View
50
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Academia de Studii Economice din Moldova
Andrei Busuioc
PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII ŞI
ANALIZEI ACTIVITĂŢII ECONÓMICO-
FINANCIARE ÎN ASOCIAŢIILE DE ECONOMII ŞI
ÎMPRUMUT ALE CETĂŢENILOR
Specialitatea 08.00.12 - Evidenţa contabilă, controlul şi
analiza activităţii economice
Teza
pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice
Conducător ştiinţific:
Vasile Bucur,
doctor în ştiinţe economice,
conferenţiar universitar
Chişinău - 2002
C U P R I N S
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Sistemul bancar existent în Republica Moldova nu
satisfăcea pe deplin necesităţile segmentului de piaţă rurală, deoarece micro-
împrumuturile pentru el nu sunt eficiente. In consecinţă a apărut necesitatea creării
unui sistem económico-financiar complementar celui bancar, pentru mobilizarea
economiilor populaţiei din zonele rurale şi acordarea împrumuturilor în scopuri
productive şi comerciale. Actualmente, în Republica Moldova activează circa 475 de
asociaţii de economii şi împrumut ale cetăţenilor (în continuare - asociaţii).
Crearea acestui nou sistem a necesitat o cercetare profundă a practicii
internaţionale şi naţionale a activităţii instituţiilor de microfinanţare rurală şi a
băncilor, deoarece acestea într-o măsură oarecare sunt similare, precum şi revizuirea
şi argumentarea ştiinţifică a acomodării practicii internaţionale în acest domeniu la
condiţiile actuale şi la particularităţile activităţii asociaţiilor, luând în considerare
nivelul de dezvoltare económico-financiar al acestora în Republica Moldova. în
ultimii ani a fost elaborat cadrul legislativ aferent creării şi desfăşurării activităţi
asociaţiilor, iar aplicarea practică a stipulărilor acestui cadru a necesitat soluţionarea
întregului complex de probleme ale contabilităţii şi analizei în acest sector. Tema în
cauză şi este dedicată modului de organizare a contabilităţii şi analizei activităţii
asociaţiilor în scopul furnizării informaţiei respective utilizatorilor, care şi exprimă
actualitatea temei pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice.
Scopul lucrării constă în elaborarea modului de ţinere a contabilităţii şi de
aplicare a metodelor de analiză económico-financiara a asociaţiilor inerente
particularităţilor activităţii acestora prin participarea activă a autorului la aplicarea
prevederilor legislaţiei în vigoare, luându-se în considerare practica internaţională,
identificarea părţilor slabe ale domeniului vizat şi elaborarea propunerilor privind
înlăturarea acestora. Pentru atingerea scopului propus au fost formulate următoarele
sarcini de cercetare:
3
• reexaminarea definiţiilor ce ţin de activitatea económico-financiara a asociaţiilor
în conformitate cu legislaţia în vigoare, practica internaţională şi particularităţile
ale activităţii economice asociaţiilor;
• elaborarea modului de ţinere a contabilităţii activităţii económico-financiare în
asociaţii, care ar corespunde particularităţilor activităţii acestora, identificarea
neajunsurilor existente şi elaborarea unor propuneri în scopul înlăturării lor şi
perfecţionării contabilităţii şi analizei;
• examinarea informaţiei rapoartelor financiare unice, modificarea şi acomodarea
acestora la particularităţile activităţii de bază a asociaţiilor;
• examinarea sistemelor de analiză (conform Normelor de prudenţă financiară
(NPF), CAMEL şi PEARLS) a activităţii económico-financiare a asociaţiilor,
compararea acestora, adaptarea lor pentru evaluarea aspectelor cantitative şi
calitative a activităţii asociaţiilor, elaborarea unor propuneri în scopul
perfecţionării analizei şi estimării mai obiective a activităţii asociaţiilor;
• argumentarea perioadelor de analiză în funcţie de scopul şi caracterul problemelor
propuse spre evaluare.
Realizarea sarcinilor indicate a contribuit, la etapa iniţială de constituire a
asociaţiilor, la organizarea contabilităţii activităţii lor şi, ulterior, la perfecţionarea şi
optimizarea activităţii acestora; la reflectarea şi dezvăluirea informaţiei în rapoartele
financiare în corespundere cu particularităţile activităţii asociaţiilor, iar examinarea
repetată a problemelor în cauză a permis înlăturarea neajunsurilor existente evidenţiate.
Scopul şi problemele cercetărilor au determinat structura lucrării care
cuprinde introducerea, trei capitole, încheiere, bibliografie şi anexe.
în introducere este argumentată actualitatea ştiinţifică a temei şi a
problemelor cercetării, sunt definite scopul, obiectul şi sarcinile formulate,
argumentate importanţa şi valoarea ştiinţifică, teoretică şi aplicativă a tezei şi a
rezultatelor obţinute în cadrul investigaţiilor.
în capitolul I: Necesitatea asociaţiilor şi particularităţile activităţii
económico-financiare a acestora - este argumentată importanţa economică, evoluţia
asociaţiilor din momentul apariţiei acestora, specificul activităţii lor în ţări străine şi
4
în Moldova, şi, respectiv, sunt determinate particularităţile contabilităţii şi analizei
activităţii económico-financiare a acestora.
Capitolul I I : Particularităţile contabilităţii în asociaţii evidenţiază
particularităţile caracteristice componentelor contabilităţii activităţii económico-
financiare în asociaţii: capitalul propriu, cheltuielile, veniturile, creanţele şi datoriile,
împrumuturile şi provizioanele. Sunt identificate problemele aferente şi
fundamentate soluţiile de rezolvare a acestora.
Capitolul I I I : Particularităţile analizei activităţii económico-financiare a
asociaţiilor - cuprinde cercetarea problemelor analizei económico-financiare a
asociaţiilor efectuată după trei sisteme (NPF, CAMEL, PEARLS), şi ajustarea
experienţei internaţionale la situaţiile şi legislaţia Republicii Moldova. Este
argumentată alegerea perioadelor de analiză în funcţie de caracterul problemelor
economice, sunt propuse unele metode de analiză, identificate neajunsurile existente
şi formulate unele propuneri privind perfecţionarea analizei pentru obţinerea unei
evaluări mai obiective a activităţii asociaţiilor.
în încheiere sunt generalizate rezultatele cercetărilor efectuate, sunt formulate
principalele concluzii, propuneri şi recomandări practice privind căile de
perfecţionare a contabilităţii şi analizei activităţii económico-financiare în asociaţii,
aplicarea în practica a cărora ar avea un impact pozitiv în dezvoltarea sistemului de
microfinanţare în Republica Moldova.
Obiectul cercetării îl constituie particularităţile caracteristice ale contabilităţii
şi analizei activităţii económico-financiare în asociaţiile de economii şi împrumut ale
cetăţenilor din Republica Moldova.
Metodologia şi metodele de cercetare. Drept bază teoretică şi metodologică a
tezei au servit concepţiile teoretice, cercetările şi lucrările în acest domeniu ale
economiştilor din Canada (David C. Richardson), S.U.A. (Ruth Witzeling, Von
Pischke, Dennis Schroeder), Franţa (C. Ellsasser, D. Adams, J.-E. Rodoni, J.P.
Lemelle), România (V. Dedu, A.Encu), actele legislative şi normative ale Republicii
Moldova referitoare la activitatea asociaţiilor, în calitate de sursa de informare au
fost utilizate şi publicaţiile periodice la aceasta temă. Au fost utilizate metode şi
instrumente generale de cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice -dialectica,
inducţia şi deducţia, analiza şi sinteza, comparaţia, gruparea, raţionamentul etc.,
precum şi regulile, metodele, procedeele şi principiile Standardelor Internaţionale şi
Naţionale de contabilitate şi, în special, a Standardului naţional de contabilitate
(SNC) 36 „Dezvăluiri în contabilitatea asociaţiilor de economii şi împrumut ale
cetăţenilor".
Noutatea ştiinţifică a cercetărilor reflectate în teză sunt următoarele:
- formularea definiţiilor aferente microfinanţării, capitalului propriu, cotelor, care
sunt specifice sistemului de asociaţii;
- argumentarea teoretică şi elaborarea în baza acesteia a modului de ţinere a
contabilităţii şi de efectuare a analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor
pentru prima dată în Moldova;
- experimentarea metodelor de analiză economico-financiară în aceste unităţi;
- elaborarea recomandărilor şi propunerilor de perfecţionare a contabilităţii şi a
analizei activităţii asociaţiilor în scopul de a furniza utilizatorilor informaţii mai
calitative;
- argumentarea teoretică a căilor de modificare a unor prevederi a legislaţiei în
vigoare ce ţin de impozitarea asociaţiilor.
Valoarea aplicativă a tezei constă în materializarea practică a rezultatelor
cercetărilor, care sunt:
- implementarea în practică, pentru prima dată in Moldova, a majorităţii
recomandărilor ce ţin de particularităţile contabilităţii împrumuturilor, dobânzilor,
capitalului, provizioanelor asociaţiilor;
- modul de calculare şi de contabilizare a cotelor la retragerea din asociaţie a unor
membri, cât şi recomandările în vederea stabilirii şi perfecţionării capitalului
instituţional, care pot fi aplicate şi perfecţionate în viitor;
- argumentarea aplicării indicatorilor în analiza activităţii económico-financiare a
asociaţiilor în conformitate cu prevederile NPF; ajustarea la realităţile noastre
economice a celor mai răspândite sisteme de contabilitate din ţările dezvoltate
(CAMEL, PEARLS), identificarea părţilor slabe a acestor sisteme şi elaborarea căilor
6
de perfecţionare a lor, în conformitate cu specificul activităţii asociaţiilor din
Moldova;
- aplicarea concepţiei de modificare a prevederilor Legii privind asociaţiile de
economii şi împrumut şi a Codului fiscal în vederea impozitării asociaţiilor.
Cuvintele cheie ale lucrării: Asociaţii de economii şi împrumut ale
cetăţenilor, contabilitate, analiza activităţii económico-financiare, împrumuturi
acordate, surse împrumutate, depuneri de economii, cote depuse, rezerva de asigurare
a împrumuturilor.
Aprobarea lucrării. Tezele şi rezultatele cercetării vizând particularităţile
contabilităţii şi analizei económico-financiare în asociaţii au fost prezentate la
Simpozionul ştiinţific internaţional ASEM "Reformele economice în Republica
Moldova şi România: realizări, tendinţe, probleme" (septembrie 1998); Conferinţa
ştiinţifică a doctoranzilor ASEM "Reformele economice în Moldova la sfârşit de
Mileniu" (1999). Unele propuneri ale autorului referitoare la organizarea
contabilităţii şi perfecţionarea acesteia, precum şi la analiza activităţii asociaţiilor şi-
au găsit aplicarea în practica unităţilor de acest gen şi a instituţiilor de reprezentare şi
supraveghere a sistemului de microfinanţare din Republica Moldova.
Publicaţii. Tezele principale ale lucrării au fost expuse în 6 articole ştiinţifice
cu un volum total de 3,44 ca .
7
Capitolul I. Necesitatea asociaţiilor şi particularităţile activităţii
económico-financiare a acestora
1.1 Necesitatea economică a asociaţiilor şi unele aspecte evoluţioniste a
acestora
Sistemul financiar al unei ţări are destinaţia de a oferi servicii financiare tuturor
păturilor populaţiei, fiind într-o măsură mai mare sau mai mică circumscris structurii
acesteia. în cazurile când sistemul financiar nu poate asigura accesul la resursele
financiare a tuturor sectoarelor economiei, dezvoltarea sectoarelor cu acoperirea slabă
este limitată. Pentru a înţelege imperfecţiunile sistemului financiar din Moldova,
autorul s-a recurs la compararea lui cu alte sisteme financiare ale ţărilor, care au
capacitate de acoperire suficientă a necesităţilor economiei lor.
Sistemele financiare moderne a statelor dezvoltate sunt analizate structural după
două criterii de bază: al statutului juridic şi al rolului tradiţional în finanţare. Conform
clasificării utilizate în terminologia oficială a organismelor financiare internaţionale
după criteriul statutului juridic, un sistem financiar modern este constituit din trei
sectoare financiare: formal, semi-formal, neformal [108, p.2-3; 38, p . l ] .
Sectorul financiar formal este reprezentat, în sistemele financiare ale tuturor
statelor, de către băncile comerciale. în statele în curs de dezvoltare băncile deţin o
cotă mai mare de active financiare (48%) decât în statele industrializate (37%).
Această comparaţie ne confirmă un nivel de dezvoltare superior a acestor sectoare în
statele industrializate, şi respectiv, o capacitate mai mare de acoperire a necesităţilor
diferitor sectoare ale economiei. Sectorul bancar este de obicei orientat să satisfacă
necesităţile zonelor urbane, şi în multe state în curs de dezvoltare băncile au fost
presate de guvern să-şi extindă serviciile lor în zonele rurale, deşi în prezent ele deţin
partea majoritară a depunerilor populaţiei din zonele rurale printre reprezentanţii
sectorului formal. Cu toate acestea, băncile îşi concentrează activitatea în majoritatea
cazurilor asupra serviciilor oferite agenţilor economici şi în domeniul operaţiunilor
inter-bancare, capabile să le asigure profituri mai mari şi într-un termen mai scurt.
Organizaţiile sectorului financiar formal activează sub reglementarea băncilor
8
centrale, şi se supun, în marea lor majoritate, legislaţiei bancare respective. în
Republica Moldova sectorul financiar formal este reprezentat de un număr de
aproximativ 25 bănci comerciale, toate reglementate de Banca Naţională.
Sectorul financiar semi-formal este constituit din organizaţii, care sunt
tradiţional numite "intermediari financiari", şi reprezintă instituţii financiare
nelicenţiate, dar care au dreptul să acorde servicii şi produse financiare. Ele sunt
cunoscute sub diferite denumiri ca uniuni de credit, cooperative mutuale de economii
şi împrumut, quazi-bănci cooperatiste, fonduri de economii ale angajaţilor, bănci
rurale, grupuri de ajutor reciproc, etc, deşi în esenţă reprezintă unul şi acelaşi tip de
organizaţii. Aceste organizaţii, de obicei, nu cad sub incidenţa prevederilor legislaţiei
băncilor, însă operatorii din această categorie sunt licenţiaţi şi supravegheaţi de o altă
instituţie guvernamentală. Aceste organizaţii se supun legilor şi regulamentelor
stabilite, în mod special, pentru astfel de instituţii şi dispun de statute şi reguli de
activitate scrise.
Uniunile de credit şi cooperativele de economii şi împrumut sunt organizaţii
financiare cooperatiste voluntare create şi conduse de membrii lor. Scopul lor este de
a mobiliza economiile prin crearea posibilităţilor de economisire locale (în interiorul
instituţiei), pentru a acorda din fondurile comune astfel create, împrumuturi
membrilor lor în scopuri productive, sociale sau de consum. Ele pot de asemenea
oferi şi alte servicii financiare, aşa ca, asigurarea împrumuturilor. Cooperativele şi
uniunile de credit există atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane. în zonele rurale
acestea funcţionează, ca organizaţii primare ale fermierilor, care au drept scop să
satisfacă necesităţile financiare sezoniere ale membrilor lor, care din anumite motive
nu pot fi satisfăcute de băncile comerciale. Cooperativele urbane sunt constituite, în
majoritatea cazurilor, în jurul unei firme şi ţin de o profesie, dar pot reprezenta şi o
comunitate, cu scopul de a satisface necesităţile financiare de scurtă durată ale
membrilor lor. De regulă, uniunile de credit şi cooperativele de economii şi împrumut
sunt limitate prin lege la oferirea serviciilor numai membrilor lor. Totuşi, aceste
organizaţii au ocupat cote semnificative ale pieţei depunerilor de economii şi
împrumuturilor, chiar şi în statele aflate în curs de dezvoltare. De exemplu, ponderea
9
economiilor depuse la uniunile de credit în totalul economiilor pe ţară variază de la
ţară la ţară, şi anume: 6.2% în Caraibe, 4.3% în Africa, 1.2% în America Latină şi
0.8% în Asia. Ponderea economiilor depuse în uniunile de credit în SUA este de 6.9%
după 80 de ani de dezvoltare. în unele state în curs de dezvoltare acest tip de instituţii
secundare sunt reglementate, la fel, ca instituţiile sectorului financiar formal. Există,
de asemenea, şi exemple de legi noi privind instituţiile financiare (Bolivia, Equador),
în care uniunile de credit şi cooperativele de economii şi împrumut specializate sunt
reglementate, ca reprezentanţi ai sectorului financiar formal. Majoritatea uniunilor de
credit şi cooperativelor de economii şi împrumut activează, totuşi, ca componente a
sectorului financiar semi-formal, reglementate de legile uniunilor de credit şi
supravegheate de agenţii de reglementare specializate, independente de autorităţile
bancare.
Sectorul financiar neformal poate fi constituit de indivizi sau grupuri care
prestează servicii şi oferă produse financiare. Ele funcţionează în afara reglementării
şi supravegherii bancare sau guvernamentale şi nu au un statut juridic.
Dat fiind faptul, că este dificil să delimităm sectorul financiar semiformal de cel
neformal, experţii internaţionali preferă altor criterii de clasificare a instituţiilor
sistemului financiar criteriul rolului tradiţional în finanţare. Conform acestui criteriu,
sistemele financiare moderne pot fi divizate în două sectoare: primar şi secundar.
Sectorul financiar primar cuprinde instituţiile bancare şi alte instituţii, reglementate
de banca centrală a statului. Sectorul financiar secundar reuneşte toţi operatorii de
scară mai mică, ce activează în baza principiilor de reciprocitate, adică grupurile
semiformale şi neformale, care în urma unei clasificări conform statutul juridic sunt
considerate componente a sectorului financiar semiformal şi neformal.
Generalizând cele expuse, putem menţiona că structura sistemului financiar al
Republicii Moldova a fost incomplet, iar verigile care lipseau (unităţile sectorului
financiar semiformal - "intermediari financiari") sunt exact acelea, care ar putea
satisface necesităţile straturilor cele mai sărace ale populaţiei, în special ale celei
rurale. Nu putem afirma că în Moldova n-ar exista un sector financiar neformal -
cămătarii, care au fost şi sunt criticaţi ca elemente semi-criminale sau criminale. însă,
apariţia lor a fost determinată de necesitatea resurselor financiare în sectorul rural.
Principala problemă a pieţei financiare în Republica Moldova a fost, totuşi, lipsa
sectorului secundar financiar, şi în special a celui semi-formal. Din aceasta cauză
populaţia rurală avea acces limitat la piaţa financiară.
Clasificarea sistemelor financiare moderne după rolul tradiţional în finanţare are
şi o importanţă deosebită pentru înţelegerea unei noţiuni derivate din metodele de
funcţionare ale sistemului financiar secundar, adică a instituţiilor semiformale şi
neformale - noţiunea de microfinanţare (microcreditare). Nu există o definiţie clasică
a microfinanţării. Unii specialişti, în special cei din domeniul bancar, definesc
microfinanţare, ca ansamblul de operaţiuni financiare cu sume mici [90, p.6-7].
Această noţiune, în principiu corectă, nu redă pe deplin spectrul activităţii efectuate
în cadrul microfinanţării, care constă, în primul rând, în acordarea serviciilor
financiare membrilor instituţiilor primare (atragerea economiilor şi acordarea
împrumuturilor). Participanţii la Conferinţa anuală dedicată problemelor
microcreditării, organizată de Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit au definit
microfinanţarea ca un program de extindere a creditelor oferite persoanelor din
păturile de mijloc şi, relativ, sărace ale populaţiei pentru proiecte de autoangajare
generatoare de venituri, care le-ar permite să se întreţină personal şi să-şi asigure
familiile lor [126, p.5-6]. Această definiţie, la rândul ei, scoate în evidenţă doar o
latură a microfinanţării - extinderea împrumuturilor, pe când microfinanţarea privită
ca un sistem întreg prezintă un complex de servicii, care, pe lângă extinderea
împrumuturilor, ar avea drept scop şi prestarea altor servicii financiare, cum ar fi, de
exemplu atragerea economiilor în formă de depuneri, deservirea conturilor ş. a.
Un moment pozitiv al definiţiilor menţionate constă în definirea esenţei
termenului "microfinanţare". Insă, fiecare din ele caracterizează numai câte un aspect
inerent microfinanţării. Definiţia, pe care o propunem şi care ar caracteriza tot
spectrul activităţilor în cadrul microfinanţării, este următoarea: „microfinanţarea
reprezintă o totalitate de principii şi metode de organizare a prestării serviciilor
financiare de către persoanele fizice cu venituri modeste, utilizate în scopul
satisfacerii propriilor necesităţi financiare".
11
Microfinanţarea ca obiect de activitate face parte din sectorul financiar secundar,
şi are la bază mai multe principii, ca: mutualismul, sau răspunderea reciprocă,
comunitatea teritorială ş.a, care sunt descrise mai jos.
Pe parcursul reformelor economice în Moldova începând cu anii 1992-1993, una
din principalele probleme a fost găsirea unor soluţii susceptibile de a depăşi criza
economică. Cu acest scop a fost studiată şi mai apoi aplicată în practică experienţa
internaţională, luând în considerare recomandările consultanţilor experţi străini şi
schemele din alte ţări. S-a dovedit că experienţa internaţională este utilă, dar să
studiem puţin istoria dezvoltării microfinanţării în Moldova şi Basarabia.
Datele arhivei ne confirmă, că mulţi ani în urmă în Basarabia a existat un sistem
financiar capabil să presteze servicii tuturor păturilor populaţiei, inclusiv celor sărace.
Documentele Sfatului Ţării, care se păstrează la Arhiva Naţională confirmă că
asemenea sistem de microfinanţare, a existat în ţara noastră încă în secolul XIX [38,
46, 48].
Din toate provinciile spaţiului românesc de astăzi, Basarabia era în fruntea
mişcării cooperatiste. Centrala Uniunilor Cooperative din Chişinău în anul 1918,
după doi ani de dezvoltare, a prezentat un activ de 9,8 mln. lei. Cronicarii dovedesc
că prima tovărăşie ţărănească de împrumut şi păstrare s-a înfiinţat în comuna Căuşeni
judeţul Tighina în 1840, a doua - la Divizia judeţul Cetatea Albă în 1845, cărora le-
au urmat aşa numitele "aţele" pentru muncitorii agricoli în 1864. în baza unui statut
special, aprobat de autorităţi în 1867, a fost autorizată funcţionarea băncii coloniştilor
"Carol I" din Bolgrad, care fusese înfiinţată încă din 1859 de către sătenii
împroprietăriţi din cele 24 sate din jurul Bolgradului. Primul bilanţ al acestei bănci a
fost încheiat la 1864, cu un activ de 1,1 mln. lei şi capitalul social de 544 mii lei.
Titlurile de rentă (economii) alcătuiau 469 mii lei. Această bancă a funcţionat până în
1940. Banca a fost sub controlul Ministerului Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor
publice. începând cu 1870, după introducerea statutului tip de înfiinţări de Case
rurale prin Zemstvele respective, tovărăşiile ţărăneşti de avans şi păstrare s-au stabilit
în toate judeţele Basarabiei. Capitalul iniţial al acestora provenea din donaţiile
zemstvelor, o parte din fondul poştei rurale, precum şi din fondurile disponibile ale
12
vechilor Case de ajutor ţărănesc. In 1874 s-au donat aproape toate fondurile din
venitul poştelor rurale cooperativelor de avans şi păstrare, iar prin legile din 1889 şi
1895 cooperativelor de credit, care erau sub controlul Ministerului de finanţe, li s-au
acordat mai multe avantaje [38, 46, 48].
în anul 1904 serviciul de control pentru instituţiile de credit mărunt, care le
supraveghea, a fost împuternicit să creeze în fiecare judeţ o "Casă de credit mărunt",
iar acestea la rândul lor puteau înfiinţa orice tip de tovărăşii săteşti, pe care le ajutau
cu credite în bani sau cu articole necesare gospodăriilor ţărăneşti. Deşi aceste case de
credit mărunt erau create în baza statutului tip pentru tovărăşii de credit ţărănesc,
până în 1915, ele îndeplineau funcţiile Uniunii judeţene, întrucât erau autorizate să
crediteze cooperativele săteşti pe care le înfiinţau, dar fondurile le furniza de regulă
filiala Băncii de stat din Chişinău. Arhiva acestui serviciu confirmă că până în 1904
în Basarabia funcţionau 124 tovărăşii ţărăneşti, dintre care doar 28 lucrau cu Banca
statului, restul aveau legătura de credit cu zemstvele judeţene [46, p.8]. în acelaşi an
(1904) prin lege fusese stabilit, ca Banca statului să acorde tovărăşiilor împrumuturi
pe termen lung la dobânzi foarte mici, luându-se ca baza, averea fiecărui membru -
ceea ce se consemna în actul constitutiv al tovărăşiei, iar fiecare membru răspundea
în mod solidar cu întreaga lui avere pentru împrumuturile ce urma să le contracteze.
Aşadar, către 1917, în Basarabia erau constituite: 398 cooperative de credit şi
economie, 5 case de credit ale zemstvelor judeţene şi o Uniune a cooperativelor
Basarabene de credit şi păstrare. Aceste date confirmă funcţionarea amplă a
sectorului financiar semiformal în Basarabia, prin prestarea serviciilor de creditare şi
de păstrare a economiilor populaţiei rurale şi ne dovedeşte că ideea microfinanţării nu
este nouă pentru Moldova. însă, odată cu colectivizarea agriculturii tradiţia în
microfinanţarea rurală a fost dezrădăcinată.
Deşi în Basarabia mişcarea de microcreditare a apărut în 1840, locul de origine a
sistemului de microfinanţare se consideră Germania, iar ideologul acestei mişcări a
fost primarul orăşelului Heddesdorf- Friedrich Wilhelm Raiffeisen [120].
13
El a fost persoana, care în 1864 în perioada de criză economică, a organizat
prima cooperativă de economii şi împrumut în Germania şi a fixat principiile de bază,
după care mişcarea dată s-a răspândit în toată lumea.
De regulă, toate sistemele de microcreditare din lume au fost create în condiţiile
când ţăranii, în majoritatea cazurilor după împroprietărire, nu aveau acces la creditele
bancare şi erau nevoiţi să apeleze la serviciile cămătarilor. După apariţia cooperativei
Raiffeisen, asemenea instituţii s-au răspândit în toată Germania şi Austria şi în 1889 a
fost adoptată legea, care reglementa activitatea lor [79, p.15].
în Franţa sistemul de microfinanţare a apărut şi s-a dezvoltat în Alsacia, regiune
care a fost un timp în componenţa Germaniei şi a preluat experienţa ei. în 1856 a fost
creată prima "casă de credit agricol", tot în aceeaşi perioadă au apărut "asociaţiile de
credit mutual". Iar în 1884 în Franţa a apărut "Legea Melin" - în numele lui Jules
Melin - ideologul microfinanţării franceze [87]. în Franţa s-au dezvoltat mai multe
tipuri de organizaţii ce practicau activitatea de creditare reciprocă: sistema băncii
agricole de creditare reciprocă (bank agricole), care şi-a început activitatea în baza
legii lui Melin prin activizarea sindicatelor ţăranilor; sistema băncilor populare;
sistema creditului mutual (din anul 1865); sistema creditului cooperatist (din anul
1938). [126, p. 139-162]. în Italia au fost create "Casse Rurali e Artigiane", mici
bănci cooperatiste, formate de fermieri la nivel local. în S.U.A. primele încercări de a
crea cooperative de consum şi comercializare a produselor agricole s-au întreprins pe
la începutul secolului XIX, dar practic n-au fost create unităţi, care să faciliteze
accesul unor anumite pături la piaţa financiară. Abia în a doua jumătate a secolului
XX au apărut Uniunile de Credit. însă, sistemul creat în S.U.A. este orientat spre
dezvoltarea prestării serviciilor financiare populaţiei urbane în activităţi de consum, şi
nu de producţie sau comerţ. în Canada spre deosebire de S.U.A. sistemul de
microfinanţare s-a dezvoltat utilizând experienţa europeană şi a progresat mult mai
bine.
în ţările în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Latină sistemele de
microfinanţare au început să se dezvolte odată cu obţinerea independenţei. Modelele
din aceste state sunt mult mai utile pentru studiu, deoarece ele au evoluat în mod
14
diferit de cel european. Aceste sisteme au fost influenţate atât de stat cât şi de
organismele internaţionale. Sistemele care s-au dezvoltat cu succes şi au obţinut
rezultate semnificative sunt:
• Modelul Grameen Bank din Bangladeş [118, 97];
• Modelul Bank Rakzat din Indonezia [111];
• Modelul Banco-Sol din Bolivia [106].
în ţările post-socialiste sau cu economie în tranziţie - dezvoltarea uniunilor de
credit (cooperativelor de economii şi împrumut) a început în cadrul programelor de
dezvoltare rurală, iniţiate de guvernele statelor respective. Deşi în unele ţări (Polonia,
România, Cehia, Slovacia, Ungaria) cooperarea pentru creditare avea rădăcini adânci,
dezvoltarea lor a fost stopată în perioada socialistă.
Pe teritoriul fostei Uniuni Sovetice, sistemele de microcreditare activează în
Rusia, Ucraina, Georgia [94], Kârgâzstan, Moldova. în Rusia încă în 1990 statul a
creat 14 bănci mici experimentale pentru finanţarea fermierilor, dar din cauza
nerambursărilor şi amestecului unor structuri mafiote - sistemul a eşuat. Din 1994
mişcarea organizaţiilor (uniunilor) de credit primeşte asistenţă din partea Germaniei
şi Canadei. în calitate de încercare au fost create uniuni de credit în Regiunile
Volgograd, Rostov pe Don, Saratov, St.-Petersburg. în 1997 începe să funcţioneze şi
Federaţia Uniunilor de credit a Rusiei [100].
Cum s-a desfăşurat procesul de dezvoltare a sistemului de microfinanţare în
Republica Moldova? Activitatea de bază a populaţiei din sectorul rural în Moldova
este agricultura. în condiţiile actuale a apărut antreprenoriatul rural. Dezvoltarea
acestui sector este important pentru bunăstarea întregii ţări. Populaţia urbană a
Moldovei constituie 54% (datele anului 2000), iar 75% din teritoriul total al
Republicii îl ocupă terenurile agricole [49]. Agricultura constituie aproximativ 24,5%
din produsul intern brut al ţării angajând aproape o treime din forţa de muncă.
Reforma agrară în Republica Moldova a presupus privatizarea pământului şi
averii gospodăriilor agricole colective şi gospodăriilor agricole de stat. Deoarece, în
procesul de privatizare s-au desfiinţat întreprinderile colective şi de stat, o parte din
ele au fost transformate în societăţi pe acţiuni, cea ce de fapt nu a schimbat esenţa lor
15
şi stilul de lucru (lucrătorii acestor întreprinderi nu purtau nici o răspundere pentru
bunurile întreprinderii şi pământul prelucrat, precum şi nici pentru rezultatul muncii
lor). Alte întreprinderi au fost desfiinţate şi transformate în diferite tipuri de
întreprinderi agricole (tab. 1).
Tabelul 1
NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE DUPĂ TIP (ia 1 ianuarie) ÎN ANII 1991-2000
Nr. Tipul gospodăriilor 1991 1995 1997 1998 1999 2000 Nr. Tipul gospodăriilor 1991 1998 1999 2000
1 De stat 400 281 157 121 99 72
2 Gospodării colective 534 438 262 147 114 60
3 întreprinderi intergospodăreşti 70 37 25 20 16 14
4 Societăţi pe acţiuni 80 210 266 257 209
5 Cooperative de producţie 131 383 540 606 389
7 S.R.L. 6 4 48 76 427
6 Asociaţii de fermieri 7 67 246 287 282 212
5 Gospodării ţărăneşti (de fermieri) 13958 41228 65780 80165 131615
Total 1004 14998 42515 67209 81615 132998
Recomandările şi calculele efectuate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei
cu susţinerea Băncii Mondiale, Uniunii Europene (TACIS), Agenţiei S.U.A. pentru
dezvoltarea internaţională (USAID) au demonstrat că gospodăriile care sunt fondate
în baza proprietăţii private, unde fiecare aport de bunuri sau pământ e proprietate
privată, sunt mult mai eficiente spre deosebire de gospodăriile colective sau de stat.
Formele private de gospodărire motivează lucrătorii să muncească mai eficient, cu
costuri mici, cu aprovizionare şi desfacere mai optimă. Este evident că o gospodărie
privată prezintă o unitate comercială, deoarece volumul de producere este mai mare
decât suficient pentru existenţă. Veniturile unei gospodării agricole prezintă o funcţie
a mai multor variabile, însă de asemenea sunt foarte importante utilizarea
echipamentului agricol, aprovizionarea cu mijloace circulante (combustibil,
îngrăşăminte, seminţe) şi posibilitatea de a desface produsul finit, când procesul de
producţie este bazat pe prelucrarea pământului sau creşterea animalelor. Sondajul
sociologic efectuat în anul 1996 de către Banca Mondială şi Organizaţia
16
internaţională a agriculturii şi alimentaţiei privind problemele sectorului agricol în
Moldova a dat următoarele rezultate [63] (tab. 2).
Tabelul 2 Problemele cu care se confruntă populaţia rurală
După cum se vede, majoritatea problemelor ale sectorului agricol sunt legate
direct sau indirect de lipsa bazei materiale, care ar permite aprovizionarea agriculturii
cu mijloace de muncă (maşini, utilaje, mecanisme) şi obiecte de muncă, cauza fiind
preţurile exagerate în condiţiile lipsei mijloacelor financiare. Concomitent creditul
bancar este inaccesibil lucrătorilor din agricultură.
Accesul antreprenorilor rurali la sursele de împrumut a fost limitat din
următoarele cauze: ratele înalte ale dobânzilor pentru mijloacele de împrumut; lipsa
gajului lichid din partea antreprenorilor şi cerinţele înalte de garantare; lipsa de
bunăvoinţă a băncilor de a acorda credite în sume mici pentru un termen scurt
(deoarece deseori fermierii au nevoie de sume mici pentru a se aproviziona cu
mijloace circulante, care se recuperează, de regulă, timp de un sezon agricol, însă
aceste împrumuturi nu sunt rentabile pentru bănci).
Apariţia şi dezvoltarea sistemului de microfmanţare în Moldova s-a început în
momentul, când în condiţiile economice nou create sistemul financiar existent în ţară
a devenit incapabil să ofere servicii financiare populaţiei rurale. Moldova a avut
posibilitatea să aleagă unul din modelele de funcţionare a sistemelor de
microfmanţare din alte ţări şi să-1 aplice ţinând cont de condiţiile social-economice
ale ţării respective, lucru imposibil de realizat în mod dogmatic.
Principală problema a implementării sistemului de microfmanţare în Moldova a
fost lipsa cadrului legislativ, deoarece în condiţiile Moldovei nu exista o formă
organizatorico-juridică, care ar fi permis activităţi de colectare a depunerilor de
economii şi acordare a împrumuturilor în afară instituţiilor bancare. Studierea
17
posibilităţii acestei activităţi în formele organizatorico-juridice existente întră în
contradicţie cu mai multe legi.
A doua problemă o constituia imposibilitatea de a dezvolta sistemul conform
modelului clasic al cooperativelor de credit, în care resursele pentru creditare provin
din depunerile de economii ale membrilor, cauzele fiind decapitalizarea puternică a
populaţiei rurale şi lipsa încrederii. Chiar dacă mobilizarea potenţialului economic ar
fi avut succes, fondurile colectate nu ar fi fost suficiente pentru a satisface cererea de
împrumuturi. Prin urmare, erau necesare surse externe de refinanţare, sau surse de
împrumut.
Crearea sistemului de microfinanţare în Moldova s-a început în 1996, iniţiat de
Guvernul RM în colaborare cu Banca Mondială. Aceste organisme au fixat
următoarele sarcini: elaborarea actelor normative necesare pentru activitatea
sistemului; crearea şi instruirea instituţiilor primare, care au primit denumirea de
"asociaţii de economii şi împrumut"; crearea unui organ de stat pentru supravegherea
activităţii asociaţiilor; re-împrumutarea mijloacelor oferite de către Banca Mondială
sub formă de împrumuturi acordate asociaţiilor de economii şi împrumut.
Prima etapă a creării sistemului prevedea crearea unui număr limitat de asociaţii
de economii şi împrumut pentru testarea mecanismului de funcţionare a acestora.
Aceasta a durat un an (decembrie 1996 - ianuarie 1998). în termenul menţionat au
fost create 14 asociaţii de economii şi împrumut la sudul, centrul şi nordul Moldovei.
Ele au primit împrumuturi pe un termen de 12 luni pentru re-creditarea membrilor lor
în scopul dezvoltării unor activităţi generatoare de venit. Sumele împrumuturilor
acordate au fost limitate, constituind în mediu 2500 lei pe membru al asociaţiei, cu o
dobânda de 24% anual, la care asociaţiile au adăugat o marjă mică pentru acoperirea
cheltuielilor de funcţionare. începând cu ianuarie 1998 crearea asociaţiilor de
economii şi împrumut (în continuare - asociaţii) a fost accelerată şi la 30 iunie 2001
se numărau 366 de asociaţii (Tab. 3).
