View
392
Download
3
Category
Preview:
Citation preview
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 1/36
PRINCIPII DE BAZĂ ALE CERCETARII
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracteruliluzoriu, caracterul pasional, caracterul
contradictoriu, caracterul limitat.
Introducere
Secolul XXI este caracterizat de o lume aflată în continue şi profunde schimbăr
marcată de tensiuni, conflicte şi agresiunea distructivă a tehnologiei moderne asupra mediulu
înconjurător.
Lumea este în mişcare, schimbările sociale sunt accelerate, viaa socială s
globalizează. !elaiile individului cu societatea se modifică şi ele. "entru a înelege cadru
cultural în care trăim, cu multipla sa diversitate, pentru a putea discerne modul de funciona
al instituiilor sociale şi posibilităile libertăii umane trebuie să apelăm la principiile de baz
ale cercetării. #ilnic observăm şi interpretăm realitatea şi lansăm speculaii cu privire
cauzele şi implicaiile fenomenelor şi proceselor sociale în care suntem antrenai şi care n
influenează viaa. $celeaşi fenomene generează semnificaii deosebite. "rocesele socia
comple%e, ce se derulează în prezent, au o dinamică proprie ce solicită specialişti pentr
cunoaşterea şi înelegerea lor. &evoia de sociologie apare la două nivele' ( al individulu
instruit şi educat ce trăieşte în societate şi are nevoie să îneleagă mecanismele de organizarsocială pentru a aciona conştient şi responsabil şi să(şi formeze deprinderi de convieuir
socială şi comportare civilizată)
( al societăii * nivelul decizional+ unde cel ce guvernează, formulează legi, imperativ
sentine morale trebuie să stăpnească şi cunoştine referitoare la realităile sociale p
care doreşte să le influeneze prin aciunea sa.
"erspectivele individuale sunt, inevitabil, pariale şi incomplete. -%istă o tipologie indivizilor umani, corespunzătoare celor trei tipuri de societăi'
. individul conservator care se conduce după preceptele tradiiei) acest tip caracterizeaz
societăile tradiionale, marcate de schimbări lente)
/. individul autonom care, trăind într(o societate caracterizată prin schimbări rapide, s
conduce după propria conştiină 0 aparine civilizaiei moderne)
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 2/36
1. individul heteronom care se conduce după aşteptările celorlali de la el, aciunea sa fiin
rezultanta variabilei situaionale a aciunii altor indivizi.
Simţul comun, de primă mnă, semnifică ansamblul cunoştinelor spontane fondate p
e%periena directă a agenilor cunoscători. Simul comun, de mna a doua, reprezin
ansamblul cunoştinelor ştiinifice, transformate în imagini şi folosite în practică.Caracteristicile cunoaterii comune!s"ontane#
. Caracterul ilu$oriu al cunoaterii comune este influenat de'
( enculturaţie 0 transmiterea culturii de la o generaie la alta) are efecte limitativ
asupra cunoaşterii) limba *ca element al culturii+, prin îmbogăirea vocabularulu
şi prin sinta%ă, condiionează modul de a judeca al oamenilor) percepia lum
înconjurătoare este condiionată de caracteristicile gramaticale şi semantice a
limbii subiectului cunoscător)
( sociali$are 0 procesul de formare a personalităii în acord cu normele şi valoril
societăii în care individul se naşte şi trăieşte) socializarea primară are ro
primordial în formarea personalităii pentru şi, într(o anumită cultură) rolu
determinant îl joacă părinii) socializarea secundară se realizează în instituii
specializate, prin transmiterea de cunoştine, formarea de atitudini, deprinderi
convingeri) socializarea se realizează diferit de la un individ la altul * în cadru
aceleiaşi culturi indivizii îşi formează abilităile de cunoaştere spontană foart
difereniat+) socializarea permanentă are loc pe tot parcursul vieii individului î
toate conte%tele în care acesta trăieşte)
( im"licarea su%iectiv& a oamenilor 'n viaţa social& este diferită în funcie d
scopurile şi interesele lor particulare * ceea ce îi face să se autoînşele adesea+)
() Caracterul "asional"e parcursul vieii şi activităii, fiecare om are interese, scopuri, concepii, convinger
prejudecăi. 2e obicei, oamenii nu se mulumesc să constate doar ce se petrece în juru
lor, ci judecă, interpretează, apreciază realitatea, uneori denaturnd(o, falsificnd(o. "entr
a(şi forma o imagine obiectivă a realităii, oamenii trebuie să dispună de o pregătir
specială, să facă apel la un continuu e%amen, e%erciiu critic.
/
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 3/36
1.Caracterul contradictoriu
"ermanent, indivizii oscilează între sentimentul liberului arbitru şi al fatalităii 0 ace
mecanism prosocial de fluctuaie permanentă, la nivel individual, nu este acceptabil înt
un demers ştiinific.
3.Caracterul limitatIndivizii au e%periene de viaă care se circumscriu mediilor sociale în care trăiesc) afl
ocazional sau nu cunosc nimic despre ceea ce se întmplă în alte grupuri, societă
culturi4ceea ce nu le este cunoscut, familiar, adeseori le apare ca anormal, scandalos.
5unoaşterea comună nu ne oferă o cunoaştere adecvată a realităii sociale) a rămne l
nivelul simului comun în cunoaşterea realităii înseamnă a(i acorda acesteia o autoritat
pe care nu o mai are de multă vreme.
1
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 4/36
Cunoaterea tiinţi*ic&
2. Postulatele cunoasterii stiintifce: principiulrealismului, principiul determinismului, principiul
cognoscibilitatii, principiul regularitatii.
Sociologia 0 ca studiu e%plicativ şi comprehensiv al realităii sociale în totalitatea ei ofer
răspunsuri la problemele care ne procupă, avndu(şi temeiul în datele şi faptele strns
printr(o cercetare sistematică, directă, date analizate şi interpretate în conformitate c
anumite cerine, riguros determinate.
6tiina foloseşte metode sistematice de investigare empirică, de analizare a datelo
gndirea teoretică şi e%primarea logică a argumentelor pentru a forma un ansamblu d
cunoştine despre un subiect anume.
6tiina este un proces, o aciune socială prin care se urmăreşte cunoaşterea realităii aş
cum este ea, nu cum ne(o imaginăm)
6tiina este un produs pentru că este constituită din construcii gnoseologice faă de car
comunitatea ştiinifică a ajuns la un acord.
6tiina este o paradigmă etică pentru că modul ştiinific de determinare a adevărulu
îmbină preocuparea pentru aplicarea corectă a metodei de cunoaştere cu observareriguroasă a fenomenelor4pe baza observaiei obiective, utiliznd metode adecvate, s
obin enunuri empirice cu valoare de adevăr.
Cunoaterea tiinţi*ic& se fondează pe cteva postulate, al căror adevăr este acceptat d
majoritatea cercetătorilor din ştiinele sociale şi comportamentale'
( principiul realismului 0 lumea înconjurătoare e%istă independent de observaia noastr
nefiind creată de simurile noastre)
( principiul determinismului ( relaiile din lumea înconjurătoare sunt organizate î
termeni de cauză(efect) fenomenele sociale, datorită comple%ităii lor, se pretează c
mai bine analizei probabilist( statistice)
( principiul cognoscibilităii 0 lumea poate fi cunoscută prin observaie obiectivă)
( principiul raionalităii 0 lumea poate fi cunoscută pe cale logică)
3
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 5/36
( pricipiul regularităii.
Caracteristicile cunoaterii tiinţi*ice
.-%plicaiile şi interpretările trebuie fundamentate pe observaii concrete, factuale pe car
cercetătorul le poate vedea, măsura, verifica pentru a asigura o precizie corespunzătoare)
/.7rice e%plicaie, teorie, interpretare care vine în contradicie cu o evidenă ulterioarătrebuie modificată sau respinsă)
1.8ărturiile ştiinifice trebuie să provină din surse competente)
3.9n condiii constante, unul şi acelaşi fenomen trebuie observat de oameni diferii)
:."entru a fi confirmate, observaiile trebuie repetate)
;.2ovada ştiinifică asigură o bază pentru previziunea repetării unui fenomen)
<.9n domeniul ştiinei nu e%istă adevăruri absolute.
:
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 6/36
Clari*ic&ri conce"tuale3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile,
date cantitative si calitative.
Teoria desemnează aciunea de observare) în sens figurat, este o construcie intelectuală, pri
care un anumit număr de legi sunt asociate unui principiu din care ele pot fi deduse în moriguros) în sens restrns, teoria este un ansamblu de enunuri cu valoare de adevăr privin
relaiile dintre fenomene) teoriile au diferite niveluri de generalitate.
Paradi+mele reprezintă realităi ştiinifice e%emplare, e%emplele standard pentru formulare
şi rezolvarea problemelor de cercetare) cel mai frecvent, termenul de paradigmă este folos
ca model, e%emplu, pattern) acceptarea uneia sau altei paradigme conduce la evaluări diferit
ale aceleiaşi realităi. 9n procesul cunoaşterii este o adevărată competiie între paradigmevechi şi cele noi, competiie stimulatoare pentru ştiină, deoarece fiecare paradigmă
contribuit într(o anumită măsură la dezvoltarea ştiinei) paradigma este limbajul în care sun
formulate teoriile.
Sociologia medicinei studiază fundamentele sociale ale sănătăii şi îmbolnăviri
interdependena dintre factorii sociali şi starea de sănătate sau boală a populaiei, precum
incidena stării de sănătate sau boală asupra vieii sociale a indivizilor şi grupurilor umane.
