View
163
Download
18
Category
Preview:
DESCRIPTION
entorse
Citation preview
Universitatea de Medicina si Universitatea de Medicina si
Farmacie “Victor Babes” Farmacie “Victor Babes”
TimisoaraTimisoara
EntorseleEntorsele gleznei gleznei
Definitie: - leziuni traumatice ale partilor
moi periarticulare si capsulo-ligamentare
-care se produc datorita depasirii limitelor fiziologice de mobilitate ale articulatiilor respective
-fara a modifica insa contactul permanent dintre suprafetele articulare ale structurilor osoase care participa la formarea articulatiilor respective
- Cele mai frecvente traumatisme
EntorseleEntorseleFrecventa:• mai frecvent la adulti• mai rare la virste extreme:
• copii- elasticitate capsulo-ligamentara crescuta
• varstnici- apar fracturi juxtaarticulare sau intraarticulare
• mai frecvent la membrul inferior (glezna, genunchi, mediotarsiana)• la membrul inferior- interfalangiene • la membrul superior-radiocarpiene
Frecventa tipurilor de traumatisme la persoane adulte,active
(www.bls.gov ,USA,)
Mecanism de producere1. mecanism indirect
cel mai frecvent2. mecanismul direct
mai rar
Mecanism de producere
1. mecanism indirect cel mai frecvent
rotatie sau torsiune a segmentului adiacent
2. mecanismul direct mai rar
EntorseleEntorseleTraumatismul produce:• leziuni capsulo-ligamentare ( specifice
entorsei)
• leziuni tegumentare si ale tesutului subcutanat (edeme, hematoame)
• leziuni musculo-tendinoase (intinderi sau rupturi fasciculare)
• leziuni ale membranei sinoviale (hemartoza)
• leziuni osteoperiostice
MECANISM DE PRODUCERE:
1. Inversiune fortata (adductie-supinatie)-cel mai frecventdestinde sau rupe ligam. astragalo-calcaneene, apoi ligam. peroneoastargaliene si ligam. Peroneocalanean
- Cea mai frecventa inversiune
2. Eversiune fortata (abductie-pronatie)capsula si lig. tibioastragaliene
eversiune
Clasificare
-in functie de gravitatea leziunilor- 3 grade
Gradul I – intinderi ale ligamentelor periarticulare si a stratului fibros al capsulei articulare
Gradul II – rupturi partiale ale ligamentelor periarticulare si ale stratului fibros al capsulei articulare
Gradul III – ruptura totala a structurilor capsulo-ligamentare
- se asociaza de obicei smulgeri osteo-periostice ale insertiilor
ENTORSELE GLEZNEIENTORSELE GLEZNEIDIAGNOSTIC durere, deformarea regiunii, echimoza
• Entorsa prin inversiune:– Predominant pe fata anteroexterna– Durerea inaintea si sub varful maleolei
externe
• Entorsa prin eversiune:– Durerea sub si inapoia maleolei interne
Entorse grave-apare si hemartroza
Investigatii imagistice
Ex. Radiologic in 2 incidente- completeaza ex.clinic, depisteaza prezenta leziunilor osoase
Ex. R.M.N.
