întâlneşte placa
americana si cea eurasiaca
▫ În această zonă există peste 30 de vulcani, fumarole si gheizere –izvoare
▫ Ultima erupţie din Islanda a fost cea din
aprilie 2010, când un vulcan a erupt
dupa 200 de ani
Erupţia vulcanului Eyjafjallajokull
din Islanda
• 2 faze ale erupţiei: 14 aprilie şi 17 aprilie 2010
• În 24 mai, camerele care supravegheau erupţia au arătat faptul că acesta şi-a încetat erupţia
• A mai erupt în anul 1821, timp de 2 ani Norul de cenuşă, 17 mai 2010
Impactul erupţiei
• a perturbat traficul aerian timp de 3 zile
▫ contactul particulelor din norul de cenuşă cu motoarele avioanelor, instalaţiile şi fuselajul acestora pot avea niste implicatii deosebit de grave
▫ Mai mult de 21.000 de curse internaţionale au fost anulate în întreaga lume, iar
efectele s-au simţit şi la mii de kilometri distanţă
• Au fost evacuate preventiv aprox. 500 de persoane din vecinătatea vulcanului pentru diminuarea impactului inundaţiilor
Distribuţia norului de cenuşă
vulcanică
Înălţimea norului de cenuşă - 6 km
• Depinde de:
▫ Probabilitatea de erupţie a vulcanilor
▫ Caracterul erupţiei vulcanice
▫ Gradul de populare al zonelor învecinate vulcanilor
▫ Pregătirea populaţiei de a reacţiona în caz de erupţie şi pregătirea autorităţilor în privinţa gestionării riscului
Gradualitatea riscului produs de exploziile vulcanice evoluează în limite foarte largi şi depinde în mod deosebit de:
• Heterogenitatea materialului ejectat
• Gradul de solidificare în momentul emisiei
• Conţinutul în gaze sau apă a topiturii
• Heterogenitatea materialului ejectat
▫ Risc local importantpentru bunuri, ca şi pentru populaţie(piroclastite de diferite dimensiuni)
▫ Risc regional important (topitura ejectată este omogenă, relativ vâscoasă şi bogată în gaze, au loc ejecţii de produse piroclastice la distanţe mari (de mai multe zeci de km).
Gradul de solidificare
în momentul emisiei
› Risc major la scară regională pentru oameni
nori piroclastici fierbinţi (300 - 8000C) de mare viteză (zeci – sute m/s).
Ex. Erupţia Vezuviului din anul 79,
St. Helens (1980)
Conţinutul în gaze sau apă a topiturii
› Erupţiile freato-magmatice, din cauza vaporizării instantanee a apei de contact cu topitura pot să ducă la consecinţe catastrofale
• Relaţia: Compoziţia magmei – caracterul erupţiei – risc vulcanic
• Interacţiunea mecanică dintre magmă (mai mult sau mai puţin vâscoasă) şi elementele volatile (caracterizate printr-un anumit procent cantitativ, presiune, chimism etc) determină în mod esenţial modalităţile de manifestare a vulcanismului
• Vâscozitatea magmei dă caracterul erupţiei şi magnitudinea riscului
este controlată de 3 factori
▫ Compoziţia magmei (conţinutul în silice) Conţinut ridicat de silice – vâscozitate mare (ex. lavele riolitice)
Conţinut scăzut de silice – lave fluide (ex. lavele bazaltice)
▫ Temperatura magmei Magmele mai fierbinţi sunt mai puţin vâscoase
▫ Cantitatea de gaze conţinute în magmă Produc forţa de extrudere a lavei