,aria%ilele sunt fenomene, procese, relaii proprii realităii desemnate care au proprietatea d
a(şi modifica coninutul lor sau de a produce modificări de coninut asupra altor fenomene
procese) variabila e%primă caracteristica generală a lumii reale, aceea de schimbar
dezvoltare) variabila permite agentului cunoscător să detaşeze sensul schimbării, s
stabilească condiiile în care se realizează aceasta şi factorii care stimulează sau frneaz
dezvoltarea unui proces.
I"ote$a este un element indispensabil construciei teoretice ştiinifice) stabilirea ipotezei punîn evidenă interdependena între abordarea teoretică şi cercetarea concretă) ipoteza es
enunul unei relaii cauzale într(o formă care permite verificarea empirică) echivalentu
ipotezei ştiinifice este bănuiala în planul cunoaşterii comune) ipotezele pt fi'
( teoretice 0 fundamentale, generale, indirect testabile)
;
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 7/36
( de lucru 0 empirice 0 de cercetare 0 derivate din cele teoretice şi sunt enunuri dire
testabile.
E"idemiolo+ia *epi = în jurul, demos = populaie, popor+ studiază distribuirea îmbolnăvirilo
în rndul populaiei, factorii ce influenează această distribuie, aspectele de masă ale boliratele incidenei şi prevalenei, evoluia celor afectai de anumite boli. -pidemiologia studiaz
raporul dintre boli şi factorii susceptibili de a influena frecvena, distribuia şi evoluia boli
-pidemiologia a elaborat metode de depistare şi supraveghere a populaiei afectate de boal
de identificare a grupurilor umane cu risc crescut de îmbolnăvire.
S&n&tatea "u%lic& este preocupată de ideea ocrotirii sănătăii publice, avnd ca obiectiv
prioritare'
( cercetarea stării de sănătate a populaiei)
( studiul influenei factorilor socio(economici asupra stării de sănătate a populaiei)
( estimarea cerinelor de ocrotire a sănătăii pe baza unor indicatori cantitativi
calitativi)
( cercetarea sistemului organizatoric de apărare a sănătăii publice' educaia sanitar
depistare în masă, diagnostic precoce, supraveghere medicală activă a grupurilor d
populaie vulerabile' gravide, copii, adolesceni, muncitori e%puşi la no%e profesionale
( studiul metodelor de evaluare a eficienei activităii instituiilor sanitare)
( reorganizarea instituiilor sanitare.
Paradi+ma *uncţionalist&
!eprezentanii structuralismului funcionalist în sociologia medicală susin că sănătatea es
esenială pentru perpetuarea speciei umane şi pentru viaa social organizată. "entru c
societatea să funcioneze liniştit şi eficient societatea trebuie să asigure e%istena uno persoane productive, care să garanteze împlinirea sarcinilor sale vitale*producia de bunuri
servicii, şcolarizare, reproducere+) dacă un număr mare de persoane din populaia unei ă
sunt bolnave 0 vitalitatea populaiei, productivitatea, creativitatea sunt scăzute şi sărăcia
endemică. !esursele materiale şi umane ar trebui dislocate din alte activităi sociale vitale
<
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 8/36
reorientate spre asistena medicală curativă. >uncionalismul consideră că instituiile medica
îndeplinesc funcii centrale în societăile moderne'
. au rolul de a diagnostica, trata şi vindeca afeciunile)
/. trebuie să prevină apariia bolilor prin programe de asistenă medicală primară, pri
controale medicale periodice, de depistare şi supraveghere a morbidităii, depistare precoce a îmbolnăvirilor, promovarea modului de viaă favorabil sănătăii, imunizăr
educaie pentru sănătate, ameliorarea salubrizării, asigurarea apei potabile, descurajare
tabagismului şi alcoolismului)
1. intreprind activităi de cercetare ştiinifică pentru creşterea eficacităii şi eficien
profila%iei, tratamentului bolilor şi soluionării problemelor de sănătate publică)
3. instituiile medicale servesc ca instituii de control social prin abilitatea lo
instituională de a defini unele stări şi comportamente umane ca ?normale@
?sănătoase@, iar altele, ca deviante@ şi ?nesănătoase@)
Aalcott "arsons a definit rolul de bolnav ca pe un set de aşteptări culturale ce defines
comportamentele adecvate şi inadecvate la persoanele bolnave sau care au probleme d
sănătate) boala trebuie controlată social, dat fiind faptul că afectează în mod negat
funcionarea vieii sociale, genernd aspecte disfuncionale) rolul de bolnav are mul
trăsături comune cu rolul de deviant 0 bolnavul este e%ceptat de la atribuiile rolului său doa
atta timp ct se dedică în mod conştient eforturilor de însănătoşire) dacă ceilali ajung l
concluzia că persoana este bolnavă datorită modului de viaă defectuos şi nu încearcă di
toate puterile să se facă bine, atunci este foarte probabil că pacientul să fie caracterizat c
?rău@ şi nu ca ?bolnav@. 2irecia funcionalistă pleacă de la presupoziia că servicii
medicale sunt egal distribuite tuturor membrilor societăii indiferent de clasă socială, se%
rasă, vrstă ori convingeri filozofice sau religioase.Paradi+ma con*lictualist&
!eprezentantaii conflictualismului afirmă că oamenii din toate societăile istorice prefer
sănătatea, bolii. 5u toate acestea, unii au o mai bună stare de sănătate deoarece au acces l
acele resurse care contribuie la păstrarea unei sănătăi bune şi la vindecare dacă s
îmbolnăvesc) aceste inechităi sunt înscrise în sistemul de stratificare socială' clasele socia
B
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 9/36
superioare se bucură de o durată şi calitate a vieii mai bune, avnd indici mai reduşi d
mortalitate generală şi infantilă, sunt mai puin e%puşi riscurilor legate de alcoolism
tabagism, deviană socială) sperana de viaă, durata medie a vieii active sunt mai mar
bolile mintale sunt mai răspndite în clasele sociale inferioare.
Aeoreticienii conflictualismului acuză şi orientarea spre profit a furnizorilor de asistenmedicală şi serviciilor de sănătate' personalul medical este mai sensibil la profit dect
interesele pacienilor, mai atent cu persoanele bogate dect cu cele defavorizate) este acuz
că ignoră trebuinele de îngrijire medicală ale celor ce nu(şi pot permite ta%ele şi onorarii
medicale, care nu beneficiază de asigurări de sănătate.
Paradi+ma interacţionist&
pretinde că boala este un sens creat în viaa culturală a oamenilor, o etichetă ce o atribuim
unei afeciuni. "entru ca o afeciune să fie percepută şi interpretată drept boală, membr
societăii trebuie să o definească astfel. 2efiniia bolii este negociată, validată pr
confirmarea sau infirmarea ei de către alte persoane, în procesul interaciunii simbolice. 9
societăile moderne tot mai multe tipuri de comportamente considerate altădată ca imoral
sau păcătoase sunt privite acum drept stări patologice *medicalizarea devianei+) alcoolismu
abuzul de droguri, violena, maltratarea copiilor în familie, tulburările afective sunt definit
ca probleme medicale ce primesc tratament medical. -tichetarea susine că un act nu est
deviant în sine, ci depinde de modul în care el este definit de cei din jur şi cum reacioneaz
faă de el. Aeoreticienii etichetării arată că oamenii săvrşesc comportamente deviante pri
violarea unor norme sociale. "ersoanele etichetate ca deviante se află într(o situaie de izola
şi respingere, ceea ce duce la stigmatizarea lor. $depii teoriei etichetării susin că nu actu
sau comportamentul unei persoane este deviant, ci deviana este determinată de reaci
socială la deviană. $depii acestei teorii nu analizează temeinic cauzele care stau la bazcomportamentului deviant *sărăcie, şomaj, boli mintale, tensiuni în familie+.
Paradi+ma "o$itivist&
"ozitivismul promovează o metodologie apropiată de modelul ştiinelor naturii, ce susine c
sursele fundamentale ale cunoaşterii sunt inducia teoretică sau testarea teoriilor pr
intermediul e%perienei. "entru pozitivişti funcionează distincia clară dintre fapte şi valor
C
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 10/36
dintre judecăile de constatare şi judecăile de valoare. 9n accepia pozitivismului, faptele
fenomenele sociale sunt e%plicate prin alte fapte sociale, cunoaşterea socială trebuie să i
forma e%plicaiilor şi prediciilor, a legilor şi generalizărilor empirice, desprinse d
eventualele implicaii a%iologice, pentru a asigura ?obiectivitatea@ discursului sociologi
$stfel, cercetarea este centrată pe studiul influenei variabilelor ?sociale@ asupra originilo bolii.
Paradi+ma inter"retativ&
pune accentul pe specificul subiectiv, ireductibil al faptelor sociale, ceea ce implic
necesitatea concentrării analizei asupra semnificaiilor vehiculate de actorii sociali î
interaciunle şi situaiile sociale. "aradigma face distincia între fenomenul biofizic al bol
*disease+ şi fenomenul social al îmbolnăvirii *illness+) în timp ce boala 0 disease( aparin
lumii natural biologice a corpului uman şi apare obiectiv, independent de valoarea umană
aparine ştiinei biomedicale. 8odalităile variate prin care grupurile sociale reacionează l
boală şi o trăiesc în plan psihic sunt studiate de psihosociologia socială. $bordări
interpretative din sociologia medicală insistă asupra aspectului stigmatizant al etichetăr
asupra persoanei bolnavului.
