Enunt Varianta a Varianta b Varianta celectrica.aise.buzau.ro/2015/=NT GRADELE III B si IV B.pdf ·...

Preview:

Citation preview

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

En

un

tV

ari

an

ta a

Va

ria

nta

bV

ari

an

ta c

1

Cab

luri

le d

e en

ergi

e la

cir

cuit

ele

care

al

imen

tează

rece

ptoa

re d

e im

port

anţă

de

oseb

ită,

se

prevăd

cu

cond

ucto

are

de

cupr

u at

unci

cân

d se

cţiu

nea

cond

ucto

arel

or (

din

alum

iniu

) ar

rez

ulta

m

ai m

ică

de :

10m

m2

16m

m2

6mm

2I7

/201

1 ar

t.5.

1.7.

2

2

Uti

liza

rea

cond

ucte

lor

met

alic

e pe

ntru

apă

dr

ept

cond

ucto

are

de p

rote

cţie

:es

te r

ecom

anda

este

per

misă

con

diţi

onat

nu e

ste

perm

isă

I7/2

011

art.

5.5.

3.2

3

TF

JP

rep

rezi

ntă

abre

vier

ea p

entr

u:

tens

iune

a fo

arte

joa

să d

e pr

otecţi

e te

nsiu

nea

foar

te j

oasă

de

secu

rita

te

tens

iune

a fo

arte

joa

să p

entr

u pa

nour

iI7

/201

1 ca

p.2

abre

vier

i

4

Adâ

ncim

ea d

e po

zare

în

păm

ânt

a tu

buri

lor

sau

a bl

ocur

ilor

de

cabl

uri:

treb

uie

alea

să c

onfo

rm c

ondiţi

ilor

lo

cale

treb

uie

să r

espe

cte

valo

rile

min

ime

prevă

zute

în

norm

etr

ebui

e să

fie

de

min

im 5

0 cm

N

TE

007

art

61

5

Am

plas

area

ins

talaţi

ilor

ele

ctri

ce d

e jo

asă

tens

iune

pe

tras

ee c

omun

e cu

ace

lea

ale

alto

r in

stal

aţii

sau

uti

laje

car

e ar

put

ea să

le p

eric

lite

ze î

n fu

ncţi

onar

e no

rmală

sau

în

caz

de a

vari

e:

este

int

erzi

sătr

ebui

e ev

itată

este

opţ

iune

a pr

oiec

tant

ului

I7/2

011

art.

3.0.

3.4

6

Dis

tanţ

a de

con

turn

are

repr

ezin

tă:

.di

stanţa

cea

mai

scu

rtă

de-

a lu

ngul

iz

olaţ

iei,

înt

re d

ouă

rţi

neiz

olat

e su

b te

nsiu

ne s

au î

ntre

ace

stea

şi

părţ

i le

gate

la

păm

ânt

dist

anţa

cea

mai

scu

rtă

în

aer

libe

r,

fără

int

erpu

neri

de

alte

mat

eria

le

izol

ate,

înt

re d

ouă

rţi

neiz

olat

e su

b te

nsiu

ne s

au î

ntre

ace

stea

şi

părţ

i le

gate

la

păm

ânt

dist

anţa

det

erm

inată

de

cond

iţii

le

împi

edică

rii

apro

pier

ii p

eric

uloa

se

de pă

rţil

e su

b te

nsiu

ne a

le

pers

onal

ului

de

expl

oata

re s

au a

le

util

ajel

or d

e ex

ploa

tare

şi

de

repa

raţi

i, c

u re

spec

tare

a no

rmel

or d

e pr

otecţi

e a

mun

cii

în v

igoa

re p

entr

u in

stal

aţii

ele

ctri

ce.

PE

102

art.

1.2.

1 li

t i

7

În a

mpl

asam

ente

cu

risc

de

ince

ndiu

da

tori

ta p

rafu

lui şi

/sa

u fib

relo

r,

tem

pera

tura

la

supr

afaţ

a co

rpur

ilor

de

ilum

inat

, în

caz

de

defe

ct,

treb

uie

să fi

e li

mit

ată

la:

200º

C11

5º C

80º

CI7

/201

1 ar

t.4.

3.2.

14

8

În c

azul

în

care

ali

men

tare

a co

nsum

ator

ului

se

face

din

cof

retu

l de

br

anşa

men

t de

joa

să t

ensi

une,

val

oril

e

3% p

entr

u re

cept

oare

le d

in

inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce d

e lu

mină

şi

5%

pent

ru r

estu

l re

cept

oare

lor

(forţă

10%

pen

tru

toat

e ti

puri

le d

e re

cept

oare

5%

pen

tru

rece

ptoa

rele

din

in

stal

aţii

le e

lect

rice

de

lum

ină

şi

12%

pen

tru

rest

ul r

ecep

toar

elor

I7/a

rt.5

.2.5

.1

Pa

ge

1 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

9

În c

azul

ins

talaţi

ilor

ele

ctri

ce d

e al

imen

tare

a m

otoa

relo

r el

ectr

ice,

pi

erde

rea

de t

ensi

une

la p

orni

re,

faţă

de

tens

iune

a no

min

ală

(dacă

nu s

e di

spun

e de

alt

e da

te s

peci

ficat

e de

pro

ducă

toru

l m

otor

ului

etc

.),

treb

uie

să fi

e ce

l m

ult

egală

cu:

20%

25%

12%

I7/a

rt.5

.2.5

.3

10

În î

ncăp

eril

e de

pro

ducţ

ie p

ot fi

mon

tate

in

stal

aţii

ele

ctri

ce d

e te

nsiu

ne p

este

1kV

:

de t

ip d

esch

is,

luân

du-s

e mă

suri

le

nece

sare

pen

tru

a se

evi

ta

posi

bili

tate

a ef

ectuă

rii

unor

man

evre

de

tre

pers

oane

le n

ecal

ific

ate

care

ci

rculă

în

apro

pier

e

de t

ip î

nchi

s, l

uând

u-se

suri

le

nece

sare

pen

tru

a se

evi

ta

posi

bili

tate

a ef

ectuă

rii

unor

man

evre

de

tre

pers

oane

le n

ecal

ific

ate

care

ci

rculă

în

apro

pier

e

indi

fere

nt d

e ti

p, d

acă

med

iul

din

încă

pere

a de

pro

ducţ

ie r

espe

ctivă

nu

prez

intă

per

icol

de

ince

ndiu

PE

101

art

5.1

.4

11

În i

nsta

laţi

ile

elec

tric

e cu

ten

siun

ea

nom

inală

până

la

35 k

V i

nclu

siv,

tr

ansf

orm

atoa

rele

de

tens

iune

rac

orda

te l

a ba

rele

col

ecto

are

vor

fi, d

e re

gulă

, pr

otej

ate

cu:

sigu

ranţ

e fu

zibi

lese

para

toar

ese

para

toar

e de

sar

cină

PE

101

art

3.1

6

12

În m

od s

peci

al s

e pr

evăd

con

duct

oare

din

cu

pru

la c

ircu

itel

e el

ectr

ice

pent

ru

alim

enta

rea

de s

iste

me şi

ins

talaţi

i de

pr

even

ire şi

sti

nger

e a

ince

ndii

lor,

atu

nci

când

secţi

unea

con

duct

oare

lor

din

alum

iniu

ar

rezu

lta

mai

mică

de:

16 m

m2

25 m

m2

10 m

m2

I7/2

011

art.

5.1.

7.2

13

În s

paţi

ile

de p

rodu

cţie

pot

fi

ampl

asat

e

inst

alaţ

ii e

lect

rice

de

med

ie t

ensi

une:

num

ai d

e ti

p în

chis

, cu

lua

rea

unor

m

asur

ide

tip

des

chis

, cu

lua

rea

unor

mas

uri

indi

fere

nt d

e ti

p, c

u lu

area

uno

r m

asur

iP

E 1

01 a

rt 5

.1.4

14

În s

paţi

ile

de p

rodu

cţie

pot

fi

ampl

asat

e în

totd

eaun

a in

stal

aţii

ele

ctri

ce d

e jo

asă

te

nsiu

ne d

e ti

p:

înch

isca

psul

atde

schi

sP

E 1

02 a

rt..

2.5

15

În s

ubso

luri

, po

duri

de

cabl

uri,

încă

peri

te

hnol

ogic

e, d

epoz

ite şi

alt

e sp

aţii

cu

peri

col

de i

ncen

diu:

este

int

erzi

să r

eali

zare

a de

m

anşo

ane

nu s

e re

aliz

ează

, de

reg

ulă

, m

anşo

ane

cabl

uril

e de

ene

rgie

car

e ne

cesi

joncţi

onar

e se

pot

manşo

na î

n an

umit

e co

ndiţ

ii

NT

E 0

07,

art

97

16

În v

eder

ea s

iste

mat

izăr

ii i

eşir

ii l

inii

lor

raco

rdat

e la

o i

nsta

laţi

e (e

vita

rea

trav

ersă

rilo

r et

c.)

se p

ot fo

losi

porţi

uni

de

lini

i în

cab

lu:

pen

tru

tens

iuni

le d

e 6

- 20

kV

pent

ru t

ensi

uni

mai

mar

i de

20

kV,

în

cazu

ri s

peci

ale,

jus

tific

ate

tehn

ico-

econ

omic

pent

ru t

oate

lin

iile

, in

dife

rent

de

tens

iune

PE

101

/85

art

2.1.

9

Pa

ge

2 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

17

Încă

pere

sau

spaţi

u de

pro

ducţ

ie e

lect

rică

se

num

eşte

ace

a în

căpe

re s

au s

paţi

u

în c

are

se e

fect

uează

div

erse

ope

raţi

i sa

u pr

oces

e te

hnol

ogic

eîn

car

e ac

cesu

l es

te p

erm

is n

umai

pe

rsoa

nelo

r au

tori

zate

pen

tru

expl

oata

rea

inst

alaţ

iilo

r el

ectr

ice

resp

ecti

ve ş

i ca

re a

u re

spon

sabi

lita

te

în a

cest

sen

s

care

ser

veşt

e ex

clus

iv p

entr

u pr

oces

e te

hnol

ogic

e el

ectr

ice.

PE

102

cap

.2 a

rt 1

.2.3

18

Încă

pere

sau

spaţi

u de

pro

ducţ

ie s

e nu

meş

te a

cea

încă

pere

sau

spaţi

u:

care

ser

veşt

e ex

clus

iv p

entr

u pr

oces

e te

hnol

ogic

e el

ectr

ice.

în

car

e se

efe

ctue

ază

div

erse

ope

raţi

i sa

u pr

oces

e te

hnol

ogic

e, a

cces

ibil

şi

pers

oane

lor

nein

stru

ite

în

expl

oata

rea

inst

alaţ

iilo

r el

ectr

ice

în c

are

acce

sul

este

per

mis

num

ai

pers

oane

lor

auto

riza

te p

entr

u ex

ploa

tare

a in

stal

aţii

lor

elec

tric

e şi

ca

re a

u re

spon

sabi

lita

te î

n ac

est

sens

PE

102

art1

.2.3

a

19

Inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce d

e ex

teri

or s

au d

e in

teri

or p

ot fi

am

plas

ate

la d

ista

nţă

neno

rmată

faţă

de

cons

trucţi

ile

indu

stri

ale

sau

civi

le,

fără

fie n

eces

ară

înde

plin

irea

al

tor

cond

iţii

:

num

ai d

acă

se

prev

ad p

ereţ

i an

tifo

c la

ins

talaţi

ile

elec

tric

enu

mai

dacă

se

prev

ad p

ereţ

i an

tifo

c la

con

stru

cţii

le v

ecin

e d

acă

se

prev

ede

o se

para

re c

u pe

reţi

an

tifo

c în

tre

inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce ş

i co

nstr

ucţi

ile

veci

ne

PE

101

art2

.1.1

2 c

20

Într

-o r

eţea

ele

ctri

că c

u te

nsiu

nea

pest

e

1

kV:

tre

buie

uti

liza

t î

ntot

deau

na u

n ec

hipa

men

t el

ectr

ic c

u te

nsiu

nea

cea

mai

rid

icată

ega

lă c

elei

ce

ar

core

spun

de t

ensi

unii

cel

ei m

ai

ridi

cate

a r

eţel

ei î

n ca

re s

e m

onte

ază

în

cazu

ri b

ine

just

ific

ate

se a

dmit

e ut

iliz

area

unu

i ec

hipa

men

t el

ectr

ic c

u te

nsiu

nea

cea

mai

rid

icată

, di

ntr-

o cl

asă

sup

erio

ară

cel

ei c

e ar

co

resp

unde

ten

siun

ii c

elei

mai

ri

dica

te a

reţ

elei

în c

azur

i sp

ecia

le s

e ad

mit

e ut

iliz

area

unu

i ec

hipa

men

t el

ectr

ic c

u te

nsiu

nea

cea

mai

rid

icată

, in

feri

oară

ten

siun

ii c

elei

mai

rid

icat

e a

reţe

lei

PE

101

-ar

t.3.

11.1

21

La

aleg

erea

sol

uţii

lor

de r

eali

zare

a

inst

alaţ

iilo

r de

con

exiu

ni ş

i di

stri

buţi

e de

jo

asă

tens

iune

:

nu s

e va

pre

vede

a ut

iliz

area

co

nduc

toar

elor

nei

zola

tese

va

avea

în

vede

re p

osib

ilit

atea

ut

iliză

rii

cond

ucto

arel

or n

eizo

late

regl

emen

tări

le t

ehni

ce n

u fa

c re

feri

re

în a

cest

caz

la

tip

ul c

ondu

ctoa

relo

r P

E 1

02 a

rt.4

.8.3

22

La

inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce d

e fo

rţă

de j

oasă

te

nsiu

ne,

dens

itat

ea m

aximă

de c

uren

t ad

misă

în

regi

m d

e sc

urtă

dur

ată

la

porn

ire

este

de:

35 A

/mm

2 p

entr

u co

nduc

toar

e de

al

umin

iu35

A/m

m2

pen

tru

cond

ucto

are

de

cupr

u20

A/m

m2

pen

tru

cond

ucto

are

de

alum

iniu

I7/2

011

art.

5.2.

4.1.

3

23

La

LE

S fo

losi

nd c

ablu

ri d

e en

ergi

e m

onoc

ondu

ctoa

re,

pent

ru a

sigu

rare

a un

ei

capa

cităţi

mar

i de

tra

nspo

rt:

se a

lege

cab

lul

cu s

ecţi

unea

co

resp

unză

toar

e ca

paci

tăţi

i de

tr

ansp

ort

dori

te

se p

ot f

olos

i m

ai m

ulte

legă

turi

în

para

lel,

cu

util

izar

ea d

e ca

blur

i av

ând

secţ

iuni

şi

lung

imi

iden

tice

se p

ot f

olos

i m

ai m

ulte

legă

turi

în

para

lel,

cu

util

izar

ea d

e ca

blur

i av

ând

secţ

iuni

dif

erit

e, d

acă

sun

t de

ac

elaş

i ti

p

NT

E 0

07 a

rt49

h

24

La

poza

rea

cabl

uril

or d

e br

anşa

men

t pe

st

âlpi

i reţe

lelo

r el

ectr

ice

aeri

ene:

pent

ru p

rote

cţia

îm

potr

iva

dete

rioră

rilo

r m

ecan

ice

se p

oate

pr

eved

ea i

ntro

duce

rea

cabl

uril

or î

n tu

b m

etal

ic p

e o

porţ

iune

de

2m

deas

upra

sol

ului

pe

ntru

pro

tecţ

ia î

mpo

triv

a de

teri

oră

rilo

r m

ecan

ice

se p

oate

pr

eved

ea i

ntro

duce

rea

cabl

uril

or î

n tu

b di

n P

VC

pe

o po

rţiu

ne d

e 2m

de

asup

ra s

olul

ui

regl

emen

tări

le n

u pr

evă

d în

ace

astă

si

tuaţ

ie mă

suri

de

prot

ecţi

e îm

potr

iva

dete

rioră

rilo

r m

ecan

ice

NT

E 0

07 a

rt22

k

Pa

ge

3 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

25

La

real

izar

ea t

ablo

uril

or ş

i ba

relo

r de

di

stri

buţi

e de

joa

să t

ensi

une,

dis

tanţ

a de

co

ntur

nare

tre

buie

fie d

e ce

l puţi

n:

40

mm

30

mm

50

mm

PE

102

art

.4.2

.2 l

it.a

26

La

subt

rave

rsar

ea s

trăz

ilor

din

loc

alităţ

i,

lung

imea

tub

ului

din

PV

C d

e pr

otecţi

e a

ca

blul

ui d

e br

anşa

men

t va

depăş

i li

mit

a bo

rdur

ii c

u:

2m3m

1mN

TE

007

art

22 h

27

Legăt

uril

e co

nduc

toar

elor

izo

late

se

acop

eră

cu m

ater

ial

elec

troi

zola

nt (

de e

x.

tub

varn

iş,

bandă

izol

antă

, ca

psul

e iz

olan

te e

tc):

num

ai d

acă

sunt

acc

esib

ile

opţi

onal

înto

tdea

una

i7/2

011

art.

5.2.

6.

28

Masă

(a u

nui

echi

pam

ent

sau

elem

ent

de

cons

trucţi

e)re

prez

intă

:el

emen

te c

ondu

ctoa

re d

in i

nsta

laţi

e af

late

sub

ten

siun

eel

emen

te i

zola

nte

din

inst

alaţ

ie a

flate

în

legăt

ură

cu păm

ântu

lpa

rte

cond

ucto

are

acce

sibi

lă a

unu

i ec

hipa

men

t, c

are

poat

e fi

ati

nsă

şi

care

în

mod

nor

mal

nu

se a

flă

sub

te

nsiu

ne,

dar

care

poa

te f

i pu

să s

ub

tens

iune

în

urm

a un

ui d

efec

t a

zolaţi

ei d

e ba

ză.

I7/2

011

cap

2lit

M

29

Pro

tecţ

ia c

ircu

itel

or î

mpo

triv

a su

prac

urenţi

lor

elec

tric

i, c

are

se p

reve

de

pe t

oate

con

duct

oare

le d

e fa

ză,

treb

uie

prod

ucă

deco

nect

area

:

nea

păra

t a

tutu

ror

cond

ucto

arel

or

acti

vede

reg

ulă

num

ai a

con

duct

orul

ui î

n ca

re e

ste

dete

ctat

sup

racu

rent

ulîn

totd

eaun

a nu

mai

a c

ondu

ctor

ului

în

car

e es

te d

etec

tat

supr

acur

entu

lI7

/201

1 ar

t.4.

3.1.

1 li

t.b

30

Pro

tecţ

ia m

otoa

relo

r el

ectr

ice

împo

triv

a în

trer

uper

ii s

au s

căde

rii

tens

iuni

i de

al

imen

tare

şi

rest

abil

irea

ei

ulte

rioa

ră e

ste

o pr

otecţi

e:

înto

tdea

una

rapi

dăîn

totd

eaun

a te

mpo

riza

tăca

re p

oate

fi

tem

pori

zată

în

anum

ite

ca

zuri

i7/2

011

art.

5.3.

1.7.

3

31

Pro

tecţ

ia m

otoa

relo

r el

ectr

ice

împo

triv

a în

trer

uper

ii s

au s

căde

rii

tens

iuni

i de

al

imen

tare

şi

rest

abil

irea

ei

ulte

rioa

ră s

e pr

eved

e:

la m

otoa

rele

cu

pute

ri p

este

5 k

Wda

că o

înt

reru

pere

a s

urse

i de

al

imen

tare

sau

o s

căde

re a

ten

siun

ii

poat

e pr

oduc

e o

cond

iţie

pe

ricu

loasă

, o

dete

rior

are

a m

aşin

ii

sau

afec

tare

a ac

tivi

tăţi

i în

cur

s de

de

sfăşu

rare

la m

otoa

rele

cu

pute

ri p

este

10

kWI7

/201

1 ar

t.5.

3.1.

7.2

32

Pro

tecţ

ia u

nui

mot

or t

rifa

zat

împo

triv

a su

pras

arci

nilo

r tr

ebui

e să

fie

prevăz

ută:

pe t

oate

con

duct

oare

le d

e fa

ză ş

i pe

co

nduc

toru

l ne

utru

pe d

ouă

con

duct

oare

de

fază

pe

toa

te c

ondu

ctoa

rele

de

fază

I7/2

011

art.

5.3.

1.7.

2.1

33

Pro

tecţ

ia u

nui

mot

or t

rifa

zat

împo

triv

a su

pras

arci

nilo

r tr

ebui

e să

fie

prevăz

ută:

pe u

n co

nduc

tor

de f

ază

pe t

oate

con

duct

oare

le d

e fa

zăpe

două

con

duct

oare

de

fază

I7/2

011

art.

5.3.

1.7.

2.1

34

Săg

eata

stâ

lpil

or d

e b

eton

din

LE

A p

este

1

kV:

se n

orm

ează

num

ai l

a st

âlpi

i de

su

sţin

ere

avân

d o

înă

lţim

e de

pes

te

20 m

nu

se n

orm

ează

reg

lem

entă

rile

teh

nice

nu

fac

refe

rire

la

norm

area

geţi

i la

ace

st

tip

de s

tîlp

i

NT

E 0

03,

art1

00

Pa

ge

4 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

35

Sch

ema

elec

trică

de c

onex

iuni

tre

buie

perm

ită

sepa

rare

a de

luc

ru a

uno

r pă

rţi

ale

inst

alaţ

iei:

înto

tdea

una

se a

dmit

e să

nu

se p

reva

dă o

sep

arar

e de

luc

ru s

peci

ală

pent

ru u

nele

el

emen

te d

in s

chem

a el

ectr

ică

dacă

ace

st l

ucru

est

e ne

cesa

r pe

ntru

ex

ecut

area

luc

rări

lor

fără

înt

reru

pere

a fu

ncţi

onăr

ii î

ntre

gii

inst

alaţ

ii

PE

101/

85 a

rt.3

.5

36

Se

adm

ite

ca părţi

ale

ins

talaţi

ei,

care

sun

t în

mod

nor

mal

sep

arat

e, să

fie c

onec

tate

pe

ntru

scu

rte

inte

rval

e de

tim

p (d

e ex

empl

u, î

n cu

rsul

exe

cută

rii

unor

m

anev

re),

chi

ar d

acă

în a

cest

e in

terv

ale

de

tim

p pu

tere

rea

de s

curt

circ

uit

depăşeşt

e va

loar

e no

min

ală

pent

ru c

are

este

di

men

sion

ată

inst

alaţ

ia?.

nu s

e ad

mit

ese

adm

ite,

dar

în

astfe

l de

sit

uaţi

i tr

ebui

e să

se

prev

adă

măs

uri

în

vede

rea

evităr

ii e

vent

uale

lor

acci

dent

e de

per

soan

e în

caz

ul u

nui

scur

tcir

cuit

se a

dmit

e, fa

ră m

asur

i sp

ecia

le,

avân

d în

ved

ere

prob

abil

itat

ea m

ică

de

prod

ucer

e a

unui

scu

rtci

rcui

t în

in

terv

alul

de

tim

p re

spec

tiv

PE

101/

85 a

rt.3

.2

37

Se

cons

ideră

atin

gere

ind

irec

tă:

cont

actu

l ne

mij

loci

t sa

u pr

in

inte

rmed

iul

unui

ele

men

t co

nduc

tor

al p

erso

anel

or s

au a

nim

alel

or

dom

esti

ce s

au d

e cr

escă

tori

e cu

rţi

acti

ve a

le u

nei

inst

alaţ

ii e

lect

rice

cont

actu

l pe

rsoa

nelo

r sa

u an

imal

elor

do

mes

tice

sau

de

cres

căto

rie

cu pă

rţi

ale

unei

ins

talaţi

i el

ectr

ice

cont

act

elec

tric

al

pers

oane

lor

sau

al

anim

alel

or c

u pă

rţil

e co

nduc

toar

e ac

cesi

bile

puse

sub

ten

siun

e ca

urm

are

a un

ui

defe

ct.

I7/2

011

cap

2 li

t.a

38

Se

poat

e re

nunţ

a, î

n an

umit

e co

ndiţ

ii,

la

prev

eder

ea u

nui

disp

ozit

iv d

e pr

otecţi

e îm

potr

iva

supr

asar

cini

lor

la r

eţel

ele

IT,

în

cazu

l în

car

e fie

care

cir

cuit

nep

rote

jat

împo

triv

a su

pras

arci

nilo

r es

te p

rote

jat

prin

tr-u

n di

spoz

itiv

:

de p

rote

cţie

îm

potr

iva

scur

tcir

cuit

elor

de

pro

tecţ

ie î

mpo

triv

a su

prat

ensi

unil

or

de c

uren

t di

fere

nţia

l re

zidu

ali7

/201

1 ar

t.4.

3.2.

3.1

39

Secţi

unea

con

duct

oare

lor

acti

ve a

le u

nui

cabl

u se

det

erm

ină

avân

d în

ved

ere

următ

oare

le c

rite

rii

de d

imen

sion

are şi

ve

rific

are:

cure

ntul

max

im d

e du

rată

, că

dere

a de

ten

siun

e, s

ecţi

unea

eco

nom

ică

cure

ntul

max

im d

e du

rată

, so

lici

tare

a te

rmică

la

scur

tcir

cuit

, că

dere

a de

ten

siun

e

cure

ntul

max

im d

e du

rată

, so

lici

tare

a te

rmică

la

scur

tcir

cuit

, că

dere

a de

ten

siun

e, s

ecţi

unea

ec

onom

ică

NT

E 0

07 a

rt29

40

Secţi

unil

e co

nduc

toar

elor

de

fază

tre

buie

fie

core

spun

zăto

are

din

punc

t de

ved

ere

al:

tipu

lui

reţe

lei

(LE

A s

au L

ES)

stab

ilităţi

i te

rmic

e în

reg

im d

e lu

cru

perm

anen

t sa

u in

term

iten

t al

re

cept

oare

lor

căde

rii

de t

ensi

une

I7/2

011

art.

5.2.

4.1

41

Sep

arar

ea d

e lu

cru

treb

uie

să fi

e fă

cută

:

de r

egulă,

pe

toat

e pă

rţil

e.o

sepa

rare

de

lucr

u nu

mai

pe

o si

ngură

part

e (s

pre

alim

enta

re)

este

adm

isă

în

cazu

rile

în

care

nu

poat

e să

apa

tens

iune

a in

versă

pe p

arte

a di

n in

stal

aţie

car

e nu

a fo

st s

epar

ată.

obli

gato

riu

pe t

oate

părţi

le.

PE

101

/85

art.

