Genul Pseudomonas

GenulGenul PseudomonasPseudomonas

Taxonomie

• Familia Pseudomonaceae

• în continuă remaniere taxonomică• peste 60 de specii

• 5 grupe pe baza omologiei ARN-ului ribozomal -Palleroni et al.

• genurile Sphingomonas, Chriseomonas, Flavimonas si grupul „Pseudomonas similareGrup-2” – nu au putut fi incadrate in nici una din cele 5 grupe de omologie ARNr

TaxonomieGrupul I

• specii fluorescente : Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas syringae, Pseudomonas cichorii (ultimele 2 specii - patogeni ai plantelor)

• specii nefluorescente: Pseudomonas stutzeri, Pseudomonas mendocina

Pseudomonas aeruginosa(bacilul piocianic )

- specia tip a genului- usor de identificat- important microorganism oportunist

TaxonomieGrupul II

• specii patogene: Pseudomonas (Burkholderia) cepacia - patogen pentru plante, animale siaccidental pentru om

• Pseudomonas (Burkholderia) mallei siPseudomonas (Burkholderia) pseudomallei -patogeni al animalelor si accidental al omului

Taxonomie

Grupul III• Pseudomonas (Comamonas) acidovorans• Pseudomonas (Comamonas) testosteroni• Pseudomonas saccharophila• Pseudomonas facilis• Pseudomonas delafieldii• Pseudomonas alboprecipitans• Pseudomonas palleroni

Taxonomie

Grupul IV• Pseudomonas diminuta• Pseudomonas vesicularis

Grupul V• Stenotrophomonas

Caractere generale

• bacili Gram negativi• nesporulati• mobili, cu unul sau mai multi flageli polari• nepretentiosi nutritiv• strict aerobi• oxidază pozitivi• NU fermenteaza glucoza• produc pigmenti

Habitat

• comensal al tubului digestiv

• ubicuitar:– prezent în sol– pe plante (vegetale, legume, fructe, flori)– in ape (de râu, de canal, de piscină, de mare, din apa

potabilă, minerală, termală)– produsele alimentare– mediul de spital : suprafete diverse, pe instrumente,

dispozitive medicale, in solutii antiseptice, injectabile, medicamente, cosmetice.

Caractere morfotinctoriale

• bacil fin, Gram negativ• dispus izolat, în perechi sau lanturi scurte• nesporulat• un cil polar care îi conferă mobilitate

Caractere de cultur ă• nepretentios (poate creste si în apă distilată)• creste pe medii simple în strictă aerobioză• 5 - 42°C• colonii S, transparente• colonia cât si mediul sunt pigmentate în verde-alb ăstrui , colonia

având reflexe metalice.• cultura emană un miros aromat de tei, salcâm sau iasomie• pe geloza-sânge cultura este înconjurată de o zonă largă de

hemoliză totala• lactoză negative• in mediu lichid – pelicula fina la suprafată, sub care se acumulează

un strat de pigment• mediul King A – piocianină• mediul King B - pioverdină

Caractere biochimice• nu atacă fermentativ zaharurile• dar poate descompune oxidativ glucoza determinând acidifierea

mediului.• oxidază pozitiv, • descompune gelatina, • nu produce indol, H2S, urează. • sintetizează nitrat-reductază, arginin-dehidrogenază• este deficitar în sinteza lizin-decarboxilazei, ornitin-decarboxilazei,

ortonitrofenil-galactozei.• utilizează diferite substraturi ca unică sursă de carbon: glucoză, acid

lactic, acid acetic, manitol, arginină, citrat, malonat etc.• produce pigmenti :

– piocianina de culoare verde-albăstruie, solubilă în cloroform;– pioverdina, galben-verzuie, fluorescentă, solubilă în apă.– 1% din tulpini produc un pigment rosu sau negru.– 10% din tulpini nu produc pigment

Rezistenta la factori fizici, chimici, biologici

• rezistent în mediul extern• rezistent fată de unele antiseptice si

dezinfectante• produce bacteriocine cu efect bacteriostatic• deosebit de rezistent fată de antibiotice

– natural– dobandit

• LPZ membrana externa si porine - variabile• plasmide transferabile

• sensibil la pH acid si la sărurile de Ag• sensibil la actiunea unor bacteriofagi

Structură antigenică

• Antigen somatic O , lipopolizaharidic, termostabil, localizat în peretele bacterian– 20 variante antigenice – serotipuri– O:6 si O:11 - cel mai frecvent izolate în

laboratorul de bacteriologie medicală– serotipul O:12 – cel mai rezistent la antibiotice

• Antigen H – proteic• Slime – factor de adeziune - ! fibroza

chistica

Răspuns imun

• anticorpi anti-lipo-polizaharidici, anti-proteaze si anti-toxici.