"aradigmele teoretice dominante în sociologia contemporană 0 *uncţionalism
con*lictualism- interacţionism ( nu se e%clud reciproc, sunt complementare, permin
cercetătorilor o abordare mai comple%ă şi nuanată a segmentului respectiv din realitate
socio(medicală investigată.
"aradigma familiei nucleare *"arsons+ 0 dezvoltarea societăii industriale impune mobilitate
populaiei şi, deci, independena copiilor, ceea ce antrenează ?nuclearizarea familiei@.
"aradigma aciunii colective *7lson+ 0 nici un individ nu are interesul să acioneze pentru
susine o organizaie care procură bunuri şi servicii colective, pentru că el va beneficia oricumde ele) el va participa deoarece această organizaie furnizează în plus satisfacii individuale.
"aradigma capitalului social *Dourdieu+ 0 egalitatea de acces la şcoală menine inegalitate
de origine socială deoarece copiii claselor superioare au mijloace culturale şi motivaii care l
permit să profite mai bine de şcoală dect copiii claselor inferioare.
E
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 11/36
"aradigma democraiei *AocFueville+ 0 egalitarismul este resortul societăilor democratice ş
pe măsură ce egalitatea progresează, inegalităile devin tot mai şocante şi alimenteaz
e%igena de egalitate.
"aradigma conflictelor de grup *2ahrendorf+ 0 diverificarea societăii antrenează o diversita
a grupurilor sociale şi o specializare a intereselor de grup) rezultă o mulime de conflicte dinterese între grupuri.
"aradigma 5hicago *"arG şi Durgess+ 0 popularea unui oraş se face pe zone concentrice
prin regruparea diferitelor grupuri etnice sau sociale.
"aradigma logicii semnelor *Daudrillard+ 0 în societăile bogate consumatorul îşi procur
semne sociale, cumpărnd în acelaşi timp bunuri şi servicii) logica semnelor se substitui
logicii necesităilor şi comandă alegerile sale mai mult dect utilitatea.
"aradigma naşterii capitalismului *8a% Heber+ 0 burghezul se transformă în întreprinzăto
atunci cnd vede în bogăie un capital, o investiie productivă şi nu o ocazie de speculă sau d
viaă îmbelşugată. Aeologia morală a calviniştilor este congruentă cu cu această ideologie.
"aradigma socializării anticipate *8erton+ 0 indivizii tind mai degrabă să imite valorile
comportamentele grupurilor cărora doresc să li se alăture, dect pe cele ale grupurilor căror
le aparin.
"aradigma frustrării relative *Stoufer+ 0 dacă normele sociale sunt clar definite şi perceput
ca stabile, indivizii îşi limitează ambiiile în funcie de aceste norme. 2acă normele sun
imprecise şi instabile, indivizii nutresc ambiii ce depăşesc posibilităile de realizare şi resim
frustrare.
Anomia * a = fără, nemos = norme+ socială *2urGheim+ descrie dereglarea funcionalită
unor societăi, care nu mai reuşesc să integreze individul) desemnează o stare de dezordin
criză, absena regulii. Lipsa reglementărilor sociale, scăderea puterii de aciune a societăasupra indivizilor se manifestă printr(o perturbare a ordinii colective datorită diminuăr
puterii morale sau crizei unei autorităi capabile să impună reguli pe care indivizii să
accepte şi să le respecte.
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 12/36
8erton a definit starea de anomie ca un conflict între scopurile valorizate social şi mijloacel
de realizare a acestora de către indivizi. -%istă mai multe tipuri de adaptare
comportamentului, în funcie de scopurile valorizate social şi mijloacele instituionalizate'
. conformitatea reprezintă modul ideal de adaptare a conduitei, caracterizat pr
acceptarea scopurilor propuse în societate şi a mijloacelor instituionalizate carasigură ordinea socială)
/. inovaia este caracterizată prin atitudinea de acceptare a scopurilor, dar incapacitate
de a utiliza mijloacele legale)
1. ritualismul constituie un tip de conduită care, conştientiznd imposibilitatea atinger
scopurilor acceptate de societate, le respinge, concentrndu(se asupra realizăr
mijloacelor instituionalizate)
3. evaziunea este acel tip de comportament care respinge att scopurile culturale ct
mijloacele pentru atingerea lor *alcoolul, tranchilizante, etc.+)
:. contestarea, rebeliunea refuză att scopurile culturale ct şi mijloacele venind
acelaşi timp cu altele de substituie, alternative.
Boala i s&n&tatea . conce"te evaluative
5onceptele de sănătate şi boală sunt concepte evaluative, fiind circumscrise de dezvoltare
cunoaşterii bio(medicale, de orientările intelectuale ale culturii, de sistemul a%iologic a
societăii. 5ultura condiionează att reaciile faă de boală, ct şi valoarea ce se acord
sănătăii ca fenomen social. Sănătatea şi boala sunt anturate de credine, atitudini
practici specifice diferitelor socetăi şi sunt apreciate în funcie de anumite standard
normative, proprii acelei societăi. Sistemul valorilor culturale reprezintă cadrul d
înelegere şi interpretare a acestor noiuni. "arsons a definit boala şi sănătatea în legătu
directă cu problema devianei, a conformităii şi a controlului social' el consideră boala co formă de comportament deviată de la normal, iar sănătatea ca pe un tip de comportamen
normal, conformist. Societatea instituionalizează deviana pe care o reprezintă boala şi s
sprijină pe profesioniştii medicali pentru a trata persoanele ?deviate@. "ractica medica
constituie un mecanism prin care societatea pune membrii săi în starea de a rezista boli
astfel sunt definite rolurile de bolnav, de medic, cu drepturile şi obligaiile fiecărui
/
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 13/36
Starea indivizilor poate fi satisfăcătoare sau nu în îndeplinirea rolurilor, iar rolurile
îndeplinirea obligaiilor sunt fundamentale în toate societăile omeneşti. 5apacităi
funcionale sunt apreciate în legătură cu anumite standarde normative. &eputina de
corespunde acestor standarde, neputină provenită din deficiene ale capacităii fizice sa
psihice este catalogată drept boală. Doala şi sănătatea nu pot fi definite dect prin raportala fiina umană privită ca un tot unitar, ca fiină biologică, psihică şi socială, în acela
timp.
5onceptul de s&n&tate este un concept plurisemantic şi a cărui semnificaie cunoaşte varia
subtile în funcie de diferite grupuri, clase sociale sau populaii. Sănătatea presupun
absena bolii, o constituie genetică bună şi o stare de echilibru a organismului dată d
capacitatea de adaptare a individului la tot ceea ce ine de mediul său de viaă *facto
atmosferici, alimentaie, muncă, relaii afective, evenimente stresante ale vieii, integrar
în grupurile de aparteneă+. 2.p.d.v. biologic, sănătatea poate fi definită ca acea stare
unui organism neatins de boală, în care toate aparatele şi sistemele funcionează norm
*homeostazie+, stare în care funciile necesare se îndeplinesc insensibil sau cu plăcer
2.p.d.v. psihic, sănătatea poate fi definită ca armonia dintre comportamentul cotidian
valorile fundamentale ale vieii asimilate de individ, presupune capacitatea de a mun
productiv, de a iubi, de a se ocupa de soarta celorlali şi de a avea un grad rezonabil d
autonomie personală, o viaă cu sens, o viaă care merită trăită. Se enumeră 1 criterii al
sănătăii mintale'
.5onştiina clară a interesului personal)
/.5onştiina liberă a interesului social)
1.$uto(orientarea 0 capacitatea de a se conduce şi orienta singur în viaă)
3.&ivel înalt de tolerană la frustrare):.$cceptarea incertitudinii şi capacitatea de ajustare la incertitudine)
;.$ngajarea în activităi creatoare)
<.ndire ştiinifică, realistă şi obiectivă)
B.$uto(acceptare 0 capacitatea de a se accepta aşa cum este, cu pările sale buneJrel
capacitatea de a se bucura de viaă)
1
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 14/36
C.$ngajarea moderată şi prudentă în activităi riscante)
E.!ealism şi gndire antiutopică)
.$sumarea responsabilităii pentru tulburările emoionale proprii)
/.>le%ibilitate în gndire şi aciune)
1.9mbinarea plăcerilor imediate cu cele de perspectivă.8asloK a sistematizat conceptul de personalitate autorealizată, cu următoarele trăsături'
.7rientarea realistă în viaă)
/.$cceptarea de sine, de ceilali şi a lumii înconjurătoare aşa cum sunt)
1.9nalt grad de spontaneitate)
3.5entrare pe probleme şi nu pe trăirile subiective)
:.$titudine de detaşare şi nevoie de intimitate)
;.$utonomie şi independenă)
<.$preciere elastică a oamenilor şi lucrurilor, lipsită de stereotipii)
B.$re e%periene spirituale profunde)
C.Se identifică cu omenirea, are interese sociale puternice)
E.!elaiile sale afective intime sunt profunde şi cu mare încărcătură emoională, practicat
cu puine persoane, şi nu superficiale, dar cu multe persoane)
.9mpărtăşeşte atitudini şi valori democratice)
/.&u confundă mijloacele cu scopurile)
1.Simul umorului este superior, detaşat, filozofic, nu ostil şi vindicativ)
3.$re mare potenial creator)
:.Se opune conformismului cultural)
;.Aranscede mediul său de viaă, nu se conformează acestuia.
$llport caracterizează normalitatea prin' percepie corectă a lumii interne şi e%terne, percepde sine adecvată, respect de sine şi autoacceptare, controlul comportamentului pr
autodirecionarea sa, dăruire şi afeciune, sensibilitate spirituală specific umană, generozitat
conştiina vulnerabilităii proprii, nevoia de cooperare şi respect reciproc, adaptare la norm
şi la mediu, capacitatea de a(şi asigura autonomia şi de a rămne liber, capacitatea de
3
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 15/36
îndeplini un rol, autorealizare) adaptarea homeostatică la un mediu variabil din care decur
libertatea omului de a alege, responsabilitate şi progres.