Un moment important este faptul că apariţia şi dezvoltarea sistemului de
microfinanţare în Moldova a avut loc în condiţii de piaţă. în multe alte state
18
guvernele sau donatorii subvenţionau aceste sisteme, argumentând acest fapt cu
dorinţa de a crea condiţii maxim favorabile populaţiei rurale.
Tabelul 3 Crearea asociaţiilor în Republica Moldova cu
Organizaţia
Anii Total Ponderea,
0/ /0 Organizaţia 1997 1998 1999 2000 Către 30
iunie 2001 Total Ponderea,
0/ /0 Organizaţia
Numărul asociaţiilor
Ponderea, 0/ /0
FI DES (Franţa) 17 6 23 6
Alianţa de microfinanţare din Moldova
42 53 66 17 178 49
Centrul pentru dezvoltare rurală
9 34 36 49 128 35
Moldova Agroindbank 2 2 4 8 2
Create de sine stătător 5 9 8 7 29 8
Total 17 64 98 114 73 366 100
Total cumulativ 17 81 179 293 366 366 X
Datele privind împrumuturile acordate asociaţiilor pe parcursul creării
sistemului de microfinanţare în Moldova sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul 4
Instituţiile care au acordat împrumuturi Anii
Instituţiile care au acordat împrumuturi 1997 1998 1999 2 0 0 0
La 30 iunie 2 0 0 1
Corporaţia de Finanţare Rurală *** 2 761 14 000 29 802 51 867
Moldova Agroindbank *** 1 820 5 165 13 678 19 305
Fincombank *** 864 *** *** ***
CTS (Asistenţă Tehnică Creştină - 1 AEÎC) *** *** 107 134 ***
FIDES 800 *** *** *** ***
Total 800 5 445 19 272 43 614 71 172
în următorul paragraf vom examina particularităţile activităţii asociaţiilor,
deoarece anume acestea determină modul de ţinere a contabilităţii şi de dezvăluire a
informaţiei în rapoartele financiare.
19
1.2 Particularităţile activităţii asociaţiilor
înainte de a dezvălui particularităţile activităţii asociaţiilor să ne referim la
denumirea acestor unităţi. Analiza surselor de literatură ne permite să concluzionăm
că instituţiile sectorului financiar secundar în diferite ţări poartă diferite denumiri:
asociaţii, uniuni, cooperative, case de împrumuturi şi creditare, etc. Denumirea de
„cooperativa" este comună ţărilor din Europa, cea de „uniune" - fostelor colonii
Britanice, în alte ţări se folosesc denumirile de „asociaţie", „casă", „tovărăşie", etc.
Toate acestea alcătuiesc cadrul instituţional de bază a sistemelor moderne de
microfinanţare.
în enciclopedia Britanică definiţia de „cooperativa" este formulată în felul
următor: cooperativa este o organizaţie cu proprietatea celor ce-i utilizează serviciile
şi funcţionează în interesele lor. Aceeaşi enciclopedie defineşte „uniunea de credit"
ca o cooperativă de credit formată de un grup organizat de persoane cu unele
caracteristici comune, care atrag în această uniune economiile membrilor şi acordă
împrumuturi în condiţii favorabile unii altora [52, p. 605].
Conform Legii Uniunilor de credit şi a instituţiilor financiare a Australiei
uniunea de credit este o cooperativă financiară, scopul căreia este să atragă fonduri
prin subscriere, depuneri sau alte căi, şi să le aplice oferind servicii financiare
membrilor săi [35].
Cercetătorii domeniului de finanţare agricolă din Franţa au ajuns la concluzia că
"o cooperativă este o întreprindere colectivă, în care membrii-asociaţi în condiţii de
egalitate a drepturilor şi obligaţiilor, depun eforturi de muncă şi capital, pentru
satisfacerea necesităţilor proprii fără a depinde de piaţă şi fără a urmări scopuri de
obţinere a profitului" [88, p. 8].
Toate aceste definiţii au la bază acelaşi principiu - funcţionarea instituţiei cu
scopul de a satisface propriile necesităţi în anumite domenii - necesităţi de anumite
mijloace financiare şi facilităţi. La părerea noastră, definiţia care ar corespunde
condiţiilor economice ale Moldovei este cea dată de enciclopedia Britanică, şi ea ar
putea fi reformulată astfel: asociaţia de economii şi împrumut este o instituţie
financiară nebancară, fondată de către persoane din aceeaşi localitate, cu interese
20
comune şi cu încredere reciprocă, care atrage în instituţia dată economiile personale a
membrilor săi în formă de depuneri şi acordă împrumuturi membrilor săi la condiţii
avantajoase.
Ideea cooperatistă îşi are rădăcinile în faptul, că persoanele care confruntă
aceleaşi dificultăţi economice, prin asociere obţin rezultate mai semnificative. Ei nu
apelează la ajutor din afară, ci îşi îmbunătăţesc situaţia din propria iniţiativă. Actul
voluntar de asociere nu înseamnă deturnarea independenţei economice individuale, ci
fortificarea ei. Acesta este argumentul principal ce stă la baza ideii Raiffeisen, care
constă din trei elemente: întrajutorare, auto-administrare, responsabilitatea reciprocă,
întrajutorarea presupune că în situaţii similare persoanele îşi asociază eforturile, atrag
mijloacele financiare necesare pentru o activitate şi sunt gata pentru o ajutorare
reciprocă. Auto-administrarea prevede ca membrii asociaţiei să creeze condiţii
interne de sine stătătoare - aceasta înseamnă că în interior unitatea nu se supune
ordinelor persoanelor terţe, spre exemplu autorităţilor locale. Responsabilitatea
reciprocă presupune că membrii sunt responsabili ei însăşi pentru crearea şi
menţinerea cooperativei, şi poartă răspundere pentru acţiunile ei faţă de persoane
terţe.
Pe lângă aceste trei principii, care determină activitatea instituţiilor financiare
secundare în cadrul sistemului - mai există şi principii suplimentare, ca: principiul
echivalenţei - pe de o parte membrul cooperativei deţine o cotă din cooperativă, fiind
co-proprietarul ei, iar pe de altă parte, membrul este client al cooperativei şi
beneficiază de serviciile ei; natura voluntară a întrajutorării - intrarea în cooperativă
este voluntară, dar odată devenit membrul al ei persoană îşi asumă drepturi şi
obligaţiuni; participarea deschisă - oricine are posibilitate de a deveni membru al
asociaţiei; principiul localităţii - zona geografică a asociaţiei trebuie să fie comună,
deoarece interesele populaţiei diferă de la o localitate la alta. Aceste principii asigură
şi controlul social între membrii asociaţiei.
Din cele menţionate anterior urmează că instituţiile primare în cadrul unui
sistem de microfinanţare sunt nişte asociaţii (de economii şi împrumut) (în alte ţări
denumirea este - uniuni de credit), care sunt create prin depunerea de către membri ei
21
a unei cote, din care se formează capitalul social. Cotele depuse la o astfel de
asociaţie de obicei nu sunt mari, pentru a fi accesibile fiecărui doritor de a se asocia.
O altă sursă de formare a capitalului este profitul asociaţiei, care în asemenea
instituţii nu se repartizează în calitate de dividende dar este utilizat pentru majorarea
surselor comune de creditare. Ca surse suplimentare de constituire a capitalului
propriu pot fi şi unele donaţii.
Activităţile de bază a instituţiilor primare în cadrul sistemului de microfinanţare
sunt asemănătoare de la ţară la ţară. Aşadar, asociaţiile, ca instituţii primare a
sistemului, îndeplinesc două funcţii de bază: atrag mijloacele financiare a membrilor
lor (acceptă economiile în formă de depuneri); acordă împrumuturi membrilor lor,
care solicită mijloace financiare.
în ţările industrializate populaţia păturilor medii preferă să deţină economiile
sale la uniunile de credit, pe când băncile sunt destinate să păstreze economiile
populaţiei mai bogate, care depun sume mai esenţiale comparativ cu cele ce se depun
la uniunile de credit. Evident, de aici a şi provenit prefixul "micro" pentru cuvântul
finanţare, destinat să accepte economii în sume mici şi să acorde împrumuturi în
sume mici, pe care nu le acordă băncile, deoarece ele nu sunt rentabile pentru acestea.
Luând în considerare faptul, că mecanismul de funcţionare a unei instituţii de
microfinanţare se bazează în primul rând pe depunerile de economii, să analizăm
sensul noţiunii "economii".
Institutul francez de cercetări în domeniul cooperaţiei defineşte economiile ca:
"o parte a venitului, care pe parcursul unei perioade de timp, nu este destinată
consumului curent" [89, p. 26; 88, p. 15]. Aceasta definiţie dezvăluie esenţa
economică a economiilor, însă nu şi motivarea depunerilor de economii în instituţii
specializate. Există patru categorii de motive, potrivit cărora persoanele depun
economii [111, p. 19]: pentru a aduce un venit suplimentar în formă de dobânzi; din
motive de protecţie şi securitate - pentru a avea rezerve disponibile în cazuri de
pierdere a surselor de venit; pentru menţinerea solidarităţii sociale - economii pentru
organizarea nunţilor, e t c ; economii de acumulare, pentru procurarea bunurilor
durabile (case, mijloace de transport, etc.)
22
Mobilizarea economiilor necesită eforturi din partea membrilor asociaţiilor,
precum şi din partea instituţiei. Stimularea economiilor în multe sisteme se
efectuează prin conştientizarea de către membri a importanţei sociale a economiilor,
în unele sisteme (Indonezia), economiile sunt obligatorii şi se varsă săptămânal,
deoarece veniturile populaţiei sunt mici, dar stabile. în ţările cu sisteme dezvoltate
atragerea economiilor se efectuează prin propunerea unei rate a dobânzii mai ridicate
comparativ cu cea a băncilor.
Deseori, în literatură de specialitate, instituţiile sistemului de microfmanţare sunt
comparate cu "mini-bănci" ale fermierilor şi micilor antreprenori. Faptul că ele oferă
dobânzi mai mari pentru economiile membrilor lor este posibil graţie operării la
costuri scăzute, deoarece activitatea asociaţiilor nu are drept scop obţinerea profitului.
Ele nu au scop maximizarea profitului, aşa cum este cel al băncilor, ci activează
pentru a acorda membrilor lor posibilităţi, de care ei de sine stătător nu pot beneficia.
împrumuturile, care sunt acordate membrilor uniunilor de credit (fermierilor,
micilor antreprenori rurali) provin tot de la uniunile de creditare. Stimulul este de
aceiaşi natură economică - ratele dobânzilor pentru aceste împrumuturi sunt de
asemenea mai scăzute. Operarea la costuri scăzute este posibilă, deoarece marja
percepută de uniunea de credit suplimentar costurilor surselor (rata dobânzii la
economiile acceptate în formă de depuneri) este minimă, destinată finanţării
cheltuielilor operaţionale. Nu este exclus faptul, că uniunea va obţine totuşi un profit,
însă natura necomercială a instituţiei presupune, că acest profit nu se distribuie între
membri, ci este utilizat pentru majorarea surselor de creditare şi menţinerea mărimii
capitalului propriu la un nivel suficient.
Acordarea împrumuturilor membrilor unităţii se efectuează conform condiţiilor,
specifice fiecărui sistem în parte. în primul rând, condiţiile de acces la împrumuturi
diferă în dependenţă de tipul organizaţiei. Condiţia comună pentru toate organizaţiile
mutualiste este participarea la capitalul social. Specificul modelului Grameen Bank şi
derivatele lui, este cerinţa de organizare a membrilor săi în grupuri de solidaritate câte
5 persoane. Membrii acestor grupuri sunt solidar responsabili pentru rambursarea
împrumuturilor primite. Constituirea acestor grupuri de persoane se face în baza
23
cunoaşterii reciproce a membrilor, şi asigură o uniformitate în cadrul grupurilor în
statele Africii de Vest, care au preluat modelul Grameen Bank, suplimentar condiţiei
de creare a grupurilor solidare, se alătură celei de constituire a unui fond de risc, în
mărime de 10% din suma împrumutului primit. în aceste state, precum şi în
Indonezia, Bangladeş, Peru, pentru obţinerea împrumuturilor nu se cere îndeplinirea
unor formalităţi. La primirea lor se efectuează doar o înregistrare în documentele de
evidenţă contabilă a asociaţiei săteşti. în statele Europei şi Americii de Nord, precum
şi în Austria şi Japonia, pentru primirea unui împrumut de la uniunea de credit este
necesară prezentarea cel puţin a cererii de credit, cu indicarea scopului. în sistemele
vechi, aşa ca Raiffeisen în Germania şi Austria, Credit Agricole şi Credit Mutuel
(Franţa), Desjardins (Canada), creditele se eliberează în baza prezentării unui plan de
afaceri pentru creditele destinate activităţilor generatoare de venit, şi în baza cererii
de împrumut, pentru cele cu destinaţie de consum. în funcţie de destinaţie, se
stabilesc schemele de rambursare, care diferă de la ţară la ţară, în funcţie de specificul
orientării sistemului. Spre exemplu, în Mali, Cote d'Ivoire, Burkina Faso, creditele
destinate creşterii animalelor se acordă pe termen de 6 luni, pentru cultivarea
cerealelor - pe 9 luni, etc. Majoritatea sistemelor de microfinanţare bazate pe modelul
Grameen Bank, utilizează schema rambursării săptămânale a împrumuturilor,
împrumuturile însă sunt acordate pentru activităţi de comerţ.
Specificul sistemelor de microfinanţare, care le deosebeşte de sistemele bancare,
constă în faptul că creditele în marea lor majoritate, sunt acordate membrilor
organizaţiilor mutualiste fără cererea în schimb a unei garanţii materiale depline. în
acest caz garanţia este garantarea mutuală, sau reciprocă, adică membrii sunt
responsabili solidar pentru rambursarea împrumuturilor. Din punct de vedere juridic,
responsabilitatea solidară nu este întotdeauna stabilită oficial, însă de fapt, coeziunea
socială este factorul, care mobilizează solidaritatea membrilor. O influenţă importantă
asupra rambursării o are presiunea socială între membrii organizaţiei mutualiste, care
reduce la minim nerambursările de către membri. Odată cu creşterea potenţialului
economic al membrilor şi a nivelului lor de bunăstare, se observă o creştere a mărimii
împrumuturilor solicitate. în acest caz, aşa cum a evoluat sistemul German, Austriac,
24
Francez, Ungar, a apărut atât necesitatea, cât şi posibilitatea de a garanta material
împrumuturile contractate. Totodată, membrii experimentează o creştere economică,
care le permite accesul la sectorul financiar formal, inaccesibil anterior.
Analiza ne permite să menţionăm, că echilibrul între cantitatea resurselor
disponibile şi cererea de împrumuturi de către membrii asociaţiilor - este problema de
bază a tuturor sistemelor de microfinanţare moderne. în cazul excedentului de
economii depuse faţă de cererea de credite, apare problema plasării resurselor libere.
Situaţia este caracteristică Indoneziei, unde volumul total al economiilor depăşeşte de
1,4 ori volumul creditelor acordate [112]. Soluţia acestei probleme poate fi găsită prin
plasarea mijloacelor libere în valori sigure cu lichiditate înaltă, aşa cum ar fi
obligaţiile de stat, sau depozitele bancare. Este mult mai complicată situaţia, în care
cererea de împrumuturi depăşeşte volumul economiilor disponibile.
Cererea de împrumuturi este superioară economiilor în toate sistemele de
microfinanţare. în situaţia când potenţialul economic al membrilor este scăzut, nivelul
economiilor nu poate fi nici el înalt, cauzând necesitatea de surse în formă de credite
şi împrumuturi din afară. Cu scopul de a crea noi posibilităţi de acces la sursele
suplimentare de finanţare, instituţiile primare de microfinanţare recurg la formarea
unor structuri verticale, care asigură posibilităţi mult mai esenţiale decât cele pe care
le are o organizaţie primară de sine stătătoare.
Acestea sunt doar funcţiile şi activităţile de bază, efectuate de instituţiile
mutualiste. Pe lângă ele, organizaţiile de microfinanţare mai prestează şi servicii de
consultanţă privind investiţiile profitabile pentru cei care iau cu împrumut; instruirea
economică a membrilor lor; pot organiza prestarea diferitor servicii financiare (de
exemplu primirea plăţilor) membrilor lor cât şi populaţiei din localitate.
Studiind problema supravegherii şi reglementării organizaţiilor de economii şi
creditare, se poate de menţionat, că o parte de specialişti consideră că ele nu sunt
necesare pentru activitatea sistemului de microfinanţare [106], iar o altă parte de
specialişti menţionează că necesitatea reglementării şi supravegherii uniunilor de
credit apare când organizaţiile mutualiste încep să atragă depunerea economiilor
(pentru a le proteja) [120]. Scopurile principale ale reglementării şi supravegherii
25
sunt: păstrarea integrităţii sistemului financiar, protejarea economiilor în formă de
depuneri ale membrilor asociaţiilor.
Crearea cadrului legal pentru sistemul de microfinanţare în RM a început cu
elaborarea proiectului Legii privind asociaţiile de economii şi împrumut. Acest
proiect de lege a fost elaborat în baza consultării legislaţiei similare din mai multe ţări
- Germania, S.U.A., Irlanda, Rusia, ş. a. Legea a fost adoptată de parlament la 18
februarie 1998 [7].
Această lege a oferit un statut juridic asociaţiilor, care diferă de cele posibile în
cadrul legislaţiei Moldovei, deoarece legislaţia bancară nu putea să fie aplicată pentru
asociaţiile de economii şi împrumut. Legea cooperaţiei de consum prevede doar
activităţile de producţie şi consum [8]. Legea privind asociaţiile obşteşti nu permite
acceptarea economiilor, ce este strict necesar pentru dezvoltarea sistemului de
microfinanţare [9].
în afară de statutul juridic, legea mai stabileşte principiile şi particularităţile de
constituire, de desfăşurare şi încetare a activităţii asociaţiilor, drepturile şi obligaţiile
membrilor lor, măsurile de apărare a intereselor lor. Legea de asemenea conţine
prevederea de neextindere a acţiunii actelor normative ce reglementează activitatea
instituţiilor financiare şi asociaţiilor obşteşti asupra activităţii asociaţiilor.
Asociaţia este definită ca o „organizaţie necomercială cu statut juridic special,
care acceptă ca depuneri economiile personale ale membrilor săi şi le acordă
împrumuturi, nu are scop obţinerea profitului şi nu-1 repartizează între membrii săi, ci
îl îndreaptă spre dezvoltarea sa" [7]. Legea oferă populaţiei rurale posibilităţi
suficiente de cooperare în scopul facilitării accesului la piaţa financiară, bazată pe
iniţiativă proprie, ceea ce este mult mai viabil în condiţiile socio-economice ale
Moldovei, decât sistemele bazate pe iniţiativa guvernelor, donatorilor internaţionali,
sau a altor persoane.
Relaţia între stat şi instituţiile de microfinanţare este realizată prin intermediul
Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor, creat în baza Hotărârii
Guvernului Republicii Moldova privind supravegherea de stat a activităţii asociaţiilor
de economii şi împrumut ale cetăţenilor nr. 1011 din 30 septembrie 1998. [5]
26
Conform legii enunţate, răspunderea membrilor pentru obligaţiile asociaţiei este
limitată la valoarea cotelor de participare. Răspunderea reciprocă pentru rambursarea
împrumuturilor personale, precum şi a obligaţiilor externe ale asociaţiei nu este
impusă prin lege, dar se bazează exclusiv pe presiunea socială, precum şi pe
întrajutorarea reciprocă benevolă.
Toate asociaţiile sunt organizaţii constituite în bază benevolă de către persoane
fizice ce au împlinit vârsta de 18 ani, locuiesc în aceiaşi localitate, şi au interese
comune. Graţie principiul comunităţii teritoriale, ce creează condiţii de activitate a
asociaţiei, toţi membrii se cunosc între ei şi pot exercita presiune socială asupra altor
membri, precum şi lua decizii în baza cunoaşterii potenţialului economic şi moral al
tuturor membrilor asociaţiei. Acest principiu este uşor de respectat în Moldova,
deoarece dislocarea geografică a populaţiei rurale este compactă şi diminuează mult
riscurile la luarea deciziilor privind acceptarea noilor membri în asociaţie şi acordarea
împrumuturilor. Cunoaşterea reciprocă fortifică şi coeziunea socială a membrilor
asociaţiei în caz de necesitate de acoperire a unor datorii externe sau interne ale
asociaţiei. Condiţia existenţei intereselor comune, asigură evitarea ne-uniformităţii
membrilor unei asociaţii din punct de vedere economic şi social. în acest caz regulile
de activitate şi serviciile financiare, oferite de către asociaţie, vor fi satisfăcătoare
pentru toţi membri asociaţiei, fapt care la rândul său va elimina situaţiile în care
diferite cerinţe complică luarea deciziilor, şi efectuarea operaţiunilor asociaţiei şi, ca
rezultat, duce la creşterea cheltuielilor de activitate. Respectând principiul mutualist,
economiile pot fi acceptate în exclusivitate de la membrii asociaţiei şi împrumuturile
pot fi acordate doar membrilor ei. Un alt principiu clasic, de bază, respectat de
asociaţii este conducerea democratică a instituţiei. Toţi membri asociaţiei au drepturi
egale, pot fi aleşi în organele de conducere, şi, la luarea deciziilor, au un singur vot.
Minimum 10 persoane pot constitui o asociaţie. La fondarea asociaţiei, sau la intrare
în asociaţie, fiecare membru depune în capitalul ei statutar o cotizaţie de membru,
destinată constituirii surselor pentru acordarea împrumuturilor, mărimea cărora se
decide la adunarea generală a membrilor asociaţiei. Legea stabileşte cotizaţia minimă
în mărime de 5 salarii minime stabilite pe economie. Organul suprem de conducere a
27
asociaţiei este adunarea generală a membrilor ei. Alte organe de conducere sunt
consiliul asociaţiei şi comisia de cenzori, aleşi de către adunarea generală. De obicei,
în primii ani de activitate, personalul consiliului şi comisiei de cenzori activează în
baza de voluntariat şi nu primesc pentru acesta nici o remunerare. După câţiva ani de
dezvoltare asociaţia îşi poate permite angajarea personalului executiv profesionist.
Mobilizarea mijloacelor financiare în interiorul asociaţiilor în RJVI este la
momentul actual foarte slabă, deoarece la etapa iniţială de funcţionare nivelul lor de
capitalizare este scăzut. Atragerea economiilor în faza de testare a sistemului de
microfinanţare, nu a fost efectuată din cauza lipsei cadrului juridic pentru
funcţionarea asociaţiilor şi a mecanismului de protecţie a depunerilor membrilor
asociaţiei. în anul 1998 doar o singură AEÎC din comuna Opaci, judeţul Tighina a
mobilizat economii, suma cărora indică o încredere destul de mare a membrilor în
succesul asociaţiei. Evoluţia mobilizării economiilor în Moldova este prezentată în
tab. 5
Tabelul 5 Evoluţia depunerilor de economii în AEÎC din Republica Moldova
Anul Numărul asociaţiilor ce a mobilizat Suma depunerilor de economiile în formă de depuneri economii, lei
1998 1 1800 1999 6 98747 2000 27 170436 2001* 52 612928
- datele la 30 septembrie 2001
în baza acestor date se poate de presupus că în viitorul apropiat încrederea
membrilor asociaţiei va fi şi mai mare, va creşte numărul depunerilor şi sumele, ceea
ce va micşora dependenţa asociaţiilor de sursele de finanţare împrumutate. însă este
necesar de menţionat că actualmente depunerile în asociaţii şi depozitele în bănci nu
beneficiază de condiţii egale, deoarece, în conformitate cu Legea privind
administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II a Codului
fiscal, art. 24 (8) „dobânzile la depozitele bancare sunt scutite de impozit pe venit
până la 1 ianuarie 2005", iar dobânzile la depunerile de economii ale membrilor
asociaţiei se impozitează cu impozit pe venit. Aceasta nu stimulează depunerea
28
mijloacelor la asociaţii. La momentul actual, în jur de 95% din sursele pentru
acordarea împrumuturilor în asociaţii provin din exteriorul lor, ceea ce nu este corect
din punct de vedere a esenţei economice a asociaţiilor, dar este necesar reieşind din
situaţia economică existentă în ţară.
Acordarea împrumuturilor individuale membrilor asociaţiei se efectuează în
baza prezentării consiliului asociaţiei a unei cereri scrise, în care se indică suma
solicitată, termenul şi destinaţia împrumutului. In foarte multe cazuri, ca urmare a
examinării cererilor, consiliul respinge multe din ele sau micşorează sumele solicitate
din motivul neîncrederii în potenţialul economic sau seriozitatea intenţiilor
solicitanţilor. Aceasta examinare poate fi apreciată ca un control social minuţios,
unde fiecare solicitare de împrumut este analizată în detalii de către membrii
consiliului, în scopul minimizăii riscului nerambursărilor din partea membrilor
asociaţiei. Astfel, membrii asociaţiei sunt motivaţi să ramburseze împrumuturile
primite pentru a nu-şi pierde credibilitatea în faţa asociaţiei, şi pentru a-şi asigura pe
viitor o încredere mai mare la solicitarea împrumuturilor. Activităţile finanţate din
împrumuturi sunt cele generatoare de venit, care, la rândul lor, pot asigura
posibilitatea rambursării împrumuturilor şi dobânzilor aferente. Acestea sunt, de
regulă, activităţile sezoniere de prelucrare a producţiei agricole, procurarea
seminţelor şi îngrăşămintelor minerale, precum şi activităţile de comerţ şi artizanat.
Solicitările de împrumuturi destinate consumului sunt respinse de către consiliu,
deoarece ele sunt în marea lor majoritate riscante.
Un element specific al activităţii asociaţiilor, mai ales la etapa iniţială de
dezvoltare, constă în nesolicitarea garanţiilor materiale de la membrii asociaţiilor,
cărora li se acordă împrumuturi. Singură garanţie efectivă a împrumuturilor acordate
este fondul de risc sau de garanţie, care este perceput de la membrii asociaţiei, în
raport cu suma împrumutului solicitat. Cota garanţiei constituie minim 6% din suma
împrumutului pe termen scurt şi minim 8% din suma împrumutului pe termen lung.
Ea este depusă de asociaţie, de regulă, la depozitele bancare, însă nu este o garanţie
că asociaţia nu va utiliza sumele date până la data rambursării împrumuturilor
acordate. Juridic asociaţia este în drept să solicite o garanţie materială de la
29
beneficiarii împrumuturilor, mai ales pentru împrumuturi riscante şi în cazul
solicitării sumelor mari. La etapa actuală de activitate asociaţiile solicită de la
membrii, cărora le acordă împrumuturi, "garanţii neformale", adică obligaţiuni de a
ceda careva bunuri materiale, animale, etc., în cazul când nu vor putea rambursa
împrumutul, precum şi garanţia personală a altor membri. Efectul acestor "garanţii
neformale" este pur psihologic, pentru a conştientiza riscul şi responsabilitatea
membrilor asociaţiei de a rambursa la scadenţă, ele neavând în realitate nici un efect
juridic. Relaţiile membrilor asociaţiei cu asociaţia cât pentru acordarea
împrumuturilor, atât şi pentru acceptarea economiilor în formă de depuneri, au loc în
baza contractuală.
Asociaţiile acordă împrumuturi membrilor lor la o rată a dobânzii, stabilită de
consiliul asociaţiei, ea fiind în mare măsură dependentă de costul surselor
împrumutate (de dobânzile la sursele împrumutate) - împrumuturilor primite şi
economiilor acceptate. La etapa iniţială de activitate asociaţiile au perceput o marjă
de 1.2% - 6%, destinată acoperirii cheltuielilor operaţionale. Dar deja la al doilea an
de activitate, multe asociaţii au înţeles necesitatea nu numai de acoperire a
cheltuielilor operaţionale, dar şi de utilizare a unei părţi din marjă pentru majorarea
capitalului propriu al asociaţiei, prin constituirea rezervelor, şi au mărit marja la 4 -
9%. Asociaţia îşi poate permite acordarea împrumuturilor la o marjă scăzută din
motive, că: scopul principal al asociaţiei (spre deosebire de băncile comerciale) este
ajutorarea reciprocă, şi nu obţinerea profitului; gestionarea asociaţiei, mai ales la
etapa iniţială de dezvoltare, în marea sa majoritate se efectuează în baza de
voluntariat, şi nu necesită cheltuieli suplimentare mari; activităţile asociaţiei se
gestionează pe principiul minimizării cheltuielilor, pentru a acorda servicii financiare
cât mai avantajoase.
Particularităţile expuse ale activităţii asociaţiilor, modul de constituire a
capitalului, crearea fondului de risc, atragerea surselor, acordarea împrumuturilor şi
alte elemente, care constituie specificul şi esenţa activităţii de bază a acestora,
determină şi modul de ţinere a contabilităţii şi de efectuare a analizei activităţii
económico-financiare în aceste instituţii.
30
Capitolul II. Particularităţile contabilităţii în asociaţii
Particularităţile contabilităţii în asociaţiile de economii şi împrumut sunt
determinate de caracteristica specifică a activităţii acestora. Această caracteristică este
compusă dintr-o totalitate de operaţii inerente unităţilor date, care constituie economia
lor.
Particularităţile activităţii asociaţiilor nu permit ca acestea să fie considerate
drept instituţii financiare, cum prevede Legea instituţiilor financiare [10]. Luând în
considerare acest argument Banca Naţională a Moldovei, autoritatea de supraveghere
a băncilor comerciale, a refuzat efectuarea supravegherii asociaţiilor. Această funcţie
a fost delegată Ministerului Finanţelor, în cadrul căruia a fost creat Serviciul
supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut. Dar,
activitatea asociaţiilor, într-o mare măsură, este asemănătoare cu cea a băncilor. A
apărut problema alegerii sistemului contabil pentru asociaţii - celui bancar sau celui
general, caracteristic pentru unităţile patrimoniale din sfera productivă şi de comerţ.
Sistemul contabil bancar este creat în cadrul Băncii Naţionale şi, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, poate fi utilizat numai de către băncile comerciale. Situaţia
creată a şi motivat imposibilitatea utilizării sistemului contabil bancar pentru
asociaţiile de economii şi împrumut. Evident că a apărut necesitatea de acomodare a
sistemului de contabilitate existent pentru toate unităţile economice, şi pentru
asociaţii. Ca rezultat a fost elaborat SNC nr. 36 "Dezvăluiri în contabilitatea
asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor" [22], care a stabilit reguli
specifice contabilităţii acestora. Insă, analiza mai detaliată a activităţii económico-
financiare a asociaţiilor ne permite să conchidem, că dezvăluirea informaţiei
financiare a asociaţiilor de economii şi împrumut trebuie să fie ajustată la regulile
contabilităţii bancare. în acest capitol vom încerca să dezvăluim problemele aferente
contabilităţii asociaţiilor, conţinutului şi modului de completare a rapoartelor
financiare a activităţii unităţilor numite.
31
2.1 Particularităţile contabilităţii capitalului propriu
Pentru a ţine corect evidenţa capitalului propriu al asociaţiei este necesară
cunoaşterea profundă a acestei noţiuni, a componenţei ei şi a modificărilor ce se impun,
însă, actualmente nu există o abordare unică a acestui termin, referitor la asociaţii.
Termenul "capital" poate fi tratat din mai multe puncte de vedere: activ capital,
construcţie capitală, investiţie capitală - prezintă un activ care funcţionează un termen
lung, acest activ este trainic, e tc ; omul dispune de un "capital" - se presupune că omul
are anumite active sau o sumă de bani.
însă, în contabilitate noţiunea „capital" are o altă semnificaţie. Capitalul din punct
de vedere a contabilităţii este o sursă de provenienţă a activelor, care dă dreptul
proprietarului asupra proprietăţii sale, adică o sursă care are materializare în active
concrete. Prin urmare, capitalul exprimă un raport dintre stăpân (fondator) în formă de
aportul său la capital şi bunuri materiale. Conform dicţionarului de contabilitate englez-
român „Capitalul propriu este valoarea curentă netă a companiei, inclusiv valoarea
nominală, dar nu numai, a acţiunilor emise şi aflate în circulaţie" [72, p. 132]. Totuşi, ce
prezintă capitalul pentru asociaţie?
Legea instituţiilor financiare formulează următoarea definiţie a capitalului:
"capitalul e o valoare netă a fondurilor de care dispune o instituţie financiară,
reprezentând diferenţa între active şi pasive" [10]. Provenienţa acestei noţiuni poate fi
explicată prin traducerea incorectă a acestei noţiuni din limba engleză, deoarece în surse
de literatură internaţională se găsesc noţiunile "equity" (capital) şi "liabilities" (datorii)
ca părţi componente a părţii pasive a bilanţului, iar unii specialişti traduc cuvântul
"liability" (datorii) ca pasiv. Din cele menţionate rezultă că noţiunea dată în Legea
instituţiilor financiare trebuie să fie următoarea: "capital - valoarea netă a fondurilor de
care dispune o instituţie financiară, reprezentând diferenţa între active şi datorii (sau
obligaţii)".
Specialiştii Consiliului mondial al uniunilor de credit formulează astfel definiţia
capitalului: "Capitalul reprezintă proprietatea membrilor în organizaţie. în cazul
lichidării uniunii de credit, capitalul va reprezenta suma distribuită
membrilor/proprietarilor după ce toate depunerile şi datoriile vor fi rambursate, în cazul
32
dacă rămâne un surplus. Dacă în procesul de lichidare activele nu au acoperit datoriile,
capitalul va fi utilizat pentru acoperirea acestora."[73, p.63]. In general, această definiţie
dezvăluie esenţa economică a capitalului unei asociaţii. însă, nu se poate de înţeles, că
capitalul în limbajul contabil este aceeaşi proprietate. Capitalul ca sursa de provenienţă
îşi găseşte întruchiparea (materializarea sa) într-o totalitate de bunuri economice. De
aceea capitalul, după conţinutul lui economic, nu este echivalentul bunurilor, la fel
economice. Numai după mărimea valorică capitalul, în lipsa datoriilor, este egal cu
mărimea bunurilor economice.
Totodată definiţia formulată nu corespunde întocmai particularităţilor activităţii
asociaţiilor. Ea nu dezvăluie capitalul din punct de vedere a surselor de formare a
acestuia, a componenţei lui, ci numai din punct de vedere a proprietăţii şi posibilei
utilizări a lui la lichidarea organizaţiei. în prevederile Legii privind asociaţiile de
economii şi împrumut şi S.N.C. 36 "Dezvăluiri în contabilitatea asociaţiilor de
economii şi împrumut ale cetăţenilor" capitalul propriu al asociaţiei este definit ca
"capitalul constituit din cotele depuse de membri, din beneficiul asociaţiei, din donaţii şi
sponsorizări primite de ea, în conformitate cu legislaţia". Standardul enunţat mai
conţine încă o definiţie: "Capitalul de rezervă al asociaţiei prezintă suma profitului net
alocată prin decizia adunării generale a membrilor asociaţiei pentru acoperirea
pierderilor în cazul lipsei sau insuficienţei altor surse de mijloace, în conformitate cu
normele de prudenţa financiară" [22].
Prin urmare noţiunea de capital poate fi formulată din două puncte de vedere:
bazându-ne pe tipul surselor de constituire a capitalului (cote, profit ş.a), şi luând în
considerare modul de calculare a valorii lui ca diferenţa dintre active şi datorii ale
asociaţiei. A doua formulare este definiţia capitalului din punct de vedere al calculării
mărimii lui şi nu exprimării conţinutul lui economic. După opinia noastră definiţia
capitalului asociaţiei trebuie să includă o îmbinare a ambelor aspecte. Anume din aceste
considerente, definiţia în cauză poate fi formulată astfel: „Capitalul propriu al asociaţiei
de economii şi împrumut ale cetăţenilor reprezintă aportul membrilor ei, ca o formă de
drepturi la patrimoniul asociaţiei, format din cotele depuse, profitul şi rezervele
33
acumulate în urma activităţii economico-financiare, precum şi din alte surse
nerambursabile, obţinute de către asociaţie".