Diagnostic diferential:Contuzia glezneiFracturi juxtaarticulareAfectiuni cronice
ENTORSELE GLEZNEIENTORSELE GLEZNEI
TRATAMENTDe urgenta:Combaterea durerii, imobilizarea articulatieiEntorsa usoara (grad I)- distensia capsulo-
ligamentara• Repaus fizic• Imobilizare bandaj elastic 7-10 zile• Gheata local• Pozitia procliva a piciorului• Antalgice, antiinflamatorii• Fizioterapie
ENTORSELE GLEZNEIENTORSELE GLEZNEITRATAMENTEntorse medii si grave (ruptura sau smulgere)• Repaus fizic• Imobilizare ap. gipsat gambopodal - 4 sapt. Recuperare
functionala si fizioterapie• La tineri si sportivi –sutura capsulo-ligamentara
eventual si augmentarea acesteia prin ligamentoplastie cu tendonul scurtului peronier lateral
• Dupa interventie, imobilizare gipsata, urmata de fiziokinetoterapie
Laxitatea ligamentara reziduala si instabilitatea gleznei -tratament chirurgical si ulterior fiziokinetoterapie
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI
Entorsele de genunchi cuprind un ansamblu de leziuni capsulo-ligamentare asociate sau nu cu leziuni meniscale
Frecvent intilnite in accidentele de sport
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI
Mecanism de producere- frecvent mecanismul indirect- Mecanismul direct – mai rar incriminat• accidente rutiere –pieton- impact din lateral,
cu genunchi in extensie (ortostatism)• accidente de sport (rugby)
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI
Anatomie patologica-de la simple intinderi sau rupturi partiale
pina la rupturi complexe capsulo-ligamentare
- Leziunile capsulo-ligamentare mediale -frecvent
- Leziunile capsulo-mediale laterale trebuie cercetat nervul sciatic popliteu extern (peronier comun), ligamentul colateral extern, bandeleta lui Maissiat
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI
ClasificareGorun - entorse stabile (benigne) - entorse instabile (grave)
Genety –entorse benigne (stadiul I si II) - entorse grave (stadiul III)
-ambele analizeaza criteriul de stabilitate al genunchiului
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele benigne (stadiul I):
-intinderi ligamentare-mai frecvent ligamentul colateral medial
-mai rar ligamentul colateral lateral si segmentul posterior al capsulei
Clinic: durere spontana, dupa efort,in punct fix la palparedurerea poate fi accentuata de unele miscari (flexie de
20-30 grade, abductie)
Inspectie: genunchi de aspect nemodificat,in majoritatea cazurilor fara revarsat intraarticular
Mers normal, genunchi stabilRx: -fara leziuni osteoarticulare
Tratament: repaus segmentar 5-7 zile, ag. fizici locali, antiflogistice. Nu necesita ap gipsat
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele benigne( stadiul II)
-rupturi partiale ligamentare
Clinic: durere imediata, exacerbata de miscare si mersExamenul miscarilor de laxitate laterala provoaca
durere
Inspectie: genunchi tumefiat, uneori echimoza limitata si hemohidrartroza moderata.
Tratament: -majoritatea entorselor benigne- tratament ortopedic (ap. gipsat cruro-podal 20-30 zile)
-Sub ap. gipsat, contractii izometrice, kinetoterapie, tratament general antiinflamator, miorelaxante
-Recuperare functionala dupa suprimarea imobilizarii
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI
Entorsele grave, instabile-leziuni importante, capsulo-ligamentare si
meniscale, ce necesita tratament chirurgical.
stabilitatea genunchiului este data de :• ligamentele incrucisate -pivot central• formatiuni laterale cu rol dublu:
– Ligamentele - varus si valgus,– capsula+ligamente - stabilitate rotationala
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUIExamenul clinic:Anamneza- tipul accidentului-tulburarile date de laxitate: durere, impotenta
functionala, instabilitate, hidartroza1. Durerea- principalul simptom, caracter
sincopal in momentul accidentului, exacerbata de mobilizare
2. Impotenta functionala- importanta3. Echimoze, sufuziuni sanguine , hemartroza
frecventeEchimoze-in vecinatatea nivelului de
ruptura ligamentaraHemartroza – caracteristica rupturii
ligamentelor incrucisate
Testul McMurrayflexie fortata si rotatia genunchiului- clic sonor insotit de durere la nivelul interliniului articular = leziune de menisc