7mul este alcătuit din strămoşi *ereditate+, împrejurări *mediu+ şi aspiraiile sale proprii.
2.p.d.v. social, sănătatea este acea stare a organismului în care capacităile individuale sun
optime pentru ca persoana să îndeplinească în mod adecvat rolurile sociale şi sarcinile pentrcare a fost socializat. $tt biologic, ct şi social, sănătatea reprezintă nu doar un scop în sine
ci şi un mijloc pentru o e%istenă plenară, rodnică, creatoare. Sănătatea este îneleasă att c
stare individuală, ct şi ca stare colectivă * a unei naiuni+, att ca o trebuină, ct şi un drep
att ca un scop ce trebuie atins de către individ, ct şi ca un obiectiv politic ce trebuie realiza
de către stat, sănătatea fiind o componentă indispensabilă a dezvoltării sociale. 5ondiiil
sociale eseniale ale sănătăii sunt' eliminarea fricii de război, asigurarea egalităii şanselo
pentru toate persoanele, satisfacerea trebuinelor fundamentale privind hrana, aprovizionare
cu apă potabilă, asigurarea unui minimum de educaie, locuine decente, loc de muncă sigur
un rol util al persoanei în societate, voină politică şi suport public.
Noţiunea de %oal& are sens numai în funcie de omul privit ca un tot *holistic+. 2.p.d.
biologic, boala este o stare a organismului sau a unei pări din organism, în care funciile sun
afectate sau deranjate datorită unor factori din mediul intern sau e%tern. 2intr(o perspectiv
plurifactorială, boala poate fi considerată o stare finală, rezultat al unei combinaii de facto
ecologici şi comportamentali aflai în interaciune cu predispoziiile genetice, care plaseaz
statistic individul într(o situaie de risc mărit, ca urmare a unei alimentaii neraional
dezechilibrate, de lungă durată, e%punerii cronice la ageni patogeni la locul de muncă
stresului vieii sau altor factori. Doala reprezintă un proces care, chiar dacă nu conduce l
modificări marcante structurale sau funcionale, afectează viaa psihică a subiectului, ca
reacie a acestuia la boală. Doala creează o anume an%ietate, incertitudine în primele ei stadiincertitudine atenuată sau suprimată prin diagnostic. -tichetată prin diagnostic, starea d
boală este legitimată, iar comportamentul bolnavului se structurează în jurul acestei stăr
$ceastă conştiină se e%primă printr(un registru larg de manifestări şi reacii, în funcie d
natura bolii şi de trăsăturile de pesonalitate ale bolnavului. "oate apărea ano$o+no$ia
negarea subiectivă sau nerecunoaşterea bolii *fuga de boală+ sau hi"erno$o+no$ia
:
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 16/36
supraevaluarea subiectivă a simptomelor *refugiul în boală+. Literartura anglo(sa%on
utilizează trei termeni pentru a defini dimensiunile particulare ale bolii'
( illness 0 realitatea subiectivă a bolii, ceea ce simte, percepe bolnavul, percep
individuală a unei schimbări negative în bunăstarea sa şi în activităile sale sociale)
( disease 0 realitatea biofizică a bolii, boala aşa cum este ea definită de cunoaştereştiinifică medicală, ca anomalie a structurii sau fiziologiei organismului)
( sicGness 0 realitatea socio(culturală a bolii, modelarea, în relaie cu structurile social
a rolului de bolnav.
5onsecinele stării de boală depăşesc disfunciile biologice şi psihologice, afectnd întreag
viaă socială a persoanei. "ersoana bolnavă pierde controlul activităii sociale normale, c
particularităi în diferite tipuri de îmbolnăvire) ca situaie de impas e%istenial, boa
antrenează o serie de servitui şi restricii, modificnd modul de viaă al individulu
restrngerea sau modificarea unor activităi motrice sau fiziologice, limitarea sau suprimare
unor activităi intelectuale sau profesionale * surse intrinseci de satisfacie pentru unii
suprimarea unor activităi e%traprofesionale, modificarea unor relaii interpersonale în sensu
diminuării contactelor, dereglarea raporturilor conjugaleJ familiale, pierderea sau reducere
capacităii de muncă *şi a mijoacelor de subzistenă+, dependena faă de ceilali. Sub aspec
social, boala are drept consecine pierderea rolurilor obişnuite, a unor gratificaii şi a uno
moduri de comportament adaptativ. $ fi bolnav este o stare socială alterată care este privită d
muli ca deviantă, de nedorit. 5el ajuns în situaia de bolnav trebuie să caute tratamentu
pentru a(şi corecta starea. "rin sti+mat se înelege orice atribut sau semn, fizic sau socia
care devalorizează identitatea unui actor social înct el nu mai poate beneficia de întreag
acceptare a societăii. Aermenul este folosit cu referire la orice condiie, atribut sa
particularitate care marchează un individ ca inacceptabil, inferior cultural sau e%clus. >orunei etichete este foarte mare şi poate avea consecine tulburătoare pentru persoana etichetat
7 consecină nefericită a etichetării este că stigmatul unui individ ajunge să domine percep
lui de către ceilali şi modul în care ceilali îl tratează.
;
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 17/36
Societatea în care trăieşte omul devine factorul care condiionează formarea tipurilor d
reacie individuală faă de durere. 8odelarea culturală priveşte nu numai stilul manifestărilo
sau natura angoaselor asociate diverselor simptome.
Stilul de viaţ& i s&n&tatea
0odul de viaţ& se referă la elementele obiective ale traiului, la condiiile materialeconomice şi sociale ale vieii oamnilor. "rincipalii indicatori ai modului de trai sunt'
( natura muncii *ocupaiei, profesiunii+ şi durata ei)
( învăămntul, calificarea profesională şi accesibilitatea formelor acestora)
( rezidena şi circulaia *timpul afectat şi mijloacele de locomoie disponibile şi
utilizate+)
( locuina * m/J persoană+ şi echipamentul acesteia *gradul de confort+)
( condiiile de igienă şi asistenă sanitară *accesibilitatea acesteia+)
( mijloacele de comunicare, telecomunicaiile)
( informaiile şi cultura)
( timpul liber *durata şi folosirea acestuia+.
La aceşti factori se pot adăuga sistemul tradiiilor, obiceiurilor, moralei, configurai
profesionale a populaiei etc. $ceşti factori, în evoluia lor istorică, contribuie la formare
profilului psihologic al unei populaii, la formarea personalităii indivizilor şi la structurare
relaiilor sociale. 7rice mod de viaă este produsul unei istorii, refle%ul unei culturi şi al uno
tradiii specifice. >iecare societate are un mod specific de viaă.
Stilul de viaţ& se referă la aspectul subiectiv al modului de viaă. !eprezintă o strategie d
viaă pentru care individul optează şi care orientează toate manifestările sale particulare
$ceastă strategie are la bază anumite credine, imagini, reprezentări ale individului despr
lume şi viaă, în virtutea cărora el alege, se comportă, acionează, face opiuni care(l poconduce la reuşită sau la eşec. Stilul de viaă se referă la decizii, aciuni şi condiii de via
care afectează sănătatea persoanelor' riscuri autoasumate *tabagismul, abuzul de rogur
alimentaia e%cesivă sau subnutriia, alcoolismul, promiscuitatea se%uală, stilul de conducer
auto imprudent, practicile se%uale riscante, neutilizarea centurii de sigurană, sedentarismu
lipsa timpului liber, stresul professional+, riscuri imputabile persoanei, care pun în perico
<
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 18/36
sănătatea proprie. nele riscuri sunt im"use de condiţiile social1economice ale persoanelo
şomajul, sărăcia, discriminarea socială, se%uală şi etnică, inegalităile sociale etc. Stilul d
viaă constă din combinaii ale diferitelor practici şi deprinderi comportamentale şi condiii d
mediu ce reflectă modul de viaă, influenate de antecedentele familiale, condiiile culturale
socio(economice ale persoanei. Stilul de viaţ& este tipul de comportament repetitiv, habituacondiionat de nivelul de cultură şi de nivelul de trai, aflat totuşi sub controlul limitat a
familiei şi individului, în cadrele impuse de resursele lor economice. Stilul de viaă est
modul de viaă bazat pe interaciunea dintre condiiile de viaă în sens larg şi tipuri
caracteristice de comportament, determinate de factorii socio(culturali şi de caracteristicil
personale. 0odi*icarea stilului de viaţ& im"lic& schim%area concomitent&
com"ortamentului "ersonal i a condiţiilor de viaţ&) "e baza unui chestionar al stilului d
viaă, 2riscoll şi -cGstein au elaborat o tipologie a stilurilor de viaă, folosind descrieri di
lumea animală, referitoare la'
Aigru 0 persoană agresivă, căreia îi place să(şi e%ercite autoritatea asupra anturajului, să fie î
centrul ateniei şi insistă să(şi croiască propriul drum în viaă.
5ameleonul 0 este conformist, fle%ibil, înfruntă problemele e%isteniale în mod indirect.
Droasca estoasă 0 este retrasă, discretă, serioasă, plină de zel şi descurcăreaă, duce o via
stabilă, echilibrată.
Multurul 0 individualist, nu ine cont de părerea opiniei publice, egoist, calcă în picioar
interesele altora pentru a(şi realiza scopurile personale.