O atenţie deosebită necesită noţiunea de cote depuse, deoarece acestea reprezintă
sursa principală de constituire a capitalului la începutul activităţii asociaţiei. SNC 36
clasifică această noţiune în cote depuse iniţial şi cote depuse suplimentar. Cota depusă
iniţial este definită ca "cota fondatorului sau a noului membru al asociaţiei iniţial depusă
în bani în capitalul ei propriu, care acordă membrului ei drepturi de creanţe patrimoniale
în relaţiile cu asociaţia", iar cota depusă suplimentar - ca "cota membrului asociaţiei
suplimentar depusă în bani în capitalul ei propriu pentru asigurarea împrumuturilor
acordate membrilor asociaţiei şi/sau alte scopuri, prevăzute în statutul asociaţiei, care
acordă membrului ei drepturi de creanţe patrimoniale şi nepatrimoniale în relaţiile cu
asociaţia" [22]. Analiza activităţii asociaţiilor şi definiţiilor noţiunilor enunţate, ne
permite să afirmăm, că definiţia cotei depuse suplimentar este eronată, deoarece
conţinutul economic a acesteia nu corespunde destinaţiei ei. Sumele depuse pentru
asigurarea împrumuturilor (la etapa iniţială de dezvoltare a asociaţiilor ele au fost
denumite "fond de risc"), după destinaţie şi conţinutul economic au scopul: a) din punct
de vedere a membrului asociaţiei de a asigura împrumutul primit, această sumă poate fi
utilizată de către asociaţie cu acceptul membrului acesteia în cazul nerambursării
împrumuturilor acordate, şi care trebuie să fie rambursată membrului asociaţiei în cazul
când lipsesc împrumuturi primite de către membri şi neachitate la termen; b) raportate
la asociaţie aceste sume primite ca depuneri pentru asigurarea împrumuturilor acordate
urmează să fie restituite membrului asociaţiei, la cererea acestuia, în cazul când nu sunt
împrumuturi acordate neachitate la termen, pentru acoperirea cărora a fost constituită
această rezervă. Prin urmare, sumele indicate pot fi folosite temporar, pe o perioadă în
activitatea asociaţiilor, dar ele nu pot fi considerate drept sursa de constituire a
capitalului, ci reprezintă nu altceva, decât o datorie a asociaţiei pe un termen lung sau
scurt, în funcţie de durata acordării împrumuturilor. Insă, cotele suplimentar depuse,
după opinia noastră şi reieşind din conţinutul economic al acestora, reprezintă nişte
sume suplimentar depuse de către membrul asociaţiei în scopul majorării capitalului ei
propriu, concomitent majorând şi aportul său în capitalul asociaţiei. La rândul său,
34
aceasta dă dreptul de a majora cota de participare a membrului în asociaţie (cota, care
urmează a fi repartizată membrului în cazul ieşirii lui din asociaţie, sau în cazul
lichidării ei).
Aşadar, luând în considerare cele expuse, după părerea autorului, cotele depuse
iniţial pot fi reflectate prin următoarea înregistrare contabilă:
Debit contul 241 "Casa", subcontul 241.1 "Casa în valuta naţională",
Credit contul 311 "Capital statutar", subcontul 311.6 "Cote depuse iniţial".
Dacă membrul asociaţiei a hotărât să-şi majoreze cota depusă în capitalul
propriu al asociaţiei, această operaţie economică trebuie să fie reflectată prin
înregistrarea contabilă:
Debit contul 241 "Casa", subcontul 241.1 "Casa în valuta naţională",
Credit contul 311 "Capital statutar", subcontul 311.7 "Cote depuse
suplimentar"
Aceste cote, suplimentar depuse, după caracterul lor economic sunt identice şi
cotelor iniţiale, diferă doar timpul când au fost depuse - la intrarea în asociaţie de
către un membru nou, sau într-o perioadă ulterioară - depuse de către un membru
vechi al asociaţiei şi nu „cote suplimentar depuse pentru asigurarea împrumuturilor"
cum ele sunt tratate în prezent.
Există şi o alta particularitate a capitalului social al asociaţiei. El nu este indicat
în statut şi poate fi modificat la primirea noilor membri, şi/sau la depunerea cotelor
suplimentare. Prin urmare modificări în mărimea şi componenţa capitalului asociaţiei
pot fi efectuate fără a apela la organele înregistrării de stat, conform hotărârii şi,
respectiv, procesului verbal al adunării generale a membrilor asociaţiei.
în afară de varianta propusă mai sus de reflectare a cotelor depuse suplimentar, în
dependenţă de politica de contabilitate a asociaţiei, poate fi utilizat şi contul 312
"Capital suplimentar". Aceasta va da posibilitate de a diviza cotele depuse în iniţiale şi
suplimentare la nivelul conturilor sintetice, şi de a obţine informaţia respectivă în
bilanţul contabil. Această variantă pare a fi mai reuşită şi poate fi reflectată în
contabilitate prin următoarea înregistrare contabilă:
35
Debit contul 241 "Casa", sau 242 „Cont curent" (în conformitate cu planul de
conturi acest cont se numeşte „Cont de decontare", însă conform Hotărârii consiliului
Băncii Naţionale a Moldovei - „cont curent"),
Credit contul 312 "Capital suplimentar".
Capitalul nevărsat poate fi reflectat (înregistrat) în asociaţie atunci, când adunarea
generală primeşte un membru nou, dar depunerea cotei va fi efectuată mai târziu. în
cazul depunerii de către membrul nou a unei cote până la primirea lui oficială, ca
membru de către adunarea generală a asociaţiei, operaţia poate fi reflectată în contul
313 "Capital nevărsat" şi apoi trecută în componenţa capitalului, în conformitate cu
hotărârea adunării generale.
în procesul creării sistemului de microfinanţare în Moldova s-a constatat
necesitatea de a constitui unele rezerve pentru asigurarea posibilelor pierderi din
împrumuturi acordate şi neachitate la termen. Normele de prudenţa financiară
definesc rezerva de asigurare a împrumuturilor acordate ca "rezervă constituită din
cotele depuse suplimentar de membrii asociaţiei, profitul nerepartizat, precum şi din
donaţii, sponsorizări, subsidii şi este proporţională împrumuturilor acordate" [5].
După cum a fost menţionat anterior, cotele depuse suplimentar nu pot fi considerate
drept rezerva de asigurare a împrumuturilor acordate. Mărimea minimă a rezervei de
asigurare este stabilită de 6% pentru împrumuturi pe termen scurt şi de 8% pentru
împrumuturi pe termen lung. în practica activităţii asociaţiilor se procedează în felul
următor: fiecare membru al asociaţiei, solicitând un împrumut, este obligat să depună
suplimentar o sumă de 6% sau 8% din suma împrumutului solicitat. însă apare
problema cum urmează să fie reflectată această depunere: în componenţa capitalului
(cotelor ori rezervelor), în componenţa datoriilor, sau depunerilor. La momentul
actual aceste sume sunt considerate şi reflectate drept cote depuse în capitalul
propriu, însă ele sunt rambursabile şi reflectarea lor în componenţa capitalului nu
corespunde esenţei lor economice. în practica internaţională aceasta modalitate de
asigurare (garantare) a împrumuturilor are două aspecte: 1) membrul asociaţiei
depune o sumă stabilită, care poate fi utilizată pentru acoperirea împrumutului său
neachitat; 2) suma depusă poate fi utilizată pentru acoperirea oricărui împrumut
36
neachitat la termen, care apare în asociaţie. Din punct de vedere juridic pentru
utilizarea sumelor date în scopul acoperirii unor împrumuturi problematice poate fi
efectuată doar cu acceptul membrului asociaţiei, care a depus suma respectivă.
în primul caz, luând în considerare conţinutul lor economic, sumele depuse pot
fi considerate drept depuneri ale membrului asociaţiei în scopul asigurării
împrumutului, pe care el îl solicită, cu alte cuvinte sumele date se atribuie la datoriile
respective (pe termen lung sau scurt) privind depunerile membrilor asociaţiei. Prin
urmare, după opinia noastră, asociaţia ar trebui să plătească şi o dobânda anumită
depunătorilor (membrilor) pentru sumele depuse. Depunerea dată poate fi rambursată
atunci, când membrul asociaţiei a rambursat împrumutul şi a plătit dobânda aferentă.
Contabilizarea acestor depuneri se va efectua utilizând aceleaşi conturi sintetice, care
sunt destinate depunerilor obişnuite, dar se recomandă de deschis subconturi noi.
Reflectarea se va face prin înregistrările contabile:
1) încasarea de la membrul asociaţiei a depunerilor cu destinaţie specială, pentru
asigurarea (garantarea) împrumutului solicitat:
Debit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent",
Credit contul 518 „Depuneri pe termen scurt ale membrilor asociaţiei",
subcontul care propunem sa fie deschis - 5184 „Depuneri pentru asigurarea
(garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe termen scurt,
sau contul 415 „Depuneri pe termen lung ale membrilor asociaţiei",
subcontul care propunem sa fie deschis - 4154 „Depuneri pentru asigurarea
(garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe termen lung;
2) Rambursarea membrului asociaţiei a depunerilor cu destinaţie specială -
Debit contul 518 „Depuneri pe termen scurt ale membrilor asociaţiei", subcontul
„Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe
termen scurt,
Sau contul 415 „Depuneri pe termen lung ale membrilor asociaţiei"
subcontul „Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru
depuneri pe termen lung;
Credit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent";
37
3) Utilizarea depunerii pentru acoperirea creanţelor neperformante:
Debit contul 518 „Depuneri pe termen scurt ale membrilor asociaţiei", subcontul
5184 „Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor",
Sau contul 415 „Depuneri pe termen lung ale membrilor asociaţiei",
subcontul 4154 „Depuneri pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor";
Credit contul 231 „Investiţii pe termen scurt, subcontul 2314 „împrumuturi
acordate", sau contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate".
în al doilea caz, ca alternativă, suma depusă în cauză poate fi considerată drept
rezervă, care are o destinaţie specială, şi poate fi reflectată în componenţa rezervelor
stabilite de legislaţie, sau în componenţa provizioanelor constituite pentru datorii
dubioase. însă constituirea provizioanelor este reglementată de alt capitol al normelor
de prudenţă financiară, având mărimea minimă respectivă stabilită. Analiza
conţinutului capitalului şi destinaţiei cotelor în cauză ne permite să afirmăm, că
aceste sume nu pot fi atribuite la rezerve în componenţa capitalului propriu, deoarece
ele au un caracter temporar şi nu constant. Din această cauza, în condiţiile existente,
va fi raţional ca aceste sume să fie atribuite la rezerve pentru cheltuieli şi plăţi
preliminate, atunci când ele sunt constituite pe un termen scurt, şi la alte datorii pe
termen lung calculate, când aceste rezerve se formează pe un termen mai mare de un
an. Ele pot fi contabilizate în conturile 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi
preliminate" şi 426 "Alte datorii pe termen lung calculate". Titlul ultimului cont nu
corespunde conţinutului şi destinaţiei rezervelor numite.
în cazul dat contabilizarea acestor rezerve se va efectua în felul următor:
1) încasarea de la membrul asociaţiei a rezervelor cu destinaţie specială pentru
asigurarea (garantarea) împrumutului solicitat:
Debit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent"
Credit contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate", subcontul
„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru rezerva creată pe
termen scurt,
38
sau contul 426 "Alte datorii pe termen lung calculate", subcontul
„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru rezerva creată pe
termen lung;
2) Rambursarea membrului asociaţiei rezervei cu destinaţie specială -
Debit contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate", subcontul care
propunem să fie creat „Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" -
pentru depuneri pe termen scurt,
sau contul 426 "Alte datorii pe termen lung calculate", subcontul
„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor" - pentru depuneri pe termen
lung;
Credit contul 241 "Casa", sau contul 242 „Cont curent"
3) Utilizarea rezervei pentru acoperirea creanţelor neperformante:
Debit contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate", subcontul
„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor",
sau contul 426 "Alte datorii pe termen lung calculate", subcontul
„Rezerva pentru asigurarea (garantarea) împrumuturilor";
Credit contul 231 „Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 „împrumuturi
acordate", sau contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate".
O alta problemă a contabilităţii capitalului în asociaţiile de economii şi împrumut o
prezintă noţiunea „cota de participare". Legea privind asociaţiile de economii şi
împrumut defineşte cota de participare ca "cotă din capitalul propriu al asociaţiei,
calculată fiecărui membru la o dată anumită în raport cu cota sa depusă şi în dependenţă
de vechimea depunerii ei" [7]. Membrul asociaţiei are dreptul la această cotă în cazul
suspendării calităţii de membru al asociaţiei, adică la ieşirea din asociaţie. Problemele
ce apar în acest caz constau în: stabilirea sumelor, care pot fi distribuite membrilor
asociaţiei; datei la care se va efectua calculul cotei de participare şi modalităţii de
reflectare în contabilitate a acestor cote.
39
în practica internaţională de activitate a uniunilor de credit există noţiunea de
capital minim, care reprezintă o cotă-parte din activele uniunii ce trebuie să fie asigurate
(acoperite) cu capital. Totodată în activ valoarea acestei rezerve trebuie să fie păstrată
într-o instituţie de garanţie, care permite utilizarea ei numai în cazurile excepţionale, în
special în cazul falimentelor sau acoperirii unor pierderi considerabile. Această rezervă
poate fi echivalată, de asemenea, cu obligaţia stipulată pentru băncile comerciale din
Moldova, de constituire a rezervei de 12% din activele ponderate la risc şi plasarea ei la
Banca Naţională, care poate fi utilizată numai în cazuri excepţionale.
Referitor la activitatea asociaţiilor, în Moldova legislaţia stabileşte unele cerinţe
faţă de capitalul minim, şi anume mărimea minimă a cotelor depuse, şi referitor la
asigurarea activelor nemateriale, mijloacelor fixe şi creanţelor irecuperabile cu capitalul
propriu. Această mărime a capitalului minim în practica internaţională este stabilită în
raport cu o pondere din suma activelor uniunii şi depinde de particularităţile activităţii ei
(tipul de împrumuturi, pierderile din nerambursarea împrumuturilor ş.a.). în multe ţări
este recomandată menţinerea capitalului minim la nivelul de 6% din totalul activelor ale
uniunii de credit (organizaţiei de economii şi împrumut). Analiza situaţiei económico-
financiare din Moldova la momentul actual şi calculele efectuate ne-au permis să
conchidem, că este rezonabil de menţinut capitalul minim la nivelul de 10-12 % din
activele asociaţiei, deoarece activitatea asociaţiilor în Moldova este mult mai riscantă,
decât în ţările dezvoltate. Această rezervă poate fi constituită din profitul net al
asociaţiei şi nu trebuie să fie supusă distribuirii între membrii asociaţiei. Utilizarea
acestei rezerve poate fi admisă numai în cazul lichidării asociaţiei. Mijloacele provenite
din această rezervă trebuie să fie păstrate în conturile speciale a instituţiei specializate.
Iar la momentul actual, din cauza lipsei unor instituţii de acest fel în Moldova - rezerva
poate fi păstrată la conturi speciale de depozit în bănci sau alte instituţii, care pot
garanta păstrarea acestor mijloace.
Generalizând cele expuse, putem menţiona, că suma care poate fi considerată drept
cota de participare a membrului în asociaţie, trebuie să fie egală cu cota depusă de el
plus profitul repartizat membrilor după constituirea capitalului minim la cota stabilită.
40
După opinia noastră, ea poate fi calculată ca produsul sumei cotelor depuse de către
fiecare membru şi numărul de zile (luni sau ani) de aflare a cotei în asociaţie, adică:
n Br = £ (Cm x N) , unde
1=1
- Br - baza de repartizare pentru cota de participare, lei;
- i = 1,2,3 .... n - numărul membrilor asociaţiei;
- Cmi - cota depusă a membrului i al asociaţiei, lei;
- N - numărul de zile, luni sau ani de aflare a cotei la dispoziţia asociaţiei,
După aceasta e necesar de determinat suma spre repartizare la o unitate de bază de
repartizare:
Sru = Sr/Br, unde:
- Sru - suma spre repartizare la o unitate de repartizare, lei;
- Sr - suma totală a profitului spre repartizare, lei;
- Br - baza de repartizare, lei;
Aşadar, suma care revine unui membru se calculează prin relaţia:
Smi = Sru x (Cmi x N), unde:
- Smi - suma profitului care revine unui membrului i al asociaţiei, lei;
- Sru - suma spre repartizare la o unitate de repartizare, lei;
- (Cmi x N) - cantitatea de unităţi de repartizare, adică cota membrului
înmulţită cu numărul de zile, luni, sau ani de aflare a cotei în asociaţie.
în opinia noastră, aceste calcule trebuie să fie efectuate numai la momentul ieşirii
membrului din asociaţie, deoarece acceptând calitatea de membru al asociaţiei, el nu va
urmări scopul obţinerii profitului din activitatea asociaţiei, şi, deci, cu atât mai mult
repartizarea sumei respective nu trebuie să servească drept scop pentru a deveni
membru al unei asociaţii. în afară de aceasta, suma calculată spre repartizare trebuie să
fie impozitată în conformitate cu legislaţia fiscală.
Să exemplificăm realizarea propunerilor expuse. Fie că asociaţia are 14 membri şi
doi ani de activitate (1999 şi 2000). în anul 1999 asociaţia a avut 10 membri, iar în anul
2000 - 14. Datele calculate privind repartizarea profitului asociaţiei pentru determinarea
cotelor de participare sunt prezentate în tabelul 6.
41
Tabelul 6
Repartizarea profitului asociaţiei pentru determinarea cotei de participare
Membrii asociaţiei
Cota iniţial
depusă (Cmi), Iei
Numărul de luni de
aflare a membru
lui în asociaţie-
(N)'
Baza de repartizare,
Br = S (Cmi x N), bani-luni
Suma totală a
profitului spre
repartizare, lei - (Sr)
Coeficient de repartizare, lei
Sru=Sr/Br
Suma profitului la un membru al
asociaţiei, lei Smi = Sru x (Cmi
x N )
1 2 3 4 5 6 7
1 50 24 1200 X X 225
2 50 24 1200 X X 225
3 50 24 1200 X X 225
4 50 24 1200 X X 225
5 100 24 2400 X X 450
6 100 24 2400 X X 450
7 100 24 2400 X X 450
8 100 24 2400 X X 450
9 100 24 2400 X X 450
10 100 24 2400 X X 450
11 100 12 1200 X X 225
12 100 12 1200 X X 225
13 100 12 1200 X X 225
14 100 12 1200 X X 225
Total 24000 4500 0,1875 4500
Să admitem că după doi ani membrul 7 a hotărât să părăsească asociaţia. Venitul
obţinut şi îndreptat spre repartizare, nu a fost impozitat cu impozit pe venit în
conformitate cu art. 52 al Codului fiscal. Operaţiile de repartizare a profitului şi
restituirea cotei depuse se reflectă în modul următor.
1) Repartizarea profitului net membrului asociaţiei şi determinarea cotei lui:
Debit contul 333 „Profit net (pierdere netă) a anului de gestiune" sau 332 „Profit
nerepartizat (pierdere) a anilor precedenţi" - 450 lei,
Credit contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi" - 450 lei;
2) Reţinerea impozitului pe venit din suma venitului membrului asociaţiei (descrierea
corectitudinii reţinerii date va fi prezentată mai jos) şi achitarea cotei respective:
Debit contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi" - la suma totală
îndreptată spre plată - 450 lei,
42
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" - la suma impozitului
pe venit reţinut - 112,50 lei, (determinată la cota impozitului pe venit de 25% -
450x25/100%
Credit contul 241 „Casa" - la suma plătită în numerar - 337,50 lei.
3) Rambursarea cotei depuse membrului asociaţiei:
Debit contul 314 „Capital retras" - 100 lei,
Credit contul 241 „Casa" - 100 lei;
4) Diminuarea mărimii capitalului statutar în conformitatea cu hotărârea adunării
generale a membrilor asociaţiei:
Debit contul 311 „Capital statutar", subcontul 311.6 „Cote depuse" - 100 lei,
Credit contul 314 „Capital retras" - 100 lei;
Operaţia privind repartizarea profitului pe cote de participare a fiecărui membru
(în cazul când există profit care poate fi repartizat astfel după constituirea rezervelor
necesare) poate fi reflectată prin diminuarea profitului şi majorarea contului de
reflectare a cotelor, adică contului 311 "Capital statutar". Această distribuire va fi
efectuată periodic (odată pe an conform hotărârii adunării generale) şi în acest caz va
trebui să fie deschis un subcont separat "Cotele de participare repartizate adiţional la
cote depuse". Evidenţa analitică a acestor cote se va organiza pe fiecare membru al
asociaţiei în parte.
Generalizând materialul studiat privind componenţa capitalului propriu a
asociaţiei, se poate compara situaţia curentă cu cea propusă în tabelul 7.
Odată ce modificările vor fi acceptate, două probleme vor apărea, precum şi
necesitatea de a găsi soluţiile acestora:
1) Modalitatea de plasare a depunerilor pentru asigurarea împrumuturilor. Există două
variante: să fie păstrată modalitatea plasărilor la depozite bancare, sau - să fie creată
posibilitatea de a le plasa în împrumuturi acordate şi alte active cu lichiditate înaltă la
discreţia asociaţiei. Prima variantă micşorează riscul asociaţiei în cazul nerambursărilor
împrumuturilor şi/sau dobânzilor, iar a doua variantă poate fi mai convenabilă.
43
Tabelul 7
Structura comparată a activelor şi capitalului propriu (actuală şi propusă)
2) Stabilirea nivelului, termenului de atingere şi modalitatea de plasare a capitalului
instituţional (profit şi rezerve). Nivelul a fost propus anterior de 10-12% din active,
plasarea - poate fi obligatorie într-o instituţie specială sau la depozite bancare şi alte
active cu lichiditate înaltă. însă posibilitatea de atingere a nivelului necesar trebuie să fie
examinată prin modelarea diferitor condiţii a activităţii asociaţiilor, precum şi prin
experienţa activităţii acestora în ultimii ani.
O atenţie deosebită merită problema impozitării asociaţiilor. în varianta iniţială a
Legii privind asociaţiile de economii şi împrumut art. 7 alin. (1) este stabilit statutul
de organizaţie necomercială al asociaţiilor, iar în art. 5 alin. (4) din aceiaşi Lege se
prevedea că „asociaţia este scutită de impozitul pe venit şi taxa pe valoarea
adăugată". Acest alineat, însă, a fost exclus prin Legea nr.493-XIV din 09.07.1999, în
44
scopul de a aduce actele normative în conformitate cu Codul Fiscal. Ca rezultat în art.
52 al Codului Fiscal asociaţiile au fost calificate drept organizaţii necomerciale,
scutite de impozitul pe venit. Prin Legea nr. 1064-XIV din 16.06.2000 (intrată în
vigoare la 12.10.2000) art. 52 din Codul fiscal a fost expus într-o redacţie nouă. Prin
urmare conform acestui articol, asociaţiei i se interzice să distribuie venitul şi
proprietatea acesteia. Pe de altă parte, conform art. 20 alin. (7) al Legii privind
asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, asociaţia este obligată să restituie
în bani cota de participare a fostului membru. Interpretările organelor fiscale a acestor
contradicţii a legislaţiei sunt diferite:
- la ieşirea membrului din asociaţie suma care este îndreptată spre plată trebuie să fie
considerată drept o afacere auxiliară în conformitate cu articolul 53 al Codului fiscal;
- suma dată se consideră drept creştere sau pierdere de capital în conformitate cu
capitolul 5 al Codului fiscal şi art. 57 alin. (2) în cazul lichidării asociaţiei.
Este evident, că toate interpretările au apărut din motivul că în legislaţia fiscală,
în urma modificărilor efectuate, nu se oferă explicaţii clare cu privire la activitatea şi
impozitarea asociaţiilor. La opinia noastră, legislaţia trebuie să fie ajustată astfel,
încât membrul asociaţiei să poată primi la ieşirea din asociaţie cota depusă şi, în cazul
când asociaţia are o sumă de profit care poate fi repartizată - o parte din ea - care,
prin urmare, după conţinutul ei economic poate fi recunoscută drept dividend. Este
clar că în momentul îndreptării spre plată a părţii respective a profitului - suma dată
trebuie să fie impozitată la cota prevăzută pentru persoanele juridice, deoarece
profitul asociaţiei nu a fost impozitat anterior. însă apare întrebarea - cine este
plătitorul acestui impozit: asociaţia sau membrul, care beneficiază de acest venit?
în primul caz acest profit trebuie să fie recunoscut drept profit impozabil şi
inclus în declaraţia asociaţiei privind impozitul pe venit. în cazul dat persoana fizică
primeşte acest dividend care nu se impozitează. Reflectarea operaţiilor date în
contabilitate trebuie să fie efectuată prin recunoaşterea unei părţi din profit drept
impozabilă şi determinarea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit,
însă mai apare şi altă problemă - dacă se recunoaşte o parte din profit drept
45
impozabilă - atunci care cheltuieli vor fi recunoscute drept deduceri în scopul
impozitării? Răspuns la această întrebare nu vom găsi în legislaţia fiscală.
în al doilea caz - suma este calificată drept venit impozabil al persoanei fizice şi
urmează să fie inclusă în declaraţia persoanei fizice - şi se reflectă în contabilitate
prin înregistrările contabile indicate mai sus.
2.2 Particularităţile contabilităţii împrumuturilor şi perfecţionarea acesteia
La momentul actual activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut, în marea
majoritatea, este orientată mai mult spre acordarea împrumuturilor membrilor lor din
contul împrumuturilor şi creditelor primite (spre deosebire de activitatea clasică a
asociaţiilor, care constă în colectarea economiilor de la membrii asociaţiei sub formă
de depuneri şi acordarea unor împrumuturi). Astfel, contabilitatea împrumuturilor
primite şi acordate prezintă o problemă foarte importantă. După caracterul şi
particularităţile economice această problemă principală diferă de modul contabilităţii
creditelor la băncile comerciale, deoarece ele nu acordă credite numai acţionarilor sau
fondatorilor săi. Ea, la fel, se deosebeşte şi de contabilitatea împrumuturilor acordate
de către unele întreprinderi unor persoane juridice sau fizice. Prin urmare apar unele
probleme ce ţin de: care conturile pot fi utilizate pentru reflectarea sumei principale a
împrumutului şi a dobânzii aferente; care este baza justificativă şi modalitatea
calculului dobânzii la împrumuturile acordate şi primite; care este modul de întocmire
a formulelor contabile. Să examinăm succesiv fiecare dintre aceste probleme.
De regulă, activitatea de bază a unei asociaţii se începe cu primirea unui
împrumut sau credit bancar în scopul compensării lipsei mijloacelor necesare pentru
acordarea împrumuturilor membrilor asociaţiei. împrumutul poate fi obţinut de la
creditor în baza contractului de împrumut, care stabileşte condiţiile pentru creditor şi
împrumutător. în rolul creditorului în RM în majoritatea cazurilor se află Corporaţia
de finanţare rurală sau băncile comerciale. Sursele împrumutate de către asociaţii pot
fi completate şi cu depuneri de economii primite de la membri asociaţiei.
în scopul contabilizării împrumuturilor, şi creditelor primite de către asociaţie
pot fi utilizate conturile prevăzute în Planul de conturi pentru toate unităţile din sfera
46
de producţie şi comerţ ca: 511 "Credite bancare pe termen scurt", 513 "împrumuturi
pe termen scurt", 411 "Credite bancare pe termen lung", 413 "împrumuturi pe termen
lung".
în afară de împrumuturile primite, la fel trebuiesc reflectate şi dobânzile aferente
acestor împrumuturi. în unităţile de producţie şi de comerţ pentru contabilizarea
dobânzilor sunt utilizate aceleaşi conturi, care reflectă sumele împrumuturilor. însă
analiza detaliată a practicilor internaţionale şi a conţinutului Planului de conturi
pentru băncile comerciale ne permite să concluzionăm, că dobânzile pot fi
contabilizate şi în alte conturi sintetice, separate de cele enunţate. Astfel dacă
analizăm necesitatea informaţiei aferente problemei în cauză, atunci în scopuri
statistice, analitice, operative sau alte este necesară cunoaşterea datoriei asociaţiei
privind suma împrumutului (principală) şi dobânda separat - fie ele separate la nivel
de conturi sintetice, subconturi sau conturi analitice. Astfel rămâne de determinat care
sunt avantajele şi dezavantajele utilizării conturilor sintetice, subconturilor sau
conturilor analitice. Din practica internaţională şi cea a băncilor din Moldova putem
concluziona, că în bilanţul contabil dobânzile, fie ele calculate pentru active sau
datorii, sunt reflectate separat de sumele principale. La momentul actual asociaţiile
întocmesc bilanţul contabil prevăzut pentru toate întreprinderile de producţie sau de
comerţ, însă datele privind dobânzile sunt reflectate în raportul specializat al
asociaţiei. Din aceste considerente dobânzile trebuiesc reflectate separat de sumele
principale la nivel de subconturi sau conturi sintetice, fapt care ne oferă posibilitatea
de a obţine informaţia necesară respectivă pentru a determina datoria unui anumit
creditor (depunător) privind suma principală şi suma dobânzii. în orice moment,
aceşti indicatori pot fi obţinuţi prin utilizarea unui registru analitic combinat de
evidenţă a împrumutului şi dobânzii aferente unui împrumut de la un anumit creditor.
Aceste registre au fost elaborate în cadrul creării sistemului de microfinanţare, (la
care a luat parte şi autorul) în formă de fişe de evidenţă a împrumuturilor
(depunerilor), a căror aplicare în practică s-a dovedit a fi reuşită. în scopul verificării
corespunderii datelor analitice celor sintetice s-a propus să fie utilizată balanţa de
verificate a împrumuturilor şi dobânzilor.
47
Analizând conturile enunţate, din punct de vedere a corespunderii lor
particularităţilor activităţii económico-financiare a asociaţiilor se poate de menţionat,
că aceste conturi (pentru reflectarea creditelor şi împrumuturilor primite), utilizate de
toate tipurile de întreprinderi, presupun şi reflectarea dobânzilor calculate în aceleaşi
subconturi. însă pentru obţinerea unei informaţii mai detaliate privind dobânzile
aferente împrumuturilor şi creditelor primite în scopul întocmirii raportului
specializat al activităţii económico-financiare a asociaţiei, respectării gradului de
lichiditate şi exigibilitate în bilanţul contabil şi analizei acestor indicatori, putem
utiliza următoarele subconturi adiţionale: 5117 "Dobânda aferentă creditelor bancare
pe termen scurt"; 5137 "Dobânda aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - pentru
termene de achitare mai mici de un an; şi 4118 "Dobânda aferentă creditelor bancare
pe termen lung"; 4133 "Dobânda aferentă împrumuturilor pe termen lung" - pentru
termene de achitare mai mare de 1 an.
Dacă termenul de plată a dobânzilor la împrumuturi pe termen lung nu depăşeşte
un an (de exemplu, dobânda se achită trimestrial) sumele respective nu pot fi
constatate drept datorii pe termen lung şi nu pot fi reflectate în subconturile 4118 şi
4133, deoarece aceste sume reprezintă datorii pe termen scurt şi considerăm că ele
trebuie să fie contabilizate în conturile 511 "Credite bancare pe termen scurt" şi 513
"împrumuturi pe termen scurt". însă există probabilitatea utilizării subconturilor 4118
şi 4133, care este foarte mică, deoarece în practica activităţii asociaţiilor (precum şi a
băncilor) nu există cazuri când dobânda calculată poate fi achitată peste un termen
mai mare de un an.
Din motivul că Planul de conturi general nu prevede asemenea sursă
împrumutată ca depuneri de economii, iar conturile de împrumuturi şi credite nu
prevăd contabilizarea separată a acestora, a apărut necesitatea creării conturilor
respective pentru contabilizarea depunerilor pe termen lung şi termen scurt. Prin
urmare, aceste conturi au fost aprobate de către Serviciul supravegherii de stat a
activităţii asociaţiilor şi coordonate cu Ministerul Finanţelor: 415 „Depuneri pe
termen lung ale membrilor asociaţiei" şi 518 „Depuneri pe termen scurt ale
membrilor asociaţiei". Necesitatea acestor conturi poate fi argumentată şi prin faptul
48
că administrarea depunerilor diferă de administrarea împrumuturilor (creditelor). De
exemplu, rambursarea împrumutului nu poate fi solicitată înainte de termen, spre
deosebire de depunere, care poate fi extrasă din contul de depunere la cererea
membrului asociaţiei, şi poate crea unele dificultăţi neprevăzute, ceea ce a determinat
necesitatea ţinerii evidenţei separate a depunerilor. în afară de faptul că depunerile se
contabilizează în unele conturi, iar împrumuturile (creditele) primite în alte conturi,
nu există o diferenţă între evidenţa sintetică şi analitică a depunerilor şi a
împrumuturilor (creditelor) primite de către asociaţie. Să examinăm însă mai detaliat,
prin exemple concrete contabilitatea împrumuturilor (creditelor) primite de către
asociaţie.
Să admitem că asociaţia „Botna" din judeţul Chişinău comuna Costeşti a
încheiat contractul de împrumut cu Corporaţia de finanţare rurală la următoarele
condiţii: suma împrumutului 885 000 lei, termenul - 1 an (15 ianuarie 2001 - 15
ianuarie 2002), rata dobânzii - 28 % anual. împrumutul a fost acordat în 4 tranşe - la
15 ianuarie 2001 - 300 000 lei, la 16 ianuarie 2001 - 300 000 lei, la 18 ianuarie 2001
- 100 000 lei şi la 22 ianuarie 2001 - 185 000 lei. La primirea împrumutului de către
asociaţie în baza copiilor dispoziţiilor de plată şi extraselor din contul de decontare va
fi întocmită formula contabilă la suma totală:
Debit contul 242 "Cont curent" - 885 000 lei
Credit contul 513 „împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5131 "împrumuturi
pe termen scurt de la părţi nelegate" - 885 000 lei.
Totodată se efectuează înregistrările respective în fişa de evidenţă a
împrumutului primit la data respectivă de primire a tranşelor împrumutului.
De regulă instituţiile creditoare calculează dobânda zilnică. Rămâne ca asociaţia
să verifice acest calcul cu instituţia creditoare, deoarece pot apărea unele devieri în
sumele calculate. Asociaţia trebuie să calculeze dobânda lunar, în cel mai rar caz -
trimestrial. Relaţia calculului (dacă condiţiile contractului nu prevăd altele) este
următoarea:
Sr x Rd x n / N, unde
Sr - suma împrumutului restantă, lei;
49
Rd - rata dobânzii, %;
n - numărul de zile în perioadă (trimestru, lună);
N - numărul zilelor în an.
Numărul zilelor în an luate în calcul poate fi 360 sau 365 în funcţie de politica
de creditare a instituţiei creditoare. Conform politicii de creditare a Corporaţiei de
Finanţare Rurală numărul de zile în an pentru calculul dobânzilor s-a stabilit de 365
zile.
Pentru asociaţia Botna în luna ianuarie 2001 dobânda a fost calculată de către
Corporaţia de finanţare rurală de trei ori, reieşind din faptul că tranşele au fost
acordate de trei ori la data de:
- 18 ianuarie 2001- 920,55 lei - (600 000 x 0,28 x 2 / 365);
- 22 ianuarie 2001- 2147,95 lei = (700 000 x 0,28 x 4 / 365);
- 31 ianuarie 2001 - 6789,04 lei = (885 000 x 0,28 x 10 / 365);
2, 4, 10 - numărul de zile când suma împrumutului a fost disponibilă pentru asociaţie,
în baza acestor calcule la suma totală a dobânzii de 9857,53 lei
(920,55+2147,95+6789,04) se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 716 "Cheltuieli aferente dobânzilor calculate", subcontul 7162
"Cheltuieli aferente dobânzilor calculate la împrumuturile şi creditele primite" -
9857,53 lei,
Credit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5137 "Dobânda
aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - 9857,53 lei.
Achitarea dobânzii aferente împrumutului primit se efectuează în termenii
prevăzuţi în contract (lunar, trimestrial sau de două ori pe an). Contractul prevedea
achitarea dobânzii nu mai târziu de 20 decembrie 2001. Pe parcursul anului asociaţia
a achitat suma principală pentru a micşora baza de calcul a dobânzilor, iar prima
achitare a dobânzii a fost efectuată la 11 decembrie 2001 în sumă de 30 000 lei. în
baza documentelor de plată se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Debit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5137 "Dobânda
aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - 30 000 lei;
Credit contul 242 "Cont curent", - 30 000 lei.
50
Totodată, dobânda plătită se înregistrează în fişa de evidenţă a împrumuturilor
primite şi se calculează soldul dobânzii neachitate precum şi a sumei împrumutului
care urmează a fi rambursat.
Deseori în asociaţii se creează situaţii, când în casierie apar mijloace libere
provenite din rambursarea împrumuturilor acordate, şi nu există solicitări de acordare
a împrumuturilor din partea membrilor asociaţiei. Atunci, în scopul utilizării raţionale
a mijloacelor băneşti, acestea sunt plasate la un depozit bancar, pe un anumit termen,
sau utilizate pentru rambursarea dobânzii aferente împrumutului primit şi/sau o parte
din sumă împrumutului (dacă aceasta o permit condiţiile contractului de împrumut
sau credit bancar - deseori pentru rambursare înainte de termen, băncile comerciale
aplică penalităţi). In cazul când asociaţia hotărăşte să plătească dobânda şi/sau o parte
din împrumut, este necesar de evidenţiat aparte suma împrumutului şi a dobânzii,
deoarece, după cum s-a menţionat anterior, pentru datoriile privind dobânzile
calculate şi datoriile privind împrumuturile primite e raţional să fie utilizate
subconturi diferite a conturilor sintetice de evidenţă a împrumuturilor (creditelor)
primite.