3.6

Pa

ge

5 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

42

Stâ

lpii

de

lem

n de

susţi

nere

din

LE

A

pest

e 1k

V s

e di

men

sion

ează

în

regi

m d

e av

arie

con

side

rând

u-se

ipo

teze

le d

e ca

lcul

:

rupe

rea

cond

ucto

arel

or î

n co

ndiţ

iile

un

ui v

ânt

perp

endi

cula

r pe

lin

ie,

sim

ulta

n cu

dep

uner

e de

chi

ciură

rupe

rea

cond

ucto

arel

or î

n co

ndiţ

iile

de

vân

t în

lun

gul

lini

ei,

sim

ulta

n cu

de

pune

de

chic

iură

nu s

e di

men

sion

ează

în

regi

m d

e av

arie

NT

E 0

03ar

t 73

43

Stâ

lpii

de

susţ

iner

e ec

hipaţi

cu

izol

atoa

re

supo

rt:

se v

erif

ică

în

regi

m n

orm

al d

e fu

ncţi

onar

e şi

în

regi

m d

e av

arie

nu s

e ve

rifi

că î

n re

gim

de

avar

iese

ver

ifică

în

cond

iţii

de

mon

taj

NT

E 0

03,a

rt 7

7, n

ota(

2)

44

Stâ

lpii

se

dim

ensi

onea

ză p

rin

calc

ul p

e ba

za î

ncăr

cări

lor

de c

alcu

l:

în r

egim

nor

mal

de

funcţi

onar

e şi

în

regi

m d

e av

arie

num

ai î

n re

gim

de

avar

ieîn

con

diţi

i de

mon

taj

NT

E 0

03,

art

56

45

Val

oare

a cu

rent

ului

max

im a

dmis

ibil

înt

r-un

con

duct

or î

n re

gim

per

man

ent

de l

ucru

se

sta

bileşt

e în

funcţi

e de

:

lung

imea

cir

cuit

ului

mat

eria

lul

cond

ucto

rulu

ise

cţiu

nea

cond

ucto

rulu

iI7

/201

1 ar

t.5.

3.2.

0.2

lit

a

46

Val

oare

a cu

rent

ului

max

im a

dmis

ibil

înt

r-un

con

duct

or î

n re

gim

per

man

ent

de l

ucru

se

sta

bileşt

e în

funcţi

e de

:

mod

ul d

e m

onta

re

natu

ra i

zolaţi

ei c

ondu

ctor

ului

lung

imea

cir

cuit

ului

I7/2

011

art.

5.3.

2.0.

2 li

t a

47

În i

nsta

laţi

ile

de j

oasă

ten

siun

e af

eren

te

clăd

iril

or,

rezi

stenţa

ele

ctri

că a

izo

laţi

ei

treb

uie

măs

urată:

num

ai î

ntre

două

con

duct

oare

act

ive

num

ai î

ntre

con

duct

oare

le a

ctiv

e lu

ate

2 câ

te 2

în

tre

cond

ucto

arel

e ac

tive

şi

cond

ucto

rul

de p

rote

cţie

con

ecta

t la

reţe

aua

de l

egar

e la

mân

t

I7/2

011

art.

8.1.

1.3.

3

48

Abr

evie

rea

TF

JS

înse

amnă

:te

nsiu

ne f

oart

e jo

asă

de

prot

ecţi

e te

nsiu

nea

foar

te j

oasă

pen

tru

circ

uite

su

bter

ane

tens

iune

a fo

arte

joa

să d

e se

curi

tate

I7

/201

1 ca

p.2

49

Acc

esor

iile

LE

A j

oasă

ten

siun

e. (

cons

ole,

su

port

uri,

armăt

uri)

se

prot

ejea

ză p

rin:

vops

ire

smă

lţui

rezi

ncar

eP

E 1

06 a

rt.

36

50

Acc

esul

în

post

uril

e de

tra

nsfo

rmar

e, c

u tr

ansf

orm

atoa

re c

u ul

ei,

din

inte

rior

ul

bloc

uril

or d

e lo

cuinţe

şi

al c

lădi

rilo

r pu

blic

e se

va

face

:

din

int

erio

rul

clă

diri

i d

e re

gulă

, nu

mai

din

ext

erio

rul

clă

diri

i;di

n su

bsol

ul s

au d

emis

olul

clă

diri

i pr

intr

-o î

ncă

pere

tam

pon

PE

101

art

5.4.

9

51

Aco

perişu

rile

si

planşe

ele

clăd

iril

or ş

i în

căpe

rilo

r în

car

e se

găs

esc

inst

alaţ

ii

elec

tric

e tr

ebui

e sa

fie

exec

utat

e di

n:

scân

dură

aco

peri

tă c

u ta

blă

beto

n ar

mat

;be

ton

sau

scân

dura

PE

101

art

5.1.

6 b

52

Acţ

iune

a vâ

ntul

ui ş

i ch

iciu

rii

asup

ra

armăt

uril

or,

cons

olel

or ş

i iz

olat

oare

lor

din

LE

A d

e j.

t.:

prod

uce

efor

turi

mul

t m

ai m

ari

decâ

t ce

le p

e co

nduc

toar

e sa

u st

âlpi

prod

uce

efor

turi

mul

t m

ai m

ici

decâ

t ce

le p

e co

nduc

toar

e sa

u st

âlpi

şi

aces

te e

fort

uri

se p

ot n

egli

ja

prod

uce

efor

turi

com

para

bile

cu

cele

pe

stâ

lpi

sau

cond

ucto

are

PE

106

art

. 21

53

Adâ

ncim

ea d

e po

zare

a c

ablu

rilo

r cu

te

nsiu

nea

nom

inală

mai

mar

e de

20

kV,

în c

ondiţi

i no

rmal

e, n

u tr

ebui

e să

fie

mai

m

ică

de:

0,8

m0,

5 m

1,2

mN

TE

007

art

5.3.

1 a

Pa

ge

6 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

54

Adâ

ncim

ea d

e po

zare

în

cond

iţii

nor

mal

e a

cabl

uril

or c

u te

nsiu

nea

nom

inală

până

la

20 k

V i

nclu

siv

va

fi, d

e re

gulă

, ce

l puţi

n de

:

0,5

… 0

,6 m

0,7

....

0,8

m;

c)

0,9.

...1

,0 m

NT

E 0

07ar

t 5.

3.1

a

55

Ale

gere

a ca

ract

eris

tici

lor

disp

ozit

ivel

or d

e pr

otecţi

e în

caz

ul m

otoa

relo

r se

face

ţi

nând

u-se

sea

ma:

num

ai d

e sa

rcin

ile

în r

egim

nor

mal

de

funcţi

onar

enu

mai

de

sarc

inil

e de

por

nire

de s

imul

tane

itat

ea s

arci

nilo

r în

re

gim

nor

mal

şi

de p

orni

reI7

/201

1 ar

t.5.

3.1.

2

56

Ale

gere

a co

rpur

ilor

de

ilum

inat

şi

a su

rsel

or d

e lu

mină

se fa

ce î

n fu

ncţi

e de

dest

inaţ

iile

încăp

eril

or ş

i a

cons

trucţi

eina

tura

izo

laţi

ei c

ondu

ctoa

relo

r de

al

imen

tare

ceri

nţel

e lu

min

oteh

nice

I7/2

011

art.

5.4.

16

57

Ali

men

tare

a re

cept

oare

lor

cu r

ol d

e se

curi

tate

la

ince

ndiu

tre

buie

asi

gura

tă:

înto

tdea

una

din

două

sur

se d

e al

imen

tare

ind

epen

dent

e d

intr

-o s

ingu

ră s

ursă

de

alim

enta

re,

în a

num

ite

cazu

ridi

n un

a sa

u di

n do

uă s

urse

,

conf

orm

opţ

iuni

i co

nsum

ator

ului

I7/2

011

art.

3.4.

1

58

Ali

men

tare

a tr

ansf

orm

ator

ului

de

sone

rie

sau

sone

riei

de

220

V s

e fa

ce:

.

num

ai d

irec

t di

n ta

blou

l de

di

stri

buţi

e d

intr

-un

circ

uit

de i

lum

inat

nor

mal

dint

r-un

cir

cuit

de

priz

eI7

/201

1 ar

t.5.

4.13

59

Ali

niam

entu

l es

te:

porţ

iune

a de

lin

ie c

ompu

să d

in u

na

sau

mai

mul

te d

esch

ider

i, c

upri

nsă

în

tre

doi

stâl

pi d

e în

tind

ere

cons

ecut

ivi

porţ

iune

a de

lin

ie c

ompu

să d

in u

na

sau

mai

mul

te d

esch

ider

i, c

upri

nsă

în

tre

două

pun

cte

cons

ecut

ive

ale

tras

eulu

i, î

n ca

re l

inia

îşi

menţi

ne

dire

cţia

dist

anţa

sura

tă p

e ve

rtic

ală

înt

re

punc

tele

de

prin

dere

ale

co

nduc

toru

lui

la d

oi s

tâlp

i co

nsec

utiv

i

NT

E 0

03,

cap

III

term

inol

ogie

si

abre

vier

i

60

Am

plas

area

apa

rate

lor

cu u

lei

în i

nter

ioru

l ta

blou

rilo

r el

ectr

ice:

este

int

erzi

să;

este

per

misă

în

anum

ite

cond

iţii

;es

te p

erm

isă

, da

r nu

se

reco

man

dă.

2.12

_f)

/P10

2

61

Am

plas

area

apa

rate

lor,

ech

ipam

ente

lor şi

re

cept

oare

lor

elec

tric

e în

loc

uri

în c

are

ar

pute

a fi

expu

se d

irec

t la

apă

, ul

ei,

subs

tanţ

e co

rozi

ve,

căld

ură

sau şo

curi

m

ecan

ice:

se a

dmit

ese

adm

ite

cond

iţio

nat

este

int

erzi

să (

in v

echi

ul I

7)I7

/201

1 ar

t.5.

1.6.

11

62

Am

plas

area

ins

talaţi

ilor

ele

ctri

ce d

e co

nexi

uni şi

dis

trib

uţie

în

inte

rior

ul

încă

peri

lor

de c

ablu

ri:

este

int

erzi

să,

cu u

nele

exc

epţi

i;es

te p

erm

isă

înt

otde

auna

;nu

exi

stă

în

pres

cripţi

ile

ener

geti

ce o

as

tfel

de

reco

man

dare

2.7/

P10

2

PE

107_

5.2.

3a),

b)

63

Am

plas

area

ins

talaţi

ilor

ele

ctri

ce p

entr

u al

imen

tare

a un

or c

onsu

mat

ori,

se

face

, de

re

gulă

:

în c

entr

ul d

e pu

tere

al

ampl

asam

entu

lui

evit

ând

util

izar

ea t

eren

uril

or

agri

cole

sau

for

esti

ere

în t

oate

caz

uril

e pe

ter

enur

i ap

arţi

nând

dom

eniu

lui

publ

icP

E 1

01ar

t 2.

1.2

si 2

.1.4

64

Am

plas

area

ins

talaţi

ilor

ele

ctri

ce s

ub

cond

ucte

sau

uti

laje

pe

care

poa

te să

apară

cond

ens:

se a

dmit

e în

totd

eaun

a es

te t

otal

int

erzi

săse

adm

ite

cond

iţio

nat

I7/2

011

art.

3.0.

3.5

Pa

ge

7 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

65

Apr

opie

rea

axul

ui

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

de

con

stru

cţii

în

care

se

prel

ucre

ază

sau

depo

zite

ază

subs

tanţ

e co

mbu

stib

ile,

in

flam

abil

e sa

u cu

per

icol

de

ince

ndiu

(e

xplo

zie)

:

este

int

erzi

să l

a o

dis

tanţ

a m

ai m

ică

de

1,5

ori

înă

lţim

ea d

easu

pra

solu

lui

a ce

lui

mai

îna

lt s

tâlp

din

zo

este

per

misă

con

diţi

onat

(do

ar î

n "c

azur

ile

obli

gate

" în

car

e nu

se

poat

e re

spec

ta d

ista

nţa

min

imă

, cu

tr

atar

ea d

e co

mun

aco

rd î

ntre

un

ităţi

le c

are

adm

inis

trea

ză l

inia

şi

cons

trucţi

a)

este

int

erzi

săP

E 1

06 a

rt.

105

66

Apr

opie

rea

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

faţă

de

clăd

iri

se r

eali

zează:

resp

ectâ

nd o

dis

tanţă

pe

vert

icală

de

min

im 2

m,

sura

tă l

a să

geată

sau

de

viaţ

ie m

aximă

în f

uncţ

ie d

e ca

tego

ria

de p

eric

ol a

clă

diri

ire

spec

tând

o d

ista

nţă

pe

oriz

onta

de m

inim

1 m

înt

re u

n st

âlp

al L

EA

şi

ori

ce p

arte

a u

nei

clă

diri

PE

106

art

. 11

7

67

Armăt

uril

e, c

lem

ele,

pie

sele

de

fixar

e al

e co

nduc

toar

elor

din

cen

tral

ele şi

staţi

ile

elec

tric

e, î

n co

ndiţ

ii d

e sc

urtc

ircu

it:

se

veri

fică

la

soli

cită

ri m

ecan

ice

se

veri

fică

la

soli

cită

ri t

erm

ice

nu t

rebu

ie v

erif

icat

e la

sol

icită

ri î

n co

ndiţ

ii d

e sc

urtc

ircu

itP

E 1

03ar

t 5.

10

68

Armăt

uril

e, c

lem

ele,

pie

sele

de

fixar

e al

e co

nduc

toar

elor

din

ins

talaţi

i en

erge

tice

se

veri

fică

la:

arc

elec

tric

soli

cită

ri e

lect

rom

agne

tice

soli

cită

ri m

ecan

ice şi

ter

mic

eP

E 1

03ar

t 5.

10

69

Avâ

nd î

n ve

dere

exp

erie

nţa

acum

ulată

până

în

prez

ent,

pen

tru

cazu

rile

cel

e m

ai

uzua

le,

în c

azul

cab

luri

lor

de 1

÷ 1

0 kV

se

rec

oman

dă a

lege

rea

izol

aţie

i di

n:

poli

etil

enă

(P

E)

PV

Cde

pre

feri

nţă

pol

ieti

lenă

ret

icul

ată

(X

LP

E),

N

TE

007

art

4.2.

4

70

Bat

erii

le d

e co

nden

sato

are

de j

oasa

te

nsiu

ne s

e re

com

anda

sa

se i

nsta

leze

:în

int

erio

r î

n ex

teri

orin

dife

rent

, în

int

erio

r sa

u ex

teri

or

(în

norm

ele

tehn

ice

nu e

xistă

o a

stfe

l de

rec

oman

dare

)

PE

120

art

4.4.

4

71

Bat

erii

le d

e co

nden

sato

are

pot

fi m

onta

te

în i

nsta

laţi

ile

elec

tric

e de

:0,

4 kV

20 k

V11

0kV

PE

120

art

4.1.

4

72

Bob

inel

e de

rea

ctanţă

pen

tru

com

pens

area

pu

teri

i re

acti

ve s

e ra

cord

ează

de

regu

lă:

în r

eţel

ele

de 4

00kV

;pe

terţi

arel

e A

T-u

rilo

r de

40

0/22

0/11

0 kV

; î

n reţe

lele

de

110

kVP

E 1

20ar

t 4.

101+

4.1.

1

73

Bra

nşam

entu

l el

ectr

ic e

ste

part

ea d

in

inst

alaţ

ia d

e di

stri

buţi

e a

ener

giei

ele

ctri

ce

cupr

insă

înt

re l

inia

ele

ctri

că ş

i:

fir

ida

de b

ranş

amen

t c

oloa

na e

lect

rică

pun

ctul

de

deli

mit

are

într

e di

stri

buit

or ş

i co

nsum

ator

, re

prez

enta

t de

bor

nele

con

toru

lui

P15

5/1.

2.1

74

Ca

elem

ente

de

sepa

rare

în

zone

le d

e lu

cru

se fo

lose

sc:

sigu

ranţ

e fu

zibi

le;

oric

e ti

p de

înt

reru

ptor

;ap

arat

e de

broş

abil

e.3.

7 /

P10

2

Pa

ge

8 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

75

Cab

lu d

e en

ergi

e es

te:

Cab

lu d

e în

altă

ten

siun

e (1

10÷4

00kV

), m

edie

ten

siun

e (6

÷35k

V)

sau

joasă

ten

siun

e (s

ub

1kV

) fo

losi

t în

cir

cuit

ele

prim

are

ale

inst

alaţ

iilo

r de

pro

duce

re,

tran

spor

t,

dist

ribuţi

e şi

uti

liza

re a

ene

rgie

i el

ectr

ice,

în

cure

nt a

lter

nati

v sa

u co

ntin

uu

Num

ai c

ablu

de

înal

tă t

ensi

une

(110

÷400

kV)

sau

med

ie t

ensi

une

(6÷3

5kV

) fo

losi

t în

cir

cuit

ele

prim

are

ale

inst

alaţ

iilo

r de

pro

duce

re,

tran

spor

t, d

istr

ibuţ

ie a

ene

rgie

i el

ectr

ice,

în

cure

nt a

lter

nati

v sa

u co

ntin

uu

Num

ai c

ablu

de

joa

să t

ensi

une

(sub

1k

V)

folo

sit

în c

ircu

itel

e pr

imar

e al

e in

stal

aţii

lor

de u

tili

zare

a e

nerg

iei

elec

tric

e, î

n cu

rent

alt

erna

tiv

sau

cont

inuu

NT

E 0

07,

art

7

76

Cab

luri

le c

u fu

ncţi

uni

dife

rite

(de

ex

empl

u: e

nerg

ie,

circ

uite

sec

unda

re,

tele

com

unic

aţii

):

se

inst

alea

ză î

n tu

buri

dif

erit

epo

t fi

ins

tala

te î

n ac

elaş

i tu

b ca

blur

ile

care

se

reze

rvă

rec

ipro

cSe

adm

ite

să f

ie i

nsta

late

în

acel

aşi

tub,

în

anum

ite

cond

iţii

, nu

mai

ca

blur

ile

care

des

erve

sc a

celaşi

ap

arat

sau

rec

epto

r

NT

E 0

07,a

rt62

(1)

77

Cab

luri

le d

e en

ergi

e cu

ecr

an c

omun

pes

te

izol

aţia

con

duct

oare

lor

(cu

câm

p ne

radi

al)

se p

ot u

tili

za p

ână

la t

ensi

unea

de:

6 k

V i

nclu

siv;

10

kV i

nclu

siv;

c) 2

0 kV

inc

lusi

v.N

TE

007

art

4.2.

5

78

Cab

luri

le d

e te

lem

ecan

ică

se r

eali

zează

din:

Cup

ruA

lum

iniu

Cup

ru s

au A

lum

iniu

(no

rmel

e te

hnic

e nu

pre

cize

ază

)N

TE

007

art

4.2.

2

79

Cab

luri

le e

lect

rice

poz

ate

în s

ol,

în

apro

pier

ea m

anşo

anel

or,

treb

uie

prot

ejat

e fa

ta d

e ac

este

a pr

in a

mpl

asar

ea l

or l

a o

dist

anta

min

ima

de:

15

cm 2

5 cm

30

cmN

TE

007

art

8.1.

5

80

Căi

le d

e cu

rent

ce

nu s

e po

t re

aliz

a în

ex

ecuţ

ie e

tanşă,

în

încă

peri

şi

în s

paţi

i di

n ex

teri

or c

u m

ediu

cor

osiv

, po

t fi

real

izat

e în

totd

eaun

a di

n:

Cu

Al

otel

4.8.

2.c/

P10

2

81

Cal

culu

l cu

renţ

ilor

de

scur

tcir

cuit

în

reţe

lele

ele

ctri

ce c

u te

nsiu

nea

sub

1kV

se

face

con

side

rând

:

valo

rile

ten

siun

ii d

e al

imen

tare

impe

danţ

ele

elem

ente

lor

com

pone

nte

ale

reţe

lei

impe

danţ

ele

de s

curt

circ

uit

NT

E 0

06ar

t. 9

c

82

Cal

culu

l cu

renţ

ilor

de

scur

tcir

cuit

în

reţe

lele

ele

ctri

ce c

u te

nsiu

nea

sub

1kV

se

face

con

side

rând

:

impe

danţ

a po

ziti

vă e

gală

cu

impe

danţ

a ne

gati

văim

peda

nţa

pozi

tivă

mai

mar

e de

cât

impe

danţ

a ne

gati

văim

peda

nţa

pozi

tivă

mai

mică

dec

ât

impe

danţ

a ne

gati

văN

TE

006

art.

9e

83

Cal

culu

l cu

renţ

ilor

de

scur

tcir

cuit

în

reţe

lele

ele

ctri

ce c

u te

nsiu

nea

sub

1kV

se

face

în

următ

oare

le c

ondiţi

i:

scur

tcir

cuit

ul e

ste

depa

rte

de

gene

rato

rsc

urtc

ircu

itul

est

e ap

roap

e de

ge

nera

tor

scur

tcir

cuit

ul e

ste

alim

enta

t în

tr-u

n si

ngur

pun

ct a

l reţe

lei

de a

lim

enta

re

cu e

nerg

ie e

lect

rică

NT

E 0

06ar

t. 9

a

84

Cân

d se

mon

tează

cuţi

te d

e le

gare

la

păm

ânt

(fixe

), î

n lo

c de

scu

rtci

rcui

toar

e m

obil

e?

înto

tdea

una;

atun

ci c

ând

dist

anţe

le d

e iz

olaţ

ie

fază

- pă

mân

t su

nt m

ari;

atun

ci c

ând

cure

nţii

car

e se

înc

hid

prin

mân

t în

caz

de

scur

tcir

cuit

su

nt m

ici.

PE

101

, ar

t3.8

Pa

ge

9 o

f 4

3

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

85

Car

case

le b

ater

iilo

r de

con

dens

atoa

re d

e j.

t.:

treb

uie

lega

te p

rin

cond

ucto

are

de

prot

ecţi

e la

mân

tnu

tre

buie

fie

leg

ate

la pă

mân

t;tr

ebui

e le

gate

la

păm

ânt

num

ai î

n an

umit

e si

tuaţ

ii4.

7.6/

P10

2

86

Cel

ule

de t

ip d

esch

is s

unt

cele

:

de

lim

itat

e as

tfel

înc

ât n

ici

o pa

rte

afla

tă s

ub t

ensi

une

nu p

oate

fi

atin

să,

iar

înve

lişu

l m

etal

ic a

l ce

lule

i pr

otej

ează

per

soan

ele

împo

triv

a ef

ecte

lor

term

ice

ale

arcu

lui

elec

tric

deli

mit

ate

astf

el î

ncât

per

soan

ele

sunt

pro

teja

te,

prin

mas

uri

luat

e la

m

onta

j sa

u în

exp

loat

are,

num

ai

împo

triv

a at

inge

rii

acci

dent

ale

a pă

rţil

or s

ub t

ensi

une

la c

are

echi

pam

entu

l es

te c

ompl

et

înch

is î

n ca

rcas

e de

pro

tecţ

ie,

etanşe

faţă

de

aeru

l at

mos

feri

c

PE

102

art

.1.2

.2.

lit

e

87

Cir

cuit

ele

de j

oasă

ten

siun

e de

cur

ent

alte

rnat

iv,

de c

uren

t co

ntin

uu s

au d

e te

nsiu

ni d

iferi

te

nu p

ot f

i gr

upat

e pe

ace

laşi

pan

ou

(dul

ap),

nec

ondiţi

onat

se r

ecom

andă

fie

gru

pate

pe

acel

aşi

pano

u (d

ulap

)es

te a

dmisă

gru

pare

a pe

ace

laşi

pa

nou

(dul

ap),

în

anum

ite

cond

iţii

4.4.

7/P

102

88

Col

oane

le e

lect

rice

col

ecti

ve p

ot a

lim

enta

ce

l m

ult:

10

apar

tam

ente

20

de a

part

amen

te 3

0 de

apa

rtam

ente

P15

5/2.

1.6

89

Com

pens

area

put

erii

rea

ctiv

e se

apl

ică

în

inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce a

le:

oper

ator

ului

de

dist

ribuţi

eop

erat

orul

ui d

e mă

sura

reco

nsum

ator

ilor

ind

ustr

iali

şi

sim

ilar

iP

E 1

20ar

t 4.

1.4

90

Com

pens

atoa

rele

sta

tice

pen

tru

regl

ajul

pu

teri

i re

acti

ve s

e vo

r in

stal

a pr

iori

tar

în:

în n

odur

ile

de s

iste

m d

e 40

0 kV

;în

staţi

ile

de e

vacu

are

a pu

teri

i di

n ce

ntra

le;

în n

odur

ile

de i

nter

cone

xiun

e al

e SE

N.

PE

120

art

4.1.

1

91

Con

duct

oare

le c

oloa

nelo

r el

ectr

ice:

treb

uie

sa a

ibă

ace

eaşi

secţi

une

pe

toat

a lu

ngim

ea l

orpo

t av

ea d

oua

secţ

iuni

dacă

lu

ngim

ea c

oloa

nelo

r de

păşeşt

e 20

mpo

t av

ea d

oua

secţ

iuni

dacă

lu

ngim

ea c

oloa

nelo

r de

păşeşt

e 10

mP

155/

3.3.

1

92

Con

duct

oare

le d

e pr

otecţi

e la

LE

A d

e în

altă

ten

siun

e su

nt:

cond

ucto

are

dest

inat

e a

prot

eja

pers

onal

ul î

mpo

triv

a at

inge

rilo

r in

dire

cte

cond

ucto

are

dest

inat

e a

prot

eja

LE

A

împo

triv

a lo

vitu

rilo

r di

rect

e de

tră

snet

noţi

unea

de

,,co

nduc

toar

e de

pr

otecţi

e" e

ste

prevă

zută

num

ai î

n re

glem

entă

rile

afe

rent

e reţe

lelo

r de

jo

asă

ten

siun

e

NT

E 0

03,

cap

III

term

inol

ogie

si

abre

vier

i

93

Con

duct

oare

le i

zola

te p

ot fi

uti

liza

te l

a li

niil

e el

ectr

ice

de:

110

kV

110

kV

, nu

mai

în

tere

nuri

sil

vice

med

ie t

ensi

une

NT

E 0

03 a

rt 2

6

94

Con

duct

orul

(ba

ra)

faze

i S

, va

fi v

opsi

cu c

uloa

rea:

roşi

eal

bast

răga

lbenă

PE

101

art

6.8.

7 b

95

Con

duct

orul

de

nul,

la

LE

A c

u co

nduc

toar

e ne

izol

ate:

se d

ispu

ne î

n pa

rtea

de

sus

a co

rona

men

tulu

i, l

ângă

stâ

lpse

dis

pune

în

part

ea d

e jo

s a

coro

nam

entu

lui,

lân

gă s

tâlp

nu a

re p

revă

zută

pri

n no

rmat

ive

o an

umită

dis

pune

re

PE

106

, ar

t67

96

Con

duct

orul

de

prot

ecţi

e al

col

oane

lor

elec

tric

e in

divi

dual

e tr

ebui

e să

fie

lega

t la

mân

t:

în c

azul

fir

idel

or d

e br

anşa

men

t, l

a ba

ra d

e le

gare

la

păm

ânt

în c

azul

tab

lour

ile

de d

istr

ibuţ

ie a

le

cons

umat

oril

or,

la b

orna

de

lega

re

la pă

mân

t de

pe

ram

a m

etal

ică

a

tabl

ouri

lor

doar

dacă

secţi

unil

e co

nduc

toar

elor

su

nt n

u au

val

oare

con

stan

tă p

e to

ată

lun

gim

ea

P15

5/3.

2.3

Pa

ge

10

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

97

Con

duct

orul

neu

tru

(N)

treb

uie

să a

ibă

acee

aşi

secţ

iune

cu

cond

ucto

rul

de fa

ză:

în c

ircu

itel

e m

onof

azat

e cu

două

co

nduc

toar

e, i

ndif

eren

t de

secţi

unea

co

nduc

toar

elor

în c

ircu

itel

e m

onof

azat

e cu

tre

i co

nduc

toar

e şi

în

circ

uite

le

poli

faza

te a

le că

ror

cond

ucto

are

de

fază

au

secţ

iune

a m

ai m

ică

sau

ega

cu 1

6 m

m2

Cu

sau

25 m

m2

Al

în c

ircu

itel

e m

onof

azat

e cu

tre

i co

nduc

toar

e şi

în

circ

uite

le

poli

faza

te i

ndif

eren

t de

secţi

unea

co

nduc

toar

elor

de

fază

I7/2

011

art.