Somonul 0 drz, opozant, preferă să Nînnoate împotriva curentului@, nu împărtăşeşte valoril
dominante din comunitatea în care trăieşte.
8a% Heber defineşte stilul de viaă în dependenă de doi factori' comportamentul şi şansel
de viaă. &oiunea sa de stil de viaă îmbină opiunile individuale cu constrngerisocialeconomice. Stilul de viaă al unei persoane poartă amprenta modului de viaă
comunităii şi a grupului în care persoana s(a născut şi s(a format. 7piunile pe care persoan
le face şi în funcie de care îşi structurează stilul de viaă sunt individuale, dar valorile
reprezentările, elurile şi aspiraiile în virtutea cărora face alegerile au o determinare social
!ezultă că stilul de viaă este determinat social şi grupal în acelaşi timp. 2in perspectiv
B
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 19/36
sociologiei medicale, interesează evaluarea stilurilor şi modurilor de viaă d. p. d. v.
calităii vieii pe care o pot asigura 0 stil de viaă favorabil sănătăiiJ stil de viaă nefavorab
sănătăii.
Stilul de viaţ& *avora%il s&n&t&ţii constă în practicarea sistematică a e%erciiilor fizic
abstinena tabagică, consumul moderat de alcool 0 (/( unităiJzi ( vin, dietă echilibrată şvariată ( bogată în legume şi fructe proaspete, săracă în grăsimi suprasaturate şi colestero
evitarea consumului de droguri, prevenirea accidentelor de circulaie, prudenă în alegere
pertenerilor se%uali, folosirea strategiilor adecvate de ajustare la stresul profesiona
Importana stilului de viaă rezultă şi din ponderea lui în determinarea stării de sănătate
indivizilor. 2ntre cei "atru *actori determinanţi ai s&n&t&ţii . *actorul %iolo+ic !(34
mediul am%ient !564#- sistemul serviciilor de s&n&tate!534# i stilul de viaţ& . stilul d
viaţ& are "onderea cea mai 'nsemnat& ! 754#)
Elemente com"onente ale stilului de viaţ&
5onsumul de alcool, fumatul, obezitatea şi consumul de droguri implică modifică
fiziologice şi pot conduce la depedenă. 9mpreună cu ali factori psihosociali *stress, lips
unei recreeri eficiente+ factorii de risc enumerai constituie setul de aciuni ce definesc stilu
de viaă al unui individ. Stilul de viaă poate fi pozitiv cnd comportamentele nu se abat de
standardele normale+ şi negativ *cnd abaterile se constituie în factori de risc+. Stilul de viaţne+ativ este determinat de factorul socio(economic şi de factorul cultural(educati
"rosperitatea economică folosită greşit se poate converti în abuz alimentar, sedenarism
fumat, consum de alcool. "recaritatea economică, la nivel individual, este cauză a un
alimentaii neadecvate caloric şi nutritiv. Lipsa unei educaii specifice la nivelul populaiei, î
conte%tul unor mentalităi alimentare comportamentale nesănătoase, devine un puternic facto
de rezistenă în faa oricăror recomandări medicale. -fectele stilului de viaă asupra sănătăsunt'
( efecte directe 0 fumatul, alcoolul = factori de risc în cancer pulmonar sau ciroz
alimentaia bogată în colesterol are rol etiologic în aterogeneză)
( efecte mediate, de potenare a celorlali factori de risc 0 agravarea diabetului zaharat,
OA$.
C
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 20/36
5unoaşterea factorilor de risc şi a efectelor pe care le generează constituie una dintr
premisele realizării unui control al stilului de viaă şi limitării şi chiar stopării acestor facto
teratogeni.
Du%lete conce"tuale
Principii metodologice: unitatea dintre teoreticsi empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ,
unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.
!ealitatea socio(umană este descrisă printr(o serie de binoame conceptuale,
8%iectiv1su%iectiv ( e%primă cel mai bine dualitatea realităii sociale) realitatea socială es
un sistem alcătuit din fore şi structuri e%istente în afara voinei şi conştiinei individulu
*obiective+ dar şi din elemente care depind de individ, factori pe care el îi poate control
*subiectivi+. Indivizii interpretează continuu mediul în care trăiesc, aciunile proprii şi al
celorlali) interpretările lor se traduc în acte comportamentale) agenii umani, în calitate d
indivizi, grupuri, popoare şi culturi, construiesc mereu, prin interaciune att realitate
obiectivă ct şi pe cea subiectivă) disciplinele socio(umane iau în considerare at
dimensiunea obiectiv(structurală a realităii umane ct şi pe cea subiectiv simbolică.
Teoretic . em"iric 0 sunt două dimensiuni ale oricărui demers în ştiinele socio(uman
teoretic se referă la idei, teorii, e%plicaii, interpretări, ipoteze elaborate asupra realităii) întteoretic şi empiric e%istă un feed(bacG pozitiv' ipotezele, teoriile potenează cercetare
concretă, constatările empirice conduc la formularea de noi ipoteze, teorii, interpretăr
activitatea teoretică are următoarele roluri'
( stabileşte scheme clasificatorii precise)
( formulează concepte comple%e care orientează cercetătorul spre fapte interesante)
( formulează probleme de cercetare de mare imporatnă d.p.d.v. al societăii)
( formulează idei generale asupra manierei în care se produc schimbările,
( formulează ipoteze)
( pune în relaie faptele empirice cu altele, ipotetice.
/E
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 21/36
Em"iric reprezintă studierea concretă a realităii sociale prin metode şi tehnici specifice c
ajutorul cărora cercetătorii obin date, informaii şi cunosc realitatea. !olul cercetăr
empirice'
( iniiază teoria prin descoperirea unor fapte neaşteptate)
( orientează teoria dndu(i noi direcii)( reformulează teoria,
( clarifică conceptele utilizate în teorie.
Cantitativ . calitativ
8odelul cantitativist presupune e%istena unei realităi obiective, a unor structuri e%terioar
indivizilor, în timp ce modelul calitativist pune accentul pe subiectivitatea umană, p
motivaiile şi aşteptările lor, pe înelegerea realităii sociale. 8odelul cantitativ foloseşte c
metode de cercetare e%perimentul, ancheta pe bază de chestionar, în timp ce modelul calitat
foloseşte interviul de grup, studiul de caz.
0acro1micro
8acro este analiza la nivel global, considerarea în masă a sistemului social) micro est
analiza elementelor, entităilor ce compun unităile sociale comple%e.
/
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 22/36
0etodolo+ia cercet&rii tiinţi*ice
Etape: defnirea problemei, selectareabibliografei, ormularea ipotezei, alegerea planului
de cercetare, eectuarea cercetarii, interpretarearezultatelor, redactarea raportului fnal, comunicarea
concluziilor cercetarii.
8etodologia cercetării ştiinifice reprezintă analiza metodelor şi tehnicilor aplicate
realizarea şi finalizarea cercetării sociologice. 9n analiza ştiinifică a socialului e%istă nivelu
decriptiv, în care se ia act de problemele sociale şi nivelul refle%iv(cognitiv care stabileşt
legăturile logice, pentru a stabili cauzele disfunciilor sociale.
0etoda desemnează calea urmată de raiunea umană pentru a ajunge la cunoaşterea sa
demonstrarea unui adevăr, ansamblul de operaii intelectuale ce permit analizareînelegerea, e%plicarea unei realităi studiate) ansamblul de reguli sau procedee destinat
atingerii în cele mai bune condiii a unui obiectiv *ancheta sociologică+.
Tehnicile sunt maniere particulare de cunoaştere şi aciune ce pun în joc aciuni practic
concrete, adaptate unui scop precis şi definit *chestionarul+.
Procedeul este o manieră de aciune, de utilizare a instrumentelor de cercetare *formularul
instrument+.5lasificare'
.8etode aflate sub cupola observaiei' interviul, sondajul de opinie, testele şi scalele d
aptitudini, observaia, documentarea.
/.8etode circumscrise sistematizării' descrierea, clasificarea, e%perimentul, analiz
comparată.
//
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 23/36
>iecărei metode îi corespunde un set de tehnici, operaii speciale de identificare, colectar
prelucrare a datelor.
8%servaţia ştiinifică este sistematică şi integrală *viznd fenomenele în totalitatea lor
demersul este analitic *nici un eveniment al realităii nu se lasă deoparte, pentru că orice fap
poate avea semnificaie socială+) observaia poate fi' de e%plorare 0 are ca obiect o realitaasupra căreia nu dispunem de informaii teoretice şi practice preliminare *etnologi
antropologie+) de diagnostic 0 se referă la probleme, aspecte şi situaii umane despre car
e%istă deja un volum de informaii şi în legătură cu care se pot formula ipoteze) trebuie să fi
sinceră şi obiectivă, să nu intre în sfera emoională şi să nu emită judecăi de valoare, să fi
controlată, verificată, repetată, să beneficieze de o bună planificare, cu reguli dinain
stabilite, să se noteze cu acuratee faptele observate. -%istă trei tipuri de observaii'
( observaia structurată ce constă în utilizarea unor tehnici de măsurare, în care s
specifică modul de înregistrare a datelor, a manifestărilor sociale, cercetătorul nefiin
implicat în domeniul investigat)
( observaia participativă ce constă în implicarea totală sau parială a cercetătorului î
situaiile sociale investigate)
( observaia nedistorsionată presupune utlizarea unor instrumente de înregistrare
situaiilor sociale în vederea aplicării ulterioare a sistemelor de categorizare
informaiilor pentru prelucrări empirice şi interpretări teoretice.