Asociaţia „Botna" a hotărât, că pe parcursul anului va fi raţional să achite suma
împrumutului pentru a micşora baza de calcul a dobânzii, deoarece termenul de
achitare a dobânzii a fost fixat pe data de 20 decembrie 2001. Aşadar prima achitare a
împrumutului de 10 000 lei a fost efectuată la 16 iulie 2001. Respectiv înregistrarea
contabilă va fi:
Debit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5131 "împrumuturi
pe termen scurt de la părţi nelegate" - 10 000 lei;
Credit contul 242 "Cont curent" - 10 000 lei.
Asociaţia a achitat prima dată dobânda la 11 decembrie 2001 în sumă de 30000
lei. în baza documentelor respective se întocmeşte formulă contabilă:
Debit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt", subcontul 5137 "Dobânda
aferentă împrumuturilor pe termen scurt" - 30 000 lei;
Credit contul 242 "Cont curent" - 30 000 lei.
51
în unele cazuri, politica instituţiei de creditare nu permite achitarea
împrumuturilor înainte de termen (pentru aceasta sunt prevăzute penalităţi), sau
permite achitarea sumei împrumutului numai în cazul când asociaţia achită toate
datoriile privind dobânzile calculate. în caz că asociaţia achită o sumă disponibilă în
casierie sau cont curent (care nu poate fi sau nu e raţional să fie utilizată pentru
acordarea împrumuturilor membrilor săi sau plasată în alte investiţii) - este necesar
de separat suma totală în suma principală a împrumutului şi suma dobânzii. Aceasta
se efectuează prin determinarea sumei datoriei privind dobânda la data respectivă.
Din suma totală o parte determinată se consideră drept dobândă, iar cealaltă parte -
drept sumă pentru achitarea sumei împrumutului.
Pentru evidenţa împrumuturilor (creditelor) primite la asociaţii se recomandă să
fie utilizată fişa de evidenţă a împrumutului (creditului) primit, care se deschide
pentru fiecare împrumut aparte (la elaborarea fişei recomandate a participat şi
autorul). în acest registru se ţine evidenţa analitică a împrumuturilor primite: în baza
contractului de împrumut se înregistrează datele generale (numărul şi data
contractului, termenul, rata dobânzii, ş.a.), iar în baza documentelor primare (extrasul
din contul de decontare, dispoziţia de plată, borderoul sau nota de contabilitate pentru
calculul dobânzii ş.a.), se înregistrează operaţiile de primire şi rambursare a
împrumutului (creditului), sumele dobânzii calculate şi achitate, precum şi
penalităţile sau sancţiunile aplicate pentru neachitarea la termen a sumelor restante.
Luând în considerare faptul că, de regulă, o asociaţie are un singur împrumut primit
conform datelor din această fişă vor fi întocmite formulele contabile respective. în
cazul când asociaţia are câteva împrumuturi (sau câteva tranşe a unui împrumut) - se
întocmeşte o balanţă de verificare a împrumuturilor primite, care serveşte drept bază
pentru înregistrările contabile.
Sumele respective sunt înregistrate în fişa de evidenţă a împrumutului în mod
separat (în coloanele de înregistrare a dobânzilor şi a împrumutului). Aceasta dă
posibilitatea de a urmări starea împrumutului la data curentă.
Evidenţa sintetică şi analitică a depunerilor de economii primite se ţine în
registre similare cu registrele de evidenţă a împrumuturilor primite. însă, dacă
52
numărul depunerilor primite este mai mare de unu, este necesară, de asemenea,
întocmirea balanţelor de verificare a depunerilor primite pe termen lung şi pe termen
scurt. Forma şi modul de completare a acestor registre sunt prezentate în anexele 1 şi
2.
Să studiem, în continuare, particularităţile contabilităţii împrumuturilor
acordate membrilor asociaţiei şi dobânzilor aferente. Asociaţia, dispunând de surse
proprii şi împrumutate (cote depuse, profit nerepartizat sau rezerve), acordă
împrumuturi membrilor săi. Un moment important în utilizarea resurselor
împrumutate şi acordate constă este alegerea termenului de plasare a acestora care
trebuie să fie mai mic decât termenul împrumutului primit şi ar însemna respectarea
echilibrului între scădenţile creanţelor şi datoriilor. De exemplu, dacă suma de
885 000 lei primită la 15 ianuarie 2001 ca împrumut a fost acordată membrilor
asociaţiei, atunci termenul de rambursare a împrumuturilor acordate trebuie să fie
fixat nu mai târziu de 12 ianuarie 2002 (trei zile se consideră drept rezervă pentru
efectuarea operaţiilor de transfer bancar pentru rambursarea împrumutului primit). De
obicei asociaţia îşi rezervează mai mult timp, de exemplu, o lună pentru evitarea
riscurilor de nerambursare a împrumuturilor la scadenţă de către membrii asociaţiei.
în S.N.C. 25 "Contabilitatea investiţiilor" investiţiile sunt definite ca "activ
deţinut de întreprinderea-investitor în scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin
obţinerea veniturilor". însă, această definiţie corespunde investiţiilor unităţilor
economice din sfera de producţie. Luând în considerare particularităţile activităţii
asociaţiilor, o altă definiţie se cere formulată: investiţiile reprezintă active deţinute în
scopul obţinerii unor venituri în cadrul activităţii operaţionale şi investiţionale. în
acest context împrumuturile acordate de către asociaţie membrilor săi pot fi calificate
drept investiţii, iar dobânzile calculate - drept venituri, constatând concomitent
creanţele membrilor spre achitare. Din aceste considerente, în scopul generalizării
informaţiei privind împrumuturile acordate, este necesar să utilizăm conturile:
- 131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate", subcontul 1313 "împrumuturi
acordate" (cu termenul de stingere mai mare de un an);
53
- 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314 "împrumuturi
acordate" (cu termenul de stingere până la un an);
Iar pentru contabilitatea dobânzilor aferente:
- 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe termen lung privind
dobânzile şi redevenţele calculate" - pentru contabilitatea creanţelor privind
dobânzile calculate, termenul de stingere al cărora este mai mare de un an - se
utilizează foarte rar;
- 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate", subcontul 2282
"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate";
Concomitent în activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut desluşim unele
particularităţi aferente împrumuturilor acordate şi dobânzilor calculate la ele, şi
anume, în cazurile când unii membri ai asociaţiei nu rambursează împrumuturile la
termenul cuvenit. Atunci apare necesitatea de a grupa împrumuturile neachitate la
scadenţă după durata neachitării. în acest caz propunem utilizarea subconturilor
respective pentru o ţinere a contabilităţii împrumuturilor neachitate la termen. După
opinia noastă, pornind de la clasificarea creanţelor neachitate la termen în funcţie de
durata neachitării, sunt necesare următoarele subconturi aferente conturilor sintetice:
231 "Investiţii pe termen scurt" subconturile 2316 "împrumuturi acordate restante (0-
2 luni)", 2317 "împrumuturi acordate, dubioase (2-12 luni)", 2318 "împrumuturi
acordate, compromise (>12 luni)"; şi 228 "Creanţe pe termen scurt", subconturile
2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2 luni)"; 2286
"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12 luni); 2287
"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, compromise (>12 luni)".
în condiţiile automatizării, poate fi utilizată şi alta codificare a subconturilor
menţionate, care va ajuta asociaţia să obţină datele necesare în scopul
managementului financiar efectiv. Să examinăm modul de reflectare a
împrumuturilor acordate neachitate la scadenţă.
Folosind exemplu descris anterior, să admitem, că din contul împrumutului
primit de către asociaţie, s-a acordat un împrumut membrului asociaţiei dlui
Petrescu I. în sumă de 5000 lei, pe o perioadă de la 15 ianuarie 2001 până la 10
54
ianuarie 2002, rata dobânzii fiind de 30% anual. Calculul dobânzii se efectuează în
baza zilnică, achitarea dobânzii fixată trimestrial - la data de 1 a lunii următoare după
trimestrul calendaristic expirat. Acordarea împrumutului va fi reflectată în modul
următor: - în baza ordinului de plată prin casierie şi înscrierii în fişa de evidenţă a
împrumutului se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 "împrumuturi
acordate" - 5000 lei
Credit contul 241 "Casa", subcontul 2411 "Casa în valuta naţională" - 5000 lei.
Calculul dobânzii poate fi efectuat în baza zilnică sau lunară (la decizia
asociaţiei). Dacă se foloseşte baza zilnică - dobânda se calculează lunar la sfârşitul
lunii (cel puţin la sfârşitul trimestrului) luând în considerare numărul zilelor în luna
respectivă şi suma împrumutului. Pentru efectuarea calculului dobânzii numărul
zilelor în an poate fi stabilit de 360 sau de 365. Dacă se foloseşte baza lunară -
dobânda se calculează prin relaţia:
Sîx Rd x n /12, unde
Sî- suma împrumutului restantă, lei;
Rd- rata dobânzii, %;
n - numărul lunilor.
De obicei, asociaţia ţine cont de numărul de luni, inclusiv luna în care
împrumutul a fost utilizat doar câteva zile. Adică, dacă s-a început o lună nouă ea, de
asemenea, se va lua în considerare la calculul dobânzii. Astfel, asociaţia poate avea
un venit suplimentar, care poate fi utilizat pentru majorarea capitalului propriu al
asociaţiei. Totodată, membrul asociaţiei devine mai disciplinat, ştiind, că dobânda va
fi mult mai mare, dacă întârzierea de rambursare va fi doar de câteva zile.
în exemplul nostru pentru primul trimestru dobânda va fi calculată în baza
zilnică la data de 31 ianuarie 2001 şi va constitui 65,75 lei (5000 x 0,30 x 16 / 365),
la data de 28 februarie 2001 - 115,07 lei (5000 x 0,30 x 28 / 365), la data de 31
martie 2001 - 127,40 lei (5000 x 0,30 x 31 / 365),. Prin urmare înregistrarea dobânzii
va fi următoarea:
55
Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" -
65,75 lei, 115,07 lei şi 127,40 lei respectiv
Credit contul 614 "Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate
membrilor asociaţiei" - 65,75 lei, 115,07 lei şi 127,40 lei respectiv.
Dacă la data de 1 aprilie 2000 membrul asociaţiei a achitat dobânda, se va
întocmi formula contabilă:
Debit contul 241 "Casa" - 308,22 lei
Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt", subcontul 2282 "Creanţe pe
termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" - 308,22 lei.
în caz, că dobânda nu a fost achitată la timp, iar termenul de întârziere nu
depăşeşte 2 luni, atunci apare necesitatea de a trece creanţa din categoria dobânzilor
normale în cea restantă, prin înregistrarea contabilă internă în cadrul contului 228
"Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate":
Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2
luni)" - 308,22 lei
Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" -
308,22 lei;
în mod similar, în cazurile când dobânda nu se achită nici în termenul ce
depăşeşte 2 luni sau 12 luni, restanţa se trece în subconturile 2286 "Creanţe pe
termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12 luni), 2287 "Creanţe pe
termen scurt privind dobânzile calculate, compromise (>12 luni)" prin formula
contabilă internă în cadrul contului 228 şi la suma respectivă se calculează un
provizion.
Achitarea împrumutului - la 10 ianuarie 2002 va fi reflectată prin înregistrarea:
Debit contul 241 "Casa" - 5000 lei,
Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 "împrumuturi
acordate" - 5000 lei.
56
Dacă achitarea la termen a împrumutului nu a avut loc, atunci suma
împrumutului dat se trece în subconturile respective în funcţie de termenul de
restanţă: 2316 "împrumuturi acordate restante (0-2 luni)", 2317 "împrumuturi
acordate, dubioase (2-12 luni)", 2318 "împrumuturi acordate, compromise (>12
luni)". Totodată, în conformitate cu normele de prudenţa financiară, asociaţiile
constituie provizioane respective. La sumele neachitate la termen, în dependenţă de
politica de creditare a asociaţiei, pot fi calculate penalităţi, care vor prezenta un venit
suplimentar al asociaţiei. După opinia noastră, luând în considerare principiul
prudenţei şi criteriile de constatare a veniturilor, care prevăd, că activele şi veniturile
nu trebuie să fie supraevaluate, iar entitatea să dispună de o certitudine fermă, că
venitul va fi obţinut, propunem ca sumele penalizatoare să fie constatate drept venit
în momentul achitării lor, deoarece până la încasarea efectivă acestea se consideră
dubioase.
Contabilitatea provizioanelor constituite pentru împrumuturi şi dobânzi
neachitate la termen este examinată în paragraful 2.4 al prezentului capitol.
Evidenţa analitică a împrumuturilor acordate şi dobânzilor aferente se
recomandă să fie ţinută în fişa de evidenţă a împrumutului acordat, a cărei forma
poate fi cea prezentată în anexa 3.
Această fişă trebuie deschisă pentru fiecare membru al asociaţiei în parte şi
pentru fiecare împrumut acordat. în ea se înregistrează următoarele informaţii:
a) din contractul de împrumut: numele, prenumele membrului asociaţiei; numărul
contractului, data, luna, anul; termenul împrumutului; rata dobânzii normale şi
penalităţile. Conform S.N.C. 36 "Dezvăluiri în contabilitatea asociaţiilor de economii
şi împrumut ale cetăţenilor" dobânda se consideră normală atunci, când calculul ei se
efectuează la împrumuturi, la care termenul de rambursare nu este depăşit, iar
penalităţile se calculează atunci, când termenul de rambursare a împrumutului a
expirat;
b) din datele ordinelor de plată şi a registrului de casă: împrumutul acordat şi
rambursat; dobânzile achitate;
57
c) din notele de contabilitate privind calculul dobânzilor: sumele dobânzilor normale
şi penalităţile calculate la împrumuturile acordate;
Asociaţia poate folosi fişa recomandată de către instituţia creditoare, Serviciul
supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor, Federaţia naţională a asociaţiilor,
precum şi fişa elaborată de sine stătător de către contabilitatea asociaţiei. Indiferent
de faptul, cine a elaborat fişa, ea trebuie să corespundă întocmai unor cerinţe
necesare: - să conţină informaţia utilă aferentă împrumutului acordat şi anume: suma
împrumutului acordat, rambursat, restant, dobânda calculată, plătită şi restantă.
Totodată, în fişă poate fi introdusă informaţia privind sumele provizionului, care
trebuie calculat în funcţie de sumele împrumutului şi dobânzii restante.
Conform informaţiei din fişe pe perioada gestionară (de regulă, luna sau
trimestru) se întocmeşte balanţa de verificare a împrumuturilor acordate, conţinutul
căreia este aproximativ acelaşi, ca şi cel al fişelor (anexa 4).
Totalurile balanţei de verificare servesc drept bază pentru întocmirea formulelor
contabile privind acordarea, rambursarea împrumuturilor, calculul şi plata dobânzilor.
Totodată, se verifică soldurile împrumuturilor şi dobânzilor la o dată anumită pentru
toate împrumuturile acordate.
în practica activităţii asociaţiilor rareori apar cazuri când se acordă împrumuturi
pe termen lung (mai mare de 1 an), deoarece obţinerea unui împrumut pe un termen
mai mare de un an de la instituţiile de creditare este dificilă la momentul actual. Să
analizăm cazul în care asociaţia din contul capitalului propriu a acordat un împrumut
pe un termen de 3 ani (de la 2 februarie 2000 până la 31 ianuarie 2003) dlui Ionescu
P. în mărime de 15000 lei, rata dobânzii fiind de 28% anual. Perioada de graţie
(vacanţă pentru neachitare) a împrumutului şi dobânzii - 1,5 ani, iar după 1,5 ani - se
achită toată suma dobânzii pentru 1,5 ani, după aceasta achitarea dobânzii se va
efectua trimestrial. Suma principală se achită începând cu anul 3 trimestrial în rate
egale.
La acordarea împrumutului în baza ordinului de plată şi înscrierii în fişa de
evidenţă a împrumutului se întocmeşte formula contabilă:
58
Debit contul 131 "Investiţii pe termen lung", subcontul 1313 "împrumuturi
acordate" - 15000 lei,
Credit contul 241 "Casa" - 15 000 lei.
în prima jumătate de an creanţele privind dobânzile calculate la acest împrumut
se reflectă în contul 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe
termen lung privind dobânzile şi redevenţile calculate" din motivul că termenul de
achitare a acestei creanţe va fi mai mare de 1 an. Totodată, din cauza că în prima
jumătate de an creanţele privind dobânzile calculate vor fi considerate drept creanţe
pe termen lung, sumele acestea vor fi constatate drept venituri anticipate şi vor fi
trecute la venituri curente odată cu trecerea creanţelor din componenţa celor pe
termen lung în componenţa celor pe termen scurt. De exemplu, la data de 28
februarie 2000 dobânda calculată pentru luna februarie în mărime de 299,18 lei
(15000 x 0,28 / 365 x 26) va fi reflectată în felul următor:
Debit contul 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe termen
lung privind dobânzile şi redevenţe calculate" - 299,18 lei
Credit contului 422 "Venituri anticipate pe termen lung" - 299,18 lei.
După 6 luni (adică la data de 02 august 2000) suma dobânzii calculate pentru
acest împrumut va fi trecută în contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile
calculate", subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele
calculate", deoarece termenul de achitare devine mai mic de 1 an, iar veniturile
anticipate vor fi trecute în componenţa veniturilor curente. Suma creanţei va constitui
1795,08 lei (299,18 x 6 luni) şi va fi reflectată în înregistrările contabile:
a) Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate", subcontul
2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţele calculate" - 1795,08
lei;
Credit contul 134 "Creanţe pe termen lung", subcontul 1342 "Creanţe pe termen
lung privind dobânzile şi redevenţile calculate" - 1795,08 lei.
b) Debit contul 422 "Venituri anticipate pe termen lung" - 1795,08 lei
Credit contul 515 "Venituri anticipate curente" - 1795,08 lei.
59
Trebuie de menţionat, că în conformitate cu principiul prudenţei ar fi raţional ca
aceste venituri să fie constatate drept venituri ale perioadei de gestiune în momentul,
când apare dreptul de încasare a dobânzii date, adică peste 1,5 ani după acordarea
împrumutului conform condiţiilor contractului. Atunci suma acumulată în contul 515
"Venituri anticipate curente" va fi trecută în contul 614 "Venituri din dobânzile
aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei".
In mod analogic vom proceda şi cu împrumutul. Atunci când termenul de
achitare devine mai mic de 1 an (în cazul nostru la 2 februarie 2002) împrumutul va fi
trecut în componenţa investiţiilor pe termen scurt prin formula contabilă:
Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314
"împrumuturi acordate" - 15000 lei
Credit contul 131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate", subcontul 1313
"împrumuturi acordate" - 15000 lei.
împrumuturile primite şi acordate, dobânzile aferente pe termen scurt vor fi
reflectate în rapoartele financiare astfel: în bilanţul contabil - compartimentul 2.3
"Investiţii pe termen scurt", rd. 360 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate" şi
compartimentul 2.2 "Creanţe pe termen scurt" rd. 330 "Creanţe privind veniturile
calculate", compartimentul 5.1 "Datorii financiare pe termen scurt" rd. 780 "Credite
bancare pe termen scurt", 790 "împrumuturi pe termen scurt"; în raportul privind
fluxul mijloacelor băneşti - compartimentul "Activitatea operaţională" - rd. 010
"încasări băneşti din rambursarea împrumuturilor acordate, dobânzilor aferente şi
primirea împrumuturilor", 020 "Plăţi băneşti privind acordarea împrumuturilor", 040
"Plata dobânzilor". Totodată în raportul specializat se dezvăluie informaţia detaliată
privind împrumuturi primite şi achitate, dobânzi şi provizioane.
Cazurile neachitării la timp a împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente
atrag după sine şi alte probleme legate de provizioane. Acestea la rândul lor sunt
examinate în următorul paragraf.
60
2.3 Particularităţile contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor, creanţelor şi
datoriilor
Asociaţiilor le este inerent specificul cheltuielilor şi veniturilor, precum şi
creanţelor şi datoriilor aferente. Evident că înregistrarea datoriilor şi creanţelor în
activitatea de bază a asociaţiei este legată de acordarea împrumuturilor şi de atragerea
resurselor împrumutate. Prin urmare creanţele de bază a asociaţiilor sunt provocate de
împrumuturile acordate şi dobânzile aferente, iar datoriile - privind împrumuturile
(creditele) primite şi economiile acceptate în formă de depuneri şi dobânzi aferente.
Particularităţile contabilităţii depunerilor, împrumuturilor primite şi acordate sunt
examinate în compartimentul 2.2 a tezei. Aici vom dezvălui particularităţile
contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor asociaţiilor, creanţelor şi datoriilor, care se
înregistrează concomitent cu constatarea cheltuielilor şi veniturilor.
Analiza activităţii de bază a asociaţiilor ne-a permis să o definim ca o activitate
operaţională şi nu financiară sau de investiţii, deoarece ea corespunde profilului indicat
în statutul acestora. Acest criteriu de bază a servit ca un punct de plecare ce a şi
determinat direcţia de orientare în reflectarea activităţii de bază a asociaţiilor. Ea
cuprinde atragerea resurselor libere de la membrii săi şi de la alte persoane juridice şi
fizice, precum şi redistribuirea acestor resurse membrilor săi în formă de acordare a
împrumuturilor. Profitul brut din activitatea de atragere a economiilor şi plasare a
surselor de care dispune asociaţia, se formează din diferenţele dobânzilor la resursele
împrumutate şi dobânzile de la împrumuturile acordate. Venitul din activitatea de bază
prezintă venitul din dobânzi aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei, iar
cheltuielile de bază - plata dobânzilor aferente resurselor împrumutate, ele fiind
depuneri acceptate, credite bancare sau alte împrumuturi. Reflectarea veniturilor şi
cheltuielilor activităţii de bază a asociaţiilor trebuie să fie organizată astfel, încât să fie
posibilă determinarea profitului (pierderii) asociaţiei din activitatea dată. Prin urmare, în
mod simetric, pentru reflectarea cheltuielilor şi veniturilor activităţii operaţionale, prin
Hotărârea Serviciului Supravegherii de Stat a activităţii asociaţiilor, în planul de conturi
au fost separate două conturi sintetice suplimentare: 716 "Cheltuieli aferente dobânzilor
61
calculate" şi 614 "Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate membrilor
asociaţiei".
însă problema dată poate fi soluţionată şi în alt mod, şi nu numai pentru
asociaţii, ci şi pentru alte unităţi economice neproductive şi necomerciale schimbând
titlurile conturilor ce reflectă cheltuielile şi veniturile de bază: 711 „Costul
vânzărilor" să fie înlocuit cu „Cheltuielile activităţii de bază", iar contul 611 „Venitul
din vânzări" - cu „Venitul din activitatea de bază".
Rulajele acestor conturi trebuiesc reflectate în rândurile 010 "Venitul din
dobânzile aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" şi 020 "Cheltuieli
aferente dobânzilor calculate" ale Raportului privind rezultatele financiare. Diferenţa
dintre cheltuielile şi veniturile activităţii de bază prezintă profitul brut al asociaţiei şi
se reflectă în rândul 030 "Profitul brut" al acestui raport financiar.
Concomitent cu schimbarea conturilor ce reflectă cheltuielile şi veniturile
activităţii de bază, este necesar de a face modificări şi în componenţa circulaţiei
mijloacelor băneşti din activitatea de bază. Analiza minuţioasă a acestei circulaţii ne
permite să conchidem, că în activitatea de bază a Raportului privind circulaţia
mijloacelor băneşti, este necesar să fie reflectate încasările băneşti din rambursarea
împrumuturilor acordate şi dobânzilor aferente, primirea împrumuturilor de la terţi
(rd.010), şi plăţile băneşti privind acordarea împrumuturilor (rd.020), plata dobânzilor
(rd.040). Evident că a fost necesară şi modificarea denumirilor indicatorilor
respectivi.
Reflectarea în contabilitate şi în rapoartele financiare a activităţii de bază în
modul menţionat mai sus, ne dă posibilitatea de a separa şi de a analiza activitatea
asociaţiei de atragere a surselor financiare şi redistribuire a lor.
Analiza experienţei asociaţiilor ne permite să menţionăm că, deseori contabilii
nu reflectă în mod simetric cheltuielile şi veniturile, sau încasările şi plăţile
mijloacelor băneşti. Şi, ca rezultat, de exemplu, încasările din primirea
împrumuturilor sunt indicate în activitatea operaţională, iar acordarea împrumuturilor
membrilor - în activitatea de investiţii. Această situaţie este o consecinţă a încălcării
principiului concordanţei cheltuielilor şi veniturilor şi nu oferă posibilitatea unei
62
analize eficiente a activităţii asociaţiei. Cu alte cuvinte, nu se ţine cont de
particularităţile esenţei activităţii de bază a asociaţiei.
în baza studiului profund al activităţii economice a asociaţiilor s-a evidenţiat şi o
alta problemă, ce ţine de momentul constatării cheltuielilor şi veniturilor activităţii de
bază. Deoarece aceste cheltuieli şi venituri sunt legate de calculul dobânzilor la
împrumuturile acordate şi de resursele împrumutate (împrumuturi, credite bancare,
economii) - apare întrebarea ce ţine de stabilirea momentului de calculare a dobânzii
respective şi de constatarea cheltuielilor şi datoriei, sau venitului şi creanţei. Din
punct de vedere juridic, dobânda poate fi calculată la momentul înregistrării dreptului
la suma respectivă a dobânzii, conform condiţiilor indicate în contractul de împrumut
sau de depunere. în cazul acesta când contractul de depunere sau de împrumut
prevede achitarea dobânzii, de exemplu, trimestrial, atunci şi dobânda trebuie să fie
calculată trimestrial, în momentul apariţiei dreptului juridic la suma respectivă a
dobânzii. în conformitate cu principiul specializării exerciţiului, în funcţie de politica
de contabilitate a asociaţiei, dobânda poate fi calculată lunar, trimestrial, sau zilnic, în
dependenţa de necesitatea informaţiei privind situaţia financiară curentă a asociaţiei
la o dată anumită. Evident că apare necesitatea urmăririi termenului de achitare a
dobânzilor calculate, pentru a identifica restanţele la timpul cuvenit. Dacă asociaţia,
în politica sa de contabilitate, a ales metoda de calculare a dobânzilor la momentul
apariţiei dreptului juridic la suma dobânzii respective, va fi mai complicat de analizat
situaţia financiară a asociaţiei la o anumită dată, deoarece, de exemplu, calculul
dobânzii la împrumuturile acordate poate fi lunar, iar pentru împrumuturile şi
depunerile primite - trimestrial. După cum se vede, aceste momente, de asemenea,
pot să nu coincidă. în astfel de situaţii se încalcă principiul concordanţei, şi
echilibrului termenilor de creanţe şi datorii, deoarece perioada pentru care sunt
constatate veniturile din dobânzi nu coincide cu perioada pentru care sunt constatate
cheltuielile privind dobânzile.
Să apelăm la un exemplu convenţional. în primul trimestru al anului 2001
asociaţia a efectuat următoarele operaţii economice:
63
1. la 20 februarie 2001 a fost primit un împrumut pe termen scurt, în sumă de
520000 lei, la rata dobânzii - 2 5 % anual;
2. la 21 februarie 2001 asociaţia a acordat împrumuturi membrilor săi în sumă de
525 000 lei, la rata dobânzii de 2 9 % anual (suma de 5 000 lei fiind acordată din
contul capitalului propriu a asociaţiei.
în cazul acesta, la sfârşitul trimestrului I, cheltuielile privind dobânzile calculate
pentru perioada 20 februarie - 31 martie vor constitui 13534,25 lei [(520000 x 0.25 x
38) / 365]. Formula contabilă va fi întocmită astfel:
Debit contul 716 "Cheltuieli aferente dobânzilor calculate"-l3534,25 lei
Credit contul 513 "împrumuturi pe termen scurt" - 13534,25 lei.
Suma venitului din dobânzile calculate la împrumuturile acordate membrilor
asociaţiei constituie: 15 433,56 Iei [(525000 x 0.29 x 37) / 365]. Această sumă va fi
reflectată prin înregistrarea contabilă:
Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate" -
15 433,56 lei;
Credit contul 614 "Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate
membrilor asociaţiei" - 15 433,56 lei.
Suma de 15 433,56 lei va fi reflectată în rândul 010 "Venituri din dobânzile
aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" a Raportului privind
rezultatele financiare pentru trimestrul I a anului 2001, iar suma de 13534,25 lei - în
rândul 020 "Cheltuieli aferente dobânzilor calculate". Rândul 030 "Profitul brut
(pierdere globală) va reflecta profitul în mărime de 1899,31 lei (15433,56-13534,25).
Activitatea operaţională a asociaţiei în Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti va fi reflectată în felul următor: în rândul 010 "încasări băneşti din
rambursarea împrumuturilor acordate, dobânzilor aferente şi primirea
împrumuturilor" o să fie indicată suma de 520 000 lei - împrumuturi primite; în
rândul 020 "Plăţi băneşti privind acordarea şi rambursarea împrumuturilor" - suma
de 525 000 lei - împrumuturi acordate; în rândul 080 "Fluxul net al mijloacelor
64
băneşti din activitatea operaţională" va fi reflectată suma de (- 5 000) lei [520 000 -
525 000].
în afară de cheltuielile descrise, la cele operaţionale sunt atribuite şi cheltuielile
administrative, precum şi alte cheltuieli operaţionale. Studierea profundă a componenţei
cheltuielilor administrative şi a altor cheltuieli operaţionale ale asociaţiei ne permite să
facem o concluzie, că acestea nu sunt în totalitate legate numai de activitatea de
conducere a asociaţiei, ci şi de activitatea de acordare a împrumuturilor şi atragere a
surselor (activitate de bază). La întreprinderile din sfera productivă asemenea cheltuieli
sunt contabilizate separat în conturile contabilităţii de gestiune. însă, în asociaţii,
particularităţile activităţii lor nu permit contabilizarea unor asemenea cheltuieli separat,
adică nu este posibilă separarea cheltuielilor, de exemplu, acelor legate de acordarea
împrumuturilor, de cheltuielile de administrarea asociaţiei. Din această cauza nu este
posibilă şi determinarea, de exemplu, a costului acordării unui împrumut, sau a unei
unităţi de împrumut. în unităţile bancare, pentru toate cheltuielile, care nu sunt legate de
dobânzi şi comisioane, se ţine evidenţa separat, dar nu în scopul determinării eficienţei
unui tip de activitate, ci în scopul de a determina dacă instituţia aduce profit maxim (în
bănci), sau acoperă cheltuielile şi asigură majorarea capitalului propriu la nivel necesar
(în asociaţii). în practica internaţională în momentul determinării rezultatelor financiare
pentru o perioadă anumită, în primul rând se stabileşte, dacă profitul brut din dobânzi şi
alte activităţi de investire a mijloacelor libere acoperă cheltuielile de administrare a
asociaţiei, cu alte cuvinte se determină „marja operaţională brută", apoi, din rezultatul
obţinut, se scad cheltuielile ce ţin de constituirea provizioanelor şi se determină „marja
operaţională netă". Cele expuse mai sus ne permit să propunem, ca cheltuielile de
întreţinere a asociaţiei nu trebuie să fie contabilizate separat de cele legate de activitatea
de atragere a surselor şi acordarea împrumuturilor, subliniind că scopul contabilizării lor
nu este determinarea costului unei unităţi oarecare (împrumut, depunere, e tc) , ci
determinarea eficientei activităţii instituţiei.
Particularităţile activităţii asociaţiilor impun necesitatea contabilizării veniturilor
specifice acestora. Acestea pot fi obţinute: din dobânzile la depozitele bancare şi din
titlurile de valoare, din comisioane la prestarea serviciilor membrilor asociaţiilor şi/sau
65
altor clienţi (de exemplu, pentru primirea plăţilor serviciilor comunale), din rambursarea
împrumuturilor şi dobânzilor aferente anterior decontate, din activităţile de consultanţă
a clienţilor, etc. La momentul actual contul sintetic 614 „Venituri din dobânzile aferente
împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" dispune de două subconturi: 6141
„Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei,
normale" şi 6142 „Venituri din penalităţile aferente împrumuturilor acordate membrilor
asociaţiei, restante". însă este evident că asemenea structura nu dezvăluie toate
componentele veniturilor din activitatea operaţională. Totodată, ponderea unor venituri
neprevăzute pentru reflectarea lor în contul 614 „Venituri din dobânzile aferente
împrumuturilor acordate membrilor asociaţiei" poate fi considerabilă. La momentul
actual, toate veniturile din activitatea operaţională, care nu sunt legate de dobânzi la
împrumuturile acordate, se reflectă în contul 612 „Alte venituri operaţionale", iar pentru
o evidenţă mai detaliată a lor este necesară ţinerea unui anumit număr de registre
analitice şi este dificilă obţinerea informaţiei operative, de exemplu, care este dobânda
primită în afară de cea aferentă împrumuturilor acordate (pentru depozitele bancare şi
titlurile de valoare). Toate acestea pot servi drept o argumentare pentru modificarea
denumirii contului şi subconturilor respective de evidenţă a veniturilor din activitatea de
bază a asociaţiilor. Propunem următorul titlu şi următoarea structură a contului 614:
contul sintetic 614 „Venituri din dobânzi"; cu subconturile 6141 „Venituri din dobânzi
aferente împrumuturilor acordate", 6142 „Venituri din dobânzi la depozite bancare şi
titluri de valoare" şi 6143 „Alte venituri din dobânzi".
Mai există şi altă problemă legată de conturile de evidenţă a cheltuielilor privind
constituirea provizioanelor şi veniturilor provenite din anularea provizioanelor.
Actualmente asociaţiile contabilizează cheltuielile privind constituirea provizioanelor în
contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale", iar anularea acestora este reflectată în contul
612 „Alte venituri operaţionale". Dar problema în cauză constă în identificarea mărimii
acestor cheltuieli şi venituri, care poate fi efectuată numai pe baza datelor din conturile
analitice. Practica internaţională a reflectării în contabilitate şi în rapoartele financiare a
cheltuielilor şi veniturilor din constituirea şi anularea provizioanelor ne demonstrează,
că acestea sunt reflectate separat chiar şi în raportul privind rezultatele financiare (rând
66
separat) în componenţa activităţii operaţionale, deoarece asociaţia nu activează în
scopul creării şi anulării provizioanelor. Din aceste considerente propunem, ca pentru
contabilizarea cheltuielilor şi veniturilor date, să fie create conturile sintetice: 717
„Cheltuieli privind constituirea provizioanelor", cu subconturile 7171 „Cheltuieli
privind constituirea provizioanelor generale", şi 7172 „Cheltuieli privind constituirea
provizioanelor speciale"; 615 „Venituri din anularea provizioanelor", cu subconturile
6151 „Venituri din anularea provizioanelor generale" şi 6152 „Venituri din anularea
provizioanelor speciale".
Evidenţa analitică şi sintetică a cheltuielilor şi veniturilor specifice activităţii
asociaţiilor este îmbinată şi se ţine în registrele de evidenţă a împrumuturilor, creanţelor
şi datoriilor. Acestea sunt fişele de evidenţă a împrumuturilor şi balanţele de verificare.
2.4 Contabilitatea provizioanelor
Una din particularităţile activităţii asociaţiilor constă în constituirea
provizioanelor pentru acoperirea pierderilor posibile în caz de neachitare la termen a
împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente. Aceste provizioane sunt constituite
în conformitate cu anexa 4 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind
supravegherea de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor
"Normele de prudenţă financiară" (capitolul IX) [5].
în practica internaţională asemenea provizioane se numesc "allowances for
loan losses", adică "disconturi pentru pierderile din împrumuturi". Băncile
comerciale numesc asemenea provizioane "reduceri pentru pierderi la credite (fondul
de risc)" [1]. în conformitate cu actele normative în vigoare băncile din Moldova
trebuie să constituie următoarele reduceri pentru pierderi la credite: 1) standarde -
2%; 2) supravegheate - 5%; 3) substandarde - 30%; 4) dubioase - 75%; 5)
compromise - 100%.
Fiecare grupă de reduceri are criteriul său de atribuire a creditelor. Băncile le
constituie în contra-conturi, care sunt de origine de pasiv, dar se reflectă în activul
bilanţului contabil. în conformitate cu Normele de prudenţă financiară, asociaţiile
67
trebuie să constituie provizioanele pentru pierderi posibile din creanţele neachitate la
termen astfel: 1) restante - 30%; 2) dubioase - 75%; 3) compromise - 100%).
In practica contabilă, există două variante de contabilizare a pierderilor din
neachitarea creanţelor - prin constituirea unor provizioane generale şi/sau cu
destinaţie specială şi fără constituirea provizioanelor.
Existenţa ambelor variante a şi determinat modalitatea de contabilizare în
asociaţii a posibilelor pierderi, care pot proveni din neachitarea împrumuturilor.