Mecanisme nespecifice: fagocitoză sicomplement seric pot fi depăsite de cantitătimari de germeni sau o tulpina foartevirulenta.

Caractere de patogenitate• agresiv pentru imunodeprimati.• Virulenta :

- capsul ă. rol de adezină, împiedică pătrunderea antibioticelor în celulabacteriană, are rol antifagocitar;- pili - adeziunea de substratul specific;- lipopolizaharidul din peretele bacterian, are rol de endotoxină;- sideroforii.

• Toxigeneza- citotoxina de natură proteică, alterează leucocitele;- hemolizine , glicolipide, fosfolipaza C care actionează sinergic;- proteaze, elastaze, colagenaze care lezează tesuturile;- exotoxina A , de natură proteică, sintetizată în cantităti variabile în functie

de tulpină. Are structură si mod de actiune similar toxinei difterice dar nupoate fi transformată în anatoxină. Inhibă sinteza proteică, lezeazătesuturile, are actiune de imunodeprimare;

- exotoxina S, mai putin toxică, prezentă la tulpinile cu afinitate pentrutesutul pulmonar. Inhibă sinteza proteică si produce imunosupresie.

PATOGENIE. BOALA LA OM• conditionat patogen – imunodeprimati• infectii cutanate: foliculită, piodermită, intertrigo, otită externă;• infectii ale plăgilor chirurgicale, traumatice, ulceroase, a escarelor sau arsurilor;• infectii iatrogene: otită medie sau externă, meningită, endocardită după chirurgie

cardiacă, osteoartrită după injectii intraarticulare, infectii urinare după sondaj etc;• bronhopneumopatii la pacienti cu neoplasm, mucoviscidioză, leucemie, diabet

zaharat etc• infectii digestive: enterite acute după tratamente antibiotice orale de lungă durată sau

după consum de apă contaminată;• infectii oculare: dupa interventii chirurgicale sau instilare de colire contaminate,

utilizarea solutiei de curătare a lentilelor de contact contaminate cu Pseudomonas spp.

• Colonizare (adezinelor, fimbriilor sau prin producerea de „slime”)• Invazie (proteaza, elastaza, hemolizina, exotoxina A care alterează Ńesutul, distrug

complementul, imunoglobulinele si fibronectina, fosfolipaza C – distruge surfactantulpulmonar)

• Difuzare toxine – exotoxina A si Endotoxina (LPZ)

DIAGNOSTIC DE LABORATOR

• Produse diverse• Izolare din produse plurimicrobiene – medii selective cu

cetrimid• aspectul coloniilor• pigmentul• mirosul caracteristic• oxidaza pozitivă• hemoliza beta• Auxonograma – pt biotipuri• „Markeri epidemiologici” – serotipie, lizotipie,

bacteriocinotipie, biotipia, antibiotipia

TRATAMENT

• obligatoriu sub controlul antibiogramei• întotdeauna asociere de antibiotice

• Vaccinul antipiocianic• Ser antipiocianic

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL

• Sursa– mediul extern– flora endogenă a bolnavului

• Calea de transmitere– mâna– instrumentele sau dispozitivele medicale

contaminate

• Receptivitate:– persoane imunocompromise, pacienti internati

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL

• Igienă generală si individuală• Dezinfectie, antisepsie si asepsie• Profilaxia specifică

– vaccin antipiocianic polivalent

– ser imun polivalent.

GenulGenul CampylobacterCampylobacter

• microaerofilie• medii speciale îmbogătite• temperatură de crestere de 42-43ºC• durata de incubare de 48-72 h.• oxidaza pozitiv

TAXONOMIE

• Campylobacter jejuni• C. coli• C. fetus• C. lari, C. upsaliensis, C. hyoliei, C.

showae, C. hyointestinalis

specii mai importantemedical

1963 - Sebald si Veron

16 specii si 6 subspecii

Habitat

• Comensali în intestinul animalelor, îngeneral păsări

• Contamineaza laptele, alimentele si apapotabilă

• Toxiinfectie alimentară cu diareesanguinolenta sau apoasă, mai ales la copii.