Appley - genunchiul este flexat la 90 grade , coapsa fixata pe masa. Piciorul este tras si se face rotatia gambei. (A)
cu mb in aceeasi pozitie, se apasa piciorul, se roteste si se face flexie,extensie usoara. Apar clicuri si durere pe interliniul artic. (B)
Examenul clinic – comparativ la cei doi genunchi
Laxitati laterale si mediale in extensie
Examenul ligamentului incrucisat anteriordeplasarea tibiei inainte -sertar anterior-
Examenul ligamentului incrucisat posteriordeplasarea tibiei inapoi -sertar posterior-
Examenul radiologic:
Rx standard fata si profil -suprafetele articulare si spinele tibiale
Rx in valgus sau varus fortat
Rx axiale la 30-60° si 90° in flexie- Artroscopia-aspectul morfologic si leziunile
ligamentelor incrucisate si ale meniscurilor
CT si RMNleziuni recente de ligamente incrucisate
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI
Leziuni izolate ale ligamentului incrucisat anterior-miscare de torsiune asociata cu flexieMai frecvent -portiunea inalta a ligamentului incrucisat
anterior-asociere frecventa cu rupturi capsulare si efractia
sinovialeiClinic seamana cu o ruptura de menisc “in toarta de cos”
Triada nefasta a lui O’Donoghue:1. leziune de ligament incrucisat (anterior sau posterior)2. leziune de ligament colateral (tibial sau fibular)3. lezarea condilului de aceeasi parte cu ligamentul lezat
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI• Leziuni izolate ale ligamentului incrucisat
anteriorPentada nefasta(Trillat):• lezarea celor doua ligamente incrucisate• lezarea ligamentului lateral• lezarea capsulei• lezarea condilului de aceeasi parte cu
ligamentul lateral • Se pot adauga leziuni meniscale,”luxatii”
meniscale, paralizia de sciatic popliteu extern, ruptura de biceps femural sau popliteu, ruptura bandeletei lui Maissiat in pentadele laterale(externe), sau dezinsertia labei de gisca in pentadele mediale(interne)
Examenul radiologic-leziuni osoase asociate:-fractura spinelor tibiale-smulgere osoasa la nivelul condilului femural
medial, tuberculul Gerdy, capul fibulei
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI
Diagnosticul diferential1. fracturi osoase
juxtaarticulare( extremitate inferioara femur si superioara tibie)
2. luxatia patelei3. artroza femuro-patelara4. sinovita vilo-nodulara5. osteocondrita disecanta
ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUITratament (artoscopic)
Tratamentul leziunilor recente-refacerea fiecarei leziuni in parte
• meniscectomia daca este leziune meniscala• repararea cojii condiliene-sutura directa daca e in partea
medie -sutura transosoasa cu fire
neresorbabile daca e dezinsertie inferioara• refacerea ligamentelor incrucisate (cu allogrefon,
heterogrefon sau ligament artificial)• refacerea ligamentelor colaterale• Refacerea capsulei- pe planuri
Postoperator-imobilizare gipsata pe atela cruro-podala cu genunchiul in flexie 20-30° pentru 15-20 zile
-apoi 15-20 zile ap. gipsat inghino-maleolar -profilaxia complicatiilor tromboembolice
-recuperare functionala
Leziune de menisc in toartă de coș
Ruptura LIA
Recoltarea grefonului pt refacerea ligamentului incrucisat anterior
refacerea ligamentului incrucisat anterior cu ligament artificial
LARS
LUXATIILELUXATIILE
Luxatiile – traumatisme articulare inchise, in care, in urma actiunii unui agent traumatic, se produce o deplasare permanenta in raporturile dintre epifizele ce alcatuiesc un complex articular
- Se produc de asemenea leziuni traumatice ale partilor moi peri si intraarticulare
LUXATIILELUXATIILE
FRECVENTA Mai frecvent la adultul in plina activitate,
mai rar la copii si batrini Mai frecvent la nivelul membrului superior
(luxatia scapulo-humerala, luxatii interfalangiene, luxatia de cot)
MECANISM DE PRODUCERE Direct Indirect Mai frecvent in accidente de sport, de
munca, accidente rutiere
LUXATIILELUXATIILE
CLASIFICARE Dupa vechimea leziunii
Luxatii recenteLuxatii vechiLuxatii recidivante
Din punct de vedere anatomo-patologicLuxatii pe articulatii normale, sanatoaseLuxatii pe articulatii bolnave( displazia
subluxanta de sold)
LUXATIILELUXATIILE
TRATAMENTULPrecoce, luxatia fiind urgenta Luxatia recenta
in majoritatea cazurilor, se rezolva prin tratament conservator, ortopedic