Constituirea provizioanelor corespunde întocmai principiului prudenţei, a cărui
respectare trebuie să fie asigurată de către politica de contabilitate. La rândul său,
neconstituirea provizioanelor permite contabilizarea pierderilor efective, dar nu ne
asigură posibilitatea evaluării treptate a acestor pierderi şi respectarea principiul
prudenţei în luarea deciziilor respective. Cele menţionate au şi condiţionat necesitatea
creării provizioanelor în asociaţii.
Constituirea provizioanelor poate fi efectuată, utilizând ambele variante: prima -
prin crearea provizionului într-un cont de pasiv, cu majorarea valutei bilanţului contabil;
a doua - prin crearea provizionului într-un contra-cont de pasiv, a cărui sold va fi
reflectat în activul bilanţului cu semnul minus. A doua variantă creează premizele
evaluării reale a creanţelor la orice moment, deoarece provizionul creat va diminua
creanţa respectivă, iar în bilanţul contabil va fi reflectată creanţa netă. Asociaţiile au
ales a doua metodă de reflectare a provizioanelor. Provizioanele obligatorii sunt cele cu
destinaţie specială. însă asociaţia poate să decidă de a constitui şi provizioane generale
la o cotă determinată în baza experienţei asociaţiei de neachitare a creanţelor în trecut,
de exemplu - 1-3% din suma împrumuturilor acordate la momentul acordării.
Analiza minuţioasă a practicii activităţii asociaţiilor ne-a permis să evidenţiem un
şir de probleme aferente provizioanelor în cauză, şi anume: care poate fi mărimea de
constituire a provizioanelor; ce metoda poate fi aplicată la constituirea provizioanelor cu
destinaţie specială; care trebuie să fie modul de utilizare a provizioanelor; cum de
procedat în cazul când împrumuturile acordate pentru care au fost create provizioane,
ulterior au fost rambursate de către membrii asociaţiei; când şi în ce caz este necesară
decontarea creanţelor neachitate din contul provizioanelor, etc.
68
Toate aceste circumstanţe au şi determinat necesitatea studiului particularităţilor
constituirii şi utilizării provizioanelor.
în conformitate cu Nomele de prudenţă financiară asociaţia de sine stătător
determină mărimea provizioanelor, luând în considerare performanţa creanţelor
neachitate la termen în trecut, cu condiţia ca suma minimală conform normelor de
prudenţă financiară să fie nu mai mică de 3 0 % pentru creanţele restante (plata cărora
este restantă până la doua luni inclusiv); de 7 5 % - pentru creanţe dubioase (plata
cărora este restantă între 2 şi 12 luni); de 100% - pentru creanţele compromise (plata
cărora este restantă peste 12 luni). Sensul economic al constituirii provizioanelor
constă în micşorarea treptată şi intenţionată a profitului asociaţiei în perioada
respectivă în scopul evitării sau cizelării pierderilor mari în cazul nerambursării
ulterioare a creanţelor neachitate la termen.
Pentru contabilizarea constituirii şi utilizării provizioanelor respective sunt
recomandate conturile: 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile
neachitate la termen" şi 222 "Corecţii la datorii dubioase".
în primul cont (235) este necesar de ţinut evidenţa provizioanelor constituite
pentru pierderile din împrumuturi neachitate la termen. In al doilea cont (222)
recomandăm să fie contabilizate provizioanele constituite pentru acoperirea
posibilelor pierderi, care pot apărea în urma neachitării la termen a dobânzilor
aferente împrumuturilor acordate. Soldurile din aceste conturi diminuează datele
compartimentului 2 "Active curente" din activul bilanţului: subcompartimentul 2.2
"Creanţe pe termen scurt" şi subcompartimentului 2.3 "Investiţii pe termen scurt".
Să apelăm la un exemplu. La 14 februarie 1998 asociaţia a acordat împrumuturi
membrilor săi în suma de 82300 lei, cu următoarele condiţii: dobânda - 29% anual,
termenul de achitare a împrumuturilor şi sumelor totale a dobânzilor aferente - 10
februarie 1999. Acordarea împrumuturilor va fi reflectată prin înregistrarea contabilă:
Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314
"împrumuturi acordate" - 82300 lei;
Credit contul 241 "Casa" - 82300 lei;
69
La 10 februarie 1999 n-au fost rambursate: împrumuturi - 7000 lei, dobânzi
aferente - 2030 lei. începând cu 11 februarie 1999, aceste sume sunt constatate drept
restante. Dacă asociaţia foloseşte conturi de gradul II pentru evidenţa separată a
creanţelor neachitate la scadenţă, în funcţie de termenul neachitării, se întocmesc
înregistrările contabile:
a) Constatarea împrumuturilor neachitate drept restante:
Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2316
"împrumuturi acordate restante (0-2 luni)" - 7000 lei;
Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2314
"împrumuturi acordate" - 7000 lei;
b) Recunoaşterea creanţelor privind dobânzile calculate şi neachitate drept restante:
Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate" subcontul
2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2 luni)" - 2030
lei;
Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate" -
2030 lei.
După constatarea împrumuturilor şi dobânzilor aferente drept restante, ţinând
cont de prevederile normelor de prudenţă financiară, la 11 februarie 1999 în baza
unei note de contabilitate este necesar de constituit provizioane în mărime de 30 %
[(7000 +2030)x 0,3] pentru creanţele restante. In acest scop calculul provizioanelor se
face separat:
a) pentru împrumuturile neachitate la timp - 2100 lei (7000 x 0,3)
b) pentru dobânzile neachitate la termen - 609 lei (2030 x 0,3).
Suma totală a provizioanelor constituie 2709 lei (2100+609). în baza acestui calcul se
întocmesc următoarele înregistrări contabile privind constituirea provizioanelor
aferente:
a) împrumuturilor neachitate la timp (restante):
Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 2100 lei,
70
Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la
termen" - 2100 lei;
b) dobânzilor neachitate la termen (restante):
Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 609 lei,
Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 609 lei;
Ca rezultat acestor înregistrări în rapoartele financiare vom avea următoarele
modificări: în rândurile 380 "Diminuarea investiţiilor pe termen scurt" şi 270
"Corecţii la datorii dubioase" a bilanţul contabil vor fi reflectate sumele
provizioanelor constituite pentru pierderi din împrumuturi şi dobânzi neachitate
(soldurile conturilor 235 şi respectiv 222) în mărime de (2100) lei şi (609) lei; în
rândul 070 "Alte cheltuieli operaţionale" al raportului privind rezultatele financiare,
va fi inclusă suma de 2709 lei (suma cheltuielilor privind constituirea provizioanelor
- rulajul din debitul contului 714). Provizioanele constituite, creanţele neachitate la
termen vor fi reflectate detaliat şi în raportul specializat.
Să presupunem, că pe parcursul a două luni ulterioare constituirii provizioanelor
au fost rambursate 2000 lei - împrumuturi şi 580 lei - dobânzi anterior neachitate.
Evident ca rambursarea împrumuturilor şi achitarea dobânzilor va fi reflectată în mod
obişnuit:
Debit contul 241 "Casa" - 2580 lei,
Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2316
"împrumuturi acordate, restante (0-2 luni)-2000 lei,
Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2
luni)" -580 lei.
însă provizioanele constituite anterior, în sumă de 600 lei pentru împrumuturile
restante, apoi rambursate (2000 x 0,3) şi 174 lei pentru dobânzile aferente (580 x
0,3), este necesar să fie anulate. Provizioanele anulate se recomandă să fie constatate
drept venit din activitatea operaţională, prin următoarele înregistrări contabile:
a) decontarea provizioanelor aferente împrumuturilor restante rambursate:
71
Debit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la
termen" - 600 lei,
Credit contul 612 "Alte venituri operaţionale" - 600 lei;
b) decontarea provizioanelor aferente dobânzilor restante achitate:
Debit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 174 lei,
Credit contul 612 "Alte venituri operaţionale" - 174 lei;
Aceeaşi operaţie poate fi reflectată şi prin stornarea provizioanelor anulate:
Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - (774) lei
Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la
termen" - (600) lei
Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - (174) lei;
A doua variantă este mai reuşită din motivul că ea reflectă mai real situaţia.
Dacă folosim prima variantă - se creează imaginea că asociaţia obţine un venit, dar în
realitate avem doar o micşorare de cheltuieli.
După reflectarea acestor operaţii conturile provizioanelor vor reflecta: contul
235 - soldul de 1500 lei (2100-600), contul 222 - soldul în mărime de 435 lei (609-
174). Informaţia din rapoartele financiare se va schimba în felul următor: posturile
380 "Diminuarea investiţiilor pe termen scurt" şi 270 "Corecţii la datorii dubioase"
ale bilanţului contabil vor reflecta sumele de 1500 lei şi 435 lei respectiv; rândul 040
"Alte venituri operaţionale" al raportului privind rezultatele financiare va include
suma de 774 lei (600+174) (suma provizioanelor anulate constituie rulajul din
creditul contului 612); sumele împrumuturilor şi dobânzilor restante precum şi
provizioanelor se reflectă în compartimentele respective ale raportului specializat.
La data de 10 aprilie 1999 sumele restante constituie 5000 lei - împrumuturi
(7000 lei iniţial restante minus 2000 lei rambursate) şi 1450 lei - dobânzi (2030-580)
- soldurile conturilor 2316 "împrumuturi acordate, restante (0-2 luni)" şi 2285
"Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2 luni)".
La 10 aprilie 1999 aceste sume vor fi trecute în categoria creanţelor dubioase
(termenul neachitării întră în limita 2-12 luni),
a) Constatarea împrumuturilor drept dubioase:
72
Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2317
"împrumuturi acordate dubioase (2-12 luni)" - 5000 lei,
Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2316
"împrumuturi acordate restante (0-2 luni)" - 5000 lei;
b) Constatarea creanţelor privind dobânzile drept dubioase:
Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2286 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12
luni)" - 1450 lei,
Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2285 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, restante (0-2
luni)" - 1450 lei.
Prin urmare, sumele provizioanelor respective, care trebuie să fie constituite,
începând cu 10 aprilie 1999 vor fi majorate până la 3750 lei [5000 x 0,75] - pentru
împrumuturi şi 1087,50 lei = [1450 x 0,75] - pentru dobânzi, total - 4837,50 lei.
Luând în considerare mărimea provizioanelor anterior constituite (soldurile conturilor
235 şi 222 - 1500 lei şi 435 lei respectiv), majorarea provizioanelor va fi reflectată în
felul următor :
a) majorarea provizioanelor pentru pierderi din împrumuturile neachitate la termen
în sumă de 2250 lei (3750-1500):
Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 2250 lei;
Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la
termen" - 2250 lei;
b) majorarea provizioanelor pentru pierderi din dobânzile aferente neachitate la
termen în sumă de 652,50 lei (1087,50-435):
Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 652,50 lei,
Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 652,50 lei;
După reflectarea acestor operaţii în conturile provizioanelor vom avea soldurile
respective în conturile 235 - 3750 lei (1500+2250), 222 -1087,50 lei (435+652,50).
Modificările respective se vor reflecta şi în poziţiile bilanţului şi raportului
specializat, menţionate anterior.
73
Să admitem, în continuare, că până la 10 februarie 2000 (adică peste 12 luni
după constatarea creanţelor drept restante) sumele creanţelor dubioase n-au fost
rambursate. Atunci suma creanţelor în mărime de 5000 lei reprezentând împrumuturi
dubioase şi 1450 lei reprezentând dobânzi dubioase, devin compromise. Această
modificare structurală se va reflectă prin înregistrările contabile:
a) constatarea împrumuturilor restante neachitate drept compromise:
Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2318
"împrumuturi acordate, compromise (>12 luni)" - 5000 lei,
Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate", subcontul 2317
"împrumuturi acordate, dubioase (2-12 luni)" - 5000 lei;
b) recunoaşterea creanţelor privind dobânzile aferente drept compromise:
Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2287 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, compromise
(>12 luni)" -1450 lei,
Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate"
subcontul 2286 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate, dubioase (2-12
luni)" - 1450 lei.
La 11 februarie 2000 este necesar să majorăm suma provizioanelor care trebuie
să constituie cel puţin 100% din suma creanţelor compromise (5000 lei -
împrumuturi şi 1450 lei - dobânzi neachitate). Deci suma provizionului pentru
împrumuturi trebuie majorată cu 1250 lei (5000 - 3750), iar pentru dobânzi - cu
362,50 lei (1450-1087,50). Cu alte cuvinte din sumele totale a provizioanelor care
trebuie să fie constituite în conformitate cu Normele de prudenţă financiară scădem
sumele provizioanelor anterior constituite. Aceasta se reflectă în modul următor:
Majorarea provizioanelor pentru pierderi din creanţele compromise:
Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - la suma totală de majorare a
provizioanelor - 1612,50 lei;
Credit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la
termen"- 1250 lei,
Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase"-362,50 lei;
74
După efectuarea acestor înregistrări în conturile provizioanelor vom avea
soldurile respective: în contul 235 - 5000 lei (3750+1250), în contul 222 -1450 lei
(1087,50+362,50). în rapoartele financiare informaţia va fi reflectată respectiv:
posturile 380 "Diminuarea investiţiilor pe termen scurt" şi 270 "Corecţii la datorii
dubioase" ale bilanţului contabil - sumele provizioanelor constituite pentru pierderi
din împrumuturi şi dobânzi neachitate (soldurile conturilor 235 şi 222 respectiv) în
mărime de 5000 lei şi 1450 lei. Postul 070 "Alte cheltuieli operaţionale" a raportului
privind rezultatele financiare va include suma de 1612,50 lei (suma provizioanelor
constituite suplimentar - rulajul din debitul contului 714); sumele împrumuturilor şi
dobânzilor compromise (5000 lei şi 1450 lei - soldurile conturilor 2318 şi 2287) vor
fi reflectate în compartimentul "Mişcarea împrumuturilor acordate" al raportului
specializat, iar provizioanele constituite (suma soldurilor conturilor 222 şi 235) - în
compartimentul "Provizioane privind creanţe dubioase" al raportului specializat.
După cum se vede, sumele iniţial restante după constituirea provizioanelor sunt
reflectate în componenţa cheltuielilor. Datorită acestei reflectări conducerea asociaţiei
ţine cont de faptul, că aceste sume nu pot fi utilizate în activitatea ei, ele diminuează Л
profitul asociaţiei, reflectat în rapoartele financiare. In cazul când sumele
împrumuturilor şi dobânzilor constatate anterior drept compromise vor fi achitate,
provizioanele respective se anulează şi se reflectă în componenţa altor venituri din
activitatea operaţională - debit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din
împrumuturile neachitate la termen" sau contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" şi
credit contul 612 "Alte venituri operaţionale".
O problemă a contabilităţii şi a managementului activităţii asociaţiei o prezintă
modul de decontare a creanţelor compromise din bilanţul contabil şi trecerea lor la
conturi extrabilanţiere, precum şi stabilirea termenului, pe durata căruia este necesar
să fie calculate dobânzile la împrumuturile neachitate la termen. Conform
regulamentului Băncii Naţionale pentru clasificarea creditelor, creditele compromise
„se trec la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite în corespondenţă cu
conturile de credite acordate în decursul următorului trimestru după data gestionară la
care au fost clasificate în acest mod", iar dobânzile se calculează numai pe durata de
75
60 zile după scadenţă în cazul în care împrumutul nu a fost achitat la termenul
cuvenit. Dar pentru asociaţii aceste momente nu sunt prevăzute în actele normative şi
pot fi tratate în mod diferit. O soluţionare a problemei în cauză poate avea loc astfel:
împrumuturile acordate membrilor asociaţiei şi dobânzile aferente neachitate la
termen, devenind compromise, pot fi percepute în majoritatea cazurilor în urma
hotărârii instanţei judiciare. în cazul când hotărârea instanţei judiciare nu este în
folosul asociaţiei, dar şi atunci când e în folosul ei, dar perceperea lor este imposibilă
din diferite motive, sumele creanţelor privind împrumuturile şi dobânzile
compromise vor fi decontate prin micşorarea provizioanelor. O alta cale de
soluţionare a problemei o vedem prin decontarea creanţei după ce ea devine
compromisă şi posibilitatea de rambursare este foarte mică. După decontarea
creanţelor este necesară contabilizarea lor în componenţa conturilor extrabilanţiere.
Termenul de calculare a dobânzii la împrumuturile neachitate la termen, de regulă,
este stabilit de către consiliul asociaţiei. După opinia noastră această neclaritate
trebuie să fie înlăturată prin stabilirea unor prevederi şi reguli într-un regulament al
Serviciului Supravegherii de Stat, care va stipula şi modalităţile de calculare a
dobânzilor, de decontare a creanţelor neachitate la termen, precum şi termenii de
calcul al dobânzilor la împrumuturile acordate neachitate la scadenţă.
Modalitatea de reflectare a decontării creanţelor neachitate la termen din
conturile provizioanelor în exemplul nostru va fi astfel:
a) a împrumuturilor compromise:
Debit contul 235 "Provizioane pentru pierderi din împrumuturile neachitate la
termen" - 5000 lei;
Credit contul 231 "Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate" subcontul 2318
"împrumuturi acordate compromise"- 5000 lei;
b) a dobânzilor compromise:
Debit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 1450 lei,
Credit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate"
subcontul 2287 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile calculate compromise
(> 12 luni)" - 1450 lei.
76
Din motivul că Planul de conturi, aplicat în unităţile din sfera de producţie şi
comerţ, nu dispune de contul extrabilanţier cu destinaţia de contabilizare a
împrumuturilor şi dobânzilor decontate din contul provizioanelor, propunem să se
procedeze în modul similar ca în băncile comerciale, şi anume: de prevăzut conturi de
memorandum de tipul 7200 „Credite şi dobânzi sporite neachitate" şi de creat un cont
extrabilanţier de activ cu denumirea „împrumuturi acordate şi dobânzi aferente
neachitate şi decontate". In acest cont se va ţine evidenţa împrumuturilor şi
dobânzilor decontate din contul provizioanelor.
în cazul, când există o certitudine fermă ca membrul asociaţiei va rambursa
împrumutul şi dobânda, care deja au fost decontate şi incluse în conturile
extrabilanţiere, este necesar de restabilit creanţele date şi de reflectat venitul
respectiv. La suma creanţei restabilita se va întocmi formula contabilă:
- Debit contul 231 "Investiţii pe termen scurt", subcontul 2314 „împrumuturi
acordate, sau contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate",
subcontul 2282 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi redevenţile calculate"
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale" sau contul 614 „Venituri din dobânzi".
Astfel pot fi constituite, utilizate şi reflectate provizioanele în contabilitatea
asociaţiilor de economii şi împrumut. Operaţiile examinate în mod obligatoriu vor fi
reflectate şi în evidenţa analitică. De exemplu, împrumuturile acordate neachitate la
termen se reflectă pentru fiecare membru al asociaţiei în fişa de evidenţă a
împrumutului acordat, şi, respectiv, va fi constituit provizionul pentru fiecare
împrumut restant aparte. Datele din aceasta fişă se totalizează şi se reflectă aşa cum a
fost descris mai sus. Totodată la dobânzile aferente în conformitate cu contractele
încheiate pot fi prevăzute şi sumele calculate ca penalităţi. în cazul când politica de
contabilitate a asociaţiei prevede recunoaşterea penalităţilor drept venit, începând cu
data înregistrării creanţelor restante, propunem să fie schimbată şi suma provizionului
care trebuie să fie constituit. De exemplu, condiţiile contractuale prevăd dobândă
dublă începând cu data neachitării împrumutului. în cazul nostru începând cu 10
februarie 1999 se va calcula dobânda la rata de 58 % anual. In acest caz la 10 martie
77
1999, dobânda calculată restantă se măreşte cu 330 lei (7000 x 0,58 / 12), şi respectiv
va fi majorat şi provizionul cu 99 lei (330 x 0,3):
Debit contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" - 99 lei
Credit contul 222 "Corecţii la datorii dubioase" - 99 lei.
Modul expus de contabilizare a împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente
şi-a găsit deja realizarea în practica activităţii asociaţiilor.
Propunerile formulate ce ţin de constituirea provizioanelor generale la momentul
acordării împrumuturilor, şi stabilirii termenilor de calculare a penalităţilor aferente
dobânzilor neachitate la termen şi legalizarea acestora vor permite de a mări
responsabilitatea conducerii asociaţiilor şi membrilor săi şi va asigura la un nivel mai
prielnic evitarea pierderilor posibile (riscului posibil din neachitarea creanţelor).
78
Capitolul III. Particularităţile analizei activităţii económico-financiare
a asociaţiilor
Analiza activităţii económico-financiare a asociaţiilor de economii şi împrumut
are o importanţă deosebită. Ea, fiind corectă şi efectuată la timpul cuvenit, oferă
posibilitatea de a evalua în modul cuvenit situaţia financiară reală a asociaţiei şi de a
lua decizii manageriale adecvate, care ar permite evitarea cazurilor falimentelor,
protejarea mijloacelor membrilor asociaţiei şi mijloacelor împrumutate de la alte
instituţii. Analiza económico-financiara oferă de asemenea datele necesare pentru
reglementarea şi supravegherea activităţii asociaţiilor şi creează posibilităţi pentru
Serviciul Supravegherii de Stat să influenţeze, în caz de necesitate, această activitate
şi să adopte deciziile respective.
în prezentul capitol este examinată metoda analizei prevăzută de Normele de
prudenţă financiară şi posibilităţile aplicării sistemelor de monitorizare CAMEL şi
PEARLS în analiza activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut, în evaluarea
indicatorilor prevăzuţi de aceste sisteme din punct de vedere a corespunderii lor
particularităţilor activităţii asociaţiilor; efectuarea analizei în baza datelor unei
asociaţii, evidenţiindu-le părţile pozitive şi negative; sunt formulate unele propuneri
vizând elaborarea unor măsuri concrete de ameliorare a situaţiei económico-
financiare a acesteia.
Menţionăm, că actualmente analizei activităţii económico-financiare a
asociaţiilor nu este acordată atenţia necesară. La momentul actual asociaţiile practic
nu efectuează nici o analiză a activităţii sale (în afară de calculul profitului), însă
organele de reprezentare (Federaţia Naţională) şi Serviciul Supravegherii de Stat au
toate posibilităţile de a efectua o analiză amplă a activităţii asociaţiilor. In acest scop
pot fi utilizaţi indicatori din Rapoartele financiare şi cele specializate. La elaborarea
raportului specializat şi-a adus aportul şi autorul. Raportul specializat cuprinde un şir
de indicatori, care nu sunt reflectaţi în rapoartele financiare, dar, cu regret, raportul nu
este utilizat la nivelul cuvenit. Uneori conducerea se limitează numai la verificarea
respectării Normelor de prudenţă financiară în baza datelor disponibile.
79
Studiul minuţios al particularităţilor activităţii AEÎC ne permite să menţionăm
două momente importante:
- indicatorii ce reflectă activitatea económico-financiara a asociaţiilor diferă de cei
ai întreprinderilor din sfera de producţie şi de comerţ;
- caracterul sezonier al activităţii AEIC.
Prima particularitate se lămureşte prin faptul, că AEÎC nu procură materii prime
sau materiale pentru a fabrica produse finite sau pentru a acorda servicii, ele atrag
mijloace băneşti pentru a acorda împrumuturi membrilor lor. Prin urmare este
imposibil de a aplica careva sistem de indicatori, cu ajutorul cărora ar putea fi
evaluată partea calitativă şi cantitativă a activităţii económico-financiare a
întreprinderii din sfera de producţie sau de comerţ. Luând în considerare acest fapt,
evaluarea activităţii asociaţiilor este necesar să fie efectuată, având la dispoziţie un
nomenclator de indicatori cu ajutorul cărora analiza ar putea fi efectuată prin
determinarea diferitor coeficienţi şi ratinguri.
A doua particularitate se lămureşte prin influenţa caracterului sezonier al
agriculturii asupra activităţii asociaţiilor, deoarece AEÎC în Moldova actualmente
susţin activitatea de antreprenoriat în spaţiul rural. A fost determinat, că mărimea
mijloacelor împrumutate şi, respectiv, acordate variază pe parcursul anului
calendaristic. La începutul anului, de regulă, mărimea lor e mai mică, apoi treptat
creşte, ca la sfârşitul perioadei din nou să se micşoreze. Acest specific este
caracteristic majorităţii absolute a asociaţiilor din republică. El poate fi demonstrat
prin graficul (datele sunt selectate din rapoartele financiare şi specializate a AEÎC din
judeţul Orhei) din desenul 1.
Luând în considerare caracterul sezonier al activităţii asociaţiilor am ajuns la
concluzia, că analiza activităţii económico-financiare trebuie să fie efectuată în baza
unui nomenclator specific de indicatori. Perioada cea mai reuşită de analiză o socotim
nu la începutul sau sfârşitul anului calendaristic, ci la o altă dată pe parcursul anului,
de exemplu, la mijlocul anului. Aceasta nu înseamnă că perioada de la sfârşitul
anului nu poate servi drept bază de analiză.
80
Desen 1 . Caracterul sezonier al investiţiilor pe termen scurt în activitatea
asociaţiilor din judeţul Orhei din perioada 31.12.2000 - 31.12.2001.
Anume din aceste considerente a şi fost efectuată analiza activităţii económico-
financiare AEÎC Botna, judeţul Chişinău la 31.12.2000 şi 30.06.2001.
în scopul eficientizării analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor se
propune elaborarea unui modul automatizat de analiză, care ar asigura calcularea
indicatorilor necesari la nivelul Serviciului supravegherii de stat (a întregului sistem
de asociaţii) la data prezentării rapoartelor financiare, iar la nivelul fiecărei asociaţii
la orice dată solicitată - aceasta constituind aspectul tehnic de soluţionare a problemei
81
date. Pentru realizarea analizei în regim automatizat este necesară elaborarea
nomenclatorului indicatorilor şi stabilirea formulelor de calculare a acestora cu A
indicarea surselor de informaţii respective. In acest scop propunem că pentru analiza
activităţii asociaţiilor să fie aplicate trei sisteme de analiză: Normele de Prudenţă
Financiară (NPF) şi sistemele de monitorizare şi evaluare perfecţionate CAMEL-RM
şi PEARLS-RM. Pentru asociaţiile care nu dispun de posibilităţi tehnice de calculare
a indicatorilor necesari conform sistemelor enumerate, calculele pot fi efectuate în
mod centralizat la serviciul supravegherii de stat furnizând, mai apoi, aceste date
asociaţiilor respective. în acest caz, atât Serviciul supravegherii de stat, cât şi fiecare
conducător al asociaţiei va dispune de toate rezultatele analizei activităţii acestora,
fapt ce va permite o mai mare operativitate în luarea deciziilor respective.
Pentru experimentarea metodelor propuse de analiză au fost utilizate datele
asociaţiei „Botna" din comuna Costeşti, jud. Chişinău, şi anume - rapoartele
financiare şi specializate, care sunt anexate la lucrare.
3.1 Analiza respectării normelor de prudenţă financiară
Normele de prudenţa financiară sunt o parte componentă a Hotărârii Guvernului
Republicii Moldova privind supravegherea de stat a activităţii asociaţiilor de economii
şi împrumut ale cetăţenilor (AEÎC) nr. 1011 din 30 septembrie 1998 (Monitorul oficial
97-98/998 din 29.10.1998) şi reprezintă un instrument care obligă asociaţiile să respecte
cerinţele acestor norme. Aceste norme au fost elaborate ţinând cont de experienţa
internaţională a activităţii organizaţiilor de economii şi creditare (uniunilor de credit).
Ele cuprind cei mai importanţi indicatori. Nerespectarea mărimii absolute stabilite a
acestor indicatori poate duce la încălcări financiare, la utilizarea mijloacelor în alte
scopuri decât cele statutare, la starea de insolvabilitate chiar şi la faliment, în urma
căruia membrii asociaţiei pot suferi pierderi aferente mijloacelor depuse, ş.a. încălcarea
normelor de prudenţă poate cauza suspendarea licenţei pentru activitatea AEÎC.
Aceste norme prevăd unele restricţii, care nu sunt altceva decât indicatori analitici
şi mărimile critice (plafoanele) a acestora, respectarea cărora este obligatorie pentru
asociaţii. în conformitate cu normele indicate propunem un set de indicatori, care vor fi
calculaţi în baza datelor din rapoartele financiare şi raportul specializat. Aceşti
indicatori sunt grupaţi conform unor criterii omogene de grupare în compartimente.
Fiecare dintre indicatorii incluşi în compartimentul caracterizează o parte componentă a
activităţii económico-financiare a asociaţiilor.
Analiza respectării Normelor de prudenţă financiară prevede calcularea şi
examinarea grupelor de indicatori, care caracterizează: suficienţa capitalului propriu,
asigurarea împrumuturilor acordate, echilibrul scadenţilor şi ratele de divizare a riscului.
Gradul de suficienţă a capitalului propriu şi cel de asigurare a împrumuturilor
acordate pot fi evaluate prin nivelul următorilor indicatori:
asigurarea mij loacelor plasate în băncile comerciale în raport cu mărimea capitalului
propriu nu trebuie să fie mai mică de 1% - se calculează prin raportul capitalului propriu
către mijloacele plasate în bănci sub formă de conturi curente şi de depozite bancare;
100% din valoarea de bilanţ a activelor nemateriale, mijloacelor fixe şi creanţelor
irecuperabile trebuie să fie acoperite cu capital propriu - se determină prin raportul
capitalului propriu către valoarea de bilanţ a activelor respective;
rezerva de asigurare a împrumuturilor pe termen scurt depusă pe conturile bancare
ale asociaţiei - prezintă raportul mijloacelor asociaţiei aflate în conturi de decontare
(curente), conturi de depozit pe termen scurt către suma împrumuturilor acordate
neasigurate pe termen scurt, nivelul trebuie să fie cel puţin de 6%;
rezerva de asigurare a împrumuturilor pe termen lung depusă pe conturile bancare
ale asociaţiei - se determină prin raportul mijloacelor asociaţiei aflate în conturile de
depozit pe termen lung către suma împrumuturilor acordate neasigurate pe termen lung,
plafonul este stabilit de cel puţin 8%.
Calculul indicatorilor enunţaţi pe anii 2000-2001 este prezentat în anexa 5.
Algoritmul de calcul prezintă o formulă exprimată în baza datelor din rapoartele
financiare şi raportul specializat (BC - bilanţul contabil, RF - raportul privind
rezultatele financiare, RS - raportul specializat, codurile ce urmează după abrevieri sunt
numerele rândurilor respective). Totodată, ultimele trei coloane ale tabelului din anexa
5 reflectă mărimile indicatorilor respectivi, care sunt obţinuţi din datele asociaţiei
„Botna" din comuna Costeşti, jud. Chişinău pentru anul respectiv.
83
Asociaţia dată a fost creată în anul 1997 şi a acumulat o experienţă bogată în
activitatea sa. La calculul indicatorilor au fost utilizate datele din rapoartele financiare şi
raportul specializat anuale pentru anii 1999, 2000 şi 2001. Analiza minuţioasă a
conţinutului economic al indicatorilor incluşi în acest sistem şi a denumirii acestora ne
permite să menţionăm, că denumirea unor indicatori nu corespunde conţinutului lor
economic. Prin urmare, din punct de vedere filozofic, conţinutul nu corespunde formei.
Pentru a înlătura această necoincidenţă este necesar să schimbăm nu conţinutul, ci
denumirea lor.
Conform datelor din tabelul indicat mai sus putem evalua suficienţa capitalului
propriu şi asigurarea împrumuturilor acordate.
Raportul mijloacelor plasate în băncile comerciale către capitalul propriu la
30.06.2001 constituia 281,40 ori, ce e mai mare de 172,21 ori faţă de mărimea acestui
indicator la 31.12.2000. Indicatorul enunţat exprimă o restricţie faţă de asociaţii să nu
plaseze la băncile comerciale o sumă de mijloace băneşti mai mare decât 1% din
valoarea capitalului propriu, deoarece există un risc de concentrare a mijloacelor date.
Asociaţia trebuie să tindă spre plasarea mijloacelor în împrumuturile acordate
membrilor săi şi nu în băncile comerciale. La prima vedere, pentru ca mărimea
indicatorului dat să fie mai aproape de plafonul stabilit, ar trebui să recomandăm
conducerii să micşoreze acest raport şi să ia decizia să micşoreze mărimea capitalului
propriu. Dar este evident, că recomandarea aceasta nu poate fi aplicată pentru asociaţii.
Analiza minuţioasă a conţinutului economic a acestui indicator ne permite să scoatem la
iveală şi unele dezavantaje, precum şi caracterul relativ al acestuia. în primul rând,
indicatorul în cauză limitează numai nivelul de jos, dar nu şi cel de sus, care poate fi cât
mai mare. Judecând de pe această poziţie cu cât mai mare va fi rezultatul acestui raport,
cu atât mai înaltă va fi evaluarea activităţii conducerii asociaţiei. în al doilea rând,
această nelimitare nu ia în considerare raţionalitatea depunerii mijloacelor băneşti sub
formă de depozite la bancă sau cea a acordării lor membrilor asociaţiei în formă de
împrumuturi. Poate că a doua variantă e mai eficientă, când dobânda aferentă
împrumuturilor acordate depăşeşte dobânda pentru mijloacele plasate la bănci, şi din
punct de vedere a diversificării riscurilor între membrii asociaţiei. Luând în considerare
84
această problemă economică, se poate întâmpla, ca indicatorul menţionat să fie mai mic
decât plafonul stabilit, şi atunci conducerea merită o evaluare negativă. Insă,
concomitent acordând împrumuturi membrilor săi, asociaţia va obţine un venit mai
mare şi nu va fi necesară menţinerea mărimii capitalului propriu reieşind din suma
mijloacelor băneşti plasate în bănci. Conform acestui rezultat, acţiunile conducerii
merită o evaluare pozitivă. Numai în cazul, când conducerea nu găseşte aria de acordare
a împrumuturilor, ea poate să recurgă la plasarea mijloacelor în băncile comerciale. Prin
urmare, indicatorul analizat poartă un caracter contradictoriu şi nu este uşor de explicat
destinaţia lui economică în evaluarea gradului de suficienţă a capitalului propriu. După
opinia noastră, el familiarizează conducerea (utilizatorul) cu o parte caracteristică de
suficienţă (acoperire) a capitalului propriu, însă mărimea lui absolută este stabilită în
mod subiectiv.
Esenţa indicatorului următor constă în faptul, că asociaţia are dreptul să dispună de
mijloace fixe şi active nemateriale, corectate (diminuate) la suma creanţelor
irecuperabile, numai în limita capitalului propriu. Raportul între mărimea capitalului
propriu şi valoarea de bilanţ totală a activelor nemateriale, mijloacelor fixe şi a
creanţelor irecuperabile nu trebuie să fie mai mică de 100%. La asociaţia „Botna" acest
indicator a atins mărimea de 1119,22 ori la 31.12.2000 şi de 266,81 ori la 30.06.2001
sau s-a micşorat de 852,41 ori. Cu alte cuvinte, mărimea capitalului propriu este
suficientă pentru acoperirea activelor numite. Insă, din nou, apare o situaţie paradoxală.
Care mărime poate fi considerată drept optimală - 200%, 300% sau 500%? Sau cum a
avut loc la AEÎC „Botna" - mai mare de 100 000 %? După opinia noastră, putem
evalua pozitiv aceasta suficienţă a capitalului propriu dacă indicatorul enunţat depăşeşte
100%o. însă depăşirea lui cu sute de mii de procente ne demonstrează unul din cele două
neajunsuri: sau indicatorul trebuie perfecţionat, sau situaţia suficienţei capitalului este
anormală. Acest indicator este foarte mare la asociaţia Botna, deoarece ea încă nu poate
sa-şi permită procurarea multor mijloacelor fixe, însă în viitor, când asociaţia se va
dezvolta şi se va întări din punct de vedere financiar, şi va putea procura mai multe
mijloace fixe şi active nemateriale, evaluarea acestui indicator va avea o importanţă
deosebită.
85
Analiza componentelor numărătorului (structurii capitalului) şi numitorului
(structurii activelor incluse în calcul) ne permite să menţionăm, că asociaţia în cauză,
aproape că nu dispune de active nemateriale şi mijloace fixe - la începutul perioadei de
analiză - 250 lei, la sfârşitul ei 1450 lei, iar creanţele irecuperabile în general lipsesc;
suma capitalului propriu în mod respectiv - 279,8 mii lei şi 375,7 mii lei. Aceste date au
şi determinat gradul de suficienţă a capitalului propriu în valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale, mijloacelor fixe şi a creanţelor irecuperabile. Totuşi, studiul componenţei
capitalului statutar ne permite să scoatem în evidenţă o eroare existentă în practica
reflectării în contabilitate şi rapoartele financiare a capitalului statutar, în componenţa
căruia sunt incluse şi cotele suplimentar depuse pentru asigurarea împrumuturilor
(fondul de risc). De exemplu, la 30.06.2001 din 253,8 mii lei capital statutar - 97,9 mii
lei sau 36,8% constituiau cotele suplimentare, care după destinaţia lor nu constituie un
element component al capitalului propriu, cu atât mai mult al capitalului statutar. Aceste
cote trebuie să fie reflectate în componenţa datoriilor. In aşa fel, după opinia noastră, se
va rectifica componenţa capitalului statutar, iar indicatorul calculat se va micşora
aproximativ cu 40%.