• Localizări sistemice – la imunocompromisi

CARACTERE MORFOTINCTORIALE

• bacili Gram negativi• formă spiralată, încurbată sau in litera S• flagel polar la una sau ambele extremităti,

miscare în “zbor de musculită” (C. gracilis– imobil) – Microscop cu fond intunecat

Caractere de cultur ă

• sânge de cal sau de berbec• antibiotice: vancomicină, trimetoprim, polimixină,

cefalosporine.• Medii selective: Skirow, Karmali, Preston,

Campy-agar.• Coloniile tipice sunt mici, de aproximativ 1 mm

diametru, nehemolitice, cu tendinta de curgerede-a lungul liniei de însământare, convexe, netede, translucide, incolore sau gri, cu aspect de picătură de miere.

Caractere biochimice si de metabolism

• microaerofilie• 42-43ºC• oxidazo-pozitivi• catalazo-pozitivi• Nu produc urează• Nu produc H2S pe mediul TSI• Hidroliza hipuratului de sodiu diferentiază

C. jejuni de C. coli.

Actiunea agentilor fizici sichimici

• Sensibil la uscăciune si temperaturacamerei

• În brânzeturi nu se dezvoltă datorităaciditătii si NaCl

• SUPRAVIETUIESTE IN CARNE REFRIGERATA SI CONGELATA

• sensibili la eritromicină, macrolide, gentamicină, cloramfenicol, tetraciclină.

• rezistenti la trimetoprim, vancomicină

Structura antigenic ă

• 42 serotipuri dupa antigen O• Proteinele flagelare – antigenice –

serotipare

• Infectia acută determină o imunitate de scurtă durată.

• IgG, IgM si IgA seric si IgA secretor

Răspunsul imun

Caractere de patogenitate

• Producerea de toxine– C. jejuni

• Enterotoxină - termolabilă - diareea de tip secretor, asemanatoare enterotoxinei holerice

• Citotoxină – efecte citopatice• Endotoxină – Lipid A

• Lipopolizaharidele si proteinele majore ale membranei externe - aderarea si invaziabacteriei

• Folosirea fierului în metabolismul bacteriei – pemedii cu fier incep sa produca toxina

Patogenie. Boala la omC. jejuni

Enterita campylobacterian ă

• Mecanisme:– colonizarea mucusului intestinal– multiplicarea pe suprafata mucoasei intestinale– elaborarea de enterotoxină - diaree apoasa– invazie în peretele intestinului subtire si al colonului– multiplicare intracelulara – diaree sanguinolenta

• Evolutie autolimitantă, vindecându-se spontan în 5-8 zile.

Infectii extraintestinale• pancreatită, colecistită, avort• bacteriemii cu diseminări la distantă: artrită, sindrom Reiter, miocardită,

meningoencefalită – la imunod primati• sindrom Guillain Barre - neuropatie periferică, cu demielinizare si

degenerarea axonilor (Ac anti LPZ – reactrioneaza cu ganglozidele din mielina

C. fetus• la om boli extradigestive: septicemii, meningite, abcese, infectii vasculare,

avorturi.

Diagnostic de laborator

• Produsele patologice recoltate : materii fecale, vomismente, alimente (carne, lapte, produselactate), sânge pentru hemocultură

• Transport la temperatura camerei• Izolarea - îmbogătire prin membrane filtrante, pe

medii selective si incubare la 42ºC înmicroaerofilie, 48-72 h

• Identificare: colonii asemănătoare picăturilor de miere, frotiu (vezi), oxidazo-pozitiv

• Antibiograma ±

TRATAMENT

• Reechilibrare hidroelectrolitica : orala, parenterala

• Eritromicina (de electie) – in urmatoarele cazuri:– febră înaltă– diaree cu sânge– mai mult de 8 scaune pe zi– agravarea simptomelor sau persistenta simptomelor

mai mult de o săptămână

• Ciprofloxacina si tetraciclina – NU la copii• Clindamicina, claritromicina - alternative

EPIDEMIOLOGIE

• Sursa de infectie: rezervorul animal– Păsări (temperatura corporală mai crescută)– Mamifere

• Transmiterea– consum de apă, lapte sau alimente de origine animală

contaminate (carne de pasare)– contact cu animalele de apartament.– de la om la om (f. rar)– Vectori: muste si moluste

• Receptivitatea - generală,• vârf al incidentei bolii la copiii sub un an si la 15-29 ani,

mai frecvent la barbati

Măsuri de prevenire

• Clorinarea apei potabile• Pasteurizarea laptelui• Cresterea animalelor de fermă în conditii cât mai

igienice, • Respectarea tehnologiilor si a igienei în timpul

sacrificării animalelor si a prelucrării cărnii• Controlul periodic al personalului care lucrează

la prepararea si distribuirea alimentelor• Prepararea separată a alimentelor de origine

animală.• Educatie sanitară a populatiei -

GenulGenul HelicobacterHelicobacter

• încadrati initial în genul Campylobacter

• habitat natural omul si animalele• Mai multe specii:

– H. pylori - biopsiile de mucoasă gastrică – 1982 –gastrita si ulcer gastric

– stomac: H.heilmanni, H.nemestrinae, H.acinonyx, H.mustelae, H.felis, H.bizzozeronnii etc;

– intestin: H.cinaedi, H.fenneliae, H.canis, H.hepaticus, H.pullorum, H.bilis, H.muridarum

Habitat

Caractere morfotinctoriale

• colonizează mucoasa gastrică, îndeosebizona antrală (ureaza f. activa)

• bacterii Gram negative, încurbate sauspiralate,

• 4-6 flageli localizati la un pol. • la microscopul electronic pot avea forma

literei S sau pot fi cocoide

Caractere de cultur ă

• Medii suplimentate cu sânge 10% si agentiantimicrobieni pentru a prevenicontaminarea fungică si bacteriană.

• 37ºC, în microaerofilie (CO2 10%, N 85%, O2 5%), peste 7 zile, prima citire la 3 zile.

• colonii de tip S, translucide, de 1-2 mm.

Caractere biochimice si de metabolism

• Produc urează în cantităti mari, rapid - test screening

• Oxidaza pozitivi• Nu descompun zaharurile

Rezisten ta la agen ti fizici si chimici• Rezistenta scăzută în mediul extern• Rezistent la pH-ul acid din stomac

Structura antigenic ă

• sase structuri antigenice: ureaza, proteinele de soc termic (HSP B), lipoproteina 20, DnaK, metionin-sulfoxid-reductaza A si o proteină cu GM 28 kDa bogată în cisteină

Răspunsul imun• IgA si IgG ineficiente• autoanticorpi ce accentueaza atrofia mucoasei

gastrice• infiltrat inflamator format din limfocite,

plasmocite, macrofage, polimorfonucleare.

Caractere de patogenitate• Enzimele

- ureaza – neutralizarea aciditătii gastrice, stimulează chemotaxianeutrofilelor si producerea de citokine inflamatorii;

- fosfolipaza A si proteaza – digeră mucusul;• Proteina socului termic – creste activitatea ureazei;• Factori de colonizare, adezine - mediază legarea la

celula gazdă;• Flagelii care asigură penetrarea în mucusul gastric

protejând bacteria de pH-ul acid;• Citotoxinele

– Citotoxina vacuolizantă - vacuole în celulele mucoasei. – Citotoxina asociată genei A determină celulele gastrice să

secrete factori chemotactici pentru neutrofile.

Patogenie. Boala la om• Gastrita si ulcer gastric• Limfom gastric• Alte afectiuni extragastrice: anemie feriprivă, boli dermatologice si

reumatice.

MECANISME DE COLONIZARE A MUCOASEI GASTRICE

• producerea de ureaz ă în cantitate mare. Ureaza hidrolizează ureeacu eliberare de amoniac care tamponează pH-ul acid;

• forma spiralat ă si flagelii care permit traversarea stratului de mucus cu localizarea bacteriei la nivelul celulelor mucoasei gastriceunde pH-ul este neutru;

• prezenta de adezine care realizează legarea specifică de celuleleepiteliului gastric.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR

Metodele invazive• Recoltare: - gastroscopii cu recoltarea mai multor fragmente de

mucoasă gastrică• Transport – 4oC 4 h, sau in mediu de transport 24 h• Identificare prin:

– Testul ureazei– Microscopie - frotiu colorat Gram sau pe sectiune histologică colorată

Giemsa sau Imunofluorescenta– Cultivarea bacteriei – fragment bioptic omogenizat, insamntat pe medii

selective si neselective, 37ºC în microaerofilie, 3-7 zile

Metode neinvazive• Testul respirator cu uree marcată cu 13C• Diagnosticul serologic IgG – ELISA• Detectarea antigenelor H. pylori în materiile fecale –

imunocromatografic - în stadiile initiale ale infectiei si în apreciereaeficientei tratamentului

TRATAMENT

• triplă asociere - 10-14 zile– Inhibitori de pompă de protoni (omeprazol), – Amoxicilină– Macrolide (claritromicină)

sau- Subsalicilat de bismut- Metronidazol- Tetraciclină.

Rezistenta bacteriei la macrolide determinată de mutatii punctiforme ale ADN-ului bacterian

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL

• Sursa de infectie - omul• Calea de transmitere : fecal-orală si oral-

orală• Receptivitatea generală

Cea mai frecventa infectie pe glob - infectia cu H. pylori

O infectie diagnosticat ă trebuie întotdeauna tratat ă