>iind o metodă prepodenrent calitativă, observaia reprezintă unul din criteriile principale d
testare a capacităilor de investigare empirică a unui sociolog.
/1
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 24/36
Chestionarul este o tehnică şi un instrument de cercetare şi constă dintr(un ansamblu d
întrebări scrise, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care prin administrare sa
autoadministrare, determină din partea celor anchetai răspunsuri ce urmează a
înregistrate) se foloseşte în cercetarea sociologică pentru culegerea datelor obiectiv
*vrstă, se%, nivel de şcolarizare, venituri+ şi a datelor subiective *opinii, atitudintrebuine, aspiraii+. Importantă este şi ordinea întrebărilor în chestionare 0 e%is
întrebări introductive care sunt generale şi încearcă să stabilească contactul într
operator şi subiect, întrebări de trecere, referitoare la tema studiată, datele factual
întrebări filtru, care au rolul de a separa după un anumit criteriu, un segment a
populaiei cercetate de restul subiecilor. 9ntrebările trebuie să fie clare, precise, făr
figuri de stil, să nu fie negative, să nu sugereze răspunsul, să ină cont de nivelul d
şcolarizare al subiecilor anchetai.
,alorile sunt principii despre ceea că e demn de urmat în viaă) funcionează la nive
individual, grupal, social) sunt promovate de structuri şi instituii sociale *şcoală, biseric
familie, mass(media+) sunt determinate cultural, prin socializare şi educaie) produc un anum
tip de personalitate, o cultură specifică) au statut de motive acionale, reprezintă stiluri d
conduită) sunt supuse presiunilor situaionale, interpretărilor şi schimbărilor) sunt dizolvate î
normele sociale care sunt mai uşor de identificat în comportamentul uman) sunt de ordinu
zecilor, au mare stabilitate. Malorile se transcriu în atitudini, atitudinile se e%primă şi s
specifică în opinii.
Atitudinile sunt poziii relativ stabile faă de obiecte, indivizi, situaii şi faă de propri
persoană) sunt o strnsă împletire de procese afective, cognitive şi conative) sunt stabile î
timp, bipolare*pro(contra+) e%primă valorile) sunt de ordinul sutelor.
8"iniile sunt păreri, reacii e%primate verbal, schimbătoare, fluctuante, mii, zeci de mii) sune%presia verbală a atitudinii, acte de conduită deschisă semantico(gestico(posturală.
8"inia "u%lic& este un comple% de păreri e%primate public asupra unei chestiuni disputat
controversate, care vizează interesele unui număr semnificativ de persoane) este
manifestare, o concretizare a mentalităii faă de diferite situaii.
/3
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 25/36
0entalitatea este o judecată de bază ce ghidează descrierea, înelegerea, aprecierea
aciunea într(un anumit domeniu *credină, judecată de valoare+) schimbările de mentalita
sunt fenomene de lungă durată, nu se produc odată cu schimbarea opiniilor.
Eantionarea este o tehnică statistico ( metodologică aplicabilă în cercetarea sociologică, î
vederea selectării dintr(o populaie a unei pări 0 eantion ( ce va fi analizată pentru facilita elaborarea de informaii despre întreaga populaie. "resupoziia fundamentală
eşantionării este că analiza unei pări din populaia de referină conduce la rezultat
similare cu acelea obinute prin investigarea întregii populaii) eşantionul trebuie să ofer
o imagine ct mai precisă a populaiei de referină, să fie obinut prin aplicarea uno
tehnici probabilistice, să fie economicos, să fie reprezentativ pentru problema analizat
-şantionarea probabilistă utilizează selecia repetată, selecia nerepetată şi selec
mecanică) eşantionarea prin metoda alegerii raionale sau în baza unor criterii stabileşt
cote de selecie *ocupaie, se%, vrstă, domiciliu etc.+) eşantionarea prin metod
stratificării *zone geografice, cartiere, străzi, numee de case+.
2eterminarea cantitativă a unor fenomene cu un grad mai mare de precizie, numărndu(s
fiecare caz în parte, pe un anumit teritoriu se realizează prin recens&m9nt care este
tehnică de cercetare statistică.
Interviul este tehnica de obinere prin întrebări şi răspunsuri a informaiilor verbale de
indivizi şi grupări umane în vederea descrierii ştiinifice a fenomenelor socioumane. S
bazează pe comunicarea verbală şi presupune întrebări şi răspunsuri ca şi chestionarul) s
studiază comportamente greu de observat, în studiul credinelor, opiniilor, atitudinilor.
$vantaje'
( fle%ibilitate 0 se obin răspunsuri specifice la fiecare întrebare)
( rată ridicată a răspunsurilor)( permite observarea comportamentelor nonverbale)
( asigură controlul succesiunii întrebărilor)
( asigură spontaneitatea răspunsurilor)
( asigură răspunsuri personale)
( asigură răspunsuri la toate întrebările)
/:
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 26/36
( permite studierea unor probleme comple%e prin utilizarea unor ghiduri amănunite.
2ezavantaje'
( cost ridicat)
( timp necesar îndelungat)
( erori datorită operatorilor de interviu)( imposibilitatea celor intervievai de a consulta documente)
( nu asigură anonimatul.
-tapele necesare sunt găsirea persoanelor cuprinse în eşantion, obinerea acordului pentr
interviu, punerea întrebărilor, înregistrarea răspunsurilor şi a condiiilor în care s(a desfăşura
interviul. 5omunicarea în cadrul interviului este verbală EP şi CEP nonverba
*e%presivitate, gesturi, postură, privire 0 <:P şi infle%iuni şi accente în emisia verbală :P
Strategia interviului presupune punerea întrebărilor în ordinea din chestionar, lăsarea timpul
necesar pentru gndire, onestitate, respectarea intimităii şi aspectului confidenial
informaiilor obinute, respectarea vrstei, se%ului, trăirilor, e%perienei intervievatului. -%is
mai multe tipuri de interviu 0 e%tensiveJ intensive, personaleJ de grup, face to faceJ pri
telefon.
Bio+ra*ia social& este o metodă de înregistrareJ autoînregistrare a e%perienei de viaă
unui individ) este un document personal, neoficial, util în studierea faptelor, activităi
aspiraiilor, universului de gndire şi simire proprii individului dar, şi a condiiilo
socioeconomice concrete în care acesta trăieşte. Diografia socială permite studierea uno
fenomene psiho(sociale ca' adaptarea şi integrarea socio(culturală, structurarea vechilo
obiceiuri, adaptarea şi internalizarea unor noi norme şi valori oferind o alternativă
abordarea statistică a faptelor. tilizarea ei, ca şi a celorlalte documente personale neoficia
ridică probleme metodologice datorită dificultăii colectării unui număr suficient de mare d biografii, greutăii de a stabili autenticitatea documentului, a motivelor care îi fac pe oamen
să(şi consemneze e%periena de viaă
*autoapărarea, e%hibiionismul, încercarea de a(şi pune ordine în propria e%istenă, încercare
de e%primare estetică, căutarea unor modalităi de rezolvare a problemelor personal
e%plicarea conflictelor, dorina de publicare, solicitările administrative 0 curriculum vitae+.
/;
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 27/36
Studiul de ca$ : anali$a de ca$ este o metodă de cercetare e%haustivă a unei unităi social
a unor evenimente, fenomene sau procese considerate a alcătui un tot structurat) es
adecvată cnd se studiază aspecte prezente de viaă socială şi nu se e%ercită un contro
asupra comportamentelor şi aciunilor *ca în e%periment+, căutndu(se răspunsuri
întrebări de tipul ?cum@, ?de ce@ au loc acestea) este o metodă de diagnoză prin care srealizează o abordare intensivă din perspectiva unei caracteristici considerate eseniale
unei unităi sociale, a activităii unui individ.
Ancheta sociolo+ic& este o metodă de cercetare ce încorporează tehnici, procedee
instrumente interogative de culegere a datelor *interviu, chestionar+) obiectul de abordare es
realitatea socială, evenimente, fenomene, procese caracteristice şi atitudinea oamenilor fa
de acestea, semnificaiile pe care ei le atribuie, sfera lor de aspiraii, preocupări din domeniu
economic, demografic, cultural, politic. 5ele mai semnificative atribute ale anchetei sun
posibilitatea de a culege informaii bogate, rapiditatea cu care se aplică instrumentele d
anchetă, aria largă de aplicabilitate, economicitatea. 9n funcie de elurile urmărite şi modul d
desfăşurare ale anchetei distingem anchete e%tensiveJ intensive, cantitativeJ calitativ
individualeJ colective, directeJ indirecte.
2upă coninutul problemelor investigate anchetele pot fi socio(economice, de opinie publică
comerciale, asupra mijloacelor de comunicare în masă etc. 7peraiile, etapele implicate sun
( stabilirea temei,
( determinarea obiectivelor,
( documentarea prealabilă *literatura problemei+,
( elaborarea ipotezelor,
( definirea conceptelor,
( operaionalizarea conceptelor *elaborarea spaiului de atribute, a dimensiunilovariabilelor, indicatorilor+,
( cuantificarea = fi%area e%presiilor cantitative ale indicatorilor direct observabili pentr
care se culeg date,
( determinarea populaiei *fi%area subiecilor prin recensămntJ loturiJ eşantionare,
( stabilirea tehnicilor şi procedeelor de anchetă *interviu, chestionar+,
/<
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 28/36
( întocmirea instrumentelor de lucru *chestionae, ghiduri de interviu, planuri d
convorbire, scale+
( ancheta pilot = repetiia în mic a anchetei,
( constituirea echipei de anchetatori cu instruirea lor şi repartizarea sarcinilor,
( întocmirea calendarului de desfăşurare a anchetei,( verificarea informaiilor culese şi reinerea formularelor valide în vederea prelucrării,
( codificarea informaiilor, dacă nu au fost precodificate cnd s(au elaborat instrumente
de cercetare,
( întocmirea machetei de prelucrare a datelor,
( prelucrarea datelor,
( analiza şi interpretarea informaiilor,
( redactarea raportului de anchetă,
( stabilirea eventualelor măsuri de intervenie.