reducerea luxatiei, imobilizare gipsata, recuperare functionala
Luxatiile vechi si cele recidivante Tratament chirurgical
DISJUNCTIA ACROMIO-DISJUNCTIA ACROMIO-CLAVICULARACLAVICULARAtineri,sportivi
Accidente de munca, de circulatieMecanism de producere• Direct: cadere pe umar, • Indirect cadere pe cot,
Pot fi afectate lig. acromio claviculare si/ sau cele coracoclaviculare
Clasificari• Anatomo patologica Allman
Gr I- Entorsa – distensie capsulo ligamentaraGr II- luxatie incompleta – lig. acromio-claviculare
rupte, cele coraco claviculare intacteGr III- luxatie completa- se rup si lig. coraco-
claviculare, clavicula se deplaseaza in sus si in afara
Clasificare dupa Rockwood-6 grade• Tip I ca si gr I Allman• Tip II ca si Allman II• Tip III ca si Allman III• Tip IV ambele ligamente rupte si
extremitatea externa a claviculei e deplasata in posterior, in m. trapez
• TipV ligamentele si insertiile musculare rupte, clavicula si acromionul complet separate
• Tip VI ligamentele rupte, extremitatea externa a claviculei e deplasata inferior de procesul coracoid si posterior de tendoanele bicepsului si coracobrahialului
Examen clinic
• Anamneza – tipul de mecanism de producere• Inspectia- comparativ la cei doi umeri– Tumefactie a articulatiei– Proeminenta a extremitatii externe a claviculei– Miscari active posibile dar limitate de durere
• Palpare– Semnul clapei de pian– Semnul sertarului antero-posterior al claviculei- se
fixeaza acromionul si se misca antero-posterior clavicula
Examen clinicGrad I: • Durere, fara mobilitate anormala la nivelul articulatiei acromio
claviculare• Rx normalGrad II:• Durerea mai importanta• Tumefactie locala• Clapa de pian dar nu si sertar• Rx: subluxatie pe incidenta de fataGrad III:• Capatul extern al claviculei proemina sub piele• Semnul clapei de pian si sertarul sunt pozitive• Rx: dislocatie acromio claviculara pe fata si profil
Examen radiologic
• Incidenta de fata• Incidenta axiala• Radiografie in dinamica- de fata cu greutati in
ambele maini
tratament
• Gr I si II- Tratament ortopedic ap gipsat Desault 14 -21 zile
• Gr IIItratament chirurgical
Tehnica Dewar Barrington• -osteotomia varfului coracoidei cu insertiile lui (coraco-brahial,
pectoral mic, scurta portiune a bicepsului) si fixarea pe clavicula cu un surub
• Incizie pe abord delto pectoral,• Evidentierea varfului coracoidei si , dupa ce se face in el o gaura cu
burghiul pentru a putea fi fixat pe clavicula, se face osteotomia astfel incit sa aiba o lungime de 1,5 cm
• Se evidentiaza toate leziunile ligamentare acromio-claviculare si daca trebuie se face provizoriu artrosinteza cu o brosa Kirschner
• Pe fata infero -interna a claviculei, (pe fata anterioara in tehnica originala), chiar deasupra apofizei coracoide sau putin inspre intern (nu extern) se decorticjeaza o zona unde se va atasa fragmentul de coracoida transplantat si se prinde cu un surub
• Sutura capsulei, ligamentele articulatiei acromio-claviculare• Sutura fasciei, tesutului celular subcutanat, tegumente
PROCEDEUL DEWAR–BARRINGTONPROCEDEUL DEWAR–BARRINGTON ASPECT ASPECT RADIOLOGIC PRE RADIOLOGIC PRE ŞŞI PI POSTOPERATOROSTOPERATOR
PROCEDEUL DEWAR–BARRINGTON
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
Traumatism direct sau indirect care determina capul humeral sa paraseasca raporturile sale normale cu cavitatea glenoida
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
FRECVENTACea mai frecventa luxatie,datorita: Articulatia scapulo-humerala prezinta
miscari de amplitudine mare,in multe directii
Intre suprafetele articulare exista o disproportie: suprafata cavitatii glenoide=1/3 din suprafata capului humeral
Aparat ligamentar de intarire slab reprezentat
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA In functie de locul unde migreaza capul
humeral: Luxatia anterioara Luxatia posterioara Luxatia inferioara
Articulatia scapulo-humerala normala
Luxatie anterioara
Luxatie posterioara
Luxatie inferioara
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA Luxatia anterioara
Varianta subcoracoidiana- cea mai frecventa
Varianta extracoracoidianaVarianta intracoracoidianaVarianta subclaviculara
• A: subacromiala; B: subglenoidiana;• C: subclaviculara; D: intratoracica.