5.2.

4.6.

1 li

ta,

b

98

Con

duct

orul

neu

tru

se l

eagă

la

duli

a lă

mpi

i: l

a bo

rna

din

inte

rior

la

oric

are

dint

re b

orne

la

born

a co

nect

ata

la p

arte

a fi

leta

ta

a du

liei

I7/2

011

art.

5.4.

19

99

Con

duct

orul

pro

filat

est

e un

con

duct

or a

rui

secţ

iune

tra

nsve

rsală

nu a

re fo

rmă

de:

elip

săce

rcpă

trat

NT

E 0

07 a

rt 2

.6.1

e

10

0

Con

form

I 7

, pa

rte

acti

vă a

une

i in

stal

aţii

es

te:

cond

ucto

r sa

u pa

rte

cond

ucto

are

dest

inată

fie

pusă

sub

ten

siun

e în

fu

ncţi

onar

eno

rmală

cond

ucto

rul

neut

ru (

N)

cond

ucto

rul

PE

NI7

/201

1 ca

p.2

lit.

P

10

1

Con

form

I 7

, pa

rte

cond

ucto

are

acce

sibi

este

:pa

rtea

izo

lantă

acc

esib

ilă

a u

nui

elem

ent

de c

onst

rucţ

ie c

are

poat

e fi

at

insă

, ş

i ca

re p

oate

aju

nge

sub

tens

iune

în

caz

de d

efec

t

part

e co

nduc

toar

e a

unui

ec

hipa

men

t, c

are

poat

e fi

ati

nsă

, şi

ca

re n

u es

te î

nm

od n

orm

al s

ub t

ensi

une,

dar

car

e po

ate

ajun

ge s

ub t

ensi

une

în c

azul

un

ui d

efec

t al

izo

laţi

ei d

e ba

ză.

elem

ente

con

duct

oare

din

ins

talaţi

e af

late

sub

ten

siun

eI7

/201

1 ca

p.2

lit.

P

10

2

Con

form

NT

E 0

06/0

6/00

, pe

ntru

cal

culu

l cu

renţ

ilor

de

scur

tcir

cuit

tri

faza

t si

met

ric,

în

caz

ul u

nui

scur

tcir

cuit

dep

arte

de

gene

rato

r, c

uren

tul

de s

curt

circ

uit

iniţ

ial

I"k

este

ega

l cu

:

cure

ntul

de

scur

tcir

cuit

sim

etri

c de

ru

pere

Ib

cure

ntul

de

scur

tcir

cuit

per

man

ent

Ikcu

rent

ul d

e sc

urtc

ircu

it d

e şo

cN

TE

006

art.

16 a

3

10

3

Con

form

PE

134

/199

5 (N

orm

ativ

pri

vind

m

etod

olog

ia d

e ca

lcul

al

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it î

n reţe

lele

ele

ctri

ce c

u te

nsiu

ni

pest

e 1

kV),

la

calc

ulul

cur

enţi

lor

de

scur

tcir

cuit

în

punc

te c

u te

nsiu

ni d

iferi

te:

impe

danţ

ele

în o

hmi şi

în

unităţi

re

lati

ve s

e m

odif

ică

impe

danţ

ele

în o

hmi şi

în

unităţi

re

lati

ve n

u se

mod

ifică

impe

danţ

ele

în o

hmi

se m

odif

ică

dar

im

peda

nţel

e î

n un

ităţi

rel

ativ

e nu

se

mod

ifică

PE

134

art

3.2

10

4

Con

stru

irea

LE

A j

oasă

ten

siun

e. p

este

ape

cu

rgăt

oare

, la

curi

sau

can

ale

navi

gabi

le

sau

în z

ona

de p

rote

cţie

a a

cest

ora:

este

înt

otde

auna

int

erzi

săes

te p

erm

isă

con

diţi

onat

este

înt

otde

auna

per

misă

PE

106

art

. 12

3

Pa

ge

11

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

10

5

Con

trib

uţia

mot

oare

lor

asin

cron

e, l

a cu

rent

ul i

niţi

al d

e sc

urtc

ircu

it I

"k î

n ca

drul

reţ

elel

or d

e jo

asă

tens

iune

, po

ate

fi ne

glij

ată

dacă

nu

este

mai

mar

e de

...

....

di

n cu

rent

ul d

e sc

urtc

ircu

it i

niţi

al c

alcu

lat

fără

inf

luenţa

mot

oare

lor:

10%

5%15

%N

TE

006

art.

14

10

6

Coo

rdon

area

izo

laţi

ei e

chip

amen

telo

r di

n reţe

lele

ele

ctri

ce a

vând

ten

siun

ea c

ea m

ai

ridi

cată

1 k

V ≤

Us ≤

245

kV

se

face

ut

iliz

ând:

met

oda

conv

enţi

onală

met

oda

stat

isti

căor

icar

e di

ntre

cel

e do

uă m

etod

e pr

ezen

tate

la

vari

ante

le a

) şi

b)

NT

E 0

01ar

t.5.

2.1

a

10

7

Coo

rdon

area

izo

laţi

ei e

chip

amen

telo

r di

n reţe

lele

ele

ctri

ce a

vând

ten

siun

ea c

ea m

ai

ridi

cată

Us

> 2

45 k

V s

e fa

ce u

tili

zând

:

doar

met

oda

conv

enţi

onală

doar

met

oda

stat

isti

căor

icar

e di

ntre

met

oda

conv

enţi

onală

sa

u m

etod

a st

atică

NT

E 0

01ar

t.5.

2.1

b

10

8

Cor

idor

ul d

e ac

ces

din

faţa

sau

din

spa

tele

un

ui t

ablo

u se

pre

vede

cu

o lăţi

me

de c

el

puţi

n …

măs

urată

într

e pu

ncte

le c

ele

mai

pr

oem

inen

te a

le t

ablo

ului

şi

elem

ente

le

neel

ectr

ice

de p

e tr

aseu

0,5

m 0

, 8

m 1

mi7

/201

1 ar

t.5.

3.3.

24

10

9

Cor

puri

le d

e il

umin

at

care

se

inst

alea

în d

epoz

ite

cu m

ater

iale

com

bust

ibil

e,

cate

gori

a B

E 2

, tr

ebui

e să

fie

în

totd

eaun

a:

echi

pate

cu

lăm

pi f

luor

esce

nte

prevă

zute

cu g

răta

r pr

otec

tor

prevă

zute

cu

glob

, re

spec

tiv

cu

difu

zor

I7/2

011

art.

5.4.

19

11

0

Cor

puri

le d

e il

umin

at e

chip

ate

cu lăm

pi

cu d

escă

rcăr

i se

pre

văd

în o

rice

tip

de

încă

pere

cu:

gră

tar

prot

ecto

rdi

spoz

itiv

pen

tru

îmbu

nătăţi

rea

fact

orul

ui d

e pu

tere

legă

tura

la

un c

ondu

ctor

de

prot

ecţi

eI7

/201

1 ar

t.5.

4.20

11

1

Creşt

erea

fact

orul

ui d

e pu

tere

la

cons

umat

orii

ind

ustr

iali

şi

sim

ilar

i se

re

com

andă

a fi

făcu

tă c

u pr

iori

tate

pri

n:

mij

loac

e na

tura

le b

ater

ii d

e co

nden

sato

are

fixe

bat

erii

de

cond

ensa

toar

e în

tre

pte

PE

120

art

4.2.

8

11

2

Creşt

erea

niv

elul

ui d

e iz

olaţ

ie a

l L

EA

pe

ste

1 kV

faţă

de

nive

lul

norm

al d

e iz

olaţ

ie

se p

oate

rea

liza

.

prin

ale

gere

a un

ui t

ip d

e st

âlp

core

spun

zăto

rpr

in u

tili

zare

a de

izo

lato

are

cu

cara

cter

isti

ci e

lect

rice

sup

erio

are

prin

uti

liza

rea

de i

zola

toar

e cu

ac

eleaşi

car

acte

rist

ici

elec

tric

e şi

pr

in mă

rire

a nu

rulu

i ac

esto

ra p

e ra

mură

NT

E 0

01ar

t.3.

22 a

11

3

Cu

ajut

orul

met

odei

com

pone

ntel

or

sim

etri

ce s

e fa

ce:

cal

culu

l cu

renţ

ilor

de

scur

tcir

cuit

si

met

rici

cal

culu

l cu

renţ

ilor

de

scur

tcir

cuit

ne

sim

etri

ci c

alcu

lul

tens

iuni

i reţe

lei

PE

134

art

3.2

Pa

ge

12

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

11

4

Cul

oare

a ve

rde-

galb

en p

entr

u iz

olaţ

ia

cond

ucto

arel

or s

i ca

blur

ilor

se

folo

seşt

e pe

ntru

mar

care

a co

nduc

toru

lui

de:

faza

neut

ru d

e lu

cru

de p

rote

cţie

şi

de n

eutr

uI7

/201

1 ar

t.5.

1.4.

3.1

11

5

Cul

oril

e lă

mpi

lor

care

ind

ică

poziţi

a ap

arat

ului

de

cone

ctar

e tr

ebui

e să

fie:

verd

e pe

ntru

poz

iţia

des

chis

;al

b pe

ntru

poz

iţia

des

chis

alb

pent

ru p

oziţ

ia î

nchi

s4.

9.10

/P10

2

11

6

Cur

entu

l de

scu

rtci

rcui

t re

prez

intă

:cu

rent

ul n

omin

al a

dmis

ibil

supr

acur

entu

l re

zult

at î

n ur

ma

unei

co

nectă

ri i

ncor

ecte

înt

r-un

cir

cuit

el

ectr

ic

supr

acur

entu

l re

zult

at d

intr

-un

scur

tcir

cuit

dat

orat

unu

i de

fect

PE

103

art

3.4

11

7

Cur

entu

l pe

rman

ent

de s

curt

circ

uit

repr

ezin

tă:

valo

area

efe

ctivă

a c

uren

tulu

i de

sc

urtc

ircu

it c

are

răm

âne

după

tr

ecer

ea f

enom

enel

or t

ranz

itor

ii;

cure

ntul

de

scur

tcir

cuit

în

mom

entu

l fu

ncţi

onă

rii

prot

ecţi

eiva

loar

ea m

edie

a c

uren

tulu

i de

sc

urtc

ircu

it d

intr

e m

omen

tul

prod

ucer

ii s

curt

circ

uitu

lui şi

m

omen

tul

funcţi

onă

rii

prot

ecţi

ei

PE

134

art

2.14

11

8

Dacă

din

veri

ficar

ea l

a st

abil

itat

ea t

erm

ică

la s

curt

circ

uit

nu r

ezul

tă o

secţi

une

mai

m

are,

bar

a de

nul

din

int

erio

rul

tabl

oulu

i de

dis

trib

uţie

de

joasă

tens

iune

se

va

real

iza

din:

alum

iniu

cu

secţ

iune

a m

inimă

de

100

mm

2 a

lum

iniu

cu

secţ

iune

a m

inimă

de

150

mm

2 oţe

l cu

secţi

unea

min

imă

de

150

mm

2P

E 1

02 a

rt.4

.8.1

0

11

9

Dacă

într

-un

ampl

asam

ent

se e

xerc

ită

mai

m

ulte

inf

luenţe

ext

erne

, ca

ract

eris

tici

leec

hipa

men

telo

r el

ectr

ice:

nu

sunt

con

diţi

onat

e da

că e

xistă

ac

cept

ul b

enef

icia

rulu

i se

ale

g as

tfel

înc

ât să

fie

sat

isfă

cute

co

ndiţ

iile

cel

e m

ai d

ezav

anta

joas

e.

în s

paţi

ul r

espe

ctiv

nu

se p

ot m

onta

ec

hipa

men

te e

lect

rice

I7/2

011

art.

3.0.

2.5

12

0

Dacă

prot

ecţi

a m

otoa

relo

r co

ntra

su

pras

arci

nilo

r es

te r

eali

zată

cu

într

erup

ere,

dis

pozi

tivu

l de

com

utaţ

ie

treb

uie

să î

ntre

rupă

obl

igat

oriu

:

toa

te c

ondu

ctoa

rele

act

ive

cond

ucto

rul

neut

ru

toa

te c

ondu

ctoa

rele

de

fază

I7/2

011

art.

5.3.

1.7.

2.1

12

1

Dacă

un s

tâlp

de

lem

n al

une

i L

EA

de

joasă

tens

iune

se

anco

rează:

an

cora

se

leagă

la

priz

a de

mân

t a

stâl

pulu

ise

vor

mon

ta i

zola

tori

de

anco

răpr

oiec

tant

ul d

ecid

e m

onta

rea

de

izol

ator

i de

anc

oră

sau

leg

area

an

core

i la

pri

za d

e pă

mân

t a

stâl

pulu

i

PE

106

art

.56,

doa

r da

ca

nu a

u pp

12

2

Dea

supr

a în

căpe

rilo

r în

car

e se

pot

afla

si

mul

tan

mai

mul

t de

50

pers

oane

: n

u se

am

plas

ează

tra

nsfo

rmat

oare

; n

u se

am

plas

ează

tra

nsfo

rmat

oare

cu

put

eri

pest

e 63

kV

A;

se p

ot a

mpl

asa

tran

sfor

mat

oare

cu

izol

aţie

ele

ctri

că u

scată

sau

cu

flui

de

inco

mbu

stib

ile.

PE

101

art

5.1.

2

12

3

Des

chid

erea

nom

inală

într

e st

âlpi

i L

EA

de

joa

să t

ensi

une.

est

e de

finită

ca fi

ind:

sem

isum

a de

schi

deri

lor

real

e ad

iace

nte

unui

stâ

lpdi

stanţa

sura

tă p

e or

izon

tală

în

tre

axel

e a

doi

stâl

pide

schi

dere

a co

nvenţi

onală

, la

car

e pu

ncte

le d

e pr

inde

re a

le

cond

ucto

arel

or s

e gă

sesc

în

acel

aşi

plan

ori

zont

al,

tere

nul

este

pla

n, i

ar

la să

geat

a m

aximă

gab

arit

ul l

a so

l al

lin

iei

este

cel

min

im.

PE

106

cap

II

Pa

ge

13

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

12

4

Dim

ensi

onar

ea b

ranş

amen

telo

r se

ef

ectu

ează

pe

baza

:pu

teri

lor

inst

alat

e al

e ap

arat

elor

el

ectr

ocas

nice

exi

sten

te l

a co

nsum

ator

pute

rii

abso

rbit

e, c

are

se p

oate

de

term

ina

în f

uncţ

ie d

e pu

tere

a to

tală

ins

tala

tă ş

i de

un

coef

icie

nt d

e si

mul

tane

itat

e

crit

erii

lor

cons

truc

tive

PE

155

art

.2.1

.1.

12

5

Dim

ensi

onar

ea c

ondu

ctoa

relo

r ci

rcui

telo

r de

ali

men

tare

în

cazu

l m

otoa

relo

r se

face

ţi

nând

u-se

sea

ma:

num

ai d

e sa

rcin

ile

în r

egim

nor

mal

de

fun

cţio

nare

num

ai d

e sa

rcin

ile

de p

orni

rede

sim

ulta

neit

atea

sar

cini

lor

în

regi

m n

orm

al ş

i de

por

nire

I7/2

011

art.

5.3.

1.2

12

6

Dim

ensi

onar

ea s

au v

erifi

care

a în

con

diţi

ile

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it a

lin

iilo

r el

ectr

ice

aeri

ene

cu t

ensi

unea

nom

inală

mai

mică

de 1

10 k

V:

nu e

ste

obli

gato

rie;

este

obl

igat

orie

, in

dife

rent

de

tens

iune

a no

min

ală

a l

inie

i;es

te o

blig

ator

ie n

umai

pen

tru

lini

ile

cu t

ensi

une

nom

inală

mai

mar

e de

20

kV.

PE

103

/92

art1

.4

12

7

Din

con

side

rent

e m

ecan

ice,

con

duct

oare

le

funi

e de

oţe

l al

e li

niil

or e

lect

rice

aer

iene

cu

ten

siun

i m

ai m

ari

de 1

kV

vor

ave

a se

cţiu

nea

min

imă:

25 m

mp

20 m

mp

16 m

mp

NT

E 0

03 a

rt 2

8

12

8

Din

con

side

rent

e m

ecan

ice,

con

duct

oare

le

funi

e di

n al

umin

iu-oţe

l, a

liaj

e de

al

umin

iu-oţe

l şi

ali

aje

de a

lum

iniu

ale

li

niil

or e

lect

rice

aer

iene

cu

tens

iuni

mai

m

ari

de 1

kV

vor

ave

a se

cţiu

nea

min

imă

de:

16 m

mp

25 m

mp

35 m

mp

NT

E 0

03 a

rt 2

8

12

9

Din

pun

ct d

e ve

dere

al

soli

cită

rilo

r la

sc

urtc

ircu

it,

cabl

uril

e el

ectr

ice

se v

erifi

la:

la s

olic

ită

ri e

lect

rom

agne

tice

la s

olic

ită

ri m

ecan

ice

la e

fect

ele

term

ice

PE

103

art

5.8

13

0

Din

pun

ct d

e ve

dere

al

soli

cită

rilo

r la

sc

urtc

ircu

it,

cond

ucto

arel

e ri

gide

(ba

re,

prof

ile)

se

veri

fică

la:

soli

cită

ri m

ecan

ice

efec

te t

erm

ice

soli

cită

ri e

lect

rom

agne

tice

PE

103

art

5.6

13

1

Dis

pozi

tive

le p

entr

u su

spen

dare

a co

rpur

ilor

de

ilum

inat

(câ

rlig

e, b

olţu

ri,

dibl

uri,

etc

) se

ale

g as

tfel

încâ

t să

sup

orte

ră d

efor

măr

i:

pest

e 5

kgde

5 o

ri g

reut

atea

cor

pulu

i de

il

umin

at,

dar

nu m

ai p

uţin

de

10 k

gde

3 o

ri g

reut

atea

cor

pulu

i de

il

umin

at u

tili

zat

I7/2

011

art.

5.4.

21

13

2

Dis

pune

rea

bare

lor

cole

ctoa

re î

n ta

blou

rile

de

joa

să t

ensi

une

se r

ecom

andă

se fa

că:

în

plan

ver

tica

l î

n pl

an v

erti

cal,

iar

în

cazu

ri b

ine

mot

ivat

e, î

n pl

an o

rizo

ntal

în

plan

ori

zont

al,

iar

în c

azur

i bi

ne

mot

ivat

e în

pla

n ve

rtic

al4.

8.10

/P10

2

13

3

Dis

tanţ

a de

izo

lare

în

aer

într

e do

uă părţi

su

b te

nsiu

ne n

eizo

late

sau

înt

re a

cest

ea ş

i pă

rţi

lega

te l

a pă

mân

t es

te n

orm

ată:

în f

uncţ

ie d

e ti

pul

cond

ucto

rulu

iîn

fun

cţie

de

tens

iune

a pe

ntru

car

e se

di

men

sion

ează

ins

talaţi

a.ti

pul

izol

aţie

i1

lit

PE

101

art

.1.2

.1 l

it

f

Pa

ge

14

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

13

4

Dis

tanţ

a di

ntre

bor

nele

de

mar

caj

pe

tras

eele

rec

tili

nii

ale

cabl

elor

poz

ate

în

afar

a zo

nelo

r lo

cuit

e di

n lo

cali

tăţi

va

fi de

:

100

m 1

20 m

80

mN

TE

007

art

8.2.

5

13

5

Dis

tanţ

a în

tre

nive

lul

pard

osel

ii ş

i pa

rtea

in

feri

oară

a fi

ride

lor

de b

ranş

amen

t tr

ebui

e să

fie

de:

0,3

m 0

,4 -

0,5

m 1

mP

E 1

55 a

rt.3

.1.1

13

6

Dis

tanţ

a m

inimă

de i

zola

re î

n ae

r A

o re

prez

intă

dis

tanţ

a m

inim

a:în

tre

părţ

ile

cond

ucto

are

rigi

de

afla

te s

ub t

ensi

une

si a

parţ

inân

d un

or f

aze

dife

rite

într

e pă

rţil

e co

nduc

toar

e ri

gide

af

late

sub

ten

siun

e si

ele

men

tele

le

gate

la

păm

ânt;

într

e pa

rtil

e co

nduc

toar

elor

fle

xibi

le

sub

tens

iune

si

alte

rţi

subt

ensi

une

sau

lega

te l

a pă

mân

t.

PE

101

art

4.2.

2 si

5.2

.2

13

7

Dis

tanţ

a m

inimă

pe v

erti

cală

de

la

fasc

icul

ul t

orsa

dat

al L

EA

joa

să t

ensi

une.

, m

onta

t pe

stâ

lpi,

în

punc

tul

de săg

eată

m

aximă,

la

sol,

tre

buie

fie d

e:

4 m

3m2,

5 m

PE

106

art

. 64

13

8

Dis

tant

ele

max

ime

de r

ezem

are,

res

pect

iv

de fi

xare

a c

ablu

rilo

r ne

arm

ate,

în

lips

a in

dicaţi

ilor

furn

izor

ului

, su

nt:

40

cm î

n m

onta

j or

izon

tal

si 8

0 cm

în

mon

taj

vert

ical

50

cm î

n m

onta

j or

izon

tal

si 1

00 c

m

în m

onta

j ve

rtic

al 6

0 cm

în

mon

taj

oriz

onta

l si

100

cm

în

mon

taj

vert

ical

NT

E 0

07ar

t 5.

2.1

a

13

9

Est

e ad

misă

raco

rdar

ea p

rin

priz

e la

ci

rcui

tul

de a

lim

enta

re a

l re

cept

oare

lor

elec

tric

e cu

put

ere

nom

inală

până

la:

0,5

kW1

kW2

kWI7

/201

1 ar

t.5.

3.2.

3

14

0

Est

e ob

liga

tori

e pr

otecţi

a la

sup

rasa

rcin

i pe

ntru

:in

stal

aţii

din

încă

peri

din

cat

egor

iile

ce

lor

cu r

isc

de i

ncen

diu

sau

de

expl

ozie

inst

alaţ

ii d

e co

man

inst

alaţ

ii d

e se

mna

liza

reI7

/201

1 ar

t.4.

3.2.

2.1

14

1

Exc

eptâ

nd c

azur

ile

just

ifica

te t

ehni

c şi

ec

onom

ic,

reţe

lele

aer

iene

de

joasă

tens

iune

vor

fi r

eali

zate

cu:

cond

ucto

are

de a

lum

iniu

nei

zola

teco

nduc

toar

e iz

olat

e to

rsad

ate

nu a

re i

mpo

rtanţă

PE

022

art

9.2

14

2

Exp

resi

a ,,

de r

egulă"

folo

sită

înt

r-o

regl

emen

tare

teh

nică

ind

ică:

ob

liga

tivi

tate

a st

rictă

a r

espe

ctă

rii

prev

eder

ii î

n ca

uză

fapt

ul că

pre

vede

rea

resp

ecti

treb

uie

să f

ie a

plic

ată

în

maj

orit

atea

ca

zuri

lor

fapt

ul că

ner

espe

ctar

ea u

nei

astf

el d

e pr

eved

eri

treb

uie

just

ific

ată

în

totd

eaun

a în

pro

iect

PE

101

art

.1.2

.3

14

3

Fie

care

con

duct

or c

onec

tat

la b

ara

prin

cipa

lă d

e le

gare

la

păm

ânt

la t

ablo

ul

gene

ral:

nu e

ste

obli

gato

riu

să p

oată

fi

deco

nect

at i

ndiv

idua

ltr

ebui

e să

poa

tă f

i de

cone

ctat

uşo

r,

fără

uti

liza

rea

unei

scu

letr

ebui

e să

poa

tă f

i de

cone

ctat

in

divi

dual

I7/2

011

art.

5.5.

2.3

14

4

Fol

osir

ea a

rmăt

uril

or d

e pr

otecţi

e îm

potr

iva

arcu

lui

elec

tric

est

e ob

liga

tori

e la

lin

iile

ele

ctri

ce a

erie

ne c

u te

nsiu

nea

nom

inală

de:

110

kV

220

kV

400

kVN

TE

003

art

37

Pa

ge

15

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

14

5

Fun

daţi

ile

bura

te a

le s

tâlp

ilor

din

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

se

real

izea

ză:

cu u

n st

rat

de pă

mân

t bi

ne

com

pact

atcu

str

atur

i de

mân

t su

cces

ive

de 2

0 cm

. pă

mân

t bi

ne c

ompa

ctat

cu s

trat

uri

de pă

mân

t su

cces

ive

de 4

0 cm

. pă

mân

t bi

ne c

ompa

ctat

PE

106

/art

.52

lit.

a

14

6

Fun

daţi

ile

de b

eton

arm

at a

le s

tâlp

ilor

L

EA

pes

te 1

kV

:nu

sun

t ut

iliz

ate şi

ca

priz

e de

mân

t na

tura

le a

le s

tâlp

ilor

sunt

uti

liza

te ş

i ca

pri

ze n

atur

ale

ale

stâl

pilo

r, a

rmă

turi

le d

in f

undaţi

i fi

ind

cone

ctat

e el

ectr

ic (

suda

te)

unel

e de

alt

ele

sunt

uti

liza

te ş

i ca

pri

ze n

atur

ale

ale

stâl

pilo

r; c

onec

tare

a el

ectr

ică

a

armă

turi

lor

din

fund

aţii

est

e opţi

onală

, în

fun

cţie

de

cara

cter

isti

cile

ter

enul

ui

NT

E 0

06ar

t.14

14

7

Îmbi

nare

a co

nduc

toar

elor

din

ins

talaţi

ile

de î

naltă

tens

iune

se

poat

e fa

ce:

cu şu

rubu

rib

prin

lip

ire

pri

n su

dare

PE

101

art

6.7

.1 f

14

8

Îmbi

nare

a el

emen

telo

r st

âlpi

lor

met

alic

i se

face

:de

pre

feri

nţă

pri

n bu

loan

ese

pot

fol

osi

cons

trucţi

i su

date

r

egle

men

tări

le t

ehni

ce n

u fa

c re

feri

re l

a m

odul

de

îmbi

nare

a

elem

ente

lor

stâl

pilo

r

NT

E 0

03,

art

79

14

9

Îmbi

nare

a tu

buri

lor

de p

rote

cţie

a

cond

ucto

arel

or e

lect

rice

la

trec

eril

e pr

in

elem

ente

de

cons

trucţi

e es

te:

adm

isă

inte

rzisă

adm

isă

doa

r pe

ntru

tub

uri

cu

diam

etru

mai

mic

de

16 m

mI7

/201

1 ar

t.5.

2.12

.3.4

15

0

În a

num

ite

cond

iţii

, în

vol

umul

,,0

" di

n în

căpe

rile

cu

băi

sau

cu d

uşur

i po

t fi

inst

alat

e re

cept

oare

ele

ctri

ce d

acă:

sunt

pen

tru

TF

JS s

au T

FJP

cu

o te

nsiu

ne n

omin

ală

car

e nu

depăşeşt

e 24

V t

ensi

une

alte

rnat

ivă

sunt

pen

tru

TF

JS s

au T

FJP

cu

o te

nsiu

ne n

omin

ală

car

e nu

depăşeşt

e 12

V t

ensi

une

alte

rnat

ivă

sunt

pen

tru

TF

JS s

au T

FJP

cu

o te

nsiu

ne n

omin

ală

înt

re 1

2 V

şi

24 V

te

nsiu

ne a

lter

nati

I7/2

011

art.