Violenţa unei erupţii = uşurinţa cu care se elimină gazele
Trapp-uri de bazalte
▫ vit. de curgere: 3m/s – 1m/zi
▫ Ex. Edificiile din arhipelagul Hawaii
Tip de rocă Bazalt Andezit Riolit
Conţinut în
SiO2
45-55% 55-65% 65-75%
Temperatura
magmei1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC
Vâscozitate Scăzută Ridicată
Extruderea
gazelor din
magmaUşoară Dificilă
Tipul de erupţie Liniştită Explozivă
creştere
creştere
creştere
Risc limitat pentru viaţa oamenilor
pagube importante în bunuri
materiale
Etna, 1929
- şuvoi de lavă care a acoperit oraşul Mascali
- 1500 victime
• Emisii explozive sau curgeri piroclastice
▫ Provin din aparate vulcanice intra-continentale
▫ Valea celor 10.000 de fumuri”, Alaska,
▫ Noua Zeelandă ş.a
Tip de rocă Bazalt Andezit Riolit
Conţinut în
SiO2
45-55% 55-65% 65-75%
Temperatura
magmei1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC
Vâscozitate Scăzută Ridicată
Extruderea
gazelor din
magmaUşoară Dificilă
Tipul de erupţie Liniştită Explozivă
creştere
creştere
creştere
Risc important dar
› limitat prin raritatea manifestărilor actuale
• Erupţiile explozive pot avea caracter catastrofal
• Expulzează de la 10 la 1000 km3 de magmă (Erupt 10’s-1000’s km3 of magma)
• Expulzează cenuşă vulcanică la o distanţă mai mare de 25 km în stratosferă de
• Au impact climatic şi environmental foarte sever
• Redoubt, Alaska – erupţia explozivă din aprilie 1990 a dus la formarea unui nor imens de cenuşă vulcanică
• Erupţii de tip exploziv
▫ Caracteristice zonelor de subducţie (“linia andezitică circumpacifică”)
Tip de rocă Bazalt Andezit Riolit
Conţinut în
SiO2
45-55% 55-65% 65-75%
Temperatura
magmei1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC
Vâscozitate Scăzută Ridicată
Extruderea
gazelor din
magmaUşoară Dificilă
Tipul de erupţie Liniştită Explozivă
creştere
creştere
creştere
› Risc major
• Relaţia: Compoziţia lavei – caracterul erupţiei – risc vulcanic
Mai multe tipuri
de erupţii
ascensiunea materiei
incandescente la suprafaţă
se realizează în mod diferit
compoziţia chimică a lavei
conţinutul în gaze
vâscozitatea lavei
temperatura lavei
poziţia ariei vulcanice
!!! Tipuri de erupţii, nu tipuri de vulcani pentru că
un vulcan nu are totdeauna, în decursul activităţii
sale, acelaşi tip de erupţie
Tipuri de
erupţii
islandez şi hawaian
strombolian
vulcanian
plinian
peleean
ultravulcanic
nu produc victime, dar pot afecta localităţi, căi
de comunicaţie, terenuri agricole
explozii moderate
erupţiile foarte periculoase,
generând numeroase victime şi mari
pagube materiale
erupţii precedate de izbucniri
puternice de gaze
pot cauza mari distrugeri
şi victime
contact între lavă şi un strat superficial de apă care
provoacă explozii violente
Sursa: Enciclopedia Universalis
Mt. Rainier,Mt. Baker
St. HelenMerapiMauna Loa
KilaueaPinatubo
Nyiragongo
Nevado del Ruiz
Augustin
Limitele plăcilor tectonice
Principalele evenimente
asociate erupţiilor vulcanice.