A B
C D
LUXATIA SCAPULO-LUXATIA SCAPULO-HUMERALAHUMERALA
DIAGNOSTICo Inspectia - pozitia Dessault
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTICo Inspectia
- “umarul in epolet”- caracteristic
o Inspectia
- Tumefactii si echimoze la nivelul umarului
- Bratul marit in circumferinta- semnul lui Hamilton
• Luxatia subcoracoidiana- brat in usoara abductie si rotatie interna
• Luxatia extracoracoidiana- brat in abductie si rotatie laterala
• Luxatia intracoracoidiana- brat in ABDuctie, rotatie interna maxima cu antebrat lipit de corp
• Luxatia subclaviculara- brat in ADDuctie, rotatie interna maxima cu antebrat lipit de corp
• Luxatia posterioara- brat rotat intern• Luxatia erecta- brat in abductie maxima
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALADIAGNOSTIC
o Palparea Luxatia subcoracoidiana- capul humeral sub
santul delto- pectoral In celelalte variante capul humeral se
palpeaza in afara coracoidei, inauntrul ei sau subclavicular
Luxatiile inferioare- capul humeral se palpeaza in axila
Luxatiile posterioare- capul humeral se palpeaza posterior fata de glena
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC In luxatiile anterioare, abductia este
ireductibila La tentativa de reducere a abductiei,
bratul revine la pozitia initiala- semnul lui Berger
Examenul clinic trebuie sa cerceteze existenta complicatiilorvasculare si nervoase
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC
o EXAMENUL RADIOLOGIC- In incidenta de fata si axiala- Completeaza examenul clinic si poate depista o complicatie osoasa
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
COMPLICATII IMEDIATE Asocierea luxatiei cu o fractura regionala (fr. de
trohiter humeral, fr. col chirurgical humeral, fr. glenei, fr. proces coracoidian)
Complicatii nervoase (ex: elongatie de plex brahial, paralizie de n. axilar sau radial)
Complicatii vasculare (lez. de artera sau vena axilara)
Luxatia deschisa Complicatii musculare ( rupturi
musculotendinoase)
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
COMPLICATII TARDIVELuxatii recidivante si habitualeArtroza scapulohumerala
Se considera ca o luxatie neglijata, veche de 2 saptamani, se poate reduce sub anestezie, iar dupa o luna nu se mai poate realiza reducerea ortopedica
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
TRATAMENT
• Luxatiile constituie urgente traumatologice
• Reducerea trebuie efectuata cat mai repede posibil
• Pentru o reducere in bune conditii este necesara anestezierea pacientului,locala sau generala
LUXATIA SCAPULO-LUXATIA SCAPULO-HUMERALAHUMERALATRATAMENT
ORTOPEDICMetode de reducere ale luxatiei de umarI. Metoda HipocrateII. Metoda Von ArtlIII. Metoda MothesIV. Metoda KocherV. Clotteau E. L. si colab
Metoda Hipocrate
Metoda MothesTractiune continua asociata cu contraextensie , membrul fiind adus in abductie de 110-120◦ si extensie
Metoda Von Artl
LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA
TRATAMENT• Dupa reducere- imobilizare in aparat gipsat toraco-
brahial• Se mentine imobilizarea 21 zile• Dupa suprimarea imobilizarii se reiau progresiv
miscarile active si se incepe recuperarea functionala
CHIRURGICAL Luxatiile care nu pot fi reduse pe cale ortopedica
beneficiaza de tratament chirurgical
Pentru luxatiile inveterate, ireductibile- reducere sangeranda
LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUIFRECVENTALocul doi dupa luxatia scapulo-humeralaFORME ANATOMOCLINICE Luxatia anterioara Luxatia posterioara- cea mai frecventa:
Postero- externaPostero- interna
Mecanism de producere- In majoritatea cazurilor este indirect, prin cadere pe mina cu cotul in hiperextensie
- Rar prin mecanism direct
LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUIDIAGNOSTIC
LUXATIA POSTERIOARA DE COTSimptomatologia este caracteristica: Durere violenta la nivelul cotului, exacerbata
de tentativele de mobilizare sau palpareInspectia Pozitia bolnavului: antebratul sustinut de mina