7.1.

5

15

1

În c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it î

n reţe

lele

ele

ctri

ce c

u te

nsiu

nea

sub

1kV

nu

sunt

lua

te î

n co

nsid

erar

e:

rezi

stenţe

le d

e co

ntac

tim

peda

nţel

e de

def

ect

impe

danţ

ele

de s

curt

circ

uit

NT

E 0

06 a

rt.

9d

15

2

În c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it î

n reţe

lele

ele

ctri

ce c

u te

nsiu

nea

sub

1kV

su

nt n

egli

jate

:

capa

cităţi

le l

inii

lor

impe

danţ

ele

de s

curt

circ

uit

adm

itanţe

le î

n pa

rale

l cu

ele

men

tele

pa

sive

(sa

rcin

i)N

TE

006

art

. 9h

15

3

În c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it,

în

cazu

l sc

hem

elor

cu

mai

mul

te t

rept

e de

te

nsiu

ne,

cupl

ate

prin

tra

nsfo

rmat

oare

, im

peda

nţel

e po

t fi

rapo

rtat

e:

fiec

are

impe

danţă

la

trea

pta

de

tens

iune

cor

espu

nză

toar

e;to

ate

impe

danţ

ele

la a

ceeaşi

tre

aptă

de

ten

siun

eto

ate

impe

danţ

ele

la t

ensi

unea

la

care

are

loc

def

ectu

lP

E 1

34 a

rt 3

.2

15

4

În c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it,

pent

ru a

para

tele

de

com

utaţ

ie ş

i pr

otecţi

e di

n ci

rcui

tele

ele

ctri

ce d

e jo

asă

tens

iune

, va

loar

ea r

eact

anţe

i:

este

neg

lija

bilă

num

ai p

entr

u ap

arat

e cu

izo

laţi

e în

SF

6es

te n

egli

jabi

lăse

cal

cule

ază

pe

bază

de

form

ulă

PE

134

art

3.2

15

5

În c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it,

pent

ru v

alor

ile

impe

danţ

elor

dir

ectă

şi

inve

rsă:

se a

dmit

e în

totd

eaun

a eg

alit

atea

lor

se a

dmit

e eg

alit

atea

lor

în

cazu

l un

ui

scur

tcir

cuit

apr

oape

de

gene

rato

rse

adm

ite

egal

itat

ea l

or î

n ca

zul

unui

sc

urtc

ircu

it d

epar

te d

e ge

nera

tor;

PE

134

art

3.2

Pa

ge

16

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

15

6

In c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it,

valo

rile

im

peda

nţel

or d

irec

tă ş

i in

versă

dife

ră e

senţ

ial

num

ai î

n ca

zul:

cupt

oare

lor

elec

tric

e cu

arc

maş

inil

or r

otat

ive

tran

sfor

mat

oare

lor

PE

134

art

3.2

15

7

În c

amer

ele

de c

opii

din

creşe

, grăd

iniţ

e,

spit

ale

de c

opii

, pr

izel

e tr

ebui

e m

onta

te

pe p

ereţ

i la

următ

oare

le î

nălţ

imi

măs

urat

e de

la

axul

apa

ratu

lui

la n

ivel

ul p

ardo

seli

i fin

ite:

pest

e 1m

pest

e 1,

5 m

pest

e 2m

I7/2

011

art.

5.4.

25

15

8

În c

azul

can

alel

or d

e ca

blur

i di

n ex

teri

orul

clăd

iril

or,

ampl

asat

e de

asup

ra n

ivel

ului

ap

elor

sub

tera

ne (

freat

ice)

:

aces

tea

treb

uie

să a

ibă

per

eţii

şi

radi

erel

e di

ntr-

un m

ater

ial

impe

rmea

bil

sau

hidr

oizo

lant

se a

dmit

e ca

fun

dul

cana

lulu

i să

fie

di

n pă

mân

t bă

tăto

rit şi

aco

peri

t cu

un

str

at d

e dr

enaj

din

pie

triş

treb

uie

ca f

undu

l ca

nalu

lui

să f

ie d

in

beto

nN

TE

007

,art

67(6

)

15

9

În c

azul

con

sum

ator

ilor

rac

ordaţi

dir

ect

la

reţe

aua

de j

oasa

ten

siun

e a

dist

ribu

itor

ului

, po

rnir

ea d

irec

ta a

m

otoa

relo

r m

onof

azat

e se

adm

ite

pent

ru o

pu

tere

de

până

la:

3 k

W 4

kW

5,5

kWI7

/art

.5.3

.1.3

16

0

În c

azul

con

sum

ator

ilor

rac

ordaţi

dir

ect

la

reţe

aua

de j

oasă

ten

siun

e a

dist

ribu

itor

ului

, po

rnir

ea d

irec

tă a

m

otoa

relo

r tr

ifaza

te s

e ad

mit

e pe

ntru

o

pute

re d

e pâ

nă l

a:

4 kW

5,5

kW 7

,5 k

WI7

/art

.5.3

.1.3

16

1

În c

azul

ech

ipăr

ii s

tâlp

ilor

lin

iilo

r el

ectr

ice

aeri

ene

cu t

ensi

uni

mai

mar

i de

1

kV,

cu m

ai m

ulte

cir

cuit

e, a

cest

ea:

treb

uie

să a

ibă

toa

te a

ceeaşi

te

nsiu

ne n

omin

ală

pot

ave

a te

nsiu

ni n

omin

ale

dife

rite

pot

avea

ten

siun

i di

feri

te n

omin

ale

cu m

axim

um 1

0% î

ntre

ele

NT

E 0

03ar

t 57

c

16

2

În c

azul

în

care

funcţi

onar

ea î

n pa

rale

l a

do

uă s

au a

mai

mul

tor

surs

e es

te

inte

rzisă,

pen

tru

a se

evi

ta a

ceas

tă s

chemă:

se p

revă

d b

loca

je c

ores

punză

toar

e pe

ntru

îm

pied

icar

ea c

onec

tări

i în

pa

rale

l

se m

onte

ază

ind

icat

oare

de

secu

rita

teîn

caz

uri

extr

eme,

cân

d nu

se

pot

real

iza

bloc

aje,

se

adm

ite

mon

tare

a de

ind

icat

oare

de

secu

rita

te

PE

102

art

.3.2

16

3

În c

azul

în

care

tem

pera

tura

min

imă

este

su

b va

lori

le s

tabi

lite

de

norm

e, m

onta

rea

apar

atel

or î

nglo

bate

în

echi

pam

entu

l de

jo

asă

tens

iune

:

se a

dmit

e da

că s

e pr

eved

e o

încă

lzir

e lo

cală

nu s

e ad

mit

ese

adm

ite

în c

azul

în

care

apa

rate

le

au u

lei

PE

102

art

.2.1

2 li

t.a

16

4

În c

azul

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

cu

cond

ucto

are

neiz

olat

e co

nduc

toar

ele

vor

fi m

onta

te:

în c

oron

amen

t or

izon

tal

în c

oron

amen

t ve

rtic

al,

în c

azur

i ju

stif

icat

eîn

totd

eaun

a în

cor

onam

ent

vert

ical

PE

106

art

. 65

Pa

ge

17

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

16

5

În c

azul

pro

duce

rii

unui

scu

rtci

rcui

t de

part

e de

gen

erat

or c

ompo

nent

a pe

riod

ică

alte

rnat

ivă

a cu

rent

ului

de

scur

tcir

cuit

:

are

o v

aloa

re p

ract

ic c

onst

antă

pe

toată

dur

ata

scur

tcir

cuit

ului

are

o va

loar

e ce

var

iază

în

tim

par

e o

ampl

itud

ine

vari

abilă

num

ai î

n pr

ima

part

e a

scur

tcir

cuit

ului

PE

134

art

3.1

16

6

În c

azul

stâ

lpil

or s

peci

ali

de 1

10 k

V m

ai

înalţi

de

40 m

, re

zist

enţa

pri

zei

de păm

ânt

măs

urată

la 5

0 H

z, n

u tr

ebui

e să

de

păşe

ască

val

oare

a de

:

10 Ω

5 Ω

4 Ω

NT

E 0

01ar

t.6.

2.6

b

16

7

În c

azul

unu

i sc

urtc

ircu

it a

proa

pe d

e ge

nera

tor

treb

uie

dete

rmin

ate:

valo

rile

com

pone

ntei

alt

erna

tive

a

cure

ntul

ui d

e sc

urtc

ircu

it l

a ti

mpu

l ze

ro,

în r

egim

per

man

ent,

pre

cum

şi

la t

impu

l de

rup

ere

valo

area

cur

entu

lui

de t

rece

recu

rent

ul d

e sc

urtc

ircu

it d

e şo

cP

E 1

34ar

t 3.

1 pc

t II

16

8

În c

azul

unu

i sc

urtc

ircu

it a

proa

pe d

e ge

nera

tor,

înt

r-un

sis

tem

cu

gene

rato

are,

po

stur

i de

tra

nsfo

rmar

e, m

otoa

re,

etc.

, cu

rent

ul d

e sc

urtc

ircu

it p

erm

anen

t Ik

est

e:

mai

mic

dec

ât c

uren

tul

de

scur

tcir

cuit

sim

etri

c de

rup

ere

Ibm

ai m

are

decâ

t cu

rent

ul d

e sc

urtc

ircu

it s

imet

ric

de r

uper

e Ib

egal

cu

cure

ntul

de

scur

tcir

cuit

si

met

ric

de r

uper

e Ib

NT

E 0

06ar

t.16

a,

pg.1

9

16

9

În c

azul

unu

i sc

urtc

ircu

it a

proa

pe d

e ge

nera

tor:

com

pone

nta

peri

odică

alt

erna

tivă

a

cure

ntul

ui d

e sc

urtc

ircu

it a

re o

va

loar

e pr

acti

c co

nsta

ntă

pe

dura

ta

scur

tcir

cuit

ului

com

pone

nta

peri

odică

alt

erna

tivă

a

cure

ntul

ui d

e sc

urtc

ircu

it a

re o

va

loar

e ce

var

iază

în

tim

p;

com

pone

nta

peri

odică

alt

erna

tivă

a

cure

ntul

ui d

e sc

urtc

ircu

it a

re o

va

loar

e pr

acti

c co

nsta

ntă

pe

dura

ta

scur

tcir

cuit

ului

num

ai d

acă

ge

nera

toru

l nu

are

reg

laj

auto

mat

de

tens

iune

.

PE

134

art

3.1

17

0

În c

azul

unu

i sc

urtc

ircu

it d

epar

te d

e ge

nera

tor,

de

regu

lă p

rezi

ntă

inte

res:

valo

area

com

pone

ntei

sim

etri

ce d

e cu

rent

alt

erna

tiv

a cu

rent

ului

de

scur

tcir

cuit

cons

tant

a de

tim

p a

com

pone

ntei

ap

erio

dice

a c

uren

tulu

i de

sc

urtc

ircu

it

valo

area

de

vârf

a c

uren

tulu

i de

sc

urtc

ircu

itP

E 1

34ar

t 3.

1

17

1

În c

lădi

rile

de

locu

it s

e pr

evăd

în

fieca

re

încă

pere

:ce

l m

ult

două

pri

ze

priz

e du

pă n

eces

ităţi

ce

l puţi

n tr

ei p

rize

I7/2

011

art.

5.4.

24

17

2

În c

onfo

rmit

ate

cu p

reve

deri

le n

orm

elor

te

hnic

e, m

onta

rea

unor

ins

talaţi

i cu

te

nsiu

ni d

iferi

te î

n ac

eeaş

i în

căpe

re:

este

rec

oman

dată

(pe

ntru

uti

liza

rea

core

spun

zăto

are

a sp

aţiu

lui

încă

peri

i)

nu

este

rec

oman

dată

este

adm

isă

în

cazu

l în

car

e ex

ploa

tare

a in

stal

aţii

lor

elec

tric

e se

fa

ce d

e că

tre

acee

aşi

orga

nizaţi

e

PE

102

art

.2.6

Pa

ge

18

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

17

3

În fu

ncţi

e de

rap

ortu

l R

/X (

în c

are

R e

ste

part

ea r

eală

, ia

r X

, co

efic

ient

ul părţi

i im

agin

are

a im

peda

nţei

com

plex

e a

căii

de

scu

rtci

rcui

t de

la

sursă

la l

ocul

de

fect

ului

) fa

ctor

ul p

entr

u ca

lcul

ul v

alor

ii

de v

ârf a

cur

entu

lui

de s

curt

circ

uit:

poat

e fi

"cu

bar

e si

mpl

e ne

secţ

iona

te"

este

înt

otde

auna

"cu

bar

e du

ble

secţ

iona

te"

poat

e fi

"cu

bar

e si

mpl

e se

cţio

nate

"P

E 1

32ar

t 3.

3.8

17

4

În î

ncăp

eri

de l

ocui

t şi

sim

ilar

e se

re

com

andă

ca

tras

eele

tub

uril

or o

rizo

ntal

e pe

per

eţi

să fi

e di

stanţa

te faţă

de

plaf

on l

a:

creş

te l

a scă

dere

a ra

port

ului

R/X

creş

te l

a cr

eşte

rea

rapo

rtul

ui R

/Xnu

dep

inde

de

rapo

rtul

R/X

PE

103

art

5.2

si f

ig 2

17

5

În î

ncăp

eri

în c

are

se i

mpu

n co

ndiţ

ii

spec

iale

de

prot

ecţi

e da

tori

tă u

tili

zato

rilo

r (c

opii

, bo

lnav

i m

inta

l et

c.),

pri

zele

tr

ebui

e să

fie

de t

ip s

peci

al (

de e

x. c

u ob

tura

tori

)pr

evă

zute

cu

disp

ozit

ive

de p

rote

cţie

di

fere

nţia

30

mA

mon

tate

apa

rent

I7/2

011

art.

5.4.

29

17

6

În î

ncăp

eril

e de

pro

ducţ

ie e

lect

rică

, co

nfor

m p

resc

ripţ

iilo

r en

erge

tice

ap

lica

bile

:

este

obl

igat

orie

pre

vede

rea

ilum

inat

ului

nat

ural

se p

oate

pre

vede

a il

umin

at n

atur

al ş

i ar

tifi

cial

nu s

e ad

mit

lum

inat

oare

PE

102

art

.5.8

.

17

7

În î

ncăp

eril

e de

pro

ducţ

ie,

în i

nsta

laţi

ile

cu t

ensi

uni

pest

e 1

kV:

se

reco

man

dă a

se

folo

si n

umai

ap

arat

e cu

izo

!aţi

e us

cată

sau

din

m

ater

iale

inc

ombu

stib

ile

se

pot

folo

si î

ntre

rupt

oare

de

tipu

l cu

ule

i puţi

nnu

exi

stă

res

tricţi

i sa

u re

com

andă

ri

priv

ind

tipu

rile

de

apar

ataj

ce

urm

ează

a f

i fo

losi

t

PE

101

,art

5.1.

4

17

8

În i

nsta

laţi

a el

ectr

ică

de t

ip d

esch

is

pers

oane

le s

unt

prot

ejat

e îm

potr

iva

atin

geri

lor

acci

dent

ale

ale

părţ

ilor

sub

te

nsiu

ne p

rin:

îngră

diri

de

prot

ecţi

em

odul

con

stru

ctiv

de

real

izar

e a

inst

alaţ

iei

am

plas

area

ech

ipam

entu

lui

la

înă

lţim

e co

resp

unză

toar

e, î

n zo

ne

inac

cesi

bile

ati

nger

ilor

acc

iden

tale

PE

102

art

.1.2

.2.

lit

e

17

9

În i

nsta

laţi

ile

de j

oasă

ten

siun

e, d

ista

nţa

de i

zola

re î

n ae

r în

tre

părţ

ile

sub

tens

iune

ne

izol

ate

ale

tabl

oulu

i şi

ele

men

te d

e co

nstr

ucţi

e (uşi

pli

ne,

pereţi

) tr

ebui

e să

fie

de:

cel

puţi

n 50

mm

75 m

m10

0 m

mI7

/201

1 ar

t.5.

3.3.

19.3

18

0

În i

nsta

laţi

ile

de t

ip i

nter

ior:

se

uti

lize

ază

de

regu

lă e

chip

amen

t de

ti

p in

teri

or

în a

num

ite

situ

aţii

se

poat

e ut

iliz

a ec

hipa

men

t de

tip

ext

erio

rre

glem

entă

rile

nu

fac

prec

iză

ri

priv

ind

tipu

l de

ech

ipam

ent

ce s

e m

onte

ază

în

astf

el d

e in

stal

aţii

PE

102

art

.2.1

2 li

t a

pct

4

18

1

În i

nsta

laţi

ile

elec

tric

e cu

ten

siun

e pe

ste

1 kV

, du

blar

ea l

anţu

rilo

r de

izo

lato

are

pent

ru s

uspe

ndar

ea c

ondu

ctoa

relo

r fle

xibi

le,

este

obl

igat

orie

la:

trav

ersa

rea

drum

uril

or ş

i că

ilor

fe

rate

trav

ersa

rea

bare

lor

cole

ctoa

retr

aver

sare

a ca

nali

zări

i lo

cali

tăţi

iP

E 1

01ar

t 4.

1.5

Pa

ge

19

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

18

2

În i

nsta

laţi

ile

elec

tric

e pe

ntru

şan

tier

e de

co

nstr

ucţi

i şi

de

dem

olar

e, r

ezis

tenţ

a de

di

sper

sie

a pr

izei

de

păm

ânt şi

rez

iste

nţa

cond

ucto

arel

or d

e pr

otecţi

e pâ

nă l

are

cept

or t

rebu

ie să

fie d

e

max

imum

min

imum

max

imum

4 Ω

I7

/201

1 ar

t.7.

4.34

18

3

În L

EA

joa

să t

ensi

une

se u

tili

zează

de

regu

lă,

stâl

pi d

in:

met

alle

mn

beto

n ar

mat

, pr

efab

ricaţi

PE

106

art

. 35

18

4

În l

ocui

nţe

se p

reve

de c

âte

un c

ircu

it d

e pr

iză

sepa

rat

pent

ru r

ecep

toar

e cu

put

eri

de

pest

e:

2 kW

2,5

kW3

kWI7

/201

1 ar

t.5.

3.2.

3

18

5

În r

eţel

ele

cu n

eutr

ul i

zola

t, c

uren

tul

de

scur

tcir

cuit

mon

ofaz

at:

se n

egli

jează

nu e

xistă

se c

alcu

lează

pe b

ază

de fo

rmulă

NT

E 0

06ar

t.16

c

18

6

În r

eţel

ele

elec

tric

e ae

rien

e de

îna

ltă

te

nsiu

ne,

pent

ru c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it,

în t

oate

sch

emel

e se

ne

glij

ează

:

rez

iste

nţel

e reţe

lelo

r r

eact

anţe

le r

eţel

elor

rea

ctanţe

le c

apac

itiv

e al

e reţe

lelo

rP

E 1

34ar

t 1.

5

18

7

În s

ituaţi

a în

car

e un

stâ

lp d

e be

ton

al

unei

LE

A d

e jo

asă

ten

siun

e se

an

core

ază

:

anco

ra s

e le

agă

la

priz

a de

mân

t a

stâl

pulu

ise

vor

mon

ta i

zola

tori

de

anco

răpr

oiec

tant

ul d

ecid

e m

onta

rea

de

izol

ator

i de

anc

oră

sau

leg

area

an

core

i la

pri

za d

e pă

mân

t a

stâl

pulu

i

PE

106

, ar

t56

18

8

În s

taţi

i de

220

kV

, ut

iliz

area

cuţ

itel

or d

e le

gare

la

păm

ânt:

este

obl

igat

orie

pe

toat

e ci

rcui

tele

de

lini

e;es

te o

blig

ator

ie p

e fi

ecar

e si

stem

de

bare

col

ecto

are şi

de

ocol

ire;

nu e

ste

obli

gato

rie

pent

ru l

egar

ea l

a pă

mân

t a

orică

rei

zone

de

lucr

u cu

prin

se î

ntre

sep

arat

orul

de

bare

şi

cel

de l

inie

.

PE

10

1 a

rt.3

.8.b

,c

18

9

În s

taţi

i de

400

kV

, ut

iliz

area

cuţ

itel

or d

e le

gare

la

păm

ânt

este

obl

igat

orie

:pe

toa

te c

ircu

itel

e de

lin

ie;

pe f

ieca

re s

iste

m d

e ba

re c

olec

toar

e şi

de

ocol

ire;

num

ai p

entr

u le

gare

a la

mân

t a

orică

rei

zone

de

lucr

u cu

prin

se î

ntre

se

para

toru

l de

bar

e şi

cel

de

lini

e.

PE

10

1 a

rt.3

.8.b

,c

19

0

În t

impu

l sc

urtc

ircu

itul

ui b

ifaz

at,

impe

danţ

a de

suc

cesi

une

nega

tivă

est

e ap

roxi

mat

iv e

gală

cu

impe

danţ

a de

su

cces

iune

poz

itivă

, în

caz

ul î

n ca

re

scur

tcir

cuit

ul a

pare

:

apro

ape

de g

ener

ator

depa

rte

de g

ener

ator

indi

fere

nt u

nde

apar

e, n

umai

dacă

es

te c

u pu

nere

la

păm

ânt

NT

E 0

06ar

t.16

b

19

1

În z

onel

e cu

cir

culaţi

e re

dusă

, va

loar

ea

inte

nsităţi

i câ

mpu

lui

elec

tric

la

1,8m

de

supr

afaţ

a so

lulu

i nu

tre

buie

de

păşe

ască

:

12,5

kV

/m30

kV

/m20

kV

/mN

TE

001

art.

5.1.

3.5

b

Pa

ge

20

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

19

2

Înălţi

mea

min

imă

a co

nduc

toar

elor

li

niil

or e

lect

rice

la

ieşi

re d

in s

pati

ile

de

prod

ucţi

e el

ectr

ică

de e

xter

ior

este

:

de c

el p

uţin

2m

stab

ilit

a în

con

form

itat

e cu

pr

eved

eril

e no

rmat

ivul

ui P

E 1

04de

cel

puţ

in 3

mP

E 1

01ar

t 4.

3.1.

1

19

3

Înca

drar

ea î

n cl

asel

e de

rea

cţie

la

foc şi

re

zist

enţă

la

foc

a m

ater

iale

lor

se fa

ce î

n co

nfor

mit

ate

cu p

reve

deri

le:

PE

102

regl

emen

tări

lor

spec

ific

e

nor

mat

ivul

ui

I

7

I7/2

011

art.

3.0.

2.2

19

4

Încă

peri

le d

e ca

blur

i su

nt p

revă

zute

cu:

ilu

min

at n

orm

al d

e lu

cru

ilu

min

at d

e si

gura

nţă

i

lum

inat

nor

mal

de

lucr

u ş

i il

umin

at d

e si

gura

nţă

, în

num

ite

situ

aţii

NT

E 0

07,

art4

7a s

i b

19

5

Indi

fere

nt d

e ti

pul

coro

nam

entu

lui

LE

A

de j

oasă

ten

siun

e. s

au z

ona

met

eoro

logi

că,

dist

anţa

min

imă

într

e co

nduc

toar

ele

neiz

olat

e, î

n pu

ncte

le d

e pr

inde

re n

u va

fi m

ai m

ică

decâ

t:

0,15

m0,

5 m

2 m

P

E 1

06 a

rt.

69

19

6

Îngrăd

iril

e de

pro

tecţ

ie d

efin

itiv

e, p

line

sa

u cu

pla

să,

din

inci

nta

unei

ins

talaţi

i el

ectr

ice

de î

naltă

tens

iune

, am

plas

ate

în

exte

rior

, tr

ebui

e să

aibă

înălţi

mea

de

cel

puţi

n:

1,5

m2

m2,

5 m

PE

101

art

4.1.

1

19

7

Înnă

dire

a ca

blur

ilor

de

com

andă

şi

cont

rol

nu

este

per

misă

est

e pe

rmisă

pen

tru

înlă

tura

rea

dera

njam

ente

lor

cabl

uril

or î

n fu

ncţi

une

este

per

misă

cân

d lu

ngim

ea t

rase

ului

es

te m

ai m

are

decâ

t lu

ngim

ea d

e fa

bric

aţie

a c

ablu

lui

resp

ecti

v

NT

E 0

07ar

t 8.

1.4

19

8

Inst

alar

ea b

ater

iilo

r de

con

dens

atoa

re d

e jo

asă

tens

iune

poa

te fi

făcu

tă:

în î

ncă

peri

sep

arat

eîn

dul

apur

i sp

ecia

leîn

ori

ce s

paţi

uI7

/201

1 ar

t.7.

21.1

3

19

9

Inst

alar

ea c

ondu

ctoa

relo

r el

ectr

ice

în

tubu

ri s

au ţ

evi

mon

tate

în

păm

ânt:

este

int

erzi

săes

te a

dmisă

este

adm

isă

num

ai p

entr

u co

nduc

toar

e de

cup

ruI7

/201

1 ar

t.5.

2.12

.1.4

20

0

Inst

alaţ

ia d

e ve

ntil

aţie

de

avar

ie d

in

încă

pere

a un

ei i

nsta

laţi

i de

dis

trib

uţie

ce

conţ

ine

echi

pam

ente

cu

volu

m m

are

de

ulei

:

cupr

inde

cel

puţ

in 3

ven

tila

toar

etr

ebui

e să

asi

gure

în

1 oră

sc

him

bare

a un

ui v

olum

de

aer

egal

de

3 -

5 or

i vo

lum

ul î

ncă

peri

i;

cupr

inde

cel

puţ

in 2

ven

tila

toar

e de

m

are

pute

re.

PE

101

art

5.1

.9

20

1

Într

erupăt

oare

le,

com

utat

oare

le ş

i bu

toan

ele

de l

umină

se m

onte

ază,

faţă

de

nive

lul

pard

osel

ii fi

nite

, la

înă

lţim

ea d

e:

1m d

e la

axu

l ap

arat

ului

(0,6

-1,5

) m

de

la a

xul

apar

atul

ui1,

5 m

de

la a

xul

apar

atul

uii7

/201

1 ar

t.5.

4.22

20

2

Într

erupăt

oare

le,

com

utat

oare

le, şi

bu

toan

ele

de l

umină

treb

uie

mon

tate

:nu

mai

pe

cond

ucto

arel

e de

fază

num

ai p

e co

nduc

toru

l de

nul

pe f

ază

sau

pe

nul,

nu

are

impo

rtanţă

i7/2

011

art.

5.4.

22

20

3

Într

erup

erea

con

duct

orul

ui d

e pr

otecţi

e pr

in a

para

te d

e co

nect

are:

est

e pe

rmisă

nu e

ste

perm

isă

de

regu

la n

u es

te p

erm

isă

, cu

ex

cepţ

ia a

num

itor

caz

uri

PE

102

art

.4.5

.3

Pa

ge

21

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

20

4

Înve

lişu

rile

met

alic

e de

eta

nşei

zare

ale

ca

blur

ilor

de

joasă

tens

iune

: p

ot s

ervi

dre

pt c

ondu

ctor

de

nul

în

oric

e co

ndiţ

ii p

ot s

ervi

dre

pt c

ondu

ctor

de

nul,

da

r nu

mai

în

anum

ite

cond

iţii

;c)

nu

pot

serv

i dr

ept

cond

ucto

r de

nu

l.N

TE

007

art

4.2.