Ancheta sociolo+ic& constituie o modalitate ştiinifică de e%plorare a universului subiectiv a
vieii sociale 0 opinii, atitudini, satisfacii, aspiraii, convingeri, cunoştine, interese 0 de ordi
individual sau colectiv.
Documentarea se foloseşte pentru culegerea de informaii despre un domeniu la care n
avem acces prin observaie directă, pentru cunoaşterea achiziiilor teoretice şi metodologic
dintr(un domeniu al socialului, pentru reconstrucia atmosferei socio(ulturale, economic
politice dintr(o perioadă, într(o comunitate umană. 2ocumente pot fi orice te%te, obiecte c
oferă informaii comprehensibile despre o realitate' oficiale, presa, literatura, document
personale. 2ocumentele pot fi cifriceJ necifrice, oficialeJ neoficiale, publiceJ personale.
Anali$a de conţinut se realizează pentru desprinderea coninutului tematic dominant prezen
în anumite materiale scrise' cări, reviste, legi etc.Dia+no$a este o operaie premergătoare adoptării unei soluii la o problemă) constă î
identificarea cauzelor unor procese negative, a factorilor care a putea influena negativ sa
pozitiv soluionarea ei) se formulează problema de soluionat clar şi se identifică soluia.
Anamne$a are în medicină sensul de obinere a datelor despre un bolnav cu privire
apariia şi evoluia unei boli) în psihologie constituie o secvenă a biografiei psihologic
/B
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 29/36
necesare stabilirii originii şi condiiilor dezvoltării caracterului, sentimentelor) în psihiatrie s
utilizează pentru reconstituirea istoriei şi etiologiei unei boli psihice şi pentru stabilirea un
modalităi terapeutice adecvate) în sociologie permite cunoaşterea prin discuie directă sa
prin anchetă a evenimentelor semnificative din viaa şi activitatea unui individJ familiiJ gru
pentru înelegerea stării şi comportamentului actual şi pentru stabilirea unor direcii daciune.
Eta"ele cercet&rii tiinţi*ice
5)Sta%ilirea "ro%lemei de studiat
!ealitatea socială este inepuizabilă. -a poate fi abordată de către cercetător doar în unul sa
unele aspecte ale sale. 5ercetătorul selectează un aspect pe care îl consideră importan
d.p.d.v. teoretic sau practic şi apreciază dacă constituie o problemă socială. $ceeaşi realita
socială privită din perspective diferite *de cercetători diferii+ oferă probleme sociale diferit
9n elaborarea programelor şi metodologiilor de cercetare se porneşte de la problemele reale p
care le ridică viaa socială. 7amenii transformă permanent obiectele muncii în valo
materiale şi spirituale necesare vieii lor. 9n acest proces de transformare se modific
condiiile de viaă, se impun noi tipuri de organizare, de relaii între oameni, se dezvoltă înşi
oamenii datorită acumulării de noi cunoştine, e%periene. Influenele şi determinările produs
de factorii economici, sociali, politici, culturali în noile condiii, nu pot fi percepute doar pri
intermediul cunoaşterii comune. 5nd nu putem determina prin cunoaşterea comună cauze
care dau noi direcii evoluiei proceselor reale apare o "ro%lem& social&. 5unoaşterea e%ac
este benefică pentru că trebuie identificate cauzele unor stări conflictuale sau factorii car
prefigurează evoluia unor noi structuri. "rin cunoaşterea sociologică oamenii dobndesc
nouă formă de conştiină. 5ercetarea se poate desfăşura la nivelul unei unităi sociale sau
nivelul întregii societăi *micro(macro+. Sociologia are funcia e%pozitivă( e%plicativ*critică+ şi ameliorativă( e%plicativă. $legerea problemei se face în funcie de teorii
sociologice relevante şi de e%periena de cercetare în domeniu. $ceastă etapă este comple
abia după ce se realizează studiul bibliografiei, pentru a afla ce au întreprins ali cercetători î
domeniul temei alese, delimitarea clară a obiectivelor cercetării, adoptarea unor metode
tehnici de cercetare ce s(au dovedit rodnice.
/C
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 30/36
()Anali$a dimensional& a conce"telor
9ntreaga activitate de cercetare socială este marcată de utilizarea termenilor de concep
variabilă, indicator.
Conce"tele constituie esena oricărei teorii ştiinifice. 9n concepte, ipoteze şi legi est
concentrat şi esenializat întregul efort de cunoaştere ştiinifică a societăii. 5onceptecaptează şi fi%ează un coninut informaional apt de a fi reprodus identic de diferii agen
cunoscători. 2eterminarea semnificaiei conceptelor se realizează pe calea definiiilo
De*iniţia nominal& este o definiie le%icală ce constă în e%plicarea unui termen necunoscu
cu ajutorul unor termeni cunoscui. 2efiniia nominală a conceptelor este rezultatul final a
cercetării concrete şi marchează un moment calitativ al cunoaşterii ştiinifice. 9n elaborare
noilor programe de cercetare se porneşte de la definiiile anterioare ale conceptelor, drumu
invers de la teorie la practica socială.
De*iniţia o"eraţional& constă în prescrierea operaiilor necesare trecerii de la teorie l
cercetarea completă) este dependentă de definiia nominală şi se efectuează pe baza e
2efiniia operaională este procedura de indicare a operaiilor de măsurare ce urmează a
efectuate asupra domeniului cercetat. 7peraionalizarea conceptelor constă în '
( sta%ilirea dimensiunilor conce"tului care înseamnă a nominaliza domeniil
elementele structurale eseniale care compun procesul, realitatea respectivă.
( sta%ilirea varia%ilelor 0 varia%ila e%primă fenomenele, procesele sau relaiile propr
realităii desemnate de dimensiunile conceptului) variabila îşi modifică coninutul sa
produce modificări de coninut asupra altor fenomene şi procese din cmpul realităi
variabila e%primă caracteristica generală a lumii reale, aceea de schimbare, dezvoltar
variabila permite cercetătorului să detaşeze sensurile schimbării şi dezvoltării, s
stabilească condiiile în care ea se realizează şi factorii care stimulează sau frneazdezvoltarea unui proces.
( sta%ilirea indicatorilor . indicatorul desemnează o particularitate elementară a un
teme, o trăsătură caracteristică a realităii sociale) este o caracteristică e%prima
numeric, determinată pe bază de observaii statistice) în studiile e%ploratorii se porneş
de la un număr mai mare de indicatori) cei nesemnificativi sunt eliminai şi sunt reinu
1E
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 31/36
cei care se dovedesc relevani în raport cu obiectul analizat şi obiectivele urmărit
>ormularea indicatorilor pentru fiecare dintre variabile desăvrşeşte operaionalizare
conceptului analizat.
Com"onentele schemei o"eraţionale . dimensiuni- varia%ile !*actori de schim%are
indicatori !caracteristici# ai unui fenomen alcătuiesc caracteristicile realităii şi sunt criter pentru stabilirea surselor de unde se vor recolta informaiile şi în funcie de care se redacteaz
intrumentele adecvate acestui scop.
;)Anali$a i"ote$elor tiinţi*ice
I"ote$a este un element indispensabil al construciei teoretice ştiinifice şi al investigaiei p
teren. Ipoteza este temelie, bază, ceea ce se pune dedesubt) ipoteza este o e%plica
anticipată, plauzibilă pentru a susine o costrucie teoretică ce urmează a fi ulterior supus
testării, verificării
* echivalentul ipotezei în cunoaşterea spontană este bănuiala+. I"ote$a tiinţi*ic& se bazeaz
pe observaii sistematice care dau posibilitatea trecerii de la cunoaşterea faptelor
cunoaşterea legilor de producere a acestor fapte) ipotezele pot avea un grad ma%im d
generalitate = i"ote$e teoretice- care servesc ca premise iniiale ale teoriei şi ipoteze de lucr
= i"ote$e em"irice- cu nivel minim de generalitate, direct testabile şi verificabile empiric, î
cercetarea de teren. Ipotezele se deduc din teorie şi derivă logic unele din altele) ipotezel
sociologice şi psihologice pot fi stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimic
biologice şi iau forma unor implicaii logice *dacă $, atunci D+. Ipotezele trebuie să f
e%primate clar, concis, coerente logic şi noncontradictorii. &umai prin testare, pri
confruntare cu realitatea socială se ajunge la confirmarea sau infirmarea ipotezelor ştiinific
5ercetătorul formulează enunuri ce urmează a fi verificate, iar datele empirice vor confirm
infirma ipotezele cercetării) ipotezele îndeplinesc dublu rol' metodologic şi cognitive%plicativ.