Rezerva de asigurare a împrumuturilor pe termen scurt plasată în conturile curente
şi depozite bancare a asociaţiei la începutul perioadei de analiză constituia 36,52%) iar la
sfârşitul acesteia - 5,54%, sau s-a micşorat cu 31%, menţinându-şi mărimea aproape la
nivelul plafonului stabilit de 6%. Rezervele de asigurare a împrumuturilor pe termen
lung la asociaţia numită nu au fost constituite din motivul, că în perioada analizată
asociaţia nu avea împrumuturi acordate pe termen lung.
Generalizând cele expuse se poate de indicat că suficienţa capitalului propriu şi
asigurarea împrumuturilor acordate la AEÎC „Botna" sunt la un nivel înalt.
Echilibrul scadenţelor presupune, ca termenele de încasare a mijloacelor aflate în
creanţe trebuie să corespundă termenelor de plată a datoriilor. Acest indicator nu poate
fi calculat pe deplin în baza datelor din rapoartele financiare şi raportul specializat. Din
motivul că la momentul actual sursa principală de provenienţă a mijloacelor pentru
acordarea împrumuturilor sunt mijloace din exteriorul asociaţiei (împrumuturi primite),
ea stabileşte termenul împrumuturilor acordate mai mic decât termenul împrumuturilor
86
primite, ce dă posibilitatea de a colecta toate creanţele şi de a rambursa datoriile la
termenul cuvenit. însă, în momentul, când asociaţia va atrage şi alte surse, decât
împrumuturile primite (de exemplu, depunerile membrilor), importanţa echilibrului
scadenţelor va creşte, deoarece termenul atragerii surselor nu va corespunde întocmai
termenului plasării acestora. Atunci, va fi foarte important ca evidenţa creanţelor şi
datoriilor să fie ţinută după termenii de rambursare şi la orice dată creanţele să
depăşească datoriile. Rapoartele financiare şi cel specializat ne dau posibilitatea de a
calcula numai o parte componentă a acestui indicator şi anume, cea aferentă scadenţelor
în termen de trei luni. El se determină prin raportul creanţelor cu scadenţă de trei luni
către datoriile spre plată în termen de trei luni. însă, calculul dat nu reflectă pe deplin
respectarea echilibrului enunţat. După opinia noastră, evaluarea exactă poate fi efectuată
numai în baza analizei zilnice a datelor privind suma creanţelor şi suma datoriilor la o
dată anumită. Analiza rapoartelor financiare şi celui specializat a mai multor asociaţii,
ne dă posibilitatea să conchidem, că informaţia respectivă nu este relevantă pentru a
analiza echilibrul scadenţilor. Nu a făcut excepţie şi asociaţia „Botna". Totuşi acest
indicator îl considerăm unul din cei mai importanţi, spre care trebuie să se orienteze
conducerea asociaţiei în politica sa de atragere a resurselor împrumutate şi de acordare a
împrumuturilor. De aceea, este necesar să fie luate careva decizii de a furniza informaţia
respectivă utilizatorilor. în dezvăluirea evaluării echilibrului scadenţelor ar fi raţional de
aplicat gruparea termenilor de scadenţă a creanţelor şi a datoriilor asemănătoare celei
internaţionale: mai puţin de o lună; de la o lună la 3 luni; de la 3 luni la 1 an; de la 1 an
la 5 ani; peste 5 ani.
Propunem, pentru fiecare grupă, ca să se determine mărimea absolută a depăşirii
creanţelor peste datorii, sau invers şi coeficientul respectiv prin raportul creanţelor
către datorii (depuneri, credite şi împrumuturi primite). De exemplu, în funcţie de
grupa scadenţelor pe termen scurt vom avea K s l , Ks2, Ks3 şi K L 1 , KL2 respectiv.
Apoi de determinat doi indicatori (coeficienţi) ai echilibrului scadenţelor: pe termen
scurt şi pe termen lung.
Coeficientul mediu al termenelor de scadenţă până la un an este
Ks = Ks l x K s 2 x K s 3 ;
87
Coeficientul mediu al termenelor de scadenţă mai mare de un an este
KL = KL1 x K L 2 ;
Coeficientul mediu general ce cuprinde termenele de scadenţa pe parcursul unui
an şi cu scadenţă ce depăşeşte un an Kg = Ks x KL.
O estimare pozitivă merită fiecare din aceşti coeficienţi, dacă mărimea lor este
egală cu 1 sau depăşeşte o unitate.
Să apelăm la un exemplu convenţional din activitatea unei asociaţii X. Situaţia
creanţelor şi datoriilor, precum şi calculele coeficienţilor enunţaţi sunt reflectate în
tabelul 8.
Tabelul 8. Calculul echilibrului scadenţilor creanţelor şi datoriilor
asociaţiei X la 01.03.2001
Datele ne confirmă, că asociaţia dată respectă întocmai echilibrul scadenţilor,
deoarece mărimea coeficienţilor nu este mai mică de o unitate.
88
Gradul de evaluare a riscului, care poate proveni din pierderile aferente
împrumuturilor acordate şi nerambursate la scadenţă, poate fi caracterizat prin
indicatorii a ratelor de divizare a riscului.
Mărimea maximă a unui împrumut neasigurat acordat unui membru al asociaţiei
nu poate fi mai mare decât: 100% din suma capitalului propriu în primul an de
activitate a asociaţiei; 3 5 % - în al doilea an de activitate; 2 0 % - în următorii ani.
Acest indicator se calculează prin raportul sumei maxime a împrumutului
neasigurat acordat unui membru către capitalul propriu.
Un alt indicator este mărimea împrumutului neasigurat acordat unui membru
care nu poate depăşi 10% din suma totală a împrumuturilor neasigurate cu gaj
acordate membrilor asociaţiei. El se determină prin raportul sumei maximale a
împrumutului neasigurat acordat unui membru către suma totală a împrumuturilor
neasigurate acordate membrilor asociaţiei.
Normele de prudenţă financiară mai prevăd şi o alta restricţie. Mărimea sumară
a provizioanelor constituite nu trebuie să fie mai mică de 3 0 % pentru creanţele
restante (termenul de restanţă 0-2 luni), de 7 5 % pentru creanţe dubioase (2-12 luni),
de 100%o pentru creanţe compromise (mai mult de 12 luni). La calculul acestui
indicator se ia raportul provizionului respectiv către creanţele neachitate la termen.
Din anexa 5 rezultă că asociaţia „Botna" respectă ratele de divizare a riscului. Ea
nu şi-a permis să acorde împrumut neasigurat unui membru cu mărimea maximală
faţă de capital, care ar fi depăşit la 31.12.2000 3,57%, iar la 30.06.2001 - 2,66%,
având o experienţă de activitate mai mare de 3 ani. Ponderea împrumutului neasigurat
acordat unui membru în suma totală a împrumuturilor acordate la începutul perioadei
de analiză, a constituit 5,43 %, la sfârşitul acestei perioade - 0,61%, deşi plafonul
permite nivelul maxim de 10%.
Ceilalţi indicatori aferenţi provizioanelor constituite pentru creanţele restante,
dubioase demonstrează respectarea întocmai a cerinţelor Normelor de prudenţă
financiară şi respectiv sunt egali cu 3 0 % şi 75%. Provizioanele pentru creanţele
compromise nu au fost constituite, deoarece astfel de creanţe n-au existat. Prin
urmare, dată fiind mărimea indicatorilor ratelor de divizare a riscurilor aferente
89
pierderilor posibile din împrumuturile acordate şi nerambursate la scadenţă, eforturile
conducerii asociaţiei „Botna" merită să fie pozitiv evaluate.
Astfel, actualmente poate fi efectuată evaluarea respectării normelor de prudenţă
financiară a asociaţiilor de economii şi împrumut. însă, este evident, că o parte din
indicatori necesită să fie reexaminaţi pentru ca evaluarea dată să fie mai obiectivă.
3.2 Analiza activităţii economico-financiare a asociaţiilor în baza
sistemului CAMEL-RM
La o etapă anumită de dezvoltare a sistemului de microfinanţare în Moldova a
apărut necesitatea de a aplica unele metode de evaluare a activităţii instituţiilor din
acest sistem. Bineînţeles, că la etapa iniţială de desfăşurare a activităţii asociaţiilor
aceste sisteme de evaluare lipseau. Primul sistem de monitorizare şi evaluare a fost
elaborat în cadrul proiectului de finanţare rurală [61]. Monitorizarea reprezintă un
sistem de colectare periodică, analiză şi utilizare a informaţiei în scopul controlului
privind situaţia financiară şi adaptarea ei la situaţii concrete. Evaluarea activităţii
asociaţiei constă în aprecierea, estimarea periodică a eficacităţii, utilităţii,
rentabilităţii, nivelului de influenţa a serviciilor financiare în scopul determinării
stării ei la un moment concret şi adaptarea strategiilor la situaţia respectivă. Acest
sistem poate fi utilizat în mod diferit în dependenţa de sarcinile, scopurile şi nivelul
de dezvoltare a asociaţiei în care se utilizează: monitorizarea procesului dezvoltării,
efectului, evaluarea eficacităţii activităţii în general, bussiness-monitorizarea
(clientului şi activităţii lui), monitorizarea financiară şi operaţională (activitatea
instituţiei ce acordă servicii financiare) şi monitorizarea mediului (în vederea
schimbului reciproc al instituţiilor financiare, în care ele activează).
Luând în considerare experienţa internaţională, monitorizarea instituţională
trebuie să se bazeze pe:
- monitorizarea financiară, care reflectă nivelul de eficacitate a serviciilor financiare
pentru o asociaţie, care include analiza:
a) stării financiare,
90
b) surselor de finanţare şi direcţiilor de utilizare a acestora,
c) profitabilităţii,
d) calităţii portofoliului de investiţii,
ş.a.
- monitorizarea operaţională, care reflectă influenţa activităţii financiare la
dezvoltarea instituţiei privind:
a) evaluarea şi corectarea periodică a sarcinilor pe termen scurt şi scopurilor pe
termen lung a asociaţiei;
b) evaluarea nivelului structurii organizatorice şi managementului;
c) evaluarea şi analiza politicii de acordare a împrumuturilor şi procedurilor
existente de alocare a mijloacelor;
d) monitorizarea politicii de atragere a surselor şi abilităţii de mobilizare a
depunerilor;
e) auditul şi controlul intern;
f) evaluarea eficacităţii activităţii specialiştilor asociaţiei;
g) evaluarea efectului instituţional, care include analiza creşterii şi perfecţionării
asociaţiei, analiza satisfacţiei clienţilor în vederea condiţiilor şi termenilor S ~ 1 1 l i
serviciilor financiare, micşorarea cheltuielilor interne de activitate;
ş.a.
Cele mai utilizate şi răspândite instrumente de monitorizare financiară şi
operaţională, care reflectă starea financiară şi managementul instituţiilor de
microfinanţare sunt sistemele de rating: CAMEL, CAMEL-S, PEARLS,
MicroCAMEL, SCALE ş.a.
La elaborarea primului sistem de rating al AEIC în Republica Moldova (numit
CAMEL-RM) au fost utilizate unele sisteme de monitorizare şi evaluare, aplicate în
diferite ţări [61]. (vezi tab. 9)
Luând în considerare particularităţile activităţii asociaţiilor, apariţia şi etapa de
dezvoltarea iniţială a acestora, s-a hotărât să fie ajustat şi aplicat sistemul
internaţional de evaluare CAMEL, la elaborarea modului de utilizare a căruia şi-a
adus aportul şi autorul. Prin urmare, a fost creat sistemul CAMEL-RM. în primul
91
rând, toţi indicatorii acestui sistem după o perioadă anumită au fost revizuiţi în
funcţie de disponibilitatea datelor, nivelul de dezvoltare şi tipurile serviciilor prestate,
e t c , iar modul de calculare a unor indicatori a fost modificat. în primul rând în
sistemul
Tabelul 9
Sistemele de rating aplicate în uniunile de credit din diferite ţări.
iniţial calculul lichidităţii curente se efectua prin raportul fluxului mijloacelor băneşti
către afluxul acestora, iar după revizuirea acestui calcul s-a dovedit, că este mai util
de a obţine calculul lichidităţii curente prin raportul activelor respective (pe termen
lung sau termen scurt - în funcţie de gradul de lichiditate) către datoriile respective.
Un alt pas a fost excluderea componentului "Calitatea managementului" din sistemul
de indicatori, deoarece această grupă nu dispunea de indicatori financiari, ci
cuprindea un singur chestionar şi se evalua numărul de răspunsuri pozitive la
întrebări.
în al doilea rând, au fost reexaminate plafoanele unor indicatori în direcţia
acceptării acestora în aşa fel, ca ele să corespundă nivelului de dezvoltare a
asociaţiilor la prima etapă. în caz contrar, era imposibil de aplicat sistemul enunţat de
evaluare a activităţii asociaţiilor, deoarece nu se obţinea o evaluare obiectivă cu o
anumită precizie. Ca rezultat al modificărilor a fost obţinut sistemul CAMEL-RM,
92
perfecţionat şi ajustat la particularităţile activităţii asociaţiilor, propus spre aplicare şi
utilizat în practică timp de mai mult de trei ani.
Fiecare literă a abrevierii „CAMEL" reprezintă un indicator sau o grupă
omogenă de indicatori cu un sens economic bine determinat şi cuprinde un
compartiment al analizei. Metodele de calculare a acestora sunt prezentate în anexa 6.
Există câteva posibilităţi de evaluare a rezultatelor obţinute din calculul
indicatorilor enunţaţi [61, p.2]:
1. Ratingul component mediu pentru toată grupa de indicatori ( C I , C2, C3) se
calculează prin însumarea mărimilor medii ale ratingurilor pentru componentele
acestei grupe raportată la numărul de componente (indicatori). De exemplu pentru
componentul C - grupa de indicatori ce caracterizează suficienţa capitalului:
C = (rating Cl+rat ing C2+rating C3)/3
2. Abrevierea CAMEL reprezintă grupele respective de indicatori C, A, M, E, L,
priviţi ca un întreg sistem de evaluare. Ratingul final exprimă o mărime medie
generalizatoare, ce caracterizează diferite părţi ale activităţii asociaţiei la o anumită
dată ca: suficienţa capitalului, starea (structura) activelor, estimarea profitului,
lichiditatea, ratele de creştere, progresul managementului. Ratingul compoziţional se
calculează prin însumarea rezultatelor medii ale ratingurilor pentru toate
componentele raportate la numărul acestor componente (indicatori). De exemplu,
dacă avem 7 componente, mărimile cărora au fost determinate la nivel de 1, 2, 2, 3, 2,
4, 3 - ratingul compoziţional va fi calculat astfel: (1+2+2+3+2+4+3)/7=2,43
3. Abrevierea CAMEL prescurtat se calculează pentru analiza rapidă luând în
considerare numai indicatorii de bază din cele mai importante compartimente prin
formula:
CAMEL prescurtat = C l + ( A l + A 2 ) / 2 + ( M l + M 2 + M 3 + M 4 + M 5 ) / 5 + E l + L l
De menţionat, că sistemul CAMEL prescurtat nu prevede necesitatea de a lua în
calcul toţi indicatorii parţiali sau indicatorii generalizatori intermediari, calculaţi
pentru fiecare grupă. De exemplu, din grupa indicatorilor „ C " - „Suficienţa
capitalului" nu sunt incluşi indicatorii: raportul între capitalul propriu şi datoriile pe
termen lung (C2), raportul între capitalul propriu şi datoriile pe termen scurt (C3); din
93
grupa indicatorilor „A" - „Starea activelor" nu se ia în considerare: raportul
capitalului de rezervă către portofoliul de împrumut (A3), coeficientul (rata) activelor
negeneratoare de venit (A4), etc. Cum se vede, selectarea indicatorilor nu este lipsită
de subiectivitate, şi prin urmare rezultatele analizei efectuate în baza acestor
indicatori nu reflectă pe deplin activitatea economică a asociaţiei. înlăturarea acestui
neajuns este posibilă prin utilizarea ratingului compoziţional, care include toţi
indicatorii sistemului în cauză.
Rezultatul analizei în baza monitorizării şi evaluării activităţii unei asociaţii la o
dată anumită, obţinut prin calculul ratingurilor componente, reflectă starea şi
dinamica celor mai importante elemente ale activităţii asociaţiei, aşa cum sunt
suficienţa capitalului, lichiditatea, calitatea (structura) activelor, profiturile, starea
managementului, evaluarea dezvoltării, precum şi calculul ratingului compoziţional,
care reflectă starea lucrurilor în asociaţie în baza corelaţiei dintre indicatorii enunţaţi.
Ratingul component de gradul:
- 1 (de exemplu C - suficienţa capitalului, sau L - lichiditatea) - cu mărimea
calculată 1-1.4 - reflectă punctele forte în activitatea asociaţiei şi nivelul
indicatorilor respectivi care este superior nivelului mediu, fapt care dovedeşte, că
activitatea asociaţiei corespunde cerinţelor înaintate faţă de nivelul acestui
component;
- 2 (mărimea de 1.5-2.4) - reflectă o situaţie apreciată ca satisfăcătoare a
componentului dat, dar nivelul indicatorilor este puţin mai înalt de cel mediu şi ne
indică necesitatea şi posibilitatea de a efectua unele operaţii în cadrul asociaţiei cu
un nivel înalt de eficienţă;
- 3 (mărimea 2.5-3.4) - reflectă unele deficienţe ale activităţii asociaţiei în starea
componentului dat, dar acestea nu sunt critice; nivelul indicatorilor confirmă că
asociaţia poate să-şi desfăşoare de sine stătător activitatea, eficacitatea şi calitatea
căreia se află la un nivel mai mic de cel mediu;
- 4 (mărimea 3.5-4.4) - reflectă situaţia vulnerabilă a asociaţiei, iar nivelul
indicatorilor acestui component este apreciat ca mult mai jos de cel mediu,
94
consecinţele urmând a fi grave pentru asociaţie. Corectarea situaţiei necesită o
atenţie deosebită;
- 5 (mărimea 4.5-5) - această mărime reflectă nivelul scăzut a indicatorilor şi
situaţie deplorabilă a asociaţiei. în astfel de cazuri asociaţia are nevoie de asistenţă
imediată din afară pentru a evita pericolul existent.
Ratingul compoziţional (final - care cuprinde toate ratingurile componente), la
calcularea căruia se va ţine cont de legăturile şi interdependenţa dintre ratingurile
componente, reflectă situaţia generală a activităţii economice a asociaţiei în cauză.
Ratingul compoziţional calculat al unei asociaţii poate fi cuprins între mărimile 1-5 şi
reflectă:
Ratingul compoziţional de gradul:
- 1 (mărimea 1-1.4) - arată rezultatele înalte în activitatea şi dezvoltarea asociaţiei.
Putem afirma, că activitatea asociaţiilor, care au un asemenea rating, corespunde
tuturor cerinţelor înaintate faţă de ele, că sunt rezistente la influenţele financiare şi
economice din afară. Ele nu au nevoie de asistenţă din partea organelor de
supraveghere;
- 2 (mărimea 1.5-2.4) - demonstrează, că situaţia asociaţiei în general este
satisfăcătoare. Asociaţia are toate posibilităţile să funcţioneze în continuare cu
succes. Activitatea ei corespunde majorităţii cerinţelor fixate, iar neajunsurile
existente sunt neesenţiale şi pot fi înlăturate fără intervenţii externe. Asistenţa
organelor de reglementare trebuie să fie limitată la indicarea neajunsurilor
concrete;
- 3 (mărimea 2.5-3.4) - semnalează unele puncte slabe în activitatea asociaţiei de
ordin: financiar, operaţional, etc. sau altele, care permit aprecierea activităţii ei la
nivel mai ios de cel mediu. Starea asociaţiei este destul de vulnerabilă în condiţiile
de piaţă. în acest caz, este necesară corectarea punctelor slabe, în caz contrat poate
fi deteriorată serios starea financiară. De asemenea, este necesară intervenţia şi
asistenţa organelor de supraveghere pentru înlăturarea neajunsurilor existente, ce
ţin de anumite aspecte ale activităţii económico-financiare a asociaţiei respective;
95
- 4 (mărimea 3.5-4.4) - evidenţiază punctele slabe esenţiale şi serioase în activitatea
şi starea financiară a asociaţiei, care cauzează degradarea continuă a situaţiei
periculoasă pentru existenţa asociaţiei în viitor. în caz că asociaţia respectivă nu
va aplica măsurile necesare şi imediate pentru a redresa situaţia ei financiară şi nu
va fi asistată la timp de organele de supraveghere, ea riscă să devină insolvabilă;
- 5 (mărimea 4.5-5) - reflectă un nivel inferior a activităţii económico-financiare a
asociaţiei şi probabilitatea înaltă de faliment în viitorul apropiat. Numărul
deficienţilor în activitatea asociaţiei este critic şi ea necesită de urgenţă un ajutor
financiar şi managerial. Pentru a evita lichidarea, comasarea sau alte măsuri care
vizează încetarea activităţii asociaţiei se vor lua de urgenţă măsurile adecvate,
inclusiv şi de organele de supraveghere. Este necesar de elaborat un program
contra crizei.
Luând în considerare aceste restricţii şi plafoane, este necesar de evaluat
activitatea oricărei asociaţii.
Pentru a demonstra aplicarea sistemului propus, să analizăm situaţia económico-
financiara a asociaţiei „Botna" folosind indicatorii sistemului CAMEL-RM a căror
calcul este prezentat în anexa 7. Indicatorii din aceasta anexă sunt calculaţi la
31.12.2000 şi 30.06.2001. Totodată, în tabelul din această anexă este indicat şi
algoritmul de calcul al indicatorilor - exprimat prin formule alcătuite în baza datelor
din rapoartele financiare şi raportul specializat (BC - bilanţul contabil, RF - raportul
privind rezultatele financiare, RS - raportul specializat, codurile, ce urmează după
abrevierea raportului sunt numerele rândurilor respective). Ultimele cinci coloane a
anexei reflectă mărimile indicatorilor respectivi obţinuţi conform datelor asociaţiei
„Botna" şi gradul respectiv atribuit pentru fiecare indicator. Calcularea indicatorilor a
fost efectuată în baza datelor din rapoartele financiare şi raportul specializat anuale
pentru anii 1999, 2000 şi 2001.
Din anexa 7 rezultă, că deşi raportul între capitalul propriu către valoarea totală
a activelor la 30.06.2001 s-a micşorat faţă de 31.12.2000 de la 85,5% până la 21,55%
sau cu 63,95%, acest indicator nu s-a coborât mai jos de plafonul stabilit pentru
gradul 1 de evaluare. O situaţie similară obţinem pentru indicatorul „raportul
96
capitalului propriu către datoriile pe termen lung şi termen scurt", a cărui mărime nu
este mai mică de plafonul stabilit pentru gradul 1 de evaluare nici la începutul
perioadei de analiză, nici la sfârşitul acesteia. Deosebirea dintre mărimile primului
indicator calculat la sfârşitul perioadei de analiză (16,52 ori) şi celui de-al doilea
calculată la începutul perioadei (144,75 ori) este justificată de existenţa unui capital
propriu de 375 mii lei, iar datoriile sau lipsesc sau sunt foarte mici. In general,
asociaţia în cauză menţine suficienţa capitalului propriu la cel mai înalt nivel. O altă
caracteristică a activităţii asociaţiilor este calitatea activelor. Investigaţiile denumirii,
conţinutului economic şi destinaţia indicatorilor ce „compun" calitatea activelor ne
permite să facem următoarele observaţii. Luând în considerare modul de determinare
a acestui grup de indicatori observăm o lipsă de concordanţă între conţinutul
economic a acestuia şi termenul „calitatea activelor". Conform dicţionarului limbii
ruse termenul „calitate - reprezintă nu altceva decât existenţa unor criterii esenţiale,
caracteristici, particularităţi care ne permite să distingem un obiect sau un fenomen de
altul" [132, p.241]. Aproximativ acelaşi conţinut se exprimă şi în dicţionarul sovietic
enciclopedic: „calitatea - o categorie filozofică, care exprimă certitudinea esenţială a
obiectului datorită căreia el este anume acesta şi nu altul" [135, p.560]. Prin urmare,
nici o definiţie nu pomeneşte despre careva raport dintre o parte componentă a unui
element către întregul element sau raportul unui grup de elemente (active) către
totalul unui ansamblu de elemente (active). Calitatea activelor nu poate fi exprimată
prin pondere. Din acest motiv denumirea indicatorilor din grupa calităţii activelor nu
corespunde conţinutului economic al acestora. După opinia noastră, mai adecvată ar
fi denumirea acestei grupe de indicatori „starea activelor la o anumită dată". O
observaţie similară putem face şi pentru denumirea indicatorului A4 - rata calităţii
activelor. După opinia autorului acest indicator trebuie denumit „coeficientul
(ponderea) activelor negeneratoare de venit".
Conform datelor din anexa 7 ponderea împrumuturilor restante în suma totală a
portofoliului de împrumuturi la începutul perioadei de analiză a constituit 36,84%, iar
la sfârşitul ei - 3,46%, mărimi ce corespund gradului 5 şi 1 respectiv de evaluare
conform plafonului stabilit. La prima vedere, dacă nu luăm în considerare data de
97
evaluare a acestui indicator, situaţia creată la 31.12.2000 este dezavantajoasă, iar la
30.06.2001 - ce mai bună. Dacă, însă, analizăm această situaţie ţinând cont de
caracterul sezonier al împrumuturilor acordate pe termen scurt, atunci evaluarea
anterioară va fi corectată astfel. La începutul perioadei de analiză mărimea
portofoliului de împrumuturi acordate era de 184125 lei, iar a celor restante - 67825
lei; la sfârşitul perioadei de analiză respectiv - 1631056 lei şi 56489 lei. Prin urmare
mărimea portofoliului de împrumuturi acordate pe termen scurt la începutul perioadei
de analiză a fost de 8,9 ori mai mică decât la data de 30.06.2001. Micşorarea bruscă
a mărimii împrumuturilor la sfârşitul anului calendaristic în acest caz şi în alte cazuri
determină şi nivelul multor indicatori din acest sistem.
Deoarece împrumuturile acordate compromise la asociaţia „Botna" lipsesc la
data respectivă, ponderea acestora în totalul portofoliului de împrumuturi este egală
cu zero. Aceeaşi mărime este calculată şi pentru indicatorul ce exprimă ponderea
capitalului de rezervă în portofoliul de împrumuturi. Totuşi datele bilanţului contabil
ne permit să facem o concretizare. Deşi asociaţia în cauză dispune de profit net
nerepartizat al anilor precedenţi în mărime de 26804 lei şi 73749 lei respectiv la
începutul şi sfârşitul perioadei de analiză, care în conformitate cu prevederile
Normelor de prudenţă financiară trebuie de îndreptat în rezerve, conducerea nu a
făcut acest lucru.
Coeficientul (ponderea) activelor negeneratoare de venit (mijloacele fixe,
activele nemateriale, alte active curente) în totalul activelor a constituit 22.62% la
începutul perioadei şi 2 .83% la sfârşitul ei sau s-a micşorat cu 19,79%. Nivelurile
calculate ale acestuia corespund gradului 4 şi 1 respectiv, deşi plafonul celei mai
bune situaţii prevede ponderea mai mică sau egală cu 5%. Cum se vede la 31.12.2000
activele, care generau venituri în totalul tuturor activelor, constituiau 77,38%, dar
normal se consideră 95%.
Următoarea grupă (Eqr) de indicatori conform sistemului CAMEL este intitulată
„Estimarea cantitativă a profiturilor". Nu considerăm corespunzătoare nici această
denumire. Profitul exprimă un indicator calitativ după conţinutul lui economic şi
estimează partea calitativă şi cantitativă a activităţii unei entităţi, şi nicidecum nu a
98
profitului. Este imposibil de a accepta şi termenul „profitul" în aceasta expresie din
motivul că nici un indicator nu are nici o atitudine directă faţă de profit. Numai
pentru calculul indicatorilor E l , E3 şi E4 se include venitul respectiv şi nu profitul.
Analiza conţinutului economic al indicatorilor acestei grupe face posibilă alegerea
unei dintre denumirile „Eficienţa activelor şi cheltuielilor" sau „Rentabilitatea
activelor şi rata de autosuficienţă".
Din anexa 7 rezultă, că rentabilitatea activelor (veniturile raportate la valoarea
medie a activelor) la 31.12.2000 constituie cel mai înalt nivel (gradul 1) iar la
30.06.2001 - este insuficientă - mai mică de 1% şi se clasifică de gradul 4. Mărimea
acestui indicator este influenţată de suma venitului acumulat la începutul perioadei de
analiză - pe parcursul unui an întreg - 351103 lei, iar pe jumătate de an - 186377 lei
sau aproape de 2 ori mai mică. Totodată, mărimea medie a activelor la sfârşitul
anului este foarte mică în comparaţie cu datele la jumătate de an. Acest fapt se
exprimă prin caracterul sezonier al acordării împrumuturilor. Această situaţie ne
demonstrează necesitatea de a stabili perioada (datele) de analiză sau la sfârşitul
anului calendaristic sau la jumătatea acestuia şi de hotărât problema de calculul a
mărimii medii a activelor, deoarece nici o valoare exprimată în calculul indicatorului
dat nu este relevantă.
Rata (raportul) dobânzilor aferente surselor împrumutate către valoarea medie a
activelor este insuficientă şi este estimată de gradul 5. La un nivel mai înalt decât
indicatorul precedent poate fi caracterizată rata (raportul) de autosuficienţă
operaţională şi financiară, exprimând veniturile operaţionale către cheltuielile
asociaţiei. Diferenţa dintre indicatori constă în aceea, că la calcularea primului
indicator numitorul nu include cheltuielile comerciale. Generalizând rezultatele
eficienţei activelor şi cheltuielilor se poate de recomandat conducerii asociaţiei de a
întreprinde unele măsuri în scopul micşorării cheltuielilor aferente surselor
împrumutate (dobânzilor). Aceasta este posibil de efectuat prin atragerea surselor mai
ieftine, cum sunt depunerile de economii de către membri.
Indicatorii aferenţi estimării lichidităţii, şi la începutul şi la sfârşitul perioadei de
analiză sunt estimaţi de gradul 1-2. Ei demonstrează o abilitate foarte înaltă a
99
asociaţiei de a achita datoriile curente (lichiditatea curentă) şi la un grad puţin mai jos
- abilitatea achitării datoriilor totale.
O situaţie relativ insuficientă s-a creat cu grupa indicatorilor „Ratele de
creştere". Aceasta se referă, în primul rând, la rata de creştere a activelor şi a
împrumuturilor acordate. Indicatorii numiţi ne confirmă o descreştere şi a mărimii
medii a activelor şi a împrumuturilor acordate atât la începutul perioadei de analiză,
cât şi la sfârşitul acesteia, fiind estimaţi la cel mai jos nivel - gradul 5. O evaluare
similară merită şi rata de creştere a depunerilor de economii şi rata de creştere a
numărului de membri a asociaţiei la 31.12.2000, pe când la 30.06.2001 observăm un
cu totul alt rezultat, care este calificat cu Ratingul de gradul 1. Datele indicatorilor
grupei numite ne impun să recomandăm conducerii asociaţiei să ia unele măsuri
pentru a atrage mai mulţi membri, concomitent creând posibilităţi de a majora
portofoliul împrumuturilor acordate.
La rândul său, grupa indicatorilor care caracterizează nivelul progresului
managementului constituie şi ea un compartiment special în evaluarea situaţiei
económico-financiare a asociaţiilor. Indicatorii în cauză sunt calculaţi şi figurează în
anexa 7 în raport cu perioadele precedente respective (31.12.1999 şi 30.06.2000).
Calcularea indicatorilor din această grupă fac posibilă evaluarea activităţii
personalului asociaţiei în atragerea economiilor, acordarea împrumuturilor, şi a
nivelului eficienţei ce cuprinde diferite aspecte ale acestei activităţi. Cum se vede în
anexa 7 nivelul tuturor indicatorilor compartimentului „Progresul managementului"
din sistemul CAMEL-RM este plafonat, iar prin calcularea lor nu tindem să aflăm
mărimea lor absolută, ci variaţia acestora în dinamică, în raport cu perioada
respectivă precedentă.
Astfel, analizând mărimea depunerilor de economii, ce revine la un specialist al
asociaţiei la 30.06.2001 faţă de aceeaşi mărime calculată la 30.06.2000 fiind
comparată cu dinamica din 31.12.2000 şi 31.12.1999, observăm gradul de evaluare 5
şi respectiv 1. Prin urmare în prima perioadă de analiză conducerea merită cea mai
joasă apreciere spre deosebire de a doua perioadă. Aceeaşi evaluare o merită
conducerea asociaţiei atât în prima perioadă de analiză (31.12.2000 şi 31.12.1999),
100
cât şi în a doua perioadă (30.06.2001 şi 30.06.2000) în baza nivelului următorilor
indicatori: mărimea împrumuturilor acordate ce revine la un specialist, costul
depunerilor de economii şi împrumuturilor primite, costul împrumuturilor acordate,
în ambele perioade, gradul acestor indicatori este egal cu 5. O modificare pozitivă (de
la gradul 5 la gradul 3) se observă în evoluţia indicatorului numit cost unitar.
Veniturile calculate la o unitate de împrumut au atins nivelul gradului 1 şi 2, respectiv
pentru prima şi a doua perioadă de analiză. Prin urmare, managementul asociaţiei va
primi o apreciere bună pentru mărimea indicatorului „venitul la un leu de împrumut
acordat".
în concluzie, conform datelor din anexa 7, vom recomanda conducerii asociaţiei
ca pe viitor, să-şi concentreze eforturile în direcţia de atragere a depunerilor de
economii şi să acorde mai multe împrumuturi, şi să micşoreze cheltuielile
operaţionale relative ce revin în mediu la un specialist.
Analiza corespunderii titlului indicatorilor din compartimentul menţionat
conţinutului lor economic ne permite să scoatem în evidenţă necorespunderea dintre
aceste părţi, aferentă majorităţii acestora.
De exemplu, din punct de vedere a metodei de evaluare a eficienţei în cazul,
când această eficienţă este caracterizată prin mai mulţi indicatori, fiecare dintre ei
caracterizând numai o parte specifică a eficienţei, este inadmisibil de a numi fiecare
din aceşti indicatori drept un indicator ce reprezintă întreaga mărime (nivel) a
eficienţei. Din această cauză este raţional de revăzut titlul majorităţii acestora din
compartimentul „Progresul managementului" astfel (vezi tab.10).
în afară de aceasta, putem menţiona şi alte deficienţe esenţiale aferente acestui
compartiment. Abordarea modului de calculare a indicatorilor din compartimentul în
cauză, în scopul evaluării eforturilor conducerii asociaţiei, nu este prea reuşită. Logic
evoluţia (creşterea) indicatorului respectiv, în perioada curentă faţă de perioada
precedentă poate fi obţinută în cadrul plafonului stabilit, fiecare indicator dispunând
de o mărime absolută mai mare sau mai mică.
101
Tabelul 10
De exemplu, după sistemul CAMEL-RM mărimea depunerilor de economii
atrase în mediu ce revine la un specialist al asociaţiei la 30.06.2001 faţă de
30.06.2000 constituie 3,14 ori şi a atins cel mai înalt grad de evaluare - o situaţie
foarte bună. însă dacă luăm în considerare mărimea absolută (calculul este prezentat
în tabelul 11) a indicatorilor respectivi, atunci imaginea despre activitatea
personalului angajat va fi corectată astfel. Oare este suficientă suma de 1612 lei
depuneri atrase de către o persoană angajată la 30.06.2001 faţă de 512.50 lei atrase la
30.06.2000? Evident că este insuficientă. Oare poate fi fixat un plafon al acestui
indicator? Dacă da, atunci putem să argumentăm din punct de vedere economic acest
plafon?
Analiza profundă a acestor probleme ne permite să menţionăm, că plafonul
poate fi stabilit şi în expresie valorică, însă el trebuie să fie argumentat prin
posibilităţile de a atrage depuneri în funcţie de localitatea dată, prin posibilitatea
membrilor de a face depuneri şi aria de cuprindere a membrilor cu depuneri de
economii, atragerea noilor membri din localitatea respectivă, etc.
Evoluţia plafonului, calculat relativ (în %) poate fi mărginită şi ea la fel. De
exemplu, asociaţia a atras toţi locuitorii din localitatea dată ca membri. Respectiv, toţi
membrii au efectuat depuneri. In caz că atragerea membrilor a avut loc în două
perioade adiacente, atunci în prima perioadă efortul personalului merită cea mai
102
Indicatorii existenţi şi propuşi a compartimentului „Evaluarea managementului" din sistemul CAMEL-RM
înaltă evaluare (gradul 1), iar în a doua - cea mai joasă (gradul 5), deşi au fost atrase
depuneri de economii în aceeaşi mărime absolută şi au fost cuprinşi toţi membri
asociaţiei (caz excepţional). Cele menţionate evidenţiază neajunsurile sistemului
CAMEL-RM. De aceea, după opinia noastră, indicatorii respectivi de evaluare a
activităţii económico-financiare trebuie să fie completaţi cu o mărime a lor absolută,
calculul cărora este prezentat în tabelul 11.