Principalele riscuri şi efecte
asociate cu distanţa faţă de
centrul vulcanului
tsunami
SO2, H2O, CO2, HCl…
Suflulexplozie
Avalansă de debrite
Curgeri de lavă
Emisii de piroclastite
Nori arzători
lahar
lahari
Suflulexplozie
Emisii de piroclastite
Curgeri de lavă
gazeAvalanse de
debrite
tsunami
Efecte de mediuglobale
Impactul datorat erupţiilor
• Curgerile de lavă
lava
▫ cea mai importantă materie emisă
▫ vectorul principal de energie termică eliberată din profunzime
▫ solidificarea lavelor: conductivitate termică scăzută »solidificarea topiturii este înceată
pot acoperi suprafeţe întinse de terenuri (de ordinul sutelor
de km2), afectând localităţile situate în imediata apropiere
a craterului sau a crăpăturii prin care lava apare la
suprafaţă
pot provoca mari distrugeri obiectivelor construite şi
terenurilor agricole;
Impactul datorat erupţiilor
• Suflul exploziile vulcanice
provoacă mari distrugeri localităţilor, căilor de comunicaţie, pădurilor şi determină numeroase pierderi de vieţi omeneşti pe areale largi în jurul craterului;
Impactul datorat erupţiilor
• Produse piroclastice
▫ Blocuri vulcanice > 1 m3 (peste 10 – 15 m grosime)
▫ Bombele vulcanice (peste 10 cm grosime)
▫ Lapili (între 10 – 0,2 cm diametru)
▫ Nisipuri şi cenuşă vulcanică (între 0,2 – 2 mm, respectiv sub 0,2 mm)
Piroclastite mobile
(blocuri, bombe, lapili)
consolidareTephra de blocuri,
bombe şi lapili
Piroclastite mobile
(cenuşa)
consolidareTufuri vulcanice
Photograph by E. Wolfe on 24 June 1991
• Curgerile de piroclastite
constituie cauza principală a producerii de victime omeneşti
ele se desfăşoară sub forma unor avalanşe sau a unor nori arzători care se deplasează cu mare viteză pe pantele conului vulcanic, cu efecte devastatoare ;
Impactul datorat erupţiilor
• Căderile de cenuşi vulcanice
afectează teritorii largi în jurul vulcanilor, ducând la distrugerea vegetaţiei, a culturilor agricole, moartea animalelor, prăbuşirea clădirilor (când grosimea şi greutatea stratului de cenuşă este considerabilă)
motoarele care funcţionează la cca. 700 grade C sunt afectate precum şi părţile metalice datorită sablajului realizat de particulele minerale;
Impactul datorat erupţiilor
• în 1980 la erupţia vulcanului St. Helens, un avion C-130 surprins în
norul de cenuşă a pierdut 2 din cele 4 motoare, paguba fiind numai în acest cazde 500000 USD;
• În 1982 un Boeing 747 cu 240 pasageri, a intrat într-un nor de cenuşă la 150 km de vulcanul Galunggung (Indonezia), la altitudinea de 11300 m şi a pierdut din puterea motoarelor, avionul
căzând 7500 m în 16 minute, aterizând de urgenţă;
• În Alaska, în 1989 un Boeing cu 231 pasageri, la 8500 m altitudine, a intrat la cca 150 de km în norul de cenuşă ejectat de vulcanul Redoubt, căzând 4500 m, reuşind redresarea cu numai 1-2 min înainte de impactul cu muntele;
• Erupţiile vulcanului Pinatubo din 1991 a provocat pagube aviatice de peste 100 milioane dolari.
• Avalanşele de debrite
Curgeri vulcano-clastice declanşate în urma prăbuşirii unui flanc a aparatului vulcanic
La St. Helens o treime
din vulcan s-a prăbuşit
în mai puţin de 13
secunde!
Impactul datorat erupţiilor
• Gazele emise de vulcani
sunt în unele cazuri toxice (în general au un puternic miros de sulf);
foarte periculos este dioxidul de carbon care se poate acumula în zonele depresionare, provocând victime prin asfixiere;
Impactul datorat erupţiilor
Emisii de gaze nocive
• Fluorul este unul din elementele transportate des prin intermediul cenuşei.
Ex. erupţia vulcanului Hekla din 1693 (Islanda) a răspândit cenuşa pe
22000 km 2, efectele fluorului simţindu-se şi peste un an până la peste 120
km, în special asupra celor cărora le cădeau dinţii.
Emisii de gaze nocive
• Fluorul este unul din elementele transportate des prin intermediul cenuşei.