sanatoasa, cotul luxat in flexie de 120, antebratul in pronatie
Cot deformat globulos Bratul afectat apare scurtat Echimoze Olecranul deviat in posterior
, iesit mult in relief
Triunghiul lui Nelaton inversat In luxatia postero- interna latura interna a
triunghiul lui Nelaton este mai mica
Triunghiul lui Nelaton- aspect normal
LUXATIA POSTERIOARA DE COT
LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI
DIAGNOSTICMiscarile active mult diminuateMiscarile pasive:
extensia,pronatia,supinatia- in limite aproape normale
flexia- rezistenta elastica
LUXATIA POSTERIOARA DE COT
LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI
DIAGNOSTICLuxatia anterioara de cot
• rara, in majoritatea cazurilor dupa fractura olecranului
• Clinic, prezinta:Cotul in flexie accentuataBratul scurtatAntebratul lungitSe palpeaza, in plica cotului, procesul
coronoid al ulnei si capul radial
LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
FRACTURILE SUPRACONDILIENE DE PALETA HUMERALA
FRACTURA LUXATIE MONTEGGIA-STANCIULESCU
LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI
COMPLICATII Imediate:
Luxatia deschisaLeziune de nerv cubitalLeziune de biceps si coracobrahialInterpozitia de parti moiLeziuni vasculare - rar
Tardive:Osificari heterotopeRedori de cot
LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI
TRATAMENT
• Reducerea trebuie efectuata cat mai repede posibil
• Pentru o reducere in bune conditii este necesara sedarea pacientului, relaxarea muscularaTehnica:
• Bolnavul in decubit dorsal la marginea patului
Extensie in axul bratului si al antebratuluiContraextensie pe brat
Cu ambele police se repune olecranul la loc
• Luxatia anterioara:• Extensia pe antebratul flectat• Contraextensie in axila• Se face extensia antebratului si cu policele se
impinge olecranulsub paleta si apoi paleta la loc
• luxatii ireductibile- tratament chirurgical
• Dupa reducere, imobilizare 14 zile• Apoi recuperare functionala dupa suprimarea
imobilizarii gipsate
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
Deplasarea permanenta a capului femural in jurul cavitatii cotiloide, in urma actiunii unui traumatism
Mai rar intilniteApar dupa traumatisme importantePot sa apara complicatii tardive severe
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
MECANISM DE PRODUCERE cel mai frecvent agentul traumatic
actioneaza asupra genunchiului, coapsa fiind in flexie si adductie ( accidente de automobil)
Cind membrul pelvin e in alte pozitii, luxatiile se insotesc de fracturi
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALECLASIFICARE
dupa locul unde migreaza capul femural1.LUXATII REGULATE
Luxatii posterioareInalte sau iliaceJoase sau ischiatice
Luxatii anterioareInalte sau pubieneJoase sau obturatorii
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
CLASIFICARE2. LUXATII NEREGULATE Luxatii subcotiloidiene
Luxatii supracotiloidiene
Pot sa apara si asocieri: fracturi-luxatii: asociaza luxatia cu fractura de cotil, sau, mai rar cu cea de cap femural
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
DIAGNOSTICAnamneza: • Circumstantele accidentuluiExamenul clinic• Durerea• Impotenta functionala• Pozitia vicioasa• La palpare- gol la nivelul cavitatii
cotiloide, capul femural la distanta de ea
DIAGNOSTICSemne clinice caracteristice:• Luxatia iliaca
coapsa –usoara rotatie interna, adductie, si flexie moderatagenunchii se suprapun laba piciorului- in contact cu fata dorsala a
piciorului opusmembrul inferior scurtat,trohanterul mare
deasupra liniei Roser- Nelatoncapul femural in fosa iliaca externa
SIAS
Tuberozitate ischiatica
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
DIAGNOSTICSemne clinice caracteristice: Luxatia ischiatica
coapsa in flexie, adductie si rotatie interna accentuata
capul femural deasupra ischionuluiscurtarea este mica
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
DIAGNOSTICSemne clinice caracteristice: Luxatia obturatorie