Tabelul 11 Mărimea absolută a indicatorilor compartimentului „Progresul managementului"
Conform sistemului CAMEL-RM la asociaţia „Botna", lei
Luând în considerare exemplul de mai sus a evaluării activităţii specialiştilor
angajaţi efectuată în baza indicatorilor: cheltuielile operaţionale la 1 leu de surse
împrumutate (Mp3) şi cheltuielile operaţionale calculate la 1 leu de împrumuturi
acordate (Mp4), la fel, necesită să fie revăzute şi corectate. După valoarea absolută a
acestor indicatori în perioada de 30.06.2000 - 30.06.2001 asociaţia a obţinut
respectiv: pentru Mp3 - 0,16 şi 0,29 lei, iar pentru 31.12.1999 şi 31.12.2000 - 0,22 lei
şi 0,58 lei; pentru Mp4 - la 30.06.2000 - 30.06.2001 - 0,14 lei şi 0,20 lei, iar pentru
31.12.1999 - 31.12.2000 respectiv 0,20 şi 0,47 lei. Cum se vede, cheltuielile relative
la mijlocul anului au fost cu mult mai mici faţă de sfârşitul anului. Din aceste
considerente gradul de estimare a eforturilor merită să fie mai înalt în perioadele de la
mijlocul anului, pe când după sistemul CAMEL-RM nu există nici o diferenţă -
ambele perioade sunt apreciate de gradul 5 - cel mai jos nivel. E şi natural, că
indicatorii din compartimentul „Progresul managementului" să fie parţial influenţaţi
şi de caracterul sezonier a activităţii asociaţiei.
103
O observaţie şi asupra termenului „Progresul Managementului" - nereuşită este
şi această denumire. Mai reuşită ar fi formularea „Estimarea managementului".
Un alt neajuns al sistemului CAMEL îl constituie calcularea unei majorităţi
absolute a indicatorilor relativi în baza mărimii medii determinată prin relaţia
(Ml+M2)/2, unde Ml şi M2 - sunt mărimile absolute a indicatorului la începutul şi
sfârşitul perioadei. Analizând şi comparând această metodă şi caracterul sezonier al
activităţii asociaţiilor, ajungem la concluzia - că ea nu corespunde activităţii
sezoniere a acestora. împrumuturile, depunerile primite şi împrumuturile acordate la
începutul şi sfârşitul anului, în mod respectiv, se rambursează. Ele cresc începând cu
sosirea primăverii şi se micşorează - cu sosirea toamnei. Prin urmare, sumele
împrumuturilor şi creditelor în această perioadă nu sunt cuprinse în analiza efectuată
după metoda sus numită. Deci, indicatorii calculaţi în baza acestei metode nu sunt
obiectivi. Pentru a înlătura acest neajuns propunem de a calcula indicatorii respectivi
în baza mediei cronologice pe luni sau, în caz că informaţia lipseşte - pe trimestre.
Pentru exemplificare, să efectuăm calculul comparativ pentru „Investiţii pe termen
scurt" a asociaţiilor din judeţul Orhei.
Suma investiţiilor pe termen scurt a asociaţiilor din judeţul Orhei în perioada
31.12.2000-30.09.2001 la datele respective a fost: 31.12.2000 - 8 840 mii lei;
31.03.2001 - 23 340 mii lei; 30.06.2001 - 25 651 mii lei; 30.09.2001 - 24 640 mii lei;
31.12.2001 - 12 437 mii lei.
Mărimea medie a investiţiilor pe termen scurt calculată după diferite metode va
fi în baza datelor:
1. Indicatorul calculat ca media simplă la începutul şi sfârşitul anului -
(8 840+12 437)/2= 10 638 mii lei;
2. La începutul şi mijlocul anului -
(8840+25651)/2=17245,5 mii lei;
3. La mijlocul şi sfârşitul anului -
(25 651+12 437)/2=19 044 mii lei;
4. Media cronologică -
((8 840/2)+23 340+25 651+24 640+(12 437/2))/4=21 067 mii lei;
104
Astfel, rezultatele calcului ne demonstrează, că metoda de calcul a mediei
simple, în baza datelor de la începutul şi sfârşitul anului, este micşorată neîntemeiat şi
nu reprezintă mărimea medie reală a activelor pe parcursul anului. După opinia
noastră, cea mai reuşită din punct de vedere a calculului şi a obţinerii datelor este
ultima metodă - cea cronologică. Aceasta metodă este recomandată nu doar că se
bazează pe metodele statisticii, dar şi din motivul, că cuprinde caracterul sezonier al
activităţii asociaţiilor.
Generalizarea indicatorilor calculaţi în baza sistemului CAMEL-RM se
efectuează în cadrul fiecărui compartiment, apoi pe toate compartimente de evaluare.
Rezultatele calculelor efectuate pentru asociaţia „Botna" sunt prezentate în tabelul 12.
Tabelul 12
Evaluarea generalizată a activităţii económico-financiare a asociaţiei „Botna" la 31.12Í2000 şi 30.06.2001.
în cadrul compartimentului respectiv ratingul mediu se determină astfel: se
adună mărimea gradului respectiv al fiecărui indicator, iar rezultatul se raportă la
numărul indicatorilor. De exemplu, pentru suficienţa capitalului propriu (1+1+1)/3=1.
Astfel se procedează pentru toate compartimentele. Ratingul mediu general pe
toate compartimentele se determină după aceeaşi metodă.
Datele analizei după sistemul CAMEL-RM arată că ratingul compoziţional a
asociaţiei Botna este de gradul 3 (2.5-3.4) pentru ambele perioade de analiză şi indică
punctele slabe: financiare, operaţionale sau altele, ce caracterizează activitatea ei la
un nivel mai ios de cel mediu. Starea asociaţiei este destul de vulnerabilă în condiţiile
de piaţă. Prin urmare asociaţia trebuie să întreprindă nişte măsuri pentru a evita
105
deteriorarea stării financiare. Este necesară asistenţa şi atenţia deosebită a organelor
de supraveghere pentru înlăturarea neajunsurilor în activitatea asociaţiei privind
aspectele date. Se poate de menţionat, că o parte din indicatori nu reflectă starea reală
a asociaţiei, cum s-a mai subliniat în text, deoarece de regulă la sfârşitul anului
majoritatea împrumuturilor acordate se rambursează, dar acordarea noilor
împrumuturi se începe mai târziu. Să analizăm fiecare component de indicatori
separat.
Ca - „Suficienţa capitalului propriu" de gradul 1 - reflectă părţile puternice a
acestui component, care se află la un nivel mult mai înalt decât cel mediu şi arată
corespunderea tuturor cerinţelor faţă de el. Insă, e necesar de menţionat, că în
componenţa capitalului sunt incluse depuneri suplimentare pentru asigurarea
împrumuturilor şi că o mare parte a datoriilor a fost achitată la momentul efectuării
analizei.
Aceasta denaturează veridicitatea indicatorilor din acest component şi poate fi
studiată suplimentar pe baza documentelor primare a asociaţiei.
Aq - „Starea activelor" cu mărimea 3,75 corespunde gradului 4 (3.5-4.4) pentru
data de 31.12.2000 - reflectă starea slabă a acestui component, care se află la un nivel
mult mai jos de cel mediu şi poate provoca consecinţe negative pentru activitatea
ulterioară a asociaţiei Botna. Corectarea situaţiei necesită o atenţie deosebită. Pentru
data de 30.06.2001 ratingul compartimentului dat s-a ridicat până la 2 şi
demonstrează starea asociaţiei în general satisfăcătoare, stabilă şi cu posibilităţi de a
funcţiona în continuare cu succes. Asociaţia corespunde în marea majoritate
cerinţelor înaintate faţă de ea. Deficienţele sunt neesenţiale şi pot fi înlăturate de sine
stătător. Asistenţa organelor de reglementare trebuie să fie limitată şi orientată spre
indicarea neajunsurilor concrete. Insă, cum s-a mai menţionat anterior, în mare
măsură perfecţionarea acestui component este influenţată de caracterul sezonier a
activităţii asociaţiei, şi nu este un merit al conducerii asociaţiei.
Eqr - „Estimarea eficienţei activelor şi cheltuielilor" - 2.50 - gradul 3 (2.5-3.4)
pentru data de 31.12.2000 - reflectă unele neajunsuri în starea componentului dat, dar
care nu sunt critice; starea lui permite efectuarea activităţii proprii cu un nivel de
106
eficacitate şi calitate mai mic de cel mediu. Gradul 4 la 30.06.2001 (3.5-4.4) - ne
semnalează despre punctele slabe esenţiale şi serioase în activitatea şi starea
financiară, apreciate nesatisfăcător şi periculoase pentru existenţa asociaţiei în viitor.
Fără asistenţa activă şi corectarea activităţii, starea se va înrăutăţi şi poate provoca
insolvabilitatea asociaţiei. Este necesară o influenţa serioasă şi permanentă din partea
organelor de supraveghere şi elaborarea unui plan pentru înlăturarea deficienţilor
existente în activitatea asociaţiei.
L-„Lichiditatea" de gradul 1 - arată că asociaţia are nivelul de lichiditate
suficient.
Rr -„ Ratele de creştere" de gradul 5 (4.5-5) pentru data de 31.12.2000 -
reflectă starea nesatisfăcătoare a asociaţiei cu probabilitatea înaltă de faliment în
viitorul apropiat. însă, gradul 3 (2.5-3.4) - indică punctele slabe a asociaţiei:
financiare, operaţionale sau altele, ce caracterizează activitatea ei la un nivel mai jos
de cel mediu. Starea asociaţiei este destul de vulnerabilă în condiţiile de piaţă. Fără
intervenţia Organului de supraveghere pentru a ameliora starea financiară este
imposibil de a corecta situaţia creată.
Mp - „Estimarea managementului" cu mărimea 4.20 este de gradul 4 (3.5-4.4)
pentru data de 31.12.2000 - reflectă punctele slabe esenţiale şi serioase în activitatea
şi starea financiară, apreciate ca nesatisfăcătoare şi periculoase pentru existenţa
asociaţiei în viitor. Este necesară influenţa serioasă şi permanentă a organelor de
supraveghere şi elaborarea unui plan pentru redresare a situaţiei. Iar gradul 3 pentru
data de 30.06.2001 indică o situaţie relativ mai bună.
3.3 Analiza activităţii económico-financiare a asociaţiilor
conform sistemului PEARLS-RM
Analiza activităţii económico-financiare a asociaţiei poate fi efectuată, de
asemenea, prin aplicarea sistemului PEARLS [98]. El reprezintă o abordare
independentă a unui sistem de monitorizare şi de evaluare în soluţionarea sporirii
suficienţei capitalului, structurii financiare, rentabilităţii, lichidităţii, etc. Autorii
107
acestui sistem susţin că evaluarea este obiectivă, deoarece în el nu sunt incluşi
indicatori calitativi sau subiectivi. Prin aceasta el diferă de sistemul CAMEL, care dă
managementului ratingul bazat pe o evaluare subiectivă. Pe lângă faptul că sistemul
de indicatori PEARLS este util ca instrument al managementului, el mai este utili şi
în scopuri de supraveghere a activităţii uniunilor de credit. Organele de supraveghere
pot utiliza acest sistem în analiza lunară, trimestrială, sau anuală a activităţii tuturor
asociaţiilor din sistemul de microfinanţare. în afară de identificarea poziţiilor slabe a
unor asociaţii, sistemul poate facilita evaluarea tendinţelor de dezvoltare a acestor
unităţi. Autorii sistemului de evaluare şi monitorizare PEARLS [98, p.3] consideră
că: „sistemul CAMEL nu poate fi adaptat pentru uniunile de credit (asociaţii) din
două motive: nu evaluează structura bilanţului contabil, nu consideră ratele de
creştere. CAMEL a fost creat ca un instrument de supraveghere şi nu ca instrument al
managementului. Scopul principal al sistemului este protejarea solvabilităţii instituţiei
şi securitatea depunerilor membrilor." [98, p.5]
Părerea noastră însă este, că ambele sisteme de monitorizare pot fi utilizate în
Moldova pentru monitorizarea activităţii asociaţiilor. Sistemul CAMEL oferă
posibilitate de a clasifica uşor asociaţiile după nivelul indicatorilor obţinuţi, iar
sistemul PEARLS - cea de a analiza mai detaliat fiecare indicator în parte.
Sistemul PEARLS, la fel ca şi sistemul CAMEL, cuprinde câteva
compartimente, fiecare dintre care evaluează o parte caracteristică a activităţii
económico-financiare a asociaţiei şi mărimea fiecărui indicator este plafonată. înainte
de a aplica sistemul PEARLS pentru analiza activităţii asociaţiilor de economii şi
împrumut din Moldova toţi indicatorii acestui sistem au fost analizaţi şi revizuiţi în
funcţie de disponibilitatea datelor, nivelul de dezvoltare şi tipurile serviciilor prestate,
şi utilitatea indicatorilor în cauză. Totodată, s-a acomodat şi modalitatea de calcul a
indicatorilor în funcţie de datele rapoartelor financiare şi specializate. De exemplu, în
sistemul iniţial compartimentul „Protejare" includea 7 indicatori (de la PI până la
P7), iar pentru aplicarea lui a fost selectaţi numai doi - PI - „Suficienţa
provizioanelor" şi P7 - „Capital net" (indicatorii, care au fost consideraţi inutili la
momentul actual de dezvoltare a asociaţiilor sunt: P2 - „Suficienţa provizioanelor
108
nete", P3 - „Ponderea împrumuturilor decontate în împrumuturilor compromise", P4
- „Ponderea împrumuturilor decontate în portofoliu", P5 - „Ponderea împrumuturilor
recuperate din cele decontate din bilanţ"). Ca rezultat s-a obţinut un sistem de
indicatori PEARLS-RM (anexa 8). Să analizăm cu ajutorul acestui sistem de
indicatorii, cei ai asociaţiei „Botna" calculaţi la 31.12.2000 şi 30.06.2001 (anexa 9).
Compartimentul P (protejare) cuprinde doi indicatori PI - „Suficienţa
provizioanelor" şi P7 - „Capital net". Conform anexei 9 mărimea indicatorilor
calculaţi (PI şi P7) la 30.06.2001 şi 31.12.2000 la prima vedere necesită o evaluare
negativă. Insă, verificarea situaţiei la asociaţia „Botna" ne adevereşte despre lipsa
necesităţii constituirii provizioanelor, deoarece în general lipsesc şi împrumuturile
acordate calificate drept compromise. Acest indicator a influenţat în mod respectiv şi
mărimea capitalului net care măsoară nivelul capitalului instituţional (rezervelor
nedistribuibile) după scăderea pierderilor în totalul activelor. După opinia noastră,
ambii indicatori necesită o reexaminare. Analiza activităţii asociaţiilor pe parcursul
ultimilor doi ani şi practica internaţională privind politica de constituire a
provizioanelor ne permite să propunem să fie constituite provizioane generale
(indiferent de suma restanţelor) în mărime de 1-3% (în funcţie de nivelul riscurilor)
din suma împrumuturilor acordate în luna acordării. Prin urmare, deşi la asociaţie nu
vor fi împrumuturi neperformante la scadenţă, mărimea indicatorului PI (suficienţa
provizioanelor) va fi deja de 1-3%. Luând în considerare acest fapt şi situaţia lipsei de
împrumuturi acordate neperformante la scadenţă, evaluarea trebuie să fie pozitivă.
Mărimea absolută a indicatorului P7 ne permite să recomandăm conducerii asociaţiei
să constituie din profitul nedistribuit rezerve instituţionale în mărimea stabilită,
pentru cazuri excepţionale (faliment, acoperirea pierderilor considerabile în cazuri
excepţionale, e t c ) .
Structura bilanţului sau starea financiară a asociaţiei este determinată printr-un
şir de indicatori, a căror mărime ne adevereşte despre aceea că starea financiară,
pentru perioadele analizei efectuate, nu este strălucită. Dacă ponderea activelor cu
lichiditate înaltă în totalul activelor, ponderea investiţiilor financiare pe termen lung
în totalul activelor nu depăşeau mărimea plafonată (estimare pozitivă), atunci ceilalţi
109
indicatori ne evidenţiază unele părţi slabe în managementul structurii bilanţului. De
exemplu, ponderea împrumuturilor nete în totalul activelor la 31.12.2000 era mai
mică (62,48%), decât plafonul stabilit (70-80%), iar la 30.06.2001 - depăşea acest
plafon (95,99%), mărimea cotelor depuse în totalul activelor depăşeşte plafonul
stabilit la 31.12.2000 de două ori şi mai bine, iar la 30.06.2001 situaţia s-a
îmbunătăţit. Insuficientă este caracteristica activităţii asociaţiei în respectarea
prevederilor legislaţiei despre distribuirea profitului la rezervele respective. De
menţionat, că indicatorii respectivi sunt influenţaţi şi de caracterul sezonier al
activităţii asociaţiilor, ceea ce dovedeşte că îmbunătăţirea unor indicatori la data de
30.06.2001 în comparaţie cu 30.06.2001 nu reprezintă efortul asociaţiei, ci în marea
majoritate depinde de data la care este efectuată analiza.
Nesatisfăcătoare este situaţia şi cu raportul depunerilor de economii către totalul
activelor. Situaţia nu este bună nici din punct de vedere a autofinanţării. Asociaţia nu
este în stare să-şi desfăşoare activitatea fără a apela la surse externe - împrumuturi
(credite), care au ajuns la 70,47% în totalul activelor la 30.06.2001, deşi e normal să
tindă spre 0%>. Fapt, care prezintă un factor negativ, deoarece activitatea asociaţiei
depinde foarte mult de creditor şi condiţiile lui. Mobilizarea depunerilor de economii
va da posibilitatea să fie micşorate dobânzile la împrumuturile acordate (sursele
interne au un cost mai redus comparativ cu împrumuturile sau creditele bancare).
Ponderea cotelor în valuta bilanţului este majorată, dar aceasta se explică prin faptul
că în cote se includ şi depunerile în scopul asigurării împrumuturilor (după conţinutul
lor economic, ele trebuie să fie incluse în componenţa datoriilor).
Din indicatorii numiţi ai acestui compartiment majoritatea lor este influenţată de
caracterul sezonier al agriculturii. Foarte vădită este această influenţă la indicatorul
„Ponderea împrumuturilor acordate nete în totalul activelor", valoarea acestuia
crescând de la 68,33% (31.12.2000) la 97,07% (30.06.2001) exprimă creşterea
împrumuturilor acordate, în mod respectiv se lămureşte şi creşterea ponderii
împrumuturilor primite în totalul activelor de la 13,2% la 70,5%, ritmul de creştere a
celui de-al doilea indicator fiind de două ori mai mare decât al primului indicator.
no
Calitatea activelor (opinia noastră despre acest termen a fost expusă în
compartimentul 3.2) cuprinde doi indicatori: ponderea împrumuturilor neachitate la
termen în portofoliu şi ponderea activelor negeneratoare de venit în total active.
Primul la 31.12.2000 de 4,5 ori (36,84/5) a depăşit plafonul stabilit, ceea ce prezintă o
situaţie anormală, care se explică prin faptul, că la sfârşitul anului de regulă
majoritatea membrilor îşi onorează datoria, prin urmare suma împrumuturilor
acordate brusc se micşorează rămânând în portofoliu cele neperformante, care relativ
au şi majorat mărimea indicatorului în cauză. La mijlocul anului calendaristic de
activitate, când asociaţia atinge nivelul cel mai înalt al împrumuturilor acordate, e şi
natural ca ponderea celor neachitate să se micşoreze, cum s-a şi întâmplat - 3,5%.
Prin urmare asociaţia „Botna" a intrat în cadrul plafonului stabilit de 5%. O situaţie
similară, dar la un nivel mai jos după mărimea absolută, se observă şi cu ponderea
activelor negeneratoare de venit în totalul activelor.
Rentabilitatea şi costurile sunt caracterizate prin 12 indicatori, dintre care cei
mai reprezentativi sunt trei. Rentabilitatea portofoliului de împrumut, fiind calculată
prin mărimea profitului obţinut la 1 leu de împrumut acordat, s-a micşorat la
30.06.2001 de 3 ori fată de cel de la 31.12.2000. Indicatorul enunţat nu trebuie să fie
mai mic decât rata dobânzii pe piaţa depozitelor bancare sau hârtiilor de valoare. în
caz contrar, asociaţia nu va putea acoperi cheltuielile proprii şi nu va avea
posibilitatea de a constitui rezervele necesare. Concomitent poate să apară pericolul
că asociaţia va alege calea mai uşoară de a câştiga venitul respectiv prin plasarea
mijloacelor băneşti sub formă de depozite la bănci, în loc de a acorda împrumuturi
membrilor săi. Mărimea raportului cheltuielilor operaţionale către totalul activelor
din acest compartiment se apropie de plafonul stabilit (3-10%), iar pentru profitul net,
raportat la valoarea medie a activelor, această situaţie se observă numai la
31.12.2000, şi la 31.06.2001 - o bruscă micşorare. După opinia noastră, indicatorii
acestui compartiment trebuie să fie analizaţi pe perioade: sfârşitul anului, jumătatea
anului sau trimestrul respectiv al anului curent comparativ cu anul precedent, în caz
contrar, mărimea lor absolută este incomparabilă, deoarece profitul se calculează
m
pentru un an întreg la data de 31 decembrie, iar la 30 iunie - numai pentru jumătate
de an.
Lichiditatea după acest sistem este determinată prin raportul valorii totale a
activelor către suma depunerilor de economii fiind plafonată nu mai mică de 10%. In
anexa 9 putem observa că metoda de calculare a acestui indicator nu este prea reuşită,
deoarece valoarea, relativ nu prea mare, a activelor şi mărimea insuficientă a
depunerilor de economii poate să determine acest indicator cu zeci sau chiar şi sute
de mii de procente. Evident că este imposibil de a evalua obiectiv acest indicator în
aşa caz. Prin urmare, apare necesitatea de a perfecţiona sau metoda de calcul a
indicatorului menţionat sau evaluarea, care va fi efectuată aplicând unele informaţii
suplimentare. De exemplu, care a fost valoarea totală a activelor şi a depunerilor de
economii la prima şi a doua dată a analizei. Totodată, se poate de menţionat, că
indicatorul dat nu reflectă pe deplin lichiditatea asociaţiei, ci numai posibilitatea de a
acoperi datoriile privind depunerile de economii, însă pentru evaluarea complexă a
lichidităţii asociaţiei este necesar de aplicat un număr mai mare de indicatori. Am
putea folosi metoda coeficienţilor propusă pentru evaluarea echilibrului scadenţelor
în analiza respectării NPF, sau de procedat asemănător băncilor comerciale, care
aplică raportul privind scadenţa creanţelor şi datoriilor sensibile la rata dobânzii şi
calculează diferenţa netă pe fiecare termen de scadenţă între active şi datorii. Astfel
pe fiecare grupă diferenţa trebuie să fie pozitivă.
Compartimentul „ritmul de creştere" care evaluează ritmul de creştere a
activelor, împrumuturilor acordate sau depunerilor de economii, împrumuturilor
(creditelor) primite, cotelor, rezervelor, numărului de membri ai asociaţiilor din
perioada curentă la 31.12.2000 şi 30.06.2001 în raport cu perioada precedentă de la
31.12.1999 şi 30.06.2000 respectiv, reflectă o situaţie diferită de scădere şi creştere.
Se poate de menţionat, că la data de 31.12.2000 majoritatea indicatorilor reflectă o
scădere (ritmul creşterii activelor: -71,03%, ritmul creşterii împrumuturilor: -82,12%),
e t c ) . Dar situaţia creată poate fi explicată prin caracterul sezonier a activităţii
asociaţiei şi cauza generală poate fi modificarea scadenţei împrumutului primit de la
creditor, şi prin urmare a termenului de achitare a împrumuturilor acordate, care
112
poate fi la sfârşitul anului, sau la începutul anului viitor. Evaluarea situaţiei la
30.06.2001 permite să concluzionăm, că această parte a activităţii asociaţiei merită o
evaluare pozitivă cu o singură recomandare, cea de a constitui rezervele necesare în
conformitate cu legislaţia.
După opinia noastră, indicatorul S2 „Ritmul creşterii împrumuturilor" trebuie să
fie comparat cu indicatorul de creştere a numărului de membri (S7 „Ritmul creşterii
numărului de membri" - descrierea urmează) şi când creşterea portofoliului de
împrumuturi acordate accelerează ritmul creşterii numărului membrilor - atunci
estimarea va fi pozitivă, din motivul, că creşte mărimea împrumuturilor acordate unui
membru, ce caracterizează pozitiv calitatea lucrului specialiştilor asociaţiei. Insă,
aceasta nu poate fi o dogmă, deoarece dacă volumul împrumuturilor acordate creşte
mult mai esenţial decât numărul membrilor, prin urmare, apare momentul de
concentrare a unor sume mari de împrumuturi la un număr redus de membri ai
asociaţiei, ce prezintă un pericol pentru dezvoltarea asociaţiilor.
în privinţa comparării indicatorului S3 „Ritmul de creştere a depunerilor de
economii" cu SI „Ritmul de creştere a activelor", după părerea noastră, neajunsul
constă în lipsa mărimii, care trebuie să fie stabilită pentru indicatorul dat. Pentru o
analiză mai eficientă, indicatorul enunţat trebuie să fie comparat cu creşterea
(descreşterea) numărului de membri ai asociaţiei care au depus economii. Dacă există
o tendinţă de creştere a volumului de depuneri mai rapidă decât numărul de membri
ce au depus economii, este o caracteristică pozitivă a activităţii asociaţiei, dar până la
un moment respectiv, deoarece numărul persoanelor şi volumul economiilor depuse
de către o persoană trebuie să fie optimale în scopul diversificării riscurilor.
După părerea noastră pentru ca indicatorul S4 „Ritmul de creştere a
împrumuturilor (creditelor bancare) primite" să fie mai real, la calculare va fi mai
corect, din punct de vedere economic, de utilizat nu soldul împrumuturilor, dar media
ponderată sau media cronologică a împrumuturilor primite în decursul perioadei de
gestiune, din motivul că primirea împrumuturilor este la fel supusă caracterului
sezonier - majoritatea împrumuturilor primite de către asociaţie la sfârşitul perioadei
sunt rambursate, şi prin urmare acest indicator îşi pierde valoarea.
1 1 3
ÎNCHEIERE
Rezultatele cercetărilor aferente contabilităţii şi analizei activităţii económico-
financiare a asociaţiilor şi particularităţile inerente lor permit formularea
următoarelor concluzii teoretice, propuneri şi recomandări practice:
1. Ca rezultat al revizuirii definiţiilor şi analizei particularităţilor activităţii economice
a asociaţiilor, au fost formulate definiţiile „microfinanţare", „capitalul propriu", „cote".
2. Mijloacele depuse de membrii asociaţiei în scopul asigurării împrumuturilor
solicitate, trebuie recunoscute şi reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare
drept datorii, respectiv, pe termen lung sau termen scurt, şi nu drept capital social.
Această recunoaştere impune modificări respective în Legea privind asociaţiile de
economii şi împrumut şi în Normele de prudenţă financiară. Ca o alternativă la varianta
expusă mai sus, sumele depuse de membrii asociaţiei, în scopul asigurării
împrumuturilor solicitate, pot fi considerate drept o rezervă (provizion) pentru cheltuieli
şi plăţi preliminate - în cazul constituirii pe termen scurt şi/sau alte datorii pe termen
lung calculate - când rezerva va fi constituită pe un termen mai mare de un an. Astfel,
realizând propunerea respectivă, va fi concretizată mărimea şi structura capitalului
propriu.
3. Este necesar, ca în Normele de prudenţă financiară să fie prevăzut un capital
minim în mărime de 10-12% din activele asociaţiilor, în scopul asigurării asociaţiei
cu mijloace necesare în situaţii excepţionale, dat fiind gradul înalt de risc al activităţii
lor comparativ cu activitatea instituţiilor similare din ţările dezvoltate. Accesul
asociaţiilor la aceste mijloace de rezervă trebuie să fie limitat, la etapă iniţială de
activitate este necesară obligativitatea depunerii mijloacelor, în mărimea capitalului
minim sub formă de depozite bancare; ulterior ar fi raţională depunerea acestor
mijloace la o instituţie specializată în scopul păstrării lor. Gestionarea mijloacelor sus
numite, în opinia autorului, trebuie să fie efectuată de către Serviciul supravegherii de
Stat, care şi va decide necesitatea, modalitatea şi oportunitatea utilizării lor.
4. Argumentarea propunerii de a perfecţiona Codul fiscal astfel, ca membrul, în
momentul retragerii sale din asociaţie, să poată primi cota depusă majorată prin
114
repartizarea profitului obţinut. Această majorare să fie recunoscută drept venit
impozabil al membrului, deoarece profitul asociaţiei nu a fost impozitat anterior.
Concomitent este necesar ca completările în legislaţia numită să stipuleze clar cine
trebuie să plătească impozitul - asociaţia sau membrul asociaţiei. După opinia noastră
acest lucru trebuie sa-1 facă asociaţia.
5. Cu aportul autorului, au fost determinate componenţa, modul de recunoaştere a
cheltuielilor (privind dobânzile la sursele împrumutate) şi veniturilor activităţii de
bază (dobânzile aferente împrumuturilor acordate) a asociaţiilor, şi a fluxului
mijloacelor băneşti, luând în considerare particularităţile acestei activităţi. In teză au
fost argumentate modul de ţinere a evidenţei analitice şi sintetice a acestor cheltuieli
şi venituri, reflectarea lor în Raportul privind rezultatele financiare. Pentru
soluţionarea problemei în cauză au fost elaborate registrele de evidenţă sintetică şi
analitică, care şi-au găsit aplicarea în practică. In baza acestor modificări s-a
argumentat necesitatea schimbării componenţei fluxului mijloacelor băneşti privind
activitatea de bază în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. Pornind de la
respectarea strictă a prevederilor principiului specializării exerciţiului şi aspectului
juridic este necesar de recunoscut dobânzile spre încasare sau plată - în momentul
apariţiei dreptului la acestea, fiind calculate lunar, trimestrial, sau zilnic, conform
contractelor încheiate şi în dependenţă de necesitatea informaţiei privind situaţia
financiară a asociaţiei.
6. Particularităţile activităţii asociaţiilor nu permit contabilizarea separată a
cheltuielilor, legate de acordarea şi atragerea împrumuturilor şi a celor de
administrare a asociaţiei. Din această cauza este imposibil de determinat costul
acordării unui împrumut, al unei unităţi de împrumut sau costul atragerii unei unităţi
de depunere (consultaţii aferente, birotica, cheltuieli de transport, e t c ) .
7. Luând drept baza caracteristică economică a cheltuielilor şi a veniturilor
activităţii de bază a asociaţiilor, a creanţelor privind dobânzile, a provizioanelor, a
depunerilor şi a împrumuturilor, s-a propus utilizarea conturilor sintetice şi
subconturilor respective în scopul contabilizării acestora, precum şi obţinerii
informaţiei necesare pentru evidenţa operativă şi întocmirea rapoartelor financiare.
115
Concomitent, cu aportul autorului au fost elaborate registre de evidenţă analitică a
mijloacelor şi surselor de finanţare a acestora specifice activităţii asociaţiilor.
8. Dobânzile la sursele împrumutate pe termen lung nu pot fi recunoscute drept
datorii pe termen lung, deoarece termenul de achitare, de regulă, nu depăşeşte un an,
şi trebuie contabilizate în componenţa datoriilor pe termen scurt. In caz contrar se
încalcă principiul exigibilităţii pasivelor.
9. Pentru efectuarea analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor se
recomandă să fie utilizaţi indicatorii prevăzuţi de legislaţia Moldovei (NPF) şi
sistemele internaţionale ajustate la condiţiile Moldovei CAMEL-RM şi PEARLS-
RM. Deoarece mărimea mijloacelor împrumutate şi respectiv a celor acordate este
determinată de caracterul sezonier al agriculturii. Din acest motiv ar fi raţional ca
estimarea eficienţei activităţii asociaţiei (rentabilităţii, profitabilităţii, etc.) să fie
efectuată în baza datelor de la începutul şi sfârşitul anului, iar influenţa caracterului
sezonier al activităţii asociaţiei - în baza datelor de la începutul (sfârşitul) şi mijlocul
anului gestionar. în acest context este rezonabilă propunerea de a calcula suma
activelor, împrumuturilor acordate şi altor indicatori, ce sunt influenţaţi de caracterul
sezonier al activităţii asociaţiilor, - în baza mărimii medii cronologice pe luni, iar în
lipsa informaţiei - pe trimestre. Această metodă va exclude obţinerea indicatorilor
incomparabili după mărime şi respectiv formularea concluziilor şi propunerilor
incorecte.
10. Pentru evaluarea echilibrului scadenţelor a creanţelor şi a datoriilor s-a
argumentat raţionalitatea grupării acestora după termenii de scadenţă conform
clasificării internaţionale, iar pentru fiecare grupă - determinarea mărimii absolute a
depăşirii creanţelor peste datorii, sau invers, şi coeficienţii respectivi: Ksi -
coeficientul echilibrului scadenţelor creanţelor şi datoriilor cu termen < 1 lună; Ks2 -
1-3 luni; Ks3 - 3-12 luni; Kn - 1-5 ani; KL2 - >5 ani.
în această ordine de idei propunem să fie stabiliţi trei indicatori (coeficienţi medii) ai
echilibrului scadentelor:
- până la un an Ks = Ksi x Ks2 x K s 3 ;
- mai mare de un an KL = KLI X KL2;
i i 6
O apreciere pozitivă merită fiecare dintre aceşti coeficienţi, dacă mărimea lor este
egală cu 1 sau depăşeşte o unitate.
11. Propunem, de asemenea, completarea grupei „ C " a indicatorilor „Suficienţa
capitalului" (sistemul CAMEL-RM prescurtat) cu indicatorii ponderea capitalului
propriu în datoriile pe termen lung (C2), ponderea capitalului propriu în datoriile pe
termen scurt (C3); grupei „A" indicatorilor „Starea activelor" cu indicatorii -
ponderea capitalului de rezervă în portofoliul de împrumut (A3), coeficientul (rata)
activelor negeneratoare de venit (A4), etc. Aceste completări le propunem cu scopul
efectuării unei evaluări mai ample şi mai obiective.
12. în scopul corectării corelării denumirii cu conţinutul economic al indicatorilor
grupei eficienţei (Eqr) şi al indicatorilor din compartimentul „Progresul
managementului", se propune de utilizat alte denumiri, care ar corespunde întocmai
conţinutului economic al indicatorilor respectivi.
13. Pentru conducerea asociaţiei „Botna" e rezonabilă întreprinderea măsurilor, care
ar micşora cheltuielile (dobânzile) aferente surselor împrumutate, şi a celor ce revin
la un specialist; raţionalitatea atragerii surselor mai ieftine, cum sunt depunerile
membrilor, în locul creditelor bancare sau împrumuturilor primite de la terţi. In
scopul creşterii depunerilor de economii, ce revin la un specialist al asociaţiei,
recomandăm atragerea mai multor membri, creându-se concomitent posibilitatea de a
majora portofoliul împrumuturilor acordate şi suma depunerilor de economii.
14. Conchidem că plafonul depunerilor ce revin la un specialist după sistemul
CAMEL-RM poate fi stabilit şi în expresie valorică, însă el trebuie să fie completat
cu posibilitatea membrilor de a face depuneri şi/sau de a atrage noi membri din
localitatea respectivă. Mărimea acestui indicator, calculat în procente, nu poate
reflecta în mod obiectiv activitatea conducerii asociaţiei.
15. In scopul evaluării mai obiective a activităţii specialiştilor angajaţi în baza
cheltuielilor operaţionale la 1 leu de surse împrumutate (Mp3) şi la 1 leu de
împrumuturi acordate (Mp4) (sistemul CAMEL-RM) - urmează a fi efectuată
analiza, luând în considerare fluxul neuniform al împrumuturilor acordate şi surselor
atrase, determinat de caracterul sezonier al activităţii asociaţiilor. Experimentarea
117
metodei de analiză PEARLS-RM în baza datelor activităţii asociaţiei „Botna", şi
rezultatele obţinute vor contribui considerabil la realizarea unei estimării obiective a
activităţii asociaţiei şi la elaborarea unor măsuri orientate spre sporirea situaţiei
financiare a acesteia.
O bună parte din propunerile şi recomandările enunţate au avut deja un impact
pozitiv în organizarea contabilităţii şi analizei económico-financiare a activităţii
asociaţiilor, iar realizarea celorlalte recomandări va contribui la perfecţionarea acestui
domeniu.