5

20

5

Izol

atoa

rele

din

cen

tral

ele şi

staţi

ile

elec

tric

e se

ver

ifică

la:

la s

olic

ită

ri e

lect

rom

agne

tice

la s

olic

ită

ri m

ecan

ice

în c

ondiţi

ile

de

scur

tcir

cuit

arcu

l el

ectr

icP

E 1

03 a

rt 5

.9

20

6

La

bate

riil

e de

con

dens

atoa

re a

utom

atiz

ate

şi fr

acţi

onat

e pu

tere

a pe

tre

aptă

la

joasă

tens

iune

va

fi de

max

imum

:

200

kV

Ar

150

kV

Ar

250

kV

Ar

PE

120

art

4.4.

3

20

7

La

bate

riil

e de

con

dens

atoa

re a

utom

atiz

ate

şi fr

acţi

onat

e pu

tere

a pe

tre

aptă

la

med

ie

tens

iune

va

fi cu

prin

să î

ntre

:

250

şi

1000

kV

Ar

100

0 şi

480

0 kV

Ar;

500 şi

200

0 kV

Ar.

PE

120

art

4.4.

3

20

8

La

calc

ulul

cur

enţi

lor

de s

curt

circ

uit,

im

peda

nţa

cons

umat

oril

or r

acor

daţi

în

para

lel

cu c

alea

de

scur

tcir

cuit

:

de r

egulă

, se

neg

lije

ază

se r

ecom

andă

se ţi

nă s

eam

a de

ea;

se a

re î

n ve

dere

num

ai p

entr

u co

nsum

ator

i cu

put

eri

pest

e 10

MW

.P

E 1

03ar

t 4.

2

20

9

La

circ

uite

le e

lect

rice

pen

tru

alim

enta

rea

rece

ptoa

relo

r de

im

port

anţă

deo

sebi

(rec

epto

are

din

bloc

ul o

pera

tor

al

spit

alel

or,

ilum

inat

de

sigu

ranţă,

etc

) m

ater

ialu

l co

nduc

toar

elor

est

e:

alum

iniu

cupr

u sa

u al

umin

iu c

upru

I7/2

011

art.

5.1.

7.2

21

0

La

cons

umat

orii

ali

men

taţi

din

pos

turi

de

tran

sfor

mar

e pr

opri

i, p

uter

ea c

elui

mai

m

are

mot

or a

lim

enta

t pe

j.t

., c

are

porn

eşte

dir

ect,

nu

va d

epăş

i:

10

% d

in p

uter

e tr

ansf

orm

atoa

relo

r di

n po

st 2

0 %

din

put

erea

tr

ansf

orm

atoa

relo

r di

n po

st 3

0 %

din

put

erea

tr

ansf

orm

atoa

relo

r di

n po

stI7

/201

1 ar

t.5.

3.1.

4

21

1

La

dete

rmin

area

încăr

cări

lor

norm

ate

pent

ru c

alcu

lul

mec

anic

al

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

. se

ia

în c

onsi

dera

re:

zona

met

eoro

logi

că ş

i ti

pul

de

ampl

asam

ent

pres

iune

a di

nam

ică

de

bază

dată

de

vânt

, va

lori

le t

empe

ratu

rii

aeru

lui şi

co

efic

ienţ

ii d

e co

recţ

ie a

vit

ezei

ntul

ui ş

i gr

osim

ii s

trat

ului

de

chic

iură

doar

gre

utat

ea u

nita

ră a

fas

cicu

lulu

i (c

ondu

ctoa

relo

r)P

E 1

06 a

rt.

9

21

2

La

dete

rmin

area

val

orii

de

vârf

a cu

rent

ului

de

scur

tcir

cuit

, da

că e

xistă

apar

ate

lim

itat

oare

de

cure

nt:

se r

ecom

andă

se ţ

ină

seam

a de

pr

ezenţa

ace

stor

apa

rate

este

obl

igat

oriu

se ţ

ină

seam

a de

pr

ezenţa

ace

stor

apa

rate

nu e

xistă

în n

orm

e o

prev

eder

e ap

lica

bilă

în

acea

stă

situ

aţie

PE

103

art

5.4

21

3

La

dim

ensi

onar

e, d

in c

onsi

dere

nte

mec

anic

e, s

ecţi

unil

e m

inim

e al

e co

nduc

toar

elor

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

, ne

izol

ate,

din

oţe

l-al

umin

iu u

tili

zate

în

alim

enta

rea

cons

umat

oril

or,

vor

fi:

16 m

mp

25 m

mp

30 m

mp

PE

106

art

. 31

Pa

ge

22

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

21

4

La

dim

ensi

onar

e, d

in c

onsi

dere

nte

mec

anic

e, s

ecţi

unil

e m

inim

e al

e co

nduc

toar

elor

LE

A j

oasă

ten

siun

e.

neiz

olat

e, d

in a

lum

iniu

, pe

ntru

al

imen

tare

a co

nsum

ator

ilor

, tr

ebui

e să

fie:

20 m

mp

16 m

mp

35 m

mp

PE

106

art

. 31

21

5

La

dim

ensi

onar

ea c

ondu

ctoa

relo

r, p

rin

calc

ulul

mec

anic

al

cond

ucto

arel

or L

EA

jo

asă

tens

iune

, la

dife

rite

ipo

teze

de

funcţi

onar

e, s

e ur

măr

eşte

ca

rezi

stenţe

le d

e ca

lcul

nu fi

e de

păşi

te î

n pu

ncte

le d

e pr

inde

re a

le c

ondu

ctor

ului

în

clem

e, c

u m

ai m

ult

de:

10%

15%

5%P

E 1

06 a

rt.

25

21

6

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

cu

stâl

pi c

omun

i pe

ntru

joa

să ş

i m

edie

ten

siun

e, d

ista

nţa

pe v

erti

cală

înt

re c

ondu

ctor

ul i

nfer

ior

al

lini

ei d

e m

edie

ten

siun

e, l

a co

ndiţ

ia d

e să

geată

max

imă,

şi

cond

ucto

rul

supe

rior

al

lin

iei

de j

oasă

ten

siun

e

se s

tabi

leşt

e în

fun

cţie

de

desc

hide

rea

dint

re s

tâlp

inu

va

fi n

icio

dată

mai

mică

de

1,5

mva

fi

de m

inim

1 m

, in

dife

rent

de

desc

hide

rea

dint

re s

tâlp

iP

E 1

06 a

rt.

79

21

7

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

cu

stâl

pi c

omun

i pe

ntru

joa

să ş

i m

edie

ten

siun

e:di

stanţa

pe

stâl

p în

tre

elem

ente

le

lini

ei d

e m

edie

şi

joasă

tens

iune

va

fi de

min

im 3

m

dist

anţa

pe

stâl

p în

tre

elem

ente

le

lini

ei d

e m

edie

şi

joasă

ten

siun

e va

fi

de m

inim

1,5

m

circ

uitu

l de

joa

să t

ensi

une

se

mon

tează

sub

cir

cuit

ul d

e m

edie

te

nsiu

ne

PE

106

art

. 77

21

8

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

de

joasă

tens

iune

cu

con

duct

oare

nei

zola

te.

dist

anţa

min

imă

pe v

erti

cală

de

la c

ondu

ctoa

re,

în p

unct

ul

de săg

eată

max

imă şi

sup

rafaţa

sol

ului

, în

zo

nele

cu

circ

ulaţ

ie fr

ecve

ntă,

tre

buie

fie

de:

6 m

3 m

10 m

PE

106

art

. 71

21

9

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

de

joasă

tens

iune

, să

geat

a m

aximă

a L

EA

se

calc

ulea

ză î

n:ip

otez

a te

mpe

ratu

rii

max

ime

ipot

eza

încă

rcă

rii

cu c

hici

ură

ipot

eza

vânt

ului

max

imP

E 1

06 a

rt.

26

22

0

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

de

joasă

tens

iune

. tr

aver

sare

a cu

lin

ia p

este

căi

fera

te î

n zo

na

staţ

iilo

r, d

epou

rilo

r de

loc

omot

ive,

a

atel

iere

lor

de m

ater

ial

rula

nt:

se f

ace

cu r

espe

ctar

ea u

nei

dist

anţe

m

inim

e pe

ver

tica

lă d

e 7

mnu

se

adm

ite

se a

dmit

e în

con

diţi

i de

sig

uranţă

rită

PE

106

art

. 90

Pa

ge

23

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

22

1

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

de

joasă

tens

iune

.,

la t

rave

rsăr

ile şi

apr

opie

rile

faţă

de

drum

uril

e si

tuat

e în

int

erio

rul

lo

cali

tăţi

lor

(urb

ane

sau

rura

le),

stâ

lpii

L

EA

se

ampl

asea

ză l

a o

dist

anţă

min

imă

de b

ordu

ră d

e:

0,2

m0,

1 m

nu e

ste

norm

ată

PE

106

art

. 95

22

2

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

joa

să t

ensi

une.

av

ând

un c

ircu

it c

u co

nduc

toar

e ne

izol

ate

şi u

n ci

rcui

t cu

con

duct

oare

izo

late

to

rsad

ate,

dis

tanţ

a m

inimă

într

e ce

le d

ouă

circ

uite

tre

buie

fie d

e:

30 c

mnu

est

e no

rmată

50 c

mP

E 1

06 a

rt.

75

22

3

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

joa

să t

ensi

une.

cu

două

cir

cuit

e cu

con

duct

oare

izo

late

to

rsad

ate,

dis

tanţ

a m

inimă

dint

re fa

scic

ule

treb

uie

să fi

e:

30 c

m50

cm

nu e

ste

norm

ată

PE

106

art

. 73

22

4

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

joa

să t

ensi

une.

la

trav

ersă

rile

şi

apro

pier

ile

faţă

de

drum

uril

e si

tuat

e în

afa

ra l

ocal

ităţ

ilor

, st

âlpi

i L

EA

jo

asă

tens

iune

. se

am

plas

ează

:

în z

ona

de p

rote

cţie

a d

rum

ului

, ne

cond

iţio

nat

în a

fara

zon

ei d

e pr

otecţi

e a

drum

ului

în z

ona

de p

rote

cţie

num

ai c

u ac

ordu

l un

ităţi

i ca

re a

dmin

istr

ează

dr

umul

şi

luar

ea mă

suri

lor

stab

ilit

e de

com

un a

cord

PE

106

art

. 94

22

5

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

joa

să t

ensi

une.

, da

că î

ncăr

cări

le r

ezul

tate

pri

n ca

lcul

de

păşe

sc m

omen

tul

max

im a

l st

âlpu

lui şi

se

mon

tează

o an

coră

, di

men

sion

area

ac

este

ia s

e fa

ce l

a în

cărcăr

i de

cal

cul

cu u

n co

efic

ient

de

sigu

ranţă

în r

egim

nor

mal

de

funcţi

onar

e, d

e:

22,

51,

5P

E 1

06 a

rt.

54

22

6

La

dim

ensi

onar

ea L

EA

joa

să t

ensi

une.

, la

de

term

inar

ea î

ncăr

cări

lor

tutu

ror

stâl

pilo

r,

se i

a în

con

side

rare

o î

ncăr

care

su

plim

enta

ră p

rove

nită

din

gre

utat

ea

mon

toru

lui şi

a d

ispo

ziti

velo

r de

mon

taj,

cu

val

oare

a re

com

anda

tă d

e:

500

daN

100

daN

250

daN

PE

106

art

. 43

22

7

La

dim

ensi

onar

ea l

inii

lor

elec

tric

e de

jo

asă

tens

iune

, în

tr-o

anu

mită

desc

hide

re,

ca ,

,măs

ură

de s

igur

anţă

":

se p

reve

de r

eali

zare

a un

or f

undaţi

i sp

ecia

lede

schi

dere

a nu

va

depăşi

80%

din

va

loar

ea d

esch

ider

ii c

alcu

late

se p

reve

de i

nter

zice

rea

înnă

diri

i co

nduc

toar

elor

în

desc

hide

rea

resp

ecti

PE

106

art

. 84

Pa

ge

24

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

22

8

La

dim

ensi

onar

ea s

au v

erifi

care

a li

niil

or

elec

tric

e ae

rien

e, d

in p

unct

de

vede

re a

l so

lici

tări

i te

rmic

e în

con

diţi

ile

cure

ntul

ui

de s

curt

circ

uit,

pen

tru

defe

cte

cu p

uner

e la

mân

t, s

e re

com

andă

lua

rea

în

cons

ider

are:

num

ai a

rez

iste

nţei

ech

ival

ente

a

inst

alaţ

iei

de l

egar

e la

păm

ânt

num

ai a

rez

iste

nţei

arc

ului

ele

ctri

cre

zist

enţe

i ec

hiva

lent

e la

loc

ul d

e de

fect

PE

103

art

4.8

22

9

La

dim

ensi

onar

ea s

tâlp

ilor

de

lem

n de

în

tind

ere

în r

egim

de

avar

ie s

e co

nsid

eră

ca i

pote

ză d

e ca

lcul

:

rupe

rea

cond

ucto

arel

or î

n co

ndiţ

iile

un

ui v

ânt

perp

endi

cula

r pe

lin

ie,

sim

ulta

n cu

dep

uner

e de

chi

ciură

rupe

rea

cond

ucto

arel

or î

n co

ndiţ

iile

de

vânt

în

lung

ul l

inie

i, s

imul

tan

cu

depu

ne d

e ch

iciu

nu s

e di

men

sion

ează

în

regi

m d

e av

arie

NT

E 0

03 a

rt.1

06 +

73

23

0

La

dim

ensi

onar

ea s

tâlp

ilor

LE

A c

u te

nsiu

ne p

este

1kV

se

adm

ite

o de

păşi

re a

re

zist

enţe

lor

de c

alcu

l cu

max

imum

:

10%

5%3%

NT

E 0

03ar

t 58

23

1

La

exec

utar

ea l

inii

lor

elec

tric

e ae

rien

e cu

te

nsiu

ni m

ai m

ari

de 1

kV

, ve

rific

area

va

lori

lor

rezi

stenţe

lor

de d

ispe

rsie

ale

pr

izel

or d

e pă

mân

t:

nu s

e fa

ce d

acă

s-au

exe

cuta

t co

nfor

m

proi

ectu

lui

ne s

e fa

ce f

iind

inc

lusă

con

stru

ctiv

în

cond

ucto

rul

de n

ul a

l reţe

lei

se f

ace

conf

orm

nor

mel

or s

peci

fice

NT

E 0

03ar

t 12

6

23

2

La

exec

utar

ea u

nui

term

inal

înt

r-o

reţe

a de

ca

blur

i, p

entr

u re

zerv

e se

pre

văd

lung

imi

min

ime

nece

sare

ref

acer

ii:

de t

rei

ori

a te

rmin

alul

ui r

espe

ctiv

o si

ngură

dată

a c

utie

i re

spec

tive

de d

ouă

ori

a c

utie

i re

spec

tive

NT

E 0

07ar

t 5.

1.4

23

3

La

inst

alaţ

iile

de

pest

e

1 kV

se

adm

it

sepa

rări

de

lucr

u fă

ră î

ntre

rupe

rea

vizi

bilă

a

circ

uitu

lui:

la o

rice

tip

de

inst

alaţ

iela

ins

talaţi

ile

caps

ulat

e, c

ondiţi

onat

la i

nsta

laţi

ile

inte

rioa

re d

e ti

p în

chis

, co

ndiţ

iona

tP

E 1

01

art

.3.7

23

4

La

inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce d

e fo

rţă

secţ

iuni

le

cond

ucto

arel

or d

e fa

ză t

rebu

ie să

fie

core

spun

zăto

are

din

punc

t de

ved

ere

al:

stab

ilităţi

i te

rmic

e în

reg

im d

e sc

urtă

dur

ată

la

porn

ire.

ti

pulu

i ci

cuit

ului

de

alim

enta

re

(aer

ian

sau

subt

eran

)st

abil

ităţi

i te

rmic

e în

reg

im d

e lu

cru

perm

anen

t sa

u in

term

iten

t al

re

cept

oare

lor

I7/2

011

art.

5.2.

4.1

23

5

La

inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce i

nter

ioar

e de

joa

tens

iune

, m

arcă

rile

pan

ouri

lor

treb

uie

fie v

izib

ile:

num

ai a

tunc

i câ

nd uşi

le t

ablo

ului

su

nt î

nchi

senu

mai

atu

nci

când

uşi

le t

ablo

ului

su

nt d

esch

ise

atât

atu

nci

când

uşi

le t

ablo

ului

sun

t în

chis

e, c

ât ş

i at

unci

cân

d su

nt

desc

hise

.

PE

102

art

.4.9

.2 b

23

6

La

LE

A 1

10 k

V c

u st

âlpi

sub

40

m

ungh

iul

de p

rote

cţie

va

fi, p

e to

ată

lung

imea

lin

iei,

de

max

im:

30°

45°

60°

NT

E 0

01 a

rt.6

,1,3

23

7

La

LE

A c

u te

nsiu

ne p

este

100

0 V

, se

pr

evăd

pri

ze a

rtifi

cial

e de

păm

ânt

pent

ru

diri

jare

a po

tenţ

iale

lor

la:

toţi

stâ

lpii

LE

A d

in z

onel

e cu

ci

rcul

aţie

fre

cven

tă;

toţi

stâ

lpii

spe

cial

i ai

LE

A d

in

zone

le c

u ci

rcul

aţie

red

usă

;toţi

stâ

lpii

cu

apar

ataj

ai

LE

A d

in

zone

le c

u ci

rcul

aţie

red

usă

;N

TE

003

art

125

Pa

ge

25

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

23

8

La

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

cu

cond

ucto

are

neiz

olat

e, c

ondu

ctor

ul d

e nu

l:se

va

mon

ta,

de r

egulă

, di

rect

pe

cons

olă

se v

a m

onta

înt

otde

auna

pe

izol

atoa

rese

poa

te m

onta

fol

osin

d iz

olat

oare

, cu

lua

rea

unor

suri

P

E 1

06,

art6

8

23

9

La

lini

ile

elec

tric

e ae

rien

e cu

ten

siun

i m

ai

mar

i de

1 k

V,

cond

ucto

arel

e de

pro

tecţ

ie

se l

eagă

la

păm

ânt:

la fi

ecar

e st

âlp

de î

ntin

dere

la f

ieca

re s

tâlp

spe

cial

la f

ieca

re s

tâlp

NT

E 0

03ar

t 12

0

24

0

La

lini

ile

elec

tric

e ae

rien

e cu

ten

siun

i m

ai

mar

i de

1 k

V,

în c

azul

izo

lato

arel

or

stră

pung

ibil

e, n

umăr

ul d

e iz

olat

oare

din

tr-

un l

anţ,

de

term

inat

e pe

baz

a te

nsiu

nilo

r no

min

ale

de ţ

iner

e se

măr

eşte

cu:

5%10

%15

%N

TE

003

art

38

24

1

La

lini

ile

elec

tric

e ae

rien

e cu

ten

siun

i m

ai

mar

i de

1 k

V,

în c

azul

lanţu

rilo

r m

ulti

ple

de î

ntin

dere

, ve

rific

area

ele

men

telo

r de

iz

olat

oare

şi

a cl

emel

or ş

i ar

măt

uril

or

com

pone

nte,

la

grup

area

spe

cială

de

încă

rcăr

i (r

egim

de

avar

ie)

se fa

ce:

prin

rup

erea

unu

i el

emen

t de

iz

olat

or d

intr

-o r

amură

;pr

in r

uper

ea c

âte

unui

ele

men

t de

iz

olat

or d

in d

ouă

ram

uri;

prin

rup

erea

a d

ouă

ele

men

te d

e iz

olat

or

dint

r-o

ram

ură

NT

E 0

03ar

t 44

24

2

La

lini

ile

elec

tric

e ae

rien

e cu

ten

siun

i m

ai

mar

i de

1 k

V,

pent

ru s

tâlp

ii î

nalţ

i, l

a m

aril

e tr

aver

sări

, ni

velu

l de

izo

laţi

e:

este

ace

laşi

ca

la t

oţi

stâl

pii

de

înti

nder

edi

n co

nsid

eren

te m

ecan

ice,

est

e m

ai

mic

dec

ât l

a re

stul

stâ

lpil

or d

e în

tind

ere

pent

ru u

n gr

ad mă

rit

de s

igur

anţă

, es

te m

ai m

are

decâ

t la

res

tul

stâl

pilo

r de

înt

inde

re

NT

E00

3 ar

t.41

24

3

La

lini

ile

elec

tric

e ae

rien

e cu

ten

siun

i m

ai

mar

i de

1 k

V,

se fo

lose

sc c

lem

e cu

el

iber

area

con

duct

orul

ui,

resp

ecti

v cl

eme

sau

legă

turi

cu

tracţi

une

lim

itată,

la:

stâl

pi d

e în

tind

ere

stâl

pi d

e su

sţin

ere

de t

ip î

ntă

rit

stâl

pi d

e su

sţin

ere

de t

ip n

orm

alN

TE

003

art

57 a

24

4

La

lini

ile

elec

tric

e ae

rien

e de

110

kV

, nu

măr

ul d

e iz

olat

oare

din

lanţu

rile

de

înti

nder

e, fo

rmat

e di

n el

emen

te t

ip c

apa-

tija

, se

con

side

ră:

mai

mar

e cu

o u

nita

te d

ecât

la

lanţ

uril

e de

susţi

nere

mai

mic

cu

o un

itat

e de

cât

la

lanţ

uril

e de

susţi

nere

egal

cu

cel

de l

a la

nţur

ile

de

susţ

iner

eN

TE

003

art

39

24

5

La

lini

ile

elec

tric

e ae

rien

e de

med

ie

tens

iune

se

pot

util

iza

stâl

pi d

e le

mn

din:

coni

fere

foio

ase

tari

alte

spe

cii

NT

E 0

03ar

t 10

4

24

6

La

poza

rea

cabl

uril

or d

e en

ergi

e şi

de

com

andă

- c

ontr

ol s

e va

pre

vede

a la

cu

tiil

e te

rmin

ale

o re

zervă

de c

ablu

avâ

nd

lung

imea

min

imă:

nec

esară

ref

acer

ii d

e do

uă o

ri a

cu

tiei

ter

min

ale

nec

esară

ref

acer

ii d

e tr

ei o

ri a

cut

iei

term

inal

e;ne

cesa

ră r

efac

erii

o s

ingu

ră d

ată

a

cuti

ei t

erm

inal

eN

TE

007

art

5.1.

4

Pa

ge

26

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

24

7

La

real

izar

ea l

inii

lor

aeri

ene

de j

oasă

te

nsiu

ne p

e ac

eiaş

i st

âlpi

cu

inst

alaţ

ii

pent

ru t

rans

port

ul î

n co

mun

:

dacă

lin

ia p

entr

u tr

ansp

ortu

l în

co

mun

est

e pe

ntru

tro

leib

uze,

ace

stea

tr

ebui

e pr

evă

zute

cu

lim

itat

or d

e cu

rsă

car

e să

reţ

ină

cap

tato

arel

e la

de

cone

ctar

ea a

ccid

enta

lă a

lor

de

la

lini

a de

con

tact

este

int

erzi

să l

a di

men

sion

area

stâ

lpil

or s

e ţi

ne

seam

a şi

de

încă

rcă

rile

dat

orat

e in

stal

aţii

lor

de t

rans

port

în

com

un

iar

dist

anţe

le î

ntre

cir

cuit

e su

nt c

ele

regl

emen

tate

PE

106

art

. 82

24

8

La

real

izar

ea p

lanş

eelo

r în

cor

idoa

rele

în

căpe

rilo

r de

pro

ducţ

ie e

lect

rică

: n

u se

adm

it d

eniv

elă

ri;

se

adm

it d

eniv

elă

ri d

e m

axim

5%

;c)

se

adm

it d

eniv

elă

ri d

e m

axim

10

%.

PE

101

art

5.1

.1.6

24

9

La

real

izar

ea t

ablo

uril

or ş

i ba

relo

r de

di

stri

buţi

e de

j.t

., d

ista

nţa

min

imă

de

izol

are

în a

er î

ntre

pie

sele

fixe

sub

te

nsiu

ne a

le d

iferi

telo

r fa

ze,

prec

um ş

i în

tre

aces

tea şi

părţi

met

alic

e le

gate

la

păm

ânt

treb

uie

să fi

e de

cel

puţ

in:

10

mm

15

mm

20

mm

I7/2

011

art.

5.3.

3.19

.1

25

0

La

stab

ilir

ea n

umăr

ului

de

circ

uite

pen

tru

ilum

inat

nor

mal

se

rec

oman

dă d

e a

nu s

e de

păşi

o p

uter

e to

tală

ins

tala

tă d

e:

3 k

W p

e un

cir

cuit

mon

ofaz

at ş

i 8

kW p

e un

cir

cuit

tri

faza

t 1

kW

pe

un c

ircu

it m

onof

azat

şi

5 kW

pe

un c

ircu

it t

rifa

zat

5 k

W p

e un

cir

cuit

mon

ofaz

at ş

i 10

kW

pe

un c

ircu

it t

rifa

zat

I7/2

011

art.

5.4.

5

25

1

La

stâl

pii

term

inal

i cu

mai

mul

te c

ircu

ite,

ve

rificăr

ile

se fa

c:în

con

diţi

ile

mon

tări

i nu

mai

a

circ

uite

lor

de p

e o

sing

ură

par

te a

st

âlpu

lui

în c

ondiţi

ile

mon

tări

i ci

rcui

telo

r de

pe

am

bele

rţi

ale

stâl

pulu

inu

se

fac

veri

fică

ri l

a st

âlpi

i te

rmin

ali

cu m

ai m

ulte

cir

cuit

eN

TE

003

art

77+

tab

17

nota

3

25

2

La

staţ

iile

de

110

kV d

e ti

p in

teri

or,

pere

tele

de

sepa

raţi

e în

tre

celu

le s

e va

pr

eved

ea:

real

izat

din

pla

să i

ncom

bust

ibilă

pe

toată

înălţi

mea

cel

ulei

obli

gato

riu

plin

pe

toată

înălţi

mea

ce

lule

ipl

in n

umai

pen

tru

înălţi

mea

în

trer

upto

rulu

i, r

estu

l pu

tând

fi

real

izat

din

pla

să i

ncom

bust

ibilă.

PE

101

art

5.1

.27

25

3

La

trag

erea

a t

rei

cabl

uri

mon

ofaz

ate

prin

tr-

un t

ub d

e pr

otecţi

e, p

entr

u a

se e

vita

gr

ipar

ea,

rapo

rtul

din

tre

diam

etru

l in

teri

or

al t

ubul

ui s

i di

amet

rul

exte

rior

al

unui

ca

blu

treb

uie

sa fi

e:

min

imum

1,5

min

imum

2,5

min

imum

2,8

NT

E 0

07 a

rt 5

.4.2

c

25

4

La

trav

ersa

rea şi

apr

opie

rea

LE

A j

oasă

te

nsiu

ne.

cu c

ondu

ctoa

re n

eizo

late

faţă

de

podu

ri,

bara

je,

digu

ri,

treb

uie

resp

ecta

tă o

di

stanţă

min

imă

de:

1 m

0,3

m2

m

PE

106

art

. 12

1

Pa

ge

27

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

25

5

La

trec

erea

pri

n pl

anşe

e (i

n in

teri

or)

sau

la

trec

erea

din

păm

ânt

în a

er (

în e

xter

ior)

ca

blur

ile

mon

tate

în

spat

ii d

e pr

oducţi

e sa

u cu

per

icol

de

dete

riorăr

i m

ecan

ice

se

prot

ejea

ză p

e o

înălţi

me

de:

1 m

1,5

m 2

mN

TE

007

art

5.2

.1 a

25

6

La

veri

ficar

ea s

tabi

lităţi

i te

rmic

e la

sc

urtc

ircu

it a

con

duct

orul

ui d

e oţ

el-

alum

iniu

al

LE

A s

e ia

în

cons

ider

are

secţ

iune

a:

tota

lă (

echi

vale

ntă)

părţ

ii d

e al

umin

iu;

părţ

ii d

e oţ

elP

E 1

03 a

rt6.