Erupţia vulcanului Hekla din 1693 (Islanda) a răspândit cenuşa pe 22000
km 2, efectele fluorului simţindu-se şi peste un an până la peste 120 km, în
special asupra celor cărora le cădeau dinţii.
erupţia din 1970, care a răspândit şi fluor, a dus la otrăvirea păşunilor şi
la moartea a circa 7500 animale. Boala provocată se numeşte fluoroză şi
produce osteoscleroză, respectiv îngroşarea oaselor şi deteriorarea
smalţului dinţilor
Emisii de gaze nocive
• Sulful apare obişnuit ca hidrogen sulfurat(H2S).
Uneori se dizolvă în apă, ca de exemplu la erupţiile de sub gheaţă din
Islanda.
Efectul dăunător constă în iritarea nasului, faringelui şi a ochilor,
În concentraţii mai mari produce şi dureri de cap, ameţeli, iritaţii nervoase
(până la concentraţii de 6-10%), reduce simţul mirosului, cel afectat
nedându-şi seama de pericol, putându-se asfixia.
Cele mai multe efecte au fost analizate la erupţiile din Islanda.
• Carbonul se prezintă ca monoxid sau dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.
Dioxidul de carbon - acumulare în arealelejoase, cu condiţia să nu bată vântul.
▫ moartea animalelor mici localizate la sol
Emisii de gaze nocive
La erupţia din 1948 a vulcanului Hekla, CO2 s-a cantonat pe văi şi în depresiuni, formând bazine de până la 6000 km 2 pline cu gaz. Animalele surprinse s-au asfixiat.
La erupţia din 1973 a vulcanului Eldfell (Islanda), CO2 s-au cantonat în pivniţele locuinţelor din jur.
Lacul Nyos (Camerun), 26 august 1986 - s-au produs asfixieri de oameni şi alte vietăţi, pe văi şi suprafeţe joase, încorporând un areal de 30 km2 şi până la 15 km distanţă de lac.
• Carbonul se prezintă ca monoxid sau dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.
Monoxidul de carbon este mult mai periculos şi anume, începând cu concentratii de 0,4 %.
Observaţiile făcute la acelaşi vulcan Eldfell au indicat şi unele concentrări reduse de CO în pivniţe.
Emisii de gaze nocive
• Formare de ploi acide
• Producerea de flăcări şi fulgere
• Impact asupra climei, paleoclimei
▫ erupţia din 1883 a lui Krakatoa
▫ erupţia lui Katmai (1912)
▫ erupţia lui Tambora (insula Sumbawa), 1915
▫ erupţia lui Toba (Sumatra) în urmă cu73.500 ani, probabil cel mai violent din totCuaternarul
▫ explozia vulcanului Pinatubo (Filipine) din1991
Alte urmări ale emisiilor
Mt. St. Helen (1980)
Photo by Lacroix, 1902.
Mt. Pelée (1902)
Courtesy of J.W. Vallance, USGS
Nori arzatori cu concentratie mare de gaze
• Norii arzători
• Emisii dirijate, alcătuite din amestecuri de gaze supraîncălzite şi particule solide (cenuşi, lapilli, bombe, blocuri vulcanice etc) declanşate de explozii dirijate lateral, faţă de aparatul vulcanic
• temperaturi ridicate (până la 5000C) şi viteze mari (până la 300 km/h).
Mt. Pelee în 1902 (30.000 victime, distrugeri pe o rază de 20 km)
Sec. XX, statisticile pun pe seama unor
astfel de catastrofe aproape 37.000
victime (circa 46% din numărul total).