Coapsa in flexie, abductie si rotatie externa
Luxatia pubianaMembru pelvin in extensiePiciorul rotat extern Capul femural sub arcada cruralaTrohanterul migrat medial
• Ex radiologic de bazin confirma diagnosticul si identifica fracturi asociate
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
COMPLICATII Generale- soc traumatic Locale:
Vasculare: Compresiunea vaselor femurale sau
obturatorii in formele anterioareNervoase :
paralizia sciaticului- in formele posterioare
paralizie crurala- in formele anterioare Viscerale:
Leziuni de vezica in formele pubiene
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
COMPLICATII Luxatii asociate cu fracturi regionale– Frecvent apare fractura de sprinceana
cotiloida– Mai grava este fractura de perete posterior
de cotil- luxatia este instabila dupa reducere– Se poate asocia fractura parcelara de cap
femural, care in momentul reducerii poate da fractura de col femural
– Se poate asocia direct fractura de col femural
– Asocierea unui politraumatism, cind trebuie recunoscuta luxatia coxo-femurala
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
COMPLICATIITardive
Necroza capului femural, cel mai frecvent partiala, polara superioaraEste tardiva,impune supraveghere
radiologicaCoxartrozele secundare ± necroza
capului femuralOsificari periarticulare, care dau
redoare de sold
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
TRATAMENT• De urgenta– imobilizarea traumatismului– Combaterea socului traumatic– Sedare – Transport in serviciul de specialitate
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
TRATAMENT• Reducere de urgenta, sub anestezie
generala• Daca nu se poate ortopedic, se va face
reducere singerinda• Daca e asociata paralizia de sciatic, se
va face intii reducerea, interventia neurochirurgicala se face mai tirziu
LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE
EVOLUTIE, PROGNOSTIC• Daca e tratata corect, evolutie favorabila:–Mobilitate normala– Absenta durerii, a schiopatatului– Fara alterarea pe Rx a interliniului
articular sau a capului femural• Supraveghere pentru depistarea
complicatiilor tardive
Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi
• Mai rare• In accidente de sport( automobilism,
calarie, alpinism, schi, rugby)• Varietati:
Luxatia anterioaraLuxatia posterioaraLuxatia laterala( interna sau externa)
Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi
Mecanismul de producere• Luxatia anterioara- hiperextensia
genunchiului-daca hiperextensia > 50º -lezarea
vaselor poplitee• Luxatia posterioara-soc direct, antero-
posterior, cu genunchiul flectat• Mai rar prin miscari de varus-valgus
fortat
Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi
DIAGNOSTIC• Durere accentuata de tentativa de
miscare a gambei• Edem, echimoze, hematoame• Hemartroza importanta• Luxatia anterioara- genunchi in flexie,
diametrul anteroposterior marit• Palpare- axul tibiei nu merge in
articulatie• In unele situatii- articulatie balanta• Trebuie efectuat examen radiologic si
arteriografie
Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi
COMPLICATII• Imediate:
– Luxatie deschisa-artrita septica– Complicatii vasculare
sindrom de ischemie acuta perifericaLeziuni ale venei poplitee
- Complicatii nervoase (sciatic popliteu extern)- Complicatii osoase- fracturi de spine tibiale,
platou tobial, condili femurali- Complicatii cutanate
Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi
COMPLICATII• Tardive – Sinovite cronice– Artroze posttraumatice– Redori articulare– Articulatii instabile sau balante
Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi
TRATAMENT• urgenta - reducerea ortopedica
- imobilizare gipsata• Cercetarea complicatiilor• Examinari radiografice dinamice dupa
reducere, deoarece se pot complica cu rupturi ale pivotului central, leziuni capsulo-ligamentare. Ele pot necesita tratament chirurgical
RADIOGRAFIIRADIOGRAFII
Incidenta axiala
Luxatie posterioara
Luxatia erecta
Recommended