6

25

7

LE

A d

e m

edie

ten

siun

e pe

stâ

lpi

com

uni

cu L

EA

de

joasă

tens

iune

se

real

izea

ză c

u re

spec

tare

a un

or p

reve

deri

cum

ar

fi:

lini

a cu

ten

siun

e m

ai m

ică

se v

a m

onta

dea

supr

a li

niei

cu

tens

iune

mai

m

are

se v

a pr

eved

ea d

econ

ecta

rea

auto

mată

la

pune

ri s

impl

e la

mân

t al

e li

niei

de

med

ie t

ensi

une

armă

turi

le m

etal

ice

ale

tutu

ror

stâl

pilo

r se

vor

leg

a la

con

duct

orul

de

nul

PE

106

art

. 98

25

8

Leg

area

con

duct

oare

lor

din

cupr

u la

ap

arat

e, m

aşin

i, e

lem

ente

met

alic

e fix

e, s

e fa

ce

(d

e re

gulă

) pr

in s

trân

gere

mec

anică

cu ş

urub

uri

în c

azul

con

duct

oare

lor

cu

secţ

iuni

mai

mic

i sa

u eg

ale

cu:

16 m

mp

10

mm

p6

mm

pi7

/201

1 ar

t.5.

2.6.

11

25

9

Leg

area

la

păm

ânt

a ce

lule

lor

de l

inie

din

in

stal

aţii

le c

u te

nsiu

ni p

ână

la 2

0 kV

in

clus

iv s

e re

aliz

ează

;

regl

emen

tări

le n

u pr

evăd

un

anum

it

tip

de d

ispo

ziti

v pe

ntru

rea

liza

rea

legă

rii

la păm

ânt

prin

dis

pozi

tive

fix

e de

leg

are

la

păm

ânt

cu s

curt

circ

uito

are

mob

ile,

dacă

cu

renţ

ii d

e sc

urtc

ircu

it s

unt

mai

mic

i de

40

kA

PE

10

1 a

rt.3

.8 li

t.a

26

0

Legăt

uril

e ba

relo

r se

exe

cută

:nu

mai

pri

n su

dare

num

ai c

u aj

utor

ul ş

urub

uril

orcu

aju

toru

l şu

rubu

rilo

r, c

lem

elor

sau

pr

in s

udar

ei7

/201

1 ar

t.5.

2.6.

10

26

1

Legăt

uril

e co

nduc

toar

elor

de

prot

ecţi

e tr

ebui

e ex

ecut

ate:

num

ai p

rin

suda

renu

mai

pri

n înşu

rubă

ri,

cu

cont

rapi

uliţ

e şi

şai

bă e

last

ică

prin

sud

are

sau

prin

înş

urubă

ri c

u co

ntra

piul

iţe şi

ine

le d

e si

gura

nţă

aibă

ela

stică

)

i7/2

011

art.

5.2.

6.12

26

2

Legăt

uril

e co

nduc

toar

elor

din

alu

min

iu

pent

ru î

mbi

nări

sau

der

ivaţ

ii t

rebu

ie să

se

facă

:

pri

n ră

suci

re ş

i m

atis

are

pri

n cl

eme

spec

iale

, pr

in p

resa

re c

u sc

ule

spec

iale

sau

pri

n su

dare

pri

n li

pire

cu

cosi

tor

i7/2

011

art.

5.2.

6.8

26

3

Legăt

uril

e el

ectr

ice

într

e co

nduc

toar

e iz

olat

e pe

ntru

îm

bină

ri s

au d

eriv

aţii

se

fac:

în i

nter

ioru

l tu

buri

lor

sau ţe

vilo

r de

pr

otecţi

eîn

int

erio

rul

golu

rilo

r di

n el

emen

tele

de

con

stru

cţie

num

ai î

n do

ze s

au c

utii

de

legă

tură

i7/2

011

art.

5.2.

6.4

26

4

Lim

itel

e de

rez

iste

nţă

la fo

c al

e pe

reţi

lor

şi p

lanş

eelo

r în

căpe

rilo

r ce

adă

post

esc

echi

pam

ent

elec

tric

cu

până

la

60 k

g ul

ei

pe c

uvă

sunt

de:

0,5

h1

h1

h 30

min

PE

101

art

5.1

5

Pa

ge

28

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

26

5

Măs

uril

e pe

ntru

evi

tare

a co

ntac

tulu

i di

rect

cu

mat

eria

lul

com

bust

ibil

al

echi

pam

ente

lor

elec

tric

e cu

gra

d de

pr

otecţi

e in

feri

or I

P54

se

apli

că:

num

ai l

a m

onta

rea

apar

entă

a

elem

ente

lor

de i

nsta

laţi

i el

ectr

ice

num

ai l

a m

onta

rea

sub

tenc

uială

a el

emen

telo

r de

ins

talaţi

i el

ectr

ice

atât

la

mon

tare

a ap

aren

tă c

ât ş

i la

m

onta

rea

îngr

opată

I7

/201

1 ar

t.3.

0.3.

8

26

6

Mon

tare

a de

dis

pozi

tive

ant

ivib

rato

are

pe

cond

ucto

arel

e ac

tive

şi

de p

rote

cţie

ale

L

EA

:

se r

eali

zează

în

cazu

l tr

ecer

ii L

EA

pr

in z

one

plan

e de

schi

se,

cu

desc

hide

ri d

e pe

ste

120

m,

cond

iţio

nat

este

nec

esară

în

cazu

l fo

losi

rii

cond

ucto

arel

or d

e pr

otecţi

e cu

fib

opti

că î

nglo

bată

nu e

ste

nece

sară

la

exec

utar

ea d

e L

EA

NT

E 0

03ar

t 12

8

26

7

Mon

tare

a do

zelo

r de

tre

cere

est

e ob

liga

tori

e în

caz

ul î

n ca

re l

ungi

mea

co

loan

elor

în

lini

e dr

eapt

a, p

e or

izon

tală

, de

păşeşt

e:

10

m15

m 2

0 m

PE

155

art.

3.2.

10

26

8

Mon

tare

a fa

scic

olel

or d

e co

nduc

toar

e iz

olat

e to

rsad

ate

de j

oasă

ten

siun

e:

este

int

erzi

să p

e faţa

dele

clă

diri

lor

se r

eali

zează

cu

izol

atoa

re p

e st

âlpi

i m

etal

ici

se r

eali

zează

ră i

zola

toar

e pe

st

âlpi

i de

lem

nP

E 1

06

26

9

Mon

tare

a fa

scic

ulel

or d

e co

nduc

toar

e iz

olat

e to

rsad

ate

ale

LE

A j

oasă

ten

siun

e.

pe e

lem

ente

de

clă

dire

din

mat

eria

le

com

bust

ibil

e:

este

înt

otde

auna

int

erzi

săes

te a

dmisă

con

diţi

onat

(cu

con

diţi

a ca

înt

re f

asci

culu

l şi

per

etel

e co

mbu

stib

il s

e in

terp

une

un m

ater

ial

inco

mbu

stib

il)

este

adm

isă

nec

ondiţi

onat

PE

106

art

. 11

9

27

0

Mon

tare

a fa

scic

ulel

or L

EA

de

joasă

tens

iune

. pe

faţa

dele

clă

diri

lor

se v

a re

aliz

a cu

res

pect

area

următ

oare

lor:

pereţi

i tr

ebui

e să

fie

din

mat

eria

le

neco

mbu

stib

ile şi

rez

iste

nţi

din

punc

t de

ved

ere

mec

anic

dist

anţa

de

la f

asci

cul

la s

ol să

fie

de

min

imum

2 m

este

int

erzi

să m

onta

rea

pe p

ereţ

ii

încă

peri

lor

în c

are

au l

oc p

roce

se

term

ice

PE

106

art

. 65

27

1

Mon

tare

a li

beră

a c

ondu

ctoa

relo

r el

ectr

ice

pe c

lădi

ri,

la e

xter

ior:

este

int

erzi

săse

adm

ite

cond

iţio

nat

este

la

lati

tudi

nea

bene

fici

arul

uiI7

/201

1 ar

t.5.

2.9.

1

27

2

Mon

tare

a pe

mat

eria

le c

ombu

stib

ile

a ec

hipa

men

telo

r el

ectr

ice

cu g

rad

de

prot

ecţi

e in

feri

or I

P54

:

este

str

ict

inte

rzisă

este

adm

isă

ră r

estr

icţi

ise

fac

e in

terp

unân

d m

ater

iale

in

com

bust

ibil

e în

tre

aces

tea şi

m

ater

ialu

l co

mbu

stib

il s

au

elem

ente

le d

e di

stanţa

re

I7/2

011

art.

3.0.

3.8

27

3

Mon

tare

a pe

stâ

lpii

LE

A d

e j

oasă

te

nsiu

ne.

a di

vers

elor

obi

ecte

ca

pano

uri,

pl

acar

de,

cabl

uri,

rec

lam

e, e

tc.:

este

int

erzi

săes

te p

erm

isă

num

ai c

u ac

ordu

l un

ităţi

i ca

re e

xplo

atea

ză l

inia

el

ectr

ică

res

pect

ivă

este

per

misă

nec

ondiţi

onat

PE

106

art

. 43

27

4

Mon

tare

a si

gura

nţel

or d

e j.

t.pe

co

nduc

toar

ele

inst

alaţ

iei

de p

rote

cţie

:es

te i

nter

zisă

este

înt

otde

auna

per

misă

este

int

erzi

să n

umai

în

cazu

l în

car

e co

nduc

toru

l de

pro

tecţ

ie e

ste

folo

sit

drep

t co

nduc

tor

de n

ul

PE

102

art

art

.4.6

.4

27

5

Mon

tare

a tu

buri

lor

de p

rote

cţie

a

cond

ucto

arel

or e

lect

rice

de

j.t.

pe

pard

osea

la c

ombu

stib

ilă

a po

duri

lor:

este

str

ict

inte

rzisă

este

adm

isă

ră r

estr

icţi

itr

ebui

e ev

itată

; se

poa

te f

ace

exce

pţie

pe

ntru

tub

uri

met

alic

eI7

/201

1 ar

t.5.

2.12

.2.5

Pa

ge

29

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

27

6

Mon

tare

a, p

e co

nduc

toar

ele

de p

rote

cţie

, a

unor

ele

men

te c

are

pot

prod

uce

într

erup

erea

cir

cuit

ului

est

e:

inte

rzisă

perm

isă

în

anum

ite

cond

iţii

la l

atit

udin

ea c

onsu

mat

orul

uii7

/201

1 ar

t5.5

.3.5

27

7

Mot

oare

le e

lect

rice

ali

men

tate

pri

n ci

rcui

te s

epar

ate

treb

uie

prevăz

ute

pe t

oate

fa

zele

:

num

ai c

u di

spoz

itiv

de

prot

ecţi

e la

sc

urtc

ircu

it,

pent

ru p

uter

i m

ai m

ici

de 5

kW

num

ai c

u pr

otecţi

e la

sup

rasa

rcin

i,

pent

ru p

uter

i m

ai m

ici

de 5

kW

de r

egulă

, cu

dis

pozi

tive

de

prot

ecţi

e la

scu

rtci

rcui

t şi

dis

pozi

tive

de

prot

ecţi

e la

sup

rasa

rcină

I7/2

011

art.

4.3.

1.1

lit.

b

27

8

Niv

elul

de

izol

aţie

a c

ablu

rilo

r es

te

cara

cter

izat

de

valo

rile

:do

ar a

le t

ensi

unil

or n

omin

ale

ale

cabl

uril

ordo

ar a

le r

igid

ităţi

i di

elec

tric

ete

nsiu

nilo

r no

min

ale

ale

cabl

uril

or

şi r

igid

ităţi

i di

elec

tric

eN

TE

007

art

4.2.

1

27

9

Nor

mat

ivul

PE

106

se

apli

că:

num

ai l

a co

nstr

ucţi

a li

niil

or a

erie

ne

de e

nerg

ie e

lect

rică

cu

tens

iuni

no

min

ale

până

la

1000

V,

aparţi

nând

ope

rato

rilo

r de

di

stri

buţi

e

la c

onst

rucţ

ia l

inii

lor

aeri

ene

de

ener

gie

elec

trică

cu

tens

iuni

no

min

ale

până

la

1000

V,

indi

fere

nt

de c

arac

teru

l de

pro

prie

tate

al

aces

tora

la c

onst

rucţ

ia l

inii

lor

aeri

ene

de

ener

gie

elec

trică

cu

tens

iuni

no

min

ale

mai

mar

i de

100

0 V

PE

106

, ar

t1

28

0

Nor

mat

ivul

PE

106

se

apli

că:

şi l

inii

lor

elec

tric

e de

joa

să t

ensi

une

pe s

tâlp

i fo

losiţi

în

com

unşi

lin

iilo

r pe

ntru

tra

mva

ie ş

i tr

olei

buze

şi l

inii

lor

elec

tric

e de

joa

să t

ensi

une

din

inst

alaţ

iile

min

iere

PE

106

, ar

t4

28

1

Nor

mat

ivul

pen

tru

cons

trucţi

a li

niil

or

aeri

ene

de e

nerg

ie e

lect

rică

cu

tens

iuni

pe

ste

1000

v a

re d

rept

sco

p st

abil

irea

:

supr

afeţ

elor

de

tere

n ne

cesa

re

cons

trui

rii,

exp

loată

rii şi

m

ente

nanţ

ei l

inii

lor

aeri

ene

de

ener

gie

elec

trică

.

cond

iţii

lor şi

pri

ncip

iilo

r de

di

men

sion

are şi

con

stru

ire

a li

niil

or

aeri

ene

de e

nerg

ie e

lect

rică

;

crit

erii

lor

de a

nali

ză a

opo

rtun

ităţi

i de

con

stru

ire

a li

niil

or a

erie

ne d

e en

ergi

e el

ectr

ică

;

NT

E 0

03,

art1

a,

d

28

2

Nor

mat

ivul

pri

vind

ale

gere

a iz

olaţ

iei,

co

ordo

nare

a iz

olaţ

iei şi

pro

tecţ

ia

inst

alaţ

iilo

r el

ectr

oene

rget

ice

de c

.a.

împo

triv

a su

prat

ensi

unil

or s

e ap

lică

:

inst

alaţ

iilo

r el

ectr

ice

pent

ru

tracţi

unea

ele

ctri

căin

stal

aţii

lor

elec

tric

e di

n m

edii

ex

ploz

ive

inst

alaţ

iilo

r el

ectr

ice

cu t

ensi

unea

no

min

ală

mai

mar

e de

100

0VN

TE

001

art.

2.1

28

3

Nu

este

obl

igat

orie

dim

ensi

onar

ea s

au

veri

ficar

ea î

n co

ndiţ

iile

cur

enţi

lor

de

scur

tcir

cuit

a c

ircu

itel

or

elec

tric

e cu

te

nsiu

ne n

omin

ală

până

la

1 kV

inc

lusi

v:

dacă

sun

t pr

evăz

ute

cu î

ntre

rupt

oare

au

tom

ate

dacă

sun

t pr

evă

zute

cu

într

erup

toar

e m

anua

leda

că s

unt

prevă

zute

cu

sigu

ranţ

e fu

zibi

leP

E 1

03ar

t1.4

28

4

Număr

ul m

axim

adm

is d

e po

stur

i cu

tr

ansf

orm

atoa

re c

u ul

ei,

îngl

obat

e în

ac

eeaş

i clăd

ire

civi

lă c

u gr

adul

de

rezi

stenţă

la

foc

I, I

I sa

u II

I, e

ste

de:

un s

ingu

r po

st d

e tr

ansf

orm

are,

avâ

nd

cel

mul

t do

uă t

rans

form

atoa

re c

u ul

ei

cu o

put

ere

max

imă

unit

ară

de 1

600

kVA

două

pos

turi

de

tran

sfor

mar

e, a

vând

fi

ecar

e ce

l m

ult

două

tr

ansf

orm

atoa

re c

u ul

ei c

u o

pute

re

max

imă

uni

tară

de

1000

kV

A

trei

pos

turi

de

tran

sfor

mar

e, a

vând

fi

ecar

e ce

l m

ult

două

tr

ansf

orm

atoa

re c

u ul

ei c

u o

pute

re

max

imă

uni

tară

de

400

kVA

PE

101

art

.2.1

.12

tabe

l 2.

3 no

ta 4

Pa

ge

30

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

28

5

Ord

inea

de

aşez

are

a ca

blur

ilor

ele

ctri

ce

sub

trot

uare

, di

nspr

e pa

rtea

cu

clăd

iri

însp

re z

ona

caro

sabi

lă,

este

:

dis

trib

uţie

joa

să t

ensi

une,

di

stri

buţi

e de

med

ie t

ensi

une,

fir

-pi

lot

pent

ru t

elem

ecan

ică

, il

umin

at

publ

ic

dis

trib

uţie

de

med

ie t

ensi

une,

fir

-pi

lot

pent

ru t

elem

ecan

ică

, di

stri

buţi

e jo

asă

ten

siun

e, i

lum

inat

pub

lic

c) d

istr

ibuţ

ie j

oasă

ten

siun

e, f

ir-p

ilot

pe

ntru

tel

emec

anică

, di

stri

buţi

e de

m

edie

ten

siun

e, i

lum

inat

pub

lic

NT

E 0

07ar

t 5.

3.2

b

28

6

Ord

inea

de

aşez

are

a ca

blur

ilor

pe

rast

ele,

pe

gru

pe d

e te

nsiu

ne,

de s

us î

n jo

s, e

ste:

com

anda

con

trol

, en

ergi

e 0,

4 kV

, en

ergi

e 6/

10

kV,

ener

gie

20 k

V c

oman

da c

ontr

ol,

ener

gie

20 k

V,

ener

gie

6/ 1

0 kV

, en

ergi

e 0,

4 kV

ene

rgie

20

kV,

ener

gie

6/10

kV

, en

ergi

e 0,

4 kV

, co

man

da-c

ontr

olN

TE

007

fig

1/ p

ag43

28

7

Pan

oul

de î

ntin

dere

est

e:di

stanţa

sura

tă p

e ve

rtic

ală

înt

re

punc

tele

de

prin

dere

ale

co

nduc

toru

lui

la d

oi s

tâlp

i co

nsec

utiv

i

porţ

iune

a de

lin

ie c

ompu

să d

in u

na

sau

mai

mul

te d

esch

ider

i, c

upri

nsă

în

tre

două

pun

cte

cons

ecut

ive

ale

tras

eulu

i, î

n ca

re l

inia

îşi

menţi

ne

dire

cţia

porţ

iune

a de

lin

ie c

ompu

să d

in u

na

sau

mai

mul

te d

esch

ider

i, c

upri

nsă

în

tre

doi

stâl

pi d

e în

tind

ere

cons

ecut

ivi

NT

E 0

03,

cap

III

term

inol

ogie

si

abre

vier

i

28

8

Pe

circ

uite

le s

ecun

dare

ale

tr

ansf

orm

atoa

relo

r de

cur

ent:

este

obl

igat

oriu

se

prev

adă

pr

otecţi

a la

sup

rasa

rcină

se r

ecom

andă

nu

se p

reva

prot

ecţi

a la

sup

rasa

rcin

ase

per

mit

e re

nunţ

area

la

prot

ecţi

a la

sc

urtc

ircu

itI7

/201

1 ar

t.4.

3.2.

4.1

si

4.3.

3.1.

3.1

28

9

Pen

tru

asig

urar

ea s

elec

tivi

tăţi

i, î

ntre

cu

renţ

ii n

omin

ali

ai fu

zibi

lelo

r a

două

si

gura

nţe

cons

ecut

ive

, di

fere

nţa

treb

uie

fie d

e ce

l puţi

n:

doua

tre

pte

o tr

eapt

atr

ei t

rept

eI7

/201

1 ar

t.4.

3.7.

1

29

0

Pen

tru

cabl

uril

e cu

ten

siun

i cu

prin

se î

ntre

10

- 3

0 kV

se

reco

man

da a

lege

rea

izol

aţie

i di

n:

PV

C p

olie

tile

na r

etic

ulat

a (X

LP

E)

pol

ieti

lena

NT

E 0

07ar

t 4.

2.4

29

1

Pen

tru

calc

ulul

cur

enţi

lor

de s

curt

circ

uit,

su

scep

tanţ

a ca

paci

tivă

a l

inii

lor

se

negl

ijea

ză:

în s

chem

ele

de s

ecve

nţă

hom

opol

ară

;în

sch

emel

e de

sec

venţă

dir

ectă

;în

sch

emel

e de

sec

venţă

inv

ersă

;P

E 1

34ar

t 1.

5

29

2

Pen

tru

calc

ulul

cur

enţi

lor

de s

curt

cird

uit,

în

caz

ul e

xpri

măr

ii î

n un

ităţ

i re

lati

ve,

toat

e im

peda

nţel

e tr

ebui

e ra

port

ate

la:

acee

aşi

impe

danţă

de

bază

acel

aşi

cure

ntla

ace

eaşi

put

ere

de b

ază

şi

tens

iune

de

bază

PE

134

art

3.2

29

3

Pen

tru

circ

uite

mon

ofaz

ate,

con

duct

orul

ne

utru

(N

) va

ave

a:

acee

aşi

secţ

iune

ca şi

con

duct

orul

de

fază

acee

aşi

secţ

iune

ca şi

con

duct

orul

de

fază

, nu

mai

pen

tru

cond

ucto

are

de

cupr

u

acee

aşi

secţ

iune

ca şi

con

duct

orul

de

fază

, nu

mai

pen

tru

cond

ucto

are

de

alum

iniu

I7/2

011

anex

a 5.

32

29

4

Pen

tru

com

pens

area

put

erii

rea

ctiv

e, î

n reţe

lele

de

400

kV s

e ut

iliz

ează

:ba

teri

i de

con

dens

atoa

rebo

bine

de

reac

tanţă

filt

re d

e ar

mon

ici

PE

120

art

4.1.

1

29

5

Pen

tru

cons

trucţi

a L

EA

de

joa

tens

iune

. ut

iliz

area

con

duct

oare

lor

din

oţel

-alu

min

iu:

este

int

erzi

săes

te a

dmisă

în

zone

le d

e am

plas

amen

t I

(câm

pii,

dea

luri

, li

tora

lul

rii

sau

al l

acur

ilor

, am

plas

amen

te c

u ob

stac

ole

mai

mic

i de

10

m)

este

adm

isă

pen

tru

lucră

ri d

e re

paraţi

i, î

n ba

za u

nor

just

ifică

ri

tehn

ico-

econ

omic

e, i

ndif

eren

t de

zon

a de

am

plas

amen

t

PE

106

art

. 29

Pa

ge

31

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

29

6

Pen

tru

cons

trucţi

a L

EA

de

joa

tens

iune

. ut

iliz

area

con

duct

oare

lor

funi

e di

n al

umin

iu,

neiz

olat

e:

este

int

erzi

săes

te a

dmisă

pen

tru

lucră

ri d

e re

paraţi

i, î

n ba

za u

nor

just

ifică

ri

tehn

ico-

econ

omic

e

este

adm

isă

în

zone

le d

e am

plas

amen

t II

(lo

cali

tăţi

, cu

ex

cepţ

ia c

entr

elor

mar

ilor

oraşe

, pr

ecum

şi

ampl

asam

ente

din

zon

e co

nstr

uite

, cu

obs

taco

le m

ai m

ari

de

10 m

)

PE

106

art

. 29

29

7

Pen

tru

cons

umat

orii

car

e pr

ezin

tă r

egim

de

form

ant

sau

fluct

uaţi

i ra

pide

de

sarc

ină

(flik

er),

se

reco

man

dă u

tili

zare

a de

:

bate

rii

de c

onde

nsat

oare

fracţi

onat

esu

rse

stat

ice

de p

uter

e re

acti

regl

abil

e cu

tir

isto

are

mot

oare

sin

cron

eP

E 1

20ar

t 4.

3.2

29

8

Pen

tru

dim

ensi

onar

ea s

au v

erifi

care

a di

feri

telo

r el

emen

te a

le i

nsta

laţi

ilor

el

ectr

ice

la e

fect

ele

mec

anic

e al

e cu

rent

ului

de

scu

rtci

rcui

t, s

e ia

în

cons

ider

are:

cure

ntul

din

amic

nom

inal

cure

ntul

de

scur

tcir

cuit

ter

mic

ec

hiva

lent

valo

area

la

vârf

a c

uren

tulu

i de

sc

urtc

ircu

itP

E 1

03 a

rt 5

.1

29

9

Pen

tru

dim

ensi

onar

ea s

tâlp

ilor

de

lem

n în

re

gim

nor

mal

de

funcţi

onar

e, s

e co

nsid

eră

ca i

pote

ze d

e ca

lcul

:

Vân

t m

axim

per

pend

icul

ar p

e li

nie

Vân

t pe

rpen

dicu

lar

pe l

inie

, si

mul

tan

cu d

epun

ere

de c

hici

ură

V

ânt

max

im î

n lu

ngul

lin

iei

PE

106

, ar

t41

NT

E 0

03

30

0

Pen

tru

dim

ensi

onar

ea s

tâlp

ilor

în

regi

m

de a

vari

e se

con

side

ră,

ca i

pote

de

calc

ul:

rupe

rea

cond

ucto

arel

or î

n co

ndiţ

iile

un

ui v

ânt

perp

endi

cula

r pe

lin

ie,

sim

ulta

n cu

dep

uner

e de

chi

ciură

rupe

rea

cond

ucto

arel

or î

n co

ndiţ

iile

de

vân

t în

lun

gul

lini

ei,

sim

ulta

n cu

de

pune

re d

e ch

iciu

rupe

rea

cond

ucto

arel

or î

n co

ndiţ

iile

de

vân

t în

lun

gul

lini

ei,

fără

de

pune

re d

e ch

iciu

ră;

NT

E 0

03ar

t 73

30

1

Pen

tru

echi

pam

ente

le c

u te

nsiu

nea

cea

mai

rid

icată

mai

mar

e de

cât

245

kV,

nive

lul

nom

inal

de

izol

aţie

se

defin

eşte

pr

in:

tens

iune

a no

min

ală

de ţi

nere

la

impu

ls d

e tră

snet

tens

iune

a no

min

ală

de ţi

nere

de

scur

tă d

urată

la

frec

venţă

in

dust

rială

tens

iune

a no

min

ală

de ţi

nere

la

impu

ls d

e co

mut

aţie

NT

E 0

01ar

t.3.

22 b

30

2

Pen

tru

echi

pam

ente

le c

u te

nsiu

nea

cea

mai

rid

icată

mai

mică

sau

egală

cu 2

45

kV,

nive

lul

nom

inal

de

izol

aţie

se

defin

eşte

pri

n:

tens

iune

a no

min

ală

de ţi

nere

la

impu

ls d

e tră

snet

tens

iune

a no

min

ală

de ţi

nere

de

scur

tă d

urată

la

frec

venţă

in

dust

rială

tens

iune

a no

min

ală

de ţi

nere

la

impu

ls d

e co

mut

aţie

NT

E 0

01ar

t.3.