<)Determinarea "o"ulaţiei su"use investi+aţiei sociolo+ice
Sursa de informaii în cercetările psihosociale sunt oamenii, creatorii faptelor sociale
purtătorii celor mai diverse relaii. "entru ca informaiile recoltate de la oameni să aib
1
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 32/36
valoare ştiinifică trebuie determinate pe baze ştiinifice populaiile care urmează a
cercetate.
a. Se stabileşte s*era de cu"rindere 'n teritoriu sau delimitarea s"aţial& a cercet&rii,
nominalizeză comunitatea umană sau unitatea economică ce urmează a fi cercetată)
b. Se stabileşte colectivitatea statistic& în care sunt incluse'( toate persoanele sau grupurile implicate în procesele socioeconomice sau culturale c
constituie obiectul cercetării)
( toate persoanele care organizează, conduc şi efectuează controlul social asup
aceloraşi procese)
( persoanele care, deşi nu sunt implicate în procesul respectiv, dein informaii referitoa
la aceste procese *teme asemănătoare 0 populaii diferite+.
c. Se grupează "o"ulaţia 'n *uncţie de caracteristicile natural sociale , caracteristici ca
sunt factori determinani ai modelelor de aciune şi comportament promovate de grupăril
umane investigate. Criteriile de +ru"are ! strati*icare# sunt=
( caracteristici socio1demo+ra*ice 0 se%, vrstă, stare civilă, structură familială. >iecar
caracteristică poartă în ea o valoare socială dată de e%periena de muncă şi de viaă, d
comple%itatea raporturilor socio(umane, de gndire, de cunoştinele acumulate)
( caracteristici socio1"ro*esionale 0 tipul profesiei, forma de calificare, vechimea î
muncă. >iecare tip de activitate, condiiile în care se realizează dă note specific
comportamentului, atitudinii, gndirii şi aciunii celui care o e%ercită) astfel s
motivează criteriul profesiei reinut în gruparea populaiei cercetate)
( caracteristici sociale . apartenea la un grup social, la mediul social de provenien
* ruralJ urban+ determină diferene în crearea unui model acional şi comportamenta
specific)( caracteristici economice 0 venituri, bugete de familie, tipul şi structura locuine
zestrea gospodăriei 0 sunt criterii de clasificare utilizate atunci cnd cercetările s
referă la aspecte ale calităii vieii.
5el mai adesea, pentru a avea o imagine completă a structurii populaiei se folosesc fişele d
recensămnt. Stratificarea populaiei serveşte la eşantionarea populaiei şi întocmire
1/
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 33/36
tabelelor de corelaie, în care caracteristicile obiective ale populaiei devin variabi
independente, în funcie de care se analizează opiniile, motivaiile, aspiraiile, performanel
profesionale ale indivizilor. 5ercetările sociologice pot fi efectuate asupra întregii colectivită
statistice = cercetare total& sau asupra unui eşantion = cercetare selectiv&. 5ercetare
selectivă prezintă ca avantaje faptul că'( se reduce considerabil populaia de la care se culeg datele
( se reduce timpul necesar, se evită îmbătrnirea informaiilor
( rezultatele sunt reprezentative pentru că se poate adnci analiza prin studierea m
multor caracteristici.
"entru ca un eşantion să fie reprezentativ pentru întreaga populaie statistică considerat
subiecii reinui în eşantion trebuie să fie purtătorii principalelor caracteristici ale populai
totale) pentru aceasta, eşantioanele se calculează după scheme de eşantionare elaborat
statistic.
7)Sta%ilirea metodelor de cercetare i ela%orarea instrumentelor "entru recoltare
in*ormaţiilor
Se pot utiliza concomitent mai multe metode şi tehnici de cercetare. >iecare fapt şi proce
social este rezultanta aciunii unui număr relativ mare de factori obiectivi şi subiectivi. 2
aceea, relaiile afective, opiniile, motivaiile se investighează prin metoda sociometrică
ancheta sociologică, iar comportamentul indivizilor prin observaie. Informaiile referitoare
aspecte de viaă socială prezintă diferene semnificative prin coninut şi formă 0 nu sun
ordonate, sistematizate, clasificate. 2e aceea se folosesc instrumente construite special 0 fiş
de observaie, chestionare, ghiduri de interviu, teste sociometrice. !edactarea instrumentelo
de cercetare este o etapă importantă de care depinde teoria socioloică generală, dar şi d
valorile ideologice în baza cărora acionează cercetătorul vieii sociale. 5onstrucinstrumentelor de cercetare trebuie să ină cont de două cerine majore' fidelitatea
validitatea. >idelitatea reprezintă capacitatea de a reproduce în mod consistent anumit
însuşiri constante ale domeniului studiat. >idelitatea înseamnă că un anumit instrument d
măsurare, aplicat în mod repetat, la acelaşi obiect, va da aceleaşi rezultate de fiecare dată 0 u
11
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 34/36
instrument de cercetare dă rezultate concordante chiar dacă instrumetul respectiv este folos
de diferii cercetători.
,aliditatea desemnează capacitatea instrumentului de măsurare de a dezvălui cercetătorulu
ceea ce urmăreşte să obină din cercetare. "rin validitate se poate înelege precizia cu car
datele empirice măsoară dimensiunile conceptului cercetat. Maliditatea reprezintă gradul îcare un instrument de măsurare sau o scală reflectă cu adevărat fenomenul studiat. >idelitate
metodei depinde de fiabilitatea instrumentului de cercetare care trebuie să respecte un set d
norme' întrebările să nu fie prea generale şi imprecise) să se folosească un limbaj accesib
subiecilor, liber de prejudecăi) întrebările să fie lipsite de ambiguitate sau vagi) să se evit
întrebările stnjenitoare ş.a.
?)Ancheta "ilot i cercetarea de teren "ro"riu1$is&
Aoate etapele, demersurile anterioare sunt premergătoare deplasării în teren, contactulu
nemijlocit cu realitatea ce urmează a fi cercetată. $ncheta pilot testează validitate
instrumentelor de cercetare. -ste importantă deoarece instrumentele se adresează de fiecar
dată altor populaii, cu problemele lor specifice, cu capacitatea lor de a înelege sensu
solicitărilor formulate de cercetător. 2upă ce e%istă convingerea că problemele asupra căror
se solicită informaii sunt şi problemele reale ale oamenilor, că întrebările sunt formulate cla
se poate trece la colectarea informaiilor de la întreaga populaie cuprinsă în eşantion.
@)Prelucrarea in*ormaţiilor se realizează diferit, în funcie de sursa de la care au fo
obinute şi de instrumentele cu ajutorul cărora au fost recoltate. Se utilizează sisteme d
categorii care permit reinerea informaiilor referitoare la caracteristicile proceselor urmărit
în cercetare. Se verifică şi se validează informaiile ce urmează a fi reinute pentru prelucrar
prin lectura fiecărui chestionar, tabel de înregistrare a informaiilor obinute prin observa
sau alte metode.Se codifică informaiile. Codi*icarea este operaia de reprezentare convenională a un
informaii ( poate fi numerică sau alfabetică. 2e obicei, este o operaie anterioară culeger
informaiilor = "recodi*icare, cnd se utilizează chestionare standardizate) se codifică
răspunsurile obinute la întrebările cu răspuns liber, cnd se constată că e%istă opinii, sugesti
propuneri importante. Se întocmeşte lista codurilor care devine instrument de lucru pentr
13
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 35/36
cercetare pnă la întocmirea raportului de cercetare. 5odificarea reprezintă un momen
important în procesul de cunoaştere, deoarece informaia este condensată şi sistematizată
vederea analizei cantitative. -chipa de cercetare elaborează lista corelaiilor şi analizelor c
urmează a fi efectuate prin intermediul calculatorului. Simbolurile, codurile sunt introduse î
memoria calculatorului.)Anali$a datelor i e"licarea "roceselor i *enomenelor studiate se realizează pr
metode statistice şi matematice, se calculează ponderea diverselor caracteristici, evoluia
timp a proceselor şi se face analiza comparativă. $naliza datelor constituie partea cea ma
mare dintr(un raport de cercetare. 2atele culese sunt prezentate sub formă de tabele car
concentrează optim informaiile. Aabelele pot fi cu două sau mai multe variabile. Aabelele s
numerotează, se denumesc, iar sub tabel se înregistrează notele tabelelor, care e%plică cifre
din coloane sau din rndurile tabelelor. raficele, hările, fotografiile ajută la prezentare
datelor şi rezultatelor cercetării. -%plicaia figurilor se plasează sub figura respectivă
trebuie să fie mai amplă dect un titlu.
6)Redactarea ra"ortului de cercetare
>inalizarea cercetării se concretizează prin elaborarea unor studii, monografii, sinteze. S
realizează mai înti o schiă a raportului care permite punerea în ordine logică a tuturo
informaiilor culese, oferă o imagine integrală. Se realizează raportul propriu(zis care trebui
să fie concis, dar care, trebuie să utilizeze e%plicaii suplimentare, să descrie evoluia în tim
a unor fenomene. Se trece apoi la analiza critică a raportului de către autori şi e%tragerea uno
propuneri.
9ntre etapele cercetării e%istă o legătură indisolubilă. $ctul cunoaşterii este rezultat
activităii echipei de cercetare.
Studiul permite şi anali$a secundar& a datelor = e%tragerea unor cunoştine despre subiecdiferite de cele care au fost urmărite în cercetare. $naliza secundară este mai pu
costisitoare şi mai interesantă. Influena conte%tului socio(istoric asupra datelor este foar
importantă. Se poate efectua asupra mai multor studii similare efectuate la intervale de tim
sau în ări diferite, comparativ. $re avantajul că permite e%aminarea evoluiei fenomenelo
1:
8/20/2019 Principii-De-Baza-Ale-Cercetarii Suport Curs Amg an 2
http://slidepdf.com/reader/full/principii-de-baza-ale-cercetarii-suport-curs-amg-an-2 36/36
Se evideniază concluziile studiului, ideile eseniale, răpunsul la problema propusă spr
cercetare în introducerea studiului.
Recommended