Impactul datorat erupţiilor
• Cutremurele de pământ
însoţesc adesea erupţiile vulcanice, ca fenomene precursoare şi ca indicii, ca elemente de prognoză a acestora
Impactul datorat erupţiilor
• Laharurile
categorie de efecte secundare
ale fenomenelor vulcanice
deosebit de periculoase
se produc prin amestecul materialelor vulcanice, în special a cenuşii, cu apa provenită din ploi, topirea zăpezii şi a gheţii ori din deversarea unor lacuri situate în crater şi deplasarea cu viteză mare pe versanţii conului, având un potenţial distructiv deosebit (cazul vulcanului Nevado del Ruiz din Mexic, 1985, când un torent de noroi a distrus 4500 de case şi a ucis 25 000 de persoane);
Impactul datorat erupţiilor
- curgeri rapide de noroi, rezultate din amestecul cenuşii vulcanice cu apă, provenită din precipitaţii, topiri de gheaţă sau din lacul de crater
Lahar produs de vulcanul St.
Helens
debite de laharuri: 48.000 m3/s
Au un potenţial distructiv
deosebit
Ex. cazul vulcanului Nevado
del Ruiz din Mexic, 1985, când
un torent de noroi a distrus 4500
de case şi a ucis 25 000 de
persoane);
Cea mai mare catastrofă vulcanică din istoria Americii de Sud! 25000 morţi
• alunecările de teren
pot constitui efecte secundare ale fenomenelor vulcanice
Se producânduc în urma ruperii unor părţi din conul vulcanului datorită presiunilor uriaşe generate de lava în ascensiune şi de gazele supraîncălzite.
Impactul datorat erupţiilor
• Valuri tsunami
Ex. Krakatau din 1883, lăsată cu 36.400 morţi (ce-i drept majoritatea victimelor au fost provocate de un tsunami, declanşat de prăbuşirea calderei).
Impactul datorat erupţiilor
Impactul pozitiv al fenomenului vulcanic
• Revitalizarea solurilor
▫ elemente chimice (K, P, Fe…)- nutrienţi
• Exploatarea de materiale
▫ materiale de construcţii
▫ mineralizaţii utile
▫ ape subterane din regiuni vulcanice active (calitate minerală şi bacteorologică ridicată)
• Producţia de energie geotermală
• Utilizarea terapeutică a apelor mineralizate
• Exploatarea potenţialului turistic
Deci....
Impactul negativ al fenomenului vulcanic
• schimbarea chimismului şi/sau a compoziţiei elementelor de mediu
▫ poluări ale solurilor
▫ poluarea chimică a apelor subterane
▫ afectarea vegetaţiei, vieţuitoarelor
• alterarea stratului de ozon
• modificări (reduceri) ale radiaţiei solare
• inundaţii cu efecte distrugatoare (erupţiile de sub gheaţă din Islanda)
Diminuarea impactului
• Monitorizarea precursorilor vulcanici:
▫ Seismicitatea locală
▫ Deformaţii la suprafaţa terenului
▫ Emisii de gaze
Observatoarele vulcanice se instalează în apropierea vulcanilor activi care ameninţă populaţii umane.
Acestea sunt prevăzute să monitorizeze permanent şi să prezică, în unele cazuri, comportamentul eruptiv al vulcanului în cauză
• Monitorizarea seismicităţii locale care în mod normal precede erupţiile vulcanice
▫ Acest lucru se întâmplă :
ca rezultat al împingerii magmei către suprafaţă
ca rezultat al creşterii volumului de material în vulcan şi sfărâmarea rocilor din exterior
Diminuarea impactului
Diminuarea impactului
• A. Vulcan inactiv. Tiltimetrul de pe pantele vulcanului indică un unghi mic al pantei
• B. În momentul în care magma invadează camera magmatică , aceasta se adaptează noului volum de material prin umflare. Tiltimetrul va detecta un unghi mai mare al pantei vulcanului.
• Ascensiunea magmei spre suprafaţă va cauza fracturi ale rocilor care vor produce seisme
Măsurătorile tiltimetrice pot anunţa creşterea cantităţii de
material în camera magmatică
A
B
Camera
magmatică
Cota iniţială
focarul seismelor
Creşterea volumului
camerei magmatice –
umflarea vulcanului
Diminuarea impactului
Diminuarea impactului
Recommended