22 a

30

3

Pen

tru

mot

oare

le m

onof

azat

e, p

rote

cţia

co

ntra

sup

rasa

rcin

ilor

se

face

: ob

liga

tori

u pe

con

duct

orul

de

fază

ob

liga

tori

u pe

con

duct

orul

neu

tru

opţi

onal

pen

tru

mot

oare

mai

mic

i de

1,

1 kW

I7/2

011

art.

5.3.

1.7.

2.1

30

4

Pen

tru

o li

nie

elec

trică

aeri

ană

cu t

ensi

une

mai

mar

e de

1 k

V,

culo

arul

de

trec

ere

(de

funcţi

onar

e):

este

dif

erit

de

zona

de

prot

ecţi

e a

lini

eies

te d

ifer

it d

e zo

na d

e si

gura

nţă

a

lini

eico

inci

de c

u zo

na d

e si

gura

nţă

şi

cu

zona

de

prot

ecţi

e al

e li

niei

N

TE

003

art

134

Pa

ge

32

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

30

5

Pen

tru

un c

ircu

it t

rifa

zat

cu p

atru

co

nduc

toar

e de

alu

min

iu c

u se

cţiu

nea

cond

ucto

arel

or d

e fa

ză d

e 35

mm

2,

co

nduc

toru

l ne

utru

ar

e se

cţiu

nea

min

imă

de:

16 m

m2

25 m

m2

35 m

m2

I7 a

nexa

5.3

2-1

30

6

Pen

tru

un e

lem

ent

de i

nsta

laţi

e ca

re s

e di

men

sion

ează

sau

se

veri

fică

în c

ondiţi

i de

scu

rtci

rcui

t se

ia

în c

onsi

dera

re:

scur

tcir

cuit

ul t

rifa

zat

fără

pun

ere

la

păm

ânt

scur

tcir

cuit

ul t

rifa

zat

cu p

uner

e la

mân

tna

tura

def

ectu

lui

prac

tic

posi

bil

care

co

nduc

e la

sol

icit

area

cea

mai

mar

e a

elem

entu

lui

PE

103

art

4.3

30

7

Pen

tru

veri

ficar

ea r

ezis

tenţ

ei d

e iz

olaţ

ie a

pa

rdos

elii

tre

buie

efe

ctua

te c

el p

uţin

tre

i măs

urăr

i în

ace

laşi

am

plas

amen

t; u

na d

in

aces

te măs

urăr

i se

efe

ctue

ază

la o

dis

tanţă

de o

rice

con

duct

or e

xter

n ac

cesi

bil

din

ampl

asam

ent

de:

cca.

0,5

m

cca.

1 m

cc

a. 2

m

I7/2

011

art.

8.1.

1.3.

5

30

8

Per

etel

e de

sep

araţ

ie î

ntre

cel

ule

la s

taţi

ile

inte

rioa

re d

e m

edie

ten

siun

e se

va

prev

edea

:

plin

num

ai p

entr

u înă

lţim

ea

într

erupă

toru

lui

plin

pe

toat

a înă

lţim

ea c

elul

ei;

plin

pe

o înă

lţim

e de

cel

mul

t 2

m.

PE

101

art

5.1

.27

30

9

Plă

cile

de

acop

erir

e a

cana

lelo

r de

cab

luri

se

rea

lize

ază,

de

pref

erinţă

, di

n da

le d

e be

ton

arm

at:

în

exte

rior

în

încă

peri

sau

zon

e fă

ră p

eric

ol d

e in

cend

iu î

n în

căpe

ri s

au z

one

cu p

eric

ol d

e in

cend

iuN

TE

007

, ar

t67(

5)

31

0

Plă

cile

de

acop

erir

e a

cana

lelo

r de

cab

luri

se

rea

lize

ază,

de

pref

erinţă

, di

n ta

blă

stri

ată:

în

exte

rior

în

încă

peri

sau

zon

e fă

ră p

eric

ol d

e in

cend

iu î

n în

căpe

ri s

au z

one

cu p

eric

ol d

e in

cend

iuN

TE

007

, ar

t67(

5)

31

1

Pla

tform

a un

ui p

ost

de t

rans

form

are

aeri

an,

ampl

asat

pe

2 st

âlpi

, tr

ebui

e m

onta

tă l

a o

înălţi

me

de:

1,5

m2,

5 m

3,5

mP

E 1

01 a

rt 6

.3.2

h

31

2P

ostu

l de

tra

nsfo

rmar

e ae

rian

are

:ce

lule

de

20 k

Vst

âlp/

stâ

lpi

cuti

e de

dis

trib

uţie

PE

101

art

1.2

.2 m

31

3

Pos

tul

de t

rans

form

are

de s

tâlp

est

e ac

ela

al căr

ui e

chip

amen

t, i

nclu

siv

tran

sfor

mat

orul

, es

te i

nsta

lat

în e

xter

ior:

pe o

con

stru

cţie

spe

cială

de

stâl

pidi

rect

pe

stâl

pii

lini

ilor

ele

ctri

ce

aeri

ene

în c

abină

met

alică

sau

zid

ită

PE

101

art

1.2

.2 m

31

4

Pos

turi

le d

e tr

ansf

orm

are

situ

ate

în

med

iul

rura

l sa

u ce

le c

u re

gim

de

cons

trucţi

e si

mil

ar î

n m

ediu

l ur

ban:

nu v

or a

vea

fere

stre

;po

t av

ea f

eres

tre

prot

ejat

e cu

pla

sa

de s

ârm

a;po

t av

ea f

eres

tre

prevă

zute

cu

stic

la

arm

ata.

PE

101

art

5.1.

1.2

31

5

Poz

area

ca

blur

ilor

se

reco

man

dă a

fi

făcu

tă:

în

flux

uri

sepa

rate

pen

tru

cab

luri

le

de c

oman

dă c

ontr

ol ş

i te

lem

ecan

ică

faţă

de

cele

de

ener

gie;

în

flux

uri

sepa

rate

pen

tru

cabl

uril

e de

ene

rgie

de

tens

iuni

dif

erit

e;în

tr-u

n si

ngur

flu

x,

indi

fere

nt d

e te

nsiu

ne,

pent

ru u

tili

zare

a ef

icie

ntă

a

spaţ

iulu

i di

spon

ibil

.

NT

E 0

07ar

t 5.

1.3

Pa

ge

33

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

31

6

Poz

area

cab

luri

lor

în păm

ânt,

în

stra

turi

su

prap

use

(eta

jate

):

este

int

erzi

săse

adm

ite

în a

num

ite

cond

iţii

se e

vită

NT

E 0

07,

art6

0(1)

31

7

Poz

area

cab

luri

lor

pe p

arte

a ca

rosa

bilă

a

stră

zilo

r:es

te i

nter

zisă

este

sol

uţia

ado

ptată

de

regu

lăse

adm

ite

în a

num

ite

cond

iţii

NT

E 0

07,

art6

0(2)

31

8

Pre

siun

ea d

inam

ică

de b

ază,

dată

de v

ânt

pe c

ondu

ctoa

rele

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

, de

pind

e de

:

alti

tudi

nech

iciu

răte

mpe

ratu

răP

E 1

06,

art9

31

9

Pre

vede

rile

pe

ntru

ins

talaţi

i el

ectr

ice

în

încă

peri

cu

cadă

de

baie

sau

duş

din

no

rmat

ivul

I 7

se

apli

că p

entr

u:

încă

peri

cu

cadă

de

baie

fixă

(ca

de b

aie)

sau

duş

şi

zone

lor

înve

cina

te,

conf

orm

rec

oman

dări

lor

stan

dard

ului

SR

HD

603

64 –

7 –

70

1.

încă

peri

cu

cadă

de

baie

sau

duş

pe

ntru

tra

tam

ent

med

ical

duşu

rile

de

urge

nţă

uti

liza

te î

n in

dust

rie

sau

labo

rato

are.

I7/2

011

art.

7.1.

1

32

0

Pre

vede

rile

nor

mat

ivul

ui

I 7

– 20

11 s

e ap

lică

la

proi

ecta

rea,

exe

cuţi

a şi

ex

ploa

tare

a in

stal

aţii

lor

elec

tric

e af

eren

te:

clă

diri

lor

cu f

uncţ

iuni

ag

roin

dust

rial

e şi

agr

ozoo

tehn

ice

min

elor

şi

cari

erel

or

depo

zite

lor

de m

ater

iale

pir

oteh

nice

şi

exp

lozi

veI7

/201

1 ar

t.1.

1

32

1

Pre

vede

rile

nor

mat

ivul

ui

I 7

– 20

11 s

e ap

lică

la

proi

ecta

rea,

exe

cuţi

a şi

ex

ploa

tare

a in

stal

aţii

lor

elec

tric

e af

eren

te:

clă

diri

lor

cu f

uncţ

iuni

ag

roin

dust

rial

e şi

agr

ozoo

tehn

ice

prot

ecţi

ei c

lădi

rilo

r îm

potr

iva

tră

snet

elor

depo

zite

lor

de m

ater

iale

pir

oteh

nice

şi

exp

lozi

veI7

/201

1 ca

p.6

32

2

Pri

n în

căpe

rile

ins

talaţi

ilor

ele

ctri

ce c

u te

nsiu

ni p

este

1 k

V,

trec

erea

con

duct

elor

cu

flui

de:

se a

dmit

enu

se

adm

ite

nu

se a

dmit

e, e

xcep

tând

tre

cere

a co

nduc

telo

r cu

apa

cal

da,

folo

sind

ţe

vi s

udat

e, fă

ră f

lanş

e

PE

101

art

5.1.

1.7

32

3

Pri

zele

cu

tens

iune

a de

230

V s

unt

înto

tdea

una:

în c

onst

rucţ

ie c

apsu

lată

cu c

onta

ct d

e pr

otecţi

eîn

exe

cuţi

e su

b te

ncui

ală

I7/2

011

art.

5.4.

8

32

4

Pro

tecţ

ia c

ablu

rilo

r îm

potr

iva

cure

nţil

or

de s

curt

circ

uit

se r

eali

zează:

doar

în

anum

ite

cazu

ri s

peci

ale

sigu

ranţ

e fu

zibi

lere

lee

de p

rote

cţie

NT

E 0

07ar

t 5.

1.7

32

5

Pro

tecţ

ia l

a su

prac

urenţi

a b

ater

iilo

r de

co

nden

sato

are

de j

oasă

ten

siun

e se

re

aliz

ează

pri

n :

într

erup

toar

e m

anua

lesi

gura

nţe

fuzi

bile

într

erup

toar

e au

tom

ate

care

per

mit

în

trer

uper

ea c

urenţi

lor

capa

citi

viP

E 1

02 a

rt.4

.7.2

32

6

Pro

tecţ

ia l

a su

pras

arci

ni ş

i pr

otecţi

a la

sc

urtc

ircu

ittr

ebui

e as

igur

ate

prin

dis

pozi

tive

de

prot

ecţi

e se

para

tepo

t fi

asi

gura

te p

rint

r-un

sin

gur

disp

ozit

iv d

e pr

otecţi

etr

ebui

e as

igur

ate

prin

tr-u

n si

ngur

di

spoz

itiv

de

prot

ecţi

eI7

/201

1 ar

t.4.

3.1.

2

32

7

Pro

tecţ

ia m

otoa

relo

r îm

potr

iva

încă

lzir

ilor

an

orm

ale

treb

uie

să fi

e as

igur

ată,

de

regu

lă,

pent

ru fi

ecar

e m

otor

a căr

ui p

uter

e no

min

ală

este

mai

mar

e de

:

2 kW

3 kW

0,5

kWI7

/201

1 ar

t.5.

3.1.

7.2.

Pa

ge

34

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

32

8

Pro

tecţ

ia p

ostu

rilo

r de

tra

nsfo

rmar

e no

i de

3-

35 k

V c

u in

trar

e ae

riană,

îm

potr

iva

lovi

turi

lor

dire

cte

de t

răsn

et ş

i îm

potr

iva

unde

lor

de s

upra

tens

iune

de

trăs

net

care

se

prop

agă

pe L

EA

se

real

izea

ză c

u:

descă

rcă

toar

e cu

rez

iste

nţă

var

iabi

pe b

ază

de

oxiz

i m

etal

ici

descă

rcă

toar

e cu

coa

rne

para

tră

snet

eN

TE

001

art.

7.2.

7

32

9

Pun

ctul

de

alim

enta

re e

ste:

staţ

ie d

e co

nexi

uni

de m

edie

te

nsiu

ne,

dest

inată

ali

men

tări

i un

or

post

uri

de t

rans

form

are

staţ

ie d

e tr

ansf

orm

are

110k

V/2

0 kV

sa

u st

aţie

de

cone

xiun

i şi

tr

ansf

orm

are

de 1

00 k

V/2

0kV

post

de

tran

sfor

mar

e 20

/0,4

kV

PE

101

/85

art

1.2.

2 l

33

0

Put

erea

bat

erie

i de

con

dens

atoa

re d

e jo

asă

tens

iune

, fă

ră a

para

taj

de d

econ

ecta

re

prop

riu,

rac

orda

tă l

a bo

rnel

e un

ui

tran

sfor

mat

or c

a ba

teri

e fixă

pent

ru

com

pens

area

con

sum

ului

de

pute

re

reac

tivă

de

mer

s în

gol

, tr

ebui

e să

fie

mai

m

ică

de 1

00 k

VA

r şi

nu

treb

uie

depăşe

ască

:

30%

din

put

erea

nom

inală

a

tran

sfor

mat

orul

ui20

% d

in p

uter

ea n

omin

ală

a

tran

sfor

mat

orul

ui40

% d

in p

uter

ea n

omin

ală

a

tran

sfor

mat

orul

uiP

E 1

20ar

t 4.

3.7

33

1

Put

erea

ins

tala

tă p

e un

cir

cuit

mon

ofaz

at

de p

rize

din

clă

diri

le d

e lo

cuit

şi

soci

al -

cu

ltur

ale

este

de:

1 kW

1,5

kW2

kWI7

/201

1 ar

t.5.

4.7

33

2

Put

erea

rea

ctivă

a ba

teri

ei d

e co

nden

sato

are

în c

azul

com

pensăr

ii l

ocal

e (i

ndiv

idua

le)

la r

ecep

toar

e de

put

ere

mar

e (m

otor

asi

ncro

n, t

rans

form

ator

) tr

ebui

e să

co

mpe

nsez

e:

cel

mul

t 70

% d

in p

uter

ea d

e m

ers

în

gol

a re

cept

orul

uice

l m

ult

80%

din

put

erea

de

mer

s în

go

l a

rece

ptor

ului

cel

mul

t 90

% d

in p

uter

ea d

e m

ers

în

gol

a re

cept

orul

uiI7

/201

1 ar

t.7.

21.9

33

3

Put

erea

tra

nsfo

rmat

orul

ui c

are

se m

onte

ază

în p

ostu

ri p

e st

âlpi

nu

va d

epăş

i, d

e re

gula

:

100

kV

A 1

60 k

VA

250

kV

AP

E 1

01ar

t 6.

3.2

i

33

4

Rac

orda

rea

la b

orne

le r

ecep

toar

elor

a

bate

riil

or d

e co

nden

sato

are

de j

oasă

te

nsiu

ne c

u pu

teri

sub

100

kV

Ar:

se r

eali

zează

obl

igat

oriu

cu

posi

bili

tate

de

deco

nect

are

man

uală

se p

oate

rea

liza

dir

ect,

ră a

para

taj

de d

econ

ecta

re p

ropr

iu s

e re

aliz

ează

obl

igat

oriu

cu

posi

bili

tate

de

deco

nect

are

auto

mat

aP

E 1

20/9

4 ar

t 4.

3.7

33

5

Rac

ordu

l el

ectr

ic e

ste

part

ea d

in

branşa

men

t cu

prin

să î

ntre

:li

nia

elec

trică

aer

iană

sau

sub

tera

şi f

irid

a de

bra

nşam

ent

fir

ida

de b

ranş

amen

t şi

col

oană

sau

co

lone

le e

lect

rice

col

oana

ele

ctri

că ş

i bo

rnel

e co

ntor

ului

mon

tat

la c

onsu

mat

orP

E 1

55 a

rt.1

.2.2

Pa

ge

35

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

33

6

Rac

ordu

rile

şi

colo

anel

e el

ectr

ice

se

dim

ensi

onea

ză a

stfe

l în

cât

să fi

e în

depl

init

e co

ndiţ

iile

de

căde

re d

e te

nsiu

ne.

Ace

stea

nu

treb

uie

depăşe

ască

:

0,5

% p

entr

u ra

cord

uril

e el

ectr

ice

subt

eran

e, r

espe

ctiv

1%

pen

tru

raco

rdur

ile

elec

tric

e ae

rien

e şi

pe

ntru

col

oane

le e

lect

rice

col

ecti

ve

sau

indi

vidu

ale

10 %

pen

tru

raco

rdur

ile

elec

tric

e su

bter

ane,

res

pect

iv 5

% p

entr

u ra

cord

uril

e el

ectr

ice

aeri

ene şi

pe

ntru

col

oane

le e

lect

rice

col

ecti

ve

sau

indi

vidu

ale

5 %

pen

tru

raco

rdur

ile

elec

tric

e su

bter

ane,

pen

tru

raco

rdur

ile

elec

tric

e ae

rien

e şi

pen

tru

colo

anel

e el

ectr

ice

cole

ctiv

e sa

u in

divi

dual

e

PE

155

art

.2.1

.4

33

7

Ram

ificaţi

ile

din

dist

ribuţi

ile

cu

cond

ucto

are

elec

tric

e li

bere

mon

tate

pe

izol

atoa

re î

n in

teri

orul

clă

diri

lor

se fi

xează

astfe

l în

cât:

cond

ucto

arel

e el

ectr

ice

din

tras

eul

prin

cipa

l să

poa

tă s

upor

ta e

fort

uril

e de

tra

cţiu

ne s

upli

men

tare

să s

olic

ite

cu t

racţ

iune

red

usă

co

nduc

toar

ele

elec

tric

e di

n tr

aseu

l pr

inci

pal

să n

u so

lici

te l

a tr

acţi

une

cond

ucto

are

elec

tric

e di

n tr

aseu

l pr

inci

pal

I7/2

011

art.

5.2.

10.9

33

8

Rap

ortu

l de

tra

nsfo

rmar

e R

T/X

T î

n fu

ncţi

e de

măr

imea

tra

nsfo

rmat

orul

ui:

scad

ecr

eşte

răm

âne

cons

tant

NT

E 0

06ar

t.15

b

33

9

Raz

a m

inimă

de c

urbu

ră a

unu

i ca

blu

de

20 k

V c

u iz

olaţ

ie d

in m

ater

ial

sint

etic

, es

te:

15 x

dia

met

rul

cabl

ului

25 x

dia

met

rul

cabl

ului

30 x

dia

met

rul

cabl

ului

NT

E 0

07A

nexa

5

34

0

Rea

ctanţa

sup

ratr

anzi

tori

e lo

ngit

udin

ală

a m

aşin

ii s

incr

one

este

rea

ctanţa

cal

cula

tă:

cu

5s î

nain

tea

scur

tcir

cuit

ului

în

mom

entu

l sc

urtc

ircu

itul

ui c

u 10

s d

upă

pro

duce

rea

scur

tcir

cuit

ului

PE

134

art

2.28

34

1

Reţ

eaua

de

tip

IT s

e ut

iliz

ează

: n

umai

cu

disp

ozit

iv d

e co

ntro

l pe

rman

ent

al i

zolaţi

ei c

ondu

ctor

ului

ne

utru

faţă

de

păm

ânt şi

/sau

decl

anşa

rea

auto

mată

în

caz

de

defe

ct

fără

a f

i ne

cesa

ră l

uare

a un

or

suri

anu

mit

eut

iliz

area

unu

i an

umit

tip

de

reţ

ea

(ca

sche

de

prot

ecţi

e) ş

i ev

entu

al

prev

eder

ea u

nor

prot

ecţi

i su

nt

opţi

uni

ale

proi

ecta

ntul

ui

i7/2

011

art.

3.3.

2.9

34

2

Rez

iste

nţa

de i

zolaţi

e a

unui

cir

cuit

(de

jo

asă

teni

une)

cu

tens

iune

nom

inală

>

500

V s

e măs

oară

în

c.c.

şi

treb

uie

să a

ibă

o va

loar

e:

mai

mică

de 0

,5 MΩ

mai

mar

e sa

u eg

ala

cu 1

mai

mar

e sa

u eg

ala

cu 2

I7/2

011

art.

8.1.

1.3.

3

34

3

Rez

iste

nţa

în t

imp

la fo

c a

pere

telu

i di

ntre

tr

ansf

orm

atoa

rele

de

pute

re,

va fi

cel

puţi

n:

3 or

e5

ore

7 or

eP

E 1

01ar

t 6.

3.2

d

34

4

Săg

eata

con

duct

orul

ui d

e pr

otecţi

e, l

a st

area

de

săge

ată

max

imă:

tr

ebui

e să

fie

ega

lă c

u să

geat

a co

nduc

toru

lui

acti

v n

u tr

ebui

e să

depăşe

ască

geat

a co

nduc

toru

lui

acti

vpo

ate

fi m

ai m

are

decî

t să

geat

a co

nduc

toru

lui

acti

v, d

ar n

u cu

mai

m

ult

de 2

0%

NT

E 0

03,a

rt56

34

5

Sâr

mel

e de

oţe

l ut

iliz

ate

la r

eali

zare

a co

nduc

toar

elor

funi

e de

oţe

l şi

a i

nim

ii d

e oţ

el a

con

duct

oare

lor

alum

iniu

- oţe

l de

stin

ate

lini

ilor

ele

ctri

ce a

erie

ne c

u te

nsiu

ni m

ai m

ari

de 1

kV

:

se p

rote

jează

îm

potr

iva

coro

ziun

ii

prin

zin

care

cla

sa 2

-ase

pro

teje

ază

îm

potr

iva

coro

ziun

ii c

u gr

und

epox

idic

nu s

e pr

otej

ează

îm

potr

iva

coro

ziun

iiN

TE

003

art

30

Pa

ge

36

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

34

6

Sch

ema

de l

egar

e la

păm

ânt

de t

ip T

N-S

, în

car

e un

con

duct

or d

e pr

otecţi

e di

stin

ct

este

uti

liza

t pe

ntru

înt

reag

a sc

hemă,

se

util

izea

ză:

când

tre

buie

sep

arat

e P

E ş

i N

pen

tru

asig

urar

ea f

uncţ

ionă

rii

prot

ecţi

eila

ult

imul

tab

lou

spre

con

sum

ator

regl

emen

tări

le n

u fa

c pr

eciză

ri

priv

ind

cazu

rile

în

care

se

util

izea

aces

t ti

p de

sch

emă

I7/2

011

art.

3.3.

2.4

34

7

Sch

ema

pent

ru c

alcu

lul

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it,

dacă

se

apli

că t

eori

a co

mpo

nent

elor

sim

etri

ce î

n ca

zul

scur

tcir

cuit

elor

sim

etri

ce ş

i ne

sim

etri

ce,

se î

ntoc

meş

te:

pen

tru

toat

e ce

le t

rei

faze

, în

am

bele

ca

zuri

num

ai p

entr

u o

fază

, în

am

bele

ca

zuri

doa

r în

caz

ul s

curt

circ

uite

lor

sim

etri

ce,

num

ai p

entr

u o

fază

PE

134

art

3.2

34

8

Scu

rtci

rcui

tul

depa

rte

de g

ener

ator

re

prez

intă

un

scur

tcir

cuit

în

tim

pul

căru

ia

valo

area

:

com

pone

ntei

sim

etri

ce d

e c.

a.

răm

âne

prac

tic

cons

tantă

com

pone

ntei

sim

etri

ce d

e c.

a. s

cade

com

pone

ntei

sim

etri

ce d

e c.

a. s

e du

blea

zăP

E 1

34ar

t 2.

24

34

9

Se

adm

it d

oze

com

une

pent

ru c

ircu

itel

e de

ilu

min

at n

orm

al,

de p

rize

, de

com

andă

şi

de

sem

nali

zare

:

dacă

ace

stea

fun

cţio

nează

la

acee

aşi

tens

iune

înt

otde

auna

dacă

put

erea

ins

tala

tă p

e fi

ecar

e ci

rcui

t nu

depăşeşt

e 2

kWI7

/201

1 ar

t.5.

4.2

35

0

Se

adm

ite

alim

enta

rea

a m

ai m

ulto

r re

cept

oare

ele

ctri

ce d

e fo

rţă

de a

ceeaşi

na

tură

şi

dest

inaţ

ie (

de e

x. m

otoa

re)

prin

ac

elaş

i ci

rcui

t de

j.t

. pr

evăz

ut c

u pr

otecţi

e co

mună

la s

curt

circ

uit,

dacă

pute

rea

tota

inst

alată

nu d

epăş

eşte

:

8 k

W 1

0 kW

15

kWI7

/201

1 ar

t.5.

3.1.

1

35

1

Se

adm

ite

cond

iţio

nat

ins

tala

rea,

în

încă

peri

com

une

cu i

nsta

laţi

ile

de

dist

ribuţi

e de

îna

ltă şi

joa

să t

ensi

une,

de

cel

mai

sim

plu

tip,

a d

ouă

tran

sfor

mat

oare

de

put

ere

în u

lei

cu o

put

ere

tota

lă d

e:

1260

kV

A i

nclu

siv

103

0 kV

A i

nclu

siv

800

kVA

inc

lusi

vP

E 1

01ar

t 6.

3 f

35

2

Se

adm

ite

mon

tare

a la

eta

jul

I al

clă

diri

lor

a tr

ansf

orm

atoa

relo

r de

put

ere

cu u

lei,

co

ndiţ

iona

t, c

ând

aces

tea

au p

uter

i de

nă l

a:

400

kV

A 6

30 k

VA

100

0 kV

AP

E 1

01ar

t 6.

3 b

35

3

Se

cons

ideră

atin

gere

dir

ectă

:co

ntac

tul

pers

oane

lor

sau

anim

alel

or d

omes

tice

sau

de

cres

căto

rie

cu m

ase

puse

acc

iden

tal

sub

tens

iune

dat

orită

unu

i de

fect

el

ectr

ic

cont

actu

l di

rect

al

pers

oane

lor

sau

al a

nim

alel

or c

u pă

rţi

acti

ve

cont

actu

l pe

rsoa

nelo

r sa

u an

imal

elor

do

mes

tice

sau

de

cres

căto

rie

cu pă

rţi

ale

unei

ins

talaţi

i el

ectr

ice

I7/2

011

cap

2 li

t.a

L

Pa

ge

37

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

35

4

Se

prev

ede

acce

sul

pe l

a am

bele

cap

ete

pe

cori

doar

ele

din

drep

tul

tabl

ouri

lor

de

dist

ribuţi

e fo

rmat

e di

n m

ai m

ulte

pan

ouri

av

ând

o lu

ngim

e m

ai m

are

de:

10

m 3

m 5

mI7

/201

1 ar

t.5.

3.3.