118
BIBLIOGRAFIE
Acte legislative şi normative ale Moldovei
1. Banca Naţională a Moldovei, Hotărârea privind aprobarea regulamentului cu
privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderi la credite
(fondul de risc) nr. 164 din 22 iunie 1998 // Monitorul oficial al Republicii
Moldova, nr. 87-89/176 din 24.09.1998
2. Banca Naţională a Moldovei, Hotărârea privind aprobarea Regulamentului cu
privire la suficienţa capitalului ponderat la risc nr. 269 din 17.10.2001. //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 130/310 din 26.10.2001
3. Codul Fiscal nr .H63-XIII din 24.04.97 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.62/522 din 18.09.1997; nr. 102-103 din 23.08.2001
4. Codul Funciar nr. 828-XII din 25.12.1991. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.107 din 04.09.2001
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind supravegherea de stat a
activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor nr. 1011 din 30
septembrie 1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova 97-98/998 din
29.10.1998
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reforma contabilităţii
nr.1187 din 24.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din
30.12.97
7. Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor Nr.l505-XIII
din 18 februarie 1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 38-39/268
din 30.04.1998
8. Legea cooperaţiei de consum nr. 1252-XIV din 28.09.2000 // Monitorul oficial
al Republicii Moldova nr. 154-156/1156 din 14.12.2000
9. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17.05.1996 // Monitorul
oficial al Republicii Moldova nr. 6/54 din 23.01.1997
10. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995 // Monitorul oficial al
Republicii Moldova nr.1/2 din 01.01.1996
119
11. Legea cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22.01.1991. // Monitorul oficial al
Republicii Moldova nr. 3-4-5-6/22 din 30.06.1991
12. Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997. // Monitorul
oficial al Republicii Moldova nr.38-39/332 din 12.06.1997
13. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 //
Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.2/33 din 28.02.1994
14. Legea cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr. 1353-XIV din
03.11.2000 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.14-15/52 din
08.02.2001
15. Legea privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor.
România, 25.09.1996
16. Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.28 din 25.05.95
17. Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr .H64-XIII din 24.04.97 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62 din 18.09.97
18. Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr.l417-XIII din
17.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.40-41 din 07.05.98
19. Legea bugetului de Stat pe anul 2001. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 160-162 din 23.12.2000
20. Legea bugetului de Stat pe anul 2002 nr. 681-XV din 27.11.2001 // Monitorul
oficial al Republicii Moldova nr. 152-154/1223 din 13.12.2001
2 1 . Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 120/863 din 02.10.2001
22. Ordin Ministerului finanţelor cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a
Standardului National de Contabilitate 36 "Dezvăluiri în contabilitatea
asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor" // Monitorul oficial al
Republicii Moldova nr.35-38 din 15.04.1999
23. Ordin cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de
Contabilitate şi Planului de conturi contabile ale activităţii económico-financiare
120
a întreprinderilor nr. 174 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.88-91 din 30.12.97
24. Ordinul Ministerului Finanţelor cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a
Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Comentariilor nr. 16 din 29.01.99 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 15.04.99
25. Ordinul Ministerului Finanţelor cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a
Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Comentariilor nr.32 din 03.03.2000 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.27-28 din 09.03.2000
Acte normative străine
26. Credit Unions Act, London, 1979
27. Cote d'Ivoire. La Loi Parmec, 22.07.1996
28. Credit Union Law, Korea, August 17, 1972
29. Credit Union Act, Statutes of Alberta, Canada, 1989
30. Credit Union Act, Prince Edward Island, Canada, 1992
3 1 . Federal Law of USA on Credit Unions,
32. German Law on cooperation, may 1889
33. Irish By-Laws, 1975
34. Ireland Standard Rules for Credit Unions affiliated to Irish League of Credit
Unions, May 1975
35. Law on Credit and Financial Institutions, Australia, 1992
36. Law on Credit Union, Japan
Manuale, monografii, cărţi, broşuri
In limba română
37. Al doilea Proiect Agricol, Misiunea de Identificare, Raport al Băncii Mondiale,
aprilie - mai 1996
38. Anuarul 1917-1920 al tovărăşiilor de credit, împrumut şi păstrare, cooperativelor
de producţie şi consum, (coprinzând şi situaţia sumară a uniunilor centrale şi
1 2 1
judeţene, ca şi un istoric sumar al caselor de credit mărunt, pendinte de
zemstvele din Basarabia), Chişinău, Imprimeria Statului, strada Puşchin, 1920
39. Aspecte noi ale politicii agrare. / Banca Mondială, septembrie 1996
40. Belverd E. Needles, Jr., Henry R. Anderson, James C. Caldwell. Principiile de
bază ale contabilităţii, Chişinău, Ed. Arc, 2000
4 1 . Bremond J., Geledan A. Dicţionar economic şi social, Bucureşti, Ed. Expert,
1995
42. Bojian O. Contabilitate generală, Bucureşti, Ed. Eficient, 1998
43. Chirică L. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate, voi. I, II, Bucureşti, ed.
Economică, 1999
44. Contabilitate aprofundată. Coord. N. Feleagă, Bucureşti, ed. Econimica, 1996
45. Contabilitatea financiară. Al. Nederiţa, V. Bucur, M. Carauş ş.a. Chişinău,
AC AP, 1999
46. Cooperaţia în România întregită şi Ţările Vecine. Volumul II de Ep. Balmace
(fost Secretar General al Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale pentru
Basarabia), Chişinău, Ed. S.A. "Glasul Ţării", 1923
47. Dedu V., Enciu A.. Contabilitate bancară, Bucureşti: Editura economică, 2001
48. Desbátenle congresului cooperaţiei basarabeane, ţinut la Chişinău în zilele de 19
şi 20 ianuarie 1935, Chişinău , Tipografia "Tiparul Moldovenesc"
49. Date statistice pentru anii 1999-2001 // Web Site of economic trends
(www. economic-trends. org/md)
50. Dicţionar de economie. Coord. Niţă Dobrotă, Bucureşti, Ed. Economică, 1999
51. Dumitru Chivu, Magdalena Chivu, Doina Chivu. Dicţionar economic, Iaşi, Ed.
Bucovina, voi. I, 1995
52. Enciclopedia Britanică, Voi. III, Chicago, 1993
53. Feleagă N., Ionaşcu I. Contabilitatea financiară, Voi. I, II, Bucureşti, ed.
Economică, 1993
54. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de contabilitate, Partea I,
Bucureşti; Editura economică, 2001
122
55. îndrumar privind activitatea caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor din
România, Bucureşti, 1997
56. Malciu L. Contabilitate aprofundată, Bucureşti, Ed. Ecomonică, 2000
57. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova. Al.
Nederiţa, V. Bucur, M. Carauş, vol. II, Chişinău, AC AP, 1999
58. Noutăţile pieţei agricole, nr. 8, ARA, noiembrie 1997
59. Proiectul de Finanţare Rurală. Memorandum elaborat de misiunea Băncii
Mondiale, 28.09-09.10.1997
60. Planul de conturi pentru personae juridice fără scop lucrative şi normele
metodologice de utilizare a acestuia. Bucureşti: Editura economică, 1999
61. Raportul privind activitatea consultantului-economist privind elaborarea
sistemului de monitorizare şi evaluare pentru asociaţii de creditare şi economii,
decembrie 1998
62. Reforma agrară, ARA, nr. 2, 1998
63. Sondaj sociologic Banca Mondială & FAO, 1996
64. Sondaj sociologic, ARA & WB, noiembrie 1997
65. Standarde Internaţionale de Contabilitate 2000. Red. F. Erhan, Bucureşti, Ed.
Economică, 2000
66. Strategia Naţională pentru dezvoltare durabilă. Chişinău, 2000
67. Ţurcanu V. Direcţiile prioritare ale reformei contabilităţii în Republica Moldova,
Chişinău, 1996
68. Zaharciuc E. Contabilitatea societăţilor bancare. - Bucureşti; Teora, 2000, 2001
Literatură în limba străină
69. Agency for Implementation of the Rural Finance Project. Final Report by
H.J.Mittendorf, Rural Finance Consultant, April 1998
70. Assistance to Private Farms on Agricultural Credit, Tacis, January, 1998
71. Analyse financière simplifiée a l'usage des associations d'épargne et de credit.
FIDES, Montpellier, Mars 1998
1 2 3
72. Collin P.H., Adrian Jollife, Dicţionar de contabilitate englez-român, editura
Universal Dalsi, 2000
73. Credit union handbook, - Ruth Witzeling, World Council of Credit Unions,
USA, 1994, pag.63
74. Creation d'un reseau D'Associations Féminines d'Epargne et de Credit en Zone
des Savanes de la Republique de Cote d'Ivoire, GTZ-PADER Nord Département
Crédit-Epargne, Mars 1998
75. Document of the World Bank, report N o : 17177, 1998
76. Development des systems financiers ruraux. C. Ellsasser, FIDES, France, 1995
77. Des reseaux financiers pour une société plus solidare. Ministerul Muncii şi
Solidarităţii din Franţa, 1995
78. Estonia Agricultural Project. End-of-Year Report. World Bank, December 1997
79. FACTS and FIGURES for German Cooperative Banks, Commodity and Service
Cooperatives, Raiffeizen Printing House Ltd., 1996
80. Financial Management in Agriculture, P.J. Barry, J.A. Hopkin, C.B. Baker,
Danville, Illinois, 1988
81. FAO Agricultural services bulletin, No. 86
82. FAO Agricultural services bulletin, No. 100
83. From Margin to Mainstream: The Regulation and Supervision of Microfinance.
ACCION International, Monograph Series, No. 11, 1997
84. Finance at the Frontier: Debt Capacity and the Role of Credit in the Private
Economy. Von Pischke, Washington, D C : World Bank, 1991
85. Finance et developement rural en Afrique de L'Ouest et West Afrique. D.
Adams, seminare international, Ouagadougou, 1991
86. Gudliness on development policy for the promotion of co-operatives and other
self-help organizations according to the principles of F.W. Raiffeisen, IRU,
Bonn, 1991
87. IBRD Project Concept Document for Rural Finance Project, Moldova, August,
1997
124
88. Les Cooperatives d'épargnes et de credit. Ives Fournier, Aprilie 1997,1.R.M.A.,
Paris, Franta
89. Les systems d'épargne et de credit decentralises. J.-E. Rodoni, Ministère de la
cooperation, France, 1998
90. Le journal d"Agropolis, Septembre 1996
91 . L'impact des politiques de taux d'intérêts dans le développement des systems de
microcredit au Viet-Nam et au Cambodge, raport, Pierre Daubert, Octobre 1996
92. Membership promotion, Dennis Schroeder, 1988
93. Moldova, Agriculture Sector Review. World Bank's report, February 1995
94. Operational Manual for the Georgian Credit Union Development Center, Tbilisi,
June 1997
95. Nobes Ch., Parker R.. Comparative International Accounting. Fourth Edition.
Prentice Hall International (UK) Limited, 1995
96. Programme generale de prêt de la Grameen Bank. ICAD, Paris, july 1991
97. Prezent situation of savings and Credit Cooperative Development in Russia.
Tacis Bistro Project, Mission Report, 10-24.01.1998
98. PEARLS Monitoring system, by: David C. Richardson; World Council of Credit
Unions, USA, 1997 (rev. June, 1999)
99. Programme generale de prêt de la Grameen Bank. ICAD, Paris, july 1991
100. Prezent situation of Savings and Credit Cooperative Development in Russia.
Tacis-Bistro Project, Mission Report, 10-24.01.1998
101. Rabobank Report for the World Bank Group, 1992
102. Raiffeizen Current Review, 1994
103. Raiffeizen Current Review, 1995
104. Raiffeizen Current Review, 1996
105. Raiffeizen Current Review, 1997
106. Regulation and Supervision of Micro finance Institutions. Experience from Latin
America, Asia and Africa, the Microfinance Network, S.Berenbach, C.
Churchill, 1997
125
107. Rural Investment Advisory Services B.V., a report produced for the World Bank
Group, November 1996
108. Rural Finance Project, Mission of the World Bank, January 1997
109. Reflection sur les operations d'épargnes et des credit décentralisées articulées
avec la CNCA-Burkina Faso, BNDA-Mali, Paris, May 1996
HO.Raport d'évaluation du second plan moyen terme de la Banque Nationale de
Développement Agricole de Mali. J.P. Lemelle, May 1996
111. Savings Mobilization and Microenterprise Finance: The Indonesian Experience.
M.Robinson, West Hartford, 1994
112. Savings Mobilization, Dennis Schroeder, 1989
113. SCA Creation Pilot Program. Final Report. FIDES, February 1998
114. The consultation group to assist the poor. A microfmance Program. World Bank,
Washington, November 1996
115. The Central Finance Facility, Jim Jerving, 1987
116. The Model Credit Union Act and Commentary, Credit Union National
Association, INC., 1987, Madison, Wisconsin
117. The Cooperative Banking System in the Netherland, Rabobank, 1990
118. Une banque pour les pouvres. Grameen Bank. Maria Novak
119. World Bank Research Observer, vol. 9, No. 1, Washington, DC: World Bank
120. Австрийские кооперативные товарищества райфайзен, Бизнес и Банки, N
35, 1997
121.Бернар И., Колли Ж.-К. Толковый экономический и финансовый словарь,
(Под. ред. А.В. Степанова), М.: Международные отношения, 1997
122. Бернстайн Л. А. Анализ финансовой отчетности, М.: Финансы и
статистика, 1996
123. Большой экономический словарь. (Под. ред. А.Н.Азрилияна), М.: Правовая
культура, 1994
124. Бухгалтерский учет. (Под ред. Тишкова И.Е., Прищепа А.И.), Минск,
Вышэйшая школа, 1996
126
Anexe
Anexa 1. Fişa de evidenţă a împrumuturilor (creditelor) primite şi dobânzilor
aferente.
Anexa 2. Balanţa de verificare a economiilor şi dobânzilor aferente
Anexa 3. Fişa de evidenţă a împrumutului acordat şi dobânzilor aferente
Anexa 4. Balanţa de verificare a împrumuturilor acordate şi dobânzilor aferente
Anexa 5. Indicatorii prevăzuţi de Normele de prudenţă şi algoritmul respectiv de
calcul a AEÎC Botna judeţul Chişinău la 31/12/2000 şi 30/06/2001
Anexa 6. Nomenclatorul de indicatori şi metoda de calculare a acestora
conform sistemului CAMEL-RM
Anexa 7. Indicatorii calculaţi în baza sistemului CAMEL-RM pentru AEÎC Botna,
la 31.12.2000 şi 30.06.2001
Anexa 8. Modul de calculare şi caracteristica economică a indicatorilor din sistemul
PEARLS-RM
Anexa 9. Indicatorii calculaţi în baza sistemului PEARLS-RM pentru AEÎC Botna,
la data 31.12.2000 şi 30.06.2001
Anexa 10. Rapoartele financiare si specializate a AEÎC Botna la 31.12.2000 şi
30.06.2001
128
Anexa 6
Nomenclatorul de indicatori şi metoda de calculare a acestora
conform sistemului CAMEL-RM
C - suficienţa capitalului - această grupă de indicatori permite de a analiza
dacă mărimea capitalului propriu a unei asociaţii este suficientă pentru acoperirea
pierderilor posibile;
CI - capacitatea asociaţiei de a acoperi pierderile potenţiale ale activelor
(creanţelor) împrumuturilor acordate neperformante din contul surselor proprii şi se
calculează prin raportul capitalului propriu către totalul activelor. S-a demonstrat că
mărimea acestui indicator trebuie să fie egală sau mai mare de 11 % (pentru gradul 1 -
cel mai înalt);
C2, C3 - capacitatea de acoperire cu capitalul propriu a datoriilor pe termen
lung şi termen scurt; se determină prin raportul capitalului propriu la datoriile pe
termen lung şi scurt;
Aq - calitatea activelor - o grupă de indicatori ce evaluează ponderea (raport)
a mărimii unor active în (la) alte active importante pentru asociaţie;
Al - ponderea restanţelor în portofoliul de împrumuturi acordate - se
calculează prin raportul împrumuturilor acordate neachitate la termen la totalul
împrumuturilor acordate;
A2 - ponderea împrumuturilor compromise în portofoliul împrumuturilor
acordate se determină prin raportul împrumuturilor compromise (cu termen expirat,
mai mare de 1 an) la totalul împrumuturilor acordate. Din componenţa
împrumuturilor neachitate la termen se iau numai împrumuturile compomise,
deoarece această grupă de împrumuturi are cea mai mare probabilitate de a fi
recunoscute drept pierderi;
A3 - suficienţa minimă a rezervelor (provizioanelor) pentru acoperirea
pierderilor din împrumuturi neachitate - prezintă raportul rezervelor (provizioanelor)
destinate acoperirii pierderilor din împrumuturi neachitate către totalul
împrumuturilor acordate. La calculul acestui indicator pot fi utilizate atât rezervele
stabilite conform legislaţiei, precum şi provizioanele constituite pentru pierderile
posibile din creanţe neachitate;
A4 - rata calităţii activelor - raportul activelor negeneratoare de venit la totalul
activelor. Activele negeneratoare de venit pentru AEÎC sunt mijloacele fixe, activele
nemateriale, stocurile şi alte active ce nu aduc venit asociaţiei, în formă de dobândă
sau comisioane.
E - rentabilitatea şi rata de autosufieienţă - această grupă de indicatori
evaluează rentabilitatea şi costurile asociaţiei.
El - rentabilitatea activelor - indică productivitatea financiară a acordării
împrumuturilor, se calculează prin raportul veniturilor din activitatea operaţională
(din acordarea împrumuturilor şi altă activitate operaţională) către valoarea medie de
bilanţ a tuturor activelor. Valoarea medie a activelor poate fi calculată prin media
aritmetică sau prin media ponderată, în dependenţă de disponibilitatea datelor (media
ponderată este mai reală, deoarece pe parcursul unei perioade valoarea totală a
activelor se poate modifica esenţial);
E2 - rata costului financiar - arată eficienţa activelor şi se calculează prin
raportul dintre suma surselor împrumutate şi valoarea medie a activelor.
E3 - rata de autosuficienţă operaţională - indică abilitatea asociaţiei de a
acoperi de sine stătător toate cheltuielile operaţionale. Se calculează prin raportul
veniturilor operaţionale la cheltuielile operaţionale (excluzând cheltuielile
comerciale);
E4 - rata de autosuficienţă financiară - este un indicator de bază al eficientei
activităţii AEÎC şi caracterizează abilitatea asociaţiei de a activa independent pe
piaţă. Poate fi calculat prin raportul veniturilor operaţionale la totalul cheltuielilor
operaţionale, inclusiv şi cheltuielile comerciale. Mărimea acestui indicator trebuie să
depăşească 110%.
L - Lichiditatea - o grupă de indicatori care oferă posibilitatea de a evalua
capacitatea asociaţiei de a achita datoriile.
LI - Lichiditatea curentă - raportul activelor curente către datoriile curente,
mărimea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 110%;
L2 - Lichiditatea totală - raportul dintre totalul activelor şi totalul datoriilor,
mărimea ideală e cea mai mare de 130%.
Rr - ratele de creştere - grupă de indicatori care oferă posibilitatea de
evaluare a creşterii activităţii asociaţiei.
Rl - rata de creştere a activelor - indică creşterea activelor pe parcursul unei
perioade şi se calculează prin raportul valorii medii a activelor la sfârşitul perioadei la
valoarea medie a activelor la începutul perioadei;
R2 - rata de creştere a împrumuturilor acordate - indică creşterea portofoliului
de împrumuturi acordate. Se calculează prin raportul sumei medii a împrumuturilor
acordate pentru perioada curentă şi media împrumuturilor acordate pentru perioada
precedentă. După opinia noastră acest indicator ne permite să obţinem o evaluare mai
obiectivă, dacă şi la numitor şi la numărător se va lua în calcul media ponderată a
împrumuturilor acordate.
R3 - rata de creştere a depunerilor de economii;
R4 - rata creşterii numărului de membri.
Mp - progresul managementului
M p l - rata eficienţei personalului 1 - se compară mărimea depunerilor de
economii ce revine în mediu unui specialist AEIC în perioada curentă cu acelaşi
indicator din perioada precedentă, evaluează activitatea personalului de atragere a
economiilor;
Mp2 - rata eficienţei personalului 2 - se compară mărimea împrumuturilor
acordate ce revine în mediu unui specialist AEÎC în perioada curentă cu acelaşi
indicator din perioada precedentă şi evaluează progresul activităţii personalului de
acordare a împrumuturilor;
Mp3 - costul unităţii a surselor împrumutate - compară mărimea cheltuielilor
operaţionale ce revine la o unitate de depunerile de economii în perioada curentă cu
acelaşi indicator din perioada precedentă şi reflectă creşterea eficienţei utilizării
depunerilor de economii acceptate;
Mp4 - costul unităţii a împrumuturilor acordate - compară raportul
cheltuielilor operaţionale la suma împrumuturilor acordate pentru perioada curentă cu
acelaşi indicator din perioada precedentă;
Mp5 - costul unitar a serviciilor - compară costul total al serviciilor ce revine
la un membru al asociaţiei pentru perioada curentă cu acelaşi indicator din perioada
precedentă;
Mp6 - venituri pe o unitate de împrumut acordată - compară raportul dintre
veniturile din activitatea de bază şi mărimea medie a împrumuturilor acordate pentru
perioada curentă cu acelaşi indicator din perioada precedentă şi evaluează sporirea
veniturilor.
I
Anexa 8
Modul de calculare şi caracteristica economică a indicatorilor
din sistemul PEARLS-RM
P- protejarea, E - structura financiară efectivă, A - calitatea activelor, R -
rentabilitatea şi costurile, L - lichiditatea, S - ritmul creşterii.
P - protejarea
PI - suficienţa provizioanelor - se calculează prin raportul provizioanelor
constituite la creanţele neachitate la termen. Indicatorul acesta trebuie să constitue nu
mai puţin de 100%.
P7 - Capitalul net - acest indicator măsoară nivelul capitalului instituţional
(rezervelor nedistribuibile) după scăderea pierderilor. Se calculează prin formula:
[(a+b) - (c+0.75(d)+0.30(e)] / f, unde
a - suma provizioanelor;
b - capitalul instituţional (rezerve nedistribuibile);
c - creanţe compromise (mai mult de 12 luni);
d - creanţe dubioase (2-12 luni);
e - creanţe restante (0-2 luni);
f - total active.
Mărimea capitalului net trebuie să fie mai mare de 10%.
E - structura financiară efectivă (structura bilanţului).
El - ponderea împrumuturilor nete în active - se calculează prin raportare
împrumuturilor acordate, diminuate cu provizioanele constituite, la totalul activelor.
Valoarea cea optimală a acestui indicator pentru o asociaţie este de 70-80%;
E2 - ponderea activelor cu lichiditate înaltă în totalul activelor. Active cu lichiditatea
înaltă sunt titlurile de valoare cu lichiditate înaltă şi depozitele bancare. Nivelul
acestui indicator nu trebuie să depăşească 20%;
E3 - ponderea investiţiilor financiare pe termen lung (depozite bancare, cote de
participare şi acţiuni, ş.a.) în totalul activelor. Ea nu trebuie să depăşească nivelul de
10%;
E5 - ponderea depunerilor de economii în totalul activelor; indică nivelul de finanţare
a activelor din contul depunerilor şi în cazul cel mai bun trebuie să constituie 70-
80%;
E6 - ponderea împrumuturilor primite în totalul activelor, reflectă nivelul de
finanţare a asociaţiei din împrumuturile şi creditele primite. Nivelul acestui indicator
trebuie să tindă spre 0, nivel la care asociaţia devine independentă de surse
împrumutate;
E7 - ponderea activelor finanţate din cotele depuse, se calculează prin raportarea
cotelor depuse la totalul activelor. Trebuie să fie mai mică de 20%;
E8 - ponderea activelor finanţate din capitalul instituţional (rezerve nedistribuibile
stabilite de legislaţie) - trebuie să fie nu mai mică de 10%.
A - calitatea activelor:
Al - ponderea împrumuturilor neachitate la termen în portofoliu trebuie să fie mai
mică de 5%.
A2 - ponderea activelor negeneratoare de venit în totalul activelor. Activele
negeneratoare de venit pentru o asociaţie sunt: activele nemateriale şi materiale pe
termen lung, creanţele pe termen scurt, avansurile acordate, alte active pe termen
lung, stocurile de mărfuri şi materiale, creanţele pe termen scurt, mijloacele băneşti la
conturile fară dobândă şi în casierie, alte active curente. Acest indicator nu trebuie să
depăşească 5%.
R - rentabilitatea şi costurile
Rl - rentabilitatea portofoliului de împrumut - exprimă mărimea profitului obţinut la
1 leu de împrumut acordat;
R2 - raportul cheltuielilor operaţionale către valoarea medie a activelor - trebuie să
fie mai mic de 10%. Acest indicator dă posibilitate de compara costurile cu eficienţa
managementului activelor în asociaţie şi reflectă nivelul eficienţei sau neeficientei
operaţionale;
R12 - rentabilitatea activelor - se calculează prin raportul dintre profitul net şi
valoarea medie a activelor. Mărimea acestuia trebuie să fie suficientă pentru a atinge
indicatorul E8 „Ponderea activelor finanţate din capitalul instituţional (capitalul
instituţional prezintă rezervele nedistribuibile, stabilite de legislaţie şi profitul
acumulat în perioada curentă)).
L - lichiditatea
Pentru analiza lichidităţii a fost selectat un indicator care reflectă nivelul de protejare
a depunerilor de economii ale membrilor asociţiei.
L2 - raportul depunerilor de economii către valoarea medie a activelor, care trebuie
să fie mai mare de 10%.
S - ritmul de creştere
Indicatorii acestui compartiment măsoară creşterea celor mai importante elemente
patrimoniale ale asociaţiei în perioada curentă comparativ cu perioada anterioară.
51 - ritmul creşterii activelor. Se calculă prin formula:
(a/b-l)xl00%,
unde:
a - Valoarea totală activelor la sfârşitul anului curent,
b - Valoarea totală activelor la sfârşitul anului precedent.
Acest indicator trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru anul curent. Pentru
simplificarea utilizării acestui indicator poate fi utilizată rata medie de piaţă pentru
anul curent la depozitele bancare şi titlurile de valoare de stat.
52 - ritmul creşterii portofoliului de împrumuturi acordate. Se calculează analogic
prin relaţie ca indicatorul S I . W O C C U (Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit)
[100, p.2] recomandă compararea acestui indicator cu S I . Dacă este necesară
majorarea ponderii împrumuturilor nete în totalul activelor ( E l ) , atunci S2 trebuie să
fie mai mare decât S I , dacă, însă, dorim să păstrăm El la acelaşi nivel, atunci S2
trebuie să fie egal cu S I , iar în cazul când asociaţia doreşte ca El să fie micşorat, S2
trebuie să fie mai mic ca S I .
53 - ritmul creşterii depunerilor de economii. Autorii sistemului PEARLS
recomandă, de asemenea, compararea acestui indicator cu S1.
54 - ritmul creşterii împrumuturilor (creditelor bancare) primite. Metoda W O C C U
recomandă ca acest indicator să fie calculat prin raportul împrumuturilor primite la
sfârşitul anului curent la împrumuturile primite la sfârşitul anului precedent, diminuat
cu 100. Tot în aceeaşi sursa este menţionat că - pentru a menţine o creştere a ponderii
împrumuturilor primite (E6), este necesar ca S4 să fie mai mare ca S I ; - pentru a
menţine la acelaşi nivel indicatorul E6, S4 trebuie să fie egal cu SI;- pentru a mări
ponderea împrumuturilor E6, S4 trebuie să fie mai mic ca S I ;
55 - ritmul creşterii cotelor depuse - este destinat pentru evaluarea creşterii cotelor
depuse de către membri asociaţiei. Se calculează prin raportul soldului cotelor depuse
la sfârşitul perioadei curente la soldul cotelor depuse la sfârşitul perioadei precedente,
diminuat cu 100. Pentru aprecierea tendinţei acestui indicator el, de asemenea, se
compară cu S1.
56 - ritmul creşterii capitalului instituţional (rezervelor nedistribuibile). Se calculează
în mod similar ca şi indicatorul precedent. Pentru a aprecia tendinţa, datele obţinute
se compară cu S1.
57 - ritmul creşterii numărului membrilor. Este pozitiv în cazul când nivelul acestui
indicator este mai mare ca 5%. Se calculează prin raportul numărului de membri ai
asociaţiei la sfârşitul perioadei curente la numărul de membri la sfârşitul perioadei
precedente.
Anexa 9
C o d u l indicatorului
D e n u m i r e a indicatorului A l g o r i t m u l d e calcul T e n d i n ţ e M ă r i m e a la 3 1 . 1 2 . 2 0 0 0
M ă r i m e a la 30.06. 2 0 0 1
Devieri +, -
1 2 3 4 5 6 7
P-protejarea
P1 Suf ic ienţa proviz ioanelor R S 2 ( 0 6 4 + 0 8 3 ) / R S 2 ( 0 3 6 + 0 4 2 + 0 7 5 )
min 1 0 0 %
nu sunt i m p r u m u t u r i c o m p r o m i s e
nu sunt
imprumutur i
c o m p r o m i s e
-
P 7 Capitalul net ((RS2(060+080)+BC530)-RS2 (036+042+075)+0.75*RS2(035+041+074)+ 0.30*RS2(034+040+073))/BC 470
min 1 0 % 0.00 0.00 0.00
E-Structura bilanţului
E l P o n d e r e a î m p r u m u t u r i l o r
nete în act ive
( (RS2 0 1 0 + 0 3 0 ) - ( R S 2 060))/BC 4 7 0 7 0 - 8 0 % 62.48 95.99 + 3 3 . 5 1
E 2 P o n d e r e a act ivelor cu l ichiditatea înaltă în totalul act ivelor
( R S 3 0 1 2 + 0 2 2 ) / B C 4 7 0
m a x 2 0 % 17.72 5.11 -12.61
E3 P o n d e r e a investiţi i lor f inanciare (pe t e r m e n lung) în totalul act ivelor
R S 3 ( 0 1 1 + 0 2 1 ) / B C 4 7 0
m a x 1 0 % 2.14 0.86 -1.28
E5 Raportu l s u m e i d e p u n e r i l o r de e c o n o m i i la totalul act ivelor
R S 5 ( 0 1 0 + 0 2 0 ) / B C 4 7 0
7 0 - 8 0 % 0.00 0.92 +0.92
E6 Raportu l s u m e i î m p r u m u t u r i l o r pr imite la totalul act ivelor
R S 4 (10+20)/ BC 4 7 0 0 % - cu cît m a i
mic 13.20 70.47 + 5 7 . 2 7
E 7 Raportu l cote lor la totalul
act ivelor
BC 4 8 0 / BC 4 7 0 m a x 2 0 % 40.80 14.56 -26.24
E8 Rezerve stabi l i te de
legislaţie/ total act ive BC 5 3 0 / B C 4 7 0 min 1 0 % 0.00 0.00 0.00
Indicatorii calculaţi în baza sistemului PEARLS-RM pentru AEÎC Botna, la data 31.12.2000 şi 30.06.2001
1 2 3 4 5 6 7
A - C a l i t a t e a a c t i v e l o r ( s t a r e a a c t i v e l o r l a o a n u m i t ă d a t ă )
A l P o n d e r e a în portofol iu a î m p r u m u t u r i l o r neachi tate la t e r m e n
RS2 ( 3 4 + 3 5 + 3 6 + 0 4 0 + 0 4 1 + 0 4 2 ) / R S 2 ( 0 1 0 + 0 3 0 ) < = 5 % 36.84 3.46 33.38
A 2 P o n d e r e a în totalul act ivelor a act ivelor n e g e n e r a t o a r e de venit
B C ( 0 3 0 + 0 9 0 + 1 3 0 + 1 5 0 + 1 7 0 + 2 5 0 + 3 5 0 + 4 0 0 + 4 5 0 ) / B C 4 7 0 < = 5 % 22.62 2.83 -19.79
R - R e n t a b i l i t a t e a ş i c o s t u r i l e
R l Rentabi l i tatea portofol iului de î m p r u m u t
Rez Fin 030 / ( R S 2 ( ( 0 1 0 + 0 3 0 ) c o l 3 + 6 0 c o l 3 ) + ( ( 0 1 0 + 0 3 0 ) c o l 6 + 0 6 0 c o l 6 ) )I2 m i n R a t a de piaţă 21.42 7.15 -14.27
R 2 Raportu l cheltuiel i lor operaţ ionale la active
Rez Fin (050+060) / BC 4 7 0 ((5+4)/2) 3 - 1 0 % 2.99 3.62 +0.63
R 1 2 Rentabi l i tatea act ivelor Rez fin 150/ BC 4 7 0 ((5+4)/2) > = E 8 11.06 1.17 -9.89
L - l i c h i d i t a t e a
L 2 Tota l act ive / E c o n o m i i pe TS BC 4 7 0 / RS5(020) min 1 0 % Nu sunt depuneri
de economii 10814.99 + 1 0 8 1 4 . 9 9
S - R i t m u l d e c r e ş t e r e
S 1 Ritmul creşter i i act ivelor BC 470(4) / BC 4 7 0 (per c o r e s p a an prec) * 1 0 0 % -100 min Rata de piaţă -71.03 44.42 + 1 1 5 . 4 5
S 2 Ritmul creşteri i portofol iului î m p r u m u t u r i l o r
RS2 (10+30)(6)/ R S 2 ( 1 0 + 3 0 ) ( p e r i o a d a c o r e s p u n z ă t o a r e a anului p r e c e d e n t ) * 1 0 0 % -100 -82.12 50.26 + 1 3 2 . 3 8
S 3 Ritmul creşter i i d e p u n e r e l o r d e e c o n o m i i
RS5 (010+020)(6)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent) * 1 0 0 % - 1 0 0
Nu sunt depuner i de
e c o n o m i i 214.54 +214.54
S 4 Ritmul creşter i i î m p r u m u t u r i l o r (creditelor) pr imite
R S 4 (010+020)(6)/ (per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent)) * 1 0 0 % - 1 0 0 -95.39 43.56 + 1 3 8 . 9 5
S 5 Ritmul creşteri i cotelor BC 480(4)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent) * 1 0 0 % - 1 0 0
707.82 1067.85 + 3 6 0 . 0 3
S 6 Ritmul creşteri i rezervelor stabi l i te de legislaţie
BC 530(4)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului p r e c e d e n t ) * 1 0 0 % - 1 0 0
Asociaţia nu repartizează tot
profitul la reserve
Asociaţia nu repartizează tot
profitul la reserve -
S 7 Ritmul creşteri i n u m ă r u l u i d e m e m b r i
RS1 010(6)/( per ioada c o r e s p u n z ă t o a r e a anului precedent) * 1 0 0 % - 1 0 0
13.06 34.94 +21.88
ADNOTARE
la teza de doctorat pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice cu tema
"Particularităţile contabilităţii şi analizei activităţii económico-financiare în
asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor"
In prezenta teză este analizată starea contabilităţii şi analizei activităţii
económico-financiare în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor în
contextul experienţei mondiale şi cerinţelor legislaţiei în vigoare a Republicii
Moldova; sunt studiate neajunsurile aferente acestui domeniu şi elaborate
recomandări privind înlăturarea lor; formulate unele propuneri de perfecţionare a
contabilităţii împrumuturilor acordate şi surselor atrase, a modului de efectuare a
analizei activităţii económico-financiare a asociaţiilor.
Rezultatele investigaţiilor deţin un caracter metodologic şi aplicativ în
practica contabilă a sistemului de asociaţii de economii şi împrumut.
ANNOTATION
concerning the dissertation in determining the thesis for the Ph. D. degree on the
topic "Particularities of accounting and analysis of financial and economic
activity in savings and credit associations of citizens"
This dissertation work deals with the analysis of the worldwide experience
and legislative framework of Moldova on particularities of accounting and
financial & economic analysis in Savings and credit associations of citizens. The
investigations contain shortcomings in this domain, recommendations on
accounting and financial analysis in this type of organizations are developed,
proposals on improvement of accounting of loans provided outstanding, borrowed
funds, as well as on mode of association's financial activity analysis.
The results of investigations have methodological approach and practical
applying in savings and credit association's system.
АННОТАЦИЯ
диссертации на соискание учетной степени доктора экономических наук
на тему
«Особенности учета и анализа финансово-экономической деятельности
в сберегательно-заемных ассоциациях граждан»
В данной диссертации анализируется состояние учета и анализа
финансово-экономической деятельности сберегательно-заемных ассоциаций
граждан в соответствии с мировым опытом и требованиями действующего
законодательства Республики Молдова, выявлены имеющиеся в этой
области недостатки, разработаны рекомендации по устранению слабых
сторон учета и анализа финансово-экономической деятельности в этих
организациях, сформулированы предложения по совершенствованию учета
выданных займов, привлеченных источников, способу осуществления
анализа финансово-экономической деятельности ассоциаций.
Результаты исследования имеют методологический и прикладной
характер для бухгалтерской практики системы сберегательно-заемных
ассоциаций граждан.
Recommended