29

35

5

Se

reco

man

dă c

a le

gătu

rile

pen

tru

cure

nţi

din

inte

rior

ul t

ablo

uril

or d

e jo

asă

tens

iune

fie

real

izat

e di

n ba

re p

entr

u cu

renţ

i m

ai

mar

i de

:

50

A 1

00 A

75 A

PE

102

art

.4.4

.6

35

6

Se

reco

man

dă c

a m

onta

rea

inst

alaţ

iilo

r el

ectr

ice

de i

nter

ior

cu t

ensi

unea

până

la ş

i pe

ste

1000

V să

fie a

mpl

asat

e:

în a

ceeaşi

încă

pere

în î

ncă

peri

sep

arat

enu

exi

stă

în

pres

cripţi

ile

ener

geti

ce o

as

tfel

de

reco

man

dare

PE

102

art

.2.6

35

7

Se

reco

man

da c

a nu

măr

ul d

e m

anşo

ane

de

legă

tura

pe

1 km

de

lini

e no

u-co

nstr

uita

, pe

ntru

cab

luri

cu

tens

iuni

de

1-30

kV

, sa

fie

de

max

imum

:

2 b

ucăţ

i 4

bucăţi

5 b

ucăţi

NT

E 0

07 a

rt 8

.1.3

35

8

Se

va p

reve

dea

o re

zerv

a de

cab

lu l

a po

zare

a ca

blur

ilor

de

ener

gie

si d

e co

man

da c

ontr

ol,

avân

d, l

a m

anşo

ane,

lu

ngim

ea m

inim

a:

nece

sara

ref

acer

ii o

dat

a a

manşo

nulu

ine

cesa

ra r

efac

erii

de

doua

ori

a

manşo

nulu

i re

spec

tiv

nece

sara

ref

acer

ii d

e tr

ei o

ri a

m

anşo

nulu

i re

spec

tiv

NT

E 0

07 a

rt 5

.1.4

35

9

Secţi

unea

eco

nom

ică

a co

nduc

toar

elor

ca

blur

ilor

est

e se

cţiu

nea

pent

ru c

are

se

real

izea

ză u

n re

gim

opt

im e

cono

mic

, co

resp

unză

tor

unor

:

che

ltui

eli

de i

nves

tiţi

i m

inim

e c

helt

uiel

i de

exp

loat

are

min

ime

che

ltui

eli

tota

le m

inim

eN

TE

007

art

4.2

d

36

0

Secţi

unea

min

imă

adm

isă

a co

nduc

toru

lui

de fa

ză p

entr

u ci

rcui

tul

unui

rec

epto

r el

ectr

ocas

nic

mon

ofaz

at c

u pu

tere

de

pest

e 2

kW e

ste

de:

2,5

mm

2 c

upru

1,5

mm

2 c

upru

, 2,

5 m

m2

alu

min

iu4

mm

2 a

lum

iniu

i7/2

011

anex

a 5.

32-1

36

1

Secţi

unea

min

imă

adm

isă

pent

ru

cond

ucto

are

de fa

ză d

in c

ircu

ite

pent

ru

priz

e m

onof

azat

e în

ins

talaţi

ile

elec

tric

e di

n in

teri

orul

clă

diri

lor

este

de:

2,5

mm

2 c

upru

, 1,

5 m

m2

cup

ru,

2,5

mm

2 a

lum

iniu

4 m

m2

alu

min

iui7

/201

1 an

exa

5.32

-1

36

2

Secţi

unea

nom

inală

a un

ui c

ondu

ctor

fu

nie

alcă

tuit

din

două

met

ale

se e

xpri

prin

:

valo

rile

rot

unji

te a

le s

ecţi

unil

or

ambe

le m

etal

eva

loar

ea s

ecţi

unii

cel

ei m

ai m

ari

dint

re c

ele

două

(af

eren

te c

elor

două

m

etal

e)

valo

area

exa

ctă

a s

ecţi

unii

co

nduc

toru

lui,

lua

tă c

u 2

zeci

mal

eP

E 1

06 c

apII

36

3

Secţi

unea

unu

i ca

blu

de a

lim

enta

re a

unu

i ta

blou

gen

eral

se

dete

rmină ţi

nând

con

t de

:

pute

rea

abso

rbită

de

cons

umat

ori

tipu

l te

renu

lui

pe c

are

se a

mpl

asea

zăco

efic

ienţ

ii d

e ce

rere

şi

sim

ulta

neit

ate

NT

E 0

07 a

rt 3

.1.6

Pa

ge

38

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

36

4

Secţi

unil

e ca

blur

ilor

de

com

andă

cont

rol,

din

cup

ru,

folo

site

la

circ

uite

le

secu

ndar

e al

e tr

ansf

orm

atoa

relo

r de

cur

ent,

nu

tre

buie

fie m

ai m

ici

de:

1 m

mp

1,5

mm

p 2

,5 m

mp

NT

E 0

07ar

t 4.

3.1.

1

36

5

Secţi

unil

e tr

ansv

ersa

le a

le c

oloa

nelo

r el

ectr

ice

cole

ctiv

e di

n bl

ocur

ile

de

locu

inţe

nu

treb

uie

să d

epăş

ească,

în

cazu

l ut

ilizăr

ii a

lum

iniu

lui:

3 x

50

+ 2

5 m

mp

3 x

70

+ 3

5 m

mp

3 x

95

+50

mm

pP

E 1

55 a

rt.2

.1.7

36

6

Secţi

unil

e tr

ansv

ersa

le m

inim

e ad

mis

e al

e ca

blur

ilor

de

ener

gie

nu t

rebu

ie s

a fie

mai

m

ici

de:

1 m

mp

pt.

cond

ucto

arel

e de

cup

ru s

i 2,

5 m

mp

pt.

cond

ucto

arel

e de

al

umin

iu

1,5

mm

p pt

. co

nduc

toar

ele

de c

upru

si

4 m

mp

pt.

cond

ucto

arel

e de

al

umin

iu

2,5

mm

p pt

. co

nduc

toar

ele

de c

upru

si

4 m

mp

pt.

cond

ucto

arel

e de

al

umin

iu

NT

E 0

07 a

rt 4

.3.1

.1

36

7

Sig

uranţe

le c

u ca

pac

filet

at t

rebu

ie să

fie

mon

tate

în

aşa

fel

încâ

t: c

ondu

ctoa

rele

de

alim

enta

re să

fie

le

gate

la şu

rubu

rile

de

cont

act

con

duct

oare

le d

e pl

ecar

e sp

re

cons

umat

ori

să f

ie l

egat

e la

şu

rubu

rile

de

cont

act

con

duct

oare

le d

e al

imen

tare

fie

le

gate

la

duli

ile

file

tate

PE

102

art

.4.6

.3

36

8

Sig

utanţe

le fu

zibi

le s

unt

disp

ozit

ive

care

pr

otej

ează

: n

umai

la

cure

nţi

de s

upra

sarc

ină

nu

mai

la

cure

nţi

de s

curt

circ

uit

atâ

t la

cur

enţi

de

supr

asar

cină

cât

şi

la

cure

nţi

de s

curt

circ

uit

I7/2

011

art.

4.3.

1.2

36

9

Sim

bolu

l li

tera

r I

util

izat

pen

tru

nota

rea

sche

mei

de

lega

re l

a pă

mân

t de

tip

IT

are

ur

măt

oare

a se

mni

ficaţ

ie:

izol

area

tut

uror

rţil

or a

ctiv

e faţă

de

mân

t, s

au l

egar

ea l

a pă

mân

t a

unui

pun

ct

pr

intr

-o

impe

danţă

de

valo

are

foar

te m

are.

lega

rea

dire

ctă

la

păm

ânt

a un

ui

punc

t ac

tiv

– ne

utru

l, î

n ca

zul

în

care

ace

sta

este

acc

esib

il s

au a

unu

i co

nduc

tor

de f

ază

, în

caz

ul î

n ca

re

neut

rul

nu e

ste

acce

sibi

l;

lega

rea

dire

ctă

a m

asel

or l

a pu

nctu

l de

ali

men

tare

leg

at l

a pă

mân

t;

cure

nt a

lter

nati

v, p

unct

ul d

e le

gare

la

mân

t es

te î

n m

od n

orm

al

punc

tul

neut

ru;

iar

în c

azur

i sp

ecia

le,

punc

tul

de l

egar

e la

mân

t po

ate

fi u

n co

nduc

tor

de f

ază

.

I7/2

011

art.

3.3.

2.1

37

0

Sim

bolu

l li

tera

r T

ut

iliz

at p

entr

u no

tare

a sc

hem

ei d

e le

gare

la

păm

ânt

de t

ip I

T a

re

următ

oare

a se

mni

ficaţ

ie:

izol

area

tut

uror

rţil

or a

ctiv

e faţă

de

mân

t, s

au l

egar

ea l

a pă

mân

t a

unui

pun

ct p

rint

r-o

impe

danţă

de

valo

are

foar

te m

are.

leg

area

dir

ectă

la

mân

t a

mas

elor

ins

talaţi

ei

lega

rea

dire

ctă

la

păm

ânt

a un

ui

punc

t ac

tiv

– ne

utru

l, î

n ca

zul

în

care

ace

sta

este

acc

esib

il s

au a

unu

i co

nduc

tor

de f

ază

, în

caz

ul î

n ca

re

neut

rul

nu e

ste

acce

sibi

l;

I7/2

011

art.

3.3.

2.1

37

1

Sim

bolu

l li

tera

r T

uti

liza

t pe

ntru

not

area

sc

hem

ei d

e le

gare

la

păm

ânt

de t

ip T

N a

re

următ

oare

a se

mni

ficaţ

ie:

izol

area

tut

uror

rţil

or a

ctiv

e faţă

de

mân

t, s

au l

egar

ea l

a pă

mân

t a

unui

pun

ct p

rint

r-o

impe

danţă

de

valo

are

foar

te m

are.

leg

area

dir

ect

la pă

mân

t a

mas

elor

in

stal

aţie

i, i

ndep

ende

nt d

e ev

entu

ala

lega

re l

a pă

mân

t a

unui

pun

ct a

l al

imen

tări

i

lega

rea

dire

ctă

la

păm

ânt

a un

ui

punc

t ac

tiv

– pu

nctu

l ne

utru

, în

caz

ul

în c

are

aces

ta e

ste

acce

sibi

l sa

u a

unui

con

duct

or d

e fa

ză,

în c

azul

în

care

pnc

tul

neut

ru n

u es

te a

cces

ibil

;

I7/2

011

art.

3.3.

2.1

37

2

Sis

tem

ele

de b

are

cole

ctoa

re p

recu

m ş

i de

rivaţi

ile

aces

tora

, di

n ta

blou

rile

ele

ctri

ce

de j

oasă

ten

siun

e se

mar

chea

ză p

rin

vops

ire,

ast

fel:

faza

L1

- roşu

înc

his,

faz

a L

2 -

galb

en,

faza

L3

- al

bast

ru î

nchi

sfa

za L

1 -

negr

u, f

aza

L2

- ve

rde

galb

en,

faza

L3

- roşu

înc

his

faza

L1

- roşu

înc

his,

faz

a L

2 -

negr

u, f

aza

L3

- ga

lben

PE

102

art

.4.9

.4 l

it a

,b,c

Pa

ge

39

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

37

3

Sis

tem

ele

de j

ghea

buri

(S

J) ş

i tu

buri

pr

ofil

ate

(ST

P)

se r

ecom

andă

fie

mon

tate

la

dist

anţe

de

min

im:

3cm

de

locu

rile

din

mat

eria

le

com

bust

ibil

e a

uşil

or ş

i fe

rest

relo

r şi

de

10

cm d

e pa

rdos

eală

1 cm

de

locu

rile

din

mat

eria

le

com

bust

ibil

e a

uşil

or ş

i fe

rest

relo

r şi

de

5 c

m d

e pa

rdos

eală

14 c

m d

e lo

curi

le d

in m

ater

iale

co

mbu

stib

ile

a uş

ilor

şi

fere

stre

lor şi

de

20

cm d

e pa

rdos

eală

I7/2

011

art.

5.2.

12.4

.4

37

4

Sis

tem

ul d

e ev

acua

re a

ule

iulu

i di

n cu

va

unui

tra

nsfo

rmat

or,

se r

eali

zează

prin

ţev

i cu

dia

met

rul

de:

10 c

m20

cm

30 c

mP

E 1

01 a

rt 6

.6.2

37

5S

tâlp

ii d

e in

terv

enţi

e po

t fi:

nu

mai

de

susţ

iner

ede

înt

inde

rete

rmin

ali

NT

E00

3/00

art

.57

lit.

d

37

6S

tâlp

ii d

e in

terv

enţi

e se

dim

ensi

onea

ză:

num

ai î

n re

gim

nor

mal

num

ai î

n re

gim

de

avar

ieîn

reg

im n

orm

al ş

i de

ava

rie

NT

E 0

03ar

t 59

37

7

Stâ

lpii

de

inte

rvenţi

e:se

fol

oses

c pe

per

ioad

a no

rmală

a

funcţi

onar

e a

lini

ei e

lect

rice

nu s

e fo

lose

sc l

a li

niil

e el

ectr

ice

aeri

ene

se f

olos

esc

pent

ru r

emed

iere

a te

mpo

rară

a u

nor

porţ

iuni

de

lini

i av

aria

te

NT

E 0

03ar

t 57

d

37

8

Stâ

lpii

de

înti

nder

e su

nt u

tili

zaţi

pen

tru:

fixa

rea

cond

ucto

arel

or,

prin

în

tind

ere,

la

cape

tele

lin

iei

fixa

rea

cond

ucto

arel

or,

prin

în

tind

ere,

ca

punc

te d

e sp

riji

n, i

n lu

ngul

lin

iei

pent

ru s

usţi

nere

a co

nduc

toar

elor

în

pano

uN

TE

003

art

57 b

37

9

Stâ

lpii

de

lem

n fo

losiţi

la

exec

utar

ea

lini

ilor

ele

ctri

ce a

erie

ne s

e m

onte

ază:

în a

lveo

lă d

e be

ton

în pă

mân

t pr

in f

undaţi

i bu

rate

în pă

mân

t pr

in b

ater

e cu

vib

raţi

iN

TE

003

art

112

38

0

Stâ

lpii

de

lem

n fo

losiţi

la

exec

utar

ea

lini

ilor

ele

ctri

ce a

erie

ne t

rebu

ie să

fie

impr

egnaţi

:

cu răşi

nicu

gru

ndur

i de

ext

erio

rcu

sub

stanţe

spe

cial

e în

ins

talaţi

i in

dust

rial

e de

spe

cial

itat

eN

TE

003

art

105+

106

38

1

Stâ

lpii

de

susţ

iner

e se

folo

sesc

:în

mod

cur

ent

pe l

inii

pen

tru

susţ

iner

ea c

ondu

ctoa

relo

rpe

ntru

fix

area

con

duct

oare

lor

prin

în

tind

ere

nu s

e fo

lose

sc l

a co

nstr

ucţi

a reţe

lelo

rN

TE

003

art

57 a

38

2

Stâ

lpii

met

alic

i di

n L

EA

de

joasă

tens

iune

se

vor

prot

eja

împo

triv

a ag

enţi

lor

coro

sivi

pri

n:

vops

ire

grun

duir

ezi

ncar

eP

E 1

06,

art3

6

38

3

Stâ

lpii

şi

acce

sori

ile

din

beto

n se

pre

văd

cu d

ispo

ziti

ve d

e le

gare

la

păm

ânt

a pă

rţil

or m

etal

ice:

în m

od o

blig

ator

iunu

mai

în

cazu

l st

âlpi

lor

pe c

are

este

m

onta

t ap

arat

ajnu

mai

în

cazu

l st

âlpi

lor

spec

iali

NT

E 0

03ar

t 99

38

4

Stâ

lpii

ter

min

ali

se fo

lose

sc l

a:re

med

iere

a te

mpo

rară

a u

nor

porţ

iuni

de

lini

i av

aria

tefi

xare

a co

nduc

toar

elor

pri

n în

tind

ere

la c

apet

ele

lini

eise

fol

oses

c nu

mai

ca

stâl

pi d

e co

lţN

TE

003

art

57 c

38

5

Staţi

ile

de t

rans

form

are

exte

rioa

re

ampl

asat

e în

zon

e po

luat

e (n

ivel

uri

de

polu

are

III şi

IV

) se

rea

lize

ază

în s

iste

m

cons

truc

tiv

de t

ip:

înal

tse

miî

nalt

jos

NT

E 0

01ar

t.13

.6

38

6

Sup

uner

ea l

egăt

uril

or e

lect

rice

la

efor

turi

de

tra

cţiu

ne:

este

per

misă

înt

otde

auna

este

per

misă

în

cazu

l co

nduc

toar

elor

de

cup

rues

te i

nter

zisă

I7/2

011

art.

5.2.

6.6

38

7

Tab

loul

de

dist

ribuţi

e de

j.t

. tr

ebui

e m

onta

t:în

pla

n or

izon

tal

perf

ect

vert

ical

şi

bine

fix

atnu

exi

stă

rec

oman

dări

spe

cial

e cu

pr

ivir

e la

mod

ul d

e m

onta

reI7

/201

1 ar

t.5.

3.3.

21

Pa

ge

40

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

38

8

Tab

lour

ile

de d

istr

ibuţ

ie d

in l

ocui

nţe

se

pot

inst

ala

astfe

l în

cât

înălţi

mea

lat

urii

de

sus

a ta

blou

rilo

r faţă

de

pard

osea

la fi

nită

nu

depăşe

ască

:

2 m

2,3

m2,

5 m

I7/2

011

art.

5.3.

3.21

38

9

Tab

lour

ile

de d

istr

ibuţ

ie s

e vo

r ex

ecut

a .

num

ai î

n c

onst

rucţ

ie d

esch

isă

num

ai î

n co

nstr

ucţi

e în

chisă

(p

rote

jată

) î

n co

nstr

ucţi

e de

schi

să s

au î

nchi

să,

în f

uncţ

ie d

e co

ndiţ

iile

de

infl

uenţ

e ex

tern

e şi

gra

d de

pro

tecţ

ie

I7/2

011

art.

5.3.

3.5

39

0

Tem

pera

tura

max

imă

a un

ui c

ondu

ctor

al

unui

cab

lu,

în r

egim

per

man

ent,

est

e:su

ma

dint

re t

empe

ratu

ra m

ediu

lui şi

a

supr

atem

pera

turi

i da

tora

cure

ntul

ui d

e sa

rcină

tem

pera

tura

de

supr

asar

cină

tem

pera

tura

med

iulu

iN

TE

007

art

2.5

39

1

Tem

pera

tura

min

imă

dint

r-o

încă

pere

cu

pers

onal

per

man

ent

de e

xplo

atar

e a

inst

alaţ

iilo

r el

ectr

ice

cu t

ensi

une

mai

mar

e de

1 k

V,

nu t

rebu

ie să

scadă

sub:

10°C

13°C

16°C

PE

101

art

5.1.

1.4

39

2

Tem

pera

turi

le m

axim

e de

scu

rtă

dura

ale

com

pone

ntel

or c

ablu

rilo

r nu

tre

buie

depăşe

ască

:

375°

C -

400

°C,

în f

uncţ

ie d

e m

ater

ialu

l de

izo

lare

, re

spec

tiv

mat

eria

lul

man

tale

i ex

teri

oare

şi

de

umpl

utură

valo

rile

lim

ită

adm

ise

de n

orm

ele

prod

ucă

toru

lui

375°

C -

400

°C,

în f

uncţ

ie d

e du

rata

PE

103

art

6.14

39

3

Ten

siun

ea m

aximă

de s

ervi

ciu

a li

niei

el

ectr

ice

de j

oasă

ten

siun

e, U

m,

este

:va

loar

ea e

fica

ce a

ten

siun

ii î

ntre

fa

ze:

valo

area

efi

cace

max

imă

a t

ensi

unii

în

tre

faze

, ca

re p

oate

apa

ră î

n co

ndiţ

ii n

orm

ale

de f

uncţ

iona

re î

n or

ice

punc

t al

lin

iei,

înt

r-un

mom

ent

oare

care

valo

area

efi

cace

max

imă

a t

ensi

unii

în

tre

faze

, ca

re p

oate

apa

ră î

n co

ndiţ

ii a

norm

ale

de f

uncţ

iona

re

PE

106

/200

3ca

pII

39

4

Tim

pul

min

im d

e de

cone

ctar

e a

unui

sc

urtc

ircu

it r

epre

zintă:

sum

a di

ntre

tim

pul

cel

mai

scu

rt d

e acţi

onar

e al

pro

tecţ

iei şi

cel

mai

sc

urt

tim

p de

des

chid

ere

al

într

erup

toru

lui

tim

pul

cel

mai

scu

rt d

e acţi

onar

e al

pr

otecţi

eice

l m

ai s

curt

tim

p în

tre

înce

putu

l un

ui c

uren

t de

scu

rtci

rcui

t şi

pri

ma

sepa

rare

a c

onta

ctel

or u

nui

pol

al

apar

atul

ui d

e de

cone

ctar

e

PE

134

/95

art

2.29

39

5

Toa

te e

lem

ente

le r

eţel

ei c

are

inte

rvin

în

calc

ulul

cur

enţi

lor

de s

curt

circ

uit

se

intr

oduc

în

sche

ma

de c

alcu

l pr

in:

impe

danţ

ele

lor

rez

iste

nţel

e lo

rin

dife

rent

, pr

in i

mpe

danţ

ele

sau

rezi

stenţe

le l

orP

E 1

34ar

t 3.

2

39

6

Tra

nsfo

rmat

oare

le d

e pu

tere

în

ulei

se

prevăd

cu

cuve

cu

cole

ctoa

re p

ropr

ii d

e ul

ei s

au c

u sc

urge

re l

a un

col

ecto

r co

mun

sa

u la

alt

e cu

ve,

daca

au

cant

ităţ

i de

ule

i de

pes

te:

1 t

ona

1,2

ton

e2

tone

PE

101

art

6.6.

2

Pa

ge

41

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

39

7

Tra

nsfo

rmat

oare

le m

onta

te p

e 2

stâl

pi,

sunt

am

plas

ate

la o

înă

lţim

e de

cel

puţ

in:

2,5

m3,

5 m

4,5

mP

E 1

01ar

t 6.

3.2

h

39

8

Tra

seel

e su

bter

ane

de c

ablu

ri s

e m

arch

ează

pr

in b

orne

de

mar

care

la

supr

afaţă

sau

prin

bliţ

e de

mar

caj

pe c

lădi

ri:

înto

tdea

una

atun

ci c

ând

în d

esen

ele

de e

xecuţi

e,

tras

eele

de

cabl

uri

nu p

ot f

i in

dica

te

pe p

lan

prin

cot

e faţă

de

cons

trucţi

i fi

xe

prev

eder

ea s

au n

u a

mar

cări

i tr

asee

lor

subt

eran

e de

cab

luri

est

e opţi

unea

pro

iect

antu

lui

NT

E 0

07,

art1

01

39

9

Tra

vers

area

LE

A d

e jo

asă

tens

iune

pes

te

cons

trucţi

i în

car

e se

pre

lucr

ează

sau

de

pozi

tează

subs

tanţ

e co

mbu

stib

ile,

in

flam

abil

e sa

u cu

per

icol

de

ince

ndiu

(e

xplo

zie)

:

este

per

misă

dacă

dis

tanţ

a m

inimă

pe

ver

tica

lă î

ntre

LE

A ş

i co

nstr

ucţi

e es

te d

e m

inim

2 m

este

per

misă

con

diţi

onat

, în

fun

cţie

de

tip

ul c

onst

rucţ

iei

este

int

erzi

săP

E 1

06 a

rt.

105

40

0

Tra

vers

area

lin

iilo

r de

con

tact

pen

tru

tram

vai

sau

trol

eibu

z de

căt

re L

EA

de

joasă

tens

iune

:

se f

ace

cu L

EA

cu

cond

ucto

are

izol

ate

tors

adat

ees

te i

nter

zisă

se f

ace

resp

ectâ

ndu-

se c

ondiţi

ile

de

"sig

uranţă

rită

"P

E 1

06 a

rt.

110

40

1

Tub

uril

e şi

ţev

ile

met

alic

e sa

u di

n m

ater

ial

plas

tic

din

inst

alaţ

iile

ele

ctri

ce d

e j.

t. s

e in

stal

ează

:

num

ai a

pare

ntnu

mai

îng

ropa

tap

aren

t sa

u în

grop

at,

în a

num

ite

cond

iţii

I7/2

011

art.

5.2.

12.2

.1

40

2

Val

oare

a re

zist

enţe

i de

dis

pers

ie a

pri

zei

de păm

ânt

arti

ficia

le p

entr

u o

inst

alaţ

ie d

e pa

ratrăs

nete

, în

caz

ul î

n ca

re p

riza

de

păm

ânt

se e

xecu

tă s

epar

at faţă

de

priz

ele

de păm

ânt

pent

ru i

nsta

laţi

ile

elec

tric

e,

treb

uie

să fi

e ce

l m

ult:

5 Ω

10 Ω

15 Ω

NT

E 0

01 a

rt.1

2.5.

3

40

3

Val

oare

a re

zist

enţe

i de

dis

pers

ie a

pri

zei

de păm

ânt

natu

rale

pen

tru

o in

stal

aţie

de

para

trăs

nete

, în

caz

ul î

n ca

re p

riza

de

păm

ânt

se e

xecu

tă s

epar

at faţă

de

priz

ele

de păm

ânt

pent

ru i

nsta

laţi

ile

elec

tric

e,

treb

uie

să fi

e ce

l m

ult:

5 Ω

10 Ω

15 Ω

NT

E 0

01,

art.

12.5

.3

40

4

Ver

ifica

rea

apar

atel

or e

lect

rice

la

soli

cită

ri

mec

anic

e în

caz

ul c

urenţi

lor

de

scur

tcir

cuit

se

face

luâ

ndu-

se î

n co

nsid

erar

e, d

e re

gula

:

scu

rtci

rcui

tul

mon

ofaz

atsc

urtc

ircu

itul

bif

azat

cu

pune

re l

a pă

mân

tsc

urtc

ircu

itul

tri

faza

tP

E 1

03 a

rt 5

.1

Pa

ge

42

of

43

NT

GR

AD

ELE

III

B s

i IV

B.x

ls

40

5

Ver

ifica

rea

apar

atel

or e

lect

rice

la

soli

cită

ri

mec

anic

e în

caz

ul c

urenţi

lor

de

scur

tcir

cuit

se

face

ver

ificâ

nd …

....

...…

. în

rap

ort

cu c

uren

tul

dina

mic

nom

inal

al

apar

atul

ui:

val

oare

a de

vâr

f a

cure

ntul

ui d

e sc

urtc

ircu

it (

kAm

ax)

cur

entu

l de

scu

rtci

rcui

t pe

rman

ent

(kA

) c

uren

tul

de s

curt

circ

uit

sim

etri

c in

iţia

l (k

A)

PE

103

art

5.1

40

6

Ver

ifica

rea

apar

atel

or ş

i a

căil

or d

e cu

rent

la

scu

rtci

rcui

t se

face

în

conf

orm

itat

e cu

pr

eved

eril

e pr

escr

ipţi

ei t

ehni

ce:

PE

101

PE

102

PE

103

PE

102

art

.4.1

.1

40

7

Ver

ifica

rea

lini

ilor

ele

ctri

ce a

erie

ne c

u te

nsiu

nea

nom

inală

de 1

10 k

V s

au m

ai

mar

e se

ver

ifică

, în

con

diţi

ile

cure

nţil

or d

e sc

urtc

ircu

it:

de r

egulă

, nu

mai

la

efec

tele

din

amic

ede

reg

ulă

, nu

mai

la

efec

tele

ter

mic

eîn

totd

eaun

a la

efe

ctel

e te

rmic

e şi

di

nam

ice

PE

103

art

1.5

40

8

Zon

a de

pro

tecţ

ie a

cab

luri

lor

cu t

ensi

unea

m

ai m

are

de 1

kV

poz

ate

sub

apă,

tre

buie

aibă

o lăţi

me

de:

75 m

150

m20

0mN

TE

007

art

5.5

.1 h

Pa

ge

43

of

43